Editor: Luminila BratuCopertS: Flory PredaTehnoredactare: Florenla Sava

CorecturS: Georgeta Nicolae

Copyright @ 2019 Editura prestige

Not6: Rispunderea pentru confinutuI materialelor publicatein aceastd lucrare revine exclusiv autorului.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiSTRAINU, EMIL

Proiectul oM : o conexiune sterari : aparifia gi evorufia civilizafieiumane, informafii primite de la entitlfi inteligente superioare:Amratra / Emil Strdinu. - Bucuregti : prestige, 2019

ISBN 978-60 6-8863 _9 I _7

159.96t

ISBN: 978-60 6-8863 -9 I -7

Tel.: 0732.55.88.33www. edituraprestige. rowww. facebook. com/edituraprestigeofi cial

EMIL STRAINU

ProiGGTuI OMO conexiune stelari

Apari,tia gi evolulia civilizaliei umane, intormaltprimite de Ia entitirli inteligente superioare

AMRATRA

-!APnpsnGEBucuregti -2019

sufletul tXu. Adu schimbare Ei adaugi plusvaloare in totceea ce faci, in fiecare moment al viefii tale. Fd tot ceea

ce faci cu dragoste necondilionat4 din suflet, cu entu-

ziasm,nu doar cu gAndul la obfinerea foloaselorbbneqti!

Foloasele materiale vor dispdrea,iar sistemul mone-

tar va fi transformat intr-un sistem computerizatmefi-tocratic, bazatpe punctaj, ftr care doar plusvaloarea real6

va fi cuantificabild. Procedeulin care afi fost obignuili sd

triili gi sI apreciali penA acum atAt munca, precum 9iesenfa contribufiei voastre, va fi transformatintr-un sis-

tem echitabil la care toatX lumea va avea acces.

Fii curajos Ei participd la schimbarea iminentd ce va

avea loc curAnd, aiincrederein tine Eiinwemurilenoi care

vor r.'eni! Apusul unei ere inseamni rdsdritul altei etapg

mai strihrcitoare Ei mai avansate decAt cea care se indreie.Adapteazd-te din mers noilor cerinfe 9i comportd-te

desdvArgit. Fii atrtmist,bury cooperant, pacifisf trdieqte

in armonie tu cu tine gi tu cu ceilalli 9i vei pdgi de la sine

spre noua transformare! Fd ceea ce faci, in ideea de a te

firtoarce cu lucrurile invifate, fdrd a resimfi regretul cd

ai fi putut infdptui reaLizilriextraordinare 9i n-ai fdcut-o

din comoditate gi lagitate!Aceasta a fost, pe scur! o privire asuPra istoriei 9i a

viitorului umanitdfii pe care vi le-am trimis pentru a vdrevela adevHrul asupra existenlei voastre temporare.Acum, pentru ci aitrleles, mergi cuteziltot, deoarece cd

vei gti ce ai de infdptuit de aziinainte!

Cu dragoste pentru oameni,Echipa de monitorizare a eaolulieiplanetei Pdmfrnt

l

PrinAmratra

270

CUPRINS

CuvAnt inainte 5

1. De ce PdmAntul?.. ...................... T

2. Pro qi contra .......... 11

3. Finalizarea unei idei ............. ......................... 16

4. Teme abordate si proiecte care nu au corespuns............ 22

5. Designul primelor module umane .............. 2T

6.Dezvoltarea primitivd 9i upgraddriIe............................... 35

7. Modele, proiecte gi liberul-arbitru.................................... 41

8. Dezvoltarea tipurilor de oameni.. ................ 48

9. Reconectarea la surs5. ............... 54

10. lnceputuri si finaluri ................. 61

11. Elaborarea gi sddirea raselor ....-................... 6Z

12.De-a lungul qi de-a latul............ .................... 73

13. Stabilizarea lumii materiale.... ...................... 79

14. Formarea comunitdtilor gi interacfiunea dintre ele........ 83

15. Proiectul uman qi upgraddrile sa1e......... ..... 9I16. Orgoliul, ldcomia gi neindestuIarea.................................. 98

1 7. Modifi carea mentalului gi a rafionalului ......................... 1 06'!,8. Analiza rezultatelor primare .......................J,12

19. Limbi gi obiceiuri. Turnul lui Babel

20. Un nou proiecf o noud viziune ...................722

21. Profefii gi mesajele 1or................ ....................129

22. Divinitatea ca reprezentare in religii...... .....135

23. Rdzboaiele de cucerire, puterea qi averea..... ...................1,40

24. Legislafia, armd sau ingrddire...........................................145

25. Legile ordondrii in haos ...........150

26. Intervenfii de-a lungul vremii......... .............757

Z7.inainte Ei inapoi .........................1.67

271

rq

Scrisd cu dragoste pentru cei care uor sd eaolueze, sdtnleleagd gi sd se tnalle la alt grad de cuprindere a sensuluiexistentei,

