analiza de impact asupra factorilor

8/17/2019 Analiza de Impact Asupra Factorilor

1/60

- 1 -

ANALIZA DE IMPACT ASUPRA FACTORILOR

DE MEDIU PE PLATFORMA S.C. BETA S.A.

1.DATE DE RECUNOASTERE

Contractul nr. 827/1993, are ca obiectiv de cercetare“Studiul de impact asupra factorilor de mediu pe platforma

SC .!"# S.#. u$au, inclusiv in situatia reali$arii fabricii de

pulberi apartinand SC %&C"'( S# u$au).

Studiul de impact este intocmit in conformitate cu

ordinul *19/92 al +inisterului #pelor, adurilor si rotectiei

+ediului si repre$inta una din piesele ce vor constituidosarul ce urmea$a a intocmit pentru obtinerea acordului

de mediu.

2.DATE GENERALE

(ucrarea de fata cuprinde o anali$a detaliata a

tuturor surselor de poluare , precum si problemele deimpact ecoloic leate de poluantii evacuati in mediu de

catre SC S.C.!"# S.#. S# u$au.

(a ba$a lucrarii se aa documentatia pusa la

dispo$itie de proiectantul 'C+0 S# ucuresti si de

S.C.!"# S.#. S# u$au, anali$area situatiei pe teren,

recoltarea de probe si anali$area din punct de vedere $ico-

cimic a acestora in laboratoarele din cadrul 'C'+..


2/60

#mplasarea obiectivului in $ona

S.C.!"# S.#. u$au, situata in partea de nord a

$onei industriale u$au Sud, se invecinea$a in partea de

sud cu SC %&C"'( S# u$au, iar in partea nordica cu ara.

- 2 -

3.PREZENTAREA GENERALA A SC BETA SA

BUZAU

3.1 Caracteristicile procesului tenoloic defabricatie

roramul de productie repre$entativ pentru SC

!"# S# prevede reali$area unei ame variate de utilae

tenoloice si instalatii de inalta tenicitate 4re$ervoare de

stocare, decantoare, coloane de cracare, cuptoare,

scimbatoare de caldura, tinuri, compensatori

lenticulari5.

Capacitatea de productie a intreprinderii este de

26.666 t/an utila tenoloic 4date de proiectare5.

'n tabelul nr.1 sunt pre$entate produsele nite sicantitatile obtinute in anul 1993 si respectiv 1992.Tabelul nr.1


3/60

PRODUSELE FINITE SI CANTITATILE ANUALE

r.crt. "ipul produsului

nit

1992 1993

1.&tila cimic tenoloic

4coloane,scimbatoare de caldura,

cuptoare, recipienti sub presiune,

decantoare5

2. iese scimb centrale termice

3. iese forate

. #mbalae

. utelii tip araa$:

7. 31t3*t

836t

*2t

-

3. 218t16t

*7t

26t

3.9

bucati

:'n anul 1993 a avut loc o modicare fata de proiectul

initial care se concreti$ea$a in construirea unei linii

tenoloice de confectionare a buteliilor de araa$ ; din

punct de vedere tenoloic nu intervine nici o modicare.


4/60

#. Sectia de prelucrare la cald este structurata pe

urmatoarele ateliere =

a5 #teliere de presa al caror proram de fabricatie

este reali$at utili$and=

- prese de 266, 366 si 966 tf;

- cuptoare cu vatra >a incal$ite cu a$

metan..

b5 #teliere de fora

centric de

26, 66 tf ;

? cu frictiune de

26, 1666 tf ; - ciocane

#telierul fora '' are in dotare =

- cuptoare fora;

- prese ? cu e>centric de

*3, 266 tf ;

? cu frictiune de

26 tf ;

? idraulice de 26,

1666 tf ;

c5 #telier de tratament termic

"ratamentul termic al pieselor se e>ecuta in cuptoarecu a$e si in cuptoare electrice .


5/60

. Sectia de prelucrare la rece are ca obiective operatii

de =

- ca$anerie rea

- debitare, preatire tabla

- ca$anerie monta

- ca$anerie usoara

'n cadrul acestei sectii se e>ecuta =

a5 rocese tenoloice de acoperiri metalice

4alvanice5

'n acest scop, sunt orani$ate ateliere cu bai pentrureali$area cadmierii ,cromarii si $incarii decorative a

pieselor din proramul de productie .

%imensiunile bailor sunt diverse, in functie de

dimensiunile ma>ime ale pieselor ce urmea$a a

prelucrate.

rocesul tenoloic in sectiile de acoperiri metalicepoate impartit in doua fa$e principale = operatii

preatitoare 4 deresare, decapare5 si operatii propriu-$ise

de acoperire 4 cromare, cadmiere, $incare5, ecare dintre

ele ind urmate de operatii de spalare pentru indepartarea

precipitatelor si nisarea suprafetelor tratate.

- -

%eresarea se rerali$ea$a prin procedee

electrolitice, folosindu-se solutii alcaline cu continut de

idro>i$i, fosfati, carbonati, concentratiile solutiilor cu care

se reali$ea$a deresarea sunt variate in functie deprocedeul de acoperire alvanica ce urmea$a a se aplica.


6/60

%upa operatia de deresare, urmea$a spalarea

pieselor. #pele de spalare au caracter slab alcalin si pre$inta

suspensii.

%ecaparea se reali$ea$a prin procedeu cimic

utili$and acid cloridric de concentratii cuprinse intre 3- @

si se aplica procedeelor de C#%+'!A! si B'C#A!.

%in procesul de decapare re$ulta solutii u$ate de

decapare 4cu continut de Cl si saruri5 si ape de spalare.

#coperirile alvanice ale metalelor feroase utili$ea$a

solutii de alcalini pe ba$a de cianuri 4a, CdC5 si alcalinifara cianuri 4aD5 in ca$ul $incarii si cadmierii.. (a

cromarea pieselor se utili$ea$a solutiii pe ba$a de crom

4anidrida cromica5.

