C rim a în Boian

. .1 l^ ru ”mJuspedăai^ l i^ ju îo r* ah şa0că,l,s-*a d U p u ^ a n c h e t t ^ r ^ m a f " a ? e ™ " 6 a ” *’ - ^ unia- m oar*e® ca u rm are a traum atism ului — >-— ■ • ■- ~ 9 ’ *

. m ult şi bine, dacă1‘" Y T -“ .«••'«* •"*»«» pum ni.care au co n trib u it> Ja coi______ _________________ __________ . .

' tîm p lă to r a a i e M a ^ ţ^ e 1-îT'ci'^^^ *î-jf*făcut m em or‘e um ^*a »» « ru l u n e i j l e ţ i , în -

O A genda/2

©; Roze vînturiîor/3 •

® Viaţa saţuSui/4 -

© Administraţia locaIfi/5

© Divorss/6-7

® : Publicitats/8-9-10-11

© S p o r t / 12ANUL VI NR. 1065 SÎMBĂTÂ - LUNI

5 -7 FEBRUARIE 1994’Z&SZXZ-lSât

12 PAGINI 100 LEI

NICI UN PARTID N-A PIERDUT PRIN PROTOCOLUL GUVERNĂRIIIlie CĂUAN

7 a ia că ,- după sofisticatele sce r ia rir im aginate de p re ­sa „centrală'* re fe rito a re la

negocierile d in tre PDSR şi PUNK — com entarii care luau în calcul p în ă şi posibila reacţie I r ita tă a O ccidentului (boală . veche, d c ,n te r e f e r i i m ereu la în a lte porţi) —, protocolul d in tre cele două p a rtid e ţ i declaraţiile fru n taş ilo r lo r,.au : lim pezit .lucru rile . In tra ­rea 1'U.VIi îh struc tu rile gu v ern ă­rii, la* m in istere şi în te rito riu , este certă, lăsînd.; şanse şi p a r t i­c ipării celorlalte p artide d in coa­liţia guvernam en ta lă :. PD A R , PK M ţ i PSM . •/■/>?

A cum toa tă lum ea se în treab ă ce se va schim ba efectiv. T eriSJ- n ii protocolului sîn t fo arte c lari şi prevăd o colaborare lo ială la

guvernare, av înd în vedere’ conti- ; u u a re a procesului de dem ocrati­

zare, ad încirea cu rsu lu i . re tortnei economice, re s tru c tu ra rea econo­m ică, accelerarea-p rivatizării, în ­deosebi a . m ării p rivatizări, asi­gu rarea protecţiei sociale îndeo-

. sebi categoriilor defavorizate, în - ■ tă rirc a legalită ţii şi ordin ii pu ­

blice,; 1 m en ţinerea stab ilită ţii • po­litico şi sociale, prom ovarea unei politici ex te rn e -în concordanţă cu in teresele Rom âniei, in tegrarea ţă r ii în s truc tu rile euro-atlantice.

% Desigur, accstea sîn t obiectivc . absolut serioase' şi p e care,, . de fap t, le afirm ă toate partidele şi coaliţiile. M ai im portan t este sâ vedem cum şe' vo r transfo rm a e~ le în fap te concrete. Si, fireşte,

• . ab ia acum încep în trebările . Va .apare o vizibilă m odificare în ac-

• tiun ile G uvernu lu i? L uînd îri considerare fap tu l că şi p în ă a- cum cele p a tru p a rtid e au sp ri­

jin it .politică PDSRj, am putea considera ' că nu se -v o r produce ' modificări.* Totuşi, acestea sîn t ' posibile a tît pen tru câ adesea

- PU N R a .acceptat, anum ite , con- ! cepţii. alo PDSR, îri prim ul rînd pen tru a nu compromite u n ita ­tea coaliţiei guvernam entale, res­pectiv pen tru a nu pune în peri­co l-frag ila m ajo rita te parlam en­ta ră , c it şi p en tru :fa p tu l că, în a . fa ra unei presupuse infuzii dc noi idei, a]ian ţa la guvernare va a d u ­ce şi m ai m ult cu ra j politic noii echipe.

A r fi, d .c i, p robabilă o dep la­sa re sp re cen tru a direcţiei poli­tice a guvernulu i, da to ra tă utior concepte m ai liberale a le FUNII," d a r şi p resiun ii . aco rdu lu i cu ;

‘FM I, care p rev e d e 'o m ai accen- ' tu a tă .liberalizare a vieţii eborio- -

m ice .ş i. spo rirea unor m ăsuri de auste rita te . . • ;

.. E v idO it,. acest protocol • nu 1 a . ; slăbit nici PDSR, n ic i PUNR, ia r -accesul acestuia l a ‘guvernare nu este în dauna celu ila lt. D im potri- vă,: • spectrul uno r a legeri an tic i­pate îl putem, considera an ih ila t, în truc ît noua coaliţie a r putea beneficia, de acum , Ide mâi m a r i' şanso lă- even tuale- alegeri.’ Po* de a ltă parte; cu to t- tam -tam -til

" propagandistic al Opoziţiei, se pa­re că s-au crista lizat cîteva idei

; comune. în tregulu i a rc politic p a r­lam en tar şi rie -pu tem , aştep tă lă colaborare în adop tarea unor de­cizii de in teres fundam ental .şi p rioritar.. Şi d in acest punct de vedere avem sp e ran ţe în creşte-

: rea stab ilită ţii în ţa ră . Deci, ch iar ■ dacă PDSR îşi m en ţine poziţia

priv ilegiată pe eşichieru l politic; /rom ânesc, an u m ite schim bări în o rieritarea guvernării Rom âniei pot fi benefice.

AJUTOARE BĂNEŞTI PENTRU I0CIIIVJEI0IÎ

Hn ariă; urinează-siaturllc:- iui JirliiOTStcI?

U ngaria se aliniază, în tr-u n te l propriu , foarte ingenios, a tî t po­litic ii occidentale, cît şi celei a R usiei. In tim p ce R om ânia, s ili­tă de - îm preju rări, s-a g răb it sâ sem neze prim a protocolul • parte - neria tu lu i pen tru pace, do rind să p re in tîn ip ine o deloc im posibilă

‘ politică a NATO de a adm ite e- şalonat >î‘n structurile sa le ţă rile est-europene, U ngaria lasă tim pul să-şi spună cuvîntul, fiind, sigu­ră c ă ;, atunci cînd va ven i. v re­mea, va fi invita tă pr.intre pri-

m ele să ceară in tra rea in NATO. A sigurată înspre Vest, U ngaria face un joc foarte in te resan t în sp re Est. U rm înd exem plul tra - telul m ai m are şi in fin it m al pu ­tern ic (SUA), U ngaria sc fereşte să u ite în vreun fel u rsu l rusesc. Ea nu Uită că Rusia, c liia r dacă s-a decla ra t de acord cu in iţia-

INVITAŢIE ^•Dacă doriţi o relaxare sufletească,

mai multo cunoştinţe din tainele . "BIBLIEI’ şi a asculta muzică creştină...'AMBASADA LUMII CREŞTINEOrganizaţie creştină Interconfesională prin pastorul Paul Crtşen şl pastorul

Ioan Voreş, vâ invită DUMINICĂ 6.02.1994, orola 1 o, la Centrul

•BUCURIA CREŞTINĂ! do la Casa Tinoretului (Cart.GhoorQheni). '

^ INTRAREA LIBERĂ (4576) \

•tiva num ită pa rten e ria tu l .p en tru pace, nu vede cu ochi buni g ra­ba unor foste ţă r i socialiste de a ieşi din sfe ra in fluen ţei şa le şi- a in tra sub u m bre la de securita­te a NATO. A stfel, p rin terg iver­sarea sem nării protocolului cu NATO, U ngaria m enajează su s­cep tib ilită ţile R usiei, situîndii-se pe o poziţie .oarecum neutră . Sâ nu u ităm , în această ordine de

r idei, că U ngaria în tre ţin e relaţii cu c a ra c te r 'm ili ta r , cu Rusia,-^de unde im portă însem nate can tită ţi de arm am ent şi tehn ică de luptă.

Nici m ăcar in tem pestivul domn V. Jirinovski, cel care a îm părţit lum ea de m ai m u lte -o ri, desfiin- ţîntl sau dezm em brînd ţările est- europene, nu s-a ferit să vizite­ze U ngaria şi să dea sfaturi u n ­gurilor, în sensul de a nu se a- propia de NATO, ai căru i soldaţi, odată insta la ţi pe păm în t ungu­resc, a r viola fem eile şi fecioare­le Ungariei, ia r soldaţii acesteia a r văcsuţ cizm ele apusenilor: Ia r dacă nu se v a a lin ia NATO, Un­garia a re toate şansele să p a rti­cipe la noua îm părţire , lip J i r i ­novski, a lum ii europene, în a- cest proces reveni ml u-i teritorii întinse, pe care U ngaria le jindu- ieşte de zeci de ani. E o propu­nere ten tan tă , nu? Un proverb rom ânesc spune aşa: „Fă-te tra te cu dracul p înă treci puntea". Nu ştiu exact dacă proverhul există şi îri lim ba m aghiară, probabil a fost tradus d in rom âneşte şi u r­m at cu m ultă stric te ţe de vecinii noştri din apus. Este cert câ Un­garia a . ş tiu t m ereu să se situe- eze de p artea celui m ai puternic,' m ai ales în tim p dp pace, şi sâ tragă sforile în favoarea sa. A- cum foarte pu tern ică este Rusia,

(Conliim aro în pag. 7)

ŞEDINŢA DE LUCRU PE PROBLEME J3E ÎNVĂ ŢĂ M ÎN TT im p do două zile s-âu des­

fă şu ra t Ia C luj-Napoca lu c ră r i- ' le şed in ţei de lucru a Comisiei N aţionale de elaborare a p ro ­gram elo r şi m anualelor şcolare de lim ba şi. lite ra tu ra rom ână.A u fost invita ţi să participe, a-

\ lă tu r i de m em brii comisiei, re ­p rezen tan ţi ai Academiei Rom â­ne, M inisterulu i Invăţăm în tu- lu i, cadre didactice universJta- re, in sp ec to ri. şcolari de specia­lita te , profesori cu experien ţă şi .rezu lta te deosebite în p reda- ’

rea lim bii şi lite ra tu rii rom âne. D ezbaterile, ce au avu t loc tim p de două zile, a u ,fo s t ax a te pe: „Finalizarea obiectivelor şi a secvenţelor de în v ă ţa re din p ro ­gram ele de lim ba şi lite ra tu ra rom ână p en tru clasele ' 'g im na­ziale şi liceale" şi. „M ijloace, de. învăţare specifice p redării — învăţării lim bii şi: lite ra tu rii ro-: mâne". A fost dezbătu t şi pro­iectu l:;,.L im ba rom ână în gim ­naziu, obiective" — pro iect rea ­lizat in perspectiva reform ei de

.......................... 9 "

.In legă tu ră cu ap licarea Le*, gii ’mv: 87/1993-şi H o târîrii G u­vernu lu i n r . . 769 d in 1993 p ri­vind a ju toare le ‘ băneşti pen tru încălzirea locu in ţelo r în perioa­da 1 noiem brie 1993 — 30 ap ri­lie 1994, C onsiliul local al m u­nicip iu lu i C luj-N apoca. face u r ­m ătoarele p recizări:

• C uantum ul a ju to ru lu i ' este da 5.000 lei lu n a r, de ca re vo r be. neficia persoane său, după caz, .fam iliile 'cu ven itu ri m ici, res­pectiv , de p înă la 28.500 lei in ­clusiv,' pe u n m em bru de . fam i­lie.'^ A ju to ru l bănesc p en tru în ­călzirea locuinţelor, precum • şl plafoanele de ven itu ri ne te , se indexează cu p rocen te le . stabili- ■; te p rin h o tă rîri a le G uvernului.1 fam iliile sau persoanele, sin*^ gure cu 'd o m ic il iu l în m unici­piul C luj-N apoca care au reali­zat în lu n a octom brie 1993 sau

. în tr-o lu n ă 'u lte rio a ră un v e n it ' neţ pe m em bru de fam ilie - p înă la 28.500 le i beneficiază, la ce­reri», de un a ju to r lu n a r de 5.000 ~ le i.; ...y C ererea se face pe fo rm ular ”

; tip izat stab ilit în anexa • la H otă­rîrea .G u v ern u lu i n r. 769/1993, , care se asigură de că tre Consi- liul local a l m unicipiului } C luj- . Napoca — Serviciul R elaţii cu : publicul, cu sediul în str. M oţi-, lo r n r. 1-3, începînd cu da ta de 7 feb ruarie • 1994. C ererile corn.1 p lectate se depun la ghişeul Ser­viciului R e la ţ i i . cu publicul. : *‘ C onsiliul locali a l m unicipiu-'; lui7' C liy-N apoca v a ; transm ite

-cerierile D irecţiei de M uncă ş l : . Protecţi.e Socială ca re analizea­

ză docum entaţiile p rim ite in vederea p unerii în p lată.

P lata d rep tu rilo r stabilite' con­fo rm . p revederilo r legale se va

; face de că tre oficiile poştale d in raza de dom iciliu a bene- ficiarulu i. V " . •: "

PRIM AR,G heorghe FUNAR" ' , ^

cercetători ai , In s titu tu lu i da Ş tiin ţe a le Educaţiei. în tîln irea

- .a avu t d re p t scop găsirea căi- ,Io r de re s tru c tu ra re a în v ă ţă - • m în tu lu i rom ânesc şi a fost o r­gan iza tă sub auspiciile M iniste­ru lu i învăţăm ântului- şi Inspec­to ra tu lu i şcolar judeţean Cluj.

ţrimim u y ru •_ n f i —r a n ■■wnmină v o r t t a din. A&oo.

M A R T IS O A R E ^ .ir -- ■-■■■■ :. ’ ’ .d e.ARTICOLE DE PODOABA (GABLONTZ)ACCESORII PENTRU MAROCHINĂRIE "CORPURI DE ILUMINAT' - .MOBILIER AMBIENTAL METAL-STICLÂ ' 'ARTICOLE PENTRU DECORAŢIUNI FLORALE

* APARATAJ ELECTRIC,vSIGURANŢE AUTO, LACĂTE^/-o oferim ! * m o b i l ie r ş i c o n f e c ţ i i m e ta l ic e u c e r e r ei CLUJ-NAPOCA, str. Fabricii 118 Tel: 095 /141316 Fax: 095 /142277 Tlx: 31270

/ADEVĂRUL DE CLUJ SIM BĂTĂ-LUNI, 5 -7 FEBRUARIE, PAG. 2

PREFECTURA, CONSILIUL "JUDEŢ EAN: 11-64-16; vo PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:;i9-60-3Cţ PRIMĂRIA DEJ:*21-17-9Qr PRIMĂRIA TURDA , 31-31-6Qf PRIMĂRIA CÎMPIA { TURZII: 36-80-01; PRIMĂRIA S HUEDIN: 25-15*4$ PRIMĂRIA \ GHERLA: 24-19-26 \ 9 POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 <sl 11-15-10; POLITIA FEROVIARĂ Gîrbău - Zalău:

13-49-7$' 'Cluj-Napoca * Jibou: POLIJIA DEJ: 21-21-21; *

t POLIŢIA TURDA 31-21-21;; POLITIA CÎMPIA TURZII:„36-82-22;POLIŢIA HUEDIN: 25-15-3$POLIŢIA GHERLA- 24-12-24.• POMPIERI: 981 ' • APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11 -24-71 >• SALVAREA:. 987; SALVAREA C.F.R.: 11-85-91 \• INTERNAŢIONAL: 971;INTERURBAN: 991;INFORMAŢII: 931;DERANJAMENTE: 921,O M EXACTĂ 958• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE • DISPECERAT:11-87-4^ REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT:11-63-02S. C. 'SAiPREST SA. •DISPECERAT: 11-29-68;COMENZI SPECIALE PENTRU

\ TRANSPORT REZIDUURI:11-10-1? interior 132 -• GARA - INFORMAŢII: 952;AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R. - INFORMAŢII: A 1 -22-12 (intern);

,11*24-75(intemaponal) ,*■ - *• AUTOGARA /: 14-26-2$ - ^ o AUTOGARA II: 13-44-88.

CURSE INTERJUDEŢENE; din Autogara I • Cluj-Napoca • Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca • Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca • Ba/a Mare: 6,30 (nu circulă duminica);din Autogara II: Cluj-Napoca * Abrud: 6,00; Cluj-Napoca • Zalău: . 6,30 (nu circulă duminica); ■ Cluj-Napoca

6,40; 7,00;

Cluj-Napoca • Ş/m/eu Silvaniei: 8,30/CURSE INTERNAŢIONALE: din Autogara II;• Cluj-Napoca ;• Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de vineri, ora 7,00 şi înapoie­re din Budapesta In ziua de sîmbătă, ora 11,00. •Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca fn ziua de luni, ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în ziua de marţi, ora 77.INFORMAŢII:Autogara 1:14-24-2 §Autogara II: 13-44-88^

. 1 ^ =

DECOLĂRI DIN CLUJ- NAPOCA SPRE BUCUREŞ TI:

9,20 şl 19,40 (de luni pînă vineri, inclusiv); sîmbăta: 9,30 (o singură cursă).SOSIRI LA CLUJ-NAPOCA: Bucureşti • Cluj-Napoca 8,50, 19,10 (de luni pînă vineri, inclusiv); sîmbăta : 9,00 (o singură cursă). , 4 t

4-10 FEBRUARIEIN CLUJ-NAPOCAR epublica — Sliver — SUA — PREM IERA ' (9; l i ; 13; 15; 17; 19) @ M ărăşti — sala- A — S echestraţi în larg — SUA- (11; 13; 113; 17; 19); sala B — V'îr- colacii — SUA (14; 1.6; 19) ©

-.Victoria — Şocuri — "SUA — PREM IERA (9; 11: 13; 15; 17; 19) $ A ria ~ TOP. TEN 93— Topul p referin ţelo r publi­cului , clujean în 1932. locul X— 4 febr. — îîarnbo 3 — SUA (11; 13; 15; 17; 19); locu l. IX— 5 febr. — -Preţu l trupu lu i — Ita lia — Interzis sub 16 ani (11; 13; 15; 17; 19); lo c u l 'V III— 6 feb r. — C liffhanger — SUA (11; 13; 15;’ 17; 191; locul V II — 7 febr. — Form idabilul I — SUA <11: 13; 15; 17; 19); locul VI — 0 febr. . — Uite cine cu cine vorbeşte — SUA (11; 13; 15; 17; 19); locul V— 9 febr. — U ltim ul sam ari­tean — ;SUA (11; 13; 15; 17; 19); locul IV 10 febr. — A naliza finală — SUA (11; l î ; 15; 17; 19) © Favorit — Pre- dator 2 — SUA (11; 13; 15; 17; 19) © Apollo — 4-6 febr. — Pasiune fără lim ite — SUA (16; 18); 7-8 febr. — Un co­m ando în deşert — SUA (16; 18); 9-10 febr. — E rau clin ,în- tîm p lare — SUA tiu ; 18) ■•;■■■■t u U d a„Tineretului" — sala ' A — In' cuşca tigrului — H ong ,'K ong— PREMIERA; sala B -r-, O- peraţiunea „Brigada Roz" — Hong Kong — PREM IERA. © „Fox" — Prim ul s ă r u t S U A— PREMIERA - ; . . .C lM I*IA TUltZH

. „Muncitoresc11 — Robin Hood ■— B ărbaţi iîn \ izmene — SUA— PREM IERA; Propunere jn - dicentă — SUA — PREMIERA

rStr. I.C.Frlmu 26,

tel/fax: 095/192216l'V;' (colţ cu str. Bucureşti)Unic distribuitor îrt România a

produselor Urme! italiene ALMA, VINDE MOCHETĂ de diferite Opuri şl cuhri, p t amenajarea locuinţelor,

birourilor, magazinelor, băncilor; restaurantelor etc.

CONFECŢIONĂM pentru orice tip de autoturism'pnţuri, precum şt

seturt de covoare pt. bale. ZILNICB-17.

)

KCIAL J

NOSOSSOCIETATEA OOMEKCI/

cE X I M S R L

Finisaje ln construcţii, /a termen şl de editate. Str. Godeanu nr.V18, v fe A l5 2 1 3 0

r FANTAXI :Servicii prompta, Ireproşabile, lapreţuri convenabila. NON STOPI

Tel. 199999; 118751; 111013. fncorcajl ţ i o să vă convinge]!.

___ 4

AUDIOCASETE INREG.-SIGILATE, garanţie, muzică da toata genurile,

noutăţi top, cu numai 1500 lei la -ARCA"; Str. Dacia 1a ;l

VOLLYtOX*. Str. Tipografiei 11 v : (îingă Central) 1

S.C.KANTOR-CONFEXIM srlStr. Cimpu.'ut nr.110,

tel. 12.38.01, oferă din producţie proprie: • HUSE Interioare şl

. exterioarapentru orice tip de autoturism (la comandă),

oDECOFlATiUNI INTERIOARE ® JUCĂRII.

Prin noi economtsfji timp ţ i bsnl I

1 1 7 3 7 1 9 1 9 2 7 2 7 11 2 2 8 6 © 1 4 2 2 3 8

SlguranfS, confort, promptitudine.

Reducere 10% pentru studenţi. Comisioane pe bază de comandă • NON STOP 1AMINTIŢI-VĂI MAI IEFTIN DECÎT PR1TM ESTE

DOAR MERSUL PE JOS I

S.C. VERSAT S.R .LPrin magazinul UNICO din

Str.A.V/aicu nr. 1 0 , 'vinde la parterul magazinului, !• o bogată gamă de produse

alimentare: lactate, unt, brlnzeturl,pline, preparate carne ţ l multe

-altele,‘ ZILNICla etaj* o largă gamă de produse

electrocasnlce marca PHILIPS, aragaze, congelatoare precum ţl cel mal Important raion din zonă,

de chimicale.Orar ZILNIC7-21 ALIMENTAR

10-18 INDUSTRIAL--------- -- ------- - _ . . _ 4

-------— V

TERRA TAXI TeL 1 5 2 7 2 7 ; 1 5 5 3 4 4

La tariful col mal redus, servlcllio cele mal prompte, sigure

vţl corecte IElectuSm comisioane la comandă /

Alegeţi TERRA şl V nu veţi regreta l

C(JRC(IBE(iL-F(fllNSOW.B-dul N.Tltuteseu (fostă Pata), bl.S3

magazin Blimemar, vă oferă produse din carne, lactate, băuturi, pline,

raion cosmotleo. ZILNIC orele 7-23. ,

N O N S TO PA L IM E N T A R

F IE S T A B-dul TITULESCU nr. 18

(la intersecţia cu str.Aîbini).

SOMEŞ TAXI O ftrm î ph bugetul dva.

N O N STOP la ta 191144; 191145

S.C. V E N TO S.R.Lfîtr. A.Vlaicu nr.5. v i oferă HAINE .D E MÎNA A DOUA, Ia prejuri Infime. Primim în conslgnajie HAINEu z a te , În c ă l ţă m in te . Oran a-20.

W'll m ^ lli .iKi.T; i i

S a 3 i w i 3 i © a ?

% ORARUL TRENURILOR DE l ‘i CĂLĂTORI -PLECĂRI DIN J S CLUJ-NAPOCA"' 4

ACCELERAT, RAPID, EXPRESBAIA-MARE: 16,15 , '.'0 BOTOŞANI:21,05 'BRAŞOV: 1,39BUCUREŞTI (prin Braşov): 0,59;

'7,52 (nu circulă ' sîmbăta, duminica şi în sărbătorile legale); 10,21; 14,43;- 22,00; 23,53; (prin Sibiu): 10,55; (prin Simeria):'9,39EPISCOPIA BIHOR: 0,40; 15,08; ORADEA: 4,11; 15,44; 21,0Ş GALAŢI (prin Ploieşti): 9,08 IAŞI: 0,44; 13,05; 21,05 SATU MARE: (prin Dej • Baia Mare): 5,31; 16,15 (cu 6 vagoane prin CĂREI); (prin Oradea): 4,11 : '•SIBIU: 10,55; 15,30 J ^ SIGHETU MARMAŢIEÎ: 5,48 TIMIŞOARfl (Prin , ORADEA): 4,11; (prin Simeria): 1,30; 14,10 (circulă cu ordin special); 22,50 TÎRGU MUREŞ: 20,51 ZALĂU: 5,31

4 ^ H i » f f l :«K—W M — WW— W PfcT»»» ■«!■■ ■ » r are-—'- '---- na

= FARM ACII DE SERVICIU: sîm bătă, 5 feb ruarie : FARM A­CIA n r . 3 „HIGEEA AESCU- LAP", P -ţa - M. V iteazul nr. 36, tel. 13-03-64, o ra r 8—20; FA R ­M ACIA; n r. .31 „BA LSAMUM“

— C art. M ărăşti Bl. R 3, tel. 11-71-83, o ra r 8—13; FARM A­CIA n r . 32 C art. M ănăştur I C om plex- F lora, tel. 16-18-88, o - ra r 8—13; dum inică, 6 feb ru ­arie : FARM ACIA nr. 3 „H I- - GEEA AESCULUAP", P -ţa M: V iteazul n r. §6, te l. 13-03-61,

' o ra r 8—20.FARM ACII CU SERVICIU

PERM ANENT: FARM ACIA „CORAFARM“, str. Ion M eşter nr. 4,' tel. 17*51-05.'-GARDA'"- D E NOAPTE: FA R­MACIA n r 3 „HIGEEA AES- CULUAP P -ta M. V iteazul nr:' 3f t^ l 13-03-64, o ra r 20-8.

