UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”

FACULTATEA DE DREPT ŞI ADMINISTRAłIE PUBLICĂ CONSTANłA

DISCIPLINA - CRIMINOLOGIE

CONDUCĂTOR DISCIPLINĂ: LECTOR UNIV. DR. ION ANGHEL

ASISTENT DISCIPLINĂ: LECTOR UNIV. DRD. BOGDAN GHIłULESCU

ADRESĂ E-MAIL: ghitulescubogdan@yahoo.com

PROGRAMUL ORELOR DE CONSULTAłII: marŃi-vineri - în intervalul 08-12

PROBLEMATICA CURSULUI DE CRIMINOLOGIE

A. PREZENTAREA CURSULUI DE CRIMINOLOGIE :

Oferă cunoştinŃe aprofundate privind cauzele criminalităŃii şi strategia de prevenire a

acesteia. În acest sens, în cadrul cursului de criminologie sunt prezentate apariŃia şi

constituirea acestei discipline ca ştiinŃă autonomă, de sine stătătoare, aflată în inter-relaŃie cu

alte discipline ştiinŃifice, perspectiva specifică de abordare de către aceasta, a fenomenului

social al criminalităŃii, evoluŃia demersului explicativ în domeniu, respectiv principalele

modele explicative care au dominat orientările teoretice, interpretative, privind fenomenul

criminalităŃii în evoluŃia sa.

Scopul cursului de criminologie este acela de însuşire a unui număr de cunoştinŃe

privind obiectul de studiu, consultarea bibliografiei de specialitate, participarea la cursuri şi

seminarii în vederea fixării unor cunoştinŃe şi clarificării unor noŃiuni, idei, puncte de vedere

contradictorii cu privire la unele probleme actuale de criminologie.

B. PREZENTAREA SEMINARIILOR DE CRIMINOLOGIE :

Se va urmări în principal, fixarea şi clarificarea cunoştinŃelor şi informaŃiilor

dobândite de studenŃi la audierea cursului, studierea bibliografiei prin discuŃii, testări de

cunoştinŃe şi întocmirea unor referate din problematica cursului şi bibliografiei, soluŃionarea

unor speŃe concrete, cazuistică.

SINTEZA CURSULUI:

CURSUL NR. 1 - INTRODUCERE ÎN ŞTIINłA CRIMINOLOGIEI :

CONCEPTUL ( DEFINIłIA ) CRIMINOLOGIEI :

„Reprezintă ştiinŃa care studiază fenomenul social al criminalităŃii, în scopul

prevenirii şi combaterii acestuia ”.

OBIECTUL CRIMINOLOGIEI :

Constă în studiul fenomenului criminalităŃii, având ca scop de cercetare:

• fenomenul social;

• fenomenul juridic;

• fenomenul antisocial;

• fenomenul unitar;

• fenomenul repetabil şi persistent;

• fenomenul numeric şi statistic;

• fenomenul calitativ - negativ şi periculos;

• fenomenul care nu poate fi studiat şi analizat.

DOMENIUL CRIMINOLOGIEI :

Individualizează:

• faptele prevăzute de legea penală (art.17 din Codul Penal);

• faptele care deşi sunt prevăzute de legea penală, nu constituie

infracŃiuni, în sensul legii penale, cum ar fi: legitima apărare, constrângerea fizică sau

psihică, minorii sub 14 ani, alienaŃii mintali etc...

CONCEPTELE DE BAZĂ ALE CRIMINOLOGIEI :

Conceptul de criminalitate constând în totalitatea faptelor antisociale comise

nîntr-un loc şi timp determinat, are 3 subconcepte:

• structura criminalităŃii;

• starea şi dinamica criminalităŃii;

• etiologia criminalităŃii.

Conceptul de criminal are 2 subconcepte:

• infractor;

• delincvent.

Conceptul de crimă: fapta antisocială.

Conceptul de victimă: ştiinŃa victimologiei.

Conceptul de reacŃie socială:

• măsuri preventive;

• măsuri represive.

CLASIFICAREA CRIMINALITĂłII :

• criminalitatea reală;

• criminalitatea descoperită sau aparentă ;

• criminalitatea ocultă sau cifra neagră;

• criminalitatea legală.

CURSUL NR. 2 - RELAłIA CRIMINALITĂłII CU :

I. ŞTIINłELE JURIDICE PENALE:

• DREPTUL PENAL - izvoarele criminologiei se află în dreptul

penal material; lupta contra criminalităŃii se face cu mijloace de drept penal;

• DREPTUL PROCESUAL PENAL - modelarea procesului penal

în funcŃie de starea criminalităŃii;

• CRIMINALISTICA - îşi oferă date în mod reciproc privind

evoluŃia stării infracŃionale, natura faptei, studierea criminalului, etc...

II. ALTE ŞTIINłE SOCIALE ORI CU CARACTER JUDICIAR :

• SOCIOLOGIA GENERALĂ şi JURIDICĂ - studiul

fenomenului criminalităŃii din punct de vedere juridic şi social; sociologia juridică derivă din

cea generală;

• PSIHOLOGIA - criminologia psihologică derivată din psihologia

criminală ( cunoaşterea personalităŃii criminalului), a structurii sale psihice şi psihologice ;

• STATISTICA - investigarea criminologică presupune cu

necesitate domeniul statistic destinat observării, prelucrării şi analizei statistice a

criminalităŃii .

• BIOLOGIA - această relaŃie este prezentă în curentele

criminologice de orientare biologică: teoria lombrosiană, eredităŃii criminale, constituŃiei

delicvente, biotipurile criminale etc...

CURSUL NR. 3 - FUNCłIILE CRIMINOLOGICE ŞI CONCEPTELE

OPERAłIONALE ALE FUNCłIILOR:

FUNCłIA DESCRIPTIVĂ (FENOMENOLOGICĂ) :

Constituie primul vector al cunoaşterii fenomenului infracŃional-constând în esenŃă,

în studiul (demersul) statistic al stării şi dinamicii fenomenului infracŃional şi se referă la :

• volumul criminalităŃii întimp şi spaŃiu;

• structura criminalităŃii contra persoanei, contra proprietăŃii,

libertăŃii vamale, infracŃiunii economice etc.;

• felurile criminalităŃii, etc...

CONCEPTELE OPERAłIONALE :

• Mediul (geografic, social, general, individual, familial,

ocazional,ales);

• Terenul ereditar (de natură biologică);

• Personalitatea (temperamentul, caracterul, inteligenŃa);

• SituaŃia (împrejurarea specifică-nespecifică, periculoasă - amorfă,

riscantă-neriscantă );

• Actul penal (actul criminal).

FUNCłIA EXPLICATIVĂ :

Continuitatea funcŃiei descriptive, prin care se explică natura şi esenŃa fenomenului

infracŃional.

CONCEPTELE OPERAłIONALE :

• Conceptul de „factor criminogen” (adică elementul de determinare a

actului criminal);

• Conceptul de „criminogeneză” (cauzele care determină şi

împrejurările sau condiŃiile care favorizează fapta antisocială);

• Conceptul de „factor criminogen-mobil” (conduita subiectivă a

individului în comiterea actului criminal);

• Conceptul de „indice criminogen” (acel „simptom” ce poate permite

un diagnostic criminogen privind un individ);

• Alte concepte (personalitate, criminodinamica, situaŃia, împrejurarea şi

loc de comitere)etc..

FUNCłIA PREDICTIVĂ (PREVIZIONALĂ): destinată anticipării stării,

evoluŃiei şi dinamicii fenomenului infracŃional .

