contraindicații În aplicarea factorilor fizicali În Șoldul protezat (2003)

8/19/2019 Contraindicații În Aplicarea Factorilor Fizicali În Șoldul Protezat (2003)

1/18

Contraindica ii în aplicarea factorilorț

fizicali în oldul protezatș

Student

Rotaru Dragoş Gabriel

Iaşi 2016


2/18

Contraindica ii în aplicarea factorilorț

fizicali în oldul protezatș

1.1 STRCTR! !RTIC"!#I$I C%&%'$(R!"$

Este o articulaţie sinovială, sferoidală, cu trei axa de mişcare, foarte importantă în statică şi

locomoţie, alcătuită din următoarele componente:• suprafeţele articulare:

o capul femural (prezintă foseta capului femural);

o acetabulul (cu suprafaţa articulară semilunară şi fosa patrulateră a acetabulului);

o labrul sau cadrul acetabular – fibrocartila inelar la periferia acetabulului şi care îi

măreşte ad!ncimea (cuprinde două treimi ale capului femural), contribuind la menţinerea capului

femural în cavitatea de recepţie;

•

miloace de unire :o capsula articulară – manşon conoid cu baza mare pe coxal şi baza mică pe femur;

o li"amentul iliofemural # cel mai puternic li"ament al articulaţiei , prezintă două

fascicule: iliopretro$anterian lateral şi medial;

o li"amentul pubofemural;

o li"amentul isc$iofemural;

o li"amentul capului femural (li"amentul rotund);

%tabilitatea articulaţiei este asi"urată de trei cate"orii de factori:

• factorii osoşi reprezentaţi de:

o coaptarea suprafeţelor articulare;

o oblicitatea axului articular;

• factorii li"amentari;


3/18

• factorii musculari:

o stabilitatea antero#posterioară (muşc$iul fesier mare);

o stabilitatea laterală (muşc$iul fesier milociu);

o mai participă la stabilitate : pelvitro$anterienii (fixează capul femural în cotil) şi

musculatura lon"itudinală – adductorii în balanţă cu abductorii (tind să luxeze capul femural);

1.2 !RT%)"!STI! D$ *%"D

&ntervenţia c$irur"icală în urma căreia se înlocuieşte o porţiune din articulaţia şoldului, se

numeşte artroplastie de şold' Ea poate fi totală sau parţială, cimentata saunecimentata' fectarea

articulaţiei şoldului rezultă în urma unor boli cronice, con"enitale sau acute, dureroase care au

determinat în timp afectarea articulaţiei coxo#femurale cu alterarea mobilităţii membrului

inferior sau c$iar imposibilitatea mersului'


4/18

rtroplastia este aleasă ca şi metoda de tratament în momentul în care tratamentul

medicamentos, procedurile de fizioterapie şi inetoterapie şi#au epuizat metodele de terapie, iarevoluţia bolii continuă'

*oxartroza (primara sau secundară) este cel mai des înt!lnită boală care afectează

articulaţia şoldului, de fapt, cartilaul articular care îmbraca, capetele osoase se macină şi astfel+

calca os pe os+, cu aparatia unor dureri intense la spriinul pe şoldul afectat şi la mers'


5/18

%paţiul dintre articulaţii se micşorează şi poate apărea scurtarea unui membru faţă de

celălalt, cu deformarea mersului' n momentul în care fizioterapia şi tratamentul medicamentos

nu mai ameliorează calitatea vieţii pacientului suferind de coxartroza, se indica protezarea

şoldului prin artroplastie'

-ermenii de cimentata.necimentata definesc modul în care proteză este fixată în femur'

/roteză cimentată

*imentul reprezintă de fapt un polimer numit metacrilat de metil' %ubstanţa este inectata

în canalul femural realizat pentru implantul protezei' *$iur"ul poziţionează implantul în canal şi

îl menţine în poziţia dorită'