CIORBA ARDELE­NEASCĂ DIN ; PIEPT DE PORC

A lim entele şi can tită ţile ite care aveţi nevoie: 800 g ' p iept .de porc, CO g orez, 500 g z a r­zavat, 150 g. sm intină, 2 ouă_, oţet, ta rh o n şi sare.. Mod de p reg ă tire :’ P ieptul de porc se pune Ia f ie r t cu apă şi sare, se spitm uieşte şi sc a- daugă ceapa tă ia tă m ărunt. Se adaugă apoi zarzavatul cres­ta t şi pus la fie rt întreg, n u ­m ai p en tru gust. 'Cînd totul ' a fiert, se adaugă Orezul fie rt în p realab il şi tarhonul tocat, se potriveşte de sare şi oţet şi după ce s-a lu a t ciorba de pe foc^ se drege cu gălbenuş şi smfntîrră. Vă dorim poftă bună!

CEEEB 6339 CSB CBQ9 6 9 CKi OTI

b u L e t i n m e t e oAstăzi vrem ea va fi caldă,

cu ceru l variabil. Izolat ■ vor cădea ploi slabe. T em peraturile m axim e a le zilei vor fi cu ­p rinse în tre 5 şi 7 grade. Ieri, la ora 12, la C luj-Napoca se în reg istrau 4 grade, ia r presi­unea atm osferică m ăsura 728 m m H g, în creştere, ln conti­n u a re , v rem ea se m enţine cal­dă. (loan G iurgiu, meteorolog de serviciu) '

CURS VALUTAR :L a închiderea şedin ţei d e lici-

c ita ţie valu tară , a fost s tab ilit cursu l de re fe rin ţă la nivelu l de 1.480 lei pen tru u n do lar SITA;

Cursul va fi u tiliza t p ;n tn i tranzacţiile bancare cc se vo r e- fectua luni, 7. II. 1994. ~

. V aluta lira sterlină do lar austra lian şiling austriac franc belgian do lar canadian coroană daneză liră egipteană ' franc -elveţian . m arcă finlandeză franc francez m a rc ă : geriţiână d rahm ă greacă ru p ia ind iană » lira irlandeză -

: ICO lire italierier yen japonez - i- coroană norveg iană gulden olandez escudo portughez peseta spaniolă coroană suedeză, 100 lire - turccşti ECU 'DST

curs în lei " 2205,05

1057,46 120,87

41,19 1114,92 218,1)0 •î.17,87

1017,53 266,82 250,44 8-19,67

5,01 47,06

2117,36 87,52 13,65

197,82 ' 758;10

8,44 10,49

187,35 a,5i■

1651,75 : 2018,-17

/ S îm bătă, 5 feb ru a rie . P rogra­m ul 1: 8,00 B ună - d im inea ţa de I a . . . l a ţ i ' ; 9,00 C alendar: 9,10 Ba da! Ba nu!; 10,00 ; F ilm a r­tistic în se r ia l:- „V eronica" ■ (u lti­m ul episod); 10,30 G im nastica m in ţii; 11-.00 D ocum entar ş tiin ţi­fic; 11,30 E cranul; 12,30 — 3001 aud iţii; 13,30 C urat-m urdar!; 14,00 A ctualită ţi;■ 14,10 ' .T u rnu l Babei — Em isiune, de d ivertis­m ent. ' D esene ah im ate. Magazin m uzical. Incredibil, d a r adevă­ra t. .A nim ale în viaţa oam enilor.

.-Personalităţi ş i ' pasiuni. - -Maga­zin Cine-TV. Uri zîm bet pen tru ■ v îrsta a treia. > Tele gieşeii. Sport: Rugby. D ocum ente despre ai doilea ’ război m ondial Con­cursul de frum useţe „ M i s s W orld, 1993“ (II). „Beveriy Hills, 90210"; 18.50 M apam ond, 19,15 Teleenciclppedia; 20,00 A ctuali­tă ţi: 20,45 F ilm . seria l: „Dallas" (308); -21.45 .Săptăm îna; sportivă; 22,05 V arietăţi in ternaţionale ; 23;00 Film seria l: „H unter" (111; 23,55 A ctualită ţi; 0,05 * C hrist- m ass Rock. , - -

P rogram ul 2:14,00 A ctualită ţi; 14,10 R ecital: fo rm aţia „Scorpi- onsH; 15,05 De la egal Ia e g a l.. . a- m ical; 16,00 TVE In ternacional; 16,30,F ilm seria l: ,^ i bogaţii nlîng" (47); 17,00' S tudioul de li­te ra tu ră ; 18,00 T rad iţii; 18,20 B ursa invenţiifor: 19.00 Cor.vie- ţu iri; 20,00 ZDF; 20-.30Jntte noi, complexaţii}; 21,00 TVM. M esa­ger, 21,30 D ivertism ent in te rna­ţional; 22,00 TV5 Europe: 22.30 T urnul de fildeş: 23.00 Descope­rirea o lanetei: 23,30 Pro memo-(Î3 : -

f ~ POLICLINICA "INTERSERVISAN"

Str Pascaly nr.5, cart Gheorgtieni

* INTERNE - CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGE- DERMATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEDIE- O.R.L- OFTALMOLOGIE

■ GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

-ACUPUNCTURA •LABORATOR

(Biochlmfe-Bacteriologie : Imunologle • Parazitologle

• Teste SIDA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA,

orele 7-21 M ed ic d e g a r d ă ; o r e le 2 1 -7 ,-

R e z e r v a r e c o n s u l ta ţ i ila te t . 1 9 - 3 9 - 3 9 .

â lM B A T Â ^ U N I, 5 -7 FEBRUARIE, PAG* 3 ADEVARUL OE CLUJ

'MUJZE■ A U INTELECTUALILOR SAU SPIOANE SOVIETICE?S criito ru l f ra n c ^ .tip n ^ a g tie - :S ain t-B rts şi istoricul ru s V ladim ir

Fedorovski au scris îm preună o ca rte care va face v îlvă a tît la ■ M oscqvşJ, c it şi la Paris T itlu l că rţii este „Les Egeries rm ses“ {„Nim- fele ,m oscovU e“); şT 'editorui Jean -C laude L attes este sig u r c ă a p u - b iicat un beşt - sel l er . : ' ;v ; -,* Nim’fele.-m oscovite evocate se p are că au . av u t o in flu en ţă ' m a ­gică şi u n e o r i ;n e fa s tă a s u p ra m ărilo r pe rso n a lită ţi-a le că ro r-a rrian - ,te şi in sp ira toare au ,fo s t. - . -{' C aftea conţine, sim ple şi ch inu itoare poveşti d e d ragoste ’ca îr i cazu].,;lui P ie a s so .ş i a l balerinei Olga Kokolova, toa te fiind în-' so ţi ţe de um bra lui S talin . Ne-a a tra s a tenţia," iii m od deosebit; leg ă tu ra d in tre Eisa T rio le t..ş i Louis Aragon ş i cea d in tre p rinc i- pesa tâ ls iria Pavlovna şi. Honiain Rolland. *

■ ! Şăi începem cu .Elsa Kagan: o rtfic-fcurgheză d in ' R usia ca re s-a1 căsă to rit în 1920 cu ataşatu l m ilita r a l F ran ţei la Moscova, A ndre

Triolet,’ pe, ca re a p o i . îl . părăseşte. A junge la P aris u n d e dec la ră că „este nevo ită1* să in tre în s lu jba lui Louis Aragon, poetul-sim -

, bol al com unism ului francez, 'deşi abia-şi înăbuşă d isp re ţu l fa ţă d e bolşevici. l)esi»ur, ’,cineva i-a im pus această sarc ină . E lsa—îl ‘ cucereşte p e poet,, fiind "şi ea scriitoare, deşi nu p rea a re încre­dere în ta len tu l ei literar. Sora ei m ai m are, Lili, e ra căsă to rită cu Osto Brik," fiul u n u i b iju tie r C are’ a in tra t în serv iciile secrete

> d in , Rusia în 1924 .Osip; Briîc ftste ctino ţcu t pe.ntru oferta făcu tă poetulu i M aiakovski

de a avea u n „m enaj In tre i“, el, soţia sa şi p o e tu lSoţii B rik a u un rol h o tă rîto r în „afacerea** Aragon. De - 'altfel,:

calea era', d e j a' .netezită de Elsa T rio let care in tenţionează să -l-a ru n ce . p e poetul roşu în b ra ţe le lui S talin . A ndre Breton a re u n e le b ă ­

n u ie li.. E ste convins că Elsa este o sp ioană şi-l pune îri g ard ă pe Louis A ragpnl Osip Brik trebu ie să pregătească prim ul congres a l scriito rilo r ruşi şi .acţionează sub controlul serviciilor secrete, îl invHă;.:pe A caşon şi pe E lsa la H arkov la 15 august 1930, unde va avea loc p lenara in te lec tu a lilo r•. s ta lirth ti, C ălătoria Eisei T rio le t ş i a lui - A ragon la H arkov este p reg ă tită de serviciile secrete sovieti- ; ce. în tren . Elsa dev ine arriarita scriitoru lu i A leksaridr Fedeev, omul d e 'in c red e re al; iui S ta lin .' în tim p r-e E lsa face dragoste cu Fadeev, Arâgoh, în (.eiălalt com partim ent, ţs te convertit de Ivanov, mi* . n is tru l cu ltu rii în acea perioadă. Ace.sta îl d e te rm in ă : pe Aragon. să sem neze o scrisoare plină de elogii fa ţă de C om interii, în a rh i­vele că ru ia a fost găsit , şi un . angajam en t a l poetulu i francez câ fiecare ges' al său şi fiecare rînd scris să fie analizate de In te rn a ­ţionala com unistă. „V iaţa rre a — va scrie după m u lţi .a n i A ragon — a fost un joc teribil, îri care am p ie rdu t totul". în a in te d e a m uri, E lsa T rio le t m ărtu risea : „ A m 'fo s t . un instrum ent în m în a au to rită ­ţilo r sovietice". . ’ -

f Ş i b ă tr în u l scriito r Romain R olland a ’ţedat. farm ecelor unei a l t e ; sp lendide n im fe moscovite, nobila M aria Pavlovna. A ceasta a p ri­m it sarc ina d e a-i traduce cărţile şi în acest scop soseşte, la P aris în 1929,. deven ind , în foarte si'u rt tim p, am an ta , lu i R olland, care nu bănuia că . a căzut îri b ra ţe le unei spioane. M aria P av lovna de­vine d şam n a R o llan d 'în 1934. în reşed in ţa lo r d e la V illeneuve tra ­duce şi elogiază /ziarele sovietice. U rm ează o călă to rie la Moscova, unde R olland ’îl în tîln e ş 'e p e -S tâ lin pe c.are-1 num eşte „drag to--' va răş“, adăug ind . „Ku vă pu te ţi im agina ce forţă , ce s igu ran ţă re ­prezin tă p e n tru noi, occidentalii^ fap tu l că vă a fla ţi la conducerea aceste i:lum i noi si uriaşe". ; ■ n - . . . .

M aria Pav luvna ş i-a înche ia t1 m isiunea. Un am ăn u n t: a a v u t un fiu cu p rin ţu l Kudaoev îna in te de revoluţie, care a fost u n ostatic în m îin ile iu i S talin . Înro lîndu-se în A rm ata Roşie, tîn ă ru l m oare

’ în 1941 Pîriă în u ltim elerz ile a le vietu ei, M aria Pavlovna, văduva ■Iui R olland. -i -ep e ta t ou m in e ri" A nouiit strigînd. tră iască Sţaîin".

CEHIA ANUNŢA PERICOLUL JIRINOVSKI

. .. „Dacă haosul şi criza economică vor .con tinua ' să . dom ine în Rusia, Jirin o v sk i a re ' m ari şanse să devină p reşed in te le acestei' ţă ri" , a o p in a t lideru l P a rfd u lu l R epublican d in - Cehia, M iroslav B em , inform ează ag en ţia CTK. P o triv it aprec ierilo r sale,- a firm a­ţiile lu i Jirinovsk i p riv ind îm ­p ă rţire a sfe re lo r de in fluen ţă nu trebu ie lu a te în derîdere, ci p r i­v ite cu cea m ai m are se r io z ita te ,, a ltfel, peste c îţiva ani, Cehia s-ar pu tea con frun ta eu o politică îm -_ peria listă p rom ovată d e K rem lin. ;

..Totul p a re să evolueze în această direcţie, a con tinuat M iroslav Bena. S ta rea d e sp irit a popo­ru lu i rus, d a r special a a r- , m atei şi se rv ic iilo r d e securi­ta te , face p robab ilă această pers* , pectivă“, a ad ăuga t e l, c ita tr de agenţia CTK.

; " ATENTAT/ VV ice-m in istru l. g eo rg ian . a l a -

p ără rii,. N ika Kekelidze, a "fost ucis. ca u rm are a unei explozii puternice în apartam en tu l său de la Tbilisi, d o a r -cu. cîteva ore îna in te d e sosirea preşed in­te lu i rus,- B o ris . E lţîn, î n 'c a p i - . ta la Georgiei. inform ează agen­ţia R euter. . /., P o triv it unui p u rtă to r de cu-

' v în t a l M inisteru lu i georgian al - apărării, c ita t de agenţia F rance Presse, este vorba desp re un a- ten t'it. îh u rm a acestei explozii, produsă în ju ru l orei p a tru {ora locală) a m u rit şi un a lt m em bru a l fam iliei vice-m iriistrului. ;

PARTIDUL COMUNIST D IN CUBA

‘ P artidu l C om unist d in Guba (PCC) şi U niunea T inere tu lu i C om unist au în reg istra t ■ în an u l 1993 o e reş te re im portan tă a num ăru lu i - J o r d e ' m em bri, ceea ce după p ă re re a ' ideologilor de la H avana, reprezin tă, o dovadă a «v ita lită ţii" com unism ului pe terito riu l cubanez, a a n u n ţa t la

H avana CC al PCC. c ita t de AFF*. Po triv it c ifre lo r com unicate d e : Com itetul C en tra i şi re lu a te de presa cubaneză, ,a n u l. trecu t în

P a rtid u l C om unist au fost p r i ­m iţi p este 50 de mii de noi m em ­b rii, ia r organizaţia d e tin e re t a p a rtidu lu i, 88 de mii.

C om unicatul re iterează fap tu l ‘ că PCC „este fo rţă conducătoare suprem ă. în societate şi în stat". U ltim a constitu ţie cubaneză a - ra tă - că îh această t a r ă 'a r ex is­ta - 700.000- d e m em bri al P C C ' şi 550.000 de m em bri ai o rg an i-

. za ţie i com uniste d e tin e re t, la o popu la ţie to ta lă de circa 11 m i­lioane d e ,locuitori. . • '

. , SECURITATEA SPORTIVILOR

A gresiunea îm potriva p a tin a ­toare i Nancy K errigan a p rodus p sch im bare în p lanu l de securi­ta te a a tle ţilo r am ericani la Jocu r i îe O lim pice de la L illenam m er (Norvegia), şi anum e recurgerea ia serviciile lui Rlch R e s lin g .lo -

■ co tenen t de poliţie d in C olorado S prings. • - - . . ,

Resling, care s-a rcu p a t d e sis- tem ul de securita te a l am erican i­lo r la A lberty ille şi B arcelona .. (1992), s^a o ferit, in iţia l, v o lun ta r p en tru L illenam m er, însă a fost re fuza t de C om itetul o lim pic a - '

: m erican (Usoc). 'Usoc a rev en it asupra deciziei,

după agresiunea a cărei v ictim ă a fost patina toarea N ancy K erri­gan, îa 6 ianuarie, a decla ra t Res- ling, care se aftă pen tru două săp tăm în i în Norvegia. El consi­d e ră că a tle ţii am erican) su n t în mod. deosebit ţin ta a tacu rilo r po -

liitce, deoarece agresiun ile îm ­po triva rep rezen tan ţilo r u n p r ' ţă r i m ai m ici nu au acelaşi im - ■ p a c t.: .:;■■■ ; ; .'■■

.L a L illeham m er, R esling v a ; supraveghea instalaţiile , o lim pice ■

în a in te 3 e începerea pocurilo r. - El Va trebu i să inform eze d e so re sistem ul de securitatf' î n t r o ţa ră

s tră in ă şi s ă in tre Sn leg ă tu ră cu poliţia- norvegiană în a in te d e a reven i, la Colorado Springs, d u ­p ă cerem onia de deschidere. . ' P rim u l grup de sportiv i am e­ricani a sosit, d e m iercuri în N orvegia, d u p ă u n voiaj d e 24' d e ore şi tre i escale făcu te d u p ă . ce au p ă ră s it C anada. Este vorba:, de 15patinatorl d e viteză ş i tre i în so ţito ri. în to tal, de lega ţia a -

m ericână la w Jm p iad a de ta Lil­leham m er va cuprinde 276 ic persoane, d in tre c a re 151 de sportiv i.

PACT RUSO-FRANCEZr M inistru l francez al apărării,

F rancois L jo ta rd . a sosi t m ie r­cu ri seara la Moscova, în tr-o v i­zită oficială de tre i zile. în tim ­pul căreia un m om ent, impj.i 'â n t va fi acela a l sem nării unui a- cord-cadru în dom eniul cooperă­r i i m ilita re d in tre ce le două sta te — ' scrie A FP. A cest acord o re- vede ,d u p ă . cum s-a an u n ţa t. ■ E- iabo rarea In an u m ite sectoare cum sun t fo rm area d e cadre,

r sch im b de delegaţii d e o fiţe ri si organizare-» d ° m anevre m ilita re com une. M inistru l francez a v izita t uneie un ită ţi m ilita re ia e lită şi uzine constructoare de tehn ică m ilitară . - '

UCRAINA Şl VINZAREA DE ARME; '

■ U craina aîr fi, n ropus - sp re v înzare o p a rte d in „ceea ce i s e cuvine d in fosta flo tâ m ilita ­ră m aritim ă a URSS“ sta te lo rd in G olful ’P ers ic -----inform eazăagenţia Itar-T ass 'ş i Asso^ . <ed Press, re lu înd cotidianul^ saud it „A sharu Al-Awont". E ste’ vorba de un num ăr însem nat de nave

■vde atac,- d is trugătoare ş i torpiloa­re, p recum -şi de cu legătoare de: m ’nă, m enţionează .z ia ru l, .c a re ' c itează „surse din W ashington".

La acestea se a d a u g ă 'ş i un < subm arin o ferit Iran u lu i ie că tre Kiev,

• Î N ACEASTA PAGINA PUBLICAM MATERIALE

FURNIZATE DE

JVGENI1A NAŢiQHAl DE PRESĂ

WKnONAL NEWS AGENCYPRECUM Ş l OIN ALTE SU RSE

SELECTATE OE KADU SA N fEJU O EA Sî .

V v w w w w w v w w w v v x

, . H endersonviile, N.C, - Secretara lui - Mr. John L. Boyd, direc­torul 4u i • „Business C enter — ;

\B lu e R idge Corn unity Coilege“ m ă an u n ţă câ „boss"-ui este dis­ponibil la ora 10 şi că îmi poate acorda 45 de m inute, ;; *

P en tru prim a oară trec pragul unui colegiu am erican, pen tru .

; prim a oară stau f a ţ ă ' în fa ţă cu : u n specialist în afaceri, sută la

su tă am ericane. ^Vvăntaj ce-mi aparţine , socotesc eu. îne în ta re pen lru M r. Boyd ca re acordă, • în p rem ieră , un in terv iu unui z iarist Tomân. Deci, unu ia unu; chestiunea ciăuzei na ţiun ii ce le i: m ai favorizate nu se p u n e , . .

C en tru l în frun tea ' căru ia se află • Mr. Boyd subvenţionat de s ta t şi, în tre , altele, oferă studii ş i ’ scenarii me: ite a- concura ia o rganizarea şi desfăşurarea ac­tiv ită ţilo r de afaceri, sub toate aspectele, — tehnologie, produc­tiv , com ercial, social, relaţional etc. —, d in tre acestea o bună p arte , fiind destinate patronilor . m icilor com panii, care nu au nici tim pul n lc f d isponibilităţile fi­nanc ia re p en tru a-şi întreţine, servicii p roprii în dom eniu Asta în schim ul unei cotizaţii lunare modice.

r— în ţe leg că sta lu l orlenteiMă, sp rijin ă ac tiv ita tea în trep rin ză ­torulu i. De ce s ta tu t? Nu esţc în to rse ta tă astfel in iţla liva p a r­ticu lară? — în treb .

~ — P entru că sta tu lu i am erican nu-i- este indiferent, -dacă un anum it segm ent, fo arte im por­tan t, al angrenaju lu i economic, funcţionează eficient sau nu. în ce p riveşte încorse ta rea , nici

. vorbă! Noi indicăm d o ar punc­tul cardinal. R estul ap arţin e curajului,: inven tiv ită ţii, sp iritu ­lu i p ractic ale f ecăru ia . Succe­sul şi-l „construieşte" fiecare

■ s in g u r . . . - -■ '..— 'în Rom ânia „ in iţia tiv a p a r­ticu lară" se află I r începu t .d e ; d rum . Noi avem de rea liza t ceea ce nim eni in istorie n -a fă c u t-o . p înă acum — trecerea d e la p ro­p rie ta tea de tip colectivist la cea p riva tă . . . A m biţiile s în t m a r i . . . Orice sugestie a r fi b in e v e n ită . ,

— OK! — este d e acord in te r ­locutorul. Precizez însă: punctele de vedere pe ca re le -avansez să nu 1: in te rp re ta ţi ca o lecţie ex-, pusă de un profesor în fa ţa unor elevi. înfăţişez o experien ţă doar care, la urm a urm ei, nici nu cr >d eă nr putea fi tran sp lan ta tă în ­tocm ai la dum neavoastră sau oriunde în lume.

—- Cum vedeţi încpputu l de drum al unei afaceri?

— Desicfiir nu uşor Succesul il asigură, în bună m ăsură , expe­rienţa. Orice experi-n tă se cM igă cu greu ş i se păstrează şi m ai greu, mai ales dacă eşti conştient că‘ această experien ţă , este »ier- fpf'tibilă în mod . necesar în ca­zul dum neavoastră, c red că tre -

- bu le început cu a ju to ru l pe care

• sta tu l sa-1 acorde în trep rihză- torflor p a rticu la ri. în p rim ul rlnd

' cu a ju to ru l financiar (credite bancare avan ta joase) necesar de-

.m arajului. U rm ează punerea vla punct a unu i p rogram educaţio­

n a l în c a d ru l-c ă ru ia calificarea . v iitorilor m eseriaşi să ocupe un loc cen tral ia r aceştia ,-ia rîndul lor, să se sim tă ca adevăraţi m em bri ai fam iliei firm ei re s p e c ­tive, cu ob ligaţiile ,;şi d rep tu rile ce decurg d in tr-o astfel de sta­re. . Apoi, subliniez acest lucru, ca fiind foarte . im portant, esen-

. ţia l chiar, oam enii trebu ie învă­ţa ţi să-şi fa c ă publicitate. P u - . b lic ita tea asigură în cea m ai m are m ăsură suceesul firm ei. C ontrar aparen ţe lo r,; ban ii chel­tu iţi cu p u b lic ita te a constituie în­to tdeauna o investiţie cu ; profit.: — De acord! D ar re tlam a, p u ­

b lic ita tea în sine nu a ju n g e . . . '— Bineînţeles.: La b a r r publici­

tă ţii trebu ie să stea prestigiul firm e i , care nu poate fi asigurat de altceva f^ecît d e calitatea: i- reproşabilă a produselor, a s e r - ' viciilor, de p rom ptitudinea fina­lizării fiecărei comenzi, fiecărui contract. P rodusele inferioare ca-\ lita tiv , lipsa de exigentă şi nese­riozitatea nu au ce căuta în a-' faceri, conduc în mod sigur , la falim ent. ;

— La noi, u n a d in tre m a- ’ rile problem e ale m irilo r pa­

troni, m ai a les a le celor ■ din sfera productivă, o constituie aprovizionarea cu m aterii p ri­m e, m aşini, utilaje ' etc. . -. — . O posib ilita te de rezol­vare a r fi aceea ca în p rogra­mul general a l. ţă rii să se p re­v adă un segm ent, bine, delim i­ta t şi individualizat, destina t e- chipării acestora. P e aceastâ-

bază, în fiin ţa rea de depozite particu la re ai căro r patroni cum pără de îa s ta t m ateriile p rim e necesare, m aşinile, unel­

te le .e tc ., pe care le puri In v înzare — la un p re ţ ev id en t m ai r id icâ t p en tru ob ţinerea 4 e p ro fit —, d e unde ■ micii f mese-ţr riaş i să se poată - aproviziona în ■ orice m om ent cu to t ceea ce le este necesar.- în lîpsa u - n o r fonduri financiare gu v ern a­m entale , acestea po t : f i ; consti­tu ite p rin asocierea m ai -m ultor,

" pa tron i, even tua l pe m eserii sau pe -meserii ap rop ia te ca profil. A stfel u n g rup de com ­panii m ai m ici dobîndeşte o p u te re financiară a p rec iab ilă ,,' fiind în s ta re s ă acţioneze ca o com panie m are Acest fel de asociere poate fi organizat, sp re

f exem plu, în dom eniul desfacerii m ărfu rilo r produse în a te liere le m icilor pa tron i p rin organizarea de „linii de m agazine" cu p re s - ’ ;

- tigiul as igu ra t de calita tea m ăr­f u r i lo r . . .' — Totuşi,- cu ce se p o a te ’ în ­cepe? -

— Se. poate începe cu orice. M ica industrie poate fi ex tin - - să. în orice dom eniu, de" la 'In ­d u stria m ateria le lo r d e ;" cons­tru c ţii Ia ' t e a - d e case, de la serv iciile de apă-canal „p în ă la societăţile de telefoane, . d e ‘ rad io şi televiziune, b ineîn ţeles - în cadrtil legal specific ţă rii.E recom andabil să se înceanfi cu m agazinele particu la re d e v în d u t scu le ,' unelte şi p roduse . a lim en tare . ‘ U neltele, sculele, precum şi stocurile do piese de schim b sînt < v ita le ' p en tru orice început de ac tiv ita te in ­dustria lă . Apoi, m agazinele a l i ­m en ta re şi restaurantele,- p ro ­fila te pe anum ite p repara te , d iversifică gam a serviciilor / tn p a lie re ca lita tive to t m ăi su - , perioare . A ltfel, c o n c u re n ţa . . .