CONCEPTE OPERATIONALE :

• Prezentul (starea fenomenului infracŃional în timp şi spaŃiu);

• Viitorul (probabilitatea stării infracŃionale în perspectivă);

• Riscul (factorii care pot favoriza trecerea la actul criminal în anumite

condiŃii);

• Prognosticul criminogen (este derivat din prognosticul social,

ipoteza comportamentelor viitoare ale unor indivizi);

FUNCłIA PROFILACTICĂ : remediul acŃiunii antisociale care se reflectă

în aplicarea politicii penale adecvate în cadrul cunoaşterii fenomenului infracŃional .

CONCEPTE OPERAłIONALE :

• prevenŃia generală (definirea unor măsuri de natură educaŃională,

economică, socială, penală pentru restrângerea criminalităŃii);

• prevenŃia specială ( măsuri concrete, individuale de prevenire a unor

fapte antisociale );

• combaterea criminalităŃii :

a).forma represiunii penaleforma represiunii penaleforma represiunii penaleforma represiunii penale (pedepsirea vinovaŃilor pe baza legilor

elaborate);

b).măsurile de siguranŃămăsurile de siguranŃămăsurile de siguranŃămăsurile de siguranŃă (pentru persoanele cu tulburări de comportament

în vederea resocializării);

CURSUL NR. 4 - METODE-MIJLOACE ŞI TEHNICI DE

INVESTIGARE ÎN CRIMINOLOGIE:

I. METODE GENERALE:

A. METODA STATISTICĂ :

Metoda demersului statistic pentru stabilirea volumului (mărimea), dinamica,

întinderea în spaŃiu a criminalităŃii şi numărul persoanelor angrenate în criminalitate .

Mijloace şi tehnici de investigare :

• statisticile oficiale ale poliŃiei, parchetelor, Ministerului JustiŃiei;

• statistici ştiinŃifice ale cercetătorilor ştiinŃifici, organizaŃii sociale, etc...

• se folosesc formulare speciale care apoi se centralizează şi se prelucrează .

B. METODA SOCIOLOGICĂ (prin observaŃie ):

• observaŃia spontană (în cadrul practicii profesionale -procurorii,

judecătorii, în cazurile concrete);

• observaŃia organizată-sistematică (perceperea nemijlocită şi reŃinerea

unor aspecte importante, cantitative şi calitative) prin următoarele :

Mijloace, instrumente şi tehnici de investigare :

• chestionarul – aprecierile unor persoane prin sondaj cu privire la o faptă

sau persoană care a comis acea faptă;

• interviul – o „anchetă” individuală aplicată succesiv, privind date despre

infractor, despre victimă, etc...

C. METODA PSIHOLOGICĂ :

Se referă la analiza psihologică a criminalului, din punctul de vedere al

motivelor (mobilul) care l-au determinat să comită fapta (resentimente, ură, răzbunare,

duşmănie, dorinŃa de îmbogăŃire, etc., prin următoarele:

Mijloace şi tehnici de investigare :

• chestionare şi interviuri care se referă la aspectele psihologice de

criminogeneză;

• observaŃia prin chestionare şi interviuri privind: memoria, inteligenŃa,

caracterul,funcŃiile psihice prin diferite metode clinice şi paraclinice de

cunoaştere psihologică .

II. METODE SPECIALE :

METODA STUDIULUI DE CAZ - descrierea completă a fiecărei

fapte şi făptuitor (locul şi timpul comiterii, mijloace şi mod de săvârşire, aspectele sociale şi

medicale ale autorului faptei ).

METODA TIPOLOGICĂ - pentru cunoaşterea anumitor „tipuri” de

criminal („tipul agresiv”, „tipul pervers”, „tipul pasional”, etc.);

METODA STUDIILOR RELUATE - prin studierea aceluiaşi

delincvent sau grupuri de delincvenŃi la anumite intervaluri de timp (3-5 ani) pentru a se

studia evoluŃia sau „cariera criminală” a unor delincvenŃi.

METODA MONOGRAFICĂ - studierea unor „tipuri” de criminali

(asasini, hoŃi, minori, recidivişti) sau „tipuri” de infracŃiune (omor, viol, tâlhărie, furturi, etc.)

în anumite regiuni, localităŃi etc.

METODA COMPARATIVĂ - se referă în principal, la studiul

comparativ al unui grup de delincvenŃi în altul de nedelincvenŃi pentru dezvăluirea unor

factori ai criminalităŃii.

CURSUL NR. 5 - APARIłIA ŞI EVOLUłIA ISTORICĂ A

CRIMINOLOGIEI

I. ORIGINI ISTORICE :

A. îîîîn epoca primitivăn epoca primitivăn epoca primitivăn epoca primitivă ---- nu se poate pune problema criminalităŃii ca fenomen .

B. În societateaÎn societateaÎn societateaÎn societatea antică antică antică antică - criminalitatea apare în forme variate, în Grecia, India,

China, Egipt, Roma, ceea ce a impus apariŃia primelor norme juridice coercitive .

C. în societatea feudalăîn societatea feudalăîn societatea feudalăîn societatea feudală - apar primele preocupări pentru cunoaşterea acestui fenomen,

prin studii ce aparŃin lui Toma D'Aquino, Francis Bacon, Giordano Bruno, Tomas Borus,

B.Spinoza, Emanoil Kant-filosofi şi gânditori umanişti care susŃin că ordinea socială trebuie

apărată prin legi care să incrimineze faptele antisociale.

D. în perioada apariŃiîn perioada apariŃiîn perioada apariŃiîn perioada apariŃiei şi consolidării societăŃii burghezoei şi consolidării societăŃii burghezoei şi consolidării societăŃii burghezoei şi consolidării societăŃii burghezo----capitaliste:capitaliste:capitaliste:capitaliste: - apar noi studii

şi cercetări sub influenŃa iluminiştilor din sec. XVIII:

• opera lui Montesquieu „Despre spiritul legilor”;

• opera lui Cesare Beccaria „Despre delicte şi pedepse ”;

• opera lui Jeremy Bentham „Introducere în principiile morale ale legislaŃiei”

etc...

II. ÎNTEMEIEREA CRIMINOLOGIEI ROMÂNEŞTI :

A. în epoca în epoca în epoca în epoca cetei primitivecetei primitivecetei primitivecetei primitive - nu existau legi şi o autoritate publică pentru măsuri

coercitive ;

B. în epoca în epoca în epoca în epoca societăŃii anticsocietăŃii anticsocietăŃii anticsocietăŃii antice (sclavagiste)e (sclavagiste)e (sclavagiste)e (sclavagiste) apar primele incriminări ale unor fapte,

instituite de rege şi marii preoŃi geto-daci („Belagines”, iar în timpul ocupaŃiei romane sunt

impuse legile Imperiului Roman, aplicate de guvernatorul Daciei („Jus-gladii”) .

C. în epoca societăŃii feudale - după retragerea romanilor - apar voievodatele

şi cnezatele, apoi statele feudale - Tara Românească, Moldova, Voievodatul Transilvaniei

când se formează sistemul dreptului cutumiar „Legea łării” sub forma „ Pravilelor” „

Trădarea Domnului” „ Osluhul” „Omuciderea” „Legiuuirea Caragea” „Indreptarea legii a lui

Matei Basarab” - care incriminează mituirea, furtul, crima, tâlhăriile - cu pedepse grave,

inclusiv pedeapsa cu moartea.

