contributii la cunoaşterea şi a ecologiei opilionideror şi epigee, din

Contributii la cunoaşterea

şi a ecologiei opilioniderorşi epigee, din

răspîndirii geograficecavernicole, endogeeRomânia

Şte(ania Avram şi Dan Dumitrescu

595.41

In prezenta lucrare autorii dau repartiţiageografică a 38 de specii deopilionide recoltate din peşteri şi habitate exterioare, din lungul'Carpaţilor şi din Dobrcg~. precum şi unele observaţii asupra sistematici! şi ecologiei speciilor studiate.

Primii specialişti care au descris sau au citat diferite specii de opi·'lionide de la noi din ţară au fost: V. SilI (1862), G. Se i d 1 i t z ~1867),

O. Herman (1871), )1. Jaquet (1905),1. Scriban (1906) şi

F r. Ro e w e r (1910, 1912, 1923, 1935, 1949, 1950, 1951, 1956, 1957).A. Ro Ş c a (1930-1931) şi F. C î r d e i (1942-1947, 1956-1963)au cercetat opilionidele din estul, nordul Moldovei şi )!aramureş menţio

nînd şi cîteva specii găsite în Carpaţii Meridionali; G. K o 1o s var y(1963) a cercetatopilionidele din Transilvania, iar Ş t . ..!.. ram (19641968) a studiat unele specii ca.ernicol~ şi a descris un număr de speciinoi, endogee şi epigee. . • • •

Prezenta lucrare contribuie la întregirea cunoştinţelorasupra fauneide opilionide din România, dind o vedere de ansamblu asupra răspîndirii

speciilor acestui ordin în ţara noastră. Pe lîngă lista propriu-zisăa specillorşi a localităţilor de unde au fost recoltate exemplarele studiate se dau şi

unele date taxonomice asupra incadrării speciilor ca.emicole şi, acolo undes-a considerat necesar, unele observaţii asupra variabilităţii morfologicea speciilor cavernicole, endogee sau epigee. De asemenea, lucrarea conţine

cîteva observaţii ecologice efectuate de autori între anii 1961 - 1968,

Luc,.. Inst. de speol."Emll Racoviţi", t. VIII, p. 99-145, Bucureşti, 1969.

100 ŞTEFANlA AVRAM şi .0. DU.IITRESCU 2

precum şi unele observaţii ecologice şi de loe~lizare geografieă furnizate deL. Bot o Ş ă nea n u, V. De c u, Ş t. Neg rea, 1. Fu h n şi M.Vin tiI e seu, cărora le mulţumim în mod deosebit.

tn lucrare am folosit termenii de troglofil şi subtroglofil, În sensul datde)1. P a van (1944). Pentru sistematizare şi pentru simplificarea<lenumirii biotopurilor de unde s-au capturat exemplarele studiate (in afaramediului cavernicol) am utilizat termenii de flldogeu şi epigeu. Termenulde endogeu a fost folosit în sensul dat de P. Ca s s a g nea u (196l)pentI u sol şi anexele sale directe şi indirecte, incluzînd şi litoclazele.

Prin termenul de litoclaze( Tr. O r g h i dan şj M. D u mi.t r e seu, 1964) se înteleg spaţiile înguste, existente în roci datorită 'tratHicaţiei, şistuozităţii şi diaclazârii, spaţii cu un microclimat asemănător

celui din endogeu. .tn termenul de epigeu am inclus biotopurile formate de tulpinile şi

coroanele c:>pacilor, diverse alte plante, pereţi stîncoşi nuzi. zidurile ehi.dirilor e~c., respectiv toate habitatele supuse unor variaţii climatice mari.

llatuialul ~ti did a fest « 1:<ttt ~e r:oi şi de col<gii r:cştri şi f:::ce parte din colec\iileJnslillitului <'c !peolegie "Emll Rt:covi\ă", Muzeului de Istorie naturală "Cr. Antipa" ~I lnsti·tutului de hlologie ,,1r. Săvu1escu".Materialul din colecţia Institutului de spec.logie a fost colec·tat In cea mai mare parte din peşteri şi din carstul de sUJ:raf&\ă din lungul arcului carpatic şi

Dobrogea, iar cII din cole.cţia Muzeului "Gr. Antipa" şi a In_stilutLlui de biologie a fost colectatdin divene zone ale Call=aţilor şi Dobrcgea. Pentru a evila rcpettrea In text a dcnumiriiuniliiţilor geografice c'e prim ordin şi a Dol:rogii, le-am nolat cu iniţialele: C.Or. = Carpaţii

OJientali; C.1I1. = Carpatii Meridionali; C. Ou. = Carpaţii Occidentali; D. S. = Dobrogeade nord; D. C. = Dobrogea centrală; D. S. = Dobrogea de sud.

Denumirile peşterilor din care s-a recoltat materialul corespund cu cde indicate In "Hartaregiunilor carstice din România" (T r. O r g h i dan şI colab. 1965). O parte din speciile capturate In peşteri Intre 1961-1968 au fost citate conform delerminărilc.r date de noi, In lucrl1riIe,: Tr. Orgţl1dan ,i 1\1. Dumitrescu (1962-1964); )1. Dumitrescu şi

c o la' b. (1967); C. l\f o t a ş, Y. De cuşi A. B u r g heI e (1967) şi A. şi Ş t. 1'0 e gre a

(1968). ..

In lucrare am folosit abrevierile: C.M.A. = col«ţia :\Iuzeului de istorie naturală "Gr.Anlipa" ,i C.I./!. = colecţia Institutului de biologie "Tr. Săvulescu", pentru a deosebi materialul din aceste colectii de cel ce apartine colecţiei Institutului de speologie "Emil Raco\'iţă",

care este mai numeros şi câre apare fără vreo menţiune;·aIJ.='aven, tnd. = endogcu,jlll'. =juvenil, lap. = lapidicol, iii. = liti'eră, IiIcI. = Iitoclaze, P. = peşteră, pC-do = pădure.

)luJtumim călduros luh:rcr colegilor care. au capturat materialul prezentat In această

lucrare.

Dobrogea. Col. Instilutului dt sptolo{,it, leg.: prc.r. dr, <loc. :\1 a r g are t a D li m itre~cu, dr. doI.'. Tr. Orghldan, Maria Georgescu, Alexandrina şi ŞI.

Neg rea, dr. doI.'. J a n a Ta n·a sa ch e. Col. Mu:eului "Gr. Antipa", Icg.: Y. G h f r a·II OI, ing. Ş t; Neg r li, Ş t.' Tor 1.' e a, M e d e e a We i n b e r g. Col. Institulului de biologie, leg.: I. Fu h n.

CarpatII OrIental!, Col. Institutului de· speologit, ies.: pror. dr. dor. Mar Il a r f l Il

Dumitrescu, dr. do~. Te. Orghidan, dr. doc.J·ana Tanasache, Y. DeclI,1 II nea J u var a, Ma r,l a G e o l' g e seu, C. P leş a. Col. Muzeului "Gr. Antipa",leg.: dr. doc. 1\1. BăI.' e s c li, 1. A n d r e e seu, 1. C ă P u Ş e, V. G h era s i ro, A m e II a li arc u s, ele o pal r a Olt e a n. Col. Institutului de biologie, leg.: 1. Fu h n.

3 CONTRmUŢIl LA CUNOAŞTEREAOPILIONIDELOR DU-; ROMĂ~"1A 101

CarpaiU lIrrldlonall. Col. Institulului de sprologie, leg.: prof. er. dct". ~I a r g ar r t aDu ro i t r e 5 C u, dr. doc. T r. O r g h i dan, dr. doc. J a n a Ta nas a h e, A ne-.B il I il c e seu, V. De c u, D. Dan c il u. J. F u h D, 1 lin c a J u ~.. a r 2, '\". P u ş c ariu, E. Ş e r b a o, J. Tab a car u. C<;I..Mu:eull.i ,.Gr. Antipa!', Irg. : J o a o a şi Y. A oII r e e seu, E m i J i a L il c li t u $ u, E J r n a :M a n t u, ele o pat r a Olt e a n, X en i a Pal ade, D. Ser i p t" ari u, ::\1 ar i a Suc i u, Ş t. Tor cea, ::\1 ari a Y asi li u. Col. Imtilulului de bidcgir, leg. : I. Fu Il o, H 1r s u.

Carpalll Oerldentall. Col. Inslilulului de !ptolfgir, leg. : Ale x a n d rin a şi Ş t. ~ cIl rea, 1.. Bot o Ş il nea o \1, An caB il J il c e seu, D. D a o c il u, C. P leş a, 1. T abac a r u. Col.•UuZtului "Gr. AnliFr.",lq;. : dr. <:oe. ~,. B li c e seu, J. C il P u Ş e, Y. G h erasim, D. Lupu, Şt. Toreea.

Ord. O PI L ION I DEA

Subord. LANIATORES

Fam. - P HAL A N G O D I D A E

Subfam. TRICOMMATINAE

,. Brigestus granulatus (Roewer) 1915

53"0.: .urlasalflrmen glanulalu$ Rcewer 1915; ScolcltlT.OFS dacicl!$ Roewer 1935 ;Brigull:s §IC/nulalus Roewer 1935; B. robuslus Roewer 1935; Bukowina monlicola Roewer 1935.

Studierea materialului colectat timp de 10 ani (col. Inst. de speologie), precum şi a materialului care a servit ca bază pentru descrierileoriginale ale lui F r. Ro e w e r (col. Senck. Museum), ne-a condus lalIinonimizarea celor patru "forme" de laniatori descrise din lţomânia:

B. granulatus = B. robust'U8 = S. dacicus = B. monticola, din următoarelemoti'\"e: .

a) incadrarea sistematică a acestei specii in 3 genuri ~i -1- specii diferite numai pe baza numărului de articole al părţilor terminale a tarselorpicioarelor şi a chetotaxiei este artificială întrucît ambele criterii sîntvariabile la această specie. Organele genitale nu au fost examinate;

b)in ambele colecţii există numai 00 consideraţi ca ~~Brige.~tlls" ~i

"BllkG!Cilla" şi numai ~ ~ considerate ca ,,8(otolollops".Capturile efectuate timp de 12 ani (1957 - 1968) de către cercetă

torii Institutului de speologie în diyer~e perioade şi diferite biotopuri, ca şi

capturile efectuate periodic de noi din biotopuri strict determinate (P.Cioaca cu Brebenei), au demonstrat coabitarea permanentă a 00 consideraţi ca "Brigeshls" şi "BllkOlcilla~' cu ~~ considerate ca ~,S('otolemop8",impreună cu pui de diferite taIii. Coabitarea pel'manentă a acestor 00 şi<;'~ şi prezenţa puilor, arată că este "Vorba de o specie unică, c-are prezintăun pronunţat polimorfism. Valoarea sa taxonomică şi limitele '\"ariabili'-tăţii sale sînt discutate pe larg deŞ t. A v ram (1968 b). _.

102 ŞTEFANIA AVRAM şi D. DU1UTRESCl1

!

Material din peşteri

C. Ore II-Iii Gur{!hiu - Harghita. P. de la Voşlăbeni, 5.V.19661 ~. l'I-ţii Perşani. Defileul Virghişului, P. nr. 36, 8.IX.1958, 1 o. '

C.II. l\1-lii Sebeş. P. Gaura ~e pe malul drept al Ohabei, 27.Vl.1963,1 &. M-ţii Mehedinţi. Valea Lupşei : P. nr. 6, U.\II,1960, 1 ~. P. nr. 1223.X.1964, 1 ~, 1 juv. P. nr. 14, 21.VII.1960, 1 ~, 1 juv.; 18.X.1960'1 6, 1 ~, 1 juv. j 20.XI.1964, 1 o. P. Cioaca cu Brebenei: 24.X.1961, 1 °;'21.XI.1964, 4 &&, 5 ~~, 6 juv. j 9.V.1965, 4 00, -1 ~Q, 2 juv. j 19.VI.1965,2 &&, 2 ~~ j 20.VII.1965, 5 &&, 4 ~~, 5 juv. j 18.TIII.1965, 2 &0, 2 ~ ~;

Il.IX.1965, 30&, 2 ~~j 24.VI.1966, 400, 8 Q~j 31.III.1967, 2 ~~,

2 juv. j 8.X.1967, 2 &&, 3 ~~, 3 juv. j l.III.1968, 3 00, 4 ~~, 2 juv.;26.VII.1968, 3 ~~. Av. din Faţa Pietricelei, 14.\11.1961, 1 O, 1~, 1 juv.P. Lazului, l.III.1968~ 2 00, 1 ~. Av. II din Valea Sohodoalelor Mici,16. VII.1965.1 ~. Av. Gărina din Faţă, 28. VIT.1962, 1 0, 2 W. p~ cuGheaţă, 25.VII.1962, 200, 1 juv. Av. de la Jgheab, 2.VllI.1962, 10.Podişul Mehedinti. P. Bulba, 21.X.1961, 30&, 1 ~. Av. de la Pietri:28.VII.1957, 1 o, 2 ~~ j 14.XII.1958, 2 &0, 2 ~~ j 14.VI.1962, 200,1 ~. P. de la Virful Inalt, VII.1957, 10,1 juv. P. ]'Iare de la Balta, 29.VII.19.57, 1 ~. P. Topolniţa - sect. P. Femeii: 18.Xll.1958, 90&, 10 ~eţ,

1) juv. j 26.VI.1962, 1 &, 5 ~~ j l.XI.1963, 3 00, 1 ~ j 26.X.1964-, 1 o,3 ~~, 1 juv.; 9.VI.1965, 600 , 8 ~~, 2 juv.; 17.VII.1965, 200, 2 ~~;

14.VI.1966, 4- 0&, 2 ~~. P. Topolniţa - intrarea Sohodol, 1l.X.1962,1 &, 3 ~~. P. Topolniţa - galeria Murgoci, 16.X.1962, 1 ~. Av•. nr. 1de la Varniţă, 26.VII.1962, 2 juv. Bazinul \"Aii Cerna - f7alea Cernişoa

,.ei. P. nr. 26, 2.X.1962, 1 o, 1 ~. P. nr. 31, 10.X.1962, 2 ~~. Corcoai.a,P. nr. 33, 21.VI.1962, 1 ~. P. nr. 36, 24.X.1962, 1 o, 1 ~. C1'rB1ll i-uferioral f7tlii Cerna. P. Gaura Ungurului (ambele etaje): 28.VI.1962, 200,.4- ~~, 1 juv. j 16.V.1964, 200, 6 ~~. .

c. Occ. lI-tii Aninei. P. Vraşca, 3.X.1965, 1 o, 1 ~, 2 juv. li-ţii

Poiana Ruscăi. P. din Cioaca Birtului, 25.V.1963, 2 00, 5 ~~. M-ţii llureşului. Calcarele de la Godineşti. P. de la Godineşti, 3.VIII.1960, 1 ~.

II-ţii Pădurea Craiului. Valea Criş'Ului Repede. P: de la Gălăşeni, 1965,1 0, 1 ~.

Material din endogeu

C.Or. Obcina }larc. Păd. lîngă com. Argel, lap., 28.VI.1968, 1 0,1 ~, 1 juv. Mas. Rarău - codrul secular Slătioara, buşteni putrezi şi

lit., 26.VI.1968, 2 00. Păd. Slătioara,lit.,23.VI.1968, 1 juv. DepresiuDf'aDornei. Tinonl1 din Poiana Stampci, detritus, 26.VI.1~68, 1 juv. lI-ţiiBirgăului. Ilva Mare, litcl., 26.VI.1968, 1 eţ. lI-tii Perşani. Defileul Virghişului. Malul pîrîului Eros, lap., 27.VIII.1963, 1 ~, 1 juv. tn fata P.nr. 1, lap., 24.VIII.1963, 1 ~. tn faţa P. nr. 45, lap., 29.VIII.1963, 3 ~~.Păd. Bogata (aprox. 20 km la sud de defileul Virghişnlui), lit., 2.X.196~,

5 CONTRIBUTII LA CUNOAŞTEREAOPILIONtDELOR DIN ROMANIA 103

1 &. Valea Siclău, litcl., V.VII.1961, 1. ju•. 1135. Girbo,·a- MI. Cumpdtul(O.M.A.), sub scoarţă, 2.VII.1968, 1 ju•.

c.:n. )I-tii Bucegi. Imprejurimile oraşului Sinaia, 18.V.196.:>. 1 Q.Izvorul Dorului (C.)I.A~), lap., 2.VII.1968, 1 -1. Valea Oltului. 3 km destaţiunea Căciulata, litcl., 6.VI.1967, 2 -5 O. JI-ţii Sebeş. )Ialul sting alVăii Luncanilor, lap., 28.VI.1963, 1 0, :? ~g, 2 ju•. In fata P. Gaura luiCocolbea, lap., 18.v.1962, 2 ~~. Reg. Xuc-şoara - Peştera. lmu.rgenţa

P. Gura Cetăţii, lap., 26.V.1962, 1 ~. Bazinul Jiului de vest, Lîngă P.Alunii Negrului, lap., 17.X.1967, 1 O. JI-ţii Jlehedinti, Valea JlrArului.Pă-durea Neguroasă (4 lan distanţă de satul Cloşani); lit., 20,\"1.191)1), 1 5,2 ~~; l.V1II.1968, 10, 2 juv. Ză.oiul ,.la dinamită", lap., 2.\"1II.1968,10 &&, 5 ~~, 5 ju•. JIasivlll rîrloape. Sub scoată de frasin, 2.:>.\II.1962,1 ~. "La Jgheab", end., 29.VII.196:? 3 ju•. ero. la 15 m distanţă de"Cazărmi", end., 4.VIII.1962, 1 ~. Yalea Seacă, 5 - 6.VIII.1962, 1 5,2 ~~, 1 ju•• ~Iuntii Cernei. jIt. Domogled, lap., 18.V.1962, 1 ~ (C.1[.A..);lit., 10 - 20.V.1962, 2 &0, Bazinul ,·ăii Cerna. Cursul inferior al răii

Cerna. Afluent drept al văii Bahna, end., 16.vl.1966, 2 ju•.C.Occ. M-tii Almăjului. In fata P. Gaura Haiducească, lap., 17. V.

1964, 1 &.B. granulatua este singurul reprezentant allaniatorilor in România.

Laniatorii europeni sint consideraţi ca relicte mezogeidiene care populaula sfîrşitul terţiarului unele din regiunile Europei actuale. Aria lor de răs

pîndire, in acea epocă, se intindea probabil pină)a limita septentrională

a vegetaţiei de climat cald. Aria actuală arată că ei s-au propagat sprenord pină in zona Europei centrale. Marea majoritate a speciilor de laniatori europeni, incepind din Pirinei şi pînă in A.lpii Dinarici, sint c-a.erni<,oli, iar B. gramllatua, endemic in Carpaţi, se află la limita estică a arealului acestor relicte. Această specie trăieşte in tot lungul lanţului earpati~,

in zonele submontane şi montane nu prea inalte, dar este cantonată IDa5ivin peşterile şi a.enele din carstll1 mehedinţean.

Exemplarele după care a fost descrisă specia au fost găsite in afar-.lpeşterilor şi de aceea a fost consideraU ca formă epigee. Aici trăieşte subpietre, in litieră, detritus, muşchi umezi; B. granulatlts este insă o speciecare s-a adaptat mediului cavernicol, unde poate fi găsită in număr multmai mare şi mai frec.ent decît în afara peşterilor. ~Ienţionăm totodată

{'ă adaptarea sa fiziologică şi ecologică nu a fost urmată de modificări

morfologice e.idente, ochii, talia, lungimea şi aspectul apendicilor fiindasemănătoare la exemplarele din peşteri cu cele de la exemplarele dinexterior.

Indivizii de B. gramtlat1/s se găsesc atît in peşterile mari cit şi in{'ele mici, aproape de intrare, în semiobscuritate, sau în profunzime, înobscuritate totală şi la temperatură constantă. De exemplu, in P. Topolniţa se intîlnesc atit în etajele fosile, cît şi în cele active, în locurile lipsitede curent, cu umiditatea crescută şi bog-ate în faună. In etajul aeti.ajungpînă la 40 m de intrarea Sohodol, la 1 500 ro in galeria Murgod, iar in~tajul fosiI, sect. P. Femeii, la aproximativ 80 m de intrare. Temper-atUf".lin această peşteră 'ariază intre 8 şi 12."C, iar umiditatea intre 98 şi 100%.Su~stratul este format din planşeul stalagmitat, argilă, bolonni, micipetice de guano, resturi vegetale.. 1n P. Cioaca cu Brebenei, populaţia

lo.i ŞTEFANlA AVRAM şi D. DUMITRESCU 6

acestei specii este cantonată în săliţa de la baza avenului de acc~ adînc de6 m. Temperatura variază între 7 şi 13°C, iar umiditatea între 92 şi 100%.In verile foarte secetoase, cînd umiditatea scade în această săliţă, B.granulatu8 migrează spre interiorul peşterii unde umiditatea rămîne constantă. Substratul în săliţă este reprezentat de bolovani, argilă şi numeroaseresturi vegetale, iar în iilterior de planşeul stalagmitat.

Specia este carnivoră. în peşterile unde se găseşte permanent, existăo bogată faună de coleoptere troglobionte care-i cad pradă. De exemplu,în P. Topolniţa există Clo.~ania orghidani, iar în P. Cioaca cu BrebeneiSophrocJtaeta sp. B. granulattl8 pare să prefere coleopterele cavernicole,pe care le consumă avid, dar se hrăneşte şi cu altă pradă, comportarenormală pentru un animal care trăieşte şi în mediul edafic. La disecţii

am găsit în stomacul unor exemplare resturi de N emastoma, de mici araneide etc. Deci prada este compusă din elemente destul de variate, înfuncţie de abundenta în mediu a unora sau a altora dintre grupele de animale, ca şi de capacitatea lor de atac şi de apărare.

Indivizii se mişcă încet şi au o mare putere de disimulare, datmităatit culorii lor galben.-ruginii, asemănăto~\l.'e sfărîmăturiIor de calcită

roşcată, argild şi lEmnelor putre<ie, pe care se găsesc de obicei, cît şi căderii

in tanatoză care se produce aproape instantaneu în urma unei excitaţii.

Juveni1ii sînt mult mai vioi şi nu i-am observat niciodată în tanatoză.

ln ceea ce priveşte reproducerea, la exemplarele din peşterinu pare săexiste un ciclu sezonier strict. In toate lunile anului s-au colectat juveni1idedifoerite taIii, abia eclozaţi sau aproape de matmitate. Uterul ~~, cupuţ~~imp înainte de depunerea pontei, este mărit şi cuprinde 16 ouă

albe, 'Sferice, cu un diametru de 0,75 mm. Exemplarele din mediul exteriorpresupunem că iernează în stare de adulţi, dar nu avem nici o probă înafară de faptul că s-au găsit exemplare adulte în luna mai. .

Subord. Palpatores

Suprafam. Dyspnol

Fam. T ROG U L I D A E

Trogulus tricarinatus (Linne) 1758

. Rt18pîlldire. Europa centrală şi sudică, in regiuni de şes şi podiş;

a fost semnalată şi la înălţimi pînă Ia 2000 m. In România este o formădestul de rară, găsită în zonele submontane, pînă la 700 m altitudine..


C.Or. II-tii Peqani. Defileul Vîrgkişului. In faţa P. nr. 11, lap.,27.IX.1962, 1 ~. Păd. Bogata (aproximativ 20 km Ia sud de defileulVîrghişului) lit., 28.VIII.1963, 1 ~.

