Partea a treia a studiului a fost realizata cu scopul de a relieva rolul femeilor in politica romanesca, punctand ca studiul de caz ascensiunea politica a europarlamentarului Corina Cretu. Pentru sustinerea argumentelor si prezentarea obiectiva a evolutiei sale, au fost folosite doua studii academice, precum si prezentarea sumara a unei organizatii ce a militat pentru crearea unui echilibru intre numaraul femeilor si barbatilor activi in politica romaneasca. Primul studiu, este destinat sa prezinte diferentele privind participarea activa a femeilor pe plan politic in Romania in comparatie cu un stat nordic, cu o mai mare traditie democratica, Finlanda. Cel de al doilea studiu descrie preceptia populatiei si a mass-mediei asupra femeilor din politica, punctand in esenta perioada post-decembrista

Corina Cretu intra in politica la inceputul anilor ’90. Aceasta era jurnalist si publicase editoriale in cotidiane precum „Azi”, „Cronica Romana” si „Curierul National”. Aceste texte erau pro-FSN, partidul aflat la putere in acea perioada.Gratie acestor articole, in 1992 a fost remarcata de presedintele de atunci Ion Iliescu. Acesta i-a propus sa devina purtator de cuvant la Administratia Prezidentiala.

Astfel a devenit consilier prezidential si a ramas in echipa lui Ion Iliescu de la Cotroceni pana cand acesta a pierdut cursa pentru un nou mandat, in 1996, in favoarea lui Emil Constantinescu. Corina isi aminteste cu placere de perioada in care a ocupat functia de purtator de cuvant si conform supuselor ei a reprezentat punctul de plecare pentru viitoarea cariera politica. „Cat am fost purtator de cuvant la Cotroceni am trait experiente extraordinare. Am muncit mult, dar cred ca am avut si rezultate, ca si multe satisfactii. Am facut si greseli, dar si acestea mi-au folosit pana la urma. A fost o perioada cu adevarat benefica in viata mea”

Dupa ce a fost alaturi de Ion Iliescu ,in 1996 s-a inscris in PSD , doctrina social-democratica care conform Manualului de politologie, reprezinta organizarea si conducerea democratica a societatii, avand la baza principiile egalitatii si dreptatii sociale, ale promovarii intereselor producatorilor de valori materiale si spirituale, ale protectiei sociale a categoriilor de cetateni defavorizati, prin limitarea puterii claselor sociale avute, indeosebi a monopolurilor. Considerand democratia o forta sociala activa, doctrina social-democrata s-a delimitat de conceptia liberala clasica, potrivit careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata spre a asigura munca si securitatea cetatenilor sai. In momentele cand era la putere si cand se gasea in opozitie, social-democratia a dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permita asigurarea securitatii sociale, sa garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea saraciei.

Doctrinar si programatic, PSD este un partid social-democrat modern, orientat spre viitor, de vocatie europeana si ancorat in realitatile nationale, deschis spre modernizare si dezvoltare sociala, promotor ferm al democratiei si al reformei in toate componentele societatii romanesti, cu un accent deosebit pe reforma economica. Idealurile si actiunile PSD sunt legate de principiile si valorile fundamentale ale social-democratiei moderne, cum sunt: libertatea si demnitatea umana, egalitatea sanselor, respectul fata de munca si proprietate, binele public, justitia sociala si solidaritatea umana.

Ultima campanie : Corina Cretu este Vicepresedinte al Parlamentului European, aleasă în această funcţie în luna iulie 2014, cumulând un număr de 406 voturi. Preşedintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a desemnat-o pe aceasta sa ocupe aceasta functie. Jean-Claude Juncker este unul dintre liderii cei mai experimentati din Europa. Contributiile aduse Europei de Jean-

Claude Juncker au fost recunoscute prin numeroase premii, inclusiv prestigiosul premiu Charlemagne, în 2006. La data de 15 iulie 2014 Juncker a fost ales de Parlamentul European în funcția de președinte alComisiei Europene. A obținut 422 din cele 729 de voturi exprimate (751 în total), pragul necesar alegerii fiind de 376 de voturi. Europarlamentarul român Corina Creţu a primit portofoliul pentru Politica Regională a UE. În perioada 2014-2020. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Comisiei, citate de Mediafax, Politica regională susţine crearea locurilor de muncă, competitivitatea, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă. Aceste investiţii contribuie la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020.