III. EVOLUłIA ISTORICĂ A CRIMINOLOGIEI ROMÂNEŞTI :

Apărute în procesul general european de dezvoltare, principiile criminologiei

îşi fac apariŃia şi în Ńara noastră prin cercetătorii şi savanŃii români :

A. Miron Costin - care evaluează în mod corect , mobilurile ce

determină criminalitatea („goana după înavuŃire” );

B. Prof.Vasile Conta - în tratatul său „Teoria fatalistului”- care

consideră că cel care comite crima trebuie pedepsit ;

C. Prof.IonTanoviceanu - doctor în drept, creatorul operelor

fundamentale de drept penal şi drept procesual penal şi studii în criminologie ;

D. Prof. Vintilă Dongoroz - profesor de drept, continuator al lui

I.Tanoviceanu şi care elaborează Tratatele de Drept Penal şi de Procedură Penală şi cu

preocupări în criminologie .

IV.CRIMINOLOGIA ROMÂNEASCĂ DUPĂ 1944:

După 1944 apare studiul lui Petre Pandrea „Dialectica criminală”, sub

influenŃa ideologiei marxiste „a luptei de clasă”, susŃinând că societatea burghezo-capitalistă

generează criminalitatea „.

După 1968, apar unele studii în cadrul unor instituŃii-Academia Română,

Centrul de prevenire al Tineretului fără semnificaŃii profunde în studiul criminalităŃii.

După 1989, apare un număr important de studii, cursuri şi tratate de

criminologie, această disciplină fiind predată şi în universităŃile particulare şi de stat,

aprofundându-se studiul ştiinŃific al criminalităŃii în Ńara noastră .

CURSUL NR. 6 - APARIłIA ŞI EVOLUłIA CRIMINOLOGIEI

MODERNE

PRINCIPALELE ŞCOLI PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL SEC. al - XIX - lea :

• Scoala geografică (sau cartografică), reprezentată de belgianul Lambert Quetelet şi

francezul Michel Guerry, primul accentuând importanŃa educaŃiei morale şi a instrucŃiei

şcolare, iar al doilea susŃinând influenŃa mediului fizic, geografic asupra individului.

• Şcoala lyoneză - reprezentată de Alexandre Lacasagne de la Universitatea din Lyon,

care pune accentul pe factorii sociali ai criminalităŃii.

• Şcoala socialistă - reprezenattă de Karl Marx şi F. Engels care pune accentul pe

faptul că inegalitatea economică şi societatea capitalistă naşte criminalitate, aceasta fiind

expresia socială a „luptei de clasă”.

• Şcoala interpsihologică - reprezentată de Gabriel Tarde (francez) care pune accentul

pe elementul „stradă” şi „imitaŃie” ce generează criminalitatea „comportamentul criminal

este un comportament imitat ”.

• Scoala sociologică - reprezentată de Emil Durkheim-care introduce termenul de

„anomie” în societate „fără lege” sau „slăbirea normelor sociale”, ce creează polarizarea

societăŃii, pe de o parte cei care au idealuri de confort şi le pot realiza, iar alŃii nu au şi pentru

a şi le apropia încalcă normele legale.

• Scoala „Uniunii InternaŃionale de Drept penal”- reprezenattă de Van Hamel,

Adolph Prins şi Franz Von Himst-care susŃin că actul infracŃional este un produs atât al

factorilor individuali, cât şi al celor sociali, de aceea criminalii sunt fie ocazionali, fie din

obicei, iar sancŃiunile penale trebuie raportate la gravitatea faptei dar şi la „starea periculoasă

a infractorului” .

CURSUL NR. 7 - FONDATORII CRIMINOLOGIEI-ŞCOALA

POZITIVISTĂ ITALIANĂ

I. CESARE LOMBROSO- 1835-1909 - în studiul său criminologic „OMUL

CRIMINAL” ajunge în esenŃă la următoarele concluzii :

• În lanŃul filogenetic la omul criminal se constată un „atavism” (oprirea dezvoltării)

trăsăturilor craniene pe care le numeşte „stigmate” şi care caracterizează omul criminal

„teoria antropologică a criminalităŃii”;

• De asemenea, existenŃa unor malformaŃii de natură degenerativă din componenŃa

psihică umană determină existenŃa „criminalului născut”.

• ExistenŃa „epilepsiei” ca fiind una din psihozele cele mai atavistice şi nucleul tutror

degenerescenŃelor la fiinŃa umană, generează criminalitatea.

În esenŃă, el afirmă că „criminalitatea reprezintă o anormalitate biologică bazată pe

atavism organic şi psihic şi pe o patologie epileptică ”.

II. RAFAELE GAROFALO- 1851-1934: lucrarea sa fundamentală este „

Criminologia” în care afirmă, în esenŃă, următoarele concepte criminologice .

• DiferenŃa dintre „delictul natural”„delictul natural”„delictul natural”„delictul natural” care se bazează pe „simŃul moral” al unei

colectivităŃi şi „delictul convenŃional”„delictul convenŃional”„delictul convenŃional”„delictul convenŃional” care sunt creaŃii ale legiuitorului, fiind variabile în timp şi

spaŃiu.

• Orice societate, toate popoarele, au două sentimente constante, invariabile şi anume :

mila şi probitatea sau cinstea; astfel „actul criminal” este un”act dăunător” şi „imoral” ;

• .În cadrul tipului criminal general - care trebuie căutat nu în „tipul antropologic” al

lui C.Lombroso, ci în zona „ simŃului moral” sau „a anomaliilor morale” el distinge

următoarele categorii :

a.-asasinii (criminalii în sensul real);

b.-violenŃii (agresivii);

c.-necinstiŃii (incorecŃii);

d.-cinicii (inafectivii ).

• Introduce noŃiunea de „ periculozitatea infractorului” care trebuie să stea la baza

criteriului de proporŃionalitate a pedepsei şi de aceea trebuie efectuată o „anchetă socială” cu

privire la criminal.

III. ENRICO FERRI (1856-1929) Creatorul „Teoriei anormalităŃii bio-psiho-sociale”,

având la bază următoarele concepte criminologice :

• Tipologia criminală din care rezultă :

• Clasificarea criminalilor :

a).criminali nebuni (cazuri patologice);

b).criminalii născuŃi ( stigmatele antropologice ale lui C.Lombroso);

c).criminalii obişnuiŃi ( slăbiciune morală, stimulaŃi de circumstanŃe sau

mediul corupt);

d).criminalii de ocazie (determinaŃi de mediul fizic sau social în care trăiesc );

e).criminalii din pasiune ( temperamentali, sangvini, nervoşi).

Pe baza tipologiei criminale, stabileşte :

A. FACTORII CRIMINOGENI, ANTROPOLOGICI care concură în

comiterea crimei :

• constituŃia organică a criminalului (anomalii ale craniului, creierului,

viscere,activităŃi reflexe );

• constituŃia psihică a criminalului (anomalii ale inteligenŃei, sentimentelor,

simŃului moral ori social);

• caracteristici personale ale criminalului (rasă, vârstă, profesie, stare civilă,

domiciliu, etc...

B. FACTORII FIZICI-CRIMINOGENI :

• mediul fizic(clima, natura, succesiunea nopŃilor şi zilelor, anotimpurile);

• condiŃiile meteo - temperatura, condiŃiile atmosferice, etc...

C. FACTORII SOCIALI CRIMINOGENI :

• mediul social;

• mediul familial;

• mediul educaŃional;

Concluzia: „crima ca fenomen individual este determinată de factorii

concurenŃi de natură biologică-psihologică şi socială.