7 CONTRIBUTU LA CUNOAŞTEREAOPILIONIDELOR DIN ROMANIA - 105

C.M. II-tii F;'igăraş. Dealul Chicera (C.)f._-\), lit., 6.V.Hl6i, 1 ju...=:Valea Oltului. Lîngă staţiunea Călimăne~ti, litc-1., 24.X.1966, 1 ~. li-tiillehedinli. Valea MotTului. Păd. Negurcaj;ă ( 4 km distanţă de !'atU1Clo~aE.i), Jit., 22.VI.1966, II ~. li-tii Cern('i. JIt. Dcmogled (C.)I.A),1it.j12.V.1968, 1 JUY.

" C.Oee. lI-ţii Gersanului. ralea SUlfarti (C.JI.A), lap., 26.IX.1968,3 juv.

T. tricari-natus trăieşte in loturi întun€tca~e şi umede, sub pieue,în detrihlR, Jitieră ~i Jitodaze.

Trogulus nepaeformis (Scopoli) 1863

Răspîlldit·e. EUJ'ora centrală, în ţinuturi fU altitudine mai ridic-atâ.1n România F.e gă~eşte in zone mlmontane ~i montane la înălţimi I:U preamari.

.., !


C.Or. Obcina JIare. Păd. lingă com. .!.rgel, detritus, 28.VI.196~;1 ~. lI-tii Bjrgăului. TITa )Iare, JitcJ., 26.YI.1968, 1 0, 1 juv. lI-ţii Pt'r~

~ani. Defilwl rîrghişului. tn dreptul podului nn, lap., 24.VIII.1963, 1 ~1 juv. Aval de P. nr. 14, lap., 30.VIII.1963, 1~.

C.ll. ~I-ţii Sebt'şului. )lalul stîng al Văii Luncanilor, lap., 28.n;1963,.. 1 ~,1 JUT. Imurgenţa Lunca Ponor, lap.,·3.VI1.19.63, 1 o, 1.2~

'Riul Bărbat, malul sting, JitcJ., 3.XI.1964, 1 o. Dealurile Haţegul1li, rezer;'\'aţie, lap., 15.X.196i, 1 O. li-ţii Retezatului, partea de nord-nst. CU1"ciZlata, krn 11 aval de cabană, !ap., 3.XI.1963~ 1 ,c). li-tii llehedinţi. J1M.

- Vîrtoape. Crovul din "Faţa Radului", end., 24.\II.1962, 2 juv.T. lIepaeformis trăieşte în locuri uIDH:e ~i întunecoase, în detritu~

sub pietre, în litoclaze.

Dicrano/asma scabrum (Herb5!) 1799

RdBpîlld-i're. Europa sudică, in ţările din jurul Jlediteranei (PeninsulaBalcanică, Italia ~i Sicilia). A fost de aSEmenEa s€mnalată şi in C~hoslovada. 1n România Fe găseşte în zonele submontane şi montane la înălţimi

.nu prea mari.


C.Oee. li-tii Poiana RusC'ăi. P. din Cioat(l Birtului, 25.Y.1963, 1 C).li-Iii Pădurea Craiului. Platoul dintre Valea ridâ şi Cheiie Albioarti.P. Poşiştăul de la Tăul Segru, 29.II.1962, 1 ~.

106 ŞTLFANIA AVRAM şi D. DUMITRESCU

Mat~rial din endogeu

8

C.Or. lI-ţii Perşani. Defilelll Vîrghişului. Malul pîrîului Eros, lap.,27.VIII.1963, 1 juv. In faţa P. nr. 1, lap., 24.VIII.1963, 1 juv.

C.M. ~I-ţii Sebeş. In faţa P. din Valea Cheii, !ap., 6.XI.1963, 1 ju•.Reg. Nueşoara - Peştera. Insurgenţa P. Gura Cetăţii, lap.; 26.V.1962,1 ~, 2. iuv.; 4.XI.1963, 2 juv. II-ţii llehedinti. Valea Lupşei, buşteni

putrezI, 21.XI.1964, 1 O.C.Occ. JlI':'ţii Almăjului. In faţa P. Gura Ponicova, lap., 14.VI.1966,

2 iuv. II-ţii Gorganului. Valea Suşarei (C.M.A), ~uşchi, 26.IX.1968,1 o, 1 ~. li-tii GiIăului. Bazinul Someşului Rece. Pîrîul Frăsinei, lit.,,1l.VI.1967, 1 juv. Cîmpia Someş1111ti, Beltiug (C.M.A), lit., 16.V.1965,2 ~~.

D. Bcabnl1)~ este o specie de origine sudică, mai termofilă. Trăieşte

in locuri umede, sub pietre, în detritus, în buşteni putrezi. In peşteri intrăintîmplător şi se găseşte pe resturile vegetale din zonele vestibuIare.

Fam. N EMA STOM ATI o A E

Nemastoma quadrlpunctatum (Perty) 1883

-E Rdspîlldit'e. Europa centrală pînă în Pirinei şi nordul Balcanilor.tn~România se găseşte în zonele submontane şi montane la inălţimi c.trec de 600 m .. A fost citată de C. F r. Ro e w e r (1935) din peşterile

Lucia Mică şi Igriţa, de G. K o 10 s v â r y (1963) din P. Vadul Crişuluie

Material dinendogeu

C.Or. Obcina Mare. Păd. Ungă corn. Argel, lap., 28.VI.1968, 1 o,2 ~~. llas. Rarău. Codrul secular SIătioara, lap., 25-26.VI.l.968, 2 00,2 ~~, 2 iuv. }las. Ceahlău. Izvorul Măcărăscu (lîngă cabana 7 Noiembrie),tap., 20.VI.1968, 4 00, 3 ~~. Aval de cabana Durău, lap., 21.VI.1968,1 ~, 1 iuv., 1\Ias. Girbova. Mt. Sllsaiul (C.M.A.), Iap., 2.VII.1968, 2 00,2 ~~. Mt. Cumpătul (C.M.A.), lap., 4.VII.1968, 4 00, 1 ~.

C.1\1. M-ţii Bucegi. Valea lzvm'ul Dontlui (C.M.A), lap., l.VII.1968,1 O. M-ţii Cernei. Jft. Domogled (C.M.A), lit., 12.V.1968, 1 O.

C.Occ. l\I-ţii Gorganului. r alea S1lsarei (C.M.A), 26.IX.1968, 1 O.N. quadripunctatum trăieşte în păduri umede, sub pietre, mai rar

şi în litiel'ă. In peşteri pătrunde uneori şi se găseşte pe pereţi şi pe pietreleşi resturile vegetale de pe planşeu.

NematJma ef. sillii Herman 1871

N. siUii a fost descrisă de O. H e r m a n (1871) din Transilvania.Est~ răspîndită în Spania, Cehoslovacia (rar), Ungaria, Albar;lia şi I.t!~Qsla·

·9 CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREAOPILIONIDELOR DL"- ROMA1\flA 107

! via. tn România a fost citată de C. F r. Ro e w e r (1935) din P. Ponorici,P. de la Paroşeni, P. :Mare de la Soronişte şi de G. K o 1os. â r y(1963) din P. Vadul Crişului.

:Marea variabilitate a celor 977 de exemplare examinate, care toateseamănă mai mult sau mai puţin cu descrierea tipului original (care s-apierdut), ne-a determinat să solicităm şi părerea specialistului cehoslo.acdl'. V. Si 1h a v i, asupra poziţiei sistematice a acestor nemastome.După părerea dr. Si I ha. Y1 care a examinat 580 din exemplarele noastre şi căruia îi mulţumim pe această cale, este .orba de specia ],?emastornasillii Herman, 1871. Avind însă în vedere faptul că nu s-a putut facecomparaţia cn tipul original (foarte necesară pentru o certitudine estecompararea cu toate tipurile originale din grupa S emaatorna qlladripum:tatmn din care face parte şi X. sillii) preferăm deoc-amdată să denumimexemplarele în cauză X. ef. sillii.

Din observaţiile noastre şi ale specialistului \. ~ i I h a v y, reiesecă variabilitatea acestei forme se manifestă prin: de.senul de pe parte~

dorsa1ă a corpului; mărimea şi numărul tuberculilor cu sau fără ţepi

de pe areele 2-4; lungimea şi grosimea picioarelor ~i numărul de pseudo-i _ articulaţii de pe femurele picioarelor; lungimea pedipalpilor; aspectul

organelor de reproducere.La aceasta se adaugă faptul că nu existd o relatie Între caracterele de

1:ariabilitate şi biotopuri ţi cd 1:ariabilitatea se manifeBUl În cadrul aceluiaşi·

biotop ţi în aceeaşi gener~tie.

Material din pe~teri .

C.ll. AI-ţii Sebeşului.P. Ponorici: 6.IV.1954, 15; 7.IV.1959, 1 0,3 ~~, P. Cioclovina cu Apă: 8.IV.1959, 2 JJ, 3 ~Q; 24.TI.1962, 1 iu.;30.1V.1963, 1 iuv. l.VII.1963, 3 JJ, 1 ~. P. din \al~ Cheii, 6.X:1.1963,1 J. P. de la Tecuri, 24.V.1962, 1 ~, 1 ~, 5 iu" P. Gaura Oanei, 18.VIII.1962, 4: JJ, 3 ~~, 7 iu•. Re-g. Xucşoara- Peştera. P. Gura Cetăţii:23.VII1.1954, 1 J; 10.1\.1959, 5 JJ, 2 ~~, 6 iu" 25-'.1962, 1 o, 2 QQ.Bazinul Jiului de vest. P. de la Paroşeni, 16.III.1963! Ş iu" ; 4.VIII.1963,2 <ţ<ţ. P. Alnnii Negrului, 17.X.1967, 1 J. II-ţii ~Ieht'dinti. P. din \ale~Peşterii, 25.1.1961, 6 <ţQ; 25.IV.1961, 2 JJ; II.1962! 1 O. P. Cloşani,2.VII1.1959, 1 inv.; 5.XI. 1966, 1 iuv.; P. Vacilor1 5.TII.1962, 6 00,6 ~Q. Â.v. Gaura Mare de pe Valea Motrului Sec, 5.XI.1960, 3 iu" Â •.Rîndunelei, 5.VII1.1959, 3 00; 7.V1II.1960, 1 J, 1 ~. P. Lazului; 16.1\.1959, 1 J, 2 ~~; 26.1V.1961, 2 JJ, 1 ~, 1 iu•. ; l.TIII.1961, 1 5;6.XII.1961, 21 ~~, 9 ~~, iu•. 23.II.1962, 3 Jo, 'j Q~; 15.VI.1962, 4 QQ,1 im.-.; 23.VIII.1963, 7 Jo, 1 ~, 1 ju•. 17.X.1963, 11 00, 12 ~~, 2 iu•. ;16.VII1.1965, 14 JJ, 17 ~~; l.VIII.1968, 1 ~. Â •• II din \aleaSohodoalelor Mici: 28.X.1960, 9 00, 3 ~~; 19..1.1961, 3 iu•. ; 23.II.1962, 5 60,11 <ţ~, 3 iu•. ; 16.VIII.1965, 6 J~, 5 ~~. A•. )Iare din \alea Sohodoalelor :\Iari, 31.X.1964, 1 ~, 4 iu" A•. din Fueroaga lngustă, 30.IV.1961,

:~"3...DA.~L2Q. J in•. A._ din Piatra Scrisă. 17.TII.1961. 1, iu•. A•. Ga_ur-a

108 ŞTEFANlA AVRAM şi D. DUMITRESCU 10

lui Drind, 17.VII.]96], 2 ~~, 2 ~5?, 3 ju\. Av. nr. 2 de la Cazăl'mi,18.YlII.196], 3 ~~, 4 ~~. Av. nr. 4 ce la Cazărmi, 3.VlII.1962, 9 juv. Av.Gaura Porcului, 27.VIII.1962,.2 o~, 2. ~~, 3 juv. Av. de la Jgheab,3.VIII.1962, 3 ~~, 2 'f~, 5 juv. Ay. Gărina din Faţă, 28.VII.1962, 5 juv.P. cu Gheaţă, 25.VII.1962, 2 ~~, 1 ~. Av. de sub Plaiul Gorganului,20.VII.1962,1 juv. Av. din Boldul Ff.tii, 28.VII.1962, 1 juv. Av. din Craculeu Plopi, ]9.VII.1961, 4 ~~, 5 S?~, 1 juv. Podişul Mehedinti. P. Bulba,14.IY.]959, 1 ~; 23.1X.196], 3 ~o, 5 ~~; 21.X.1961, 1 ~. P. de la Podul~atural, 22.1X.]96], 3 ~~, 3. S?~. Av. de la Pietre: 28.VII.1967, 1 juv.;14.XII. 1958, 1 ~, 1 ~, 6 juv. ; 14.YI.1962, 2 ~~, 3 ~S? P. Mare de la Balta:

. 29.IX.1957, 2 S?~; 29.IX.1962, 1 o, -1 ~~. P. din Dea,lul Curecea, 19.X.lS62, 1 ~, 2 'f5? P. Gramei, 12.X.1962, 1 0, 1 ~. P. Topolniţa: 19.XII.1958, 2 'f~; 19.1X.1961, 1 ~. P. Topolniţa - sect. P. Femeii: 29.X.1961,2 S?~; 26.VI.1962, 3 ~~, 4 ~~, 1 juv. P. Topolniţa - intrarea Sohodol:1l.X.1962, 16 ~~, 24 ~S? P. Topolniţa - galuia :Murgoci, 16.X.1962,1 ~, 2 ~~. Bazinul \"ăii Cerna. ralea Cern'işoarei. P. m. 1, Il.X.1962, 1juv. P. nr. 31, 10.X.1962, 1 juv. Geal/ţul lneleţului. P. nr. 63, 13.X.1966,1 ~, 1 ~, 1 juv. Cursul inferior al 'răii Cerna. P. Mare de la Soronişte;

27.VI.1962, 2 ~~; 21.VIII.1965, 1 o, 1 ~. P. :Mare de la Ponorul Peceniş.

căi: 15.VI.1962, 2 ~~; 28.VI.1962, 1 o, 1 ~. P. Gaura Ungurului, l.IV,1956, 1~.

C.Oce. lI-tii Almăjului. P. Gaura Cornii, 21.VI.1962, 4 ~~, 3 ~S?,

2 i!!v.P. Gaura cu Muscă, 10.VI.1962, 2 ~~, 2 juv. P. de la Padina Matei,12.·~II~1961, 1 ~; 23.VI.1965, 3 o~, 6 ~~. P. Filipoyo Dira: 7.VI.1962,1 ~, 2 juv.; 20.VII1. ]962, 1 ~. P. Gaura Haiducească: 25.VII.1960,7 ~~, 4 ~~, 3 juv.; 26.VII.1960, 6 o~, 2 ~~, 1 juv.; 13.VII.1961, 3 ~d,

7 ~~, 7 juv.; 22.VIJI.1965, 4 ~d, 4 ~~; 7.XI.1967, .. ~~, 1 ~, 2 juv.M-tii Aninei. P. Ponor Plopa: 7.VIL1961, 3 d~, 3 ~~, 3 juv.; 26.JX.1961,2 ~d, 5 jov.; 30.IX.1966, 1 ~, 2 ~~, 1 juv. P. Găurile lui 3Iiloi II, 6.V.1961, 1 ~. P. de la Izvorul înfundat: 18.VI.1960, 1 ~,7 juv. 18.VII.1962, .2 juv. P. dc la Vălee, 19.VIII.1962, 1 ~, 3 juv. P. Buhui: 30.V.1954,6 ~~, 2 ~~, 1 juv. P. Buhui -intrarea Certej: 5.VII.1961, 1 ~, 8 ~~,

16 juv. 19.V.196;'), 4 d~, 4 ~~, 2 ju\.; 9.XI.1967, 4 ~~, 5 ~~. P. Buhu\-intrarea prin dolină: 28.IX.1961, 2 ~~, 6 ~~, 11 juv.; 3.XI.1962,1 ~, .. ~~. P. Cuptoare, 5.X.1961, 8 d~, 4 ~~; 19.V.1961, 1 ~. P. :Măr·

ghitaş : 14.XI.1961, 1 ~,1 ~,1 ju\.; 29.IX.1966, 1 ~,2 S?~, 1 juv. P. nr. 1de la Haldină, 5.X.1961, 1 ~, 1 ~, 1 juv-. P. nr. 2 de la Haldină, 6.X.1961,5 ~&, 3 ~~. P. Cerbului, 29.IX.1965, 2 ~~, 4 ~~, 3 juv. P. Popovăţ;

3.VII.1961, 1 ~, 1 juv; 3.X.1961, ] ju... ; 24.VII.1963, 1 ~. P. Comarnic:25.VII.1960, 1 ~, 1 juv.; 1-2.VII.1961, 6 d~, 4 ~~, 5 juv.; 2.X.1961,3 ~&, 4 ~~, 20 juv.; 1.XI.1962, 1 b', 3 ~~, 4 juv.; 17.V.1965, 5 ~d, -1 ~~;

18.V.1965, 4 ~~, 1 ~, 1 ju... ; 28.IX.1965, 12 ~~, 6 ~S?, 5 juv.; l.X.1966,~ ~,2 ~~, 3 iuv. P. Racoviţă, 26.IX.1965, 2 ~~, 5 S?~, 1 juv. Bazinul \"ăi~

Birza'-a. Ay. de la Cantonul Pin, 24.YI.H63, 1 0' 1 ~. P. Gaura Pîrşulu~

de la Capu Baciului, J3-14.XI.H16], 3 ~~, 2 S?~, 1 iuv. Abatajul lu~

Anton, 22.YI.1963, 1 ~; 24.VI.1963, 1 ~, 5 ~S? Il-ţii Poiana Ruseă,

P. de la Româneşti, 25.V.1963,. 6 0o, ;') iuv. lI-ţii llureşului. Cakareltl, de la Cdprioara. P. lui Duţu: 27.1.1957, 2 S?S?; 15.III.1963, 4 ~~, 4 S?~;

29.X.1966, 2.~~, 2 S?~, 1 juv.

;. l~l:.- C_O_N_TRI-:-B_U_T_U_L_A_C_l.!_NO_'_"S_TER__EA_O_P_(_L_IO_N_ID_EL_O_R_DU_1'>_'_R_O_M_Al_N_IA 1_09


C.Or. Obtina llart'. Păd. lîngă (onl. Argel, lap., :?S.Y1.1968, 3 0b,2 ~ Q. llas. Rarău. Codrul ~eeuh1r SIătioara, detritus, :!5.Y1.1968, 4 juv.Depresiunt'a Dornt'i. Tinovul din Poiana· Stampei, detritus, :?6.V1.1968,1 â, 1 Q. llas. Ct'ahtău Iz.orul )Iăeărăseu (lîngă eabana 7 Soiembrie),lap., 20.YI.1968, 6 00, 1 9. Poiana Sieanului. :?O.YL196S, 1 O. lI-ţii

P{'r~ani. Defileul Vîrghi.~/(llii. .1n drEptul podului nI, lup., 24.YI1.1963,1 ~. 1n dreptul Podului ,III, lap., 24.YIII.1963, 1 â.

C.lt. \'al{'a Prahr.\t'i. Azuga km. 3, lap., 5.YIILH'65, :? 00. li-tiiBmegi. ralea Lllnţ;ă, ehei.1:.'p., 1'j'.'-IIL1966, 1 o.ll-ţii Făgăraş. Drumulde pădure spre lacul PeQ.nlgu, lap., 28.\'111.1962, 1 o. \-alea Oltului.Căciulata km 7, lit., 6.V1.i967, 4 00, lI-tii Sebt'şului. )[alul drept al Văii

Lu::e:;nilcr, h:.p., 29.VI.H63, 1 ~. în faţa P. din Valea Cheii, lup., 6.XI.1963,3 de, ]2 juv. Du~upra P. Şura )lare, hip., 22.Y.1962, 1 iuv. 1n faţaP. Gaura lui CoeolbEa, lup.• lS.Y.1962, 1 0, 3 ~Q, ;:; iu,. In faţa P. GauraOallei, lap., 18.VIII.196:!, -t 00, 3 'ţ~, 5 iuv. Rt>g. Xueşoara - Peştera.

Exurgenţa P. Gura Cetăţii, lap., :?5.V.1962, 1 0, 1 ~; 1;:;.YUI.1964, 2 iUY.Insurgenţa P. Gt>ra CEtăţii, hlp., 4.XI.1963, 1 o, 18 ju•. li-ţii Retezat,partea de Lord-vest. Gur'l Zlata (5CO m aval. de cabană), lap., 27.VII.1963, 5 ~~, 1 juv.; :5.XLif63, 23 iu•. Bazinul Jiului de \"eSt. Lîngă.

P. Alunii ~egrtlui, 1rop., 17.X.196'j', 1 ~. Insurgenta P. din Cornul Pietrii,lap., 16.X.1967, 2 juv. Re~urgentă P. din Cornul Pietrii, lap.• 20.X.196i,1 o. li-tii l[('hedinti. ralea JIotrului. Poienile de Jos, buşteni putrezi,2.VIII.1968,8 00, 1 ~. JIo.s. nrloape. "Faţa Radului", end., 24.YI1.1962,2 00, 1 ~. Crovul din ~,Fa\a RG.UlUi", end., 24'.VII.1962, 1 â. Sub seoarţă de frasin, 25.VII. 1!}( 2, 5 60. "la Jgheab", end., 29."\11.1962, 2 00,'1 ~. Cro.ul cu GhEaţă, lnd., l.YIII.H:62, 1 ~, 7 iu.. Valea Seacă, end.,5-6.VIII.1962, 4 00.

După {um se vec"e cin li:.ta ~tutiunilor de unde ş-au eapturat exemplarele studiate, N. d. ~inii Este ră:;,pindită în lur.gul arcului earpatic,dar cantc:r.ată m~sjy de o It rte ~i ce alta a eulc~rului Timiş -Cerna,in carstul din :Munţii Banatului şi dil'. )lunţii şi Pcdişul :\Iehedinţi. De aicise întinde spre I:ord prin Valea Jiului de vest pînă. în :Munţii Sebeş,

unde de asemenea tr--ăieşte în nt>p1ăr relativ mare.N. d. aillii, formă tipic troglofilă, a fost găsită în 69 de goluri sub·

terane, peşteri sau avene. Ea preferă peşterile foarte umede, străbătute

permanent sau temporar de eursuri subterane de apă, cu foarte multeresturi vegetale, sau avenele săpate în regiuni impădurite, cu un gradmare de umiditate şi temperatură seăzută. Astfel, din eele 69 de peşteri

cercetate, 31 sint străbătute de apă, iar 17 sînt avene mai mult sau maipuţin profunde.