Noul comisar european Corina Creţu, dupa desemnarea in functia de vicepresedinte al Parlamentului European afirma ca . „Mă onorează desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, în funcţia de Comisar European, ca şi susţinerea Guvernului României. Dezvoltarea Regională este cea mai importantă politică de investiţii din Europa şi mă bucur foarte mult că România a primit un portofoliu atât de important, demonstrând, încă o dată, încrederea de care se bucură ţara noastră la Bruxelles. Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea acestui portofoliu”.

Citate:

. "In opinia mea, eleganta in politica este un mod de a-ti pastra demnitatea, de a-i respecta pe cetateni si de a-i respecta pe colegi. Realmente, cred ca politica a fost inventata nu de dragul luptei pentru putere, ci mai ales pentru rezultatele pe care le-ar putea avea in viata de zi cu zi a oamenilor.

Nu vad de ce trebuie sa transformam scena politica in camp de bataie, nu inteleg de ce trebuie sa ne dusmanim. Procedand astfel, am ajuns sa-i indepartam pe oameni de politica. Iar, fara sprijinul cetatenilor, oricare politician isi pierde ratiunea de a fi”.

„Ideologiile ne separa. Visele si suferinta ne apropie.” ( Eugen Ionescu) – mesajul ei

In studiul „Femeile in politica romaneasca-dezvoltarea activismului politic la nivel local” este prezentat rolul si amprentele pe care femeile le-au avut in politica romaneasca,dar si pozitia pe care o avea societatea fata de cele care doreau sa se afirme . Studiul sa bazat pe comparatia dintre politicienele din Romania si cele din Finlanda.

Astfel în cazul României politicienele au raportat într-adevăr în marea majoritate o distanţare sau senzaţie de nepotrivire în ceea ce priveşte domeniul politic. Chiar şi cele care activau de ani buni în politică nu se considerau persoane politice sau ca împărtăşind obiective sau cauze politice. În cazul Finlandei femeile politician au avansat cauze politice într-o mai mare măsură cu toate că şi ele au tins să explice unele aspecte ale vieţilor femeilor prin cauze mai degrabă nepolitice, acest aspect neputându-se absolutiza totuşi. Rezultatele obţinute în cele două cazuri sunt diferite chiar dacă au existat elemente comune experienţelor lor.

Raportarea la politic a fost studiată mai puţin din perspectiva directă a femeilor politician şi s-a referit la categoriide femei aşa cum s-au conturat acestea în spaţiul postsocialist (elite, antreprenoare,fostul proletariat socialist). Din acest motiv studiul acesta a dorit să întregească această imagine oferind o analiză a felului în care femeile politican îşi reprezintăexperienţa lor legată de politic în contextul istoriei de viaţă şi al experienţelor lor de zicu zi. În spaţiul Românesc şi nu numai relaţia dintre gen şi politică e unacontroversată deoarece politica a fost definită ca şi un domeniu preponderent masculinîn spaţiul postsocialist producând un sentiment perpetuu de inadecvare iniţialpuţinelor femei care s-au afirmat în domeniu. Aceasta a fost cel puţin teza principalălansată cu privire la acest tip de relaţie.

Prin faptul că arată că societatea politică a fost construită ca una predominantmasculină se naşte şi posibilitatea avansării unei critici şi a găsirii de soluţii şidiversele curente feministe chiar au realizat acest lucru încercând oarecum adaptareaideologiilor la cauza feministă. Astfel feminismul a devenit o critică a ideologiilorcare au dominat la un moment sau altul gândirea politică. In pofida acestor aspecte ale realitatii politice, Corina Cretu se remarca ca un deschizator de drumuri pentru femeile din politica romaneasca. Isi incepe cariera pornind cu pasi marunti

Studiul “ Femei în politica românească în perioada post-comunistă: egalitate de şanse şi stereotipuri de gen în mass-media”

Numeroase studii realizate de către variate echipe de cercetătorii au conchis că, atunci când deţin poziţii publice, femeile sunt mai de încredere decât bărbaţii2. Totodată, o analiză a Forumului Economic Mondial evidenţiază că alegerea sau numirea femeilor în poziţii de decizie la nivel guvernamental este benefică din punct de vedere economic, existând o relaţie directă între participarea politică a femeilor şi competitivitatea economică a statului respectiv – exemplul citat îl constituie Ţările Nordice.