CURSUL NR. 8 - TEORII ŞI CURENTE CRIMINOLOGICE

CONTEMPORANE

I. TEORII DE NATURĂ BIOLOGICĂ:

A.CURENTUL BIO-TIPOLOGIC: reprezentat de psihiatrul german Ernest

Kretschemer şi americanul W.Scheldon care -în esenŃă- susŃin relaŃia dintre diferite tipuri

morfologice şi anumite tulburări psihice, iar în funcŃie de constituŃia corporală se pot distinge

diferite tipuri de indivizi : picnic, astenic, atletic, displastic, care comit anumite genuri de

infracŃiuni.

B.CURENTUL INADAPTĂRII BIO-PSIHICE sau BIO-MORALE:

reprezentat de criminologul suedez Olof Kinberg care susŃine existenŃa a două elemente

principale ce trebuie avute în vedere la analiza szructurii bio-psihice şi anume :

- nucleul constituŃional( capacitate, validităŃi, stabilitate şi soliditate);

- funcŃia morală a individului (cunoştinŃe morale sumare, general acceptate,

modificate, afectivi), iar prin combinaŃia acestor 2 elemente - pot rezulta indivizi inadaptaŃi

ce intră în conflict cu legea.

C.TEORIA SAU CURENTUL CONSTITUłIEI CRIMINALE:

reprezentat de criminologul italian Benigno di Tulio, care în esenŃă, consideră că factorii care

conduc la formarea „personalităŃii criminale” sunt : ereditatea, disfuncŃionalităŃile cerebrale

ori hormonale, vârsta, legate de pubertate sau îmbătrânire.

D.TEORIA GENETICĂ (CURENTUL ABERAłIEI

CROMOZOMICE): care, în esenŃă, susŃine că, prin modificarea carotipului masculin : 46

xy sau feminin 46 xx, în sensul apariŃiei unui cromozom tip „x” sau tip „y”, apar anomalii ce

pot conduce la criminalitate .

II. TEORIILE CRIMINOLOGICE DE TIP SOCIOLOGIC - CURENTE ŞI TEORII

PSIHO-SOCIALE:

A. TEORIA ASOCIAłIILOR DIFERENłIATE: aparŃine criminologului

american Edwin Sutherland care susŃine, în esenŃă, că actul criminal se „învaŃă” după

anumite „modele” şi tocmai aceste diferenŃe de „modele” constituie „principiul asociaŃiilor

diferenŃiate”, în sensul că rata criminalităŃii este expresia unei organizări diferenŃiate a

grupurilor umane, iar indivizii pot deveni criminali în funcŃie de grupurile la care ei aderă

sau se asociază.

B. TEORIA CONFLICTELOR DE CULTURI: aparŃine criminologului

american Thorsten Sellin-care susŃine că într-o societate există diferenŃe etnice, sociale,

profesionale, religioase, obiceiuri tradiŃionale, etc. care antrenează diferenŃe de reguli şi

valori morale, care pot intra în conflict cu alte culturi, în sensul că, un individ respectând

normele morale din grupul din care face parte, riscă să încalce o altă normă morală din alt

grup cu care intră în contact ( vezi cazul imigranŃilor ).

C. TEORIA ANOMIEI - TEORIA FUNCTIONALISTĂ: reprezentată de

sociologul american Robert K.Morton care, preia termenul de „anomie” de la sociologul

francez Durkheim şi-l aplică la societatea americană, afirmând, în esenŃă că, în societate

există un set de valori fundamentale dominante (prosperitate, libertate, posibilitatea

achiziŃionării unor bunuri) dar mijloacele de realizare nu sunt la dispoziŃia tuturor membrilor

societăŃii, ceea ce dă naştere unui tip de relaŃii dezorganizate, alterate „anomie” şi în aceste

condiŃii categoriile defavorizate recurg la mijloace ilegale de realizare (delicvenŃă,

criminalitate).

D. TEORIA APĂRĂRII SOCIALE - apare în 1945, la Geneva, în cadrul

„Centrului de Studii privind Apărarea Socială”, care susŃine în esenŃă : înlocuirea măsurilor

specifice dreptului penal (renunŃare la termenii de pedeapsă, infracŃiune şi infractor, omul

delincvent) şi înlocuirea prin noŃiunea de „indice antisocial”, măsuri de prevenire,

şcolarizare, în afara justiŃiei penale.

E. TEORIA „NOII APĂRĂRI SOCIALE” - apare în 1954, la Anvers, din

iniŃiativa magistratului francez Marc Ancel - care susŃine, în esenŃă , cunoaşterea

criminalului, unificarea pedepselor cu măsurile de siguranŃă, recunoaşterea drepturilor

delincventului, asigurarea asistenŃei medicale şi educative criminalul fiind „ o fiinŃă bolnavă”

.

III.TEORIILE PSIHO-MORALE - DE FACTURĂ PSIHANALITICĂ :

A. TEORIA FREUDIANĂ - reprezentată de psihanalistul Sigmund Freud -

care operează cu anumite concepte de psihanaliză:

• forŃele pulsionale fundamentale ale omului sunt :

a) erosulerosulerosulerosul - instinct al vieŃii şi dragostei;

b) tanatostanatostanatostanatos - instinct distructiv, al urii şi morŃii;

• în veşnic antagonism, în conflict, ce pot explica crima, existenŃa a trei instanŃe

ale vieŃii psihic umane :

a) Eu-l (EGO)-conştiinŃa de sine;

b) Supra-eul (SUPER-EGO)-conştiinŃa morală în raport de

mediul social ( relaŃia morală dintre individ şi societate );

c) Sinel (ID) - depozitarul tendinŃelor instinctive predominant

agresive când apar stări tensionale între cele 3 instanŃe psihice – cele 2 instanŃe ( eul şi supra-

eul) nu mai pot controla „sinele” şi se comite crima.

d) Complexul ”Oedipian” -atracŃia sexuală a individului în

primele faze ale copilăriei faŃă de părintele de sex opus ( Legenda lui Oedip);

e)„Complexul de vinovăŃie”- mărturisirea crimei datorită

sentimentului insuportabil al vinovăŃiei .

B. TEORIA CRIMINALULUI NEVROTIC - teoria freudiană a

sentimentului culpabil-împarte criminalii în : organici (bolnavii mintali); normali şi

nevrotici-aceştia din urmă acŃionând în funcŃie de mobiluri inconştiente în care”sinele”

depăşeşte „eu-l” şi „supraeul”, comite crima şi apoi datorită sentimentului de vinovăŃie,

recunoaşte fapta şi simte pedeapsa ca o uşurare morală.Teorie preluată de criminologii

Fr.Alexander şi H.Staub.

C. TEORIA INSTINCTELOR- aparŃine crimnologului Etienne de Greef -

care susŃine că” structura afectivă” a unui individ se „degradează într-un proces lent” ce îl

conduce la comiterea actului criminal, datorită „indiferenŃei afective a individului”.

D. TEORIA „PERSONALITĂłII CRIMINALE” sau „TEORIA

CURENTULUI CLINIC” - aparŃine renumitului criminolog francez Jean Pinatel -care

susŃine, în esenŃă, că anumite trăsături psihologice ale unui individ alcătuiesc „nucleul central

al personalităŃii criminale” (egocentrismul, agresivitatea, labilitatea, indiferenŃa afectivă,

instabilitatea morală) care poate demonstra capacitatea criminală a individului şi „starea

periculoasă”, acestea putând fi depistate prin teste, aparatură medicală, etc...