— Cc rol a c o rd a ţ ic o n c u re n ­ţe i . în angrenaju l econom ic p r i­v a t?

— R olul de bază, e sen ţia l.

C oncuren ţa te ob ligă s ă fll m e­reu cel Nm ai bun, p e n tru • că n u -

, m ai ce i perfo rm an ţi su p rav ie ţu ­iesc. Ea te obligă să înveţi - sâ ştii c e să faci ..să te g îndeşti perm anen t la co vei face în vi­

cto r. -.A:/ -. v '— Cum spuneam , noi ne a -

flăm la în cep u t; d e d ru m . P en - : tru a scu rta perioada 'tran z iţie i, o serie d e o rg an i/a tii neguver- riariientale, - o rganism e s ta ta le " occidentale ne-au , prom is a ju ­to r d ec la ra t ' .dezinteresat. U nele au şi- făcut-o . ; în ce m ăsu ră socotiţi că trebu ie pusă bază pe asem enea, a ju to a re? '

— E necesar d e făcut, o d e li- • rn itare în tre • sp rijin şl a ju to r. D upă m ine, sp rijin u l, câ no--, ţiune ic e : înglobează dom enii la rg i-’şi d e te rm ina te — d e ., Ia ­cei politic la cel ifinanciar . —. este de âorit. A ju to ru l, ascun­de de cele m ai m u lte o ri o , . . capcană. N u de p u ţin e o ri, c e l ; ce „te a ju tă" n-o face decît scape de un u tila j, pe ca re dacâîl ţine în fu n c ţiu n e , îl m ţ ţă m al m u lt declt l-a r a runca la fie r vechil ,,D ăruind" acel u tila j s a u . acele, m ărfuri . ca re n u m ai „m erg" pe piaţă, respectivul îşi crează o au ră . d e . b inefăcător, ob ţin înd to todată, în ţa ra lu i o serie de a v a n ta je . . . Aşa ap a re fenom enul d e poluare teh n o lo g ică ... Să .f im serioşii N im eni nu oferă ceva în ideea" de a nu cîştiga ceva C el ce in­vesteşte un d o la r fă ră o conta pe un cîştig de m ăca r c îţiva cen ţi nu o om de n T ăce ri...; Mr. John L. Boyd p riveşte d isc re t îa ceas. C cle 45 d e m i­n u te au trecu t. Se rid ică. în ­ţeleg. T im pul costă V>ani ta r concuren ţa ■ p ln d e ş te . . .

N ieo lae VEREŞ

ADEVARUL DE CLUJ SÎMBATA-LUNI, 5-7 FEBRUARIE,'PAG. 4

-■■■’ In tr-o serie de. ţ ă r i ; interesul p en tru ; sistem ul agriculturii or­ganice s - a . im pus ca o reacţie la n ivelu l d in ce in ce m ai r id ica t a l tem pera tu rilo r şl. de poluarea m ediulu i provocate de industrie. C hiar în ţă rile Co­m un ită ţii e u ro p en e ,. în agricul­tu ra industria lizată bazată pe

' o . politică de p re ţu ri şi sub-: venţii- care au asigurat ferm i­erilo r agricoli ven itu ri' substan­ţia le şi o p roductiv itate foarte rid ica te s-a resim ţit necesitatea

, m odificării actualei politici a -, grare , ca u rm are a apariţiei u - , no r fenom ene socia-economice negative: scăderea şi îm bătrîn i- rea populaţiei active din ag ri­cultură, depopularea -unor z o n e ,

:rurale , lipsa de interes a tine-, retu lu i p e n tru agricultură, re-

; ducerea contribuţiei agricu ltu ­rii, la realizarea produsului n a ­ţional b ru t, scăderea interesu- . lui, p en tru 1 investiţii în a c e s t : sector, creşterea şom ajului etc.

M ajorita tea acestor : fenom e­n e , negativ^ se. regăsesc şi în

■ agricultura ţă rii noastre, feno-■ m enele respective fiind gene­

ra te de o- politică ag rară s tră i­nă de trad iţie ,, sufletul şi in te­resele ' ţă ranu lu i rom ân. în (a- gricultura de m îine a ţă rii noas tre factorul um an, v îrstă şi .ca­lita tea acestu ia au rolul hotă-_ rîţor,- înain tea bazei m ateriale? Prim ul pas care, trebu ie făcut vizează crearea condiţiilor rîe- cesare predării ştafetei unui num ăr 'm ic de oameni s. tineri, d a r fo a rte bine pregătiţi p ro ­fesional şi cointeresaţi m ate­rial. Abordarea* unor problem e prem ergătoare trecerii la o a g ri- ' cu ltu ră organică trebu ie să dife-, renţieze diversita tea soluţiilor op­tim e de la o zonă la a lta şi ch iar de la o localitate la alta .

, în condiţiile , deosebit de com plexe şi de grele ale tra n ­ziţiei economiei- de p ia ţă e "ne­cesară atingerea cîţorva o b i­ective esenţiale: ~ dezvbltarea susţinută a cercetărilor! şi a în - văţăm înţulu i din dom eniul a- gricol, biologic şi economic Sn

- sp iritu l princip iilor agricu ltu rii organice, b a z a te ' pe s tu d iu l ' m o­delelor na tu ra le : gestionarea mai bună a resurselor na tu ra le ; agricu ltu ra organică leagă In. mod indisolubil, ac tiv ita tea ' d in cultura, m are a sectorului . ve­getal de sectorul c re ş te r i i: an i­m alelor; m en ţin e rea ' pe te r ­men lung a fertilită ţii na tu ra le â so lurilo r; e laborarea - uno r tehnologii , cu o en trop ie m i­nim ă u tiliz înd m etode de com­

batere a bolilor, dăună to rilo r şl b u ru ien ilo r.; p rin apela rea ; • l a ’, combaterea" biologică, la apor­tu l biotehnologiilor, la cuce­ririle; ingineriei , genetice - etc.; pro iectarea, constru irea şi ex ­perim en tarea . unor m odele de ferm e m ix te in c ircu it închis, m odulate pe 5—20 h a cu - u n g rad ' cît m ai rid ica t d e au to ­nom ie energetică; ' reorgan izarea ' sistem ului de producere de să-

. m în ţă şi . m aterial săd ito r; eli- . m inarea surselor de po luare a solurilor, apei şi. a lim entelor.

, In funcţie de relief, zonă pe­doclim atică, acţiunea ren ţe i di- . fe ren ţia le e tc .-se po t d ep a rta ja struc tu ri organizatorice - d iferi­te (fam iliale, asociative, p ro ­p rie tă ţi îri a re n d a ,J' .. societăţi com erciale etc)! '" ' s •

D in . experien ţa ţă r i lo r cu ag ricu ltu ră avansată, de-a lu n ­gul . u ltim elor decenii’ rezu ltă că ■ ferm ele agricole, prea' m ici n u au pu tu t vieţui, ia r î n ' ce p riv eşte ' un ită ţile gigantice, nici acestea n u au .. prea m ulte şan ­se. în condiţiile specifice d in T ransilvania, princip iu l ’ !efi-_ ! cienţei economice carac teristic economiei de p ia ţă va d e p a rta ja form ele optim e, de la caz la caz. P en tru ^trecerea la o ag ri­cu ltu ră ; organică s în t necesare o serie de ac ţiu n i, p regătitoare reuşite d in tr-o "politică , ag ra ră

■bazată; pe. p ro te ja rea şi ' susţi­nerea acestui sector. E ste v o r­ba, în p rim ul rînd , de elabo­ra rea şi asigurarea^ u nu i "cadru

leg is la tiv adm in istra tiv c a re s ă p rotejeze, mai bine fondu l fu n ­ciar, funcţia p roductivă şi so­c ia l i a /a c e s tu ia ,, spa ţiu l ru ra l, resursele ecologice, la ‘n ivel lo­

cal; asigurarea p rlveleg iată a ; unu i . n ivel decen t de venituri p e n tru fam iliile ca re practică agricultura’. In s tab ilirea m ă­su rilo r politice şi ' economice pe te rm e n 's c u r t treb u ie să se ţin ă seam a de particu la rită ţile fie­cărei zone pe baza uno r studii psihosociologice şi a datelor fu rn izate de recensăm întu l po­pu la ţie i^ A ctiv ita tea agricolă se confrun tă cu o seam ă de

„servituţi: productiv itatea» , ind i­v iduală şi socială mal* scăzută, ' doza rid ica tă de fisc, ! carac- te ru l . sezonier a l m uncii, p ro ­gram ul zilei de lu c ru în - ‘peri­oadele de v îrf, do tarea - preca­ră cu tehnică de M lucru , m o­dern ă etc. P en tru a m ări , a ria şi şansele, de Venituri a locuito­r i lo r - d in m ediu l ru ra l, precunţ., şi o ferta locală p e n tru noi- lo­curi de m uncă, politica ag rară

, trebu ie să u rm ărească o ■ dez­vo ltare ru ra lă integrată-, p rin crearea de m ici . în trep rinderi, , p re lucra rea p roduselo r locale, dezvoltarea serviciilor, agro- • turism ului, a sectorului a rti­zanal etc. In para le l, p riva ti­zarea ag ricu ltu rii trebu ie să fie sp rijin ită • p rin ac ţiun i care să ^u rm ărească ‘ d iversificarea producţiei şi a p roduselor a- gricole, : îm b u n ă tă ţirea ca lita tiv ă , a acestora p rin p re lucrarea su -, perioară a p roducţiei pe p lan local şi p r i n ' com ercializarea, d irectă. N ivelul actua l de, edu­caţie şi cu ltu ră , im plică o " po­litică ag rară . fundam entată pe dezvoltarea socială şi culturală a locuitorilor .satelor p rin ins};; tru ire , educarea şi . calificarea acestora; p rom ovarea spiritului de in iţia tivă, asigurarea acce­sului la tehnologiile m oderne,, de inform are, com unicaţii, .- de u tilizare a resu rse lo r energetice neconvenţionale.

Prof. dr. V ictor TĂTARU-

SFECLA DE ZAHÂR- 0 CULTURĂ RENTABIL Ă■ A nul trecu t, ' deşi condiţiile ,

n -au fost d in tre cele mai bune, asociaţiile agricole şi producă­to rii .pa rticu la ri care au culti­v a t sfeclă de zahăr, au a juns l a . concluzia că aceasta rep re­zin tă u n a d in tre cele m ai ren­tab ile cu ltu ri. Şi îri' 1994 c u l­tiva to rii de sfeclă îşi vor men» ţin e suprafeţele destina te ' aces­te i cu ltu ri, ia r un ii chiar le vor m ări considerabil, E xpli­

ca ţia .este sim plă: Societatea co m ercială „Z a h ă ru l" . SA- Luduş v ine în sprijinu l cultivatorilor d e -s fec lă oferindu-le mai m ulte avanta je . Este vorba, în p ri­m ul rînd , de asigurarea gra­tu ită a sem inţei necesare pen­tru în fiin ţa rea culturii . sau re însăm in ţarea • acesteia în . caz de calaniitate, precum şl a in ­secticidelor necesare tra tă r ii sem inţei îm potriva:- bolilor şi dăunătorilo r. In al doilea- -rînd asisten ţa , tehnică este asigurată d e 1 o societate comercială - a- m in tită p rin '. specialiştii aces­teia to t gratuit.- Nu este lipsit d e . im portan tă faptu l că produ­cătorii vo r fi aprovizionaţi g ra ­tu it cu îngrăşăm inte ^ch im ice (cu excepţia potasiului ş i ' a transportu lu i), că se p lăteşte con travaloarea transportu lu i sfeclei de zahăr de la locul de unde este recoltată p înă la cea m ai apraopiată bază de recep­ţie! In sfîrşit, trebu ie să re a ­m intim 'c ă pen tru 1 tonă -d e sfeclă de zahăr se acordă gra­tu i t 50 kg. de zah ăr sau con­trava loarea acestuia la preţul de producţie din toam na anu ­lu i 1994; pe lîngă celelalte d rep tu ri care se cuvin produ­cătorilor; ’! . - ■

'' , . V R eporter

Dacă baţi pasul pe loc, iîiiSocietăţile agricole s-au do­

vedit. a fi o fo rm ă de lucrare, â păm în tu lu i valabilă, ca re -per­m ite . respectarea tehnologiilor pe care le pretinde fiecare cui-' tu ră ''ş î,. în consecinţă, valorifi­ca rea m ai deplină , â p o ten ţia ­lu lu i real a l păm întulu i.' „A nul trecu t tim pul n u • a ţ in u t p u noi, ne spune ing. Lau ren ţiu Tor, preşed in te le Socie­tă ţii agricole „Arirşul** d in : cpm una Luna. Cu toa te , a c e s - . tea, producţiile, deşi sub po ten­ţialul" rea l a l ' păm în tu lu i nostru au fost acceptabile, ia r oam e­n ii s-au a ră ta t m ulţum iţi cu cît au prim it; Am ob ţinu t produc-

A gricultura secolului XXI

HARTA GENETICĂ

G eneticienii din lum ea în ­treagă lucrează de m ai m ultă

_ vrem e la un program privind “ scru tarea , disecarea şi m anipu

larea m aterialu lu i genetic, Sn special la bovine şi porcine. E ra geneticii a îm bogăţit a r­senalul terapeu tic -în zooteh,

. nie, In m ăsura în care la ora ac tua lă , se prefigurează o tran sfo rm are a celor . două branşe. Este vorba despre a- p ro fundarea genelor la an i­m ale, m odificări operate in tex tu ra genelor, îm bunătăţirea speciilor, prevenirea unor m al form aţii genetice, schim barea m ateria lu lu i genetic, în ve­derea obţinerii unei producti­vităţi sporite eto.

Pe 10 ianuarie 1994, . m inis­tru l am erican al agriculturii, dom nul Mike Easty, a- spus:

. l a o conferin ţă de presă: „Sînt m îndru să . anun ţ că d eparta ­m e n tu l 'd e cercetări "al M inis­teru lu i agriculturii (SUA) a reuşit să pună la punct cea rnni com pletă h a rtă genetică t!in Uime la bovine şi porci­

ne". Declaraţia a su rv en it la num ai cîteva zile dc la re ­producere, în tr-o : pub licaţie ştiin ţifică a h ărţii genetice a u nu i porc. C u. toate că h a rta nu este com pletă decît în p ro ­p o rţie de 85 la su tă ia r in ­fo rm a ţiile ob ţinu te vor f i fo ­losite Ia scară m are d o a r pes­te c îţiva ani, se precizează că actualele cunoştin ţe p erm it depistarea zonelor ce ' afec­tează calitatea cărnii, rep ro ­ducerea la bovine, rezisten ţa la b o li .e ta . Pasul u rm ă to r — identificarea geneior la bo ­v ine şi porcine im p lica te . ' î n reproducţia paraselectivă. O- da tă identificate,' vom ' pu tea folosi acestea la rea lizarea u - n o r , specii superioare d in p u n c t de vedere ca lita tiv . .Ne putem lesne închipui . ce a- v an ta je oferă ştiin ţa crescă­toru lu i de anim ale — încă de ,Ia Insem inarea artific ia lă , h a rta cu m arcaje genetice va p e r­n i ţ e efectuarea probelor, fiind posibile in terven ţii la „ in tersec­ţia" uno r gene, pen tru o b ţi­n erea îm bunătă ţirilo r dorite ş l p e care n a tu ra le-a scăpat d in vedere." S-a dus, deci, v rem ea cînd selecţia s e .fă c e a după cu loa- • re a vacii, după uger, sau după c ît d e m îndru e tau ru l co­m unali E ad u VIDA

ţii m edii la h ec ta r de 3200 Ivg grîu, 4000 kg porum b, ştiuleţi, 3301 la orz şl orzoaică.- 27 to­ne la sfeclu de zahăr, 1800 kg la . soia, 3600 !■la cînepfi şi al­tele. ■ M em brii societăţii a u ‘'p r i­m it p en tru fiecare hectar 2200' kg grîu, 2000 orz şi orzoaică,

. 180 000 lei p lus 230 kg zahăr şi a lte produse. Sum ele rezultate din valorificarea surplusului: de produse pe p ia ţa • liberă: - sînt considerabile. Cu toate acestea, lucru rile a r pu tea să meargă m ult m ai bine d a c ă .. . “

In spatele acestui „dacă" se ascund m ulte lucru ri care a r perm ite ag ricu ltu rii- să tindă . spre. - perform anţă. ■ In terlocu to -. ru l nostru a re în vedere crea­rea unei baze tehnico-m ateriale p roprii, cred ite c u ' o dobîridâ " acceptabilă care să perm ită re ­alizarea u n o r- in v e s tiţ i i - ren ta ­bile, subvenţionarea de către s ta t a producătorilo r agricoli. Societatea a încercat să' cum ­pere trac toare si m aşini ag ri­cole cu dobîndă redusă, d a r n- au reuşit şi, în consecinţă, sînt obligaţi să lucreze în continuare cu „Agrrtrnec" C îm pia. Turzii Ia ta rife le foarte „mobile" sta­b ilite de acesta. Deşi statul a acordat subvenţii, acestea nu a p a r nicăieri în procesul de producţie. P roducătorii nu '"sînt

' stim ulaţi să ob ţină producţii

mari," deşi o parte a /reco lte i este con trac ta tă cu statul.

„Politica p re ţu rilo r şi a c re ­d ite lo r n u num ai câ nu- Sti­m ulează ag ricu ltu ra , d ă r nu încurajează pe nim eni şă ob­ţină p ro d u c ţii. m ari, precizează ing. Tor. Din "cauza evoluţiei ascendente a cursului de sch im b ,. nu se poate face. nici un program de perspectivă la o cu ltu ră sau alta. P roducăto­ru l agricol este s in g u ru l. obli­gat să contracteze produsele , la p reţu l stab ilit de Stat 'In d u s­tr ia foloseşte din plin acest avan ta j. ,-Iaţă un exem plu; a- nul trecu t 1 litru de dual costa 5000 Iei, d a r în acest an a a- ju n s la 22000 lei. P en tru un h ec ta r numai,, s în t necesari 5 litr i -de dual. ceea ce ridică a la rm an t costul în fiin ţării un*?) cu ltu ri. Exem plele pot ti m ult m ai num eroase.

P re tu rile p rac tl^ jte de „A grom ec" cre*« dc l'» « lună ia a ita . A ra propus m ecanizatori Ie r să 1» nerî-ifl-îtn în fiecare lună, specul ir înd i f l t lucrare.», cît şi p o m a d i op 'im ă cînd t r ‘ bu ie executată. Nu ştim d i- »f> vom eu.ji F o rţa m ecanice, ex is ten tă , nu este de a juns S pre norocul nostru , avem - o foarte h u n ă 'c o la b o ra re cu '„A - grosem “ cu al căru i sp rijin am ieşit din m ulte situa ţii critice; I.R.

Din pu ră curiozitate, an» căuta t în C onstitu ţia -noastră o prevedere le g a tă de pros­perita tea . localită ţilo r noastre rurale. N-am găsit nim ic, în a fară de activ ita tea de - coor­donare a Consiliului judeţean . Cum a r putea fi p rosperă (în­floritoare) o colectiv itate de doleanţele de care nu se ocupă nim eni? A r avea, oare, d a ­toria ca- cineVa să se ocupe de înflorirea satelor? F ireşte, unităţile care le tu telează. In ce fe l? -M ăcar, în sensul că organism ul d in care constă să dispună de cele pa trii roţi strict n ecesare . . . Ne ex p ri­m ăm la figurat. E xistă, fi­reşte, şi sate neviabile, dar. nu se află toa te în această situa(ie. Unele d in tre ele, _£e dezvoltă.- anarh ic reclam înd corecturi, asem enea coroanciv unui altoi. Cine să le f a c ă ? - . .Din textele paginilor a lă ­

turate, rezultă ra ţiu n ea sesi­zării noaştre, ra re nu este a lta decît aceea a urm ăririi, de către Consiliul jude ţean dacă satele noastre sîn t înca­d ra te cu m inim um de perso­nal de specialitate capabil- a le asigura o funcţionalita te norm ală. Preconizăm , ' com­p letarea postu rilo r vacante cu localnici fo rm a ţi: anum e pen tru acest scop. 'De. ce? Se asigură o stab ilita te oarecare şi o responsabilitate, sporită fa ţă de îndato ririle care ie revin fa ţă , de tîn ă ra gen era ţie îndrum înd-o ' cu răspundeie . Fuga la oraş a tinere tu lu i ru ­ral, se im pune a fi frînatS , fără a opri pe tineri în ela­nul lor spre o v ia ţă m ai b u ­nă. Crescînd num ăru l intelec­tualilo r din sate, fă ră m ăsuri artificiale, ac tu a la m en ta lita ­te ru ra lă se va m odifica tre p ­ta t. Nu preconizăm medio- crizarea in telectualilo r din sate, ci, . d im potrivă, m erito- cratizarea lor. Se im pune ' un clim at de com petiv ititate, fă- cînd loc 'ce lo r vrednici.

f \ DANCI U

Cursuri utileIn judeţu l nostru , p a rticu ­

larii d ispun de 1500 tractoare, 500 grape cu d iscuri^ 130 se-* m ănători de păioase şi :110 pentru prăşitoare, peste 600 remorci, 84 com bine, şi 62 b a ­toze. Cea mai m are p a rte a p roprie ta rilo r nu au cunoş­tin ţele necesare pen tru : nfl— nuirea corespunzătoare a a- cestora, ceea ce a condus ,1a accidente. P en tru a veni în sprijinul posesorilor de trac ­toare şi maşini "agrico le . D i­recţia generală p en tru ag ri­cu ltu ră şi a lim en ta ţie desfă ­şoară cursuri de in iţie re în tehnica u t i l i tz ă r i i" trac toare lo r şi m aşinilor agricole, precum şi pen tru însuşirea un o r n o ­ţiuni e le m e n ta re -d e executare a unor repara ţii curente.

Recent, s-a înche ia t in s tru ­irea în în treg judeţu l a lec­to rilo r care vor conduce a - ceste cursuri (I K 1

Furajele pe cîmp, animalele-. înCei care au . tre cu t la ju m ă­

ta tea lunii ian u a rie p rin co­m una .îucu ău av u t o caz ia '* 'să fie m artorii unei scene inedite: caii de la H erghelia d in loca­lita te au fost duşi a fară , pe te ­renu rile înzăpezite, - unde m al găseau’ ceva de mîricare. A lă­tu r i de ei, la d o a r c îţiva paşi, u n ii , d in tre |,gospodarii" satului tran sp o rtau ' res tu rile vegetale "de" p e 'c îm p , răm ase acolo Incă d in toam nă, după culesul po­rum bulu i. T im pul fiind favo­rab il, oam enii au reieşit să

■ducă cu a te la je le lo r fu ra je le s i . să elibereze, astfel, te renurile

J n vederea a ră tu rilo r răm ase de efectuat. , .■

P rive liş tea cu caii „păşuriînd" n u ■ a răm as ' fă ră com entarii n ic i în rîndul că lă to rilo r de pe tren u rile care au trecu t p rin zonă. In tim p ce fu ra je le m u- cegăiau , pe cîm p, can tită ţile de-

"pozitate" p en tru ia rn ă la H er- 'ghelie. sînt. insuficien te .' A ltfel, an im ale le nu s -a r găsi Sn p lină ia rn ă pe cim p. R ealitatea este că to t m ai m ulte societăţi co­

m erc ia le , de . s t a t se confruntă c u -m a r i g reu tă ţi p riv ind asi­gu rarea rezervelor de h rană

. pen tru e lec tive i? de an im ale de care .-d isp u n .. A ceastă constatare se referă şi la un ii gospodari particu lari, care acum , în plină Iarnă, şi-au adus am in te de re s ­tu rile răm ase pe cîm p. D upă cele văzute în hotaru l comu­nei .îucu, nu putem fi l in iş ­tiţi în ce priveşte soarta .-ares- to r anim ale.