Cercetarea a 47 de J>('şteri in zona earstică a Cernei superioare (.aleaCernişoarei) intre anii 1961-1964 (Şt. Avram, D. Dancău, E.Ş e r ban 1964, 1966) întăresc cele arătate mai sus. Din cele 47 de peşteri, numai două adăpostesc exemplare de N. d. sillii : P. nr. 1 care estesituată la ni.elul riului şi este· inundată la viituri şi P. nr. 31 care este

l

.•-

-'

.",

insurgenta unui mic pîrîiaş, probabil afluent al Cernei. Celelalte 40 depeşteri sînt fosile, situate fie pe versanţii impăduriţi, fie pe cei arizi, la100 - 200 m mai sus de talvegul văiiCerna.-

Exemplarele colectate la exterior au fost găsite in locuri foarte umededin apropierea peşterilor, sau in zone submontane şi montane impădurite,

umede, sub pietre, in buşteni putrezi de pe marginea apelor, mai rarin litieră şi în litoclaze. tn Masivul Vîrtoape (Munţii Mehedinţi) impădurit~i străpuns de avene şi de doline mari şi mici, datorită unui climat specificlocului, N. ef. sillii găseşte chiar la suprafaţă condiţii de viaţă asemănă

toare celor oferite de mediul cavernicol.L. D r e se o - D e ro u e t (1960) clasific·ă condiţiile de viaţă in:

RO'rmale, optime şi preferenţiale. Condiţiile preferenţiale sint acelea pe careanimalul le caută activ pentru că ii permit o dezyoltare normală concomitent cu cel mai mic consum de energie. Se pare că N. cf. sillii prezintă ocomportare specifică, manifestată prin căutarea activă a unei ambianţepreferenţiale,fapt observat şi de colegii A. Bul' g heI e- BăI ii, c e s c uşi V. De c u (1967) în peşterile din Oltenia. .

Factorul microclimatic este determinant in această căutare. N. cf.h1lii se localizează in general în zonele de intrare ale peşterilor, mediu ase·mănător cu cel oferit de crăpăturile stîncilor, de sub bolovani etc. Chiarefud indivizii se află în profunzimea peşterii, ei se IQcalizează.o'bişnuit

în apropierea unei comunicaţii cit de mici cu exteriorul; în aceste zoneumiditatea şi amestecul de curenţi sint factorii hotărîtori.

N.cf:8illii preferă zona de amestec intre curentul exterior şi celintcerior, migrînd in funcţie de deplasarea acestei zone. tn P. Lazului,indivizii se găsesc pe pereţii umezi, in apropierea intrării, în subzonallIIiedă a zonei de amestec a curenţilor. P. Lazului are o deschideredestul de mare şi pereţii vestibulari iarna se acoperă cu gheaţă. tn februarie 1962, la intrare se aflau mari stalactite de gheaţă iar pe pereţi,

gheaţa inainta pe mici porţiuni pînă la aproximativ 40 m spre interior.Indivizii de N.ef.8illii erau plasaţi in nişele formate de scurgerile parietale,in subzona umedă a amestecului de curenţi, temperatura fiind aici de3,2°C. Mişcările lor erau foarte incetinite. Această localizarea fost şimai evidentă în Avenul II din Valea Sohodoalelor Mici. tn culoarulnordic, care se deschide la ba,za acestui aven, aproape de intrare, zonade demarcaţie era foarte vizibilă, datorită picăturilor apei de condensare.Indivizii de N.cf.sillii erau adăpostiţi (23. II. 1962) in mici nişe, situatela aproximativ 60 cm de planşeu şi la 10-15 em deasupra liniei dedemarcaţie a curenţilor, in zona umedă de sub influenţa curentulului caldee venea din interiorul euloarului, la o temperatură de 7,4°C. Pe planşeu

temperatura era de 1,4°C.Vara, în P. Lazului, indivizii sînt localizaţi in partea inferioară a

pereţilor din vecinătatea intrării. Ei se plasează eu atît mai jos, eu cit~int mai aproape de intrarea peşterii, aglomerîndu-se în locurile preferate.Trebuie totuşi menţionat că primăvara, o mare parte din indivizi pără

sesc peşterile şi se întorc toamna (V. De c u, 1967).Indivizii de N.cf.sillii sînt lucifugi. Cel mai adesea se întilnesc în

zonele semiobscure, însă au fost recoltaţi mai rar şi din zonele luminateale peşterilor. De asemenea ei- pot pătrunde în profunzimea peşterilor,

....vJ. ~"...-~ ,---. _"'''._C.Y._''._-. _. __ --",. .._._ ., '{la-------------------------------'-'în completă obscuritate, ca în P. Topolniţa (galeria )Iurgoci, la 1500 mdistanţă de intrare) sau în unele peşteri din Banat. . .

In căutarea hranei ei coboară şi pe podea! unde sînt găsiţi frecventpe planşeu, pe şi sub pietre, pe argilă ori pe guano, dar mai ale,~ p~

resturile vegetale şi pe lemnele în descompunere! care adăpostesc o bo- .gată faună de mici nevertebrate cavernicole care le cad pradă. Consumă

de asemenea nevertebrate subtroglofile care-şi petrec perioadele de diapauză estivală în peşteri, cum sînt trichopterele sau div~rse trogloxeqe.. L. Bot o Ş ă nea n u a observat că în P. Gaura Pîrşului de laCapu Baciului (13. XI. 1961) indivizii de S.ef.siliii circulau printre numeroase resturi de Jficropterna şi Stenophylax! mîncînd tot ce putea ficQnsumat din resturile acestor trichoptere, Iă.~înd doar aripile. In P.Cuptoare (5. X. 1961) mai mulţi indivizi au atacat un trichopter careagoniza pe planşeu, la baza peretelui, în obscuritate completă. In P.·Izvorul înfundat (18. YIII. 19f:i2) devora,u cadane d.e trichoptere,· iar.pe perete mai mulţi indivizi de X.d.llillii erau adunaţi în jurul unuitrichopter viu (Micropterna o) pe care-l atac-au.

~~ depun pontele (aproximativ 18 ouă inglobate într-o substanţă

mucilaginoasă) pe pereţi sau pe lemne putrede; in P. Lazului (februarie1962) am văzut pontele pe pereţi. V. De cu (196i) a văzut acesteponte atirnînd ca nişte picături mucilaginoase pe rizomorfela de agaricinee de pe lemnele putrede din Av. Fueroaga fugustă şi Av. din Mucliea'Pietrii.în peşteri se găsesc juvenili în tot timpul anului, însă sint mainumeroşi în lunile de vară, ceea ce denotă că această specie (care Ia.exterior iernează în. stare de adult), în peşteri, este supusă unui cicluevolutiv permanent cu o maximă a reproducerii în perioada estivală,

asemănător indivizilor de la exterior. .

Nemastoma kcchl Nowicki 1870.

Răspîndire. Polonia, Lngaria~ Cehoslovacia (Slovacia). Exemplaj'e.rare s-~u găsit şi în Spania t ~lveţia,Dalmaţia ~i .Albania. în România segăsesc m zone submontane, -ŞI montane. A fost CItată de F r. Ro e w e r(1935) din P. Ponori~i şi P. Comarnic.

MaterÎal din peşteri

C.1I. lI-tii Sebeş. P. Ponorici, 6. IV. 1959, 1 ~.


C.Or. lIasivul Girbo\"a. Jlt. Susaiul (C.)!...!.), lap., 2. VII. 1968,2 ~o..~ C.:U. lI-ţii Bucegi. Rezervaţia ştiinţifică de la Buşteni, lap.,~.VII.196,5,2 o~. lI-tii Retezat, partea de nord-\"t"st. Riul )!are, Punctul II,1Jtcl., 15. X. 1967, 1 ~.

112 ŞTEFANIA AVRAM şi D. DUMITRESCU

.-

.'

C.Occ. II-tii Gilăului. Bazi1l1ll Some.'Htllli Rece. Valea P"Ir"lul Cîne~lui, lit., 11. VI. i967, 1 &. llt. Mare. Bazil;ul Văii Iarei. P"Iri~1 Piraielcr,sub cetină, 13. VI. 1967, 1 &. Pîrîul Vadului, sub cetină, 13. VI.1967, 1 &. l

N.kochi trăieşte in păduri de foioase şi conifere, "In apropierea apelor:sub pietre, in frunzar, cEtină şi "In litoclaze. Uneori pătrunde în peşteri

şi se localizează pe pereti.

Nemastoma nervosum Roewer 1923

Răspîndire. Ungaria şi Iugoslavia. In România este răspîndităin zonele submontane nordice. Valoarea taxonomică a acestei speciieste nesigură. Se deosebeşte foarte puţin de N.q1tadrip1tnctatu1n şi N.kochii.


C.Oee. II-tii Pădurea Craiului. Ba.zillul Văii Vida. P. de la Cantonul Vida, 20. VI. 1967, 1 ~. Galeria de exploatare a bauxitei de laRicaş, 21. VI. 1967, 1 juv.


C.Oec. II-tii Pădurea Craiului. Bazinul Văii Vida. In faţa galerieide exploatare a bauxitei de la Răca~, lap., 14-20. VI. 1967, 3&&, 5 ~Q,

litcl, 19. VI. 1967, 1 &. lI-tii {iilău, Ba.zinlll Someşului Rece. Valea PîrîCmelui, lit., 11. VI. 1967, 1 ~.

N.urv081tm trăieşte "In locuri împădurite, umede, sub pietre şi •frunzar. Uneori pătrunde şi în peşteri şi se localizează pe pereţi şi ppietrele şi resturile vegetale de pe planşeu.

Nemastoma (Lugubrustoma) lugubre (Mu lIer) 1776

Răspîndire. Toată Europa, cu frecvenţa cea mai mare in Europcentrală. tn România se găseşte de la cîmpie p"lnă la munte. Valoare.taxonomică a acestei specii este nesigură; sint necesare comparaţii ctoate formele subgenului.


C.Or. M-tii Perşani. Defileul Vîrghişului. P. nr. 14: 3. IX. 1961 ~, 1 juv; 26. VIII 1963, 1 &.P. or. 42, 24. VIII. 1963, 2 ~~.


D.N. Izvorul de lîngă satul Slava Ru.~ă! lap., 11. VII. 1968, 1 2.C.Or. Ohcina lIare.Păd. lîngă com. Brodina (C.M.A.), lap., ~-!.

VI. 1967, 1 e;!, 1 ~. Păd. lîngă com. Argel~ tap., 28. "'"1. 1968, 1 a, 1 2.Mas. Rarău. Codrul Secular SIătioara, detritu5, 26. VI. 1968, 2 oo.:U-ţiî

Rodnei. Trecătoarea Prislop, litcl., 25. VI. 1968, 1 ~. lIas. Ceahlău. PoianaNicanului, lap.~ 20 YI. 1968,1 e;!. lI-ţii Per~ani. Defileul rîrghi.~l!lllj,

900 m alt., lap., 25. TIII. 1963, le;!. Malul piriului Eros, lap., 27. YIIL1963, 1 e;!, 1 juv. în faţa P. nr. 1, ·lap., 24-. VII. 1963, 3 06, 1 ~.tn dreptul podului III~ lap., 24. VIII. 1963~ 1 a. În dreptul podului TI}.lap., 24. VIII. 1963, 1 ~. Aval de podul X, lap., 30. IX. 1962, 1 a. Infaţa podului XI, lap., 27. IX. 1962, 5 aa~ -1 ~ Q. în faţa intrării P. Of.

14, tap., 20. IX. 1962, 1 ~. Aval de podul XIY, lap., 30. VIII. 1963,1 e;!, 1 ~.

C.ll. l\1-ţii Sebeş. )Ialul drept al Văii Luncanilor, lap., 29. VI. 1963.1 ~,2 juv. tn faţa P. din Valea Cheii, 6. X. 1963,2 e;!e;!. Reg. XueşoaraPeştera. Insurgenta P. Gura Cetăţii, lap., 26. Y. 1962, 1 ~; 14. XI. 1963,1 ~. l\lunţii Cernei. JIt. Domogled (C.l\I.A.), lit., 6. X. 196.5, 1 e;!.

C.Occ. M-ţii Pădurea Craiului. Bazinul răii Vida. tn faţa galerieide exploatare a bauxitei de la Răcaş, lap., ~O. VII. 1967, 1 ~.

N.(L.) lugubre trăieşte în zone împădurite! în locuri umede şi reci.sub pietre, în detritus, litieră şi litoclaze. în peşteri pătrunde întîmplătorşi se găseşte pe pietrele şi resturile vegetale de pe planşeu.

Nemast:>ma bidentatum Rce :Jer 1914

Specia este răspindită în sud-estul A1pilor, Ungaria, Bulgaria şi

Iugoslavia. A fost descrisă de C. F r. R o e we r (1923) din Români;l(jud. Vlaşca). tn ţara noastră este o formă rară.

Material din end0.seu

D.N. Izvorul de lîngă satul Slava Rusă, litcl., 11. VII. 1967, 3 ao~1 C.Occ. M-ţii Almăjului. Valea Lonei, tap., 2:3. XI. 1967, 1 ~.

, N. bidentatunl trăieşte în apropierea apelor, sub pietre şi în lito-claze; probabil şi în litieră.

Mitostoma elegans (Soerensen) 1849

1- Răspîndire. Lcraina transcarpatică şi Ungaria. în România 5e

I găseşte în zonele submontane şi montane nu prea înalte._ S zaI a y (1951) a descris de la Batorliget (Ungaria) subspecu! ~I. elegans bâtorligetiellse care diferă de specia tip prin două pete argintii

, pe ~. ~. După părerea noastră, această "subspecie" este doar o formă Ill;lit varIabilă a speciei tip Jl. elegalls elegalls (Soerensen) 1849.

t •-e. S380

. ~.

ŞTEFANIA AVRAM şi D. DUMITRESCU 16

Noi am găsit, în acelaşi biotop, exemplare cu şi fără pete pe A.5cu două pete unite între ele, cu o pată sau doar cu uşoare deC'blorări al~tegumentului; în toate cazurile însă penisul este identic.


C.Or.lI-tii Perşani. Defileul Vîrghiş'ul-ui. P. nr. 14, 3. IX. ] 960, 1 ~.

C.Oce. lI-ţii Pădurea Craiului. Valea Videi. P. Nămoloasa din ValeaVidei, 29. VI. 1967, 1 ~.


C.Or. lI-tii Perşani. Defileul Vîrghişului. Malul pîrîului Eros, lap.,21. VIII. 1963, 6~~. Păd. Bogata (aprox. 20 km la sud de defileulVîrghişului), lap. şi lit., 2. X. 1962, 1 ~; 28. VIII. 1963, 2 ~~, 8 ~~.

, C.M. lI-ţii Făgăraş. Barajul hidrocentralei Gh. Gheorghiu Dej,!ap., 6. VI. 1967, 2 eM. lI-ţii Sebeş. Valea Luncanilor, litcl., 13. X. 1967,1 (!, 1 ~. Deasupra P. Şura Mare, lap., 22. V. 1962, 1 (!. Drumul spreP. Tecuri; lap:, 2.5. V. 1962, 1 ~. tn faţa P. Gaura Oanei, litel., 26.~. 1966, 2 ~~. Rîul Bărbat: malul sting, litcl., 12. VIII. 1964, 1 ~;

malul drept, litcl., 3. XI. 1964, 1 ~. Reg. Nucşoara-Peştera. Insurgenta.P. Gura Cetăţii, lap., 26. V. 1962, 1 ~. li-ţii Retezat, partea de nord-nst.Rîul Mare, km 9, litd., 20. VIII. 1965, 1 ~. Bazinul Jiului de n'st şi

partea sudică a ll-tilor Retezat. tn faţa P. de la Pal'oşeni, end., 16. VIII.1963, 1 ~. Insurgenţa P. de la Cornul Pietrii, lap., 16. X.1967, 4 ~~,

1 ~. Drumul către Jara Ascuţită, lap., 18. X. 1967, 1 ~. M-ţii Mehedinti,Valea Motrului. Păd. Neguroasă (4 km distanţă de satul Cloşani), lit.,22. VI. 1966, 1 ~. lI-tii Cernei, Mt. Domogled (C.M.A.), lap., 18. X. 1967,1 (!, 1 ~. Bazinul văii Cerna. Cursul il/ferio1' al văii Cerna. Afluent dreptal Babnei, end., 18. VI. 1968, 1 ~, 3 ~~.

C.Occ. ll.ţii Alrnăjului. tn faţa P. Gura Ponicovei, lap., 14. VI.1966, 2 (!~, 3 ~~. Valea Mraconiei, lap., 24. XI. 1967, 1 ~',

M. elegans trăieşte în lccuri împădurite, în apropierea apelor, subpietre, în 'litieră şi litoclaze. tn peşteri intră întîmplător unde poate figăsită snb pietre şi pe resturile vegetale de pe planşeul zonei vestibulare.

Mitostoma romanicum Avram 1965

Specia este cunoscntă numai in România..

Material din endogeu4-

C.ll. li-tii Făgăraş. Platforma Argeşului, Stoeneşti, litcl., 1. VIII.1964, 1 ~. li-tii Retezat, partea de nord-nst. Malul drept al ,ăii RîulMare (500 m aval de cabana .Gura Zlata), lap., 4 ~~, 1 ~.

M. f'omanicum a fost găsită sub pietrele umede de pe malul rîului,a o altitudine de aproximativ 700 m.

17 CONTRlBUTll LA CUNOAŞTEREA OPILIO~"TI)ELORDIN ROMANIA

Mitostoma dumitreseui Avram 1969

Specia este cunoscută numai diD RomâDia.


115

.....

'.

C.Occ. lI-ţii Gilău. Bazinul Someşului Rece. Valea Piriul Cinelui,Jit., 12. VI. 1967, 2 ~~, 1 ~.

M. dumitrescui a fost găsită la aproximativ 500 m altitudine, infrunzar de foioase.

Mitostoma orghidani Avram 1969

Specia este cUDoscută Dumai din RomâDia.

Material din endogeu .. .C.Occ. li-ţii Gilău. Bazinul Someşului Rece. Valea Pîriul Căpriţei,

lit., 12. VI. 1967, 1 ~. •M. orghidani a fost găsită la aproximati. 550 m altitudine, in frun

zar de foioase şi cODifere.

fam. I S C H Y R O P S ALI D A E

Isehyropsalis daciea RO:\'ter 1916

, Specia a fost descrisă de C. F r. R o e w e r (1923), din RomâDia,'<le la Braşov şi este eDdemică iD IUDgul arcului carpatic. S-au mai găsittiteva exemplare in UcraiDa traDscarpatică şi in Slovacia (V. Si 1 -h a v y, 1956). A fost citată de C. F r. R o e w e r (1935) din 1. peş-.feri diD TraDsilvania: P. de la Mereşti, P. de sub Bulz, P. Corobailal\Iindruţului, P. Corobana de la Cotetul Dobreşti1or, P. de la PojarulGheţarului, P. Ruda de la Poliţa, P. de la Sohodolul Cicerei! P. Hoan- .

icele Căldărilor, P. Gheţarul de la Barsa, P. de lş, Păreţii C'orlatului,!P. de la Finaţe, P. de la Dosul Broscoiului, P. de la l\Iăgura. P. dinjYalea Topliţei, P. Tărtăroaiei,P. de la Cugliş, P. lui Zichy, iar F. C·i rd ei (1959) din P. Dimbovicioarei.


. 1 .. C.Or. lI-tii Rodnei. P. de la Izvorul Tăuşoarelor, VIII. 1958, 1 ~.;ll-ţll Gurghiu - Harghita. P. de la Voşlăbeni, 5. V. 1966, 1 ţj. li-ţiitl'rşani. ·Defileul Jlîrghi~uZ.ui. P. nr. 5, 12. 'VIII' 1957, 1 ~. P. nr. 6,.r3. VII. 1957, 1 ju•• P. nr. 8, 24. VIII. 1957, 1 ~. P. Dr. 9, 16. VIII.

..

]. J

.(

ri

116 ŞTEFANIA AVRAM şi D. DUMITRESCU 18

1967, 1 ~, 2 juv; 30. XI. 1961, 1 iuv. P. nr. 11, 24. XI. 1961, 1 juv.P. nr. 14, 21. 1. 1957, 1 <1, 2 juv., 25.1.1958, 1 ~; 1. IX.19~9, 1 iuv.,3. IX. 1960, 1 ~, 1 iuv., 25. III. 1961, 1 ~~ 5 iuv. P. nr. 23, 25.1.1958, 1 ~. P. nr. 42, 19. XI. 1961, 2 iuy. Mas. Postăvaru. P. Cernea deal,7. VIII. 1964, 1 <1. -

C.M. lI-tii Bucegi. P. din Valea Fundata, XI. 1954, 1 ~; 25. IV.1955, 1 <1 5. VIII. 1964, 1, <1. P. din satul Peştera, VIII. 1957, 1 <1.

C.Oce. lI-ţii Aninci. P. Comarnic, 25. VII. 1960, 1 iuy. Bazinul\'ăii Birza'-a. P. Stîrnic, 12. VII. 1957, 1 <1, 1 ~. lI-tii Bihorului. Bazi'nul velii Siglt-iştel. P. :Măgura: 28. IX. 1958, 1 ~; VIII. 1962. 1 <1,1 Q, 1 iUY.Bazinul Someşului Cald. P. Zmeilor de la Onceasa, 6. VII. 1956, 2 <ţ~.

lI-ţii Pădurea Craiului. Reg. Zecehofare - Cărmăzan. P. Bătrînului, 29.VI.1961, 1 ~, 1 <ţ. Bazinul văii Jlişidului. P. :M:oanei, 24. VI. 1961,1 <1. Bazinul văii Roşia. P. Ciurului, 20. V. 1968, 1 <1. Bazinul Yăii

Vida. P. de la Izvorul Topliţei: 15. VI. 1967, 1 <1, 2 ~<ţ; 28. V.1968,1 <1, 1 juv. Valea Crişului Repede. P. de la CăIăţea, 26. VIII. 1966, 1 iuv.P. Vadul Crişului, 24. X. 1958, 1 ~; 24. VII. 1962, 1<1, Il(, ; 14. VI. 1966,1 <1, 1 ~, 1 juv. P. de la Ticlu, 16. V. 1968, 2 <1<1.


C.Or. Obcina lUare. Păd. lîngă corn. Brodina (C.M.A.), sub scoarţă,

24. VI. 1967, 1 <ţ. Păd. lîngă corn. Argel, lap., 28. VII. 1968, 1 <ţ. Mas.Rarău. Codrul secular SIătioara, lap., 25-26. VI. 1968, 1 <1, 1 ~. Mas.Ceahlău. Izvorul :M:ăcărăscu (aproape de cabana 7 Noiembrie), lap., 20.VI. 1968, 1 <1, 1 ~. Poiana Nicanului, lap., 20. VI. 1968, 1 ~. llas. Girbova. lift. Susaiul (C.M.A.), lap., 2. VII. 1968, 2 <1<1,2 <ţ<ţ• .lJIt. Cumpăt111

(C.M.A.), 4. VII. 1968, 2 ~~. Yalea Rea (C.:M:.A.), lap., 5. VII. 1958,1 ~; buştean putred, 6. VII. 1968, 1 <1.

- C.Oec. II-ţii Bihorului. Cantonul Padiş (C.:M:.A.), 4-5. VIII. 1966,1 ~, 1 juv.

1. dacica, specie troglofilă, se găseşte mai rar în afara peşterilor.

Este foarte răspîndită în peşterile din Transilvania, în special în celedin carstul Munţilor Apuseni. tn număr relativ mare se află şi în peşteriledin zonele calcaroase ale Carpaţilor Orientali, în special în defileul Vîrghişului. Exemplare rare au fost colectate şi din peşterile din carstulBanatului. Trăieşte în peşteri extrem de umede, în majoritate străbă

tute de cursuri subterane de apă (permanente sau temporare) în zoneleobscure, la o temperatură ce variază între 4 - 12°C. Aici se găseşte

pe pereţi la mică înălţime, pe planşeu, pe şi sub bolovani şi pe resturilevegetale cărate de apă.