CURSUL NR. 9 - FACTORII INDIVIDUALI DE CRIMINALITATE :

A. FACTORII DE NATURĂ BIOLOGICĂ (Scoala lombrosiană):

• anomaliile (stigmantele) anatomice;

• inferioritate biologică (anomalii de natură fiziologică, biologică, psihologică,

constituŃională).

B. FACTORI DE NATURĂ EREDITARĂ (Studiul lui J.Lange):

• actori de natură biopsihologică:

a) bioconstituŃionali;

b) patologici;

c) biotipuri criminale.

• factori de natură biologică-criminogenă:

a) de natură patologică;

b) dereglarea zestrei genetice.

C. FACTORI DE NATURĂ PSIHOLOGICĂ:

• factori de natură psihologică-din punctul de vedere al Teoriei freudiene;

• factori psihologici din punctul de vedere al variantei personalităŃii

criminale;

a) degradarea personalităŃii(Etienne de Greef);

b) capacitatea criminală („constituŃia de factori” - Jean

Pinatel);

• factori de natură psihiatrică (psihopaŃii delincvenŃi):

a. a. a. a. tulburări mintale de duratătulburări mintale de duratătulburări mintale de duratătulburări mintale de durată :

- înapoiere mintală;

- imbecilitate;

- debilitate mintală;

- demenŃă.

bbbb. maladiile mintale evolutivemaladiile mintale evolutivemaladiile mintale evolutivemaladiile mintale evolutive :

• psihozele :

a - intense (maniile);

b - cronice (paranoia, schizofrenia);

• nevrozele :

a-isteriaisteriaisteriaisteria;

b-fobiafobiafobiafobia (angoasa).(angoasa).(angoasa).(angoasa).

• dezechilibrele psihopatice :

-tulburări de sensibilitate ;

-tulburări de caracter ;

-tulburări de personalitate .

D. FACTORI CAUZALI DUPA VÂRSTĂ SEX-RASĂ:

1. DELIMITĂRI DUPĂ VÂRSTĂ :

a. delincvenŃa juvenilă :

- minorii;

- adolescenŃii;

- tinerii ;

b. delincvenŃa adulŃilor: 35-45 ani

c. delincvenŃa vârstelor critice ( persoanele în vârstă: datorită

modificărilor andropauza, menopauza, scleroza- peste 50 ani

2. DELINCVENłA DUPĂ SEX: diferenŃieri de criminalitate

datorită destinului biologic şi social al femeii, ceea ce determină un raport de diferenŃiere în

sensul că femeia este mai puŃin criminală decât bărbatul.

3. DELINCVENłE DUPĂ RASĂ: Factorul criminogen determinant

nu este rasa ci rasismul (exacerbarea factorului biologic specific unei rase dar cu origini tot

în mediul social).

E. ALCOOLISMUL: Factor criminogen care favorizează faptele penale:

omoruri, tâlhării, incendii, accidente rutiere, violenŃe în familie::

a - alcoolismul acutalcoolismul acutalcoolismul acutalcoolismul acut :

- beŃia uşoară;

- beŃia gravă;

b - alcoolismul cronicalcoolismul cronicalcoolismul cronicalcoolismul cronic - modificarea fundamentală a individului,

degradarea sa fizică şi morală cu consecinŃe infracŃionale.

F. ALTE TOXICOMANII :

• consumul de droguriconsumul de droguriconsumul de droguriconsumul de droguri – factor criminogen de agresivitate, degradare psiho-

morală-fizică, trecerea la fapte penale grave pentru obŃinerea mijloacelor de

satisfacere a viciului.

• ddddopajulopajulopajulopajul - conduce la modificări de comportament-cu tendinŃe agresive ;

• forme de intoxicare culturală:forme de intoxicare culturală:forme de intoxicare culturală:forme de intoxicare culturală:

a) .toxicomania cinema - video (erotism, violenŃă, orori);

b) intoxicarea muzicală - poate conduce la devieri

comportamentale în special asupra copiilor, adolescenŃilor şi tinerilor.

CURSUL NR. 10 -FACTORII DE MEDIU SAU SOCIALI AI

CRIMINALITĂłII

I. FACTORII DE MEDIU UMAN :

A. MEDIUL INELUCTABIL (INEVITABIL, DE NEÎNLĂTURAT):

1.FAMILIA DE ORIGINE :

a) STRUCTURA SI NATURA FAMILIEI - poate constitui un prim

element de inadaptare socială, îndeosebi dacă în acea familie conduita antisocială a

membrilor ei este dominantă;

b) NIVELUL MATERIAL ŞI SOCIAL AL FAMILIEI - în care

nivelul accentuat de sărăcie şi nevoi materiale pot determina conduite antisociale;

c) COMPOZIłIA FAMILIEI - poate fi o conduită favorizantă în

formarea unui caracter dominant în viitor

B. MEDIUL OCAZIONAL:

a). SCOALA - poate inocula sau stabiliza unele date de comportament

social şi de caracter (disciplină, muncă, civism, cultură,etc.);

b) EXECUTAREA UNOR SERVICII OBLIGATORII - serviciul

militar: disciplina militară, raporturi de subordonare, viaŃa de cazarmă, situaŃiile periculoase -

pot forma caracterul unui individ.

c) MEDIUL SOCIAL din care face parte :

• mediul propriei familii - distincŃia dintre celibatari şi căsătoriŃi,

influenŃa ascendenŃilor, concubinajul- pot constitui factori favorizanŃi ai delincvenŃei;

• mediul profesional - profesii cu factori de risc: şoferii, barmanii,

muncitorii necalificaŃi, corupŃia şi funcŃionarii publici, etc.

• mediul creat de preocupări „hobby” sau pasiuni distracŃii diverse,

nocturne, practicarea sporturilor, etc...

• mediul creat de condiŃiile meteo (frigul sau căldura excesivă) - pot

constitui factori favorizanŃi de criminalitate;

• mediul urban - marile oraşe- conŃin factori criminogeni superiori faŃă

de mediul rural.

II. FACTORII DE NATURĂ ECONOMICĂ:

A. FACTORII ECONOMICI PERSONALI - criminologii au ajuns

la concluzia că factorii economici personali nu explică în mod singular actul criminal;

B.FACTORII ECONOMICI SOCIALI SAU COLECTIVI - sunt

dependenŃi de perioada de avânt economic sau de crize economice, de recesiune, inflaŃie care

determină o rată mai mare a criminalităŃii.

III. INFLUENłA CRIMINOGENĂ A MEDIULUI POLITIC:

• mediul politic intern - fraudele electorale, corupŃia, acŃiuni de

destabilizare a regimului politic;

• mobiluri politice - terorismul;

• mediul politic extern - politica internaŃională agresivă.

IV. INFLUENłA CRIMINOGENĂ A MASS-MEDIEI ŞI A MEDIULUI

INTELECTUAL:

A. INFLUENłA MASS-MEDIEI - prin prezentarea unor cazuri

concrete de infracŃiuni (omoruri, spargeri, escrocherii, violenŃe,imagini imorale, etc.);

B. INFLUENłA MEDIULUI INTELECTUAL - prin publicaŃii de

subcultură, literatura poliŃistă submediocră, literatura erotică în diferite variante ( sexi-

porno), spectacole (teatru, cinema, concerte) discutabile sub aspectul cultural, intelectual .