CAD+#A!# impune urmatoarele operatii =

- deresarea electrolitica utili$and solutie cu

aDE26 /1, a2 CD3 E16 /1, a3DE16 /1,a2SiD3E1 /1

temperaturaE86 - 96FC

timpul de mentinere a presei in baie 2 minute

- spalare in apa calda, curatoare 2-3 minute;

- uscare in aer cald;

- spalare in apa rece, curatoare 2-3 minute;

- neutrali$are cu solutie alcalina de aD;

- cromare in baie cu anidrida cromica, acid sulfuric si

er

- spalari repetate in apa rece .

C#%+'!A!# se reali$ea$a parcurand urmatoareleetape =


7/60

- deresarea electrolitica folosind solutii cu aDE36

/l, a2 CD3E16 /l, a3DE16 /l;

temperaturaE86FC

timpul de mantinere al presei in baie 2minute

- spalare in aparece prin cufundare 1 minut;

- decapare in baie cu solutie de Cl 3-@, timpul

necesar ind de 1-3 minute;

- -

-

cadmiere in baie cu solutie continand CdCE6 /l,aCE86 /l, aD-36 /l, i2SDE1, /l;

- pasivi$area cadmiului in baie utili$and solutie de

naidrida cromicaE16 /l si 2SDE /l;

temperaturaE 1-26FC

timpul de mentinere al presei in baie 36-*6 secunde.

B'C#A!# cuprinde urmatoarele fa$e =- deresarea electrolitica folosind solutie cu aD E

36 /l , a2CD3 E16 /l , a 3D E 16 /l

- decaparea cu solutie Cl 3 -@ ;

- $incarea in baie cu = Bn E 6- /l , aC E 76-86

/l , aD E 76-8 /l , a2S E 6,- /l ;

- pasivi$area $incului in baie utili$and solutie de Cl 3-

@.

b5 Dperatii cu sudare si debitare a pieselor prin

sudura, se e>ecuta in marea maoritate a alelor de

productie si in amplasamente diferite, ce sunt impuse de

necesitatile tenoloice. c5 Dperatiile tenoloice de vopsire a pieselor se

e>ecuta la locurile de munca ce necesita aceasta operatie.


8/60

Surse de alimentare cu apa

'n pre$ent SC !"# S# u$au consuma numai apa

potabila utili$ata ca apa curenta la baut si la locurile

sanitare, ca apa menaera pentru dusuri, ca apa tenoloica

4 probe de presiune idraulica, racire de utilae5, cat si ca

necesar de apa in ca$ de incendiu. ecesarul de apa

potabila este asiurat de surse proprii constand din 2

puturi. #pa captata este potabila, avand buletinele de

anali$a 93/9.69.1996 si 77/.67.1996.

entru siuranta e>ista si un racord de apa potabilade la oras la ospodaria de apa u$inala.

0ospodaria de apa u$inala este compusa din 2

re$ervoare semiinropate cu volumele respective de G1

E366 mH si G2 E 66 mH. %ebitul teoretic al celor 2 puturi

este I1 E * l/s si I2 E 13 l/s.

'n tabelul nr.2 sunt pre$entate debitele de apa incadrul SC !"# S# u$au, pentru anul 1993=

- * -"abelul nr.2

roces

tenoloic

ece

sar

m2/$i

Ceri

nta

m3/$i

%ebit

recircu

lat

mH/$i

ier

deri

mH/$i

I

+ediu

epurat

mH/$i

I

!vacuat

coresp.

mH/$i

robe

idrauliceCompresoare

1937

3336*

79

126366

116

31*6-

38

1*

-

--

721

16236


9/60

racire utilae

Consum

salariati

Spalare auto

#coperirialvanice

(aborator

0ospodarii

ane>e

'ncendii

3

3

23

18

211

36

36

19

1

-

-

-

-

-

-

3

-

2

2

-

12

-

-

-

1

-

-

"D"#( *666 1273 366 7* *2 1671

Canali$area interioara si e>terioara

1. #pele pluviale sunt captate de pe alei si din

tuburile colectoare de pe alele de productie. #cestea sunt

in leatura cu canali$area pluviala. %eversarea ei se face

prin 2 locuri =

- la canali$area din str. #. Glaicu

- la canali$area din AD+C!A!#(.

(unimea retelei pluviale este de 282 m, iar debitul

ma>im evacuat este de 2666 l/s.

'n plansa # este pre$entata reteaua de canali$arepluviala din SC !"# S# u$au.

2. #pele menaere provenite de la depo$itul !CD,

sectia de subansamble sudate, sunt evacuate in canali$area

ce vine din strada &r$iceni si cure in canalul colector din

str. #leea 'ndustriilor.


10/60

#pele menaere provenite de la rupurile sanitare, de

la corpul administrativ si dispensar sunt colectate intr-o

retea de canali$are si in nal in str.#. Glaicu.

#pele menaere provenite de la fora, ca$anerie rea

si usoara si de la preatirea fabricatiei, sunt evacuate

intr-un canal de beton din colectorul nal in canali$area ce

trece prin curtea AD+C!A!#(-ului si apoi in str.#. Glaicu.

- 7 -

entru apele menaere nu e>ista un aparat de

inreistrare a debitelor evacuate, dar din datele de

proiectare re$ulta pentru apele menaere un debit IE169

mH/$i.

'n plansa este pre$entata reteaua de canali$are

menaera a SC !"# S# u$au. 3. #pele u$ate re$ultate din procesul tenoloic 4 I

mediu E 2 mH/$i pentru 1993 5, necesita un proces de

epurare inainte de a deversate in sistemul de canali$are.

%ebitul mediu $ilnic al apelor tenoloice care nu

necesita epurare si evacuat in conditii normale este de 68

mH/$i.

3. 2. +#"!A'' A'+! S' #&J'('#A!.CDS&+&A'

"!D(D0'C!

'n tabelul nr.3 sunt pre$entate tipurile de materii

prime si au>iliare, precum si cantitatile utili$ate in cadrul


11/60

procesului de fabricatie pentru obtinerea productiei marfa

amintita in tabelul nr.1 pentru anul 1992 si 1993.