La exterior a fost găsită în zone muntoase împădurite, la altitudiniîntre 600 - 800 m, în locuri umede şi reci, sub pietrele, uneori pejumătate submerse, de pe malurile izvoarelor şi pîraieior, lemne putredeşi mai rar în muşchi. _ _

Adaptarea la mediul cavernicol nu a atras după sine modificări

morlologice vizibile. Din punct de vedere fiziologic, se pare că 1. daC'ica

- 19 CONTRmUŢII LA CUNOAŞTEREA OPILIONIDELOR DIN ROMANIA 117

s-a adaptat mediului cavernicol. Ciclul său evolutiv nu este SUpUi; ~uiritm sezonier strict, în peşteri găsindu-se în tot cursul anului juvenili,pe cînd exemplarele de. la exterior iernează numai ca adulţi (V. Si 1h a v y, 1956).

Suprafam. E u p noi

Fam. P HAL A 1'1 G I I DA E

Subfam. LEI03UNINAE

leiobunum rotundum (Latreille) 1798

Rdspîndire. Toată Europa, nordul .Africii şi Insulele Canare. InRomânia a fost găsită în zone submontane. Este o formă rară.


C.Occ. Bazinul văii Birza\"a. P. Gaura Turcului, 30. IX. 1961, 1 ~.


C. 11. li-tii Sebeş. tn faţa P. Gaura Oanei, Iap., 19. VIIT. 1962~ 1 c.L. rQtundum trăieşte în locuri umbroase şi umede pe tulpinile co

pacilor şi pe stînci. Exemplarele noastre au fost găsite pe pereţii uneipeşteri şi sub pietre.

lelobunum rupestre (Herbst) 1799

Răspîndire. Europa centrală şi de est, ajungînd spre sud pînă înItalia şi Iugoslavia. A fost semnalată şi în Franţa. tn România se gă

seşte în tot lungul arcului carpatic, în zonele submontane şi montane,la altitudini nu prea mari. A. fost citat de C. F r. R o e w e r (1935)din P. din Podul Cîrii şi P. Pîrloagele din Valea Ponomlui.


C.Or. lI-tii Perşani. Defileul Vîrghişului. P. fir. 22, 24. nIl. 1951,1 e. P. fir. 35, 29. VIII. 1957, 2 00.. P. fir. 38, 22. I. 1958, 2 ~~. P.nr. 42, 1. XI. 1961, 2 juv. P. fir. 44, 10. VIII. 1958, 2 juv. P. fir. 53,21. XI. 1958, 2 ce P. fir. 60, 31. VIII. 1960, 1 e.


. C.ll. ~Hii Bucegi. P. Ursului, 4. VIII. 1964, 1 O. P. din Cheil!Tătarului, 15, X. 1965, 2. 00. llas. Piatra -Craiului - podul......Dimbo\,iţl.'iP. Dracilor, 3. III. 1964, 1 ~. Bazinul Jiului de Hst şi partea sudici

. a ll-tilor Ret('zat. P. din Cornul Pietrii, 20. X. 1967, 1 O, 1 ~, 1 juvP. Alunii Negrnlui, 28. VIII. 1958, 1 juv. P. din Bordul Rostovanului.2. VIII. 1955, 2 s;?Q. lI-ţii nlean. Reg. Runcu - Tismana. P. cu LapteVII. 1962, 1 o' lI-ţii llehl.'dinţi. Yalea Lupşei. P. nr. 12, 13. IX. 1961.2 00' P. or. 14, 13. XI. 1961, 16· P. or. 16, Il. 1. 1961, 1 O, 2 ~Q

Av. I din Valea Sohodoalelor Mici, 3. XI. 1960, 1 O. Bazinul Văii Cerna.Corcoaia: P. or. 32, 24. X. 1962, 1 6. P. or. 34, 24. X. 1962, 1 o.

.Geanţltl Ineleţullli: P. nr. 66, 1 O, 2 ~~. P. or. 68, 4. X. 1966, 1 ~.

. C.Oce. M-ţii .\nin('i. P. cu Apă de sub Socolovăţ, 30. IX. 196~,

1 O. P. din Drumul Prolazului, 1. IX. 1964, 1. O. P. din Cerveniaiu.1. X. 1965, 4 00. P. din Gura Comarnicului, 30. IX. 1965, 1 O. lU-!uBihorului. Cm'stlll Padi.y - Valea Galbenei. P. de la Padiş, 1961, 1 ~.

II-ţii Pădurea Craiului. Bazinul Yăii Roşia. P. Vacii, 15. VIII. 1966,1 O.

Material din endogeu şi epigeu

C.Or. lI-ţii Rodnei. Trecătoarea Prislop, lit., 25. VI. 1968, 1 Q.lI-tii Harghita. Băile Harghita (C.l\LA.), 7. X. 1965, 2 00. Podişul Tir·navelor, Trei Sate (C.M.A.), lap., 11. XI. 1968, 1 ~. }I-tii Ciucaş, ValeaCheiţei (C.M.A.), trunchiuri de copaci, 22. IX. 1967, 5 00, 1 ~. .Mt.Bob1tl Mic (C.M.A.), scorburi, 28. VIII. 1967, 5 00, 2 ~~. Depresinnt':lBirsei. Sdcele (C.M.A.), IX. 1964,1 0.1\Ias. Girbova. Mt. Cumpătul. (C M.A.).14. IX. 1954, 2 60' Valea Rea (C.M.A.), 22. X. 1954, [) 00; Yalea l/liBogdan (C.M.A.), trunchiuri de copaci, 6. VII. 1968, 18 juv. (C.M.A.),lit., 7. VII. 1968, 20 juv. .

C.11. M-ţii Buc('gi. Yalea Peleş1llui (C.M.A.), 27. X. 1954, 2 66.)I-ţii Căpăţinei. Dealul Frăsinet. Păd. Căciulata - Călimăneşti (C.l\f.A.l.trunchiuri de copaci, 27. IX. 1967,300 , 2 ~~. \~alea Oltului. Amonte destaţiune.a Călimăne~ti, liL, 21. VIII. 1965, 1 6. lI-ţii S('b('ş. Păd. de 1:1Cumpăna. apelor către Fundătura, Ponor, lap., 3. YII. 1963, 6 juv. înfaţa P. Gaura Oanei, litcl., 26. X. 1966, 1 O. Rîul Bărbat, litcl., 3. XI.1963; malul stîng, 3 00, 1 ~; malul drept 1 O, 2 ~~. lI-ţii llet('zal.part('a d(' nord-n'st, Rîul )Iare, 15. X. 1967, lap., 1 ~; litcl., punctul 1. .2 00, 1 ~; litcl., punctul II, 5 06. .:.11t. Zlata (C.l\I.A.), trunchiuri dl' ;r'copaci, 9-11. IX. 1967, ;) 06, 3 ~~. Bazinul Jiului d(' nst şi partrasudicr. a ll-ţilor Ret('zat. Insurgenta P. din Cornul Pietrii, litcl., 16. X:1967, 1 O, 1 9. )Ialnl Pîl'Îulni Bilug, litcl., 16. YIII. 1964, 1 ~. :U-!il.Godeanu - Ţan·u. ralea Lăp1işnicIllui (C.M.A.), stîncă udă, 6. IX,1967, 1 O.

C.Occ. lI-ţii Bihorului. Cetăţile Ponorului (C.M.A.), 26. VII. 196;,3 00, 2 ~~. Cantonul Padiş (C.M.A.), 5. VIII. 1966, 1 O.

L.rupestre trăieşte în păduri, în locurile umede din apropierea apelor,În litieră, sub pietre şi litoclaze, pe tulpinile şi în scorburile copacttor.Destul de frecvent a fost găsită şi în peşteri, pe pereţii umezi ai zonelor vestibulare şi uneori şi mai în profunzime, imă, numărul indivizilor capturaţi în peşteri, în raport cu numărul indi,izilor capturaţi laexterior, este mai redus. In 27 de peşteri s-au coledat 45 de exemplareiar din 25 de biotopuri exterioare 112 exemplare, dintre care 59 (din .5staţiuni) de pe trunchiuri, din scorburi şi de pe frunzarul de la rădăcina

copacilor.Exemplarele din afara peşterilor au fost captur-ate din iunie pînă

în noiembrie (38 de juvenili numai în luna iulie). în peşteri, în schimb,s-au găsit din ianuarie şi pină in noiembrie (6 ju-enili, din august şi

pină in noiembrie). După toate probabilităţile,L.rllpestre, în afara peştţ

rilor iernează sub formă de ouă, aşa cum arată Si l ha. y (1956) jînpeşteri însă ierI'ează în stadiu de adult, microclimatul zonelor .estibuIarefavorizînd probabil supravieţuirea adulţilor în timpul iernii şi, poate,şi dezvoltarea puilor care au eclozat toamna.

Datorită frecvenţei sale în peşteri, L.rupestre poate fi consideratca o formă subtroglofilă ~.

~j 2_1 '_C_O_NTR__IB_U_T_I_I_LA_C_U_N_O_A_Ş_TE_R_E_A_O_P_IL_IO_N_ID_EL_O_R_D_l_~_R_O_M_A_NL_" 1_19

j

leiobunum tisciae Avram 1968'.

Specia este răspîndită în Ungaria pe valea Tişei. In România ocităm pentru prima dată.


C.Oce. M-tii Bihorului. Bazinul văii SigM~tel. P. Corbasca, 26:IX. 1958, 1 C).


C.Or. li-tii Rodnei, trecătoarea Prislop, litc!., 25. '-1. 1968, 1 C),1 ~. lI-ţii Perşani. Valea Siclău, lap., 4. VIII. 1961, 1 5, 2 ~~.

. L.tisC'iae este o specie foarte apropiată de L.rllpestre şi se caracte-flzează printr-o excesivă .ariabilitate. Descrierea şpeciei şi observaţEle

asupra variabilităţii sale morfologice sînt prezentate de Ş t. A VI' am(1968).

L.tisciae a fost găsit sub pietre, în litoclaze şi într-o peşteră. Estedemn de menţionat că exemplarele studiate au fost recoltate din zone!00ntane laaltitudini reIati. ridicate, pe cînd altitudinea malurilor Tisei~ zona de nord (de unde a fost descrisă specia) nu trece de 100 m,1IlSă. această zonă, deşi la ~ltitudine scăzută, se află sub influenţă climatlcă montană. ,

120 ŞTEFANIA AVRAM şi D. DUMITRESC\;

Subfam. GYANTINAE

22

Gyas annulatus (Olivier) 1791

Rdsptndire. Ţinuturile alpine din Franţa, Elvetia, Austria, sudulR. F. a Germaniei, CehoslGvacia (Slo.aeia), Ungaria (pe cursul superior al Tisei), Iugoslayia. în România se găseşte in tot lungul arculuicarpatic, la altitudini ce trec de 600 m. Specie citată de F r. R o e w e r(1935) din 6 peşteri din Transilvania: P. de la Boţani, P. Coiba }\Iarede la Casa de Piatră, P. de la Meziad, P. Moanei, P. I din Valea Vizu,P. II din Valea· Vizu. .


C.lI. lI-ţii Sebeşului. P. Gaura Oanei, 16. VIII. 1954, 1 ~; 18.VII. 1962, 1 ~, 10'; 26. X. 1966, 4 juv. Bazinul Jiului de \'est şi parteasudică a lI-ţilor Retezat. P. din Cornul Pietrii, 16. X. 1967, 2 ju.v. P.din Bordul Rostovanului, 2. VII. 1955, 1 0'. Bazinul dii Cerna. ValeaCemişoarei. P. nr. 1, 3. X. 1962, 1 ju•. P. nr. 26, 2. X. 1962, 1 juv.P. nr. 31, 10. X. 1962, 13 juv.

C.Occ. ::\I-ţii Almăjului. P. de la padina Matei, 21. III. 1960, 1 juv.P. Gaura Haiducească, 7. XI. 1967, 1 juv. M-ţii Aninei. P. Bubui, 19.V.1965, 1 juv. P. Mărghitaş, 29. IX. 1965, 1 0'. P. Comarnic, 28. IX.1965, 1 juv. P. Grădinca, 17. V. 1965, 4 0'0'. li-ţii lIureşului, Calca1'elede la Cdprioara. P. lui Duţu, 29. X. 1966, 1 juv. li-ţii Bihorului. GarstulPadif - Valea Galbenei. P. de la Padiş, 1961, 1 juv. lI-tii Pădurea Craiului. Bazinul Vdii Roşia. P. Meziad, 13. VIII. 1966, 2 O'd'. P. Ciurului,27~ VII. 1962, 6 ~~; 20. V. 1968, 2 0'3, 7 ~~. Bazinul Văii Vida, P.din Valea Videi, 18. V. 1968, 1 0'. P. de la Cantonul Vida, 20. VI. 1967,4 0'0', 1 ~. P. cu stalagmite din Valea Videi, 27. VI. 1967, 2 0'3. P. IIdin Valea Vizu, 24. VI.1967, 1 ~. Valea Crişului Repede. P. VadulCrişului, 24. IV. 1966, 4 ~~. P. de la Ticlu, 16. V. 1968, 2 ~~, 1 juv.


C.Or. Obcina Mare. Păd. lîngă corn. Argel, buşteni putrezi, 28.VI. 1968, 1 0', 3 ~~, 2 ju•. Mas. Rarău. Codrul secular SIătioara, buş

teni putrezi, 26. VI. 1968, 2 00, 4 ~~, 9 juv. Mas. Ceahlău. SchitulDurău (C.:M.A.), 20. VI. 1967, 1 ~. M-ţii Perşani. Defileul Vîrghişului.

în dreptul podului IV, lap., 24. VIII. 1963, 1 juv. In dreptul poduluiVIII, lap., :?-1. VIII. 1963, 1 jm-. Valea Siclău, lap., 4. VII. 1967, 1 0'.Mas. Girbol"a. JIt. C1tmpăt1ll (C.~I.A.), 14. IX. 1954, 1 0'.

C.1I. li-tii Bueegi. Valea Urlătoarei Mari (C.M.A.), 14. IX. 1954,1 0'. li-tii Făgăraş. Drum de pădure spre lacul Podragu, lit., 8. V. 1962,5 ~~. lI-tii Sebeş. In faţa P. Gaura lui Cocolbea, lap., 18. V. 1962, 2 &'0',

23 CONTRmUŢU LA CUNOAŞTEREAOPILIONIDELOR DIN ROMANIA 121

,.

3 ~~, 1 juv. In faţa P. Gaura Oanei, lap., 18. VIII. 1962, 2 Jo. lkţiiRetezat, partea de nord-ust. Rîul Mare, lap., 15. X. 196., 2 juv. GuraApei (C.l\I ..A.), stîncă umedă, 28. VI. 1966, 1 J, 1 9. Bazinul Jiului del"est şi partea sudică a ll-tilor Retezat. Cîmpuşel (C.}I..:\.), 25. VI. 196-6?1 J. li-tii Godeanu- Ţareu. Valea Lăpu.~nicullli Jlic (O.)LA.), planteverzi, 6. IX. 1967, 1 ~. Bazinul \"ăii Cema. C01'coaia - Cerna-sat (C.M.A.),plante verzi, 14. IX. 1966, 1 ~.

C.Occ. li-ţii Bihorului. Cantonul Padiş (C.)1..:\.), 4-5. 'VIII. 1966,2 JJ. li-tii Gilăului. Bazinul SO?ne.~ului Rece. Pereţii înteriori ai via-oductului de pe Pîrîul Cînelui, 11. VI. 1967" 2 0o, 1 ~,2 juv. .

Exemplarele din România prezintă o mare \ariabilitate a culorii.trobanterelor picio'arelor, singurul caracter care serveşte la deosebireaacestei specii de specia alpină apuseanăG.tita1l1Is. La G.titamts trohanterelesînt negre iar la G.amwlatlls culoarea variază de la pete brun 'deschispînă la o culoare aproape uniformă brun-negricioasă, ceea ce poateproduce confuzii în urma unei examinări mmare. Penisul acestei speciide asemenea prezintă o \ariabilitate destul de mare. Specie troglofilă,

G.annulatu$ trăieşte în ţara noastră atît în peşteri tit şi în mediul exterior. In peşteri se găseşte în zonele \estibulare în semiobscuritate, uneorişi în profunzime, în obscuritate totală, pe pereţii galeriilor străbătute

de ape şi mai rar pe bolovanii şi resturile \egetale de pe planşeu. 1n .afara peşterilor se găseşte în zonele submontane şi montane împădurite,

în locuri foarte umede şi întunecoase, pe .;tînci, în crăpăturile buştenilor

putrezi de pe malul apelor, sub pietre, mai rar şi pe tufişuri de la marginea apelor. ConfQrm .dat-elor de recoltare în peşt-eri s-au găsit ju\enilişi adulţi începînd din martie pînă în noiembrie, pe cînd în afara peş

terilor din mai pînă în octombrie.

Subfam. OU::;OLOPHINAE

Mitopus morio (F.abricius) 1779

Răspîndire. America de Nord, Europa (inclusiv Islanda şi Spitzbergen), nordul Africii şi Asia. 1n România se găseşte din zonele de

. deal şi pînă în zonele montane, la altitudini mari (păşuni alpine).


C.11. Valea Jiului de vest şi partea sudică a ll-tHor Retezat. P.DUma cu Brazi, 30. VIII. 1961, 3 0&, 2 ~~. II-ţii llehedinti, Valea Motrului Bea, P. nr.14, 5. VII. 1963, 2 ~~. Bazinul ,·ăii Cerna. Valea Cernişoarei, P. Dr. 1, Il. X. 1962, 1 &.


C.Or. Obcina lIare. Păd. de pe teritoriul corn. Brodina (C.M.A.),plante verzi, 24. VI. 1967, 9 juv. li-tii Rodnei. Vf. Galaţi, lap., 23. VIll.

122 ŞTEFANIA AVRAM şi D. DUMlTRESCU 24

1968, 4 &&, 5~~. Lîngă Cabana Puzderele, lap., 23. VIII. 19.68, 2 &â.Ila5. Rarău. Codml secular SIătioara (C.~I.A.), plante verzi, 29. VI.1967, 10 juv. Deprf'siunca Dornei.Tinonu din Poiana Stampei, muşchi

şi detritus, 26. VI. 1968, 4 juv. Mas. Ceahlău. Cascada Duruitoare (C.M.A.),lit., 22. VI. 1967, 6 juv. )I-ţii Hasmaşul llarf'. Izvorul Mureşului (C.~I.A.),

6. X. 1965, 1 o. lI-ţii Harghita. Băile Harghita (C.M.A.), 7. X. 1965,2 00, 2 ~Q. lI-ţii Ciucaş. Valea Cheiţei (C.)LA.), coroana copacilor, 29.IX. 1967, 3 00. Staţiunea Cheia (C.l\I...:l.), plante verzi, 26. VI. 196.,00 12 . .:.1It. Bobul .Mic (C.M.A.), plante v~rzi, 27. VIII. 1967, 5 00, 3 QQ.M-rea Suzana (C.l\LA.), plante verzi, 29. VII. 1967,8 00. 1\la5. Girbo\Oa.Mt. SUBaiul (C.~I.A.), sub lemne, 2. \11. 1968, 6 juv. Mt. Cumpătul

(C.M.A.), H. IX. 1954, 5 00, 6 ~~, lit., 23. VI. 1967, 14 juv. ValeaRea (C.M.A.), 5. VII. 1958, 1 ~,2 juv. ; plante verzi, 2. VII. 1967, 4 juv.Valea 11ti Bogdan (C.M.A.), plante ,erzi, 6. VII. 1968, 2 ~~.

C.ll. lI-tii Bucegi. Valea Urlâtoarei .Mari (C.M.A.), plante verzi,8. X. 1954, 13 00, 7 ~~; 2. IX. 1964, 2 0&.· Valea Pele~ului (C.M.A.),IX. 1964, 4 00. Yf. Om1tl (C.M.A.), stincă, 15. IX. 1967, 3 ~~. CabanaBabele (C.l\f.A.), stincă, 15. VIII. 1963, 6 ~~. Plato1tl Bucegilor (C.lLA.),păşune alpină, 4. VII. 1968, 3 00, 1 ~, 20 juv. cota 1400 (C.!I.A.),plante verzi, 23. VI. 1964, 6 ~~. Poiana Stînei (C.M.A.); iarbă, 23. VI.1964, 6 ~~. lI-tii Făgăraş. Drum de pădure spre lacul Podragu, lit.,8. VII. 1962, 6 ~~, 5 juv. M-tii Lotrului. Cabana ObîrşiaLotrului (C.:M.A.),pe ra~uri de conifere, 8. VIII. 1967, -1 00, 2 ~~. M-ţii Latoritei. CaselePuru (C.l\LA.), pe ramuri de conifere, Il. VII. 1966, 3 00, 8 ~~. li-tiiSebcş.Pădurea de la Cumpăna apelor spre Fundătuia Ponor, lit., 3.VIII. 1963, 2 juv. lI-tii Retezat, partea de nord-vest• .Jft.·Zănoaga(C.M.A.), păşune alpină, 15. VIII. 1966, 8 00, 3 ~~. Mt. Zlata (C.M.A.),pe ramuri de conifere, 16. VIII. 1966, 10 00, 8 ~~, 9-11. IX. 1967,13 00, 4 ~~ (C.I.B.); pe zăpadă, 8. IX. 1968, 2 00, 2 ~~. Gura Zlata(500 m aval de cabană), lap., 21. VII. 1963, 3 juv., Gura Zlata (C.I.B.),5. IX. 1968, 3 00. Bazinul Jiului dr \"est şi partea sudică a l\l-ţilor Retezat. Resurgenţa P. din cornul Pietrii, lap., 20. X. 1967, 1 o. Cîmpul

.. Mielului, Ungă P .. nr. 6, Iitcl., 17. X.1967, 1 ~. Hotarul Soarbele, coroana copacilor, 31. VII. 1961, 10 00, 5 ~~. :M-tii Godeanu - Ţarcu,

Valea Lăpll.1nicltltti Mic (C.M.A.), plante '\erzi, 6. IX. 1967,35 00,33 QQ.1\1-tii Cernei. JIt. Domogled (C.M.A.), 6. X. 1965, 5 00' Bazinul văii Cerna.Crucea Ghizelei (5 km amonte de Băile Herculane), (C.M.A.), planteverzi, 3-4. X. 1967, 10 00, 8 ~~.

C.Occ. lI-ţii 4\lmăjului. Dealul Graţca (C.M.A.), plante verzi, 14 VI.1968, 6' ju'\. li-tii \'liidcasa, Stîna d? '\ale (C.~I.A.) plante v~rzi, 7 -8.VIII. 1966, 1 o.

Jf.rnorio prezintă o mare variabilitate a culorii şi a lungimii picioarelor. Exemplarele care trăiesc la altitudini mari sint de obicei mai deschi;;ela culoare şi au fost descrise ca .JI.morio alpintts.

M.rnoriQ este o specie cu valenţă ecologică largă care se întîlneşte

atît in locuri umede şi reci cit şi in locuri uscate şi însorite. Trăieşte

in litieră, sub pietre, sub lemne putrede, pe stinci nude, în litoclaze,pe trunchiuri şi în coroana copacilor, pe diferite plante etc. Deseori segăseşte in populaţii extrem de numeroase. In peşteri intră intîmplător.

25 CONTRIBUŢU LA CUNOAŞTEREAOPlLlO:'iIDELOR om ROMANIA 123

Oligolophus tridens (c. L. Koch) 1836

RiJ,spîlla,;,.e. Europa, din Norvegia pină in sudul Iugo:-lanei, inpartea europeană a U.R.S.S. şi în Siberia. în România se gă"e.~te dela cîmpie pînă la munte, la altitudini relativ mari.