CURSUL NR. 11 - CATEGORII SI FORME DE CRIMINALITATE

I. DUPĂ MOBILUL FAPTEI – răzbunare, ură, duşmănie, cupiditate;

II. DUPĂ MODUL DE OPERARE - „Modus operandi”:

A.CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ( va fi tratată separat);

B. CRIMINALITATEA NEORGANIZATĂ :

Crime contrCrime contrCrime contrCrime contra persoanei :a persoanei :a persoanei :a persoanei :

- prin violenŃă imediată (împuşcare);

- comise în timp (otrăvire);

- intoxicări (microbi, viruşi, droguri).

Crime contra altor valori :Crime contra altor valori :Crime contra altor valori :Crime contra altor valori :

- împotriva justiŃiei;

- împotriva siguranŃei statului;

- împotriva ordinii publice;

- infracŃiuni de corupŃie, etc...

III. DELINCVENTA JUVENILĂ - fiind deosebit de importantă se tratează separat

.

IV. CRIMINALITATEA MASCULINĂ SI FEMININĂ;

• sub raport cantitativ – criminalitatea feminină este mult mai redusă,

reprezentând 10-15 % din ce globală;

• sub raport calitativ – există de asemenea diferenŃe, criminalitatea feminină

având forme specifice : pruncucidere, prostituŃie, escrocherii, fraude fiscale, agresiuni orale

sau fizice .

V.FORME SPECIALE DE CRIMINALITATE :

• CriminalitatCriminalitatCriminalitatCriminalitatea de grupea de grupea de grupea de grup---- constituită la nivel de stradă, cartier, zonă sau anumit

mediu ( „bandă”, „gaşcă”, în special în furturi.

• Criminalitate juvenilă de grupCriminalitate juvenilă de grupCriminalitate juvenilă de grupCriminalitate juvenilă de grup- deosebit de frecventă în cartiere, străzi, cu

manifestări agresive, huliganice, ultraje ;

• Criminalitate îCriminalitate îCriminalitate îCriminalitate în mediile bogate şi mediile săracen mediile bogate şi mediile săracen mediile bogate şi mediile săracen mediile bogate şi mediile sărace - în mediile bogate apare aşa-zisa

criminalitate a „gulerelor albe” - domeniul financiar-bancar, evaziune fiscală, falimentul

fraudulos, escrocherii, corupŃie, etc...

• Criminalitatea mulŃimiiCriminalitatea mulŃimiiCriminalitatea mulŃimiiCriminalitatea mulŃimii (sau spontană de grup) întâlnită frecvent la mitinguri,

adunări publice, greve ilegale, manifestări sportive;

• Criminalitatea urbană şi cea ruralăCriminalitatea urbană şi cea ruralăCriminalitatea urbană şi cea ruralăCriminalitatea urbană şi cea rurală - cu anumite caracteristici în mediul urban şi

rată mai mare: delicte economice, contra persoanei, droguri, jafuri, iar în mediul rural cu alt

specific: infracŃiuni de furt, incendieri, relaŃii interfamiliale tensionate, omucideri, etc...

• Criminalitatea violentă:Criminalitatea violentă:Criminalitatea violentă:Criminalitatea violentă:

a). InfracŃiuni de mare violenŃă (omorul cu toate calificările sale,

lovirile cauzatoare de moarte, pruncuciderea, violul, ultrajul calificat, tâlhăria în toate

formele );

b).InfracŃiuni de violenŃă medie (propriu -zise) respectiv vătămările

corporale, violenŃele comise din culpă, etc.;

c).InfracŃiuni de violenŃă redusă: agresiunile verbale (injurii, insulta,

calomnia);

De reŃinut că societatea umană plăteşte un greu tribut acestei criminalităŃi de

violenŃă.

CURSUL NR. 12 - PRINCIPALELE CATEGORII DE CRIMINALI

A. DUPĂ FACTORII PSIHOLOGICI PREDISPOZANłI :

• Criminalii din orgoliuCriminalii din orgoliuCriminalii din orgoliuCriminalii din orgoliu (amor propriu):

-fanatismul politic ;

-fanatismul religios ;

• Criminalii complexaŃiCriminalii complexaŃiCriminalii complexaŃiCriminalii complexaŃi: :

-complexe de superioritate ;

-complexe de inferioritate ;

• Criminalii cu motivaŃie specială:Criminalii cu motivaŃie specială:Criminalii cu motivaŃie specială:Criminalii cu motivaŃie specială: :

-consumatorii de alcool sau droguri;

-slăbiciune fizică sau mintală ;

• Criminalii din avariŃieCriminalii din avariŃieCriminalii din avariŃieCriminalii din avariŃie - dorinŃa nestăvilită de înavuŃire fără scrupule;

• Criminalii din motive sexuale :Criminalii din motive sexuale :Criminalii din motive sexuale :Criminalii din motive sexuale :

-homosexualitatea, pedofilia, gerontofilia, incestul, masochismul;

-sadismul - acte de cruzime asupra partenerului;

• Criminalul pasionalCriminalul pasionalCriminalul pasionalCriminalul pasional - exacerbarea unor sentimente:gelozia, iubirea, fanatismul

religios cu ritualuri, etc...

• Criminali din diferite alte motive :Criminali din diferite alte motive :Criminali din diferite alte motive :Criminali din diferite alte motive :

- criminali din invidie;

- criminali sinucigaşi::::

- criminali spontani, ocazionali

B. CRIMINALUL DIN OBICEI SAU DE PROFESIE:

• Criminalul din obiceiCriminalul din obiceiCriminalul din obiceiCriminalul din obicei - comite acte antisociale mărunte dar frecvente ( hoŃii de

buzunare, hoŃii de / din maşini, hoŃii din magazine, etc.);

• Criminalul de profesie :Criminalul de profesie :Criminalul de profesie :Criminalul de profesie :

a) ca individ solitar, izolat (spărgătorii de case de bani, de magazine,

traficantul de droguri, falsificatorul de documente );

b) profesioniştii crimei - organizaŃi în grupuri mafiote pentru traficul

de droguri, arme, produse toxice, jocuri de noroc, „spălarea banilor”, etc...

C. CRIMINALUL DE OCAZIE:

• Criminalii de ocazieCriminalii de ocazieCriminalii de ocazieCriminalii de ocazie - care comit delicte ocazionale, întâmplător sau din culpă

(accidente rutiere, de muncă, etc...

• Criminalul ocazional: Criminalul ocazional: Criminalul ocazional: Criminalul ocazional:

a- delincventul ocazional comun ( comite fapte în anumite împrejurări

favorabile: furturi din magazine;

b- delincventul ocazional emoŃional (emotiv) comite fapte înstare

emotivă sau provocare ;

c- delincventul ocazional - profitor comite fapte profitând de anumite

situaŃii: casierii, salvatorii în catastrofe, etc...

CURSUL NR. 13 - ALTE CATEGORII DE CRIMINALI :

I. CRIMINALUL DE GRUP:

a-delincvenŃa spontană de grup ( la manifestări sportive, politice,

religioase, sindicale, etc.);

b-delincvenŃa organizată de grup - asocierea în jurul unor idei politice,

religioase, economice, de tip fanatic, paranoic;

c-delincvenŃa bandelor de adolescenŃi şi tineri- de tip impulsiv,

agresiv, cu înclinaŃii distructive, cu grave deficienŃe educative ;

2.SUPERCRIMINALUL -cu periculozitate maximă care comite :

- acte de terorism;

- luarea de ostatici şi uciderea lor;

- deturnări de nave şi aeronave;

- plasarea de bombe, etc...