/roteză necimentată

cest tip de implant presupune ataşarea protezei în canalul femural fără să se folosească

ciment' &niţial, proteză se stabilizează printr#un mecanism de înţepenire' *eea ce face posibilă

fixarea în timp a protezei, este structura materialului din care este alcătuită, prin prezenţa unor

pori în metal care permit ulterior osului să crească în interiorul protezei şi să se întrepătrundă cu


6/18

implantul'' n ultimii ani, medicii c$irur"i#ortopezi au început să prefere această ultimă metodă

de realizare a atroplastiei de şold'

0peraţia de artroplastie se realizează numai la indicaţia medicului specialist' *$iar în

ziua operaţiei, după trezirea din anestezie, este recomandat să se mişte şoldul operat (asta nu

înseamnă că trebuie să vă daţi os din pat şi să mer"eţi)' Este ideal să braţele în primele zile de

după operaţie pentrua va susţine de triun"$iul situat deasupra patului dumneavoastră'

1.+ C!,$"$ *I !'$C#I-I"$ C$ )%T DC$ "! !RTR%)"!STI! D$ S%"D


7/18

!rtroza # ceasta este o boală de"enerativă a şoldului care rezultă din

uzarea cartilaului suprafeţei articulare' 1e#a lun"ul timpului, suprafeţele articulare se erodează

încet şi rezultă o articulaţie dureroasă în momentul în care pacientul se deplasează cu spriin pe

şoldul artrozic' ceasta uzare poate produce fixarea, blocarea şoldului în flexie' 1urerea este

localizată la nivelul şoldului, dar poate cobora p!nă la nivelul "enunc$iului sau poate iradia p!nă

la nivelul coloanei lombare cu dureri de tip lombal"ic' 1urerea este pro"resivă în durata şi

intensitate în timp şi în final devine permanentă' 2obilitatea şoldului este limitată pro"resiv iar

pacientul devine destul de enat atunci c!nd nu se mai poate încalţa sau nu mai poate scoateciorapii din picior'

!rtrit reu/atoida Este o boală imunitară sistemica în care articulaţia devine

inflamata şi după un anumit timp devine deformată şi mobilitatea este limitată'

-ecroza aaculara de cap fe/ural 3eprezintă o boală în care vascularizaţia capului

femural este deficitara ceea ce duce la moartea unor celule situate sub suprafaţa cartila"inoasă cu

deformarea capului femural şi artroza' *auzele frecvente ale necrozei de cap femural sunt

tratamentul cu corticosteroizi, consumul excesiv de alcool, tulburările de metabolism ale

lipidelor, etc'

Cauze trau/atice 3fracturi4 -raumatismele care produc luxaţia şoldului sau fracturi

articulare pot determina apariţia secundară rapidă a uzării articulaţiei "enunc$iului' 4a pacienţii

tineri fracturile de preferinţă sunt tratate prin osteosinteza, încerc!nd să se păstreze capul

femural, pe c!nd la pacienţii v!rstnici tratamentul de elecţie este artroplastia şoldului (proteză deşold)'


8/18

Diplazia de şold reprezintă o anomalie anatomică con"enitala care se manifestă la

v!rsta adultă prin apariţia artrozei de şold' Există o mare varietate a displaziei de şold, de la

forme uşoare p!nă la forme "rave, cu luxaţia şoldului şi scurtarea membrului inferior'

Co5artroza' cest tip de artrită este o 5uzură+ le"ată de v!rstă' Ea apare de obicei la

persoanele de peste 67 de ani şi de multe ori la persoanele cu un istoric familial de artroza'

0asele se freacă unele de celelalte, provoc!nd dureri de şold şi ri"iditate' *oxartroza poate fi, de

asemenea, cauzată sau accelerată de nere"uli subtile în modul în care şoldul se dezvoltă în

copilărie'

oli de old din copilarie' 8nii su"ari si copii au probleme de sold' *$iar daca

problemele sunt tratate cu succes in timpul copilariei, acestea pot cauza artroza de#a lun"ul vietii'cest lucru se intampla pentru ca soldul nu poate creste normal si suprafetele articulare sunt