Echipa de monitorizare a eaoluliei planetei PdmAil,channeling prin Amr atr a

h

1. De ce Pimintul?

fnainte de a exista sub formd de planetd, PdmAntul

Ia fost un proiect. Aga cum se intAmpld laelaborarea oricdrui plan au existat 9i controverse. Ideea

conceperii PdmAntului a plecat de la dorinlatealiz{riiunui proiect deosebit de minulios care sd includicontraste. S-a dorit a se crea o planetd interesanti cu

grad de diversitate ridicat, cu forme de relief variate,

cu anotimpuri, o planetd Pe care sd existe condilii de

viald deosebite.Diversitatea a fost ideea debaz6' de la care s-a Por-

nit ini{iaf aceasta urmAnd a h reprezentatd prin folo-

sirea paletei coloristice Ei a diverselor formetranscendente, fiecare avAnd rolul siu' S-a hotdrAtcrearea unei lumi materiale, compusd dintr-o varietate

de atomi care si se poatd structura in timp, c5pdtAnd

multitudini de forme.Ce este materia? Materia reprezinti starea in care

particulele subatomice, interaclionAnd intre ele, devinstabile pe termen mai lung sau mai scurt, compozifiiatomice gi moleculare construite in diferite stdri de

agregare: lichidd, solidS, gazoas6', (plasm4 fiind o stare

de transformare, gi nu de agregare). In proiect s-a

urmdrit alcituirea temporard de forme, linAndu-secont de cele trei stdri principale de agregare, cAt gi de

alte reguli ale transformdrii materiei oblinute prin co-

eziunea compoziliilor atomice.intr-o viziune la nivel general, vedem ci PdmAntul

"'WN

este construit din module gi submodule, constituind olume materiali, a cirei existentd va fi supusd inpermanentd unor reguli. Regulile hzice de alcdtuire sevor mentine mereu aceleagi, materia urmAnd sd secompuni Ei si se descompund vegnic prin intrunire giintercliunea particulelor. Lumea materiald a apdrut inacest context si va continua sd existe, cAtd vreme regu-lile de bazdvor fi respectate gi urmate.

Terra a fost constituitd ?ntr-o perioadd relativ inde-lungatd, in care s-a reugit crearea sa. Apoi a fostconectatd in Sistemul Soarelui, cate, la rAndul lui,este parte a altor sisteme existente in Univers. Inifials-a dorit ca si restul planetelor aparlinAnd SisternuluiSolar sd fie constituite sub forma unor proiecte variate,fiecare avAnd o temd specific4 dar deocamdatd nu afost continuat acest plan. Datd fiind vastitatea univer-sului care confine numeroase tematici, nu s-a mai con-siderat necesard implementarea unor proiectecomplexe pentru celelalte planete din Sistemul solar.

Tema inifiald pentru planeta PdmAnt a fost dezvol-tarea unei lumi care sd confind o largd diversitate decreafii aparte, construirea unei zone de relaxare pentruentitdfi, loc in care sd poatd fi admirati implementareaunui proiect, in cadrul cdruia informafia sd poatd fiperceputd ca fiind materiali. Totul in univers este al-cdtuit din informafie. Pentru PdmAnt, structura Eicontinutul informafiei au fost proiectate in asa fel,incAt sd existe sub forma agregatd condensatd hzic.Forma materialS diversd a informaliei permite intera-ctiunea cu aceasta, iar dotarea cu un sistem de perceplieadecvat faciliteaza receptionarea acesteia intr-un

\

anumit mod, sesizAnd caracteristici ale rnateriei,precum gteu, ugor, cald, rece, strdlucitor, colorat etc.

Aceste caracteristici ale materiei pot fi receptatenumai in cazul in care eEti inzestrat cu un sistem deperceplie specific lumii ,jizice" la care pofi avea acces,

fiind intrupat sub forma uman5, ce oferd posibilitateaanalizei gi interpretdrii informafiei intr-un mod speci-fic.

PdmAntul a fost inilial construit in ideea de a dveao planetd cu o diversitate de forme gi de culori (atri-bute ale materiei care pot fi recepfionate prin simfuri),care sd poati fi admirate intr-o lume material5.Recepfia gi interpretarea compunerii informafiei estefdcutd, pe PimAnt intr-o modalitate diferitd de cea dinalte lumi existente in univers.