C.ll. li-ţii S("beş. P. Cioclovina Uscată, 14. X. 1967, 1 o.' Bazinulvăii Cerna. ralea Cernişoarei. P. nr. 1, 11. X. 1962, 2 juv.

Material din endogeu •

D.N. Păd. de la M-rea Cocoşu (C.:\l.Â.), lap., 26. V. 1968. -1 ju.v.Păd. Babadag (C.~I.Â.), liL, 20. IX. 1967, 1 ~. . .

C.Or. Obcina llare. Păd. lîngă corn. Ârgel, detritus, 28. VJ.. Hit).3.1 juv. :Uas. Rarău. Codrul secular Slătioar-a, detritus, 25-26. TI. 1963,3 juv. Păd. SIătioara, lit. şi detritus, 23. D. 1968,"1 ~, 4 ~~, 19 ju,.M-ţii Rodn..i. Trecătoarea Prislop, lap., 23. '\1. 1968, 1 juv. lI-ţii Birgăului. Ilva )hr~, litcl., 26. VI. 1968, 6 ju,. D('presiunea Dorn('i..Tinovul de la Poim~ Stlmpei, detritus, 26. VI. 1968, 2 juv. lI-ţti .6iurgeului. Topliţa, staţiun~a, Budu, litcl., 22. '\1. 1968, 5 juv. li-ţii H~I?~ul

Mare. Izvorul )Iureşului (C.:M.A.), 6.X. 1965, 1 O. l~as. Ceahlău. IZ'omlMăcărăscu (lîngă clblna 7 Nviembrie), lap., 20. V!. 1968, 5 juv. Drum;ulde la Poian~ XiclUului siJr~ C.1bm l Durău, !it., "20. VI. 1968, .1 ju,.Amonte de clban~ Dn~d.u, 11p., 21. VI. 196,. 4 juv. Valea Slatina. detritus, 21. VI. 1963, 12 juv. ll·tii P('rşa1.i. D fileu' Virghi,lllui, in dreptulP. nI'. 1, lap., 24. VIII. 1963, 1 ~. în dreptul podului III, lapo...2-1.'

. VIII. 1964, 1 ~. în dreptul podului YIII, lap.• 24. VIII. 1963, 1 ~. înfaţa P. nr. 11, 1'p., 27. IX. 1962, 1 in'\. lI-tii Ciut·aş. Jlt. Bo'b?/l J[~~(C.M.A.), lit., ti. YIII.1967, 15 ~~, 1-1 Q2. 'las. G1rI>0\"a. JIt. SU~'.1i!ll

(C.M.A.), sub trunchiuri putrede, 2. YII. 1968, 16 juv. JIt. Cump'âtul(C.M.A.), 1-1. IX. 1954, 1-1 ~~, 15 ~~; 14. YIIL 1955~ 12 00•.1.0 ~ ~ ;'!it., 23. VI. 1967,25 juv.; lit., 14. VII. 1968. 15 juv. Valea Rea (e.)l...!..),lit., 5. VII. 1858, 4- juv., lit., 26. VI. 196';". 8 ju... , lit., 2. ··TII. 19B:3,18 juv. Yalea lui BogdRn (C.M.A.), lit.., 6. '\II. 1968, 7 juv.

C.lI. li-ţii Făgăraş. Platforma Arge.~ului (C.)I.A.), 28. VIII. 1%7..3 ~~. M-ţii Cozia (C.)I.A.), 20. IX. 196;, 3 00, 2 ~~. 'Hii Lotrului.Cabana Obîrşia Lotrului (O.M.A.), !it., 12. '~I. 1967, 5 ju... '[-ţii Glpă

tinei, Dealul Frăi'inet, Păd. Căciulatu Călimăneşti (C.M.A.), lit .. 27. IX.1967, 4 ~~, 1 ~. lI-ţii S('bl'ş, malul ,ăii Luncanilor, litcl., ~3. x. HIt,;,1 ~; lap., 28. VI. 1968, 2 ~~, 1 juv. Deasupra P. Şura ~Iare, lap.. 22.VII. 1962, 1 ~, 1 ~,8 juv. Păd. de la Cumpăna Apelor spre fundătura Ponor, lap., 3. VII. 1963, 2 o~, 3 ~Q, 2 juv. Insurgenta Lune-aPonor, lap., 3. VIII. 1963, 12 juv. tn faţa P. din Lunea Priporului,


lap., 27. V. 1962, 2 juv. Rîul Bărbat, litcl., 3. XI. 1964, 1 ~. Reg. Nueşoara - Peştera. Insurgenţa P. Gura Cetăţii, lap., 26. V. 1962, 20 juv.lI-ţii Retezat, partea de nord-vest. Mi. Zlata (O.M.A.), lap., 9-11. IX.1967, 2 ~~, 1 ~. Rîul Mare punctul I litcl., 15. X. 1967, 1 ~. GuraZlata (500 m aval de cabană), !ap., 3. XI. 1963, 1 ~. Bazinul Jiului devest şi partea sudică a :ll-ţilor Retezat. Insurgenţa P. din Cornul Pietrii,lap., 16. X. 1967, 2 ~~, 1 ~. Resurgenţa P. din Oornul Pietrii, lap., 20.X.1967, 1 ~. Alunii Negrului, lap., 17. X. 1967, 1 6. Hotarul Soarbele,lit., 31. VIII. 1961, 1 ~, 1 ~. lI-ţii llehedinţi. Valea Lupşei buşteni

putrezi, 21. II. 1964, 3 juv. Valea Motrlllui, lap., 20. VI. 1967, 1 juv.,lap., 2. VIII. 1968, 1 juv. lIas. Vîrtoape, end.: "la Cazărmi", 22. VI.1962, 1 ~; "Faţa Radului", 24. VII. 1962, 1 ~, 7 juv.; "la Jgheab"29. VII. 1962, 3 juv. Orov, la 15 m de "Cazărmi", 9. VIII. 1962, 1 juv.II-ţii Cernei. Mt. Domogled (O.M.A.), lap., 2. X. 1967, 3 ~~, 3 ~~. Bazinul văii Cerna. Corcoaia - Oerna sat (O.M.A.), lap., 1-2. X. 1967,21 o~, 8 ~~. Cursul inferior al văii Ceroei, Orucea Ghizelei (5 km amontede Băile Herculane), (O.M.A.), lap., 1-4. X. 1967, 4 o 1 ~.

C. Occ•. lI-tii Gorganului. Valea Suşarei (O.A.M.), lap. 26. IX. 1968,800, 9 ~~. II-ţii Gilăului. Oîmpeni (O.M.A.),lap., 1-:-2. V:I. 1966, 1 ~.

O. tridens, în funcţie de biotopurile habitate, prezintă o mare variabilitate a culorii. Exemplarele montane sînt gălbui-cenuşiu, cu o şa

dorsală negricioasă foarte bine delimitată, cele din locuri mai joase, maiumede, sînt pestriţe, cu o şa mai puţin colorată. Este o specie cu valenţă

ecologică largă, ai cărei indivizi trăiesc atît în locuri umede şi umbrite,cît şi în locuri mai uscate şi mai luminoase. Se găseşte în sol, humus,'pe şi sub pietre, în detritus, litieră, sub lemne, în scorburi, în iarbă,

in galerii de rozătoare şi în litoclaze.tn peşteri pătrunde întîmplător unde poate fi găsit pe resturile

vegetale de pe planşeu.

Odiellus bieniaszi (Kulczynski) 1909

Specia este răspîndită în U.R.S.S., Polonia şi Bulgaria. tn România o cităm pentru prima dată (D. D u mit re seu, 1969).

Material din epigeu

n.N., Isaccea, punctul "la Avramidi" (O.M.A.), pe lucernă, 7. X.1968, 1 o, 1 ~.

Lacinius horridus (Panzer) 1794

. Specia este răspîndită in toată Europa, din zona nordică pînă laMarea Mediterană. tn România se găseşte de la cîmpie pînă la munte.


C.M. II-ţii Mehedinti. P. Cloşani, 28. VIII. 1963, 1 ~. Avenul IIdin Valea Sohodoalelor Mici, 10. X. 1966, 1 ~. Bazinul ":iii Cerna. Valea

CernilJoarei, P. nr. 14. 4. X. 1962, 1 ~. Corcoaia, P. nr. 33, 21. VI. :W62, .1 ju.....

C.Occ. lI-ţii AninC'i. P. nr. 3 de sub Crno Pole, 4. X. 1965, 1 O.

27 CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREAOPILIONIDELOR DIS ROMANIA 125


D.:\". Păd. de lîngă )I-rea Celie, lit., 10. V. 196., :? ju•. Păd. Sariea(lîngă Xieuliţel), lit., 10. V. 196., 3 jUY.; (C.M...1.), liL, :?6. V. 1968, 1 ju\".Păd. de la M-rea Cocoş, liL, 16. Y. 196., 1 ju•. ; (C .)1...1.), lit., 25. Y.1968, -1 ju..... Păd. de la Greci, lit., 15. Y. 196., :? jn.. Păd. de lîngă

satul Horia, lit., 15. V.1962, 2 ju•. Păd. Cureuz (C.)L..1.), lit., 2-1-25.V. 1968, 28 juv.. Păd. dintre corn. Bălcescu şi Ciucuro.a, lit., 5. Y. 1967-,1 juv. Păd. de lîngă corn. Slava Rusă, lit., 15. V. 196., 6 juv. Păd. delîngă satul Slava Rusă, !it. 15. V. 1967, 1 jm-. Iz.oml de lîngă satulSla.a Rusă, lit., 11. VII. 1968, 1 ju...

D.C. In faţa P. de la Casian, lap. : 27. VII. 1962, 1 ~: 30. XI. 1962,1 J; litcl., 7. VI. 1965, 1 ju•. în faţa P. Gura Dobrogii, lap.: 9. V.1962,1) juv.: 1/. VI. 1963, 1 ju•. Ripele de lîngă Gura Dobrogii, litcl., 22. VI.1967, 1 ju..... Şisturile verzi de lîngă Gura Dobrogii, litc1.,29. VI. 1962,1 ju•. Malurile rîului Casirncea, lîngă Casian, litcl., 19. '-1. 1966. 1 ju•.Păd. Sitorman, litcl., 18. TI. 1963, 3 juv.; lap., 18. TI. 1965, 7 juv.

D.S. Păd. de lîngă corn. :Murfatlar, lit., 16.TI.1967, 1 ju•. Păd·

Băneasa (C.M.A.), lit., 24 -2.').YI.1968, 12 ju\. Canar-a.ua Fetii, lap.,2.VIII.1962, 2 ~~; 4.YIII.1962, 2 juv. Păd. Canaraua Fetii (C.M...1.),!it., 23.VI.1968, 3 juv. Canaraua Dr. 6, lap., 3.TIII.1962, 1 ~. Canar-aualui )Ioş Ene, lap., 3.VIII.1962, 2 juv. Păd. Hagieni (C.}L...1.), !it., 24-25.VI.1968, 6 juv.

C.Or. M-ţii Birgăului. Ilva Mare, lap., 26.TI.1968. 1 juv. lI-ţii

Hăsinaşul llare. Izvorul }Iureşului (C.i\I.A.), 6.X.1965, 3 6J. raleaM1lreşllltli. Staţiunea Lunca' Bradulm, litel., 2'.TI.1968, 1 ju•. · lI-ţiiPerşani. Defileul Vî1·gltişului. Aval de podul X, lap., 30.IX.1962, 1 ~.

Aval de P. DT. 14, lap., 30.YIII.1963, 1 ~. llas. Girbo\-a. JIt. (hl1l1pătul

(C.M.A.), VIII.1964, 3 ju•. , lit., 23.VI.1967, 14 jn•. ; lit., 2.VII.1968,6 jnv.

. C.11. lI-ţii Făgăraş. Jlt. Cozia (C.uLA.), baza trunc-hiurilor cop~cilor,20.IX.1967, 1 J. \~alea Oltului, Căeiulata, km 5,7, litd., 6.VI.1967,2 ju>.l\J.ţii Seheş. Deasupra P. Şur-a )Iare, lap., 22.\.196:?~ 1 ju"\'. InsurgentaLunea Ponor, lap., 3.VIII.1964, 3 juv. Dealul :\Iătuşonilor, trunchiuriputrede, 17.VIII.196-1, 1 6, 1 ~. Reg. Nueşoara-Pe~tera. Insurgenţa P.Gura Cetăţ.ii, lap., 26.V.1962, 1 jnv. li-ţii Retl'zat, parttC'a de Ilord-Hst.Riul }Iare, litel., 9.VII. 1964.:? 6J, 1 jn•. ; 15.YIII.1964, 1 ~; 20.YIII.196.'),3 ~~; 15.X.1967, 1 J. lI-ţii Cemei. Jlt. Domogled (C.}I.A.), pe stinră~

2.X.1967, 1 J. Bazinul ,-ăii Cerna, Cursul inferior al .ăii Cerna. Aflnentdrept al Bahnei, end., 16.VI.1966, 4 juv.

C.OI.'C. ~Hii Almăjlllui. tn faţa P. Gura PoniroHi, litel., 14.VI.1966,1 juv.

J26 ŞTEFANJA AVRAM şi D. DUMITRESCU 28

L. horridu8 tră.ieşte în locuri împădurite,mai uscate sau mai umede,pe şi sub pietre, în frunzar, ial bă, pe baza trunchiurilor de~9paci, pestinci, în litoc1aze etc. După părerea noastră este mai puţin higrofil decîtalte opI1ionide. tn peşteri pătrunde întîmplător unde se găseşte pe pietreleşi resturile vegetale de pe planşeu.

Laciniu$ dentiger (c. L. Koch) 1884

Ră8pîndire. Estul şi sudul Europei centrale. tn' România se găseşteîn zone submontane şi montane.


C.M. Bazinul văii Cerna. Valea Cun işoarei. P. ID'. 21, 3.X.1962, i ~.C.Occ.lI-ţii Aninei. P. ID'. 3 de sub C'rno Pole, 4.X.1965, 1 o. P. nr. 1

de sub Cureaciţa, 5.X.1965, 1 ~.


C.Or. II-ţii Hasmaşul 'JIare. Izvorul Mmeşului (C.M.A.), 6.X.1965,300' llas. Girbova• .J.llt. Cumpătul (C.M.A.), la baza trunchiurilor, 23.VI.1967, 3 juv. .

C.M. M-ţii Făgăraş. Barajul hidrocentralei Gh. Gheorghiu-Dej,litc1., 7.VI.1967, 2 juv. lI-ţii Cozia (C.M.A.), pe sol, 20.IX.1967, 10.,.alea Oltului, Căciulata, km 5,7, Htel., 6.VI.1967, 3 juv. lI-ţii Căpăţinci.

Dealul FriI,sinet. Păd. Căciulata-CăHmăneşti (C.M.A.), la baza trunchiurilor, 27.IX.1968, 2 00, 5 ~~. lI-ţii Sebeş. Rîul Bărbat, Htcl., 3.X.1964:malul stîng, 2 00, 1 ~; malul drept, 1 ~. AI-ţii Retezat, partea de nordust. Rîul Mare, punctul II, Htcl., 15.X.1967, 2 00. lI-ţii Cernei. Mt.Domogled (C.M.A.), Iit., 2.X.1967, 2 00. Bazinul văii Cerna. Corcoaia.Cerna-sat (C.M.A.), Iit., 1-2.X.1967, 1 O, 1 ~. Cursul inferior al văii

Cerna. Băile Herculane (C.M.A.), lap. 3-4.X.1967, 6 0 0, 6 ~~.

C.Occ. ~f-ţii Gorganului. Valea Ş1lşarei (C.M.A.), muşchi umed, 25.IX.1968, 1 ef•

. L. dentiger trăieşte în locuri împădurite, în apropierea apelor, peIlol, în Iitieră, sub pietre, la baza trunchiurilor copacilor şi în Htoclaze. tnpeşteri intră întîmplător unde se găseşte pe resturile vegetale de pep1an.~eu.

Laciniu$ ephippiatu$ (C.L. Kcch) 1835

Ră8pîndi1·e. Europa centrală, din AngIia pînă în partea emopeană

a U.R.S.S., Italia şi Peninsula Balcanjeă. tn România se găseşte în zonesubmontane şi montane.

29 CONTRWUŢll LA CUNOAŞTEREA OPIUONIDELOR DIN ROMANlA ) ')-_1

C.Or. Obcina Marf'. Păd. lîngă corn. Brodina (C.)I.A.), detritus,24.VI.1967, 3 juv. Mas. Cf'ahIău. Schitul Durău (C.)1...:\..), lit., 20.XI.1J}67,1 O, 1 ~. Cascada Duruitoare (C.M.A.), lap., 22.TI.196i, 12 juv. lI-ţii

Ciucaş• .Mt. Bobul Mir: (C.)I.A.), lit., 27.VIII.1967, 2 ~Q. llas. Girbol"a.Mt. Cumpdtul (C.M.A.), lap., 23.VI.1967, 200, 3 ~~; sub lemne, 2."~I.

1967, 4 00, 4~~.

C.lI. lI-ţii Bucegi. Valea I::l:orul Dorului (C.)1...:\..), lap., l.VII.1968,3 ~~. li-tii Lotrului. Cabana Obirşia Lotrului (C.)1...:\..), lap., 12.VII.1967,3 juv. lI-ţii Latoriţei. Casele Puru (C.:M.A.), detritu:5, 11.TII.1966, 4 juv.li-tii Retezat, partea de nord-H'st. Jlt. Zlata (C.)1.":\'.), detritm:,9-11.IX.1967, 3 00, 2 ~~. Gura Zlata (500 m aval de cabană), lap., 27.VII.1963.2 ~~.

C.Occ. M-ţii Bihorului. Cantonul Padiş (C.)1...:\..), 29.VII.1967, 1 rj.II-tii VIădeasa. Stîna de Yale (C.)I.A.), 7 -8.VIII.1966, 2 00, 1 ~.

L. ephippiatus trăieşte in păduri, pe şi sub pietre, in detritus, litieră

şi sub lemne putrede.

Subfam. PHALANGIINAE

lophopilio palpinalis (Herbst) 1799

Răspîndire. Europa centrală şi în nordul Iugo:5la'iei. In Româniase găseşte în zone submontane pînă la 700 m altitudine. Este o specie·destul de rară.

Material din end®geu

C.Or. lI-ţii Perşani. Defileul Vîrghişului. In faţa podului III, lap.,24.VIII.1963, 1 o.

C.lI. lI-ţii Sebeş. In faţa P. Gaura Oanei, lap., lS.VIII.1962, 1 ~.R,îul Bărbat, malul stîng, litcl., 3.X.196-!, 1 rj. lI-ţii Retezat, partea denord-Yest. Mt. Zlata (C.:M...:\..), detritus, 9-11.IX.196i, 1 Q.

L. palpinalis trăieşte în detritus, sub pietre şi în litoclaze.

Phalangium opilio Linne 1761

Rdspînd'ire. America de Xord, Europa, nordul Africii şi Asia. InRomânia se găseşte de la şes piDă la altitudini în jur de 1 400 m.


C.:U. lI-tii Vilean, rege Runeu-Tismana. P. :Muierii, 11.VIII.196i,1 ~. li-ţii lIl'hedinţi. Valea Jlotrului Sec, P. nr. 1, 16.TIU.1970, 1 ~.

Bazinul yăii Cerna. C1lrSlll inferior alră.ii Cerna. P. Pri::ac-a de la Şchiopu,

25.VIII.1968, 1 o.


Material din endogeu şi. epigeu

30

.. D.N. Păd. Caraorman (C.M.A.), plante verzi, 5.VIII.1968, 300 ,. 9 ~~, 1 ju•. Isaccea, 8.X.1968, 1 6. Păd. Sifon (C.M.A.), lit., 19.V.1966,

5 juv. Păd. din jurul :M-rii Cocoş (C.~I.A.), lit., 26.V.1968, 8 ju•. Păd.

Curcuz (C.l\I...,l.), plante verzi, ~4 -~5.V.1968, 6 juv. Enisala (C.1LA.),plante verzi, 21-22.IX.1967, 1 6, 1 ~. Păd. Babadag (C.M.A.), planteverzi, 20.IX.1967, 800, 3 ~~. :

D.S. Valul lui Traian (C.M...,l.), 16.YII.19.57, 2 00, 5 ~~, 4 ju•.Păd. Canaraua Fetii (C.M.A.), ~.YIII.1962, 1 ~; plante verzi, 23.Y1.1968, 500, 12 ~~, 6 juv. Păd. Băneasa (C.)I.A.), plante verzi, 21.Y1.1968, 500, 10 ~~, 4 juv., Limanu, la Icoane, litcl., 3.VIII.1965, 2 00,1 ~. Păd. Hagieni (C.M.A.), lit., ~6-27.YI.1968, 2 juv. .

C.Or. Obcina 11are, Păd. Brodina (C.M.A.), 24.VI.1968, 2 juv. llas.Rarău, păd. SIătioara, plante verzi, 28.V1.1967, 8 juv. Depresiunea XeamtuJui, Poiana Ciungu-Văratec (C.I.B.), 25.YII.1966, 5 juv. l\I-ţii Giurgeului, Lacul Roşu (C.I.B.), 2-6.X.1963, 306, 3 ~~. lI-tii Haşmaşul

IIare (C.~I.A.), plante verzi, 6.X.1965, 1 o. Depresiunea Ciucului, Sîndominic (C.~LA.), 7.X.1965, 5 00, ~Hii Harghita, Băile Harghita, 7.X.1965,1 0 ,- Tuşnad, lap., 26.VIII.1959, 1 0, 1 ~. lI-Iii Perşani. Defile1ll Yîrghif1tl1ti. Platoul de lîngă malul Kemenes, lap., 28.VII.1960, 10, 2 ~~.

II-ţii Bodoc, Bicsad (C.I.B.), 16.YIII.1959, 2 <;J <;J. lI-ţii Ciucaş, JIt. Bobul~Iic(C.:M.A.), plante verzi, 27.VIII.1967, 10 00, 14 ~~. M-rea Suzana(C.M.A.), plante verzi, 25.VII1.1967, 300, 4 ~ţ. lIas. Girboya. JIt. SItsai1tl (C.~I.A.), sub buşteni, 2.YII.1968, 14 juv. .Jlt. Cumpătul (C.l\I.A.),plante verzi, 2.VIII.1955, 500, 7 ~~, 8 juv., plante verzi, 14.VIII.1957,1400, 8 ~~; sub buşteni, 2.VIII.1968, 1 0 , 1 ~, 40 juv.;. plante "Verzi,7.VIII.1968,3 juv., Valea Rea (C.~I.A.), plante verzi, 3.VII1.1955, 1560,13 ~~; plante verzi, 15.VII.1957, 1000, -1 ~<;J, plante verzi, 14.VII.1959,1500, 7 ~~. Valea 11ti Bogdan (C"~I.A.), plante verzi, 6.VII.1968, 2 des,3 ~~, 25 jn-v.