9/18

afectate'

2.1 )R%GR!(" D$ R$C)$R!R$ )R$%)$R!T%R

rtroplastia de şold este o intervenţie c$irur"icală laborioasa, ăla cărei rezultat depinde

de o serie de factori: pre"ătirea preoperatorie, recuperarea preoperatorie, abilitatea c$irur"ului,


10/18

starea "enerală a pacientului, complianta pacientului şi stricteţea cu care urmează pro"ramul de

reabilitare şi recuperare iniţiate postoperator' 9ie că vorbim de o proteză totală cimentata sau

necimentata, pre"ătirea preoperatorie este foarte importantă' 8tilitatea unui pro"ram de

inetoterapie înainte de operaţie este ustificată de:

# /rocesul de atrofie musculară care intrevine în urma imobilizării

# /revenirea apariţiei osteoporozei (favorizată de imobilizare şi v!rsta înaintată)

# 2entinerea tonuslui muscular şi prevenirea scurtărilor musculare

# /reventia osteoartritei

# %curtarea timpului de recuperare şi pentru că recuperarea sa devenă mai facilă'

ceste seturi de exerciţii care vă vor fi prezentate nu trebuiesc făcute fără suprave"$erea

unui inetoterapeut' ceste exerciţii şi indicaţii sunt "enerale şi se recomandă prezenta

personalului calificat în preama pacientului pentru a fi si"uri că executaţi corect exerciţiile' /luscă pro"ramul de recuperare medicală este adaptat fiecărui pacient în parte'

)reoperator

/oziţia: decubit dorsal (culcat pe spate)

&zometrie fesieri (%e încordează muşc$ii fesieri, se menţine contracţia + şi se face pauză


11/18

9lexie – extensie "enunc$i# %e îndoaie "enunc$iul şi şoldul cu talpa spriinită pe masă, apoi se întinde la loc

# 9lexia coapsei şi a "enunc$iului se afectueaza at!t c!t permite boala de bază

#


12/18

# 8neori, în funcţie de "radul artrozei, această mişcare nu poate fi efectuată

9lexie#extensie şold

# *elalat "enunc$i este îndoit şi cu talpa spriinită de masă

# %e ridică membrul inferior bolnav întins, ai apoi se revine la poziţia iniţială# 2iscarea se efectuează at!t c!t permite şoldul bolnav

#


13/18

Extensie şold

# %e ridică membrul' %e ridică membrul inferior întins, revenire' # &n cazul în care acest

exerciţiu este dificil de realizat de pacient, se va încerca realizarea lui din ortostatism, cu spriin

pe membrul inferior sănătos şi se va duce membrul inferior bolnav întins în spate

#


14/18

n spitalul.clinică în care aţi fost operat.a, un inetoterapeut.fizioinetoterapeut trebuie să

vă aute să cobor!ţi din pat (de a doua zi postoperator), să vă înveţe să urcaţi şi să cobor!ţi scări

(83*>& *8 /&*&0384 %?@?-0%, *0A03B>& *8 /&*&0384 A04@=)


15/18

2aoritatea pacienţilor părăsesc spitalul la C zile postoperator' n funcţie de or"anismul

fiecăruia şi de puterea de recuperare, unii pacienţi pot răm!ne mai multe zile în spital (mai ales

dacă nu au un autor acasă), p!nă se deprind cu activităţile zilnice obişnuite'

4a început veţi mer"e în cadru, apoi veţi renunţa la cadru şi veţi mer"e în c!re sau

bastoane canadiene, după care veţi mai renunţa la un baston şi veţi răm!ne cu unul sin"ur p!nă

c!nd medicul ortoped care v#a operat vă va permite să vă spriiniţi în totalitate pe membul

inferior protezat'

ceastă evoluţie a mersului depinde de capacitatea de re"enerare a or"anismului

dumneavoastră c!t şi de tipul de proteză aleasă de doctor (n cazul unei proteze necimentate,

