Universitatea de Vest din Timisoara

Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Coruptia si Afacerile

Prof. Coordonator: Studente:

Diana Gligor Roxana Ostas

Adela Bogdan

An I, Seria 5, Grupa 1

Timisoara, 2010

Cuprins

Capitolul I

Coruptia ……………………………………………………… 1

1.1 Coruptia. Generalitati. …………………………… 1

1.2 Cauzele coruptiei …………………………………… 3

1.3 Efectele coruptiei …………………………………… 4

Capitolul II

Cazuri concrete …………………………………………… 5

Capitolul III

Intrebari ……………………………………………………… 8

Cap I. Coruptia

1.1 Coruptia. Generalitati

Cu o istorie de mii de ani incepand inca din antichitate,coruptia reprezinta unul dintre

modelele comportamentale dintre cele mai rare,dar in acelasi timp foarte raspandite in cadrul

functionarilor oficiali sau reprezentantilor aceleiasi comunitati. Pentru prima oara,in 1975 prin

rezolutia 3514 Adunarea generala a Natiunilor Unite a abordat chestiunea practicilor corupte in

tranzactiile comerciale internationale si ca urmare au fost adoptate o serie de alte masuri de catre

organismele internationale in legatura cu acest subiect.

Termenul coruptie are o varietate de abordari, in functie de domeniul de activitate si de

interes al celor care il aduc in discutie sau in dezbatere publica – cercetatori, oameni de afaceri,

cetateni, politicieni, jurnalisti etc.

Pe de alta parte, se vorbeste despre coruptie la diverse niveluri – de la functionari publici

si institutii publice pana la cele mai inalte niveluri (nationale si internationale), de la angajatii si

managerii celor mai mici firme pana la cei ai companiilor multinationale etc. Aspectul cel mai

important referitor la coruptie si la consecintele sale este acela ca poate aparea in ambele

sectoare: public si privat, si deseori in combinatie cu indivizi din ambele sectoare. Asadar,

coruptia reuneste o multitudine de aspecte pentru diferiti oameni, si totusi nu e usor de definit

deoarece „io poti recunoaste cand o vezi, dar e greu de descifrat”.

Una dintre cele mai complete si cuprinzatoare conceptualizari ale coruptiei apartine lui

Antonio Argandona, care defineste coruptia ca fiind ”actul sau rezultatul de a oferi sau primi un

obiect de valoare, pentru ca o persoana sa efectueze sau sa nu efectueze ceva, incalcand o lege

implicita sau formala privind ceea ce persoana in cauza ar trebui sa faca sau nu, inspre beneficiul

persoanei care ofera obiectul de valoare sau al unei terte parti”. Aceasta definitie generala poate

fi aplicata oricarui tip de coruptie si cuprinde actiunile si comportamentele care pot fi denumite

corupte.

1

Indiferent de definitie si forma, coruptia a fost identificata de Banca Mondiala ca fiind

„iiunul dintre cele mai mari obstacole in dezvoltarea economica si sociala. Ea compromite

dezvoltarea prin subminarea legilor si prin slabirea fundamentelor institutionale de care depinde

dezvoltarea economica”

Organizatia Transparency International a stabilit trei elemente care definesc actul de

coruptie:

a) Pozitia pe care o ocupa faptuitorul in ierarhia sociala sau institutionala

b) Valoarea obiectului faptei de coruptie

c) Efectul sau impactul faptei de coruptie

Coruptia, ca fenomen global infractional, cunoaste o diversitate foarte mare, atat in

domeniul public cat si in cel privat, manifestandu-se atat active cat si pasiv.