Participarea femeilor în politică şi promovarea acestora în poziţii de conducere la nivel administrativ şi politic reprezintă subiectele a numeroase dezbateri din ultimii ani, cu precădere în contextul aderării României la Uniunea Europeană. Conform Barometrului de gen realizat la cererea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă de către The Gallup Organization în anul 2000, 52,9% dintre intervievaţi credeau că participarea femeilor la viaţa politică „ar influenţa lucrurile în bine” în ţara noastră. Cu toate acestea, reprezentarea femeilor pe scena politică din România rămâne una dintre cele mai scăzute din Europa: 9%, procent egal cu al Maltei şi Turciei, comparativ cu 46% în Suedia, respectiv 22% în Bulgaria, conform statisticilor emise de Comisia Europeană5. Deşi progresele, cel puţin la nivel statistic sunt apreciabile, iar legislaţia se raportează la cea comunitară în domeniu, politica românească rămâne una dominant masculină, în care apariţiile feminine sunt puţine şi fie episodice, fie controversate.

Fosta ambasadoare a Statelor Unite în Austria, Swanee Hunt, a identificat o serie de factori care conduc la o slabă participare politică a femeilor. Pe primele două locuri figurează reticenţa acestora de a se implica într-un domeniu considerat „murdar” de către opinia publică, precum şi teama de a fi catalogată de aceasta fie ca „nefeminine” daca intră într-o lume a bărbaţilor, fie ca slabe sau incompetente pentru postul respectiv. Aceste etichete se datorează în mare parte reprezentărilor din mass-media ale femeilor politician, presa fiind recunoscută ca actor specializat în formarea opiniei publice, ce contribuie la impunerea temelor din dezbaterea publică.

În consecinţă,studiul actual reprezinta o cercetare doctorală care reflecta evoluţia prezenţei femeilor în poziţii politice de vârf din România post-decembristă şi modul in care mass-media, prin stereotipuri de gen influenţează decizia femeilor de a se implica sau, mai bine zis, de a nu se implica în politica autohtonă.

În loc de concluzie, sinteza realizată de una dintre participantele la cercetare, senatoare şi vicepreşedintă a Comisiei pentru Egalitate de şanse din cadrul camerei representative evoca cel mai bine rezultatele acestui studiu „La nivel european s-au făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi. În România însă, femeile sunt prea puțin reprezentate la nivel decizional. La nivel parlamentar prezenţa femeilor este de doar 9,76%, faţă de 10% în mandatul 2004–2008, în timp ce media europeană a parlamentelor naţionale este de 24%. În Parlamentul României se caută cu prioritate soluţii legislative care să accelereze remedierea acestei situaţii, inclusiv din perspectiva strategiei naţionale privind egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi, pentru perioada 2010-2012, care include măsuri pentru o participare echilibrată a ambelor sexe la toate nivelurile de decizie. Structura de gen a Parlamentului României este ilustrativă pentru dezechilibrul de gen în viaţa politică; dupa alegerile legislative din 2008, organizate dupa o nouă lege electorală în baza căreia cetăţenii au votat candidaţi individuali în circumscripţii uninominale, ponderea femeilor parlamentare – oricum, foarte mică inca din legislatura anterioară – a scăzut şi mai mult, în principal din cauza situaţiei din Senat, unde procentul femeilor s-a redus drastic, de la 9,5% la 5,8%” (Mihaela Popa). Coroborând toate aceste date, chiar luând în considerare alţi factori posibil implicaţi, este greu să rezişti tentaţiei de a blama mass media româneşti pentru reprezentări dezechilibrate din punct de vedere cantitativ şi calitativ. Există posibilitatea ca această tendinţă să găsească variate interpretări în rândul cititorilor, implicit, electorilor români, cum ar fi faptul că femeile, mai mult decât bărbaţii în politică sunt incompetente, inabile, corupte.