Proiectul in sine a fost construit gi apoi hnalizat,pornind de la particule (subatomice) de mai multe ti-puri, ce urmau sd alcdfuiascd configura,tii diverse, com-pozite sub forme materiale. A trecut mult timp pAnicAnd particulele subatomice s-au cristalizat alcdtuindcompozilii diverse, ajungAnd si constituie materia subformele actuale.

CAnd, in final, s-a ajuns la stabilitate, in ceea ce

priveEte repetarea tiparelor materiei, planeta PdmAntgi-a inceput propria evolufie.

Materia s-a ilaqezat", supunAndu-se regulilor date,pe parcursul a mii gi milioane de ani pimAntegti soco-tifi de voi in cicluri de revolufie ale planetei in jurulSoarelui.

Trebuie sd gtiti c5la proiectarea gi la execufla planeteivoastre au participat nenumdrate entitdfi din univers,

'w1

care au fdcut eforturi suslinute pentru realizareasu. inunivers avem echipe specializate care se ocupd de

construcfia de planete, sisteme solare, suPernove, 8a-laxii sau alte creafii asemdndtoare. Toate acestea suntrealizate utilizAnd metode de proiectare la standardede inaltd inginerie gi tehnologie, ce au la bazd calculematematice sofisticate. Nimic nu este ldsat la voia in-tAmpldrii. Totul este planificat, calculat, implementat,verificat, ajustatin pagi gi corectat. Asa cum pe PdmAnt

se construiegte un bloc sau o fabric6, noi construimplanete, sisteme, galaxii. Noi suntem creatori ca gi voi,diferi doar gradul de inteligenfi gi modul nostru de

abordare.PdmAntul a fost inifial proiectat avAnd ca temi

principald crearea unei planete pe care sd poatd firecepfionatd informalia in formi modulard (compo-zilie atomicd), cu care si ai posibilitatea de a inter-acfiona, avAnd implementat, la nivelul informafionafun sistem de perceplie adecvat. Aceasta a fost ideeacare a generat crearea planetei voastre ca proiect de

sine stdtitor printre alte proiecte in derulare inansamblul universal.

\

10 11

2. Pro gi contra

upd ce proiectul planetei PdmAnt a fost pus lapunct dupd definirea lumii materiale atomice,

au trecut sute de milioane de ani (socotite in migciride rotalie a PdmAntuluiin jurul Soarelui), pe parcursulcdrora materia a cdpdtat multitudini de forme care auevoluat in timp. Astfel, au fost introduse treptatformaliuni monocelulare, pluricelulare, microorga-nisme, bacterii, plante, primele forme de viald aleregnului vegetal. Concomitent cu plantele, au fostintroduse Ei alte forme variate, avAnd rolul de a

intrefine echilibrul in apd, in aer sau pe uscat.Pe mdsuri ce proiectul ,,PimAnt" a progresaf au

fost dezvoltate forme noi de viatd, mai complexe: pegti,reptile, dinozauri, animale mari etc. Tematicile acelortimpuri au constat in implementarea tipurilor diversede congtiinte, care, prin existenta lor temporard, sd

menlini procesele care au loc in naturd, principul debazdhind,,orice introduci in sistem trebuie sd coexiste,corelat cu procesele deja implementate".

Orice formd de viald plasatd vreodati pe PimAnt a

fost introdus5, finAndu-se cont de urmitoarele reguli:

- transferul informafiei (prin circuitul hrinire-eva-cuare) sd aibi loc pe circuitul uscat, apd, aer, astfelincAt echilibrul ecosistemului sd nu fie ameninfa!- orice congtiinfi care va fi introdusd si poatd co-exista respectAnd normele stabilite de menfinere aechilibrului;

\

- la introducerea unui element nou, sd se find contde cele care existd deja;

- orice este addugat in sistem trebuie sd aibd, Ia

rAndul sdu, un rol de transformare a materiei gi sd

respecte echilibrul existent;

- orice fiinli de pe planetd va trebui sd urmezeciclul existenlei (nagtere-viaf d-moarte-descompu-nere-revenire sub o alti formd de via!5), res-

pectAnd regula primordiald a pdstririi echilibrului;