■ SZK K K U ’ Csalta

STMBAJA-LUNI, 5 -7 FEBRUARIE, PAG. 5 ADEVARUL DE CLUJ

f i n a l â ş L i r e v o c a ţ i l âAm fost p r in tre puţin ii, dacă.

nu chiar- singurii, care am scris despre B ăile Someşeni. Am sem ­n a la t deg radarea acestora, dar şi a a lto r sta ţiun i' d in judeţ, în ­că d in 1990. Am sa lu ta t şi apoi am lu a t ap ă ra rea celui care s-a înhăm at' Ia. re d a re a ' B ăilor So-. m eşeni populaţiei, celor sufe­r i ţ i îri special; dr. M ihâi N as- tase. A m în vedere ream ern ja rea pav ilionu lu i de tra tam en t b a l­near, un dotai d ib in e t . medical cu fiţe la zi, reigenizarea izvoa­relor p u rtă to a re ' de să n ă n te , a bazir e li r . ‘ Au u rm at o se r ii {le p rocese ,‘puse p e 'r o l de SC . de T urism „ tra n s ilv a n ia '' S A . C luj- Napoca, deschise m ai m ult pe princip iu l „să m oară capra ve­cinului". P en tru că este inadm i-' sibil ca după ani de degringola­dă şi ^ e g ra d â re fizică să m enţiio sta ţiu n e balneară la acelaşi nivel m ediocru, punînd nu- odată v iaţa celor în tra tam en t în peri-

— BĂILE SOMEŞENI —

col, aşa cum a făcu t „T ransil­van ia1' SA Cluj-Napoca, ani de-a rîndul. Aspectele negative ale acestei societăţi, tn adm in istra­rea B ăilor - Someşeni,- au fost semn alater şi am end a t e . de num e­roase controale. • O p a rte d in ' ele au f.'st sem nalate şi de pagi­n ile „A devărului d e C luj", p rin publicarea - unor acte şi procese verbale de. co n sta ta re ‘ la faţa lo­cului. ■.■ -D upă; procese şi *■- ordonanţa preşedinţiale, p rin şed in ţa pub­lică din data - de 23 decem brie 1993, C urtea de A pel C luj, Secţia civilă şi de . contencios adm i­n is tra tiv a d a t o sen tin ţă irevo­cabilă în cazul B ăilor Son\eşeni, pe care o reproducem în p artea finală , cea esenţială: „A dm ite recursul declarat de : raolam an- tul N ăstase loan M ihai îm po tri­va decizici . c iv ile -n r . 1181 din

22. septem brie 1993 a T ribuna­lului Cluj, pe care o casează şi re judecînd în fond cauza re ­spinge apelu l decla ra t de p îrîta SC . „Turişm -Transilvânia*1 SA Cluj-Napoca îm po triva sentin ţei civile n r . 7243 din 271 iulie 1993 a Judecătorie i C luj-N apoca pe care o păstrează în înregim e. Obligă pe p îr îtă să plătească

- reclam antu lu i sum a' de 40525 lei cheltuieli de judeca tă în apel şi recurs: Decizia este irevocabilă: D ată şi p ro n u n ţa tă în şedinţa publică d in 23 decem brie 1993".

In aceste condiţii, logic ' şi legal,- SC ; .„T urism -T ransiivah ia“ SA C luj-N apoca TREBUIE ;să elibereze şi să pună la dispozi­ţia d o c to ru lu i'N ăsta se „ to a te .în -

- căperile cu toa te instalaţiile şi de tările ex is ten te in lin ita te în

•'■taro de funcţionare a liâ ilo r Someşeni". -

N e-âm ad resa t şi dom nului dr. N ăstase care ne-a declarat: „Voi începe im ed ia t igienizarea, izvoarelor d in B ăile Som eşeni, p rin îm p re jm u irile care sînt reg lem en ta te de norm e in terne şi in te rna ţiona le . Voi ream ena- ja parcul,- un elem ent im portan t în p ro ce su l.d e p rotecţie şi în să­n ă to ş ire a l c e lo r 'su fe rin z i. S -au p ie rd u t cîţiva an i buni, reface­rea va lua ceva tim p. S per ca săp tăm îna aceasta să in tru deja în B ăile Som eşeni, cu executorul judecătoresc. Am şi o rganizat oam eni pen tru a începe lucrul im ediat. Ne apropiem de deschi­derea <5*7or\u lu i estival, sper ca în m&i să deschid B ăile Som e- şeni. D easem enea, voi încerca să pun în funcţiune, cît mai r e - ' pede,: sta ţiile de îm buteliere & apelo r m inerale medicinale, ape p en tru care avem m arca în r e - , g is tra tă cu em blem a apelor B ăi­lo r Som eşeni. cu toate - avizele ob ţinute.: S per r ca să o pun în vîrizare în tre i luni de zile. Vom cap ta d in . izvoarele 1, 8 şi 15".

Demostene. ŞOFUON

TEHNICA DE PRELUCRARE PE CALCULATOR A MĂSURĂTORILOR TOPOGRAFICEScriam în -; unul din num erele

trecute a le ziarului despre -faci­lită ţile pe care le oferă h i r ta la scara 1:500 în dom eniul u rba­nism ului. Revin asupra acestui subiect — h a rta 1:500 din m ai' m ujte m otive: trecînd peste or­goliul de a . fi prim ul oraş din ta ră care s-a am biţionat să rea-: Uzeze acest proiect, trebuie m en­ţionat că realizarea acestei lu ­crări se im pune ca ~ necesară, tn' C lu.i-Napora, în ultim ii 5C de ani, s-au executat p lanuri şi hărţi folosindu-se proiecţii ca r­tografice (care conduc la rep re ­zentări m ai m ult sau mai puţin deform ate ale rea lită ţii din te ­ren). P la n u r ile ' cadastrale scara 1:1000 :sînt în tocm ite la 1940 în sistem secant B udapesta ' '. C artog rafia în ta ra ..noastră poate să pună p ro b lem e 'd eo se ­bite p en tru " c ă ,se folosesc rnaT m ulte sistem e de proiecţia c a r- , tografică: avem sistem e de co­ordonate şi de semne' -conven-. ţionale d ife rite de m a jo rita te a : ţă rilo r lum ii, da to rită - ap a rte ­nenţei noastre trecute la fostul T ra ta t de la Varşovia. De aceea rezolvarea unor problem e specF- ’

fice cu in s tru m en te ' nespecifice, după unii-r spec ia lişti,: pe term en m ediu a r duce la costuri rid i­cate şi ch iar la generarea unor incom patib ilită ţi în tre b'îzele de date. A ceastă ' u ltim ă probabilă inconvenienţă a fost e lim inată de P rim ăria : m unicip iu lu i Cluj^ Napoca, cea c a re . coordonează lucra rea de rea lizare a hărţii, p r in adoptarea tehnologiei GIS (sistem inform aţional pe un su­port geografic. C erin ţele acestui sistem de lucru sîn t: econom ici­ta te (rezultat m axim din m inim de inform aţii), securita tea date* lor (stocarea de date validate, conservare totală, pe tim pu l sto- "ării, calita te foarte bună la ie­şire), p ro tecţia ' da telor, alin ie­rea ia c a d r u l . legislativ (siste­m ul' trebu ie sa aplice -prevede rile legilor ţă rii — legea d rep tu ­lui de autor, legea secretu lu i de sta t şi' a ’ protecţiei inform aţiei, legile “in fo rm atic ii. etc.).'. D bm eniile de ap lica re a teh ­

nologiei G lS -^ în t,. foarte ,,varia te : ag ricu ltu ră , s ilv ic u ltu ră ' şi in i- : bună tă ţir i funciare (cartea ' pş : dologi că, cartea silvică, cadastru silvic; supravegherea stării de

sănătate a pădurilo r, suprave­gherea cu ltu rilo r, proiectarea si supravegherea sistem elor de iri­gaţii, u rm ărirea , eroziunii solu­lui, analiza transportu lu i agri­col, analiza, stressului vegetal); tran spo rtu ri şi telecom unicaţii (proiectare. în tre ţin e re şi opti­m izare la re ţe le de transport şi trasee de transport); cadastru (in tegrarea com pletă a p ro cesa -. lui cadastral, începînd cu m ăsu­ră to rile de teren şi încheind i cu, ed itarea p lanu rilo r şi registrelor de evidenţă cadastra lă , facilităţi de com unicaţie cu ■ sistem ul de tax a re a M inisteru lu i F inanţe­lor, cu a lte Organisme publice sau persoane fizice înd rep tăţite la date cadastrale): . 'u rban ism ; sistem atizare şi adm in istra ţie lo­cală (cadastru u rban re ţele edi­litare, op tim izare a tran spo rtu ­lui ut ban, stab ilirea am plasării optim e a noilor obiective - - în ­zestrări ed ilita re , cartiere de lo­cu in ţe ,'o b iec tiv e" industria le şi social-ciilturale-, spaţiu locativ, a rondări ' de 'diverse . criterii); cartografie (realizarea şl actua­lizarea de h ă rţi şi p lanu ri topo-^ grafice, rea lizarea şi actualiza­

rea de h ă rţi tem atice, in tegrarea în con ţinu tu l hă rţilo r a datelor de te ren fotogram eţrice, şi sate-

litare); hidrologie (cartea cursu­rilo r şi corpurilor de apă, studiul zonelor litorale, u rm ărirea ' po­lu ă rii apelor de suprafa ţă şi; de ad în rim e, analiza tran sp o rtu ri­

lo r fluviale); m ediul încon ju ră­to r (analiza poluării solu ui u r­m ărirea efectelor produse de d i­verşi agenţi poluanţi, analiza zo-, neloi afectate de dezastre n a tu ­rale); apăra rea naţională (ca- dasti u m ilita r, realizarea şi ac­tu a liza rea h ă rţilo r speciale, an a ­liza s itua ţiilo r tactice, . aplicaţii specifice legate de u tiliza rea m odelului d ig ita l al te renu lu i); ev id en ţa populaţiei . (reg istru l populaţie i, analiza în te rito riu a d a te lo r recensăm intelor. ana­liza zonelor unde se petrec in ­fracţiun i). , .

T o a te aceste p recizări ni le-a fă cu t dom nul ing. M ihai Cojoc- neanu , om ul care a pus p rice­pere, dar şi sufle t în realizarea h ă rţii 1:500 a m unicipiului C luj- M ipcca.

F. SEIîG IIlE

L ocatarii asociaţiei — .ce cuprinde 11 blocuri — de pe str. T inere tu lu i nr. 58—64 şi str. S lănic n r. 1—13, sîntem nem ul­ţum iţi de unele aspecte p riv ind am plasarea, încă d in vară a Vămii C luj în , zona ^ învecinată cu" C asa T ineretu lu i, colţ cu str. Cehoslovaciei. A sociaţia de lo­ca ta ri s-a adresat, p rin delega­ţii săi, Prim ăriei- m unicipiului— cu m em oriut nr. 165/7 iulie 1993 — şi la P refectura iudeţu- iui — cu un alt m em oriu nr- 169/14 iulie 1993 — , am fost în au d ien ţă la dom nul p rim ar ®h. Funar şi la dom nul prefect Gr; Zanc şi am a ră ta t situa ţia , z il­nic staţionează 15—20 TIR-uri) dubiţe , • furgonete, autom obile, ocupînd am bele părţi ale străzii. S ta ţionarea acestor vehicole creează . m ulte neplăceri locata­rilo r: zgomot perm anent, po-; luarea aerului pe o zonă în tin ­să, îngustarea spaţiului de c ir­cu la ţie cu m ijloacele de tr a n ­sport (troleibuze, a u to b u ze ' au ­toturism e), constituind un m are

pericol de accidente de circu la­ţie pen tru cei ce traversează strada în d rep tu l ieşirii d e - la Casa T ineretului (nu e de negli­ja t faptul că în zona „ în tre la ­curi" vin ccpij la Şcoala genera­lă nr. 1 şi la G răd in iţa de co­pii- nr. 23).

în ciuda dem ersu rilo r făcute la fo rurile tu te lare , se tărăgă­nează a se d a ! un răspuns menit să lin iştească valu rile de nem ul ţum iri a le celor ; 220 de fam ilii ce tră ie sc în această zonă insu­portabilă, poluată. Locurile de parcare sîn t p line ' de h îitii; cu-

VAMA CLUJ Şl LINIŞTEA CfTÂPlLflRN eajunsurile acestea au fost

a ră ta te de delegaţii asociaţiei noastre ' P rim ărie i Şi Prefecturii, sugerînd am plasarea vămii în ­tr-o zonă de agrem ent a cartie­ru lu i G heorgheni nu este fi­rească, fiind mai po triv ită am ­plasarea ei în tr-o zonă de ex tre ­mă a oraşului — Som eşeni-aero­port sau spre F loreşti, la ieşi reâ din oraş, unde s în t diferite depozite, p latform e betonate, te­renuri libere care la ora actua­lă nu sîn t folosite,

tii de conserve, bordurile tro tua­ru lu i s-aiL. d istrus. ~Sînt lucruri pe care n u le vede nim eni, nici P rim ăria , nici Poliţia . Aşa se face că de m ai b ine de 4 sni stau; în s trad a două m acarale, care po t fi du se acu m , la fier

vechi, p en tru că m ajoritatea pieselor au fo s t.fu ra te . .

A ceste neajunsuri le-am ' ară ta t şi dom nului vlceprim ar Mi hal G reabu, după cum le-am mai a ră ta t şi fostului director al P rim ăriei, dom nul I. 'M ure­

şan, au toru l acestei im plan tări a Vămii C luj în z o n a ,' noastră (RAAIFL-ul. a evacuat d ispensa­ru l ve te rinar d in c lă d ire , 'c lă d i­rea fiind p reda tă văm ii, cu toa­te că această c lădire s-a făcu t din investiţii a l e : M inisteru lu i A griculturii) '

L o c a ta r ii ' speră că P rim ăria m unicipiului .- C luj-N apoca , va asculta plîngerea ce tă ţen ilo r- tră ind în t r -u n /s ta t de drep t, şi p roblem a se va rezolva în fa ­voarea lor, şi nu al celor care au p ro fita t de pe urm a acestei am p lasări de vam ă.

A ştep tăm ' rezolvarea u rgen tă şi scoaterea văm ii la 'm arginea o raşu lu i, acolo -unde îi este 1 &■ cui, aşa cum este şi în a lte o ra ­şe d in ţa ră (chiar şi în s tră in ă ­

tate), unde văm ile nu au fost am p lasa te în zone de agrem ent sau de circu la ţie intensă, ceea ce dovedeşte că se poate solu­ţiona p lîngerea locatarilor.

A sociaţia de locatari T inere t—Slănic

C ronica nem ulţum itulu i

Dreptulde pro p rietate,- D om nul M oruţan .- Liv;u - do­m iciliat -îri C luj-Napoca, strada E instein nr. 3. a re o : veche n e ­m u lţu m ire . legată, de d rep tb i de p roprie ta te asupra terenului- de 576 m p situa t pe E instein n r . '3, pe care îl, posedă în . comun cu so ţia -sa ,. • fra tele său şi- soţia acestu ia (conform ,• ex trasu lu i funciar n r . ' 20432 d in ' 1932). Dîn sul a avut un prim contract de : închiriere 'cu- fosta în trep rin d e re , de M orărit şi P an ifica ţie Cluj, sem nat pen tru o perioadă de doi ani d e ,z ile : 1 septem brie • 1977—1 septem brie 1979. Un al doilea contract de , înch iriere a fost sem nat în 1 iunie 1978 (vala­

b il pen tru un an de zile) pen tru o suprafa ţă de 37 mp. S pa ţiile au fost închiriate - pen tru con­strucţia de magazii. D upă expi­

ra rea celor două con tracte pro­p rie ta ru l terenului nu a m ai ac­cep ta t noile contracte. Magazii­le au răm as neclintite. După în­fiin ţarea S.C. „Paniro" d in . .,Pa- negrano". (succesoarea - TMP Cluj), magaziile au trecu t în fo­losinţa (şi p roprietatea) „Panl- ro“. P refectura judeţu lu i 'C luj. p rin decizia nr. 65/1188 din 9 aprilie 1992, în baza Lecii 18, art. 35 şi a Legii. nr. 5, art. 9, decide a tribu irea drep tu lu i de folosinţă a terenu lu i p roprie ta­rilo r: Liviu, -. Ioana. Ş tefan şl Angela .Moruţan." S im ţindu-se p roprie ta ri, persoanele în cauză au h o tă rît să înch idă poarta de acces u tilizată de. S.C. „Paniro". în luna ianuarie a anu lu i 1994 .executorii judecătoreşti de la Judecătoria C luj-N apoca au pus în ve'dere paten tu lu i M oruţan L iviu .s ă deschidă poarta şi să asigure accesul societăţii „Pani- ro“ în - spaţiu . D om nul M oruţan este nem ulţum it de ace.r,tăr sen­tin ţă şi de faptul că procesul in ten ta t de d însul p en tru a in tra în a tr ib u ţiile dep line de p ro ­p rie ta r se ■ deru lează ' cu foarte m are încetineală. r

H îp ca rc .pentru.să ra c i

To’xn -jicn im . locul <1 o . vociD ată fiind creşterea cheltu ie­

lilor pen tru în tre ţinerea Şi repa­rarea u tilită ţilo r din c im itire ,se im pune m ajorarea tax e i-d e con­cesionare pen tru locul de veci în c im itire le de pe raza m uni­cipiului Clu.i-Napoca tn conse­cin ţă, Regia autonom ă a dom e­niului public a p rezen tat -în ul­tim a şed in ţă a Consiliului m u­nicipal, o p ropunere de .m ajora­re a taxei de concesionare pen­

tru locul de veci în cim itirele oe care le adm inistrează.

P ropunerea a cuprins '' două varian te: lim ita de sus 15.000 lei/mp/20 ani şl lim ita de jos —2.000. lei/mp/20 an i; locul de veci a fost apreciat la 4,5 mp (sume-, le au fost d ife ren ţia te pe c im i­tire. ' .

D iscuţiile pe m arginea acestui subiect au mers pe ideea că tre­buii». adoptată o soluţie rezona­bilă, cheltuielile p e n tru o în-

m orm în tare fiind m ari, tar P ri­m ăria, aşa cum s-a spus, „nu doreşte să facă ban i pe seam a m orţilor".

S-a căzut de acord ca taxa de concesionare pen tru locul de veci în c im itire le C entral, M ă­năştur, Crişan să fie de 8 500 lei/mp/20 an i. ia r în „ cim itirul de la V alea C hintăului 4.3C0 lei/ mp/20 ani, eu m enţiuneo că lo­cul de veci a fost calculat la 3,8 mp. La solicitare, plata se poate i face şi în ra te (primn ra ­tă p en tru o perioadă de 7 ani); ,

T axa se recalculează tn fieca­re an, ţin în d seam a de devalo­

rizarea leulu i (nu este vorba de calcul re troactiv pen tru persoa­nele care au ach ita t taxa . ci de cele care solicită concesionarea).

P ersoanele -fizice dom iciliate în s tră in ă ta te care, conform re ­gulam entu lu i, au dreptu l de concesionare a locui i lo r d e ' veci în c im itire le adm in istrare de RADP, vor ach ita ta rifu l in v a ­

lu tă : 3.500 do lari SUA/Ioc de veci/20 ani.

Ş i o observaţie — care ît a p a r­ţine, de fapt, dom nului consilier F red N ădăban: este taxa pen tru o „vecie" . . . de 20 ani! D upă a c e e a . . .

Sem nale a la rm an te ne p a rv in tot ■ m ai -des din p a rte a ; p en s io - ' narilo r care resim t m ai aqut in ­fla ţia , scăderea n ivelu lu i do tra^ şi p re ţu rile ab e rem e Cea m ai m are bătaie de cap o d ă procurarea ; m încării. O ap rov i­zionare cît de m odestă p e n tra sezonul rece este o v a rian tă pen ­t r u 'a în c ro p i,u n m eniu mai ief­tin. D ar p re ţu rile p rodus fri-

. soane cum părătorilor, m ai ceva decît gerul de afară . Şi a tunci

'c e să facă sărm anul pensţpnar, se înscrie la can tina săracilor.

In oraşul G herla — p rin g rija P rim ăriei — s-a rezo lvat prob­lem a asigurării m încării de fie­care zi a săracilor. P e strad a Rom ană, în fosta c lăd ire a C lu­bului pensionarilor, s-a redeschis Cantina de a ju to r social- Ca sp rijinu l Crucii R oţii din o ra ­şul Forcheim (G erm ania) s-a re­p a ra t Şi renovat clădirea, s-a do ta t bucătăria , s-a schim bat m obilierul, totul a ra tă ca o bi­ju terie . M eniul este foarte bun, şi ce este mai im portan t: ieftin . Peste 60 de pensionari şi a lte categorii de oam eni • fără nici un venit duc m înenrea de nici. Sau o servesc la fa ţa locului în condiţii civilizate.

Este reconfortant să consta­tăm grija edililor gherleni fa ţă de d isperarea concetăţenilor ne­voiaşi. Deschiderea cantinei este un nou sem n al recep tiv ită ţii P rim ărie i fată de necazurile oa­m enilor din oraş. Şi de această da tă , gospodarii localităţii au fost p o , . . fază.

' SZEKELY Csaba

ADEVARUL DE CLUJ SÎMBATĂ-LUNI, 5 -7 FEBRUARIE, FAG. 6

IMPRESII D IN FRANŢA

C adru l- geografic cu principa­lele iu i com ponente: regim ter-* m ic, p rec ip ita ţii, sol, con fig u ra -. ţia te renu lu i este în m ulte re­giuni a le F ran ţe i asem ănător celui d in ţa ra noastră. Dar, ală­tu r i de acestea. în obţinerea

: roadelo r păm în tu lu i, fie la cui- : tu ra agricolă sau silvică, in ter­v in ca principali factori de p ro­ducţiei tehnologiile d e ' 'lu c ru , unelte le u tilizate şi nu îl u lti­m ul rînd priceperea Şi hărnicia om ului. F ă ră a fi specialist în dom eniu, d a jv avînd cunoştinţe despre cu ltu ra păm întulu i dobîn- d ite în copilărie, am pu tu t să-mi fac o im agine apropiată de rea­lita te şi să-mi explic abundenţa de produse agricole cu care

F ran ţa a inundat pieţele Com u­n ită ţii Europene şi n u num ai a le acesteia. Sa lucrează pe su­p rafe ţe te la tiv . m ar; a le exploa- ta ţiilo r agricole ş i . ex istă o s tr ic - , tă specializare. Astfel. î n ' zone m untoase, ferm ele au m in im um 25—30 bovine. Acelaşi ferm ier nu creşte, spre exem plu, viţei, vaci cu lapte sau p en tru carne pen tru sim plul m otiv Câ nece­sită tehnologii şi u tila je d ife ri­te. Faim oasele v inuri franceze se obţin în tr-u n cadru n a tu ra l foarte prielnic, dar am fost su r­p rin s să aflu că este in terzisă p rin lege cu ltu ra viţei de vie la nord de Reim s sau s ă 's e p rodu­că pe un bu tuc o can tita te m ai m are, decît una anum e stab ilită

p e n tru fiecare soi şi ■ regiune şi aceasta în scopul p ăstră rii u nu i -

n ivel ca lita tiv îna lt. R enum ita şam panie fran ţuzească este pro­dusă în tr-o reg iune de la ra re îi v ine şi num ele — Cham pagne— ia r aici v iile se în tind pe m ii de hectare. A ici, cine a re un h ec ta r de. vie este bogat, căci

.p re ţu l de v înzare a unui hectar este de circa 150.000 dolari. P rincipalele lu c ră ri p riv ind des- fundatu l so lu lu i,; com baterea'

d ăunăto rilo r sau adm inistrarea îngrăşăm in telor se fac prin aso­cierea m ai m ulto r proprietari. Asocierea este p rac tica tă şl pen­tru alte. cu ltu ri agricole, în sco­pu l efectuării m ecanizate a lu ­c ră rilo r şi aceasta în trucît nu . orice p roprieta r. îşi poate perm i­te să cum pere în tregul set de u ne lte agricole ce-i sîn t nece­sare. Aceeaşi fo rm ă o tn tîln im şi î n ; com erţul sătesc, proprieta­rii m icilor m agazine asociindu- se în tr-o cooperativă, în scopul

aprovizionării cu m ărfuri; -i A bera ţia sistem atizării ' sate­

lor, ca re a fost aproape tradusă în practică îna in te de 1989. se pune în evidenţă p rin com para­ţia cu satele franceze - aerisite, cu spaţii larg i pen tru activ ităţi de p roducţie m ică: produse lac­tate, biscuiţi, : -fulgi de porum b etc. în special î n ' zona da m un­te, satele a ra tă c a v M ănşelui, fiecare gospodărie avînd terenul, din, ju r folosit la ; activitate de producţie şi de gospodărie.

N u pot încheia im presiile din m ediul ru ra l fă ră a sublinia •respectul francezilor fa ţă de ci­m itire şi biserici, d ar ■ mai ales fa ţă de eroii neam ului, prezenţi; peste to t în peisaju l france» prin mici m onum ente şi crucifixuri, am plasate acolo ; unde eroii au căzut la datorie.

Dr. ing, Ioan MADAKAŞ Şeful S taţiunii de C ercetări

Silvice Cluj

ca....', • îm pără teasa Eugenia, soţia

lu i N apoleon al .IH-lea, e ra blon­dă. Cînd coaforul Hugo a desco­pe rit că p ă ru t poate fi vopsit cu

perhidro l. im ed iat foarte m ulte fran ţuzoaice au dorit să devină blonde. De atunci perhidrolul se foloseşte pen tru vopsitul pă-

• ru lu i fem eilor.***. v ■

© E xpresia „Pereţii au urechi". s-a născu t In F ran ţa , îri perioa­

d a persecu tării hughonoţilor. R eg in a-C ath erin e de Medu-is era

_ foarte p recau tă şi suspecta pe oricine. Ca să afle ce vorbesc curtenii, ea a d a t poruncă să se străpungă pereţii cam arelor din palat. O rificiile din pereţi du- ceau toate spre camera ei. -./.

**'* : V• M ozart, n -a tră it decît 35

de ani. In scurta lui viaţă a compus aproape 50 de simfonii, 23 de sonate şi fantezii pentru pian , 40 sonate şi variaţiuni pen tru v ioară şi pian, 18 messe, 20 de opere.

* A 4® D upă aprecierea unui om de

ţ t iin ţă englez, Leonardo da Vin­ei a d a t de vreo trej m ilioane de o r i 'c u pensula şi a „parcurs*'10 k m . . . în paşi m ărunţi, îna­in te şi înapoi în fa ţa pinzei din

care p rivea chipul şi zlinbetul enigm atic a l Siocondei,

'■ ' *** •'. : ® D in tre in te rp re tă rile pe ca­re medicii şl psihanaliştii le -au d a t celebrulu i surîs al Giocon- dei. poate cele m ai surprinză­

to a r e s în t u rm ătoarele: „era su rdă” (©. Innes); „avea astm, rictusul e caracteristic" (H Nie- renberger); „aştepta un copil,

/surîsul e satisfacţia p lăcută _ a sarcinii" (K .-D . Kecle); „e un surîs resem nat. îşi pierduse co­pilu l" (S. Reinach): „era droga­tă" (I. R iquelm ); ,,este contracţia nervoasă a m arelu i zigomatic11 (M. P . Schutze).

