Aici, se cere subliniat c criminalitatea, ca una dintre patologiile sociale, pune n pericol nsi existena sistemului social, introduce n el elemente ce-l dezorganizeaz i-l dezechilibreaz, subminnd cele mai importante condiii de existen a societii. n acelai timp, criminalitatea are ca funcie indicarea contradiciilor i disfunciilor n viaa organismului social, fiind un fel de indicator al strii societii la etapa respectiv a dezvoltrii istorice.n acest context trebuie precizat c fiecare societate se va deosebi prin starea i nivelul, prin specificul de manifestare a fenomenului crim, fapt ce depinde direct de structura social-economic, de particularitile naionale i culturale, de factorii demografici, politici i juridici, de starea etico-moral a societii. Cu alte cuvinte, fiecare societate i are criminalitatea i criminalii pe care i merit.Cele expuse mai sus permit a defini crima prin prisma evidenierii esenei acesteia. Crima, n viziunea noastr, reprezint o categorie criminologic utilizat pentru a releva un raport social real i anume samavolnicia individului, adic negarea de ctre un individ a valorilor sociale aprate prin mijloace de drept penal. n alte cuvinte: crima reprezint negarea intereselor i voinei dominante n societatea dat, exprimate n lege i aprate de stat, este realizarea samavolnic i ilicit a propriei voine i a intereselor egoiste.