Coruptia in randurile functionarilor are urmatoarele moduri principale de operare:

a) Modul participativ ( unii angajati din organismele de control intra in legaturi de

cooperare cu persoane din cadrul organizatiilor de afaceri sau institutii supuse

controlului )

b) Cooptarea sau atragerea intr-un lant infractional a unor functionari sau demnitari

care fac parte din organismele de control social

c) Modelul dominatiei ( in conducerea unui organ de control se strecoara persoane

imorale care dirijeaza actiunile subordonatilor in interesul lor sau complicilor

acestora )

Bertram Spector (Management Systems International) a prezentat in luna Ianuarie a

acestui an rezultatele unei cercetari efectuate anul trecut de United States Information Service

Romania, pentru a afla perceptia subiectilor despre gradul de coruptie existent in diverse

institutii. Rezultatele acestei cercetari arata ca, potrivit perceptiei celor chestionati, nivelul cel

mai mare de coruptie il inregistreaza Parlamentul si Executivul, urmat de mediul de afaceri,

Agentia de Privatizare, administratia locala, Politie, spitale, etc. In cadrul aceleiasi cercetari se

arata ca peste 60 la suta dintre subiecti considera ca cea mai mare parte dintre functionari accepta

mita.

2

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera

mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele

din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in

aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita.

Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta

impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 99 de

tari, pozitioneaza Romania, in 1998 pe locul 61, cu "nota" 3,0, iar in 1999 pe locul 67 in ceea ce

priveste lipsa coruptiei cu "nota" 3,3 , pe baza unui complex de 6 sondaje independente.

In ceea ce priveste societatea romaneasca se poate observa ca ea este condusa mai mult

de interese individualiste -sau cel mult interese ale unul grup restrans-, decat de principii care sa

serveasca interesului national. Iar saracia, subdezvoltarea economica, violenta nu ar putea fi

inlaturate decat prin cresterea gradului de cultura, educatie si desavarsire morala. Intrucat starea

sociala a unei societati se determina prin starea ei economica, intelectuala si morala -asa cu

aprecia si Spiru Haret, in lucrarea sa “Mecanica Sociala”-. Ori din punctul de vedere al

Indicatorului Dezvoltarii Umane, elaborat de Natiunile Unite in cadrul Programului Natiunilor

Unite pentru Dezvoltare, situeaza Romania (in anul 1995) pe locul 74, din 174 de tari cuprinse in

acest program, cu IDU egal cu 0,767. Unde IDU reprezinta un complex de indicatori referitori la

speranta de viata, gradul de cuprindere in invatamant si PIB.

1.2 Cauzele coruptiei

Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si

indoctrinarea societatii. De asemenea ea este determinata si de urmatoarele aspecte:

numar excesiv de reglementari si o slaba aplicare a acestora;

legatura dintre reglementarea si acapararea statului si coruptia administrative;

probleme institutionale: politicile de personal;

procedurile birocratice;

nivelul salariilor si diferentele de utilizare a primelor extra-salariale;

transparenta si nivelul structurii salariale;

3

sentimentul social de frustrare a firmelor si cetatenilor.

1.3 Efectele coruptiei

Costurile care insotesc manifestarea fenomenului de coruptie sunt de natura costurilor

contabile sau fiscale, echivalente costurilor de corupere a functionarului public, respectiv

contravaloarea avantajelor (bani sau bunuri) pe care solicitantul unui serviciu (la care are sau nu

dreptul) il ofera functionarului public pentru ca acesta sa ii presteze un serviciu sau sa nu exercite

o functie pe care avea obligatia sa o indeplineasca.

La aceste categorii de costuri contabile, se adauga si costul inregistrat de bugetul public,

deoarece functionarii publici corupti nu declara veniturile suplimentare obtinute in mod

necuvenit, deci nu platesc impozit pe aceste venituri.

Pe de alta parte, presiunea fiscala suplimentara afecteaza comportamentele de consum, de

economisire si de investire, schimba chiar si comportamentele de disciplina fiscala sau de

comformare sociala, alterand spiritul civic cu efecte asupra morale sociale.