* * *• P rim a carte cunoscută din

; tipografia de la ' Sibiu este untra ta t despre cium ă, tipărit de către Luca T rapoldner la 1530.

* * *• P rim a corespondenţă -telefo­

n ică In gazetăria rom ânească este in trodusă în anu l 1896 de Vale­riu B ranişte.

* ■* *® M edicul şi fizicianul englez

Thom as Y oung (1770— 38^9) este prim ul care o folosit term enul de „energie", ia r în domeniul fiziologiei a explicat aromodn- fe a ochiului p rin deform area crista linu lu i, a descris defectul de vedere num it „astigmntism" şi a stud ia t c ircu laţia slngelui.

Culese de Eugen HANG

€ illfc l€ M I l l l l ic r iDeşi m unca şi viaţa în sub te­

ran sîn t grele şi periculoase, oa­recum chiar m onotone, m inerii, pa rcă în com pensare, au ş tiu t sâ-şi creeze aici m om ente de am uzam ent. Pe cîte unul c a re e

. începă to r în a le m ineritu lu i ţ i necunoscător a l term inologiei m in iere , îl tr im ite şeful de echi­pă să aducă „cheia de la- p ilu - gă". P iluga este o m ică adînci- tu ră făcu tă în rocă p e n tra spri­jin irea elem en te lo r de susţinere , î l tr im ite d e obicei la un a lt nivel, la un orizont „ in ferio r", la o a ltă echipă. De acolo, omul la ca re l-a • trim is îi p u n e în spate o bucată m are de lem n s-o u rce p s scări, să gîfîie p în ă

ajunge înapoi. D upă uri aseme­nea transport, noul m iner nu u ită n iciodată cum. a ra tă „cheia de la p i’u gă" .. , v.

Ioan I’ELEA

Prietenii din MeîelenG rupul Serviciului de A jutor

M altez din M etelen; (Germania), care şi-a ax a t preocupările în d irec ţia dotării şi îm bunătăţirii

' s itua ţie i m ateria le -.a' copiilor a- fla ţi in ocrotire la Casa de copii d in C isnădie, s-a aflat, de cu­

rînd , la cea: de a 15-a călătorie în R om ânia. în trecere p rin C luj-N apoca „m altezii" au ţin u t să se reîntâlnească cu m em bri ai A nsam blului folcloric studen­ţesc „M ărţişorul11, cu care în tre ­ţin legături de prietenie. De altfel,- „M ărţişorul'1. a fost oaspe-

: tele p rie ten ilo r d in Metelen.. de cîteva ori şi, de / f ie c a r e dată, m uzica şi dansurile noastre s-au Jjpcura t de m are succes,' local­nicii străduindu-se chiar să de­p rin d ă jocurile rom âneşti. P rin bunăvo in ţa celor d in M etelen

au fost tran spo rta te la C luj-N a­poca ş i-m ed icam en te le pe care Cercul de p rieten ie M annheim — Cluj-Napoca' le-a trim is, re ren t, în m unicip iu l nostru , spre a fi d is tribu ite suferinzilo r de afec­ţiun i cardiace. în plus. - aceşti vo lun tari inimoşi — „m altezii11 din M etelen — au realizat legă­tu r i d e prietenie: în tre copiii a două.'c lase din M etelen şi de la secţia germ ană a Liceului rlu - jean „G. Coşbuc*’. aceştia din u rm ă fiind inv ita ţi să-şi p e ­treacă o p a rte d in vacanţă în

G erm ania.. (M. B.)

RUGAMINTEA UNUI HANDICAPAT

In ziua d e 28 decem brie 1993, ce tă ţeanu l • V asile A runoute^n d in C orpadea (str. Gh! Doia nr. 8). com una A pahida. handicapat (lipsă am bele picioare, pen tru dep lasare u tiliz înd Un cărucior specific, ac ţionat m anual, p lia­bil) a călă torit sp re Cluj-Napoca p r in ' in term ediu l unui au to tu ­rism de ocazie, care l-a „dsbar- ca t“ in fa ţa m agazinu lu i „SO­

RA". N um ai că în g rabă d eb ar­cării ş i p unerii in funcţiune a

cărucioru lu i, V asile Aruncu^ean şi-s ’=itat în au to turism o plasă în cai e. pe lîngă a lte lucruri, avea d iverse acte personale. De a tunci e l aşteap tă un sem n de v ia ţă p e n tru recuperarea în deo­sebi a acte lo r u ita te în p lasă.

R ugăm intea iui este ca persoa­n a b inevoitoare care l-a t r a n ­s p o r ta t să-i res titu ie actele pe ad resa : str. L ibertă ţii nr. 53. A pahida.,

ŞAH..

Care este soluţia?

• * S M km

« A i i mp mW'/Â

Im f e l

A B C D E F G H

Celebrul- p rob lem jst am erican a l secolului trecu t Sam uei Loyd a com pus în tre cele cîteva mii de lucrări a le sa le num eroase problem e-glum e, care se bucură şi âcum de m u lt succes în rîn ­dul şahiştilor. U nii d in tre con­tem poranii săi îi . rep roşau că problem ele Iui, în general, sîn t m u lt prea grele p en tru dezlegat şi că le este aproape im posibil să Ie rezolve d irec t pe diagram ă. A cestor am atori ai şahului a r ­tistic, care nu în ţe legeau că d i­ficu lta tea solu ţiei este tocm ai unul din elem entele de b iz ă ale unei lucrări valoroase. Loyd le-a d e d ic a t . u rm ătoarea problem ă care a re en un ţu l: m a t în tr-o m u­tare .

DIAGRAM A Deşi enunţu l este a tî t de sim­

plu (ce poate fi m ai uşor decît

m a t în tr-o m utare?) şi poziţia a tît d e c lară , cei m ai m ulţi şa ­h işti n -au reu şit să dezlege această p rob lem ă d irec t pe d ia ­gram ă. E xplicaţia? P roblem a, p en tru a putea fi uşor dezlega­tă, treb u ie n e a p ă ra t , aşezată pe tab lă şi ab ia a tunci rie vom da seam a că nu ne va fi deajuns o singu ră g a rn itu ră de ş:ihf A ceasta p e n tru că în poziţia din d iag ram ă negru l are, în loc de opt. nouă p io n i . . . Şi cum nu se ştie care din aceştia este în p lu s , ' treb u ie sli încercăm pe rind în lă tu ra rea fiecărui p ion. D upă această operaţie , p rob le­m a este în tr-ad e v ă r rezolvabilă, ea av înd în să nu o singură so­lu ţie , ci nouă In to ta l. -

in v ită m pe 'c itito rii noştri să le găsească singuri. „

E ugen HANG

remediile saleîn absen ţa fum ulu i : inhalat,

scade excitaţia şi, odată cu ea,-, consum ul de calorii în para le l cu c re ş te rea ' asim ilării a lim ente­lor, am bele ducînd la un exce­den t de 300 calorii pe zi. E x-fu- m ă to ru l: necesită de aceea m ai m ultă m işcare, p rin care să fie ars surplusul caloric. M işcarea a re un efect benefic îh :m u l te , p riv in ţe - ' asupra . săn ă tă ţii şi, m ai a les;, m ersul pe jos — cel m ai bun reg lator al funcţiei car- dio-vasculare, p reven ind tu lbu ­ră rile de irigaţie ,. cen tra lă sau periferică. :

L audă şi sp rijin celor deveniţi nei'um ători. In fine, ia tă -i scu­

tu ra ţi de cel m ai ră sp în d it rău d in lum e, care ş i-a r m erita o -răsplată pe m ăsu ra perseveren ţei şi a actului de voin ţă , încheiate ciT succes. N u se poate trece cuuşurin ţă peste ap recierea care^ stăru ie în g îndul fum ăto ru lu i ■— ce poate em ite o judeca tă sin ­ceră asupra com portam entu lu i său de d inainte, cînd a p rac tica t fum atul în scop stab iliza to r p s i ­hic' sau ca pe un stim ula to r al activ ităţii sau num ai ca un m ij­loc de am uzam ent. Un sondaj- făcu t pe 1017, m uncito ri clujeni indică această apreciere în tre 33% Şi 66%. A ceste „calită ţi11 văzute de ei vor trebu i înlocui­te cu b inefacerile a lto r preocu­pări, : a le a lto r m etode de ech i­lib ru , stim ulare şi am uzam ent. P en tru aceasta în să trebu ie să cunoaştem profilu l com plex ai fiecărui fum ător, lucru nu p rea uşor de investigat. R ăspunzînd la urm ătoarele , 30 < de întrebări,.': fum ătoru l a junge să se cunoască m ai bine pe sine, capriciile sale legate de fum at şi m ijloacele com pensatorii la care a r putea apela spre â ev ita o even tua lă recidivă: 1. îm i p lăcea gustul tabacului cînd fum am ; 2. U itam de griji, trăgind cîteva fum uri;3. O ferind — ac'ceptînd ţigara uşuram contactul cu cei din ju r ; 4. P ăream mai,, eficace, ju ­decam mai uşor dacă fu m a m ;.5. Scădea sentim entul nesiguran­ţei zilei de m îine;, 6. F um am p en tru a-m i da im portan '.â fa ţă de a lţii; 7. F um atu l m ă re laxa;8. F um am p en tru a nu fi discu­ta t de am icii m ei fum ăto ri; 9. O problem ă afec tivă creşterea num ăru l de ţigări; 10. F um am p en tru a m ă stim ula . înviora;11. Fum am p en tru a nu fi în si­tu a ţie de in fe rio rita te ; 12.. Fu- m âm pen tru a-m i d a u n aar au­to r ita r; 13. îm i ascundeam ner­vozitatea degetelor f urnind; 14. îm i p lace .să privesc la ja ru l ro ­şu diri căpătui ţig ă rii; 15.'- S in­gur, lip sit de afecţiune, eram ten ta t să fum ez; 16. în tr-o so­cietate care m ă oprim ă, evadez fum înd o ţigară ; 17. A prindeam ţigara fă ră a observa că a lta a r-

,dea în scrum ieră; 18. C redeam că p rin fum at creştea deschide­rea m ea socială; 19. S im ţeam nevoia de a avea ţigări la înde- m înă; 20. F um atu l e ra plăcerea m ea; 21. O nouă perspectivă de v ia ţi , profesiune, exam en —* fum am pen tru _ a m ă calm a; 22. Fum am pen tru că asta era m o­d a . . . ; 23. Rotocoalele de fum erau satisfacţia m e a ; .24. Fum am au tom at fără a m ă gîndi de ce; 25. 1 Fum am p en tru g ovitn . . . nep lăcerile; 26. N em ulţum it, în societate, înfricoşat. fum am să-mi ascund team a; 27. T ris te­ţea după un deces, o ru p tu ră , un eşec m -au îndem nat să fum ez; 28. Fum am cînd cineva m ă iri­ta ; 29. îm i place senzaţia de a fum a; 30. Voiam să sistez, dar vedeam pe alţii şi . ia r fum am.

, - (Va urm a)

Conf. flr.'G eorge PETRESCU

STMBATĂ-LUNI, 5 -7 FEBRUARIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

Confracepţia hormonalăîn vederea ob ţinerii contracep-

j ţ ie i p rin . această m etodă se folo- • sesc p rep a ra te horm onale asem ă­

nă toare cu horm onii fem inini, es- trogenii şi p ropesteronu l în dife­r i te com binaţii. T rebuie să ştim că în cursul unu i ciclu m esţrual d e 28 de zile, îri ju r de ziua a 14-a a re loc e lib e ra rea d in ovar a unui ovul. A cest fenom en este p reg ă tit în tre zilele 1 şi 14 de ciclu d e d o flf trm o n i'-p ro d u ş i în g landa hipofiză care se află la baza creieru lu i. A ceşti, horm oni a jung în ovar fiin d tran spo rta ţi de către sînge. P rep a ra te le an ti­concepţionale horm onale opresc p roducţia acestor doi horm oni, ia r în consecinţă n u se m ai p ro- ; duce eliberarea ovulului, deci riu ■mai poate produce feeundaţia; ‘

P repara te le ho rm onale po t să fie : tablete con ţin înd o com bi­n a ţie din cei doi horm oni • estrogen şi p ropesteron sau nu­m ai p ropesteron ; preparate in ­jectabile care so adm in istrează o da tă pe lu n ă Sau la tre i luni o d a tă : im p lon te — n işte mici tu b u ri d in tr-o m asă p lastică po­roasă ca bu re te le în care se gă-

s^seşte un p re p a ra t horm onal. A- cesta este e lib e ra t încetu l cu în - ce tu lJU n set de astfe l de tubuleţe asigu ră efectul con tracep tiv pen­tru 5 an i; ine le va g ina le care conţin ş i ele o can tita te de ho r: m oni şi au efect în tre 3 săp tă­m îni şi 3 luni, după tipu l folosit.

T rebuie să p re c iz ă m 'c ă an ti- concepţia horm onală este folosită pe larg dato rită reversib ilită ţii ei, capacitatea de reproducere a fem eii reven ind după 4—6 săp­tăm în i de la încetarea folosirii. Folosirea con tracep ţie! horm onale necesită ind icarea ei de către m edie deoarece în .anum ite., si-.

® T e a u u l N aţional, a—11 feb ruarie : sîm bătă, 5 febr.. Ora 19; Vizita bă trînc i doam ne; d u ­m inică, 6 febr., o ra 10: Fata

. d in pădurea ferm ecată ; joi, 10 febr., ora 19: V izita bă trîne i

' doam ne; v ineri, 11 febr., ora 9,30: F ata d in pădurea ferm e­cată; ora 19, sa la Studio: Astă

: seară: Ileana N egru în spec­taco lu l:, Lacrim a tăcerii; -;

-L, © T eatru l de păpuşi „Oho" an u n ţă spectacolul: P ungu ţa cu doi bani" şi „U rsul păcă lit de vulpe", dum inică, o ra 11, B -dul E roilor nr. 16 (sala sindicatelor);

• T eatru l de păpuşi P uck p re ­zin tă luni, o rele 9,30, 11,15: Ele- făn ţe lu l curios (secţia m aghiară);

• m arţi, orele 10, 12: U riaşul Peri- riferigerilerim in i (secţia rom ână); m ie rcu ri,' o rele 10, 12: U riaşul P eriferigerilerim in i (secţia rom â­nă); vineri, orele 10, 12: E lefănţe- lu l curios (secţia m aghiară); dum i­nică, orele 10,30: E lefănţelu l cu­rios (secţia m aghiară); o ra • ' 12: C apra cu tre i iezi (secţia rom ână).

• U n iversita tea popu lară p re ­zintă luni, o ra 15,30, Cercul „Sa- h a ja Voga“; o ra 17, expunerea: în vizită la P a rlam en tu l Europei.

.•Diapozitive d in A lsacia şi Lore- n a . P rezin tă dr. P au l P'orr; ora 18;- expunerea: M edicina n a tu ­ristă . P rez in tă prof. d r. docent C rişan M ircioiu. M arţi, o ra . 17, expunerea: V echi b iserici rom â­neşti din Ţ a ra O ltului. P rezin tă cu diapozitive d r. N icolae Şabău, cercetăto r ştiin ţific ; o ra 18 (ex­punerea : A rte le m in ia tu ra le în D acia rom ană. P rez in tă ou dia-

• pozitive conf. univ. dr. M ihai B ârbulescu. M iercuri, o ra 17, expunerea: D roguri în „m eta­m orfozele" lu i Ovidiu. P rezin tă cu diapozitive prof. univ. dr. LI-

Vviu Safta; ora 18, expunerea: Tu- filsia: p rez in tă cu d iapozitive prof. univ. d r .George Petrescu.

tu a ţii ea poate fi contraindicată şi deci dăunătoare pen tru femeie.

A ceste p repara te horm onale cresc coagularea sîngelui, deci' s în t contraindicate la fem ei care au ' avu t accidente vasculare — trom boze ,flebite, infarct. De

..-asemenea sîn t con traind icate „.. la fem ei cu suferin ţe 'cronice

sau acute a le ficatului şi r in i­chiului, la cele oare au tum ori a le sinului, la h ipertensive şi la fu m ăto a re .-F u m atu l şi ariticon- cepţionălele acţionează în asocie­re , favorizînd trom bozele vascu- lare. :

De aceea, este necesar sfatu l m edicului, care poate fi o b ţinu t la centrele de p lan ificare fam i­lia lă , care au un personal cy

; in s tru ire adecvată. ..... f -.

dr. Aiigustiii ROŞCA

« D IV E R I

Ifngarla...(«ji.i.Mii- iii» iiijg. i)

şi Ungaria doreşte să nu uite a- cest lucru. Pu tern ic a r putea de­veni Jirinovsfci, cel refuzat de m ulte ţă ri est-europene, dar pri­m it cu cinste de Ungaria.

P riv ite din acest unghi de ve­dere, eforturile R om âniei de a-şi asigura sprijinu l A pusului , apar d rep t naive. Şi a s ta în condiţiile în care poziţia ţă rii, apreciată ca foarte im*portantă de to ţi politi­cienii lum ii, i-a r da dreptu l de a fo rţa destinul, ridicînd capul îm potriva v icisitudinilor şi a tir- m îndu-şi d rep ta tea eu hotărîre. R om ânia a p ie rdu t enorm din ca­uza em bargoului im pus de Comu­n ita tea E uropeană Iugoslaviei, părăsind exact acea ţa ră care i-a fost d in to tdeauna prie tenă. Fără a reuşi să exploateze, în m ăsura cuvenita acest sacrificiu.

P rim im Ia redacţie

COMUNICATA sociaţia Foştilor V D eţinu ţi

Politicj d in România. filia la ' Jude ţu lu i Sibiu, anun ţă pe a-, ceastă cale fam iliile lu p tă to rilo r anticom unişti d in LO TU L - M AIOR DABIJA, co n d am n a ţi; la m oarte şi executaţi în Oc­tom brie 1949 câ răm ăşiţe le lor păm ân teşti aii fd'st dezhum ate d in tr-o groapă com ună d in P ă ­d u rea D um brava d in Sibiu.

D upă term inarea opera ţiun ilo r de inderitificare efectuate de S er­viciul de M edicină L egală a l S p ita lu lu i C linic Jud e ţean S ibiu, fam iliile celor executaţi îşi po t ex p rim a obţiuriea c u .p riv ire la- m odalita tea în care se va desfă ­şu ra înhum area creştinească, de care aceşti eroi âi N eam ului Ro-

• m anesc nu au av u t parte . V în acelaşi tim p A.F.D.P.R. —

Sibiu m ulţum eşte reprezentanţilor Parchetu lu i m ilitar- şi civil, col. p rocuror Socaciu şi procuror cri-, m inalist N icolae Ihora,’ rep re­zen tan tu lu i Poliţiei Sibiu, col. F leacă, precum şi m edicului le ­g ist Dr. N icolae O laru pen tru sp iritu l de corectitudine şi înaltu l profesionalism de ca re au dat dovadă în ducerea la bun sfîrşit a acestei acţiun i. >• N um ele şi ad rese le la d a ta a- re s tă rii a celor ex ecu ta ţi su n t u r ­m ătoarele: 1. D ăb ija Nicolae; m a­io r — A radu l Nou, s tr. A na Ipă-

> tescu n r .2; 2. Scridon Ion, p lu ­g a r — Cont. B enic n r . 2, Jud . A l­b a ; 3. M ihăţan T r a ia n ^ Iacă tuş — Teîuş str. B a rb u L ău ta ru nr. 9, Jud . A lba; 4. O nea T itus, stu ­d en t — Cluj, s tr . A nato le F ra n ­ce; 5. R aţiu A ugustin , p lu g a r — Com. Sărm ăşel, ju d . C lu j; 6. O p rlţă G heorghe, P lu g a r — Com. B alom irul de C âm pie, Ju d . H u­nedoara ; 7. Bolfea S ilvestru , p lu ­g a r — Com. în tre G alde, Jud . A lba.

ntr-o lună vor fi cîntare pentru p iin e : ■

Foarte m ulţi locuitori ai Clu- . jului. s-au a ră ta t nem ulţum iţi

de fap tu l- că la m agazinele de vînzare a p roduselo r de p an i­ficaţie nu este trecu t, a lă tu ri de preţu l so rtim entelor de p îine,-şi gram ajul. U nii au verificat greutaea p îin ij pe a lte cântare şi au consta ta t d ife ren ţe în tre ceea ce ,se v inde ş i/sau ar trebui să se v îndă. Problem a este veche (de p e vrem ea an te - revoluţionară). în tru c ît norm ele com erciale p revăd afişarea g ra ­m aju lu i la pîine, i-am ceru t o- p in ia în p riv in ţa acestu i fap t, dom nului T crja i Vasile, d irec­to r econom ic a l S.C „P aneg ra- no“, p rinc ipa lu l furnizor de pîine d in judeţ.

— A ceastă p rob lem ă ne preo­cupă fo a rte m u l t , şi pe noi.

; C hiar acum sîn tem în tr-o cam ­panie - de inv en ta rie re a tu tu ro r c in tarelor pe care le avem , dar d in cauză că funcţionarea lo r pste in c o re c tă ,. n u sîn t utilizate. Ne p ropunem ca, în tr-o perioadă scurtă de; tim p , să ne încadrăm îri exigenţele com erciale..; — A veţi un ' te rm en prccis?; — D esigur. D orim să încheiem ac ţiunea p înă la începu tu l lun ii m artie , anu l. în curs. (s. m.)

ECONOMIA JUDEIULDI ClUJ-1993 (II)

în cursiil anu lu i trecu t au in t r a t . î r i funcţiune 5 capacită ţi de producţie şi s-au d a t în folosinţă popu laţie i 69 apartam en te constru ite d in fonduri publice, fa ţă de 376 ap a rtam en te rea liza te în anu l 1992. v .

D in fondurile p roprii a le popu laţie i s-au con­s tru it 362 locuinţe şi s-au rea liza t lu c ră ri de ex ­tindere la 138 locuinţe. ■

în 'A G R IC U L T U R A , în a n u l 1993 s-au ob ţinu t pe ansam blu l judeţu lu i 62,5 m ii tone grîu (1833 k g /h a ) , 2,1 m ii tone secară (1156 k g /h a ) şi 2,6 m ii tone orz (1874 kg/ha), 29,0 m ii tone orzoaică (1674 kg /h a) şi 3,6 tone ovăz (1006 k g /h a ) , produc­ţii to ţa le superioare celor d in anu l precedent (cu excep ţia celor de orzoaică şi ovăz) c a u rm are a ex tinderii suprafeţelor cu ltiva te ; producţiile m e­d ii la hectar, cu excepţia p roducţie i de secară, au fost inferioare celor u in 1982. ..

L a cu ltu rile recoltate ln toam nă s-au realizat p ro - s a în reg is tra t la m ărfu rile a lim en ta re şi anum e d u c ţii to ta le "de 137,6 m ii tone porum b boabe d e 58,2 ori,

la ‘sută), lă porum b 2396 tone (—56,6 la sută). La produsele anim ale in tră rile au rep rezen ta t: la ca rne în .v iu 24356 tone (— 9,6 la su tă fa ţă de 1982), la lap te de vacă ,582526 h l (—6.0 la sută) ş i ; la ouă de consum 32,5 m ilioane bucăţi (—61,8

■la sută). .V INZA RILE DE M Ă RFU RI CU AM ANUNTUL (sector public, coperatist ş i . p riva t) ati rep rezen ta t 246,5 m iliarde lei, în reg istrîndu-se o c reştere de 18,9 la - s u tă fa ţă de anu l 1992. P onderea v înză- r ilo r p rin sectorul p riv a t a fost la finele anului tre cu t de 49,8 la sută. 1 ■

VOLUM UL SERV ICIILO R ‘ COM ERCIALE ^prestate populaţiei însum ează 73,1 m iliarde lei, fiind m ai m are cu 50,4 la su tă fa ţă de anul 1992. P onderea serviciilor com erciale rea liza te : de a- genţii economici p riv a ţi rep rez in tă 64,4 la su tă d in to ta lu l serviciilor.

PR EŢU RILE DE CONSUM ŞI TA RIFELE SER­V IC IILO R PRESTATE populaţiei, în luna decem ­brie, ..au fost m ai m ari pe to ta l cu 7,4 la su tă fa ţă de lu n a precedentă, de 3,9 ori fa ţă 'd e de­cem b rie 1992 şi de 52,6 ori fa ţă de lu n a octom brie 1990 (înain te de libera lizarea p reţurilo r). C reşterea cea m ai m are de p re ţu ri fa ţă de octom brie 1990

(2586 kg/ha). 23,4 mii tone sfeclă-de-zahăr (21207 kg /ha), 131,4 m ii tone carto fi (12855 kg/ha), 7,9 m ii tone tom ate (11654 kg /ha), 9,9 m ii tone ceapă (9406 kg /ha) şl 19,9 mii tone varză (20145 kg /ha); p roducţiile m edii la hecta r la aceste cu ltu ri (cu excep ţia celor de tom ate şi ccapă) au fost supe­rio are celor d in 1992.

L a fructe producţiile ob ţinu te In anul , trecu t sun t de 79,9 m ii tone m ere, 4,9 mii tone pere şi 19,0 m ii tone prune, fiind m ult m ai m afi fa ţă de anu l 1992.