"abelul nr.3

C#"'"#"' %! +#"!A'' A'+! S' #&J'('#A!

rc

rt

+aterii prime si

au>iliare

Dbserv

atii

Cantitati 4t5

1992

Cantitati 4t5

1993

1

2

3

*

7

8

9

16

1

1

1

2

13

"abla

"eava

role!lectro$i

Sarma

(acuri si vopsele

%iluanti

Cupru electrolitic

Staniu

#cid sulfuric #cid cloridric

Soda calcinata

Soda caustica

:

:

::

*66

2836

19661*6,3

38

37,7

16,*

3,*

1

1,11,2

9,*

*,

266

32

2*661

-

13

*

-

1

2,82,7

6,

1,

Dbservatii = : din cantitatea totala de materii prime utili$ate in cadrul

procesului de productie, cca. 86-96@ se reasesc in produsele nite

si in semifabricate.

- 8 -


12/60

."ipuri si cantitati de poluantii evacuati in mediu 4apa, sol,

aer5

'n ura nr.1 este pre$entata scema enerala a

tipurilor de re$iduuri care re$ulta din procesul tenpoloic

al SC !"# S# u$au. rocesul tenoloic de fabricare a

utilaelor tenoloice si instalatiilor de inalta tenicitate

enerea$a elemente poluante ce se evacuea$a in apa, sol,

aer.


13/60

b5separator de ulei aferent statiei de compresoare,

avand dimensiunile 4 6,8 > 6, >1,2m5, ce functionea$a

la un debit ma>im $ilnic de IE 3 mH si o ecienta de

*6@;

c5separator de ulei aferent araului auto,

4tricompartimentat cu dimensiunile 4 1, > 1,3 > 1m5=

41, > 6,3 > 1m5=41, > 6,3 > 6,*m5, ce lucrea$a la un

debit ma>im de IE 2 mH/$i si cu o ecienta de *6@;

d5decantor aferent ospodariei ane>e,

bicompartimentate avand dimensiunile de 2 41,3 >1,3 > 2m5, lucrea$a la un debit de IE12 mH/$i si cu o

ecienta de *6@.

- 9 -

.1.1.#pele u$ate provenite de la acoperirile alvanice

rincipalul proces tenoloic i n urma caruia re$ulta

poluarea apelor este procesul de acoperiri metalice.

#pele u$ate de la atelierele alvanice se pre$inta sub

forma de solutii relativ concentrate, provenind dinevacuarea bailor epui$ate si de la apele de spalare cu o

evacuare continua.

%in procesul tenoloic de acoperire metalica re$ulta

in fnal doua cateorii de ape u$ate, care formea$a euentii

re$ultati din aceste solutii=

- solutii concentrate epui$ate, de volume mici siconcentratii relativ inca mari, cu evacuare periodica;


14/60

- apele de spalare cu evacuare continua sau cu

intermitente mici avand volume mari de apa si concentratii

reduse.

Concentratele si apele de spalare, o data evacuate

din instalatii sunt conduse la ba$inul bicompartimentat de

neutrali$are si denocivi$are.

#. Surse de ape u$ate din procesul tenoloic

'n urile numarul 2, 3, , sunt pre$entate u>urilede apa ce intervin in procesele alvanice de cromare,

cadmiere si $incare.

#pele u$ate provenite din procesele de acoperiri

metalice au urmatoarele caracteristici=

- apele u$ate ce re$ulta de la deresarea metalelor

au caracter alcalin. aile u$ate se e>ecuta rar, astfel incatrepre$inta cantitati foarte reduse de ape u$ate. #ceste ape

u$ate nu necesita o epurare speciala, ind necesara doar

neutrali$area lor;

- apele re$iduale provenite de la decaparea

metalelor au caracter acid. #cidul cloridric, pe lana

di$olvarea peliculei de aci$i, ataca si metalul, astfel ca in

solutii se aduna cu timpul cantitati importante de sulfat

feros, clorura feroasa si alte saruri metalice. #pele u$ate

cu astfel de continut nu pot evacuate direct la reteaua de

canali$are, deoarece au actiune to>ica si prin precipitare

formea$a mari cantitati de namol care au actiunedaunatoare asupra orei si faunei cursurilor de apa.


15/60

- apele u$ate provenite de la acoperirile metalice au

continut de substante nocive datorat pre$entei cianurilor si

a compusilor cu crom. %eoarece limita de

- 16 -

to>icitate admisibila pentru cianuri este de 6,1 m/l, apele

u$ate cu astfel de continut trebuie tratate inainte de

deversarea in reteaua de canali$are. %e asemenea, apele

u$ate cu compusi de crom solubili sunt e>tremi de

otravitoare, ind necesara precipitarea cromuluie>avalent la crom treivalent, care sub aceasta forma

poate indepartat din apa;

- apele u$ate de la spalarea pieselor au in eneral o

concentratie redusa de ba$e si saruri metalice, dar trebuie

si ele tratate inainte de evacuare.

'n tabelul nr. sunt pre$entate debite si cantitati depoluanti re$ultate din procesul tenoloic de acoperiri

alvanice 4 date de proiectare5."abelul nr.

Caracteristicile #pelor &$ate 4%ate de proiectare5

"ipul de apa u$ata %ebit "ipul desubstanta

poluanta

Cantitatea desubstanta

poluanta 4K/5

#pe alcaline de la

deresari

#pe acide de la

decapari

#pe cromice

#pe cianurice

1,296

76

1,96

1,36

aD

Cl

#nidrida

cromica

aC

6,61

6,621

6,66*

6,623


16/60

%enocivi$area si neutrali$area apelor u$ate

Dperatia de denocivi$are se reali$ea$a prin=

- tratamente cimice pentru a transforma substantele

to>ice, e in produse inca to>ice, dar insolubile; - tratamente $ice pentru eliminarea tuturor

substantelor insolubile prin decantare.