încărcarea cu "reutatea a membrului inferior afectat se va realiza mult mai t!rziu dec!t în cazul

unei proteze cimentate care permite spriin uşor pe membrul inferior protezat c$iar din prima

săptăm!nă)'

@u veţi avea voie să vă aplecaţi în faţa mai mult de D7 "rade, să staţi picior peste picior

sau să vă rotiţi v!rfurile picioarelor către interior său exterior' 0ricare dintre aceste mişcări pot

produce luxarea protezei'

Recuperarea şoldului

Săptămânile 1-2 postoperator

# %e vor relua toate exerciţiile făcute preoperator

# 4a mers se vor folosi cadrul.c!rele, iar distanţa permisă în a doua săptăm!nă

postoperator este în ur de #F77 m

# 9lexia coapsei pe bazin este permisă p!nă la 7 "rade


16/18

# &n prima lună postoperator, timpul în care staţi în şezut pe scaun nu trebuie să

depăşească 7#F6 minute o dată, pentru a preveni umflarea membrului inferior protezat'

# Este bine să alternaţi statul pe scaun cu mersul şi statul în pat'

# *and staţi în pat, pentru a îmbunătăţi circulaţia de reîntoarcere a membrului inferior

operat, este bine să ţineţi piciorul ridicat cu o pernă sub "leznă, astfel înc!t "lezna să fie uşor mai

sus dec!t nivelul inimii'

Săptămânile 2-4

# %e vor continua exerciţiile din etapa preoperatorie realizate dimineaţa şi seară'

# %e va putea renunţa la cadru.c!re, astfel înc!t pacientul va utiliza în continuare un

sin"ur baston (acest aspect este decis de obicei de către medicul curant)'

# *ontinurea mersul pe o distanţă de 6#77 m'

# %e foloseşte bicicleta medicală (staţionară.cu sa): 6#


17/18

#


18/18

un pas' şadar, electroterapia poate fi abandonată, locul ei poate fi suplinit de alte te$nici mai

si"ure'

1e asemenea în timpul şedinţelor de inetoterapie sunt strict interzise:

# rotaţia internă sau externă exa"erată a coapsei –operate'

# şezutul cu picioarele încrucişate ("enunc$i peste "enunc$i)'

# manevrele bruşte de aşezare şi ridicare de pe scaun'

4a aşezare, bolnavul se va posta lipit cu re"iunea posterioară a ambelor "ambe de

mar"inea scaunului, piciorul operat este propulsat anterior în extensie, m!na controlaterală este

întinsă în spate, căut!nd un reazem în spătarul scaunului pe care se va face aşezarea' 3idicarea se

face respect!nd invers aceste mişcări'

# urcatul şi cobor!tul unei scări (bibliotecă)'

# cobor!rea din pat se face astfel: bolnavul se ridică în şezut, îşi va întoarce trunc$iul cuF6 de "rade la mar"inea patului, av!nd membrele inferioare extinse în ţeavă de puşcă, cu

"enunc$ii blocaţi, după care se poate face flexia "ambei pe coapsă' 0 m!nă se fixează pe

salteaua patului, cealaltă este prinsă de un autor şi trasă înainte şi în sus, concomitent cu

ridicarea bolnavului pe talpă' şezarea în pat se face în sens invers'

# culcatul pe partea operată'

# mişcările bruşte rotatorii de întoarcere în mers, acesta se va realiza sub formă de

dreptun"i' #nu are voie să stea culcat pe partea neoperata fără perna între picioare

# ncrucişarea picioarelor atunci c!nd sunteţi în picioare, şez!nd sau culcat

Aiblio"rafie

' $ttp:..mi$airascu'ro.proteza#totala#de#sold.

contraindicații În aplicarea factorilor fizicali În Șoldul protezat (2003)

Documents