- orice formd de viald va putea exista, atAt timp cAt

iqi executd rolul propriu gi nu afecteazi echilibrulaltor forme de viafd.Aga cum probabil gtifi, in naturi existd lanfuri tro-

fice prin care animalele gi plantele igi indeplinesc rolullor, in armonie unele cu altele. O pasire mdnAncd o in-sectd care, la rAndul sdu, se hrinegte cu ceea ce rezultddin descompunerea unei plante, iar pasirea are

libertatea de a exista o perioadd, pAnd cAnd,la rAndulsdu, va ajunge hrand pentru un alt animal, care va juca

un rol aseminHtor.Orice vieluitoare de pe pdmAnt, mare sau micd,

planti animatr, bacterie, organism unicelular, rePre-zintd o congtiinlX care igi indeplinegte menirea in re-

glarea gi intrefinerea echilibrului ecosistemului. Prinfelul in care ele se migcd, trHiesc, se inmulfesc, se hr5-nesc gi mor creeazd diversitate, iar existenfa lor joaciun rol in intrefinerea generald a ecosistemului. Aga se

desf5goard viala pe pimAnt de milioane de ani, fiecareorganism avAnd traseul sdu, indeplinindu-gi datoriasa existenfiald. Nimic nu este ldsat la voia intAmpldrii.Natura ?nsdgi, la nivelul universului, funclioneazd ci-

12 13

clic, iar existenta viefii pe pdmAnt, sub orice formd asa, se desfdgoard urmAnd cicluri, precum cel zi-noapte(ciclul cicardian), cel care corespundefazelor Lunii saucel al anotimpurilor.

Ciclurile viefilor a milioane de feluri de animale qiplante sunt interconectate gi funcfioneazl dupdregulicare constituie baza existentei ecosistemului. ln acestcontexf dacd iei dintr-un loc va trebui sd adaugi in altloc. Dacd dispare o specie sau mai multe, celelalte spe-cii vor trebui sd se adapteze, preluAnd din atribufiilespeciei dispirute.'Orice model de plantd sau animalcare a fost introdus de-a lungul vremii a fost proiectatgi gAndit, plecAnd de la indatoririle sale in cadrullanfurilor trofice gi de la urmdrirea ciclurilor de intrefi-nere.

Multi vreme, tema proiecfului PdmAnt a constatinintroducerea unor modele diverse de conqtiinfe de tipprimar, intr-un sistem evolutiv (organisme unicelu-lare, microorganisme, plante, animale), in vederea di-versificirii fiinlelor de pe planetd. Formele de viafd auechilibrat gi au multiplicat ecosistemul existent coexis-tAnd in echilibru gi participAnd la menlinerea viefii.Apoi, echipele responsabile pentru proiectul PdmAntau renunlat la ideea folosirii planetei in scop derelaxare gi au decis ca aceasta sd fie folositd ca spafiupentru implementarea, creEterea Ei dezvoltarea uneicivilizafii de tip nou, urmAnd sd fie populat cu entitdticapabile sd evolueze.

In univers existd nenumdrate feluri de congtiinfe.Nofiunea de congtiinld implici faptul cd unei fiinle ise acordi dreptul de a alege, drept numit liber-arbitru.

M

ttr

O congtiinld are dreptul de a hotdri urmarea unei di-reclii sau a alteia. Orice congtiinld care existd are drep-ful de a alege respectAnd o tematicd impusd, avAnd unscop pentru care i s-a dat gansa de a exista. Astfel, obacterie are dreptul sd aleagd cu care altd bacterie intrdin contact, dac6. o mdnAncd, o distruge sau daca tri-iegte in simbiozd cu ea. Dar scopul existenlei bacteriei,cAtd vreme ea trdiegte gi face alegeri, este acela de ajuca rolul propriu in menlinerea echilibrului. Astfel,plantele, bacteriile, microorganismele gi organismeleunicelulare pot exista, cAti vreme trdiesc, se inmullescgi mor, in conformitate cu misiunea alocat5. Ele au

dreptul sX evolueze, sd se inmulleascd, sd se trans-forme, delin instrucliuni de dezvoltare care le permitadaptarea la condiliile variabile de mediu (tempera-

turd, umezeaI|, presiune, intensitate luminoasd), darrolul lor primordial va rimAne cel legat de contribufiala intrefinerea echilibrului ecosistemului.

CAnd a fost creat modulul umatr, el a fost introdusin ideea de a evolua, dar gi in aceea de a contribui lamenlinerea echilibrului sistemului. Scopul proiectuluia fost implementarea unui prototip dotat cu o congti-inld cu calitdli superioare, care sd coexiste cu celelalte

elemente in cadrul format deja, avAnd menirea de aevolua spre cunoagtere.