L a sfîrşitu l anului, efcc tivc le de anim ale din u n ită ţile agricole cu cap ita l de s ta t au fost de 17778 bovine (cu 14,4 l a su tă sub n ivelu l ex is ten t la aceeaşi d a tă a anului trecu t), de 145539 porcine (+ 5,6 la sută) şi 11734 ovine şi cap rine (—41,5 la sută). La aceste categorii de u n ită ţi p roducţia de lapte, de vacă -a fost de 141123 h l stas, in scă­d ere fa ţă de anul 1992 cu 25,2 la su tă.

In trările de produse agricole la fo n d u l de stal pe anu l trecu t au fost la g rîu şi secară , de 9015 tone (-(-156,0 la sută fa ţă de aceeaşi perioadă din anu l trecut), la orz şi orzoaică 2903 tone (—50,8

RA TA MEDIE LUNARA A IN FL A Ţ IE I în p e ­rioada 1 ianuarie — 31 decem brie 1993 a fost de 12,1 la su tă, fa ţă de ra ta m edie lu n a ră a anu lu i 1992 de; 9,6 la sută. '

VEN ITURILE SALARIALE M EDII NOM INA­LE NETE determ inate pe baza date lo r fu rn iza te de agenţii economici (sector public, co o p era tis t, şi p riva t) cuprinşi în tr-u n eşan tio n , reprezen tativ p en tru judeţu l Ciuj, în luna decem brie a.c. au fost de 113660 lei. ‘ .

NUMAKUL ŞOMERILOR (şomeri co beneficiază de a ju to r de şomaj sau alocaţie de sp rijin ţi . p er­soane a fla te în evidenţa O ficiului F orţe i de M un­că şi nu beneficiază de prevederile I.egii 1/1931 la d a ta de 21 ianuarie 1993 a fost de 31150, iar ra ta şo­m aju lu i calculată fa ţă de popu la ţia activă re ­p rezen ta 7,6 la sută. '

La 31 decembrie. 1993, in econom ia judeţulu i ex is tau 40 regii autonom e, 234 societăţi com erciale cu cap ita l de stat, 13672 societăţi com ?rciale cu cap ita l p riv a t şi 8132 în trep rinză to ri particu lari (1898 asociaţii fam iliale şi 6231 persoane inde­pendente). D irecţia jud e ţean ă de sta tistică

Gratuităţihiolerapeuisce

B ioterapeu tu l basarabean ’ Cons­tan tin Cezar Popa ţine, la C ercul M ilitar C luj, şedinţe ind iv iduale şi colective de corectare bio-psi- ho-im unitară . La tra tam en te le dom niei sale au p rio rita te şi g ra tu ita te ve teran ii de ^război, văduvele, răn iţii şi in firm ii de război. P rogram ul zilnic de lu c ru este în t r e . orele 9—15 şi 17—22. Efectele fizice şî psihice a le şe­d in ţe lo r s în t vizibile. C îţiva v e ­te ran i de război tra ta ţi d epun m ărtu rie p en tru aceasta în p u ­b lica ţia m ilita ră „Scutul P a tr ie i1*, d in care am p re lu a t in form aţia . L u i A lexandru P op i s-a n o rm a­liza t tensiunea, vederea şi auzu l (la 74 de ani), dl.. C onstan tin G râu a în tin e r it şi doarm e fă ră diazepan, T ra ian H orvat, deşi a re glaucom . vede m ai b in e ş i - ş i . poate m işca mîna. a fec ta tă da o pareză. 1 R edactorul m ilita r a l

• a rtico lu lu i sugerează c e k r ca re n u cred să m eargă să vadă!

B orfaşi după gratiiCUŢITUL Şl DRAGOSTEAE greu să te com porţi asem e­

nea în ţe lep ţilo r greci, cînd cele m ai năstruşn ice > com binaţii d in rea lita tea de lîn^ă noi sfidează im aginarul. Este vorba despre P leşa N ic u . Daniel, un tip c ît legenda cu M ăcelarul M atache, cu un im ens p lastu re p e fa l­ca d reap tă , parcă p en tru a fi şi m ai înfricoşător. S-a n ă scu t ' în g ra ţioasa zi de 8 feb ru a rie , a disgraţiosului an 1973. A v ie - ţu i t în Huedin,- ocupîndu-se d e to t fe lu l de nem ernicii. ,

A cum a făcu t-o şi m ai groasă, dacă ex istă aşa ceva. S -a . . . do ­ta t cu u n cu ţit şi a ie ş it l a v in ă - toare. De fuste! N u ’ l-a p ă sa t ' n ic i de frigu l de-afară , n ici de condiţiile . m ai v itrege o fe rite d e . . . peisaj. A och it o . f ă tu ţă ,

- a am en in ţa t-o cu cu ţitu l şl a violat-o. Şi cum m ai a re o „coa­dă" la a r t 37 al. 1, lit. a , n u n e

; răm îne d ec ît să - i; do rim d e ten ţie uşoară. — r . v . —

INVITAŢIE REÎNNOITAA şa după cum n e-a ob iş­

nu it, dl. N icolae Fărcaş, p a tro ­n u l P arcu lu i de d is trac ţii d in ca rtie ru l M ănăştu r (pe s tr. P rim ăverii), reînoieşte in v ita -

.ţia ad resa tă copiilor c lu jen i de a v izita această ad ev ăra tă o a ­ză rezervată lor.

Se ream in teşte fap tu l că in fiecare v ineri copiii h an d ica ­pa ţi şi u rm aşii eroilor Revo­lu ţie i din 1989 au acces g ra ­tu it. De asem enea, ceilalţi^ co­p ii după d o u ă . „curse1* p lă tite beneficiază de una g ra tu ită .—

O aten ţionare, d e d , pe a- d resa părin ţilo r, bun ic ilo r şî fra ţilo r m ai m ari, a cad re lo r didactice de la .ş c o lile a ju tă ­to are de a oferi copiilor aceas­tă bucurie, adueîndu-i la P a r­cul de d is trac ţii „Fărcaş", u n ­d e vor petrece m om ente de m are p lăcere şi bucurie.

A D E V A R U l DE CLUJ SJM6Ă ÎĂ -L U N I, 5-7 FEBRUARIE, PAG. 8

w 'is v * * ' *

RENEL- Filiala de Reţe?e Electrice CLUJ ' . Str. Memorandumului nr. 27

Va lacern cunoscut că începînd cu d a ta de 4.02.19S4 s-s modificat numărul dc FAX a! filialei noastre. >

Actualul număr de FAX al F.R.E. Cluj este19-84-09. (57)

SOCIETATE ROMÂNO-GERMANA-

"TRÂNSCONEX" S.Af Transportă persoane în G ER M A N IA pe ruta

c l u j -p r a g a -k a r Ls r u h e .- Plecări în flecare VINERI.

Relaţii la tel. 1 1 1 7 1 3 sau str. Doja 10, între orele 8-16. (4867)

Venind 1n întîmpinarea firmelor privinţa anunţurilor publicitare şi ţinînd cont de elementul TIMP atît de preţios în activitatea de z i cu zi> vă aducem la *

P . * ALIMENTARA S.A.angajează cu contract de prestări servicii

1 9 REMIZIERI pentru transportul laptelui " la domiciliul abonaţilor, prin D.M.P.S.

Cluj - Oficiul forţei de muncă.Relaţii în legătură cu locurile de muncă vacante se j

dau la sediul societăţii, sector lapte, 1 telefon: 198641. ( o i )

I

cunoştinta că în cadrul SECTORULUI PUBLICITATE al ziarului "ADEVĂRUL DE CLUJ" o luat fiinţă un resort de AGENŢI PUBLICITARI,

în cazul cînd unitatea Dvs. doreşte să anunţe:CONCURSURI DE ÎNCADRĂRI DE PERSONAL

DIFERITE SERVICII fE CARE IE EFECTUAŢI PUNEREA ÎN VÎNZARE A UNOR MĂRFURI ETC-

solicitaţi, la telefon, să se prezinte lă unitate un AGENT PUBLICITAR pentm încheierea de contract sau minţită în privinţa anunţului dorit Solicitarea se fdce cu 24 ore înainte de I data apariţiei anunţului, ’ ’

AGENŢII NOŞTRI PUBLICITARI pot f i solicitaţi la telefonul 11-73-04, ZILNIC între orele 8-16.

De asemenea anunţăm că puteţi încheia ABONAMENTE pentru anunţuri publicitare.snâs

"LIV TRANS" S.R.L

Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 93,. tei. 0 9 5 /1 4 4 -4 2 7 .

0 AUTOMOBILE, rulate, de toate m ărcile - ® Piese de schim b pentru o rice autoturism .J ; ® Autoturism e ş i autom obile de teren, no i ,

prin comandă. > • -

5 Firma "NAPOMÂR” prin magazinul său situat în. \ î B-dul Muncii nr. 14, desface la preţuri minime: « t * articole de încălţăminte, papetărie, sticlăria, panificaţie j i «»«

o hîrtie igienică: en-detall 155 lei/buc.(TVA inclus) en-gros 115 iei/buc (fără TVA}

Informaţii suplimentare latei. 1 5 5 0 1 5 * (4891)

s.c. ProdKOMB s.r.l. Clui-NapocaStr. M.Eminoseu nr.5, tel. 0 9 5 /1 1 .6 1 .6 0 ; 1 4 .5 7 .9 0 ,

vă oferă cu LIVRARE PROMPTĂ:1. VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE şl VERTICALE2. OOZATOARE DE SUCURI Sl REFRIGERATOARE DE BERE3. CONGELATOARE, FRIGIDERE, COMBINE FRIGORIFICE4. ESENŢE PENTRU BĂUTURI RĂCORITOARE '5. UNII D E SNACK-BAR; CUPTOARE PiZZA f.a.

Ţocte produsele sînt noi. GARANŢIE 12 LUÎi:R E D U C E R E P E P R E Ţ 1 5 % . (46883)

l

SOCIETATE MIXTĂ SELECŢIONEAZĂ şl ANGAJEAZĂ PERSONAL PENTRU CALIFICAREA

ÎN MESERIA DE

G R U H E i r G A 8 I N Q U(de preferinţă FE TE).

Condiţii: • studii minime liceul; - cunoaşterea unei limbi străine; - vîrstă maximă 25 ani.

Selecţia va avea loc în data de 14 februarie 1994 orele U / a C A Z IN O M ETRO PO L,

str. Horea nr.5 Cluj-Napoca (4789)

SÎM BATA-LUNî, 5 -7 FEBRUARIE, PAG 9 ADEVARUL DE C lU j

A U T ® S E R V IC E hp a v ?5" IExecută pentru dumneavoastră:

B REGLAJE DIRECŢII; B ECHILIBRĂRI ROŢI;B W L C ^ Î Z A R E

® COMERCIAUZĂRE ANVELOPE si CAMERE

s.c. " D O M N IŢ A & C O " s.r.l.Str. Memorandumului nr. 2, tel. 123586

? vinde cn-gros şi en-detail, la cele mai mici preţuri:

* CASETE A U D IO ş i V ID EO * TE LE V IZO A R E C O LO R

* V ID E O P LAY E R E* C A FE T IE R E

* C O M B IN E M U ZIC A LE ‘ * W A L K M A N -u rl

* B A TE R II e tc . ' ’ ■

Toate la preţuri deosebit de avantajoaseVă aşteptăm l y

£ /

Unitatea noastră utilizează pentru serviciile prestate o APARATURĂ MODERNĂ " IMPORT IU L IA . Programul unităţii: ZILNIC 9 - 21; SÎMBĂTA 9 - 1 6 .

VĂ AŞTEPTĂM LA ADRESA: B-dul 2 2 Decem brienr. 81-83 (în curte la RATUC).\y. :• (4213) yl -■y. - .y ^

S.C. PUNCTUAL COMIMPEK $.R.LCluj-Hajjega, sfr. Parfizanîtof 1,13-41-42 vinde - EN-GROS

Imiigan CARPAJl (de Sf.Gheorghe} 150 Ie i /p a c h e t

si? tigâri CARPAŢI (de Tîmişoarâ)■ 145 lei/pacheţ • rt

m ţigări SNAGOV 253 lei/pachet 3 ţigări DACIA 150 lei/pachet, &

ftejurile nu conţin TVA Ftogram: LUNI-V1NERI orele 8,30 -16

D.T.D.E.F. ’ROMÂNIAFILM'

- organizează ÎiV 22 februarie 1994, ora 9 ,,/â sediul din P-ţa Unirii nr. 24, ticHatfe pentru -^ ÎNCHIRIERE SPAŢII în holul cinematografelor "FAVORIT’Cluj-Napoca

şi "TINERETULUr Turda.Informaţii la tel. 117638.

; (4933) ;

■ -4 - .. -y — -................. ........................ - ■ ■ ■

T u ris m s i R e n i a

6 neuiktă U R îm în i fc R o m aU dufădnm^> 9mumii cu SţUdtd PaiUtte,P a p a $ o a H p < u d a l J ydpAUt m i fudeii ia o& acoădaii fil& cU

o U a te k S a lo n ic -A te n a , - D e l f l , dania tavutexţi exoticul in T ftito ttd il UC h in a . : ’U ^ y '/Ve ftoU U UrV7$7tZ, 1 5 2 9 Q Ş a »U i e d u U m i h a d i H i h . N a p o c a , 1 1 . (1 0 0 )

Angaj&azâ prin CONCURS, in data da 10.02.1994,ora 11:

ECONOMŞ11 (co n tab ili) Execută prestări cu:

| UTILAJE DE CONSTRUCTH - toată gam a • AUTOBETONIERE, AtfTOFURGOANE,

AUTOMACARALE, ÂUTOPOMPÂ da baton, I

ACADEMIA DE ARTE VIZUALE "ION ÂNDREESCU" din Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr.31, y

organizează în data de 18 febr. 1994 ora 9, •concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

, * M U N C I T O R î S T I C L A R - l ş - P ' P Ş t p ţ ’

^ R e la ţ ii lă b iro u l Personal sau la tel. 112883. (4577) J

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJAnunţă licitaţia unor SPAŢII TEMPORAR •

DISPONIBILE aparţinînd Şcolii generale nr. 1 DEJ - după cum urmează:

« Bufet expres • ® Arta cooperaţiei • "Monara" s.r.l. © Cofetăria "Carmen"

® Parfumeria "Crinul" o Ceasornicăria "Ana-Maria"

Licitaţia va avea loc în data de 1 martie 1994.Informaţii la Şcoala generală nr.1 Dej. (247)

'Firma germană GABOR-REISEN, tranşportă săptămînal persoane România-Germania si retur. Telefon: 11-24-08 ’

E.G.White: "PARABOU5U2 , DOMNULUI HRISŢOS" - ? •■«**« extraordinară la un preţ minim, ■/{'

* EXPLICAREA APOCAUPSULUI - o casetă video fie calitate deosebită.

S u n a ţ i a c u m l a teL: 1 2 3 3 4 1 s ă u 1 7 4 4 7 2

s s s m s H s s B e s s a s s B s a E m a r a e

s.c. RGRQM€C sa GH€RIR n (Q 241585

'ţM ttM x fa p t f o tic ti& U t jk u i

( i m m ă t& v ie i& t tH ijiw c c ( i x t :

# • T f i f i c m g i g g s :^ s v n y i s ® i m w m m i m ;

X diferit® m u ş in i si UHU! JC w A G f f l C O t t ’

r jiuitexiS* w t (ac fo fe&vte VINERI, bteefiUd <U* 2S (c&tu<vtic î 994.. 4 t f a c i <m \d e fu ite u * p v u tH ţte C d t fC % d l» m t& tn t# . d c \

' (4838)

japaBiit, *33353» •esş smL ^SSSS, i ^SS3« t w » tbsass a

r R E G I A A U T O N O M Ă J U D E Ţ E A N Ă A P Ă - G A N A L C L U J

s ( îN ATENŢIA ABONAŢILO R LA A P A !| , Cu urmare a [tiajorâril preţului la energia eleclrfcâ, apâ brulă şi diverse materii prime, materiale |« necesare captării, prelucrării, tratării şi distribuirii apei potabile, REGiA AUTONOMĂ JUDEŢEANĂ dI APĂ-CANAL CLUJ, aduce la cunoştinţa abonaţilor săi, in conformitate cu prevederile H.G. nr. 206/28.06.1993, p m Intenţia de majorare a tarifelor pentru apă-canai începînd cu data de 1 MARTIE 1994. \ J 8 Apelăm pe această cale fa toţi abonaţii, atît populap'e cît şi agenţi economici să achite în termenul |

legal de 5 zile de Ia avizare la plată sau de la depunerea în cont la Bancă, CEC spre decontare, fi facturile cu taxele pentru apă-canai, evitînd astfel piaţa majorărilor de întîrziere precum şi j întreruperea furnizării apel conform prevederilor art. 67 din Legea rir.4/1981 a GospodărieiI I comunale. ' ,58)

JStSO ' JSSSBS" «JBBHfl* JCBSSp tfiSSS* JSEST ^ S S S 1 ■SSSS9* JG83SSF

A D EVAR U l DE C tU J STMBÂTÂ-LUNf, 5 -7 FEBRUARIE, PAG. 1Q:

Vinzâri 'm oam ta . C um părări

• Vînd sau scliimb ap a rta ­m ent p a tr ii cam ere, «tr. P ad in 20 a p 03, cu 2 tvmere.- . Trier.':

' fon ici-"55-56. (4579) .© Vînd pui S fh n n u zer ' u rtaş

(ta ta 3 x CAC1H) H a,tleu. c ă ­m inul A 1, <-am. 70. (5031)

o Vînd Ritmo 105 IX}, 3-500; DM şi BMW 518 i, -1987, cas, trapă ; Telefon, lfi 27-06 (4630)

• Vind dubă Fiat fveco Dai- lly 3 fi. tone, fabricat in 1987,', vam a, omologare şi R enault 21, •an 19B9 . Inform aţii la telefon 14 97-64, p re ţu ri excepţionale. (4026) ■ ■ : „

j 9 V înd sau schim b Dacia 0 km cu o garsonieră, negociabil.

' Telefon 17-51-65 (4S29)- o Vind sufragerie Koyal, scuip- • ta tă in lem n de nuc. Telefon17-m-fil. {46Z9.A» ' ‘

® Vînd ap a rtam en t 3 cam ere, confort I parter, Peana n r. 17, ap 22, M ănăştur. (4913) >

B Vînd apartam ent, S -cam ere, str. Cernavodă n r 2, bl. D 10,

.■".ap. 4, e ta j I. (4912) :9 V în d ap a rta rrfen t 2. cam ere,

cu îm bunătăţiri. T im işoara. In ­form aţii la telefon 14-74-04 C lu j- N apoca, zilnic. (4909)

o Vînd foarfecă e lec trică»de tăiat, tab lă , pînă îa 2,5 mm . T e-, lefon 11-00-25 in tre ofele 16-18.'(4902) -

« Vînd 58 ari, rona Făget (de la Poligon 2 km) pen tru cabană— p îrtie ski d u lap 2 uşi tu rn ir ste jar, col ţa r bucătărie, noi, in- te rfon video si telefon Coreean. Tel i'ton 16-25-01 (4899) 1,

« Vînd, schim b apartam en t 3 cam ere, exclus M ănăştur. T ele­fon 14-20-60. (4578) - ,

O Vînd apartam ent 3 cam ere avantajos. C alea Floreşti 81; Te­lefon 17-04-42, (4935)

• Vînd nrgt»nt Oacia 1310 L, nouă. Telefon 17 20-56. (49381

• Vlnd casă l a , 50 km . C lu j ş i 20 km Dej, in sat Pustu ţa (li­chidez gospodărie) sau schim b

"cu apartam ent, variante. In fo r- w a tii la telefon 18-11-90; 16-

■' 81-06. (4937)9 Vînd apartam ent d e 3 c a ­

m ere, Mărăşti.- Inform aţii la te­lefon 18-65 44. o rele 9-i&- f4934) i

. ® Vînd 4 cam ere, confo rt I, e t a j ' I Tel. lfi-07 25. <4591)

• Vînd butelie oxigen, m are , ; p lină . Telefon 15 115 35. (4919)

« Vînd 2 cam ere, confort TI, cu telefon, G heorgheni, pcH ne­g o c iab il.. Telefon 13 93-19, o rele12—19. (4584) -

© Vînd apartam en t 2 cam ere, e ta j TI, situa t în M ănăştur, l în - ' g ă Big. R elaţii la telefon 13-07-

- 30, în tre o rele 17-21.' (4888)• Vînd mese şi scaune noi;.

Telefon 13-37 35. (4916)• Vînd cartofi, pentru porci.

Telefon 15-23 61. (-19151 - ■ . .« C um păr m aşină vVerifas,'no-;

Uă Telefon 17-32.69, (4594). 9 Y |nri. agendă Casio SP —10 d e 128 kbytes, cu toată gam a d e , fac ilită ţi,-p lu s un program d e calcul tabelar rom patib il cu lo tus i -2-3, se poate ru p la - la un calculator 1-C nvînd discheta cu Drogramill de in terfa ţă Te­lefon . 15-19-00, zilnic. 7-8 şi 22-23. (4944)

e . C um păr separator sm întî- nă: <nmf>âr uşi de la dem olări; vînd m iere d e albine; vînd mo­to re tă Mobra Hoinar. Telefon15-10 95. (4941,) ,

0 C um păr PN A bob inat; Tele­fon 14 05.07. (4952 A)

® Vlnd lîennu lt 18, 25, T e le ­fon 11 21-83. (49ă5) -

9 C um păr DM. Telefon : 15*31-87. (4952)

• C um păr m aşină tr ico ta t R 50. Telefon 14-05-07. (4953)

• Vînd 2 apartam ente, cu o cam eră, str. 22 D ecem brie nr. , 140; ap .172. (4595) '

• Vind R 18. T elefon 18-04-09.. '(4G02) : ■

« . Vînd pompe apă, Audi p lu s Mazda, bord plus b o rd ■' e lec tric Golf, sem nalizator fa ţă M azda 323, stop Fiat 128. Telefon 14- '

- .48-22. .(4601-A) ■„0 Vînd m obilă bucătă rie m s-

lam ina tă 150.000, canapea d u ­blă plus du lap 100.000,7 ' m asă . p lus scaune, cuier, a ragaz, TV D iam ant 80.000, p o artă m etal2 corpuri 245 x 220 e n v covoare. T elefon ' 14-48-22 seara . ,{4001-0

0 Vînd apartam en t 3 cam ere, ieftin si urgent. T elefon 14-82-M ■ (4CM-Â)

9 V înd garsonieră, M ărăşti,, s tr . R ăsăritu lu i 109/34 (7 000.000).-

In form aţii ap..112 ş i telefon 13-33-65. (4598) .

O Vînd- pui Schnauzer u ria ş ; p re t şi relaţii la telefon 16-52-14.

' (4597) : . v..• Vlnd m otor A ro B raş >v, cu-

■ tie ş i partea de fa ţă a tra n sm i-v 's ie i, m ontate pe m aşină pen tru , a pu tea fi testate. T elefon 17-

. 90-26. (4573) ;o Vînd m obilă T elefon 18-

’ 26-19. (4590),• Vînd înscriere D acia, cu

rid icare im ediată. T elefon 16-"01-71. (4605) lV 9 Vînd 22 mc cherestea, O pel K ade tt combi, R en au lt 25, a m . V

' bele omologate. T elefon 15-51-70.; (4612) >. ■ ■' ^ ■

• Vînd ap a rtam en t 3 cam ere,. confort II, n e (m o b ila t),-ch itan ţe

C aritas, iulie, august, cu 5.000' bucata. Inform aţii ~ la telefon16-48-83. (4608) / \ , '

o .Vînd garson ieră . T elefon15-26-63, zilnic. (4609)

• C um păr certifica te d e pro­p rie ta te (13 000 lei). T elefon 17-88-86. (4611) .

O .V înd congelator 5 se rta re ş i- la d ă frigorifică d e 280 litri. Telefon 10-32-77. (4614) •

: . • Vînd bon de înscriere Da­cia, ridicabilă Î m b ia t Telefon12-48-09. (4813) .

• -Vînd casă cu g răd ină , pe D unării 152. In fo rm aţii m arţi- m iercuri. orele 16-17.«(4619) .

e Schim b garsonieră confort m ărit M ărăşti cu , apartam en t 2 cam ere G heorgheni, M ărăşti, Zo­rilo r T elefon 11-31-69 orele 16-21. (4833-A)

• Schim b .apartam en t 3 cam e-' re confort, m ărit *cu casă p a rti­culară. Tel. 12-33-50.. (4852)'.

9 Schim b ap a rtam en t 3 cam e-, re confort I finisat T urda cu sim ilar sau varian te Cluj. Tele­fon 3l-36r56 T urda. (4043)

O Schim b casă ICRAL, 3 ca­m ere, singu r în curte, central, cu ap a rtam en t 3 cam ere, cum - părab il, zonă cen tra lă sau va­rian te . Tel. 15-82 12. (4606)

• Schim b ap a rtam en t tre i ca- in e r e , . cu ap a rtam en t două ca­m ere, p lus d ife ren ţă . A dresa str. T ulcea nr. 29, bl. K 6, e taj I, ap. 56. (4927) ; , .

0 D au în ch irie garsonieră, m obilată, str. M uncitorilor ' (Pa­ta), n r 12, ap. 3, bl. Â 4, în va- . Iu tă (4599) "

• C aut garsonieră, cu telefon. Telefon 14 82-80. (4600) '

O înch iriez ap artam en t 2 ca­m ere , H orea,-term en lung, v a ­lu tă , telefon, gaze, parchet,' ca­b lu TV. Telefon 14-48-22.(4601-B) . ■ , /

• S tuden tă grecoaică, caut, de / înch iria t, apartam en t 2 cam ere, , m obilat, te lrion , cen tru sau Zo­rilo r. Telefon 14-53-32. (4763)

• înch iriez 3 cam ere, confort, M ănăştur, valută>. Telefon 18- 43-04.(4622) . .