"ratamentele cimice impun reali$area a doua reactii

succesive=

- o>idarea produselor to>ice ce se asesc e in stare

redusa 4cianuri5, e in stare o>idanta 4cromati5;

- neutrali$area indispensabila pentru mentinerea

ionilor metalici sub forma de idro>i$i si pentru eliminarea

ionilor L

sau D--aati in e>ces, ca operatie nala de

corectare a p-ului. eutrali$area se reali$ea$a cu Cl,

2

SD

pentru apele alcaline si cu aD, a2

CD3

sau laptede var pentru apele acide.

- 11 -

#pele u$ate provenite de la atelierul de acoperiri

metalice sunt colectate si tratate separat in functie de

continut, in doua ba$ine =unul pentru apele cianurice ,iar

celalalt pentru apele cromice si ferice.

1.%enocivi$area si neutrali$area apelor cianurice

rocedeul aplicat


17/60

#pele u$ate cu continut de cianuri din ba$in sunt

aduse la p-ul optim denocivi$arii 4pE8-115 cu autorul

aD sau cu a2CD3 4cand pMp optim5 sau cu acid

re$idual 4cand pNp optim5.

Se adaua solutie de ipoclorit de sodiu, perioada de

barbotare pentru omoeni$are ind de 36 de minute.

Se corectea$a apoi p-ul la p-ul de evacuare 4pE

*, 8,5.

%upa denocivi$are si neutrali$are, perioada de

decantare este de minim 36 de minute. %upa decantare, apa limpede este evacuata la

reteaua de canali$are , iar slamul este trimis la depo$itare

pe alda.

#cest procedeu permite reducerea totala a cianurilor

otravitoare din apele u$ate si in acelasi timp separarea

sarurilor metalice de asemenea foarte nocive.

+!C#'S+&( A!#C"'!' %! DJ'%#A! C&

aDCl

%enocivi$area prin o>idare se reali$ea$a folosind

ipoclorit de sodiu ca element o>idant a cianurilor continutein apele u$ate 4concentrate si apele de spalare5.

D>idarea cianurilor este o operatie delicata in cursul

careia pot sa apara si reactii secundare.

#vanataul folosirii ipocloritului de sodiu fata de Cl2

consta intr-o manipulare mai usoara si protectie fata de

mediul inconurator.


18/60

rocedeul de o>idare se desfasoara in doua fa$e

succesive=

'. D>idarea cianurilor in cianati 4CD 5 si in clorura

de cianoen 4ClC5.

- 12 -

''. idroli$a cianatilor si clorurii de cianoen.

Cianatii sunt putin to>ici si idroli$ea$a usor in

mediu acid sau neutru.

Clorura de cianoen este un a$ cu toicitate mare,

comparabila cu a radicalului CO si idroli$ea$a in mediul

alcalin cu conditia adauarii de ipoclorit de sodiu. !purarea apelor u$ate cianurice este considerata

satisfacatoare daca fa$a ' se termina cand cianurile se

transforma in cianati. idroli$a cianatilor se produce in

mod natural in continuarea tratamentului in operatia de

neutrali$are decanare.

Conducerea reactiei cimice de o>idare a cianurilor

impune luarea unor masuri cum ar =

( )

( )"

11

#<

+→+

≈

+→+

−−−

−−−−

pH

pH

HOClCN ClOCN

Cl CNOClOCN

( )

( )

CO NH H O H CNO

Cl N HCO HOClOCNO

O H Cl CO N HOClOClCN

acid mediuinreactie

neutru pH

alcalin pH

#$#

#$

###

$#"$

%#$#

+→++

++→++

+++→++

+−

−−−−

−−−


19/60

- mentinerea p ului alcalin al reactiei;

- limitarea concentratiei de cianuri in apele de tratat ;

- crearea condiiilor de nisare a reactiei pana la

idroli$a completa a cianatilor prin asiurarea p ului

neutru dupa neutrali$are.

2. %enocivi$area si neutrali$area apelor cromice si

ferice

rocedeul aplicat

Se aduc apele u$ate cronice din ba$in la un p optim

denocivi$arii 4p E35 cu acid re$idual.

%enocivi$area acestor ape se face cu sulfat feros.

entru apele u$ate ferice, p ul optim denocivi$arii

este p E1, 7-, 3. #cest p se obtine prin tratarea apelor

re$iduale cu aD sau a2CD3. entru omoeni$area solutiei este necesara o

perioada de barbotare de 36 de minute .

Se corectea$a p ul la p ul de evacuare 4p

E*, 8,5.

%upa perioada de decantare de minim 36 de minute,

apa epurata se evacuea$a la reteaua de canali$are.- 13 -

+!C#'S+&( A!#C"'!' %! A!%&C!A! C&


20/60

la Cr HL , care apoi precipita sub forma de idro>id in

procesul de neutrali$are.

Se utili$ea$a ido reducere =

%upa cum re$ulta din reactia de principiu,se

consuma ioni de L, deci desfasurarea reactiei este

dependenta de continutul de ioni de L.

Aeactia de reducere cere pe tot parcursul ei mediu

acid, deci se lucrea$a cu e>ces de acid, iar la sfarsitulreactiei p-ul este tot acid.

. !vacuarea apelor epurate

%ebitul de ape u$ate provenite de la acoperirile

alvanice care necesita epurare este de 2mH/ $i, inconcordanta cu capacitatea de productie la nvelul anului

1993.

oluantii din apele u$ate sunt=

- poluanti to>ici, care pot neutrali$ati 4Cr*L

,


21/60

-poluanti care devin to>ici prin depasirea limitelor

admise de autori$atie 4suspensii solide, re$iduu >,

substante oranice5.

'n tabelul nr. sunt pre$entate caracteristicile si

valorile apelor evacuate in conformitate cu prevederile

actului de relementare.

- 1 -

"abelul nr.

Caracteristicile #pelor !vacuate

Comform prevederilor actului de relementare

+at.

insusp

.

4m/

l5

C

D

4m/

l5

%ete

r.

4m/

l5

Sus

p.solid

e

4m/

l5

Ae$

.>

4m/

l5

Sub

st.!>tr

act.

4m/

l5

istand in

cadrul S.C. !"# S.#. un control strict al acestora.