Cele mai importante costuri ale coruptiei sunt cele economico-sociale pentru ca:

impactul asupra comportamentului economico-social e mult mai intens decat cel al

costurilor contabile

impactul se produce pe termen lung si foarte lung

Costurile economico-sociale are coruptiei sunt:

selectia accesului la bunurile publice pe baza capacitatii de a suporta costul contabil al

coruptiei

scaderea prestigiului si autoritatii institutiilor publice

alterarea grava al sistemului de valori al societatii

scaderea credibilitatii societatii in plan extern 4

Cap II. Cazuri concrete

Afacerea SKODA

Cum a fost numita in presa vremii, a ramas cunoscuta in istoria proceselor celebre din

Romania perioadei interbelice ca una dintre afacerile in care escrocheria si coruptia au atins

culmi inimaginabile, in dauna Statului roman si a contribuabilului de rand.

Timp de mai bine de un an incepand din primavara lui 1933, marile ziare din tara noastra

au publicat in paginile lor cu lux de amanunte nenumarate articole privind scandalul izbucnit in

jurul lui Bruno Seletzky, reprezentantul uzinei SKODA la Bucuresti. Ziarul Adevarul scria la 1

iulie 1923 “Nici o afacere din cate cunoaste cronica scandalurilor politice de la noi nu a produs

atata valva si nu a dat atatea pagini de senzational cu afacerea Skoda”.

Fundalul afacerii Skoda a fost constituit de comenzile militare facute de Romania in

strainatate in vederea dotarii armatei, prilej cat se poate mai nimerit pentru unii politicieni

romani sa isi rotunjeasca averile fara scrupule, subminand interesele tarii.

In cazul afacerii SKODA, “oamenii slabi” apartineau, potrivit presei vremii unui partid

politic de guvernamant. Slabiciunea acestor oameni, in fond politicieni verosi, se manifesta doar

atunci cand era vorba de banii statului, nu de propriul lor buzunar.

Fundalul afacerii SKODA a fost constituit de comenzile militare intentionate de a fi facute

din Romania in strainatate. Se stie ca la inceputul deceniului al treilea, data fiind conjunctura

politica europeana si situatia in care se gasea Romania, cercurile guvernamentale romanesti erau

preocupate de a gasi o solutie optima problemei inzestrarii armatei cu tehnica de lupta moderna.

Prin urmare, forurile competente studiau posibilitatile comandarii in strainatate a

furniturilor necesare. Dar, asa cum se dovedise si in cazul altor tari, era valabil faptul ca

incheierea unor tranzactii de comenzi militare putea oferi prilejul unor afaceri veroase.

Principalele momente care au configurat aceasta afacere:

5

Pe la sfarstul anului 1922 isi face aparitia in Romania in calitate de sef al reprezentantei Uzinelor

Skoda, numitul Bruno Seletzky. Nascut in Polonia , la Zakopane, a trait peste doua decenii in

Austria dupa care a trecut in Cehoslovacia, unde s-a angajat sa lucreze intr-o uzina de armament

apartinand Uzinelor Skoda.

Trebuie sa mentionam ca inca de la venirea sa in tara noastra, Bruno Seletzky a atras

atentia organelor de contrainformatii romanesti, fapt care, din nefericire, a ramas fara urmari,

datorita relatiilor pe care Seletzky a stiut in cele din urma sa si le creeze la cele mai neasteptate

nivele si pe care sa le utilizeze in folosul sau, la momentul oportun. Asa a ajuns sa fie director al

reprezentantei uzinelor SKODA la Bucuresti.

Datorita experientei acumulate in uzinele de armament din Cehoslovacia, el s-a remarcat

ca un bun cunoscator al tehnicii militare si al posibilitatilor de modernizare a vechiului

armament, care era in dotarea armatei romane.

Cu acest prilej a avut posibilitatea sa afle o serie de secrete militare privitoare la

inzestrarea armatei romane. Seletzky a reusit sa cucereasca simpatia multor ofiteri superiori si

persoane influente, creand in jurul sau o atmosfera binevoitoare.