C.1I.ll-tii Bucegi, Valea Peleşului (C.~I.A.),plante verzi, 20.IX.1954,14 00, 13 ~~; plante verzi, 28.VIII.1964, 10 00, 3 ~~. Valea Izr:or'IJlDorului (C.l\LA.), lit., l.VII.1968, 5 juv. Cota 1 470 (C.M.A.), plante verzi,23.VI.1964, 16, 1~, 4 juv. lU-lii Făgăraş. JIt. Şuru (C.M.A.), lit., 19.V1.1963, 1 ~. Valea Oltului. Băile Goyora (C.l\LA.), lit., 26.VII.1967, 4 juv.II-ţii Latoritei, Casele Puru (C.~I.A.), plante verzi, 11.VII.1966, 400'lI-tii Pariug, Pasul Lainici (C.I.B.) 13.IX.1966, 1 ~. iU-tii Sebeş, ValeaLuncanilor, litcl., 13.X.1967, 1 ~. Reg. ~ucşoara-Peştera; Izyorul Fluerarilor, lap., 13.VIII.1964, 300, 3 ~~. Lîngă P. Gura Cetăţii, litcl., 14.VIII.196-1, 10' lI-ţii Retezat, partea de nord-l'est. Rîul Mare, litcl., 15.·VIII.1964,2 00, 4 ~~; 10.VIII.1965, 10. Gura Zlata (C.I.B.), 5.IX.1968,1 ~.ll-ţii Ceroei, Mt. Domogled «('.~I.A.), în iarbă, 2.X.1967, 2 00, Bazinulvăii Cerna, 4-5 km amonte de Băile Herculane, malul stîng al ,ăii Cerna(C.M.A.), plante verzi, 3-4.X.1967, 2 0 0, 3 ~~.

C.Occ. M-ţii Gorganului,. Yalea Su!!arei. Lîngă Sasca Montană

.(O.M.A.), plante verzi, 26.IX.1968, 1 ~. lI-ţii .llmăjului. Valea Eşelniţei

31 CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREAOPn.IONIDELOR DIN ROMA...."lA

(O.M.A.), plante verzi, 13.VI.1968, 16 juv. Dealul Graţca (C.li.A.), pIa..nteverzi, 14.VI.1968, 10 juv.

Ph. opilio prezintă o largă valenţă ecologică. Trăieşte atit in locuriumbroaBe, umede şi reci, cit şi in locuri insorite şi uscate (sudul Dobrogii),pe şi Bub pietre, în litieră, pe diferite plante, pe trunchiuri de arbori, pestinci, in litoclaze. In peşteri pătrunde accidental unde poate fi găsit peresturile vegetale din zone vestibulare.

OpiliO parietinus (De Geer) 1778

Bdspînclire. America de Nord, Europa, Asia. tn România se găseştede la cimpie pînă in zonele montane. .


D.N. IBaccea (C.M.A.), pe zidurile unei case, 16.XI.1967, '2 00..4 km est de Isaccea (C.M.A.), pe zidurile unei case, 8.X.196i, 10'

C.M. M-ţii Căpăţinei. Dealul FrMinet (C.M.A.), Păd: Căciulata-Călimăneşti, plante verzi, in apropierea unei case, 27.IX.1968, 3 00. Valea·

, Oltului. Băile Govora (C.M.A.), pe zidurile unei case, 26:vn.1967, 1 ~: .M-ţii Retezat, partea de nord-vest. Gura Zlata (500 m'a.al de cabană)

litcl., 3.XI.1963, 1 ~. "O. parietinu8 trăieşte mai ales in apropierea locuinţelor omeneşti,

pe ziduri şi pe plante. O singură dată a fost găsit in litoclaze.

Opilio saxatilis C.l.Koch 1839

Ră8pîndire. Insulele Canare, Franţa, Italia, Olanda, R. D. Germană şi R. F. a Germaniei, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria. 1n Româniase găseşte atît la cîmpie cît şi la munte.


D.N. Păd. Letea (C.M.A.), la baza trunchiurilor arborilor, lit., VIII.1967, 300, 2 ~~. Păd. Caraorman, lit., 27.VIII.1968-, 3 ~;? Isaccea

/ (C.M.A.), punctul "la Avramidi", pe zidurile caselor şi în case, 8.X.1968,10 00, 12 ~~, 5 juv. Păd. Nifon (C.M.A.), lit., 19.V.1966, 8 jm"., :li-reaCocoş (C.M.A.), pe zidurile exterioare ale minăstirii, 26.V.1968, 10 juv.;pe arătura din faţa minăstirii, 26.V.1968, 12 juv. Păd. din jurul minăstirii

Cocoş (C.M.A.), tit., 26.V.1968, 6 ju,. Păd. Cetăţuia, lit., 10.\.1967, 1juv. Păd. Curcuz (C.M.A.), lit., 24-25.V.1968, 8 juv. Enisau (C.:li.A.),pe zidurile cetăţii, 21-22.IX.1967, 20.0' Babadag (C.~.A..), pe zidurileşi în interiorul unei magazii, 20.IX.1967, 10, 1 ~; la marginea Păd.Babadag (C.M.A.), in galerii de popindăi, 2 c!o, 1 ~.


. D.C. Malul Casimcei la Călugăreni, litcl., 8.X.1965, 1 ~. Defileul cuşisturi verzi de la Gura Dobrogii, lap., 2.X.1962, 2 &&, 2 ~~, 1 ju~.; 16.YI1963, 1 ~, 1 juv. '. .:. D.S. Păd. Canaraua Fetii (C.M.A.), plante verzi, 23."~.1968, 5 juv.Păd. Băneasa (C.M.A.), lit. şi plante verzi, 21.YI.1968, -1 ju'\'. Păd. Hagienilit., lLX.1964, 1 ~, 1 juv.; buştean putred (C.M.A.), 26-27.VI.1968'. ,4 juv., ' .

C.Or. Obcina Jlure. Păd. lîngă corn. Argel, detritus, 25.VI.19681 juv. ll-!U Ceahlău. Izvorul Măcărăscu (lîngă cabana 7 Noiembrie)'lap., 20.VI.1968, 1 ~. 3 juv. Poiana Nicanului, lap., 20.\'1.1968, 2 juv:~ " C.:U. lI-ţii Cozia (C.M.A.), zidurile unei case fu pădure, noa:ptea lalumină, 20.IX.1967, 1 &, 1 ~. li-ţii Căpă!înci, Dealul Frăsinet, Păd. Că

ciuJata-Călimăneşti (C.M.A.), lit., 27.IX.1968, 2 &&, 3 !ţ9. Bazinul văii

tema. Cursul inferior al Oernei, 4 -5 km amonte de Băile Herculane, lamarginea şoselei (C.M.A.), sub. pietre şi ,plante verzi, 3-4.X.1967, 1 &,4 ~~. Valea Bahnei, litcl., 1l.VII.1964, 1 &, 1 ~, sub scoarţă de anin,16.VI.1964, 1 ~; end., 16.VI.1966, 1 juv. .:. C.Occ. lI-ţii Gorganului, Sasca Montană (C.M.A.), pe podul peste'riUl Suşara, 26.IX.1968,·' 4 C!&, l~. lU'Jii Almăjului. Valea E,elniţe'i

(C.lI.A.), sub scoarţă desprinsă de. ulm c.ăzut la pămînt, 28.X.1968,~ C!C!, 1 ~; lit., 13.V.1968, 2 &C!, 1 ~. OrşOva (C.M.A.), pe ziduri dărimate,'noaptea la .umină, VIII.1968, 1 &, 2 ~~; pe zidurile unei case, 23.X.1968,,1 ~'. .: , ': ' ",'. O. s4xatilis are o valenţă ecologică largă. Trăieşte' atît ţn ţocuriumbroase şi umede, cît şi în locuri uscate şi mai luminoase. Se găseşte în'iarbă, frunzar, detritus, pe şi sub pietre, în galerii de ro~ătoare, în litoc1aze şi foarte frecvent pe zidurile caselor din sate şi din păduri (cabane,refugii). tn zilele însorite indivizii de O. saxatilis pot fi vj,zuţi în numărmare pe zidurile albe ale clădirilor (de ex.la MînăstireaCocoş), pe garduriti pe arături. tn peşteri pătrunde întîmplător.,

, Opillo ruzickai Silhavy 1938

Ră8pîndire. Austria, Bulgaria, sudul Dalmaţiei şi România.


C.Occ. M-ţii Aninei. P. nr. 5 din Cureaciţa, 6.X.1965, 1 &.


D.N. Izvorul de lîngă satul Slava Rusă, litcl., 11.VII.1968, 1 ~.

C.Or~ Mas. Rarău. Păd. SIătioara, lit., 23.VI.1968, 3 juv. Valea'Murtşului. Lunea Bradului, litcI., 27.YI.1968, 1 juv.

,'.

33 CONTRIBUŢIILA CUNOAŞTEREAOPILIONIOELOR O~ RO:uA:-<IA 131

C.~I. li-tii Seheş. Iazul Mare, lap., 28.X.1966, 1 O. Bazinul \'ăii CemaCursul inferior al văii Cerna, 5 km amonte de Băile. Hereulane (C~I.A.)plante verzi, 3-4.X.1967, 2 00, 2 ~~; 2 km amonte de Băile Hereulane-,(C.)LA.), plante verzi, 26.IX-6.X.1968, 1 0, 1 ~; 17 -19.X.1968, 10,22Q.

. . O. ruzickai trăieşte sub pietre, pe plante yerzi ~i in lito<:laze. în peşteri pătrunde întîmplător.

Egaenus convexus C. L. Koch 1835

Răspîndire. Estul Austriei, Cehoskvacia (SloYada), Lngaria, Iugoslayia şi România.


C.Or. lI-tii Perşani. Defileul Vîrghişului,p. nr. 58, 26.XI.1958, 1 :;?C.:U.ll-ţii Sebeş. P. Gaura Frinţoanei,V.1962, 1 O. Reg. Xueşoara

Peştera. P. Gura Cetăţii, 25.V.1962, 3 juv. lI-ţii ~Iehl'dinţi. P. nr. 12 dinnlea Lupşei, 29.VI.1961, 1 2. Av. Gaura Porcului, 27.TII.1962, 16,1 ~. P. de la Prisacă, 26.VII.1962, 1 ~.

C.Oee. Bazinul văii Birza\'a. P. din Dealul Colţan, 22.TIL1963, 2 00'lI-tii Poiana Ruscăi. P. de la Româneşti, 25.V.1963, 1 ~.

1, • Material din endogeu

D.N. Păd. Nifon (C.M.A.), lit., 19.V.1966, 1 O. Păd. din jurul ~I-rii

Cocoş (C.M.A.), lit., 26.V.1968, 16, 1 ~. Păd. Curcuz (20 km est de Tulcea),(C.M.A.), lit., 24-25.V.1968, 2 00, 2 ~~. Păd. Babadag (C.M.A.), 20.IX.1967, 10'

D.C. Păd. Sitorman, 18.VI.1963, 1 0 , 4 ~~.

C.Or. :Mas. Girbova. Mt. Cumpătul (C.M.A.), lit., 14.TIII.1955, 2 00,2 ~~, !it., 15.VIII.1957, 3 00, 2 ~~; !it., 24.VL196i, 1 0 , 1 ~.

C.JI. lI-tii Făgăraş. Drum de pădure spre lacul Podragu, lit., 8.VIII.1962, 1 ~, 1 juv. Depresiunea Cibinului. Sibiu (C.LB.), 6.\II.1966, 10,1 ~. lI-ţii Cibinului. Cabana Păltiniş (C.LB.), 5SII.1966, 1 â. :lI-ţii Sebeş,

malul văii Luncanilor, litcl., 13.X.1967, 1 JUY. Dea5upra P. Şura Mare,Iap., 22.V.1962, 3 juv. Insurgenta Lunca Ponor, lap., 3.TIL1963, 2 JUY.tn faţa P. Gaura lui Cocolbea, lap., 18.V.1962, 2 jUY. Riul Bărbat, malulstîng, litol., 3.XL1964, 2 JUY. Reg. Nueşoara-PeştE'ra.Illiurgenţa P. GuraCetăţii, 4.IX.1963, !it., 2 JUY., lap., 1 juv. lI-ţii Retezat~ partea de nord\"est. Rîul :Mare, litcl., 15.X.1967 : Punctul 1, 2 jUY.; punctul II, 2 juv.Gura Zlata, 500 fi aval de cabană, lap., 3.XI.1963, -1 JUY. -:lI-tii Ceroei.Mt. Domogled, 18.V.1962, 1 o, 1 ~; lap., 29.VI.1962, 1 o, 1 ~; (C.M.A.),lit., 22-25.V.1965, 3 00, 5 ~~; !it. 2.X.1967, 2 00; lit., 1l.V.1968, 2 ~~;lit., 15.V.1968, 4 00, 1 juv.; lit., 17 -19.X.1968, 1 ~.


C.Occ. M-ţii Almăjului. Dealul Graţca (O.M.A.), lap., 24. IV.19681 cI. ValeaE,elniţei (C.I.B.), 26.V.1967, 1 ~. Yalea Mraconiei, lâp., 24.XI:1967,1 juv. Valea Lonei, lap., 25.XI.1967, 1 juv. M-ţii Gorganului. Sasca.Montană (C.M.A.), V. 1965, 1 juv. ll-ţii Gilăului. Cîmpeni (C.M.A.), mar.ginea pădurii, lap., 1-2.VI.1966, 1 ~. lIt. Săcelului, Valea Huzei (C.M.A.)pe stîncă, 5.VI.1966, 1 cI. lI-ţii Traseăului, Oheile Turzii (C.M.A.), !it.:6.VI.1966, 2 cIcI, 1 ~. .

E. CQnVtXUS trăieşte în pădurile de foioase, în locuri umede şi um.brite, sub pietre, în detritus, litieră şi litoclaze. Este o specie de originesudică mai termofilă. Pătrundedestul de frecvent în zonele vestibulare alepeşterilor unde poate fi găsit pe resturile vegetale şi sub pietrele de peplanşeu. Datorită frecvenţei sale în peşteri ca şi L. rupestre poate fi consi.derat ca formă 8ubstrogiofilă (!).

Zacheus crlsta (Brulle) 1832

Răspîndire. Cehoslovacia (sudul Slovaciei), Ungaria, Iugoslavia,Bulgaria şi Grecia. Este o formă sudică a cărei concentrare numerică

maximă se află în zona Balcanilor. In România se găseşte in special inpărţile de sud-est şi sud-vest ale ţării; exemplare rare au fost semna·lat.e în Moldova şi Transilvania.


C.Occ. II-ţii Almăjului. P. Gura Ponicovei, 20.VI.1965, 1 cIt 1 ~.

Avenul de la Vranovăţ, 28.VIII.1963, 1 ~.


D.N. Lacul Razelm, insula Popina (C.I.B.), tit., l.VII.1965, 1 c1.Păd. Curcuz (20 km est de Tulcea) (C.M.A.), tit. 24-25.V.1968, 4 cIc1,8 ~~, 22 juv. Izvorul de lîngă satul Slava Rusă, lap., 1l.VII.1968, 3 oc1,1 ~. Păd. Babadag, lit., 23.VII.1967, 1 ~.

D.C. Malul Casimcei la Casian, litcl., 19.V.1967, 7 juv. Casian, litcl.,5.VI.1967, 1 ~. Păd. de lîngă com. Lilieci, !it., 7.VI.1964, 1 cI, 2 ~~,

1 juv. Păd. Sitorman, litcl., 18.VI.1963, 1 cI, 3 ~~.

D.S. Păd. de lingă satul Ceramat, lit., 16.V.1967, 4 juv. Păd. Cana·raua Fetii. (C.M.A.), lit., 23.VI.1968, 1 ~. Păd. Băneasa, lit., 16.V.1961,5 juv.

C.}[. Il-ţii Ilehedinti. Yalea Lupşei, lit., 18.VI.1966, 1 ~. lU-ţii Cef'nei. Mt. Domogled (C.M.A.), lit., 27.VII.1968, 1 cI. Bazinul văii Cerna.Cursul inferior al Cernei, litcl:, 12.VI.1966, 1 ~.

C.Occ. lU-ţii Almăjului. Valea Eşelniţei (C.I.B.), 26.V.1967, 1 ~.Bazinul văii Nera. Lacul Dracului (C.M.A.), lit., 22.VI.1966, 2 cIcI.

35

Z. crista este o formă termofilă, care trăieşte in păduri în locurimai umede, in litieră, mai rar sub pietre şi in litoclaze. In peşteri pătrUftdeîntîmplător şi se găseşte pe resturile vegetale din zonele .-estibulare.

Platybunus bucepnalus (e. L. Koch) 1524

Ră.spîndire. Ţinuturile montane ale Europei centI'ale! pînă în zonanivală, ajungind în sud pînă în Italia şi Iugoslavia. în România se găseşteîn zonele submontane şi montane.

Material din pe~teri

C.Oec. Carstul Girda-Scărişoara. P. de sub \î.rful Pirjolii, 19.III.1967, 3 juv. Gheţarul de la Scări.~oara, 18.III.196i, 10 juv.

Material din endogeu ~i epigeu

C.Or. Obcina lUare. Păd. Brodina (C.~I.A.), trunchiuri de molid,24.VI.1967, 1 C!. Mas. Rarău. Codrul secular SIătioara (C.~I.A..), trunchiuride molid, 29.VI.1967, 2 c!c!, :! SQ. lI-ţii Birgăului. Valea Coşnei (C.M.A.),trunchiuri de molid, VII.1968, 1 Q. Depresiunea Domei. Poiana Stampei(C.M.A.), 27.VII.1967, 1 ~~ :Uas. CeaWău. Cascada Duruitoare (C.M.A.),trunchiuri, 22.VI.1967, 1 C!. Jlt. Go~manul. BăIătău (C.LB.), 8.VII.1965,1 Q.1I-lii Birsei. Valea Cetăţii. Drumul spre P. Fundata, pe zăpadă, 4.III.1967, 4 juv.

C.1I. lI-ţii Făgăraş. Barajul hidrocentralei Gh. Gheorghiu-Dej,litcl., 20.IV.1967, 1 juv. lI-ţii Retezat. Rîul Mare, în apropierea cabaneiGura Zlata, lap., 7.XI.1963, :! ju\. Drumul spre cabana Baleia, km 14,lap., 7.XL1963, 2 juv. Bazinul Jiului de vest şi partea sudică a lI-ţilorRetezat. Lîngă P. m. 6 din Cimpul llielului, litel., li.X.196i, 3 juv. l{:"ţii

Godeanu-Ţareu.ValeaLăpuşlli~1l1ui'mic (C.l\LA.), lap., 6.IX.1967, 2 juv.lI-ţii Cemei•.JIt. DomQgled (C.)!...:!..)! lit., 24.IV.196i, 1 ju\.. C.Occ. lI-ţii Aninei. Cheile Suei. în faţa P. GaUI'a Porcariului,

ht., 8.XI.1967, 1 juv. lI-tii Bihorulul. împrejurimile P. Ghetarul de la~cărişoara, pe zăpadă, 26-29.III.1967, 6 juv.; lap., ~0.n-.1967, 1 juv.

P. bllcephalu8 trăieşte şi pe sub pietre, în litieI'ă! pe trunchiurIlearborilor, pe stînci şi in litoclaze. In peşteri intră uneori atras de temperatura, scăzută. tn P. Gheţarul de la Scărişoara, exemplarele au fost recoltate de pe lemnele acoperite de gheaţă, la o adîncime de 45 m, şi de peo platformă a avenului de acces, la o adîncime de 3; m (Ş t. A v ram,19.68) ; în această peşteră temperatura scade iarna pină la _5°C, iar une~1r1 chiar pînă la -10°C (1. Vie h m a n n şi celab. 196.5). RăspîndireaIn regiunile montane, dez\oltarea poştembrionară in anotimpul rece,rrezenţa juvenililor pe zăpadă şi in peştera-gheţar, aI'ată că P. bucepha-ilS este o specie criofilă.


Platybunus cirdeii Avram 1964

36

.....Specia este cunoscută numai din România. Se găseşte în regiunile

carpatine submontane şi montane..


C.Or. Obeina Mare. Păd. lîngă corn. Argel, lit., 28.VI.1968, 3 ~~.

Depresiunea Domei. Poiana Stampei, trunchiuri de copaci, 27.VI.1967,1 ~. llt. Ceahlău. Izvorul Măcărăscu (lîngă cabana 7 Noiembrie), lit.,20.VI.1968, 1~. Drumul de la Poiana Nicanului spre Cabana Durău,

lit., 20.VI.1968, 1 ~.l\'Iasi\'ul Girbo\·a. Jlt. C'umpâtul (C.M.A.), lit. 25 -26.VI.1967, 4 ~~; pe trunchiuri de molid, 7 -8.YII.1968, 7 ~~, 1 ~. ValeaRea (C.l\LA.), 5.VII.1958, 1 ~; 17.VI.1965, 1 C;?

c.:U. li-tii Bucegi. Valea Izvorul Dorului (C.)I.A.), lit., l.VII.1968,2 ~~. tn apropierea P. Ursului, litcl., 15.VIII.1966, 2 ~~; 14.VI.1967, 1juv. Platiorma Argeşului, Cîmpulung Muscel (C.:.\I.A.), lit., 30.VIII.1966,1 ~. lI-ţii Lotrului. Păd. de lîngă cabana Obîrşia Lotrului, lit., 14.VIII.1966,. 2 ~J; ·(C.M.A.), lit., 4.VIII.1967, 1 ~. li-tii Seheş. Malul văii Luncanilor, lap., 28,VI.1963, 1~, 1 ~; litcl., 13.X.1967, 6 juv. Deal11rileHaţegului. Pirîul Silvaş, lap., 13.X.1967, ~ juv. li-tii Retezat, partea denord-vest. Rîul de Mori (500 m aval de cabana Gura Zlata), lap., 27.VIII.1963, 3 ~~, 1 ~. Drumul spre cabana Baleia, km 16, litcl., 7.XI.1963,1 juv. '~alea Jiului de vest şi partea sudică a ll-ţiIor Retezat. Cîmpuşel,

lit., 10.VIII.1964, 6 ~~. ~'1-tii Mehedinţi, Valea )Iotrului, lit., 2:9.VI.1961,1 ~. Păd. Neguroasă (4 km de satul Cloşani), lit., 22.VI.1966, 1 ~. :li-ţii

Ceroei• ..olIt. Domogled (C.M.A.), lit., 16.V.1968, 5 ~~, 2 ~~. M-ţii Bihorului.Cantonul Padiş (C.M.A.), lit., 24.VII.1966, 1 cr, 1 ~; trunchiuri de copaci,4-5.VIII.1966, 2 crcr. Mt. J.lfltgura Vînătă, Valea Izbucului (C.l\LA.),lit., 28.VII.1967, 1 ~. lI-ţii VI:i.deasa. Stîna de Vale (C.M.A.), 7 -8."~II.1966, 1~. lI-tii Giliiului. Bazin11l Someşului Rece. Pîrîul Frăsinei, lit.,10.VIII.1964, 6 ~~. lUt. llăişoara. Cabana Băişoara (C.M.A.), !it., 7.VI.1966, 1 ~.

P. cî1"lleii trăieşte în zone submontane şi montane împădurite, la.altitudini cuprinse între 300 şi 1 600 m, pe pietre, frunzar, ierburi,trunchiuri de copaci şi în litoclaze.

. Platybunus juvarae Avram 1968

Specia este cunoscută numai din România.C.ll. lI-ţii Făgăra5. Malurile lacului Avrig, lap., 30.VIII.964, 5 crcr.

5 ~~.. P. juvarae trăieşte la aItitudini în jur de 2 000 m. Se găseşte pe şi

sub pietre umede în zona vegetaţiei alpine.

Platybunus decui Avram 1968

Specia este cunoscută numai din România.