%ebitul si continutul in substante cimice al apelor

tenoloice ce se evacuea$a 4 referitor la capacitatea deproductie din anul 19935 sunt pre$entate in tabelul nr. *

4 date S.C. !"# S. #.5.


22/60

#nali$ele efectuate de 'C'+ au evidentiat

urmatoarele concentratii de poluanti in apele epurate

cimic ="abelul nr. 7

Caracteristici #pe !purate 4 date 'C'+ 5

arametrii determinati &/+ Galori

Conductivitate

Suspensii solide

Ae$iduu >

CloruriSulfati

Binc

imativ3,7@.

&imiditatea slamului este de apro>imativ 82,@.


23/60

Cantitatea de namol evacuata din statia de

preepurare pentru debitul de 2mH/$i ape u$ate, se

apro>imea$a la 2-3 mH/an.

.1.2 #pe u$ate provenite de la statia de

compresoare

'n vederea reali$arii preepurarii apei u$ate provenite

de la statia de compresoare, aceasta este preva$uta cu un

separator de ulei, ce lucrea$a la un debit ma>im $ilnic

IE3mH, ci o ecienta de !E*6@.

'n tabelul urmator sunt pre$entate caracteristicile

apei u$ate la intrarea si iesirea din separatorul de ulei

4conform datelor de proiectare5.

r.

Crt

.

Caracteristicile #pei &$ate 'ntrare

Separator %e

&lei

'esire

Separator %e

&lei

1

2

3

%ebit $ilnic

Cantitatea de uleiuri si

re$iduri petrolifere

evacuate $ilnic

Continutul de impuritati

IE3 mH

01E6.3* K

01

I

IE3 mH

02E01 > !E

6.3* > 6.*

E6.21* K 02

I

%eci, la iesirea din separatorul de ulei aferent statiei

de compresoare, apa are o concentratie in impuritati de

*,17 m / l.

.1.3.#pe u$ate provenite de la araul auto

C1E

E 16, m

/l

C2E

E *,17 m

/l


24/60

#ferent araului auto este amplasat un separator de

ulei ce reali$ea$a indepartarea urmelor de ulei din apele

u$ate ce re$ulta de la rampa auto.

%ebitul $ilnic de ape u$ate care aune in separatorul

de ulei este de IE 2mH. Separatorul functionea$a cu o

ecienta de *6@.

'n tabelul urmator sunt pre$entate caracteristicile

apelor u$ate la intrarea si iesirea din separatorul de ulei

4conform datelor de proiectare5.- 1* -

r.

Crt

.

Caracteristici

apei u$ate

'ntrarea

separator

de ulei

'esire separator

de ulei

12

3

%ebit $ilnicCantitatea de uleiuri si

re$iduuri petroliere

evacuate $ilnic

Continutul de

impuritati

I E 2 mH01E1,3 K

01

I

I E2 mH02E01>!E

E1,3 >

6,*E6,86* K

02

I

Continutul de uleiuri si re$iduuri petroliere din apele

u$ate re$ultate din separatorul de ulei ane>at araului auto

este de cca. 19,1 m/l.

.1..#pe u$ate provenite de la ospodaria ane>a

C1E

E 32 m /l C2E

E 19,1

m /l


25/60

#ferent ospodariei ane>e e>ista un decantor

bicompartimentat ce lucrea$a la un debit ma>im $ilnic

IE12 mH, cu o ecienta de *6@. 'n tabelul urmator se

pre$inta caracteristicile apei u$ate la intrarea si iesirea din

decantor 4conform datelor de proiectare5.

r.

Crt

.

Caracteristici

apei u$ate

'ntrarea

separator

de ulei

'esirea separator

de ulei

1

2

3

%ebit $ilnic

Cantitatea deimpuritati

Continutul de

impuritati

I E 12mH

01E 6,*2 m

01

I

I E 2 mH

02E 01 > !EE 6,*2

>6,*E6,37 m

02

I

%upa decantarea impuritatilor, apa u$ata care se

evacuea$a la reteaua de canali$are are un continut deimpuritati de cca. 31,2 m/l.

. 2.


26/60

- functionarea masinilor, de unde re$ulta ulei u$at;

- acoperiri alvanice , avand ca deseu slamul

tenoloic re$ultat de la instalatiile de tratament cimic in

urma aplicarii in statia de neutrali$are si denocivi$are a

apelor de spalare si a solutiilor cimice u$ate.

- deseuri menaere.

Cantitatile de deseuri re$ultate la nivelul anului

1992, respectiv 1993 si corespun$atoare productiei marfa

specicata in cap. sunt pre$entate in tabelul nr. 8.

"abelul nr. 8Cantitati de deseuri

r. Crt. "ipuri de deseuri 1992 1993

1.

2.

3.

.

%eseuri metalice

&leiuri u$ate

Slam alvanic

%eseuri menaere

3.666 t

2 t

3 mH

16 t

2.666 t

2 t

2 mH

1 t

%in punct de vedere al starii de areare, deseurile

evacuate sunt solide, licide si semisolide 4slam decantat 5.

'n tabelul nr.9 sunt cuprinse compo$itiile

apro>imative ale deseurilor mentionate anterior =

"abelul nr. 9r %enumire deseu

Crt. %eseuri

metali

ce

&leiuri

u$ate

Slam

alvan

ic

%eseuri

mena

ere


27/60

1.&miditate 4@5

2. Concentratii in

componentiprincipali

3. Compo$itia

cimica

4calitativa5

-


28/60

- deseurile menaere sunt adunate ritmic in

containere 4 8 bucati 5 si sunt evacuate ritmic in functie de

cantitatile acumulate la roapa de unoi a orasului.

Dbservatie =artia re$ultata la separarea unoiului

se preda la intreprinderea de colectare speciali$ata.

(ocul de depo$itare al slamului alvanic si al

deseurilor menaere este alda municipiului u$au, alda

oraseneasca mi>ta de deseuri menaere si industriale

amplasata pe malul raului u$au.