Cetnseamnd a eoolua spre cunoartere? inseamn5 crea-

rea unui tip de conEtiinfd care, Pe lAngd faptul cd

trebuie sd se adapteze condifiilor de mediu,supravietuind, inmullindu-se, sd aibX posibilitatea de

a-gi extinde capacitatea de a evolua prin cunoaqtere,

asimilAnd gi prelucrAnd informatii, experienle. Sd in-

.W

\

14 15

ve!e, sd inleleagd, sd-gi insuseascd gi sd transmitdinformafia transmifAnd ceea ce a invilat gi a infelesaltor constiinle de acelagi tip. Noi numim acest tip deproces evolutiv,, cap acitate de transfer informafi on aI" .

Definind capacitatea de a face transfer informafional,omul a putut sd evolueze, sd se dezvolte gi sd formezecomunitdfi de-a lungul timpului.

Acesta este modul in care a fost gAnditd aparifiaprimelor module umanoide, pebazacdruia au fost de-finite primele prototipuri de umanoizi si caracteristi-cile lor.

"{h

3. Finalizareaunei idei

fdeea credrii unui model de congtiinld, capabili sd

Ievolueze prin inv5ldturi, inlelegere 9i asimilare a

fost controversatd incd de la aparilia sa. De ce ar fi fost

controversat5? Deoarece, inifial, s-a dorit ca planeta sd

fie pdstrati doar ca un loc deosebit de frumos, cu

diferite forme de viali care sd coabiteze in echilibru Ei

sd intrefind la nesfArEit splendoarea localiei.Apoi a apdrut ideea de a fi introdusd o congtiinld

de tip evolutiv gi in acest mod a fost lansatd crearea

primului tip de umanoid. Umanoidul de tip primar a

fost dotat cu un sistem de percepfie funcfional cu co-

relarea celor cinci simluri (miros, vdz, auz, gust, sim!

tactil), prin care sd poatd analiza informalia pe care o

recepta din lumea materiali. Modulul uman de tip pri-mitiv a fost utilat cu un sistem de alegere (congtiinfd)

simplis! existenla sa avAnd ca tematicd principald su-

praviefuirea in mediu. El a fost dotat ca prototip/ cu o

capacitate redusd de asimilare qi de transmitere a infor-mafiei cdtre semenii sii. Fiind mai mult un model de

testare, a fost echipat cu un procesor (creier) util, inprincipal pentru supraviefuire Ei secundar pentru de

a infelege si a transmite semenilor sdi ceea ce a infeles.

Fiind vorba despre un prototip, doream sI verificdm

dacd va face la!6 condiliilor de mediu gi dacd va reuqi

si rdmAnd in viafd, locuind in zone unde vegetalia de

tip jungli/pddure era predominantd. Forma sahzic6'afost inilial asemdndtoare cu cea a maimulelor, deoa-

\

1617

rece s-a considerat cd ii sunt necesare brale mai lungi,agilitate gi for!5 hzic6..

Omul primar a fost setat sd respecte natura, avAnd

nevoie doar de strictul necesar pentru a mAnca sau a-gi

crea un confort minim. Viala sa se desf5gura in cadrulnaturii, ducAnd o existentd primari, pufin evoluatdfafd de cea a animalelor. La inceputuri au existat maimulte modele de prototipuri umane care au fost intro-duse pe r6nd, dupd care s-a f5cut o analizdin contextulcondiliilor de mediu de pe planetd gi a fost introdusun model nou - denumit de voi Homo Sapiens -inzes-trat cu capacitdli sporite de inlelegere, prin adXugarea

in gir a informa{iei.Ce tnseamnd capacitatea de addugare tn qir a informa-

liei? inseamnd c5, pe lAng[ faptul cd poate primi gi tri-mite informalii celorlal1i semeni, el poate reline gi

inlelege filrd a experimenta pe propria-i piele. Acest

tip de proces decizional se numeqtetnadldturd alterna-

tiad. O fiinfd poate inlelege, prin asimilare, fie pebazaexperienfelor trdite, fie poate in{elege din explicaliilepreluate de la pdrinli sau din alte medii.

Modulul Homo Sapiens a fost dotat cu capacitatea

de anaIiz6, cu aga-numitul liber-arbitru, cu memorie Ei

capacitate de prelucrare a informaliei prin indexare,fiind superior modelelor anterioare. Modulul umanoidupgradabil a fost implementat sub forma a 12

rase/infdfigiri majore, avAnd diferite reprezent5i hzice

gi caracteristici adaptate condifiilor din zonele geogra-fice ale globului din acele timpuri. Poziliazonelor geo*

grafice din trecut s-a modificat de-a lungul a sute de

mii de ani. Ca urmare, reprezentarea zonelor de