37 COr-.-rRIBUŢULA CUNOAŞTEREAO~ELOR DIN ROMA1'<LA 135

ColI. ~I-tii Latoritei. In apropierea Caselor Puru (C.:~Lâ.), Il.VII.1966, 10', 3 ~~. lI-Iii Cibinului. Păd. din jurul cabanei Păltini.), pe uunchiuri putrede, I8.VII.1964, 1 0'.

P. decui trăieşte la o altitudine în jur de 1 400 m.

Platybunus jeporum Avram 1968

Specia este cunoscută numai din România.C.lI. :\I-lii Bucl'gi. Jepi, lap., 7.VIII.1960, 5 0'0', 1 ~.

P. jepormn trăieşte la o altitudine in jur de 2000 m, sub pietre şi

În litieră.

Platybunus triangularis (Herbst) 1799

Răspîndin. Europa din Islanda pină în Balcani. În România segăseşte în zone de deal şi submontane. Este o formă rară.

D.N. Păd. Sifon (C.M.A.), lit., 19.Y.1966, 10', 1 ~; 3 ju\".C.Occ. lI-tii Almăjului.lnfaţa P. Gaura Haiducească,lit. 1 1 ;.\.1964,

1~, 1 juv.P. t}·ia)lgulari.~ trăieşte în pădurile de foioase, în locmi mai umede.

Consideraţii generale

Fauna de opilionide din ţara noastră este destul de ,ariată ~i cuprindeelemente de origină diferită, datorită pe de o parte situării 'Românieila locul de întilnire a trei provincii fizico-geografice europene: centraleuropeană, est-europeană şi sud-europeană (ceea ce determină o impletire complexă a influenţelor climatice respective) şi pe de altă partedatorită diversităţii reliefului ţării noastre.

Ca urmare, din componenţa acestei faune fac parte specii cu răs

pîndire holarctică, palearctică, central şi sud-europeană, endemisme carpatice şi elemente semnalate pînă acum numai în România. •

. Intre cele 38 de specii de opilionide menţionate în prezenta lucrarenu există nici una care să poată fi considerată troglobiontă. Trogl~fi1e

pot fi socotite 4 specii: B. granulatus, S.cf.sillii, 1. dadca ~i G. ai! II ulatus.Acestea deşi trăiesc şi în afara peşterilor~ in mediul endogeu. :,e ailă~ regulat, în număr mult mai mare în pe~teri. Sint specii higrofile. luciiuge,active tot timpul anului, care populează obişnuit zonHe ,estibu1ue alepeşterilor, dar se intilnesc şi în profunzime. Se reproduc atit ~ peşteri

cît şi în afara. acestora (tabelul nr. 1).L. rupestre şi E. convexus, frec,entează destul de reiutat .zonele

vestibulare ale peşterilor, atrase de mic-roclimatul mai con:'tant in comparaţie cu variaţiile climatice din mediul exterior. Facultativ :,e şi reproduc în peşteri. Sumărul indivizilor de L. fllpestre şi E. conre.rll.~ eapturaţi

în. mediul cavernicol este mai redu;; decit al celor captUl'i\ţi in afarapeşterilor, iar cum habitarea mediului cavernicol, pentru aceste două

specii nu este constantă, cel puţin într-o perioadă a yieţii~ le considerăm,

cu semn de întrebare, ca forme subtroglofile. L. rupatre trăieşte atîtîn peşteri, cît şi în biotopuri endogee şi epigee (în special pe trunchiurile copacilor). .Are o valenţă ecologică destul de largă şi pină in prezent

136

nu i-am putut depista mediul preferenţial. In schimb, pentru E. COllUXUB,

care trăieşte sub pietre şi în litieră, mediul preferenţial este ce1-endogeu.X. qlladripunctatum, N. kochi, N. 1/ervos'um, N.(L.) lugubre şi M. ele

gans se găsesc uneori în zonele vestibulare ale peşterilor, atrase, ca toţi

reprezentanţii suprafamiliei Dyspnoi, de umiditate şi obscuritate. S'mtspecii trogloxene, al căror mediu preferenţial este cel endogeu.

D. scabrum, N. bidentatus, T. tricarinatus, T. nepaeformis şi L.ephippiatus sînt forme endogee care trăiesc sub pietre, în litieră şi uneorişi in. Jitoclaze (excepţional, D. scabnnn a fost găsit în peşteri).

M. morio, Ph. opilio, O. parietillus, O. rllzickai şi P. bucephaluB .se găsesc şi în unele biotopuri endogee,' însă preferă biotopurile epigee,pe cînd O. tridens, L. hor'ridus, L. delltiger şi P. eîrdeii, deşi se găsesc şi

în biotopuri epigee, preferă biotopurile endogee. O. saxatilis a fost găsit,

în proporţii aproape egale, atît în mediul endogeu, cît şi în cel epigeu.Speciile JI.1rzm·io, O. tridens, L. hoiridus, L. dentiger; Ph; opilio,

O. ruzickai şi Z. crista excepţional au fost găsite şi în peşteri, unde aupătruns accidental. '.

JI. romanieum, M. dumitrescui, M.orghidani, L. tiseiae, L. rotu1ldum, P. juvarae, P. deeui, P. jeporum, P. triang1tlaris şi L. palpinaliBpar a prefera mediul endogeu, iar O. bieniaszi pe cel epigeu. Numărul

mic de iIldivizi capturaţi nu ne permite a face altă apreciere., .

Factori abiotic i

)Iicroclimatul reprezintă, în diferite sectoare, particularităţile specifice ale unui macroc1imat şi constituie complexe de factori abiotici,decisi....i pentru faună.

Pentru opilionide, cei mai importanţi factori care constituie microclimatul sînt: umiditatea, luminozitatea, temperatura şi curenţii de aer,

tn păduri (sub pietre, în detritus, litieră, putregaiuri), 'în litoclazeca şi în zonele vestibulare ale peşterilor, fluctuaţia factorilor microclimatici este mai amplă decît în profunzimea peşterilor, dar mai redusă

decît a factorilor c1imatici din mediul epigeu.Umiditatea. Opilionidele sînt animale higrofile şi cu excepţia cîtorva

specii euribionte (,M. morio, Pl!. opilio, O. parietinus, O. saxatilis) carepot fi găsite atît în locuri umede şi întunecate, cît şi în locuri uscateşi luminoase, majoritatea trăiesc în zone împădurite, în apropierea apelor.HigrofiJia este deosebit de accentuată la speciile troglofile. Acestea habitează peşteri străbătute de cursuri de apă permanente sau temporare,sau peşteri şi galerii fosile, în care umiditatea este aproape de saturaţie.

După cum am arătat, din cele 69 de peşteri din care s-a recoltat N.cf.8illii, 31 sînt străbătute de apă. tn galeriile lipsite de apă curgătoare,indivizii acestei specii caută activ zonele umede, deplasîndu-se pe pereţi

in porţiunile în care, datorită schimbului curenţilor de aer, umiditatea,este mai ridicată. B. granulatus, în P. Cioaca cu Brebenei, în verilesecetoase, migrează din zona ....estibulară spre interiorul peşterii

unde se menţine permanent o umiditate crescută. 1. daciea se găseşte,

de asemenea, numai în locuri. foarte umede pe planşeu şi pereţ.i, ia~

B. granulatlls pe pereţii umezi ai culoarelor străbătute de apă şi uneorIşi pe resturile vegetale şi bolovanii de pe planşeul umed. Laexteriol',

39

·J - ~~...-----~-"""-_"'_-~ .........-.-----

CONTR~UŢ;i-~~~~iRiAoPli:.î~oNmnoRDIN ROMANIA 137

B. gran1tlatus, 1. dadea şi N.cf.sillii se intilnesc deseori sub pietrele pejumătate submerse de la insurgenţele ~i exurgenţele peşterilor sau .....depe malurile piraielor şi ale izvoarelor de munte, iar G. annulatu8 pe stincile umede şi puternic umbrite, sau in şi pe trunchiurile putrede de lamarginea apelor. )Iai rar aceste specii pot fi găsite şi departe de apă,

insă tot in locuri foarte umede, sub pietre, in litieră, pe stinci, împreună

cu alte forme.Lumina. )Iajoritatea opilionidelor sint fotofobe. La speciile tro

glofile şi la cele din suprafamilia Dysplloi fotofobia este atit de accentuată incît niciodată ele nu pot fi găsite in locuri luminate. TTogloiilelesînt puternic afectate de lumină şi la unele forme, de exemplu B. gral1ulatlts, expunerea la lumina solară poate produce căderea in tanatoză.

Adaptarea la mediul cavernicol a troglofilelor din România nu pare insă .să le fi afectatsistemul .optic ;. tuberculul ocular şi ochii lor sint identicila exemplarele din peşteri cu ai celor din afară. Este însă foarte adevărat

că opilionidele, din cauza dispoziţiei organului ,izual, au ,ederea limitată

(văd doar lateral şi in sus), ceea ce este compensat de un simţ tactiIfoarte dez'oltat. După V. Si 1h a v y (1956), acest simţ tactil se datoreşte numeroaselor organe tactile dispuse pe picioare.

Temperatura. Variaţiile temperaturii afectează opilionidele intr-omăsură mai mică decît cele ale umidităţii. )Iajoritatea speciilordin România sint forme euriterme, comune Europei centrale, care trăiesc pină

toamna tîrziu, cind depun pontele.Cu excepţia specii10r de origină sudică (D. scabrum, Z. cri8ta şi

E. convexus), mai termofile, formele comune Europei centrale prezintăo rezistenţă mai mare la temperatura scăzută, iar unele sint ehia.r eriofile (P. bucephallls), (Ş t. A v ram, 1968). Printre speciile cele mai rezistente la variaţiile temperaturii, pot fi socotite formele care iernează instadiu de adulţi (reprezentanţii suprafam. Dyspnoi) sau în :;tadiu br,ar(speciile genului Platyb'un1ls) şi cele cu răspindire şi în zona boreaU(_lf. morio, Pll.opilio, O. parietinus).

Troglofilele X.cf.siUii, 1. dacica şi probabil şi B. grall ulatus, iernează în mediul exterior în stare de adulţi, ciclul lor e,olutiy fiindsupus succesiunii anotimpurilor şi implicit şi ,ariaţiilor temper-atlirii.In peşterile de unde s-au recoltat indi,izi in toate stadiile de delT"oltare, în cursul celor patru anotimpuri, temperatura variază intre 8-1:?=C.Y.cf.sillii şi 1. dacica suportă de altfel uşor şi temperaturi seăzute. înfebruarie 1962, am capturat indivizi uşor amorţiţi de S.d.sillii de pepereţii veshbulari, in apropierea peticelor de gheaţă, iar 1. dacica a fostcapturat în P. Zmeilor de la Onceasa, la o temperatură de 4=C.

G. annulatlls este un element alpin, care, în afara peşterilor, se gă

s~şte în biotopu.ri endogee din zonele montane la altitudini mai ridicateŞI deci la temper-aturi mai scăzute.

. . Curenţii de aer. Circulaţia aerului in biotopurile endogee (sub pietre,m htoclaze, litieră, muşchi, buşteni putrezi etc.) este mult mai redusă

decît în locurile deschise. Opilionidele preferă aceste biotopuri pentrucă .circulaţia aerului antrenează impli~it şi reducerea umidităţii. Ci.rcu~aţIa aerului în mediul cavernicol depinde de mai mulţi factori, c-ei maiImportanţi fiind numărul şi mărimea deschiderilor peşterilor şi awnelor.

138

'.

ŞTEFANIA AVRAM ,1 D. DUMITRESCU

insă oricare ar fi tipul morfologic al peşterilor, intotdeauna ~istă nişeferite de curent unde se menţine un procent crescut de umiditate şi

-care sînt puncte de atracţie pentru speciile troglofile şi subtroglofile.

Factori biotici

Hrana. Opilionidele sînt polifage cu preferinţă pentru hrana animală şi uneori chiar canibale. Observaţiile noastre asupra hranei speciilortroglofile B. granulatus şi N .cf.silliî (constituită din pradă vie şi resturianimale) au fost expuse amănunţit la prezentarea speciilor respectiye.

Mijloace de atac şi apărare. Cu excepţia speciei B. granulatus careare pedipalpi puternic înarmaţi, caracteristici laniatorilor, şi a speciei1. dacica care este înzestrată cu chelicere foarte puternice, opilionidele,în general, sînt l{psite de mijloace actiye de atac şi apărare în afara,probabil, a glandelor repugnatoare. Ele nu pot ataca decît animale detalie redusă şi lipsite de apărare şi se apără mai ales prin mijloace pasive; cuticula puternic sclerificată de la unele specii le poate feri de ataeuri mai slabe. Principalii lor duşmani cunoscuţi sînt araneidele şi păsă- .rile insectivore, de care se pot apăra prin: pigmentaţia protectoare,fuga, tanatoza şi autotomia. Unii autori au observat şi aşa-numitul

"windmimicry" (V. ~ il h a v y, 1956) la speciile cu picioare lungi:animalul ridicat pe picioare îşi tremură corpul de parcă l-ar bate vîntul.Acest comportament l-am observat şi noi la L. r1tpest1"e şi P. cirdeiiatît în natură (pe trunchiurile copacilor) cît şi în laborator (pe pereţii

cristalizorului). Din diversele interpretări ale acestui fenomen, cea maiapropiată de realitate ni se pare cea dată de Si m l' o t h (din Y.E; il h a v y, 1956), care consideră că poziţia mobilă îngreuneazăprindereaopilionidului de către atacator.

Pigmentaţia p1·otectoare. Majoritatea speciilor imită culoarea substratului. Cele care se găsesc în iarbă, pe pietre, frunzar, trunchiuri deeopac sînt pestriţe, cenuşii-roşcate, gălbui sau '-erzui. Troglofilele autegumentul negru sau brun pe partea dorsală, de ex. N.cf.snlii,1. daC'ica, G. annulatus. Numai B. graU1l1atlls este ruginiu, însă perfectasemănăt-or argilei şi bolovanilor din peşteră sau frunzelor din litieră>

Printre cele mai reuşite adaptări ale culorii la mediul înconjurător estecea întîlnită la Trogllllls şi Dicranolasma al căror tegument este prevăzut cu glande care secretă o substanţă liantă de care se prind particule de sol şi detritus dînd animalului aspect de aşchie murdară delemn. V. ~ i 1h a v y (1956) a observat că L. dentiger îşi poate schimb;)culoarea în funcţie de culoarea substratului mediului de elevaj. Personal,am observat că juvenilii de O. tridens capturaţi din adînciturile terenului,din detritus şi litieră groasă şi puternic umbrită sînt mai închişi laculoare decit cei capturaţi din jurul adînciturilor, unde luminozitateaera puternică. Juvenilii de L. rupestl'e, recoltaţi de pe tulpinile arinilorr·prezentau o pigmentare asemănătoare cu a scoarţei acestora, iar cei deL. horridus imitau culoarea scoarţei de la baza copacilor de unde aufost capturaţi.

Fuga. Indivizii speciilor. cu picioarele lungi fug mai repede şi auobiceiul să se lase să cadă pe sol, dacă sînt la oarecare înălţime, întinzîndu-şi picioarele lateral astfel încît căderea este frînată. Am obser-

CONTRIBUŢll LA CUNOAŞTEREAOPll.IONIDELOR DIN ROMANIA 13')

yat aceasta la G. annulatuB, L. rupestre şi mai rar la N. cf.Billii. Indhiziispeciilor cu picioare scurte fug destul de incet, însă juvenilii lor sin!mai agili în mişcări.

Tanatoza se manifestă mai ales la formele cu picioare scurte. DEexemplu, TroguluB cade în tanatoză întinzindu-şi picioarele înainte ~i

cum ara corpul plat, negricios murdar, arată ea un fragment oan:earede detritus. Troglofilele, respectiv B. granulatus, işi înfăşură picioarE-leîn jurul corpului şi arată ca o pietricică sau ca uri fragment alungitde argilă.

Autotomia la opilionide se manifestă prin capacitatea desprindE-nipicioarelor cu mare uşurinţă la nivelul articulaţiei trohanter-femu.r.Piciorul desprins se mişcă în continuare. Am văzut în repetate rindurianimale cărora le lipseau 1 pînă la 3 picioare. ducîndu-şi viaţa normal.mai ales la speciile cu picioare lungi. Picioml desprins nu regenerează. lntîi trohanterul se cicatrizează, apoi se atrofiază, deseori detE:rminind şi atrofierea coxei corespunzătoare.

*Opilionidele formează populaţii şi gmpări mai mari sau plai mICI:

unele forme însă trăiesc foarte frecvent ca exemplare izolate. B. gralli(la;',~

~i 1. dacica rar pot fi. găsiţi mai mult de trei indivizi în acelaşi loc. Înschimb N.cf.sillii se găseşte în populaţii relativ lIU\ri, atît in peşteri

tit şi în afara lor, sub pietre şi buşteni, iar O. tridens în litieră, detritus şi pe sub pietre. De asemenea, indivizii de G. annulatuB şi L. rupotrepot fi întîlniţi fie în peşteri, fie în afară, mai mu}.ţi la un loc. La s;,t:ciile epigee ca ....lI. morio, am putut obseITa imă p()pulaţii foarte dE-n,e.Astfel, pe valea Jiului de vest, la Hotaml 80arbele, am văzut în iul:e1961, sute de indivizi de M. moria, mişunind pe tmnchiul ~i pe ramurileunui copac şi pe fmnzarul de dedesubt. In gener-al, aceste grupări monospecifice sînt legate de reproducere ca şi de atracţia exercitată. asupr-.lanimalelor de către condiţiile de mediu preferenţiale.

Deseori, indivizii din specii diferite pot fi găsiţi împreună in aeelâ~i

biotop. Astfel, în peşteri, pe planşeu, sub pietre şi pe resturile vegerale.Ul:.eori, se întîlnesc K.cf.sillii şi B.granulatus, mai răI' N.cf.sillii şi 1.dadca sau N.cf.sillii şi Egae11uB C01lleXUB, iar pe pereţi N.cf.sillii. G.gmnulatus şi L. rllpe~tre. în schimb, în jUnII peşterilor, sub pietreleude, a,ceste grupări sînt mult· mai bogate şi mai variate, din ele făc-~d

parte atît troglofilele, cit şi diyerse specii endog€e şi epigee. La insurgentaP. Gura Cetăţii, în mai 1962, sub bolovani se găseau: B. gj·aillllaţ!l~.

TrogulUB sp., D. 8call'tl1n, N.d.tillii, N.(L.) lllgubre, J1. elegalls, O. triden!.L. ltorridus, E. conuxlts. în litieră pe valea Pîrîului Cinelui, am c-aI'turat în iunie 196, : S. koch'i, N. lIerrosum, Jl. dumitresclti, G.·aililulatu-!.L. ephippiatus. In litoclazele de pe malul Riului Bărbat, la 3. XI. 1~r)1

li-au găsit împreună: T.11epaeformis, L. rupestre, O. tridens, L. dentigf'r,iar pe Mt. Susaiul, lîngă cabana CIăbucet, la 2. VII. 1968, se g-ăseau

sub un buştean putred numeroşi jun~nili şi adulţi de J1. morio, PĂ.

opilio, L. ephippiatus, alături de cîţiva adulţi de 1. daciea.

..

Tabelu/ Ilr. 1

MlIlerlallll .Iudlal

.,/l'eşlrrl Endo~cu Eplf,tCll '1" Tolal general.;...

I~I'"c3'd' 12 21 jllV.!IOIIlI d'd'12QIJ\lv·11OI<l1 d'd' IQ QIj\lV·IIOllll d'd'12Q -d'd'IQ 2\ JUv.\ )tolal,..; , IJlolop J\lV.!IOllli

%

1 JJriflr.~lll., !lrallll/"/IIS 1\7 11;. :IK 2·10 20\ 25 2\ 70 111 1-10 511 3\0_.._- -_._" .. _._. _.-_. --- -- ._--- --_.- -- .._.._- -_._.. .. -.__. --- 00- --, _o --- - .. - .... ---

2 1'rogllllls lriearilllllll.~ 4 5 !J 4 5 9- -- -- --- -- -- -- -- -- _.- -- --- o- --- -- --- ____o --- -----

:1 1'rogll/II., nC/Jnt(ormis 5 5 5 15 5 5 5 15---- --- -- ------- -- -- -- ----- -- -- --- -'.- -- -- ---

·1 Dierllno/aSI1lIl seabrlll1l 1 1 2 2 4 10 16 3 5 10 18------ -- ------- ------ --- -- -- ------ -- -- --

Nemlls/oma quadripullc-5' lalum" 16 11 3 30 16 11 3 30

-- -- --- --------- -- --o -- --- -- ---- ---' ---- -- ---6 Ntmasloma ef. sillii 303 318 202 823 53 21 80 154 356 339 282 977-- --- ------ ----- -- -- ---7 Nemas/.mlll koeili 1 1 7 1 8 8 1 9

-- -- --- -- -- -- --- -- ,-- -- --- .--- -- --- -- -- ----8 Nfma.~/olllil lIerVIIS1II1I 1 1 2 ,1 6 10 4 7 1 12

-- ._- -'- -- _ ..- -- --- ._.- .- _._. --- --- -- ___ o --- --li NClIIlI .•lollla (1..) IlIflllbre 1 :1 1 [) 21 1(1 :l ,10 22 III 4 45

-- --- --- -- -- -- --- ----- .._.. - --- __o -- -' --- -- --10 Nelllllslolllll bidclI/a/1I1II 3 2 5 :1 2 5.

'-- -- --- -- _.......- ,- --- --- -- -- --- -- --, -- --- --- --11 M iloslollla e/e!la/lS 2 2 16 33 49 16 35 51-- -- --- -- - -- --- ------ --- -- ------- --12 Milosloma romanieum 5 1 6 5 1 6

-- -- --- -- -- -- ------- -- ----- -- --- -- --- -- ---

13 Milosloma tiumi/rcse"i 2 1 3 2 1 3-- -- --- -- -- -- --- ------ --- -- -- --- ---- -- ---

14 Milos/oma org/ridalli 1 1 1 t 1-- -- --- -- -- -------------- ------------------

15 l~rll!fTo/J~C1Ii~ (Iildea 19 18 21 58 [) 11 1 17 2·1 29 22 75..'

._- ---- --- ._- -- --- --- -- --t(l 1.r/"I'IIIlIIrJI r"IU/I//IIIII 1 1 1 1 1 1 2

.....c

-----_.,--.'---------------------------- ~--'--'-'"

.........

2

7

r,_

1\

Ili

7!1

10

M

45

11·1

45

·1

8

:12!l

36

2

r.

4

:1

7

:12

10

r,

[)

II

a:111\1 2:l1 :19

:l

7

"1 2

:1

;3

3

li

7

75

75

10

31_0_'-?1_~'--.__ 1_6_1.-t..1-..;--~

-1

:u.

5

:.!

24

r.

17 I 19 I :III

:w:1

:1 I 12

2

[;

_.__,__._~I~I~I--2?-I~~L~I~I~I_I-_1-I_'_I__3~J~~J-~~I~

• • 5

4

_,_,_,--.-10 .I..E..I~I~I-I-I-I__1-31......!_1-1_4L~~I~J~I~

_,_,_,_,_,_11_1_11_61_11_1_71_1_1_1_1-6 1-2.1-1_8

• Nil tlUhlMl'lh'lU "lulo,,,,1 ,'" Ulute AU "u.t f.l.,."u'a-" vllau"1........