În consecinţă, putem considera justificată temerea ca politica românească să rămână un domeniu în care bărbaţii deţin monopolul şi cu aportul instituţiilor mediatice, credibilitatea şi încrederea acordată de alegători femeilor din spaţiul puterii legislative şi executive. Reprezentările stereotipe, fie ele intenţionate sau nu, explicate prin eterna scuză a profitului, a „ce se vinde” duce la dezechilibre în percepţiile publicului larg privind egalitatea de şanse existentă în mod legal şi, am argumenta, real privind intrarea în politică. Dacă discursul mediatic va continua să favorizeze strict anumite reprezentări ale femeilor în politică, fie bazate pe spectacular, fie pe fapt-divers, dacă, în ceea ce priveşte subiecte politice, iniţiative, cariere politice primează vocile politicienilor bărbaţi, iar cele feminine sunt neglijate sau ironizate, în mod evident politica românească va rămâne un domeniu al bărbaţilor.

Proiectul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Romania o abordare integrata a participarii politice echilibrate a femeilor si barbatilor s-a constituit ca un raspuns la angajamentul Romaniei fata de numeroase conventii . Millennium Development Goals (MDG), adoptata de liderii din intreaga lume in anul 2000 in cadrul Natiunilor Unite si reinnoita in 2005, este una dintre aceste conventii. Dupa cum se arata in MDG, femeile au un impact esential asupra bunastarii familiilor lor si asupra societatii, in ansamblu. Cu toate acestea, potentialul lor nu este folosit la maximum din cauza normelor sociale discriminatorii, a lipsei sprijinului sau a unui cadru legal insuficient dezvoltat. In timp ce statutul femeilor s-a imbunatatit intr-o oarecare masura pe parcursul ultimelor decenii, inegalitatile dintre sexe persista. Drepturile fundamentale ale femeilor privitoare la participarea politica si la luarea deciziilor sunt obtinute intr-un ritm lent. In Romania, unul dintre domeniile in care este evidenta lipsa echilibrului este cel politic. In urma alegerilor din anul 2000, reprezentarea centrala a femeilor a atins nivelul-record de 10,3% (in comparatie cu doar 5,5% in timpul legislaturii anterioare), in vreme ce reprezentarea locala avea un nivel chiar mai scazut (3% pentru primari, 6% pentru consilieri locali si 5% pentru consilieri judeteni). Reprezentarea femeilor a ramas la procentul de 10,3 si dupa alegerile din noiembrie 2004. Nivelul acesta se afla sub media mondiala a reprezentarii femeilor, care este de 15,6%, si sub nivelul de 18,7% din Europa si din tarile OSCE; este, de asemenea, sub nivelul tarilor scandinave, de 37%, in randul carora Suedia are cea mai semnificativa reprezentare a femeilor, de 45,3%. Insa domeniul politic reprezinta doar reflectarea unor probleme mai profunde, ce tin de modul de gandire adanc inradacinat si de perceptiile societatii. In cadrul Proiectului PNUD au fost organizate multiple sesiuni de training pentru jurnalisti si pentru reprezentanti ai administratiei publice locale si centrale, precum si reprezentanti ai diverselor partide. Au fost realizate, de asemenea, o serie de cercetari si publicatii centrate pe: stereotipuri de gen in mass-media si in publicitate, evaluarea capacitatii guvernamentale de a include dimensiunea de gen in implementarea politicilor publice si alte subiecte relevante. Dezbaterile pe teme specifice cu membrii parlamentului au avut un loc aparte in cadrul proiectului nostru. Proiectul PNUD Romania o abordare integrata a participarii politice echilibrate a femeilor si barbatilor raspunde nevoii unei participari mai echilibrate a femeilor si barbatilor in viata politica si, in acelasi timp, constituie o provocare pentru modalitatea traditionala in care sunt percepute rolurile barbatilor si ale femeilor in societate.