9 Dr. Kovacs Susana, îşi re ia consultaţiile la C abine- ; tul Stom atologic din str. Tra-; iiţn nr. 25. P acien ţii vechi şi noi .sîn t aştep ta ţi cu- m ult drag, luni — m iercuri — vi­neri, 14-19, m a rţi — joi, 10-14. (4G01) .ji, '■

6 Colectivul Medical al- Clinicii C hirurgie IV, m u l- ţumc-şte o rganizaţiilor ' C ris­tiana, ECCE llom o şi Bise­ricii G reco-Catollce, pen tru aju torul acordat ‘ din p r prie in iţiativă cu m ijloace _ san i­tare, în vederea asigurării u -' n e i, asistenţe1 m edicale de ca­litate bolnav ilo r in te rna ţi. (4618)- • Nou! Jaluzele plastic.

Telefon 1G-39-34. (4179-B) f

închirieri

SchimburiI -Ss

• Schim b ap a rtam en t 2 cam e­r e .c u garsonieră şi d iferen ţă , e- ven tual au to tu rism - M ehedinţi13, O 1, sc. UT, ap. 64 d u p ă ora 19. (4116 C) • ; ,

• Schim b apartam ent. 2 ca’rne- re cu garson ieră p lu s d ife ren - 1 ţă. Zilnic, G îrbău 10, ap . 16. d u ­pă ora 17. (4884)

• Schim b ap artam en t 1 cam e­ră cu apartam ent 2 cam ere. In ­form aţii zilnic D îm boviţei 87, ap. 116 . (4881) ,

O Două. apartam en te 3 carnet re, dependinţe, unu l u ltracen ­tra l şi altu l situa t pe B -dul .22 D ecem brie schimb cu casă fam i­lială 4-5 cam ere sau vînd. Tele­fon 19-79 98 -»re!e 10-13: 17-20 sau '15-96-48 orele 17-21. (4878)

• Schim b a p a rta m e n t 'p ro p rie ­tate trei cam ere zona Pata, ul­trafin isat, cu ap a rtam en t . două cam ere şi garsonii-ră în aceeaşi zonă.' Telefon 15-32-37, (4420) ‘

» Scliimb aparfarriept cu 4 cam ere cu două apartam en te -a două cam ere sau varian te ’. T e- . lefon 17-33-64. (4461-B)

O 'S ch im b ap a rtam en t 3 ca- • mere confo rt-1 G heorgheni cu două gars>nicre confort I (car-, tieir Gheorgheni, Zorilor, Pata, M ărăşti) Te). 15-48 79, (4724)

S Schimb apartam en t 4 cam e­re garaj Pata cu apartam en t 2 cam ere confort I. Telefon 14- 65-54 sau 12-7B 67 duoă masa. (48K)

« D au în ch irie apartam en t 2 cam ere pe valu tă sau primeso în gazdă. Tel. 13-83-90. (4877), • C aut pen tru închiriere spa­ţiu cu una — două cam ere pen­tru birouri, societate, cu telefon in c en tra lă d ig ita lă . O fertă te ­lefon 18-95-86 (4843)

® înch iriez apartam en t 3 ca­m ere tim p îndelungat p e - valu­tă, toate condiţiile.. Telefon 17- 05-63.(4845)

9 C auţ p en tru înch iria t ap ar­tam ent sau garsonieră cu tele- ,fon cu p la t la cen tra la in terna­ţională sau posib ilităţi de c u - , p lare . Telefon 19-33-42 orele 9- 15; 12-47-91 orele ,16-20. (4848)

• T în ă ră intelectuală , cau t p en tru înch iria t apartam en t sau garsonieră T e le fo n ’ 14-86-00. (4883) . ■

• C au t casă particu lară de în - ' ch iria t cu cel pu ţin 4 cam ere. P la ta în valută. Inform aţii în ­tre 18-20, telefon 16-03-93.

•(3700-F)O înch iriez spaţiu pen tru d&-

pozit en gros şi birouri- in Si­biu şi C ălăraşi, Telefon 092 — 44-25-C5 in tre orele 17-21; Si­biu. (4042-A) • , 1; ^

. O Fam ilie am ericani / î n c h i ­rierii pe term en lung casă, fam i­liala cen trai. Relaţii telefon 11- 19-09 ,4135-A)

« tnch iriez apartam en t mobi­la t 2 cam ere cu telefon, car­tie ru l G heorgheni. - 18-79-94. - (4227) :

• S tudentă, cau t garsonieră pen tru înch iria t (plata in lei). Tel. -15-95-01, după ora 15. (4889)

• Dau în chirie apartam en t cu două cam ere, rnobilate, TV. f r i­gider, fă ră telefon; pe term en lung,: p la ta anticipat. Padin 20, ap. 43, vis-a-vis de Flora. In ­form aţii la tel 16-46-30., (4628)

• înch iriez apartam en t cu 3 cam ere, m obilat, cu telefon, p a r­ter,, s tr Donath n r 4 Telefon 13-06-03; 18-35-16. (4827) -

® Fam ilie serioasă, intelec­tuali, cau tă pen tru închiriat, m i­nim un an garsonieră, ap a rta ­m ent 2-3 cam ere, casă. Inform a­ţii m arţi, m icrcuri orele 10-16, la telefon 17-13-08. (4581) - .

O T ineri căsătoriţi^ căutăm garsonieră nem obilată, orice zo- nă. Telefon 14-17-48. (4588),

® D au tn ch irie 3 cam ere confort I, M ărăşti cen tra l; p la­to anticipat- in valută. Inform a­ţii in tre orele 16-21,- zilnic, la' tel. 14-65-33 sau 17-08 74. (4939)

® închiriez" 2 camen*, mobi­late, M ănăştur, pe valută. Tele­fon 13-24 61, (4511)

o S tagiare m edicină, căutăm , ap a rtam en t 2 cam e re ,. p la ta în lei; Telefon 13-34-18. (4574)

-® Solicit urgen t îm prum ut de4 m ilioane iei (eventual valută) p e perioadă scurtă.' Telefon 17- 90-13. (4564-A) -

,« Societate com ercială exe­cu tă transport in lşrn m arfă 1,5 tone, 190 km . T-elefon 12-41-13 (4869); « Meditaţii- biologie ş i psiho­

logie 2.000 lei şedinţa. Telefon ; 14-66-00. (4872) '

• Meditez m atem atică clase­l e ' V-VIII. Telefon 13-21-89.

,(4330) ' '. © Meditez fizică şi m atem a­

tică. Tel. 18-42-05. (4354-A) ;« Execut program e p en tru

calcu lator Commoddfe Telefon18-92-73. (4392) ■ '

0 -Transport 6 tone m arfă pe dricg^ d istan ţă p e - ru ta C luj — Iaşi m axim 200 01/0 Iei. Telefon după m asa 13-16-14 sau 18-50- 46. (4415-B)

® . C aut asociat stră in cu .ca ­p ita l în viederea deschiderii u-

, nu i service -auto şi spălătorii au to în M ărăşti. Posed teren. Tel. zilnic 14:89-19, (4778)

• C aut u rgent persoană se- rioasă- p en tru îng rijire fem eie în v îrstă . O ferte în tre orele16-20- telefon 15-63-68. (4804-A)

• 0 F irm ă particu lara angajea­ză 2. zugravi. 2 zidari, 2 faian- ţa ri. A ngajăm lucrări la p re ţu ri mici. R elaţii la telefon 17-74-3ff sau 13-54-32. (4812) '

o O fer fo rm ulare de în tra ju ­to ra re cu 5.000 lei. P u te ţi cîş- tiga 500 m ilioane în m axim um8 săptăm îni. Telefon 095 — 13-

,91-40 (4816)f • '-S o lic it îm prum ut pe 6-5 lun i de 15.000.000 'ie i sau va­lu tă Deţin garan ţii im obilia­re. Telefon 16-86-29. (4856-A) ■' © Deţin spaţiu c e n tr a l . b irou ţ i magazin de 16 ş i '2.4 m p p en ­tru produse alim entare ş i . nea-.-, lim entâre./ Doresc , asociat - cu capital. V ariante ia telefon 16-86-29. (4856)

o Angajăm lucrări de zidărie, tencuieli, zugrăvim, m ontăm fa­ian ţă , gresie, parchet, sobă te-

' racotă. Vindem m ateria le de construcţii. 18-50-74. (4700-D)

0 Meditez lim ba rom ană p e n - ■ tru adm itere. Telefon 16-15-47. (4037) •

® M editez m atem atică şi fi­zică, la orice nivel. Telefon:

. 15-23-61. (4946)Q S.C. Argos SA, cu sediul

• în s tr . G alaţi nr. 20, an u n ţă in ­ten ţia de m ajorare a .p re ţu rilo r la produse, inc«pînd c u ' luna m artie 1994. (4925)-

© D istribuitor d in Sfîntu- . G heorghe, ofer: ţigări C arpaţi şi Snagov la p re ţu ri avan ta joa­se. Telefon; 0923 — 14393 d in . (4930)

® T ransport persoane în G erm ania. Plecare în 10 fe- - bruarie, joi. Telefon: 17-84-53. (4951)

© Caiit asociat construcţie . casă. T e le fo n :' 11-39-26. r (4918)'.

© Solicit îm prum ut, ofer ga­ran ţii şi dobîndă. Telefon: 11-21-83. (4955 — A) -

9 Fam ilie tînară , am dori să . înfiem o fetită , p înă la u n an.• Telefon 13-67-39 (4395) \ :

9 SC T ehnom ag CUG SA Cluj-Napoca, B -dul M uncii n r.18, scoate la licitaţie, spaţiu d e înch iria t 24 m p, p en tru birou. L icitaţia va avea loc la sediul

[societăţii, în d a ta de 9 feb rua­rie 1994' In fo rm a ţii; la telefon 15-34-48.’ (4917) ' ; :

a A ngajez persoană fă ră lo­cu in ţă şi fam ilie, pen tru su p ra­veghere perm anen tă bolnavă. O- fe r dorm it; m încare şi bani. Rog

.'.■'seriozitate', persoană corectă ş i sănătoasă. C luj-N apoca, telefon

; 13-81-12, în tre 15-17. (4B94)0 P ute ţi cîştiga 500.000.000 de

lei în 5-8 săptăm îrji Inform aţii la telefon 15-66-04, (4905) r • Sucală Mariaina, cu u lti-• m ul dom iciliu ' în C luj-Napoca, str. NegoiU bl. L 2, ap. 61, să fie p rezentă în 23 feb ruarie 1994,

: pen tru d iv o rţ îri dosar 2137, Ia Judecătoria C luj, cam era 124, o ra 8. (4590) . > ' :

® A ngajăm ospătară pen tru C afe Bar. T elefon: 13-42-76.(4612 — A) :

© O fer , g ra tu it fo rm ulare joc Viena. T elefon i 18-60-40. . (4610) . - ■ --

Pierderi© P ierd u t ca rn e t de san â --

tate, F o r t . loan ; î l d ec la r nul. (4901) ■’

© ■ Benko Ju d it — , Emese, pi­e rd u t leg itim aţia d e redactor la RadioTelevizunea Cluj. O declar nulă. (4621) >

© P ie rd u t cîine rasa com u­nă, negru .cu p iept' a lb , talie mijlocie, laba fa ţă d reap ta a lbă pă ta tă i coada neagră stufoasă în zona grădinii Botanice. Te­lefon: 14-73-00. \ Recompensă considerabilă. (4873)• © P ie rdu t cheie m aşină. Rer-

compensă. Telefon 15-35-55. (4742) - .

(Cţ P ie rd u t pui A iredale T er- . rie r în 'z o n a str. Republicii. O-

fe r recom pensă în valută. Te­lefon 11-44-96. (4830)

Q B rancea M ircea p ierdu t legitim aţie de- serviciu. O de­c lar nulă. (4543)

® P ie rd u t m otan birm anez, p e - s t r . , P asteur, în ju ru l datei de 30 ianuarie. Recompensă. Telefon: 11.06-99. (4686)

@ P ierdu t geantă d ip lom at cu docum ente a le S.C. „U nirea" S.A. C luj-N apoca G ăsitorul; es­te rugat a se adresa* la telefo­nu l: 13-62-88. (4926)

Sf M BĂTĂ-LUhtl, 5 -7 FEBRUARIE, PAG. IV A D E V A R U l'D E C IU J

VinzâriiCumpârâri

i ?

v s

Cumpăr avantajos CONTRACT,GARSONIERĂ, APARTAMENT, CASĂsau TEREN. Tel. 19.57.15.

(880)Ş j

Cum păr garsonieră, apartament sau teren pentru

construcţii Telefon: 14.29 .07 (1891)

■* .”.Vînd V olksw agen Co- rrad o G 60 tu rbo benzină 1800 cmc — 165 cai putere,: ABS, geam uri electrice, o- glinzi bord com puterizat a- nu l 1991. Telefon 14-36-90. (4791) '

0 C um păr ap a rtam en t două cam ere sau garson ieră con­fo rt m ă r it m axim e ta ju l doi.

JC elefon 11-83-17. (4800.C)— ■ i— iiw ■■■■ ■ ■

i © C iubpăr cauciuc V buc., 205/15 plus ja n tă . Telefon14-36-90. : (4791- A)

• V ind jen ţi d e alum iniu cu anvelope 200/50/15 ; pen­tru Opel — VW — A u d i.'T e ­lefon 12-92-26. (4825)

© C um păr ap a rtam en t şi . garsonieră avan ta jos. Tele-, fo n , 17-10-22. (1840)

o • Vînd dorm ito r Ludovic, h a in ă b lană vulpe; arg in tie lungă, TV color' Panasonic 51 cin, toate noi. Telefon 14-99-

_36. (2977-11) _ _® C um păr certificate «-pro--

prieta te . R elaţii la telefon 15-25-17 orele 17. _41S2-A)___

0 C um păr ta lon BMW 324. JTelefon 15-25-17.^ 4182-C)

® De v înzare spaţiu com er­cial 80 m p, în com una M ihai V iteazu, str.- P rin c ip a lă nr. 625, C ofetărie, X aborator, B ar, cu toa te do tările . In fo r­m aţii la telefon 12-17-43 şi la adresă. 4914)

• V înd parche t fag. fon 11-73-26. (4919-A)

Tele-

• V înd teren p en tru cons­tru c ţii în sup rafa ţă de 11000 m p sau parcele. Telefon 15-57-78 d u ­p ă ora 20. (4870)

__ <9 Vind te ren p en tru cons­tru c ţii' în Floreşti, ; su p ra fa ţa de9.000 mp. In form aţii la telefqn18-45-77 in tre 9-16. (4870-A)

• Vînd casă în A ghireş F a­b rici n r. 240 p lus teren , Ford T ran z it 1984 neînm atricu la t plus piese, pivoţi Aro. C um păr ta ­lon Ford T ranzit. Telefon 17-'51-48. ,(4874)

• V înd ap artam en t 3 cam ere p lus sufragerie su p erîin isa t bloc cărăm idă Telefon 17-27-94, ore­le 8-22. (4876)

• V înd convenabil m aşină . sp ă la t- autom . mas. scris ei. schiuri, L ada combi, autodubă Ford 87 mas. vase.. 17-48-40. (1379)

• Vînd casă cu 3 cam ere con­fort pe A lbini 60, singur în cur-

, te, ocupabilă. In fo rm aţii tele­f o n -15-18-14. (3972)

• Vînd 1 Opel K ade tt com bi 1,6 1; 91, 2 uşi, d iesel (stil .du- b iţă) DM 11900 — lei 14.500.000,2. Ford S ierra com bi 2 1; 90, m ulte ex tra DM 14.000 — lei17.000 000 ; 3. VW 525; 1986 m ul­te ex tra DM 6800 — l e i . 8.500. 000, la ad resa: str. P iezi­şei nr. 17 ’ sau telefon 11-28-10. (4308)

1 • Vînd R enau lt 21, N evada diesel d in 1988, 7200 DM, te le - . fon 15-22-72 (10-21). (4324-A)

’ • V înd m aşini dărăcit-to rs lînâ şi canapea cu două fotolii noi. Telefon 15-32-37. (4419),

© V în d ' 2" auto tractoare F ia t2 au to trac toare-R enau lt, 1 A lfa Romeo Ju lif tta . Telefon .zilnic

• fam ilia U rs O radea 099 —’ 16- -11-26 şi 099 — 12-18-07. (4413rB)■ o V înd casă şi grădină sau

schimb cu apartam en t cen tra l ‘ Cluj str. Donath 176 sîm bătă, dum inică ora 11-16. (4748>! o V înd C 64. Telefon 14-10-86.

.(4801) .• C um păr certificate- proprie-

. t a t e 12.000 — .15.000 le i carne-tu l, negociab il.. Telefon 15-14-06-.

_ (4807-A)’ , © C um păr canapea, bibliote­

că s ta re perfectă, p re t con vena- - bil. Telefon 14-45-21. ‘(4837) ,: « V ind TV Sam sung ,şi video ' p layer. Tel.' 16-61-87. (4839)

o V înd pui cocker^şi copoi ardelenesc. Telefon 14-39-6G sea­ra . (4842) . ? ,

® Vînd apartam en t 3 c a m e re , decom andate p a rte r înalt, cen­tra l, Zorilor, cu telefon, TV ca­blu, fin isa t, p re t inform ativ 26 m ilioane lei. Inform aţii telefon 12.38-72. (484-A) :

® V înd cabană v supraeta ja tă 5500, DM. Tel. 18-18-79.: (4846), ;- o V înd ap artam en t o cam eră, confort, 42 m p-decom andat, se- m im obilat, TV cablu, balcon, a- proape de zona centrală, 13.700 DM. Telefon ■ 13-34-69. (4848) ’

) o Vînd garsonieră confort I, .Telefon 16-38-88 în tre orele 12-18. (4850) y - ' ‘

• V înd 2 cam ere confort 2, : e ta j I G heorgheni. Telefon 14-19-03. (4857) . , .. ® V înd -Mercedes 190 D, 1986,10.500 DM.- Tel. 15-37-53. (4862)

« V înd ansam blu fa ţă . de D a­cia nou. Telefon 18-46-19 d u p ă , ora 17. (4864)

o V îndapartam en t confort m ă­r i t 4 cam ere, C alea F loreşti. T e­lefon 16-00-37. (485) : , ^

9 C um păr ap artam en t 3 ca­m ere. Tel. 16-00-37. (4865-A) ;r .

• V înd cu tie -de viteze, a lte r- na to r e lec trom otor VW Polo. Telefon 14-76-79. (4868)

o V înd : mochetă, frig ider, b i- ■ rou, du lap ; In fo rm aţii 16-03-93 în tre 18-20. (3700-F) u

e C um păr ap a rtam en t 3-4 c a . . . m ere peste 85, respectiv 95 mp, e ta j I — II. O fer 22 — 25 mi-, lioane. Telefon 11-99-29; 13- -89-45. (4011-A) ‘

© C um păr garsonieră sau *â- partam en t. Tel. 14-29-07. (4075), • V înd certificate de p roprie- . tate; T el. 16-20-42. (4127-C)

0 C um păr certificate de pro- p rie ta te orice cantita te . 16-20-42. (4137-C)

o V înd sau schim b 450 chi- tan ţe C aritas con tra au to turism sau garson ieră (variante). T ele­fon 13-20-42. (4140-C) ^; © V ind avan ta jos ţuică de p ru n e S ălaj. Telefon 16-96-79. -

' (4476) y . v ^• V înd colecţie tim bre „ ro - .

m âneşti, undiţe , m ulinetă. T ele­fon 12-89-60. (45I9-A) - '

1 ( 0 V ind apartam en t cu două cam ere, cu telefon, îri cartieru l.'

. Grigorescu. P la ta *în valută. Te­lefon 18-12-86 (4525)

» Vînd garsonieră confort; 3 in Gheorgheni. Telefon 15-05-63. (4536) ; ■ ;

® Vînd ap artam en t o cam eră . C alea Floreşti. ; O ferte , telefon15-97-35. (4537) .

© Vînd contract Skoda F or- m an d in septem brie 1993. T ele­fon 13-20-46 după ora 16. (4560)

« N um ism at, cum păr — schim b— vînd d inari, taleri. Telefon18-13-66 scara. (4561-A)

0 V înd u rgen t m obilă de b u ­cătărie , sobă de , aragaz, piese de m obilă, televizor Sport. Te­lefon 17-55-65. (4571)" • V ind garsonieră confort- I,

str. D etunata n r. 7, ap. 158, o . re le 13-20, • Gheorgheni. (4R8C)

Comemorări• U n bun răm as pentril

to tdeauna ne luăm de la cet care o fost ŢI BRE A SIM ION, colegul nostru d rag . Odih- nească-se - în 'pace. Sincere, condoleanţe fam iliei în d u re­rate. Colegii de la F abrica de m ezeluri C luj şi B aciu. (4885)

0 . Pios om agiu la tre i ani de la d ispariţia neu itatei

BORTOŞ jZENIA. Fam ilia. (4880) - . . • ■ _____

O Se îm plinesc 6 săptăm îni de_ lacrim i şi du rere de cînd a plecat d in tre noi scum pa

noastră naşă M ARIA MUREŞAN (UŢA) Sonia, Co-

•rina, Cosmin, Dorin şi bunica. (3794) )' ® Cu aceeaşi du rere ne­m ărg in ită aducem u n - tr is t şi dureros cm agiu dragulu i nostru soţ, ta tă , fiu , frate, şi cum nat AUREL V1NŢE la îm plin irea a ' c ln c l a n i d e la deces. în inim ile noastre el va tră i m ereu. F am ilia îndu ­re ra tă . (4735)

■-• Azi, ‘5 feb ru arie a r fi în m u g u r ite e a de-a 19-a cren ­gu ţă din pom ul v ieţii scum ­pulu i nostru fiu şi fra te RUS VASILE DOREL. In loc . d». “La m ulţi an i“ îi spunem : Dorm i în pace, su fle t b lînd şi un buchet de flo ri f ru . moaşe, ţi-aducem astăzi pe m orm înt. Tăticul Izidor, m ă­m ica Rozica şi su rioara An- cuţa. (1786)

0 Un pios om agiu cu oca­zia îm plin irii unu i a n de la decesul scum pei noastre , so­

ţii, m am e şi soacre VIZHANYO M ARGARETA.