•• "'""'1" I'iI.U ,1.. Il, \V III l' (1IIill-III'IH)•• ', ~. r, Il" .... r lIVID) ,1 li. II. II I ... Y , r, IIVUS) "'u dtuu. ".,1"1 .\Iu Il ..m'ull,

/'11111/11/11111,' ,/'/11I"1111

/'/alllllll'II'5 tiUII;

HYl/l'/lII., CfllI'w.rIl.'

:l1l1 /'/alll'llllll'" /rll/llr1 l1 /uri ,'

351 }'lu/ybIlIlIlS jllVllrar 1 1__1-_1_-_1--1-_1.--.---.-_.--.--'---'---'--'--' o

:17

23 Lllc/Il/US lIorr/dus 1_:1-I_~I-!...-I~I--~-.I-y-I-~~I~I-II-I-I-l121_~I_I_812.!..'-1~-'-,~-\)-'-24 Lllc/Il/m I/tlll/grr _1__2 3__!!..~ _8~ -2, _. :l__~~

25 Lac/n/us tp1lipp/a/ulJ

26 Lophopi//o palp/nal/IJ I I I I2 I2I I 4 I I I I ItI I I 21 21 I 427 PlIalang/um opilio _1_ 2 =3 11 14 78 103 130 116 91 337 14 12 11 37 156 144 180 480

28 Opilio par/rlinus

:12 I 7,al'!lI'II.' er/,ţ/u

:lli

~I\

:1:11 PIII/Y/JIlIIIIS bllrtJlhlllll1J 1_1_1~1~!---1-1 221~1~121_11_8_1_1_2.1-1_2_1. ...5

_--1--21_31-1-51_1_1_1_1-1-1-1-'-~1-31-1-619 Gyas annula/us 18 ~~~-8_~_~~_3_-_4-..2--9---5-.-1 6_~~_46 ~

20 Mi/opus morio 4 ~ __~.:~-~~~ 119 102~~ 22 9 2 33 165 133 92 390-- ---- --- -- --_. -- --21 Ol/golopllus /r/cltlu _1 2 3__ .~ 59 !~~ ~ ...E.- ~. __~~~. _.~~~ ~~.~

22 Oll/tl1WI b/tn/uu/ ,_. 1 _1_ __ 2 1 I I____ -,- --1--1- -I-~..I-,I--

~1}'/II/Y/IIIllIIS c/rticil 1_1_1-1__I~I~~I~I~I_9.1_21_1_11_1-2121-11~1-.~?.I.-Y;-I....!!-1~

29 I01>/1/0 sll:l:III//i.'

~ .!.!!!.~!.m/ckll/ 1._1_'-_ L__ 1_1_LL' 2

EI Ltiobunum TlIptslrt , 1~1~1-6-1~1~1E...1~1~1~1-612~1~1~1-21-1-!!.J-:~!I~I~I....!E-18 Lciobunum lisieial!

I'1

I

-----ŞTEFANIA AVRAM şi D. DUMITRESCU1-12 44-----------------------:--------

Contributions a la connaissance de la repartitiongeographique et de l'ecologie des Opilions

cavernicoles, endoges et epiges,. de Roumanie

Resume

Grâce a la situation geographique - au carrefour des provincesde l'Europe centrale, de l'Est et du Sud -, ainsi qu'a cause de la diversite des reliefs de notre pays, les Opilions de Roumanie sont assezvaries comprenant des' especes a repartition holarctique: palearctique,centrale et sud-est-europeenne et des especes endemiqucs. C'est uneverite reconnue pour tous les representants de la faune de Roumanie.

Les auteurs donnent la repartition geographique de 38 especescapturees dans les grottes et dans d'autres habitats etudies dans les.Carpates et en Dobrogea. .

Outre les listes des espcces et des localiMs, on presente aussi quelques observations sur la systematique et l'ecologie des especes cavernicoles.

Pour quelques-unes d'entre elIes on mentionne egalement leUl"variabilite morphologique.

Au point de vue ecologique, les Opilions cavernicoles ont ete grolipes.en: troglophiles (B.granulatus, N.cf.sillii, 1. daciea, G. ann1l1atus), soustroglophiles probables (L. rupestre, E. convexus) et trogloxenes (N. quadriptlnctat1l1n, N. kochi, N. nerVOS1l1n, N.(L.) lugubre, M. elegans).

Les auteurs font des appreciations sur le milieu preferentiel des.especes etudiees et sur leur dependance des facteurs abiotiques (humidite, luminosite, temperature et circulation de l'a.ir).

L'ensemble des donnees ecologiques est complete par des observations concernant les ressources alimentaires des Opilions et leur comportement.

Bibliografie

1964 A\"R.Ul ŞT., Observations sur la variabilili d~ l'~speee Isehyropsalis dadea Roewer des grolles de Roumanie (Opilions, Palpal9Tes, Isehyropsc.lis), He\". roum. biol., Zool..1,1.

1964 Un nouvel Opilion, Plalybunus eirl1eii n. sp., Re\". roum. biul., Zool., 9, 6.1964 A\"RAll ŞT., DAl'CĂU D. şi ŞERBAl' E., Clrctltiri speologiee /TI bazinul C~rnei (1\'ola 1).

Lucr. lnst. de spcol. .. Enul Raeovi\ă", III.1965 -,,"RAll ŞT., Milosloma ehrysonulas romanieum, n. ssp. (Opilion~s, X~maslomalida~).

Luer. Inst. dl' Spl'ol. "Emil Raeovi\:i", IV.1966 AVR.Ul ŞT., DAl'CĂU D. şi ŞERB.~~ E., Cace/ciri sp~olo!Jiu In bazinul Cernei (Nota II)r

Lucr. lnsl. de speol. "Emil RaeovÎ\:''', V,1968 AVR.UI ŞT., Conlribu!i~ la cunoaşlaea sp~ciitor g~nu/ui Plalybunl/s din r.omdnia (Opiliones

Phalangiidae), Plalybunus juvara~ n. sp., P. deeui n. sp., P. jeporum n. sp.Lucr. Inst. de speol. "Emil Raco\"i\ă", VIII.

, I~S a Conlribltlion a [,ilude des Opilionides de la zone innondable de la Tisa mire l~

kilomelus fluvial/x 698 -114. •-tt>ec la descriplion d'une nOl/t>elle espece, Leiobu"",,, !i.~r.iae. Tiscla, IV.

45 CONTRIBUŢU LA CUNOAŞTEREA OPILIONIDELOR DIX P.o~~-XA

1968 b A.....R.'''' ŞT., Probltn:es soula'ee par retude des Laniatwrs CQl'anier.,tcs de RouTQO!nie.Revision des !Jcnus Seolotemops Ru'r., Brigestus Rll·r. et Bukc.ll'ina Rwr. (Opi/iones, Lania tores, Phalan90didae), Ann. Silcleol., 2:l. J.

1969 Probtemes soula'le par ('<il-ce ces l·/;alcr.goaicies eGl'erniedls de ROL;manie. Etudecomparative des ch"lie~rrs li ce Ieur mllsclIlature extrineql.1e e/;t: Bri!Jestus granu·latus I/wr. (l.aniatoTfs), .\emastc;ma sit/ii Hl'lman el J~eh!Jr'Jpwlis daciea Itwr(Palpatores), Line du Cl'ntcnairc "Emil Haco\·Îtza". Bt:CUIqli.

1969 Especes d'Opilionides nouuelles pour la seience. Jlitr"slr"ma dumitrescui n. sp.el .U. orghidani n. sp. (Opiliones, Palpatores), Acta zoolo;ica craco..... iensia, XI\', 6_

1967 BOTOŞĂ:-EA:-U L., NEGREA A. et ~EGFE.' ŞT., Grotles de Banat ex[-kries de 1960 il 1962, 111Recherehes sur les grottes du Banat el d'OIUnie (Roumanie }9.59-1962), Edit.C.N.RS., Paris.

1961 CASSAG:O:AU P., Ecologie du sol dans les Pyrenles centrales, Edit. Herman, Paris.1942 CiRDEI F., Volăufige lIlitteilung iiber Opilionen·fauna uon Rumănien, Ann. sci. L'niv. Jassy.

32. ,1943. Pentru fauna Româniti: lschyropsalis helwigii Pan:., Re\'. Ştiinţ. II\"~ Adamachi".

29, 1.1944 Contribuţiuni la fauna Arachnidelor (Opiliones) din judeţul .-llba, Rev. Ştiinţ.

"V. Adamachi", 30, 4..19.4.7 Bei/rag zur Kenntnis der Opilionenfauna van .Uaramureş, Re\'. Ştiinţ. ,,\'. Ada-

machi", '33, 2-3. .1956 Contribuţii la (auna opilionidelor din Cheile Bica.:ului, St. şi cerc. ştiinţ. bi.ol,

ŞI. agr., Acad. RP.R, fiI. Iaşi, i, 1.1956 Noi contribuţii la cunoaşterea (aunti opilionidelor din Jlaramureş, St. şi cerc.

ştiinţ. biol., ŞI. agr., Acad. RP.R, fiI. Iaşi, i, 2.1957 Date cu privire la zoogeogra(ia subordinului LaniatoTfs (ord. Opiliones) din R.P.R.,

SI. şi cerc. ştiinţ. biol. şt. agr., Acad. RP.R, fiI. Iaşi, 8, 1.i958 Contribuţii la studiul faunei .\'emastomalidelor (Opiliones) din Jloldoua, SI. şi cerc.

,tlinţ. biol., Şt. agr., Acad. RP.R, fii. Iaşi, 9, 1.1958 a Contribuţii la studiul Opilionidelor din nord-uestulţăriişi bazinul superior al Pru

tului, An. ştilnţ. Uni..... "Al. 1. Cuza", Iaşi, secţ. 11 (ŞI. ~at.), 4, 2.1959 Contribuţii la cunoaşterea Opilionidelor din lmprejurimi/e .'[asiuului Piatra Craiu

lui. St. şi cerc. ,ştiinţ. bioI., ŞI. agr., Acad. RP.R, IiI. Iaşi, 10, 1.1960 Contribuţii la studiul Opilionidelor din nord-vestul ţării şi bazinul superior al

Prutului. An. ştilnţ. uni..... ".-\1. 1. Cuza" Iaşi, secţ. II (Şt. ~at.), 6, 1.1960 CiRDEI F. şi BULJMAR F., Date sistematice şi ecologice asupra sub{am : Gyantinae şi Oligo

lophinae (ord. Opiliones) din J[oldoua, An. ştiinţ. l.'ni..·. ".-\1. 1. Cuza" Iaşi, secţ.

II (Şt. Nat.), $, Z.1961 Contribuţii la studiul faunei Phalangiinelor (subfam. Phala.ngiinae, ord. Opilio

nes) din R.P.R., ŞI. şi cerc. ştiinţ. bioI. şt. agr., Acad. RP.R, fiI. Iaşi, 12, 1.1963 Variatiile unui caracter diagnostic la specia Phala.ngium opilio L. (ord. Opiliones),

Corn. Zool., S.S.N.G., II.1968 DAXd.u D., DANIELOPOL D., Jt:.....UL'" 1. şi ŞERBAN E., Cercetări spe<Jlogiu in bazinul Cernei.

Nota III, Lucr. Inst. de speoI. "Emil Racoviţă", \11.1962 DECU A. şi DECU V" Peştera din Cioaca cu Brebenei, Ocrotirea ~aturii, 6.1967 DECOU A.• DECOU V. et BLEAHt: ~I., Grotles d'Oltinie, explorits de 1959 -a 1962, 1n

Recherches sur les grottes du Banat et d'Oltenie (Rouma.nie) 1959....:1962. Edit.C.N.RS., Paris.

1954 DRESCO E., Sur le genre Gyas (Opiliones), Bull. Mus. Hist. nat., Paris, 26, 1.1960 DRESCO-DEROUET L., ~tude biologique comparle de quelques esp~ce$ d'.-lraignees lucicoles

el troglophiles, Arch. Zoo!. Exp. et Gen., 98, 4.1967 DU)IITRESCU M., ORGHIDA:O: ~., ORGHIDAX TR., PUŞCARIU V., T':O:.,s."'CKE J., GEORGESCU

M. şi AVRAM ŞT., Contribuţii la studiul peşterilor din regiunea Hunedoara, Lucr•.Inst. de speo!. "Emil Raco....iţă", \'1.

1969 DU)lITRESCU D., Sur Platybunus decui .-luram 1968 (Phala.ngiidae, Opiliones), Tra.....Mus. Hist. nat. "Gr. Antipa", 8.

1969 a - Opilionide din Dobrogea, Corn. Zool. S.S.B, 9.1967 FUHN 1., Arahnide din Parcul naţional Retezat, Ocrotirea naturii, 11, 1.1953 GooDNIGHT CL. a. GOOD:O:iCHT ~I., Taxonomie Ttcognition of r:ariation in Opiliones, SysL

Zool., 2, 4. .1953 a - The Opilionid (auna of Chiapas, .lfezico and adjacent artas (.-lrach., Opiliones),

Amer. Mus. Novltates, 1610.


.,

1960 GOODSIGHT CL. a. GOOD:-;ICHT M., Specialion Among Caoe Opilionids or-the UniledStates, Amer. Midl. Nat., 64, 1.

1968 GRGBER J. U. M.....RTE!"S J., Morphologie, Systemalik und Okologie der Galtung NemastomaC. L. Koch (s. str.) (Opiliones, Nemastomatidae), Senck. bioJ., ~9, 2.

1944 HEIl.;AJOKI ~I., Die Opilioniden{auna Finnlands, Acta Zool. Fennica, 42.18i1 HEIUI.....S O., Beitrag zur Kenntnis der Arachniden{auna Siebenbiirgens, Verh. Milt. Sie

benb. Naturwiss., XXI.1962 Hussos R., Les ressources alimenlaires des animaux caoernicoles, Cah. Etude BioJ.,

Lyon. •1905 JAQGET ~I., Arachnides recueillies par M. Jaquet et determinies par le Dr. E. Corli, Bull.

Soc. Sci. Buc., XI\", 1-2. '1943 JEASSEL R, Les {ossiles vivants des cavernes, Edit. Gallimard. Paris.1950 Quarante annies d"explorations souterraines, Notes BiospeoJ., IV.1950 Situation giographique et peuplement des cavernes, Ann. Speleol., XIV, J - 1.1961 JtJBERTHlE C., Donnies sur la biologie des Ischllropsalis C.L.K. (Opilions Palpatores, Ischy-

ropsalidae), Ann. SpeleoI., XVI, 1.1964 Rechuches sur la biologie des Opiliom, Ann. Speleol., XIX, 1.1931-1941 KĂSTNER A., Opiliones. Kilkenthat, Handbuch der Zoologie, III.1963 KOLOSVARY G., Opilionide din Transilvania. Corn. Acad. RP.R, 13, 6.1963 a Das Leben der Ti:sza XXI. Opilioniden des Gebietes der Inundatiomrăume der Tisza,

Acta Blol., 9, 1-4.1965 Opilioniden des Gebiles der Ungarischen Volksrepublik, Acta Bio!., 11, 1-%.1934 KRATOCH,,1L J., Les Opiliom de TcMcoslovaquie, Acta Soc. Sci. nat. Moravia, 9, 1.1958 Ergebnisse der zoologischen Expedition der Tschekoslowakischen Akademie der

Wissemcha{len nach Bulgarien. Teil 1. Die Hohlenweberknechet Bulgarien& (Cyphophthalmi und Laniatores), Prâce Bmenske zâkl., Cesk. akad. YM., 30, 9.

1958a Hohlenwebwerknechte Bulgariens (Palpatores, Nemastomatidae) , Prace Brnensked.kJ., Cesk. akad. v/!d., 30, 12.

1964 1.EHTINEs P., The Phalangids an'd Pseudoscorpionids of Finnish Lapland., Ann. Univ.Turtu, A, II, 32.

1961 MElNERTZ TH., Eine Untusuchung ilber zwei Opilioniden-Art. Das Opilio parielinu:s,-Problem. Ent. medd., 31, 1.

1964 Beitrâge zur Okologie der dannischen Opilioniden, Vid. Medd. Dansk naturhist., 126.1963 ?thBĂI!-ESCUV., Carpaţii sud-estici de pe teritoriul R. P. Romdne, Studiu de geografie fizică

cu privire specială la relief. Edit. ştiinţifică, Bucureşti.,

1967 MOTAŞ C., V. DECOU et A. BURGHELE, Sur l'association parietale des groUes d'Oltinie (Roumanie), Ann. SpeleoI., XXII, 3.

1924 MOLLER A., Zur Anatomie einiger Arlen des Genus Ischyropsalis C, L. Koch nebst vergleichendanatomischen Betrachtungen, Zool. Jahrb. Anat., 45.

1964 NEGREA ŞT., NEGREA A., SENCU V. et BOTOŞĂNEANU L., Grottes du Banat (Roumanie)explories en 1963, Int. Journ. Speleology, 1, 4.

1968 NEGREA ŞT. şi NEGREA A., Contribuţia la studiul asociaţiei parietale a peşterilor din Banat, Lucr. Inst. de speoI. ..Emil Racoviţă", VII.

1962-1963 ORGHIDAN 'fR. şi DUMITRESCU M., Studiu monogra{ic al complexului carstic din De-fileul Vtrghişului, Lucr. Inst. de speol. ..Emil RacoYiţă", I-II. ,

1~ ORGHIDAN TR. et DUI'>lITRESCO M., Donnies preliminaires concernant la faune des especesl.ithoclassiques des schisles verts de Dobrogea, Spel. Memoires, 4.

1965 ORGHIDAN TR., PUŞCARIU VAL., BLEAHU M., DECU V., Rusu T. şi BUl'ESCU A., Harta re-ogiunilor carstice din Romdnia, Lucr. Inst. de speoI. ..Emil Racoviţă", IV. .

1953 PABST \V., Zur Biologie der milteleuropaischen Troguliden, Zool. Jahrb. (Syst., Okologieu. Geogr.), 82, 1/2.

1944 PAV"""" M., Considerazioni sui concetti di troglobio, troglofilo e trogloreno, Le Grotte d'ltaIia.V. '

1956 PFEIFER H., Zur Okologie und Larvalsystematik der Weberknechte, ~litt. Zool. Mus. Berlin,32, 1.

1907 RACOVITZA E. G., Essai sur les probtemes biospiologiques, Biospeologica, 1.1962 RAFALSKI J., Opilio dinaricus Silhavy a litlle known Species of Haroestmen (Opiliones),

St. Soc. Sei. Torunensis., Sect. e zool., VI, 5.1959 RA~IBLA M., Opilion'es de la Sierra 'de Guadarrama, Publ. Inst. Biol. Aplic., 29.1910 ROEWER C. FR., Revision der Opiliones Plagioslethi (= Opiliones, Palpatores) 1. Teil: Fa

milie der Phalangiidae (sub{. Gagrellini, Liobunini, Leptobunini), Abh. Geb. Na-turwiss., Hamburg, 19, 1. 1

'.

47 CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA OPILIONIDELOR DIN ROMA."IA 145

1949

1948

1950

1957

"

19561965

1966

19511956

19231035

1912 ROEV."ER C. FR., Revision du Opilionu Palpatores (=Opilionu Plagiosltlhi). II ..:reil:Familie Phalangiidae (subf. Scluosomini, Phalangiini), Abb. Geb. ~aturwiss.,

Hamburg, 20, 1.Die Weberknechle tUr Erde, Fiseher, Jena.Opilionts. Filnfle Strie, :ugltich eine Revis·ion aliu bisher btkannlen europâischenlAnialoru, Arcb. Zoo!. Exper. Gen., 78.Obtr Phalangodiden I (sub{. Phalangodinae, Tricommalinae, Samoinae), Weiteni

Weberknechte XIII. Senekenb., 30, 1{3.Ober lsehyropsalididae und Trogulidae, Weitere Weberknechte XV. Senekenb.,31, 1{2.Ober Nemastomatiden, Weitere Weberknechte XVI. Senck. biol 32, 1!/.Obtr Phalangiinae (Phalangiidae, Opiliones, Palpatores), Weitere WeberknechteXIX. Senck. biol., 37, 3[1.(Jber Oligolophinae, Caddoinae, Sclerosomalinae, Ltiobuninae, Xeopilioninae undLeptobuninae (Phalangiidae, Opiliones, Palpaloru), Weitere Weberkneehte x.x.Senck. blo!., 38, 5{6.

1930 ROŞCA AL., Contribuliuni la cunoaşterea Arachnoidelor din Bucovina, Bul. Fac. Ştiinţe,

4, 2.1931 Conlribuliuni la cunoaşterea .-!rachnoidelor din Bucegi, Bul. Fac. Ştiinţe, S, 2.1906 ScRIBAN J., Faune de Roumanie. Arachnidu ricoliees par .lIr. J. Scriban preparaleur au

Laboratoire de ll1.orphologie de Jassy et determinees par lUr. Eug. Simon de Paris,Ann. se. Univ. Jassy, 4.

1867 SEIDLITZ G., Atachniden aus Siebtnbiirgm gesammelt in Sommer 1861110n Dr. Georg Stidlitz:bestimmt von Dr. L. Koch in Niirnberg, Verh. MiU. siebenb. :-;aturv';ss., 18, 6.

1946 SILHAVY V.,ll1.or(ologiske a systemalicke poznamky o druhu Gyas annulatus (Oliv.), Opiliones,Sborn. Prir. Kl. Bmo, 26.Les Opilions de la steppe de serpentine pres de la vilie de JIohelno, Acta Soc. eogn.eons. nat. Morav. SII., 8.Sekaci-Opilionidea, Fauna CSR, Ceskoslo"enske Akad. ved., Praha.Die Weberknechte der Unterordnung Eupnoi aus Bulgarien; :ugltich eine Reoisioneuropăischer Gattungen der T..:nter{amilien Oligolophinae und Phalangiinae (Â1'ach.,Opilionidea), Ada ent. bohemosI., 62, 5.Obu die Genilalmorphologie du Nemastomalidae (.-!rach., Opiliones), Senek. blal.,47, 1.

1862 SILL V., DriUer Beitrag %ur Kenntniss der Crustaceen und Arachniden Siebenbîirgens,Verh. MiU. siebenb. Naturwiss., XIII. J.

1963 SPOEK G. L., The Opilionida (.-\.rachnida) of the Netherlands, ZaoL .erbandel, 63.1966 STAREGA \V., Beilrag zur Kennlnis der Weberknechl-Fauna (Opilionu) tUr Kaukasusliin

• tUr, Ano. Zoo!., 2.3, 13.1928 STIPPERGER H., Biologie und Verbreitung der Opilioniden Nord-Tirols, Arb. a.d. zooL Inst.

Innsbruek, 3, Z.1949 TODD V., The habits and ecologg of tht Briti~h harvestmen (.-!rachnida, Opilionu)' with

special reference to these of Oxford district, J. Anim. Eeol., 18.1964 VA.."DEL A., Biospeologie. La biologie des animaux cavernicoles, Edit. Gauthier·Villars,

Paris.1965 VIEHY.'\XS 1., RAcoVITĂ GH. şi ŞERBAX )1., Observatii asupra microclirmi Ghe(arului de la

Scllrişoara, Lucr. Inst. de speo!. "Emil Racoviţă", 1\".1934-1938 \VOLF B., Animalium ca~rnarum catalogus, 1, II, III's Grannhage.

Institutul de speologie "Emil Racooi!d" Bucureşti

11 .lfuuul de istorie naturald "Grigore Antipa".

Primit In redacţie la 18 decembrie 1968.

I--~. -

contributii la cunoaşterea şi a ecologiei opilionideror şi epigee, din

Documents