Ca maoritatea aldelor mi>te nici acest depo$it nueste preva$ut cu sistem de impermeabili$are si nici nu

pre$inta o compartimentare pentru deseuri menaere si

deseuri industriale, in vederea unei valoricari ulterioare.

S.C.!"# S.#. u$au depo$itea$a pe un spatiu nedelimitat

de restul aldei .

Celelalte tipuri de deseuri evacuate din procesultenoloic sunt recuperate si reciclate astfel =

- deseurile metalice au fost recuperate si reciclate

pana la ora actuala prin A!+#", incepand cu anul acesta

ele vor folosite in cadrul noului proces tenoloic de

elaborare al pulberilor metalice 4cca. 2666 3666t5;

- uleiurile u$ate prin


29/60

- statiile de compresoare folosesc in timpul

functionarii uleiuri, care daca aun in mod accidental pe

pardoseala, atunci sunt colectate impreuna cu rumeusul;

- combustibilul licid este depo$itat in re$ervoare

subterane, deci in $ona lor nu se produc fenomene de

poluare a solului. Combustibilii ca = motorina si

- 19 -

uleiurile se pastrea$a in butoaie metalice. Suprafetele de

lucru sunt betonate si racordate la separatoarele derasimi;

- in incinta e>ista un depo$it amenaat pentru

lubrianti, vopsele, substante cimice si substante to>ice.

&leiurile de in se aa depo$itate in butoaie de tabla

ase$ate pe platforme betonate, iar uleiurile minerale se

asesc in recipiente metalice, ceea ce impiedica poluareasolului.

Solutiile orani$atorice ce s-au aplicat inlatura

evitarea fenomenelor de poluare a solului in incinta si in

$ona acesteia, precum si pe traseele folosite pentru

evacuare.

.3. 'iena mediului

(aboratoarele u$inale 4 amplasate in unele ane>e5

folosesc diversi reactivi = 2 SD, Cl, D3, 3 licid.

ierderile accidentale ale acestora se neutrali$ea$a cu

substante cimice adecvate, pentru a preveni uneleaccidente.


30/60

'n incinta S.C.!"# S.#. nu e>ista ateliere de

vopsitorie de sine statatoare, vopsitoria este e>ecutata la

locul de munca, unde se produc obiectele tenoloice.

alele nu poseda instalatii de ventilatie, de aceea pentru

protectia mediului se face ventilatie naturala. rin datele de

proiectare re$ulta ca la vopsire se deaa cca. 1,73K/

solventi.

'n ca$ul aparitiei petelor de ulei pe pardoseala,

acestea se vor inlatura cat mai repede pentru evitarea

accidentelor ca urmare a imprastierii acestor pete princirculatie sau prin efectuarea unor lucrari ce tin de

activitatea productiei .

rocesele tenoloice care au loc in unele sectii,

conduc la temperaturi inalte in ale, astfel la=

- atelierele de prelucrare la cald cuptoare cu vatra

>a incal$ite cu a$ metan "E766 76 Q C - tratament termic - cuptoare cu a$e "E*6 76QC

- cuptoare electrice

'n scopul mentinerii in ala a unei temperaturi

normale de lucru 4 pana la 3- 6Q C 5 se impune e>istenta

unei ventilatii corespun$atoare pentru racirea $onei din

vecinatatea cuptoarelor.

'n ceea ce priveste poluarea sonora, aceasta apare la

statia de conpresoare, la statia de sablare, la poli$oarele de

la ca$anerie, la ciocanele de la fora, locuri in care se

depaseste limita ma>ima admisibila de 91d.

- 26 -


31/60

ivelul ridicat de $omot poate inlaturat prin

utili$area straturilor i$olante pentru preluarea vibratiilor

produse de diversele utilae.

'n cadrul intreprinderii e>ista surse de iridiu 192 si

statii A>. entru folosirea surselor radioactive, uitatea este

autori$ata prin #utori$atia nr. 79 /89 si 86 /89 emise

de catre C# ucuresti .

. 'mpactul poluantilor re$ultati din procesul

tenoloic asupra factorilor de mediu

#pele u$ate si deseurile industriale 4 slam alvanic 5

eliminate fara luarea unor masuri de siuranta pot contribui

la poluarea apelor, a solului, a atmosferei, precum si la

deradarea peisaului. oluantii e>istenti in ape si deseuri

pot e>pune atat oamenii, cat si mediul inconurator laaparitia unor pericole, unele dintre ele foarte rave =

- contaminarea surselor de apa potabila prin

inltrarea poluantilor din sol, pornind atat de la apele u$ate

tratate necorespun$ator, dar si de la acumularile de

deseuri in spatii neamenaate si nesupraveeate

- introducerea in mediul natural a unor substantestabile avand un efect to>ic pe termen lun; unele substante

au proprietatea de a se acumula in oranismele vii sau de

a se concentra de-a lunul lantului troc ;

- atentarea directa la sanatatea umana, la viata

animalelor si plantelor prin efectul substantelor e>plo$ive,

imamabile, coro$ive sau pre$entand o to>icitate avansata.


32/60

.1. 'mpactul asupra apei

%in punct de vedere al impactului principalilor

poluanti re$ultati din procesul tenoloic anali$at, se vor

pre$enta cateva repere leate de to>icitatea in apa a

diversilor poluanti.

+etalele rele 4


33/60

to>icitate al ionilor metalici este diferit si varia$a in felul

urmator =

Cu, Bn, Cd

Sn, #l , i, ici, tinand

cont ca erul intra in alcatuirea diferitelor en$ime , precum

si a emolobinei. S-a stabilit o concentratie minima letala

pentru pesti cupinsa intre 6,9 2 m/l


34/60

Compusii $incului sunt to>ici pentru pesti la o

concentratie ma>ima cuprinsa intre 6,1 7,8 m/l Bn, iar

pentru alte oranisme acvatice la concentratii cuprinse

intre 6,2 *6 m/l Bn.

Dbservatie = "oate aceste situatii ridicate de poluare

cu metale rele trebuie privite in conte>tul particularitatilor

e>istente la evacuarea din intreprindere si tinand cont si de

debitul raului u$au in diferite perioade ale anului.