, F am ilia îndoliată. (4793)a Sincere condoleanţe fa­

m iliei la încetarea d in v ia ţă a celui ce a fost ŢIBREA SIM ION, A sociaţia de locatari B orhanci 60. (4818)

• în d u fe ra te g în d u ri şi re ­g re te la trecerea în e te rn ita ­

te a celui care a fost ec. " ŢURCAN CORNEL. D um ne­zeu ' să-l odihnească. B unicii d in Bozolnic şi tu şa L ia. (4859)

® C onsternaţi de iisoartea fu lgerătoare a celu i ca re a fost ec. ŢURCAN CORNEL, transm item u n u ltim ; şi în ­d u re ra t omagiu. D aina, Viorel şi M ala. (4859-A)

0 S întem a lă tu ri d e M onl- ca şi V irgil D ascălu în m area lo r du rere p ric inu ită de pi­

erderea fiu lu i iub it M IIIAIŢA. Foştii colegi de Ia SC "C arbochim " SA Cluj. (4863)

0 D ragă ALINA nu te voi u ita niciodată. Cu ad înc ro- g re t U ţu. (48S6)1

• S -a scurs un an de cînd păm în tu l g reu apasă chipul scum p şi d rag a celui care a fost soţul “şi ta tă l nostru

OLTEAN ŞTEFAN, d ispăru t p rem atu r d in tre npî. II vom p ăs tra veşnic în in im ile n oas. tre . Dormi în pace, suflet b lînd . Soţia G afia şi fiu l G a­briel. (3717)

O 7.11.1991, 6 an i de la de­cesul soţiei d ragi GAIÎRIELA CENAN. Sper în cred in ţa re­vederii. C w nel. (4118)- ^ __

0 L acrim ă cern ită pen tru TRAIAN CIONTEA la tre i an i de la trecerea îri e te rn i­ta te . Soţia M aria. (4195) ___

0 Se îm plinesc 3 an i de la ned reap ta despărţire de d ra ­gul nostru conf. d r. AUREL TRO f’lN. Dumnezeu să-i o- dihnoască îri pace. In inim a noastră va tră i veşnic. F am i­lia . (4555)

a U ltim cm agiu celui c a re ’ a fost colocatarul nostru-

MUREŞAN G îIEO RG îlE . S in­cere condoleanţe fam iliei. A- sociaţia de locatari: U nirii

j» r . 9. (4892)® .Sîntem a lă tu ri de colegul

nostru M atei Gheorghe A- drian , în m area d u rere prici­nu ită de m artea m am ei.dragi. S in ce re . condoleanţe familiei. Colectivul S.I.C. “F iard ‘; SRL (4890) .. ■;

0 ‘Lacrim i şi tr is te ţe la d is­pariţia ce lu | m ai b lînd şi n o ­

bil su fle t CAREAN DUMITRU. F inii Sim ona, Mi- nerva şi Ion Groza. (4898)

o Cu ad încă du rere în su­flet anun ţăm d espărţirea de cel mai bun şi iubit soţ şi ta . tă CAIî EAN DUMITRU, la num ai 55 ani. înm orm în tarea va, avea Ioc în data de 6 fe­bruarie, în com una A pahida, ora 13. Soţia Sifica. (4897)

• • ' Au trecu t 6 sâpiăm îni de la trecerea în e te rn ita te a iubitului nostru^ soţ, .ta tă , so­cru şi bunic COSMA IOAN. Nu te vom u ita niciodată. Fam ilia în du rera tă . (4896)

, ® Cu sufletu l zdrobit de durere, anun ţăm încetarea din v ia ţă a celei ce a fost fiică,: soră , şi m ătuşă NEMEŞ A N A .'în m o rm în ta rea ' azi 5 feb ruarie 1994, o ra 14, de Ia capela nouă 'd in M ănăştur. Nu te vor u ita n iciodată ta ­ta Simion. fra ţii A lexandru, A nuţa, M ărioara, Leontina, N iţa . cu- fam iliile. (4900)

0 C utrem uraţi de durere, nu putem realiza, că inim a dragului nostru ta tă , cel ca­

re a fost ec. ŢURCAN CORNEL, a înceta t să m al bată . N e despart m ii de km , d a r sîn tem cu su fle tu l acolo. Iţi veghem , som nul şi rie ru ­găm ca Dum nezeii să te Ier­te şi să - ţi netezească drum ul sp re lum ina veşnică. L ucian, Ana, C ălina, şi Corneluş.(4903) -

0 U n pios om agiu celui ca­re a fost colegul nostru

FARAGO IO SIF. Colectivul Coop. E lectrom ecanica Cluj.(4904) :

• Un u ltim om agiu celui care . a fost MIRCEA SASU, bunul 'n o stru " p rie ten şl ve­cin. T ransm item sincere con­doleanţe fam iliei îndoliate. Fam iliile Taotazi, M arcu şi Pop. (4907) .' ; L

’ • Personalu l U nim et CUG SA, este a lă tu ri de dr. Ing; Sam eşan C ornel în durerea p ric inu ită de m oartea ta tă ­lui. (4582) ' ,

0 S în tem a lă tu ri de fam l- l ia : C ărăian, " greu încercată de , p ierderea soţului şi ta tă ­lu i DUMITRU. A sociaţia de locatari s tr. Micuş n r . 2. (4583) ' ________ _____

o V eşnică aducere am in te - Ia cpm em orarea a tre i an i de la trecerea în e te rn ita te a ce_- lui care a fost iub itu l m eu soţ VASILE TIM1CER. B u­năta tea şi zîm betul Iui vor răm îne neşterse în am in tirea m ea. D um nezeu să-l ierte. Ani. (1585) ____^ _

O S - a . stins d in v iaţă, în ' ziua de 3 februarie, după o lungă su ferin ţă cel care a fe s t POPOVICI CONSTANTIN, in al 9l1.-lea an de viaţă, fost în ­vă ţă to r în com una Băişoara. Nu te vom u ila niciodată pen­tru tot ce ai făcu t.p en tru noi. înm orm în ta rea azi 5 feb rua­rie 1091,. în com una Băişoa­ra. Copiii, g inerii, nurorile şl nepoţii. (4921)

. 0 Cu nem ărginită 'd u re re an u n ţăm încetarea d in . v ia­ţă, d u p ă o sctirlă su ferin ţă , a d ragu lu i .nostru ta tă , so-

. c ru şi bun ic AUREL SOMRŞAFv, în v îrstă d e 68 an i, Înm orm în tarea va avea loc luni 7 februarie,: o ra 12, la dom iciliul său d in Dej,- s tr. B aia M are n r. M . D um ­nezeu să-l ie rte şi să | od ih ­nească în pace. Copiii C or­nel, Lucia cu .Ionuc, - Olga cu D iţă, Uelti cu D orina, ne-- po ţii Călin, M iltai şl lonu ţ, M arius ş» T udor. (46:j5) V-•

0 A dînc îndu rera ţi, a n u n ­ţăm stingerea din v ia ţă a d ra g u lu i. nostru frate,' cum ­

n a t şi u n ch i AUREL SOMEŞAN, d in Dej. S în tem şi vom fi a lă tu ri de- copiii greu încercaţi. Dum nezeu să -l odihnească^ F raţii- şi su ro rile cu fam iliile . (4635-A)

'© M ulţum iri, d in su fle t, p reo tu lu i d in sa tu l ArVincuta / C luj, p e n tru frum oasele cuv in te - ro s tite -Ia înm orm tn-

ta re a can to ru lu i CRIŞAN IO AN d in S uatu . Ij> fe l şl p reo tu lu i D ancu Vasile, d in com una S ua tu şl u n im ens reg re t că acestea n -âu fost în reg is tra te S în tem copleşiţi d e am ărăc iune , pen tru fap ­tu l că nici com una S ua tu , n id B iserica Greco-Catoiică, n -au d a t dovadă de un m i­n im respect fa ţă de acest om , ca re a s lu jit o v ia ţă .'F am ilia în d u re ra tă . (4S15) '

• Colectivul Clinicii ' de Boli Profesionale, este a lă ­tu r i de Dr. A urel, Ossian, ,în aceste m om ente g re le p rile . ju ite de m oartea ta tă lu i drag. S incere condoleanţe.; (4607}

0 D acă a r fi tră it , scum pul şi d ragu l nostru fiu şi fra te ŞUTA O NU Ţ RAREŞ, la d a ­ta de 8 feb ruarie ,1994-a r ti îm p lin it frum oasa v îrs tă ,. de* 20 de an i. U n g înd pios. F a ­m ilia în d u re ra tă .-S o ra 'O a n a , p ă rin ţi i Voiehiţa* ş£ Ion Ş u ta . (4616)

9 A ducem u n u ltim om a­g iu Celei ca re a fost RODICA TEG LAŞ. - S în tem a lă tu r i de fam ilia îndo lia tă . F am ilia C ri şan . (4620) ‘

' • S înfem a lă tu r i d e fam i­lia T eglaj, - în m area d u re re p ric inu ită de d ispariţia fu l­g e ră to a re a celei ca re a fost RODICA 'IEG LA Ş. F am ilia Moga. (4623) v

• .S întem a lă tu ri d e cole­g ii n o ş t r i , M ureşan V asile şi C îm pean T atlana, în m a rea d u re re p ric in u ită d e m o artea d rag e i ia r m am e şi bun te i. S incere condoleanţe. S a la r ia ­ţi i P re fe c tu r ii , Ju d e ţu lu i C luj. (4915) . .V -:, • S în tem a lă tu ri d e colega no as tră D oina Sasu, în m a­rca d u re re .p ric inu ită de- p i­erderea so ţu lu i drag. Disci­p lin a de m ateria le de C ons. ţru c ţi i . (4910) - - ■ ■

■ 0 S în tem • a lă tu ri d e cole­gu l no stru Sălăgean G rigore, în m area d u re re p ric inu ită d e decesul ta tă lu i său. Co­lectivu l secţiei 1FTE 1, C FR C lu j. (4912)___ _ . '- ■■ ■

« S întem a lă tu ri de fam i­lia G rigore M ureşan, în c li­pele g rele a le p ierderii ta tă ­lui. Colegii d in A JD C luj. (4917)

_ în d u re ra ţi anun ţăm tr e ­c e r e a ‘în nefiin ţă a iub itu lu i n ostru ta tă , socru, bunic şi s tră b u n ir OSSIAN IOAN, în v îrs tă de 88 an i, înm orm în ­ta rea va avea loc' lun i 7 fe - b rn a tie 1994, ora 11, la ci­m itiru l C entral. Fam ilia. (4951)

- ■ $ R om ânia a inclus- în ^pro­gram ul de partide am icale p en ­tru verificarea pregătirilo r 't r e i în tlln ir i perfectate după u rm ă­to ru l p ro g ram : 23 m artie1, la B el- , fast, cu Irlanda de Nord; 20 ap ri­lie, la Bucureşti, cu Bolivia ia r la 11 Itiiiie, la Sar» Diego. cu S u e - ' d ia (deci traversarea A tlan ticu­lui). D eocam dată, d in veştile „ex­ped iate" d in Elveţia, unde tr i ­colorii efectuează un stagiu ^de* pregătire cu „internii" selecţio­naţi îna in tea p lecării spre H ong 1 Kong la turnc-ul am intit. Intr-un_

joc-şcoala cu fo rm aţia Chenoi'.. (din liga a Il-ă), trico lorii au cîştigât cu 5—0 prin golurile în - , scrise: de Tănase. ■ K adar, Ilie

'D um itrescu, O. Stingă şi A. Că-_lin Un -al doilea joc-şcoală a fost . su s ţinu t Ia-Y verdon, to t c u 'o e- eh lpâ: din liga^ a. I l-a (nu ne-a

: parven it rezultatul). '■ D in păcate, Ovidiîi -Sting#'- a '- 'su fe rit' o ru p ­tu ră m usculară şi . devenind -in­disponibil a fost trim is în ţa ră , în ' locul' lui p ierind Zotincă (de

! Ia;FC : Inter). D intr-un com unicat al^ M inisterului T inere tu lu i şi

-Sportului am .desprins că un g rup de fo tbalişti rom âni au efectuat, în i Elveţia, o v iz ită , la... V erscix. Săr aibă nevoie tricolorii de... re ­com andări ex-regale?

S U A .' a m ai su s ţin u t ' un test, m tîln ind echipă Rusiei. P a r ­tid a s-a d ispu tat la S eattle (sta­tu l W ashington). In am bele fo r­m aţii au lipsit „stran ierii" . Şi ch ia r dacă •partidă a fost .la con-

; 'carenţă- cti Super Boivl (finala cam pionatulu i de fo tb a l ■ am eri­can, desfăşurată J a A tlan ta), în

. tribune au lu a t loc 43.651 de spec­tatori: (asta da precizie am erică­nească). In final p a rtid a s-a în ­cheiat cu u n rezu lta t de egali­tate: 1—1 (prim ii au deschis sco- rus ru ş ii ' p rin Radcenko, îri m in. D2,i egalarea. fiind reu ş ită la I,a - las cu 5 m inu te îna in te de final), C u toate că a dom inat m al m ult, fo rm aţia SUÂ a d em o n stra t îa-

' curie V ia capito lu l p recizie - tn fazele de finalizare, " ' ■ •

. © PR O N O STIC Calcule asU- p ra tu rneulu i final şi al supre­m aţiei finale se fac cu duium ul. C alculele se convertesc în... pro- nosticuri, cu doza lo r de hazard. D upă - opinia com entatorului de fo tbal D ennis C haum er, de la z iaru l pariz ian „L’Equipe" —. la capătu l unui~ com plicat şi alam ­bicat calcul" — .p revede o fina­lă ; G erm ania — Brazilia; Tot după „calculele" dom niei sale, R om ânia va ajunge în „optimi", unde vă fi e lim inată de... G er­m ania, C haum er m ai prevede câ clin g rupa I (din C are 'face. parte şi Rorhânia), o ca rie ţă m ai lungă va ayea Colum bia, caro va in tra în ' „sferturi", undo va învinge Belgia, ajurigînd în „semifinale", cînd va p ierde în fa ţa Braziliei. Conforrn „calculelor“ - lui Chau­m er, d u p ă ; co v a trece în „op­tim i" de R om ânia, echipa G er­m aniei va absolvi şi exam enul „sferturilor" învingînd I ta lia , iar i n sem ifinale va elim ina A rgen­tina . A supra rezu lta tu lu i finalei, C haum er lasă , „calculele" la la­titu d in ea cititorilor. In cazul că se vor adeveri „calculele", fieca­re' d in cele două finaliste, cîş-

•tig înd, a r in tra pen tru a patra oară în posesia titlu lu i suprem. R ăm îne de văzu t însă ce vor zi­ce res tu l’ de favorite . .Fiindcă în fotbal* • acţionează şi... surprizele,

; , Romeo V. CIRŢAN

*1j» ^ t l* %L* ^ 4 * 4 ^ ^ *i* «X* «JU <vl<* vl*«A* *2^ 4 / *3* ,^ « Ţ I i ţ » ^ i r Ţ i 3 r ţ i q ţ ^ « Ţ » ' T * ’ T, V

Super Cupa Europei la fotbal ;j A C, MILAN ÎNGENUNCHEATA 1 PE „SAN SIRO"

• PARMA--y o meriiuoasâ învingătoare ©Spectacol de gală,, cu deosebire în p rim a rep ri­

ză, d h d Parm a Iu i 'N ev io Scala a .stră lucit prin artizan ii d<? Sliperdasă Asprilla,' Zola şi B rolin, ca­re au' îm pins form aţia gazdă în p ro p ria redută, supunînd-o unui presing necru ţă to r, foarte r a r pe contra-atae. e le v ii. lu i Fabio C apello reuşind să se apropie de poarta Parm ei. A fost această prim ă

R epriză u n a -a m arilo r ra tă ri, A sprilla -(m in . 5, 26, 32), B m lin (min. 35, cea m ai m are ocazie, singur cu Rossi), respectiv M assaro (m in. 37) şi Laud rup (m in, 38) f i in d 'fo a r te aproape de gol. , ;

R epriza secundă a fost . una de pîndă. AC M ilan apărînd cu toate forţe le m inim ul avan ta j lu a t în tu r. S e 'p ă re a că ap ăra rea m ilaneză îşi va m ateria­liza obiectivul, num ai că în 'm in . 68 Sensini a în­sc r is -ş i scorul general a devenit 1-1. După „bara" lu i B rolin (min. 74} n im ic periculos la cele două p o rţi şi se in tră î n ; p relungiri, cînd C rippa (min. S5), după o degringoladă în defensiva m ilaneză, îl

: execută, fă ră d rep t de ape] pe Rossi şi AC M ilan — P arm a 0-2, respectiv sc o r general 1-2, Parm a cîştigînd, pe m erit, Supercupa Europei. N -am în ­ţeles „m utarea In plic" efectuată de Căpello, cînd

~ i-a scos d in dispozitiv pe -Laudrup, cel- m ai activ, înlocuindu-1 cu Lentinnl' (cel nerefăcut după ac­c iden tu l grav şi n e in tra t în form a care l-a consa­crat) A> lipsit d in atacul m ilanez acea „minte lim ­pede" num ită S av icev ic i.., , . >

DARUL DIVINCu eiţiva îmi în lîrm ă eram la

P oiana Braşov şi schiam pe p îr-, tia de „Sub teleferic". L a un mo­m ent d a t pe traseu, de sus, cu m are viteză a năvălit parcă, un g rup de schiori. Veneau unul du­pă a ltu l (mi se părea sau ch iar a v eau ‘aceiaşi echipam ent), făceau , ocolirile cu. dibăcie avîntîndu~se ' sp re locul 'de plecare al telecabi- nei. T irziu m i-am d a t scam a că n ii e ra ceva în regulă cu ei. Da,, ani în ţeles apoi: to ţi acei schiori

’ e rau doar cit un picior! I-am v ă -’ zu t toa tă z iu a .— sus-jos, sus-jos— neobosiţi şi de neoprit. Am a fla t că erau d in . O landa, un ■grup de vreo 40 de handicapaţi, toţi î&rlk un picior şi că veneau de ani de zile in R om ânia pen tru a schia. . .- De 'atunci ani fost" m ai a lcn t la acest fenom en. Am a fla t că ex istă com petiţii p e n tru surdo­m uţi, pen tru orbi, că există ch ia r Jocuri O lim pice ale handicapa­ţilor, pe categorii, pe handicapuri,' • cu. to t .cerem onialul-olim pic, In­clusiv m edaliile de aur, arg in t şi bronz. Am citit apoi că atleţi-, lă - ■ ră un picior sar Ja înălţim e m ai m u lt decît reprezin tă recordul n a ­ţ io n a l’al unor state, că înotători

•su rd o -n iu ţrsau orbi obţin rezul­ta te competitive, chiar cu sporti­vii „norm ali", ; că m ulţi handica­pa ţi partic ipă la cursele de m a­raton, fie purtîndu-şi deform aţia pe propriile picioare fie folosind cărucioarele. S în t ' em oţionante secvenţele- pe care .le vedem la televizor în • care, partic ipan ţi I a . curse infernale, Sn scaunele lor cu ro tile , se lup tă acerb cu pan ­tele m unţilor, cu căldura, cu J d -

. 'lomeţri,- cu p ro p ria lo r nepu tin ­ţă ’ pe care, cu p vo in ţă suprao­menească, o înving. \ .

A m av u t u n tln ă r prie ten care,' paralizat în partea in ferioară a corpului, juca ten is de m asă ex ­cepţional — la n ivel com petiţio- nal; înota straşnic, ăctiv ind ch iar în tr-o echipă de polo;

P ţofesorul Iu liu H aţieganu, vor- - bind' despre educaţie ’ fizică, spu­

nea că ,este de tre i fe luri: p en tru •cei aleşi; p en tru m area m asă şi pentru , cei cu, i deficienţe. E x tra- polînd ajungem la concluzia că şi sportul, azi;- este pen tru cei m uiţi, sportu l de plăcere, pen tru cei d o ta ţ i— sportu l de perfor­m anţă . şi p en tru cc-i b ă tu ţi de soartă, pen tru handicapaţi. Ia r

' “dacă .pen tru sportiv ii ce lup tă • pen tru m edaliile , olim pice ; ,sau pen tru — hai s-o spunerii direct, pen tru bani, sportu l însem nează o sursă de. ven itu ri sau un izvor ■de faim ă, p e n tru cei m ulţi care-1 fac de p lăcere este o posibilitate de în tă rire a sănă tă ţii, pen tru a tre ia categorie, p e n tru cei cU „ne- ■ voi speciale", spo rtu l este o sat- varc, un balsam , o renaştere , un mod de a exista , o b inefacere, o mîngîier&, u n colac de salvare,

-o am înare a sfîrşitu lu i inexora­bil. P en tru cei ieş iţi d in circuit, pen tru cei zid iţi în autism , în în tuneric său pe un cărucior pe rotile, 'spo rtu l este o rievisată salvare, un d a r divin.

Şi chiar dacă acesta a r fi sin ­gurul lu i rol şi rost, de .consola­re a celor nenorociţi, ch ia r nu ­m ai pen tru aceasta a r trebu i să m ulţum im ceru lu i că a perm is omului, să inventeze acest feno ­men: SPORTUL." .

, Dorin ALMAŞAN

' MARADONA IN CONFLICT CU PIÎESA

„D ivorţul" d in tre Diego Rîaradona şi clubul argen tin ian din caro face p a rte a suscitat, în rîndu l z ia r iş tilo r , 'u n m are interes, ei Iu înd CU asalt locuinţa celebrului fotbalist. N um ai că Diego Ma-

. radona n-a v ru t să-i prim ească. B a m ai m ult, agasat, de insisten­ţele z iariştilo r a început să-i ;,vîneze‘' c u jîu şe a cu ae r com vrim ai, răn in d a -i pe cîţiva,' trecînd apoi la am enin ţări că va folosi arm a

_cu g lon ţ clasic P en tru ziariştii că ţă ra ţi în pomi, -M aradona a fo­losit ftirtunu l cu apă. . ’ , - ,

SPORTIVII CLUJENI - ;,TOP 10M f ■ '

Fcstiv lla tea dc -prcmicro a sportiv ilor c lu jeni in tra ţi In „Top 10“ pe anul 1993. p rogram ată astăzi, sîm băiă, de Ia o ra 11,30,

„în Sala sportu rilo r „Itoria Dem ian", va fi încadrată de: ,

O HANDBAL (de ta o ra 10): „U“ CUG — M inerul Caviiic O nA SCIIET (de ia ora 12): „U« FIMARO —-Steaua B ucureşti © VOLEI.' Diţminică, Ia Şcoala 10 (cartierul Zorilor) este p ro - ,

n* (n«n 11\ Hivi?tAnarn1o ÎŢISSCU''g ram at (ora 11) derbv-ul. judeţean d in tre divizionarei . line ;Conis V iito ru l şi ISC Turzii, ,

VOLEI ’ ■ . -

„U " CLUJ - ADIO „C U P A " !M iercuri, 2 februarie, s-au des­

făşu ra t meciurilei re tu r din cadru l N fazei g V-a a „Cupei Romântei". L a P la lra Neamţ, PETRODAVA , — „U“ , CT.U.1 3 - 0 (9, 13, 14); B raiconf B răila — „U“ Bacău 3—0; Ilacla Pileşll — Banatul Lu­goj 3—0 şi Oţelul Tîrgovişte — R apid Bucureşti 3—2. P en tru tu rneu l final, Bucureşti, 20 — 22 • februarie , s-au calificat Petrodava /

P ia tra Neamţ; R apid (la setave- raj), Braiconf B răila şi D acia P i­teşti (la punctaveraj).

' > ' - Dem. ŞOFUON"

. C orerlura acestui num ăr o fost asigurată de;

Radu SANTEIUDEAN Victoria PETRUŞ - : Cristian ItAItA

Alihni HOS.SC

COMPORTAREA CEFERIŞTILOR CLUJENI IN TURUL CAMPIONATULUIP en tru a . vă face o im agine m ai c la ră ’ asupra fer

iiilui cum s-au com portat feroviarii c lu jen i în tu - ru] ac tua lu lu i cam pionat,: vdm face, o comparaţi-.? cu tu ru l.cam p io n a tu lu i anterior: -

O A casă-tu r 1992-1993 9 -5 1 2 22-14 13 (locul 17) e A casă-tu r 1993-1994 8 5 2 1 18- 6 12 (locul 10) O D epi.-tur 1992-1993 8 0 2 6 6-12 2 (locul 11)

: e D epi.-tur 1993-1991 9 ;1 2 6 7-23 4 (locul 9) © G enera]-turl9!)2-1993 17 6 3 8 28-36 15 (locul 14) ® G enera l-tu r 1993-1394 17 6 4 7'25-29 16 (locul 12)

, e Deci, rezu lta te m ai bune în acest tu r de cam ­pionat, d a r n u suficiente pen tru a satisface po nem im ăraţii sim patizanţi ai „violeţilor".

• Cele 6 victorii au fost ob ţinu te cu: Phoenix (3-2, în deplasare), ftîetrom (3-0), C orvinul (2-0), T ractorul (1-0), Aletalul (2-0); ş i J iu l IE L IF (7-1). Kgalurile: au f o s t . realizate cu: CSM (2-2), ICIM (1-1, îri deplasare), Gaz M etan (0-0) şi CFR T im i­şoara (1-1, în deplasare) în frîn g e rile au venit do la : G ioriâ (0-4), FC D robeta (0-3), J iu l Petroşani (0-3), U nirea (0-2), A rm ătu ra (.1-3), FC B ihor (1-4) sf FC M aram ureş (1-3, acasă). -’

6 la tă cu ce lo t au- lucra t an treno fii Dr. C. Ră- dulescu, I. Ciocan şi M M ureşan: C iucur, C ârlan (portari); M an, Dulca, O lar, Sim on, Cazan, Bâri- ceu, N ăstru ţ (fundaşi); Truşcă, P iroşka, Jucan , O la­riu, Miszti, Coroian, Mikloş (m ijlocaşi); Iepure,. M a­tei, M unteanu, M inteuan (atacanţi).

• G olgeterul echipei este M atei cu 9 goluri, m ar­

cate, d in care 1 din 11 m etri. A u -mai „punctat"; Iepure (4), Truşcă (3), P iroşka (3), M iszti (2), Dul­ca (2) -şi' M an (1). Cel de-ai 25-lea gol a l echipei a fost înscris de S ter . (Phoenix) în p r o p r ie poar-- - tă, ch ia r în prim a etapă a tu ru lu i. .

: • Acaoă, echipa nu a înscris gol num ai în p a r­tidă cu Gaz M etan, te rm inată cu scor alb, ia r apă­ra rea a, fost „Ia înălţim e", deci fă ră gol, în 5 partide. In deplasare, în 5 d in cele 9 m eciuri d is­putate, atacul a m arcat cel pu ţin un gol, d a r ap ă ­rarea n u a ;m a i reuşit şă păstreze poarta intactă in nici un meci.

• Cele m ai m ulte goluri m arcate , pe propriu l tercnr în tr-un ■ m eci au fost 7 cu 'J iu l IELIF, iar în dep lasare (3) cu Phoenix. A părarea are recor­durile „negative": acasă (3) cu FC M aram ureş şl, îri dep lasare (4) cu G loria şi FC Bihor.- • P rin cele 25 de goluri m arcate , atacul fe-

. rov iarilo r ocupă locurile 5—6; ia r apărarea, cu ce­le 29 . de goluri prim ite, este s itua tă pe . locurile 11—1-1.. Ca d iferen ţă de golaveraj, CFR-ul se află pe locul 12, ia r la „adevăr" ocupă locurile 8—9.

a In urm a tu ru lu i,'c e l m ai im portan t lucru do- bîndit, in vederea retu ru lu i, este fap tu l că se por­neşte de la 0 Ia „adevăr" şi cu 9 m eciuri acasă, care valorificate m ai bine ca p înă acum , a r pu ­tea propulsa CFR-ul pe un loc m ai aproape de trad iţia lui. Noi le dorim succes!

Eugen IIANG

Autorizata prin S.C. nr.128/1991, judecătoria C lu j-N apoca,

înm atriculară la O fic iu l R egistru lu i Comerţului judeţului Cîujf sub nr. J /1 5 /3 0 8 /1 S91 clin 2S.03.19S1

COLEGIUL. DE REDACŢIE:ÎLISCĂLIAN (redactor,şef); DAN

RS8REANU (redactor sef adjunct); VALEft CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general dc rcdacţle);. NICOLAE PETCU; rMFllA SÂNQEORZAN;; RADU VIDA.

tREDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca nr. 16. te le f6 a n e :1 1 .10.32 redactor, şef); 11.75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); jj

1. ,74.18 şl 11 .74 .90 (redactori); 11.73.07 (administraţia şi contabilitate^ zaţului); Telex: 3 )4 44 , Fax: 19.28.28. M ica publicitate r “

se prim eşte z iln ic în tre orele 8 - 1 6 , str, Napoca nr.16 (Sa p< rter). Sîm băta sl dum inica în ch is . Informat!!, rcclam e.

şl publicitate la telefon 11 .73 .04 . C o rec îu ra : 1 4 ,73 .22i t * 3

/