3.CRIMINALUL DEBIL MINTAL SI CRIMINALUL ALIENAT

(mărginiŃii, submediocrii care comit: incendii, furturi, delicte sexuale) :

a) criminalul debil mintal :criminalul debil mintal :criminalul debil mintal :criminalul debil mintal :

- debilitatea gravă (idioŃii, imbecilii);

- debilitatea uşoară

b) criminalul alienat ( criminalul alienat ( criminalul alienat ( criminalul alienat (dement)dement)dement)dement), , , , cu tulburări grave, iresponsabilii penal:

-criminalul paranoic ;

- criminalul schizofrenic ;

- criminalul maniaco-depresiv;

- criminalul epileptic;

- criminalul toxicoman.

ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND DELINCVENłA JUVENILĂ:

Problematica criminologică a delincvenŃei juvenile se referă la studierea şi

analiza fenomenului criminalităŃii în rândul minorilor, adolescenŃilor şi tinerilor, sub aspectul

cauzalităŃii acestei delincvenŃe, care constă în :

I. DisfuncŃiile în procesul complex de socializare primară care se datoresc

următoarelor cauze :

• caracterul deficitar al funcŃiei educative în cadrul familiei de origine -

conflicte familiale, dezorganizarea familiei, lipsa de supraveghere, etc...

• caracterul deficitar al procesului educativ instructiv - în cadrul şcolii;

• caracterul lacunar, deficitar al educaŃiei sexuale - care duce spre devianŃă;

II. DisfuncŃiile în procesul de integrare socială (lipsa unor calificări profesionale,

performanŃe profesionale slabe, consumul de alcool, micromediile sociale, subculturale

ocazionale, etc.).

III. DisfuncŃiile în procesul de control social (indisciplina la locul de muncă,

deficienŃe în activitatea unor organisme şi autorităŃi centrale sau locale privind protecŃia

minorilor şi tinerilor,etc...

CURSUL NR. 14 - CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ LA NIVEL

INTERNATIONAL :

A.CONCEPT - criminalitatea organizată se poate descrie ca fiind un

organism clandestin ce face parte totuşi din lumea vizibilă, structurată ierarhic, („boss-uri”

executanŃii) aând scopul realizării unor profituri considerabile prin utilizarea unor metode

ilicite, criminale, controlând întregi secoatre economice.

B.FORME DE MANIFESTARE :

FAMILIA MAFIEI : cu structuri ierarhice, cod de conduită („legea

tăcerii”- OMERTA, organizată îndeosebi în SUA;

ORGANIZAłII PROFESIONALE : structurate în una sau două

tipuri de activităŃi criminale: trafic de maşini, droguri, falsuri de bancnote, jafuri la bănci,

bijuterii, etc.

ORGANIZAłII CRIMINALE ETNICE :

• „Triadele” - societăŃi criminale chineze;

• „Yakusa” - societăŃi criminale japoneze;

• „Kastafrris” - societăŃi criminale jamaicane, etc...

ORGANIZAłII TERORISTE INTERNAłIONALE :

specializate în provocarea de acte teroriste - deturnări de nave, aeronave, asasinate în masă,

răpiri, etc...

ORGANIZAłII CRIMINALE DE RECICLAREA BANILOR -

organizarea de reŃele internaŃionale clandestine pentru „spălarea banilormurdari” obŃinuŃi din

afaceri ilicite pentru a se sustrage de la fiscalitate ).

CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ LA NIVEL NAłIONAL -

în România criminalitatea organizată se află în faza de debut, cu manifestări concrete

înurmătoarele domenii:

• în domeniul economico - financiar (credite fără acoperire, ipoteci duble, triple cu

mari prejudicii economico-naŃionale şi bancrută frauduloasă );

• actele de corupŃie-până la nivele cele mai înalte ;

• contrabanda-frecventă prin folosirea de documente false ;

• prostituŃia organizată la nivel naŃional şi transfrontalier-cu sprijinul direct al

proxeneŃilor;

traficul de autoturisme de lux, furate în occident;

• traficul de stupefiante-care ia o amploare din ce înce mai mare;

• criminalitatea organizată şi premeditată, împotriva vieŃii unor persoane-tentative,

perceperea unei „taxe de protecŃie”.

CRIMINOLOGIE

SEMINARUL NR.1

Se vor discuta cu studenŃii următoarele probleme :

• DefiniŃia şi obiectul criminologiei - se va pune accent pe trăsăturile de bază ale

criminalităŃii;

• Domeniul şi conceptele de bază ale criminologiei ;

• Clasificarea criminalităŃii;

• RelaŃia criminologiei cu ştiinŃele juridice penale, cu alte ştiinŃe sociale ori cu caracter

judiciar .

SEMINARUL NR. 2

Se vor discuta cu studenŃii funcŃiile criminologiei şi conceptele operaŃionale;

Se va prezenta concret un studiu criminologic care să cuprindă în conŃinut

toate aceste funcŃii.

SEMINARUL NR. 3

Se va discuta cu studenŃii problema metodelor, mijloacelor şi tehnici de

investigare în criminologie ;

Se va prezenta studenŃilor o fişă criminologică dintr-un caz concret ;

TEST NR.1.

• Conceptul şi obiectul criminologiei ;

• Conceptele d ebază ale criminologiei şi domeniul criminologiei ;

• Clasificarea criminalităŃii.

SEMINARUL NR.4

Vor fi discutate problemele privind apariŃia şi evoluŃia criminologiei

moderne, punându-se accent pe fondatorii criminologiei Cesare Lombroso, Rafaele Garofalo,

Enrico Ferri.

SEMINARUL NR.5

Se vor discuta cu studenŃii teoriile şi curentele criminologice contemporane ;

- teoriile de natură biologică;

- teoriile de tip sociologic;

- teoriile psiho-morale.

Se va pune accent îndeosebi pe explicarea curentului aberaŃiei cromozomice,

teoria anomiei, teoria apărării sociale şi noii apărări sociale, teoria freudiană şi teoria

personalităŃii criminale.

TEST NR. 2 - FuncŃiile criminologice şi conceptele operaŃionale

• FuncŃia descriptivă;

• FuncŃia explicativă;

• FuncŃia predictivă şi profilactică.

SEMINARUL NR.6

Se va discuta cu studenŃii problema factorilor individuali de criminalitate, a

factorilor de mediu, sociali . În acest sens va fi prezentat un caz concret privind influenŃa

acestor factori .

SEMINARUL NR.7

Se va discuta cu studenŃii problematica referitoare la categoriile şi formele de

criminalitate, precum şi principalele categorii de criminali, cu sublinieri privind

criminalitatea de violenŃă, criminalitatea juvenilă şi criminalitatea debilului mintal .

Vor fi prezentate cazuri concrete privind aceste forme de criminalitate şi

tipuri de criminali.

Se va discuta cu studenŃii problematica privind criminalitatea organizată la

nivel naŃional şi internaŃional, prezentându-se un caz de criminalitate organizată pe plan

internaŃional - furtul de diamante .

TEST NR. 3 - privind aspecte criminologice ale delincvenŃei juvenile :

• în perioada de socializare primară;

• în perioada de integrare socială;

• controlul social.

TEME DE REFERAT

Se vor întocmi referate de către studenŃi având ca tematică următoarele probleme de

criminologie şi penologie:

• Măsurile educative ( pentru minori);

• Criminalitatea minorilor;

• Exploatarea şi abuzul sexual al copilului;

• Drogurile şi delincvenŃa juvenilă;

• Exploatarea sexuală în scop comercial a copilului;

• Regimul penitenciar al condamnaŃilor minori;

• Controlul, prevenirea şi tratarea crimei şi criminalităŃii;

• Criminalul(crima, criminalitate, criminal);

• Criminalitatea;

• InfluenŃa trăsăturilor psihice în activitatea infracŃională;

• Teorii privind personalitatea criminalului;

• Dezvoltarea criminalului.

BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ:

S. Bogdan, Criminologie, Syllabus, Ed. Sfera Juridică,Cluj-Napoca 2005; V.Cioclei, Manual de criminologie, Ed.All, Bucureşti, 1999 sau ediŃiile ulterioare; R. Gassin , Criminologie, Ed. Dalloz, Paris, 2000 sau ediŃiile ulterioare; F. Adler, G. Muller, W. Laufer, Criminology, Ed.Graw-Hill,Inc, N.York, 1995 sau ediŃii ulterioare; C. Beccaria, Despre infraŃiuni şi pedepse, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2001. V. Babu, D. Condulimazi, Criminologie-Penologie, Tipografia Muntenia, ConstanŃa, 2001.

100 DE ÎNTREBĂRI LA CRIMINOLOGIE 1. Prin ce se manifestă interesul şi importanŃa în studierea Criminologiei? 2. Ce reprezintă conceptul de Criminologie? 3. Criminologia, reprezintă sau nu o ştiinŃă de sine stătătoare? 4. Criminologia, studiază starea, dinamica, legităŃile cauzale şi condiŃiile socio-umane ale

criminalităŃii? 5. Obiectul criminologiei îl constituie?

6. Totalitatea crimelor reprezintă o realitate obiectivă şi observabilă? 7. Criminalitatea esste un fenomen unitar? 8. Criminalitatea, ca fenomen este repetabil? 9. Criminalitatea, ca fenomen poate aduce atingere relaŃiilor sociale? 10. Din punct de vedere obiectiv, criminalittatea se imparte în 2/3/4 categorii ? 11. DefiniŃia criminalităŃii reale? 12. DefiniŃia criminalitaŃii descoperite? 13. DefiniŃia criminalitaŃii oculte? 14. Ce reprezintă criminalitatea legală? 15. Care este domeniul criminologiei? 16. DefiniŃi conceptul de criminalitate? 17. DefiniŃi conceptul de infractor? 18. DefiniŃi conceptul de crimă? 19. DefiniŃi conceptul de victimă? 20. DefiniŃi conceptul de reacŃie socială? 21. Care este relaŃia Criminologiei cu Dreptul Penal? 22. Care este relaŃia Criminologiei cu Criminalistica? 23. Care sunt funcŃiile Criminologiei? 24. Ce reprezintă funcŃia descriptivă? 25. Cum mai este definită funcŃia descriptivă? 26. Care sunt conceptele cu care se operează în criminologie în cadrul funcŃiei descriptive? 27. Care este clasificarea mediului personal? 28. Ce reprezintă situaŃia sau imprejurarea din perspectivă criminologică? 29. Definiti conceptul criminologic de act penal? 30. În ce constă funcŃia explicativă? 31. Conceptul de criminogeneză se referă la? 32. Ce înŃelegeŃi prin noŃiunea de cauză a unui act infracŃional? 33. Ce reprezintă indicele criminogen? 34. DefiniŃi funcŃia predictivă? 35. DefiniŃi funcŃia profilactică? 36. De unde derivă forma represiunii penale? 37. La ce se referă forma prevenŃiei speciale? 38. În ce constă metoda statică? 39. În ce constă metoda sociologică? 40. În ce constă metoda pshologică? 41. Metoda studiului de caz constă în? 42. Metoda tipologică constă în În ce constă metoda statică? 43. În ce constau metodele generale de investigaŃie ale criminologiei? 44. Care este perioada istorică unanim acceptată a aparitiei fenomenului de criminalitate? 45. Creatorul criminologiei intuitive a fost?

46. Belgianul Lambert Quetelet a fost reprezentant al şcolii geografice? 47. Karl Marx a fost un reprezentant de marcă al şcolii lyoneze? 48. A existat în evoluŃia istorică a Criminologiei o şcoală socialistă? 49. Emil Durkheim a fost reprezentant de marcă al şcolii sociologice? 50. DefiniŃi curentul bio-tipologic? 51. În ce constă curentul inadaptării bio-psihice? 52. În ce constă teoria sau curentul constituŃiei criminale? 53. Aşa-numita teorie genetică este specifică criminologiei sau criminalisticii? 54. Teoria freudiană este specifică filosofiei juridice sau Criminologiei? 55. Conform teoriei criminalului nevrotic, criminalitatea poate fi clasată în 2/3/4 categorii? 56. Teoria personalităŃii criminale aparŃine criminologului Etienne de Greef? 57. În ce constă teoria instinctelor? 58. DefiniŃi noŃiunea criminologică de egocentrism? 59. DefiniŃi noŃiunea criminologică de labilitate ? 60. DefiniŃi noŃiunea criminologică de agresivitate? 61. DefiniŃi noŃiunea de indiferenŃă afectivă? 62. Geacomo Canepa a fost reprezentantul curentului clinic neoclasic? 63. Care sunt factorii de natură biologică? 64. Care sunt factorii de natură psihologică? 65. Care sunt factorii de natură psihiatrică? 66. Psihozele intense se regăsesc în criminologie sub forma? 67. Psihozele cronice se regăsesc în criminologie sub forma? 68. Analizate criminologic, nevrozele se clasifică în 2/3/4 forme? 69. Potrivit opiniei criminologilor delincvenŃa juvenilă cuprinde? 70. Din punct de vedere criminologic, vârsta cea mai periculoasă pentru săvârşirea

infracŃiunilor este între? 71. Ce reprezintă factorii individuali din perspectiva delincvenŃei juvenile? 72. Ce reprezintă factorii de mediu din perspectiva delincvenŃei juvenile? 73. Ce vizează delimitările cauzale după sex? 74. În ce constau deliimitările cauzale după criteriul rasial? 75. Din punct de vedere criminologic alcoolismul este sau nu responsabil de comietrea unui

număr mare de fapte penale? 76. Ca factor criminogen starea alcoolica este influenŃată în mod direct de temperamentul

individual psihotic sau nevrotic? 77. Care sunt cele două stări fundameentale ale alcoolismului? 78. Consumul de droguri poate sta la baza apariŃiei factorului criminogen de agresivitate? 79. Intoxicarea muzicală cauzată de multiplii decibeli poate genera apariŃia factorului

criminogen de agresivitate? 80. În ce constă mediul ineluctabil? 81. În cee constă mediul ocazional?

82. În ce constă mediul ales? 83. Factorii economici personali contribuie la? 84. Factorii economici sociali sau colectivi contribuie la? 85. Care este ponderea impactului influenŃei criminogene a mediului politic? 86. În ce constă influenŃa mediului politic? 87. În ce constă influenŃa stării politice internaŃionale? 88. În ce constă influenŃa mass-mediei? 89. În ce constă influenŃa mediului intelectual? 90. Ce reprezintă modus operandi? 91. Criminalitatea organizată reprezintă? 92. Criminalitatea neorganizată reprezintă? 93. Din perspectivă criminologică aşa-numitele crime împotriva persoanei vizează? 94. Din perspectivă criminologică aşa-numitele crime împotriva altor valori vizează? 95. Care este diferenŃa criminologică între criminalitatea masculină şi cea feminină? 96. Ce reprezintă criminalitatea de grup? 97. Ce reprezintă criminalitatea juvenilă de grup? 98. DefiniŃi noŃiunea de criminalitate a mulŃimii? 99. Cum poate fi descrisă criminalitatea organizată la nivel internaŃional? 100.Ce reprezintă OMERTA?