#ci$i si ba$ere$enta aci$ilor si ba$elor intr-o apa provoaca

scimbari in concentratia ionilor de idroen, cu efecte

nocive asupra intreii bioceno$e.

%e asemenea, aci$ii mai produc coro$iunea metalelor

si betoanelor si pot favori$a de$voltarea idroenului

sulfurat. "o>icitatea metalelor rele creste in mediul acid;

apele ce contin saruri feroase acide, pe masura ce sunt

o>idate, se formea$a idro>id feric care precipita sub forma

unei suspensii rosii incerte.

Saruri solubile neto>ice%intre sarurile solubile neto>ice ce se asesc in apele

u$ate cele mai importante sunt clorurile, sulfatii si fosfatii.

#unse in emisar, acestea nu sunt descompuse pe cale

cimica sau biocimica, concentratia lor sca$and treptat

prin dilutie, datorita aportului de apa al auentilor.

+aterii anoranice


35/60

Aeferitor la impuricarea $ica re$ultata prin

deversarea apelor u$ate industriale acesta este produsa

prin materii le anoranice aate in suspensie.

+ateriile anoranice in ordinea densitatii si marimea

particulelor, precum si in functie de unele rosimi

inuentea$a conditiile idroeoloice si bioloice din

receptor. rincipalele efecte produse sunt = scaderea

transparentei apei, distruerea bioceno$elor, vatamarea

pestilor, deradarea peisaului. Scaderea transparentei apei

are ca re$ultat o reducere a numarului de plante clorolienesi implicit a numarului de animale cu consecinte asupra

procesului de autoepurare.

- 23 -

+aterii oranice

oluarea produsa de rasimi, uleiuri si lubrianti

este foarte periculoasa, aceasta putand impiedica prin

lmul creat la suprafata apelor, accesul o>ienului in apa,precum si into>icari directe asupra oranismelor vii.

Cianuri

#pele re$iduale care contin cianuri sunt foarte

periculoase pentru oranismele acvatice; limita de to>icitate

admisibila ind de 6,1 m/l.


36/60

'nconvenientele pre$entate anterior prin deversarea

diferitilor impuricatori in ecosistemele acvatice sunt

ameliorate si ciar inlaturate total, in ca$ul S.C.!"# S.#.

prin denocivi$area si neutrali$area apelor u$ate.

!cienta de inlaturare a poluantilor din aceste ape

depinde de buna cunoastere si de corecta respectare a

tenoloiei de epurare cimica si anume =

- do$area corecta a solutiei de ipoclorit de sodiu

4 pentru apele cianurice 5 si a solutiei de sulfat feros

4 pentru apele cromice si ferice5 si respectarea duratei deomoeni$are a solutiilor cu apa u$ata;

- respectarea p-ului de neutrali$are a apelor u$ate

si a p-ului de precipitare a metalelor rele;

- durata de decantare in cele 2 decantoare sa e

minim 36 minute.

"inand cont ca productia marfa a sca$ut de la 26.666

t/an 4 data de proiectare5 la umatate, cantitatea de poluanti

in ape este mult mai redusa si deci impactul acestora

asupra factorului de mediu ## este eliminat.

.2. 'mpactul asupra solului

%esurile re$ultate din procesul tenoloic de

fabricare a utilaelor cimice si a instalatiilor de inalta

tenicitate sunt in maoritate deseuri de fabricatie 4 deseuri

metalice 5posibil a reciclate, ceea ce se si reali$ea$a de

catre societatea comerciala A!+#" u$au. %ar , dupainceperea functionarii


37/60

S.C.!"# S.#. , deseurile metalice vor utili$ate interal in

procesul de fabricare a pulberilor metalice neferoase.

'nsa, slamul alvanic cu continut de metale rele, nu

pre$inta interes in domeniul valoricarii din motive de

ecienta economica si nee>istenta unei liere

- 2 -

orani$ate in acest scop. #cesta este si motivul pentru care

la ora actuala, evacuarea acestui tip de deseu se reli$ea$a

prin depo$itarea la alda oraseneasca u$au.

%epo$itarea constituie inca o modalitate nala de

eliminare a deseurilor, e ele menaere sau industriale.

Aeferitor la aspectele leate de inuenta asupra

mediului, trebuie cunoscut faptul ca depo$itul de deseuri se

compune din= - o fa$a solida= deseuri in evolutie;

- o fa$a licida leviatul;

- o fa$a a$oasa= emanatiile formate in parte sau

total din bioa$.

'ntre ansamblul evoluea$a in plan cimic, bioloic si

$ic, ecare din elemente pre$entand riscuri diverse decontaminare a factorilor de mediu.

Aiscurile de poluare induse in mediul inconurator de

un astfel de depo$it se concreti$ea$a prin=

- poluarea apelor subterane si de suprafata;

- poluarea olfactiva datorata emanatilor de bioa$;

- deradarea calitatii vietii in imediata apropiere a

depo$itului 4proliferarea de ro$atoare, insecte, pasari etc5


38/60

&nul din vectorii principali ai poluarii provocate de

depo$it repre$entat prin scurerii licide 4leviat 5 care pot

determina o deradare lenta a apelor subterane.

roblemele de poluare datorate scurerilor sunt

dependente de natura si permeabilitatea terenului pe care

este orani$at depo$itul .

#ceste scureri sunt repre$entate de apa de

percolare 4 apa de ploaie, apa de namol, etc.5 ce traversea$a

depo$itul de deseuri incarcandu-se bacterioloic si mai ales

cimic, atat in substante minerale cat si oranice.Compo$itia si volumul lor sunt dicil de determinat

caci depo$itul repre$inta un reactor comple> ce evoluea$a

spontan.

!ste foarte dicil de deterninat evolutia enerala a

ansamblului acestor fenomene asa cum au loc in realitate;

aprecierile si cuanticarile ind efectuate pe ba$a modelariiin laborator a situatiilor e>istente in aceste depo$ite.