Aceasta era atmosfera ce a favorizat pe reprezentantul uzinelor SKODA sa se lanseze in

afaceri necinstite de mare anvergura, incalcand sistematic legile statului roman. Pentru a-si putea

desfasura netulburat tranzactiile veroase, Seletzky a apelat la relatiile de care aminteam, reusind

sa obtina autorizatia de a se ocupa in Romania cu vanzarea armamentului reconditionat si a

masinilor agricole provenite din import. O a doua latura a activitatii lui Seletzky era spionajul

militar. Fiind la curent cu toate demersurile ce se faceau pentru satisfacerea nevoilor militare

ale Romaniei, el lucra pentru crearea unui monopol in favoarea SKODEI, impiedicand

concurarea acesteia, fie din partea unor firme romanesti importante, fie a altor firme din afara.

Pentru a-si atinge scopurile, reprezentantul uzinelor SKODA a impartit comisioane

importante nu numai functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea

contractelor incheiate cu uzinele Skoda, ci si altor persoane care ocupau functii importante in

aparatul de stat sau in organele de conducere ale unor partide politice. Concomitent, s-au incheiat

in aceasta perioada cu uzinele Skoda numeroase contracte in anii: 1922, 1927, 1929 si 1930. La

6

incheierea fiecarei comenzi s-au gasit si profitori carenu s-au sfiit sa-si rotunjeasca averile pe

seama statului roman.

Seletzky a incheiat un contract cu statul roman pe baza unei informatii false ce afirmau ca

tunurile necesare Romaniei, fabricate la uzinele franceze “Schneider” erau cu cca 60.000 dolari

mai scumpe decat cele oferite de “Skoda”.

Contractul mentionat, nr. 6.102 din 17 martie 1930, a fost incheiat avand numeroase

clauze defavorabile partii romane, iar reprezentantii autoritatilor militare si civile romanesti au

procedat la incheierea acestuia fara consultarea organelor competente ce erau in masura sa se

pronunte in privinta alegerii materialului si caracteristicilor precise ale armamentului.

Acest contract a adus statului roman un prejudiciu de 900 milioane lei, cifra rezultata din

comparatia cu valoarea unui contract similar incheiat de Iugoslavia in aceeasi perioada.

Cum a fost oare posibila incheierea unor tranzactii atat de pagubitoare pentru statul

roman? Explicatia consta in faptul ca Seletzky a impartit “comisioane” insemnate nu numai

functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea contractelor incheiate cu

uzinele Skoda ci si a altor persoane care ocupau functii importante in aparatele de stat sau in

organele de conducere ale unor partide politice.

In presa apar o serie de articole prin care sunt demascate manevrele celor care au semnat

contractul. Cercul incepe sa se stranga in jurul lui Seletzky: organele de contrainformatii

romanesti culeg dovezi despre activitatea sa de spionaj privind dotarea armatei romane. Pe de

alta parte, rapida imbogatire a reprezentantului Skoda a determinat o urmarire insistenta a

acestuia, pentru evaziune fiscala, de catre organele Ministerului de finante, care spre sfarsitul

anului 1932, au constatat ca reprezentanta Skoda trebuie sa plateasca statului roman, sub forma

de impozite, cca 69 milioane lei.

Drept urmare, Bruno Seletzky a fost condamnat la 5 ani de inchisoare, pedeapsa mult prea

blanda considerate de opinia publica. Ceilalti vinovati au scapat nepedepsiti, numai datorita

faptului ca erau reprezentanti ai unor cercuri influente din tara.7

Cap III. Intrebari

1. Cum ati defini actul de coruptie in maxim 5 cuvinte ?2. De ce credeti ca tot mai multe persoane apeleaza la coruptie ?3. Care ar fi metodele prin care am putea combate actul de coruptie ?4. Puteti identifica in societatea zilelor noastre si alte persoane asemenea lui

Bruno Seletzky ?5. Cunoasteti si alte cazuri in care s-a apelat la coruptie pentru a se atinge

scopul urmarit ?

8

i

ii