(iteratura de specialitate ofera si normele de

evacuare cele mai frecvente inpuse scuerilor din

depo$itele de deseuri industriale=

"emperatura M 36 Q C

*, Mp M 8,

suspensii solide M36 m/l

CD M 6m/l

- 2 -

CCD M126m/l +etale totale M 1 m/l

Crom M6,1 m/l


39/60

+ercur M 6,1 m/l

lumb M 1 m/l

Cupru M 1 m/l

Cadmiu M1 m/l


40/60

'n $ona nesaturata a terenului, diferite procese vor

participa la enerarea leviatului=

- ltrarea care favori$e$a retinerea materiilor in

suspensie si a bacteriilor;

- absorbtia ionilor sau a moleculelor de pe suprafata

ranulelor;

- fenomenele de scimb ionic si de comple>are;

- fenomenele de precipitare.

- 2* -

#tunci cand procesele de scimb ionic si de

comple>are au un caracter reversibil, precipitarea poate

considerata denitiva.

entru ecare tip de sol, importanta acestor

fenomene ce afectea$a leviatul, va in functie de natura

terenului 4 continutul in arila5, dar si de p-ul leviatului,

de concentratia totala a ionului contaminat.

%aca volumul de leviat care se inltrea$a este

superior cu capacitatea de retinere pe volumul de teren

nesaturat afectat de poluare, leviatul poate aune la apafreatica. Scurerea de leviat va deveni atunci mai mult sau

mai putin ori$ontala, urmand directia de curere a apei

freatice.

'n pan$a freatica, fenomenul de dilutie si dispersie

vor predomina. %ebitul de apa freatica va determina

propaarea levatului si intensitatea poluarii ducand laaparitia unei unde din momentul aunerii la apa freatica.


41/60

!>tinderea acestei unde depinde de caracteristicile

terenului, pan$ei freatice si de asemenea a contaminatiilor.

%e aceea, se recomanda, in situatii deosebite,

necesitatea efectuarii unor puturi de control, sucient de

numeroase pentru supraveerea evolutiei caracteristicilor

pan$ei freatice. Stocarea leviatului pe o durata luna de

timp conduce la emanatii de mirosuri de$areabile.

Cantitatea de slam in ca$ul functionarii S.C.!"# S.#.

la capacitatea ma>ima 426666 t/an5 este de apro>imati> 6

mH/an. 'n anul 1992 respectiv 1993 productia de utilae si

instalatii sca$and foarte mult, cantitatea de slam alvanic

re$ultat din procesul tenoloic este de 2-3 mH/an.

%epo$itarea acestuia pe alda orasaneasca, alaturi de alte

deseuri industriale si menaere, produce poluarea solului si

implicit a apelor de suprafata si a apelor subterane prininltrarea apelor de percolare. entru productia actuala,

poluantii adusi in mediu 4sol, ape de suprafata si subterane5

de slamul alvanic sunt in cantitate redusa.

.3.'mpactul asupra sanatatii populatiei

%in punct de vedere al to>icitatii cu compusi de crom,

aceasta apare la cateva m de crom, simptomele ind

iritatii intestinale, voma, ameteli. 'onul de Cr*L

se >ea$a

initial in tesutul pulmonar apoi trece in sane veiculat pe

ematii; ionul de Cr 3L

se >ea$a pe albuminele plasmatice.

Cromul se depo$itea$a in cat, splina, rinici si eliminarenal si diestiv. Compusii de Cr

3L ,dar mai ales cei de Cr

*L


42/60

- 27 -

sunt iritanti si aleri$anti. Contactul cu teumentele

determina dermite ec$ematiforme si “ulcerul de crom)

caracteristic plasat pe fata dorsala a mainilor. rintre

masurile prolactice se inscriu protearea fetei si a mainilor

cu material de protectie si aplicarea de unuente

protectoare pentru cei care vin in contact cu compusi de

crom.

Cadmiul se depo$itea$a prepoderent in cat, rinici,splina. 'nto>icatiile cu cadmiu apar prin impuricarea apei,

solului cu re$iduuri de cadmiu. Cadmiul este un to>ic

celular, actiunea principala ind tiolopriva, cu derelarea

respiratiei tisulare si a mai multor metabolisme

intermediare. %o$a letala pentru CdSD 4ind solubil este

to>ic5 este de ordinul c. Bincul patrunde in oranism pe cai respiratorii si

diestive. Bincul absorbit 4absorbtia intestinala este redusa5

circula in sane sub forma de complecsi cu lobulinele.

%epo$itarea are loc in ematii, creier, musci, piele. Se

elimina prepoderent prin fecale. Aeferitor la to>icitatea

umana, do$a $ilnica admisa este de 16-26 m Bn/$i.. #pele cu continut de cianuri, sub actiunea aci$ilor, a

bio>idului de carbon din aer, sau prin simpla idroli$a poate

forma acidul cianidric a$os, e>trem de otravitor, limita de

to>icitate pentru oameni ind de 11m/mH.

oluantii mentionati mai sus pot apare accidental inapa, care aunsa in oranism poate produce modicari

importante.


43/60

!ste necesara o epurare corespun$atoare a apelor

u$ate si o manipulare corecta a potentialelor substante

to>ice in vederea reducerii impactului poluantiilor asupra

oamenilor.

..'mpactul asupra orei si faunei

#spectul impactului activitatii industriale asupra

orei si faunei se refera numai la situatia inuentei

depo$itului de namoluri cu continut de ioni metalici.

Ca urmare a depo$itarii de deseuri, veetatia

naturala a disparut, luandu-i locul o ora specica spatiilor

de depo$itare de acest en , boata in plante

ierboase,ruderale 4buruieni5. e locurile unde depo$itarea

este in curs si poluarea este evidenta , veetatia este foarte

slab repre$entata. Spre deosebire de aceste $one, inportiunile unde nu se mai depo$itea$a deseuri, se constata

o evolutie treptata spre refacerea veetatiei de paiste si un

numar mai mare de specii si topopulatii.

- 28 -

plica prin

slaba repre$entare a veetatiei, datorita conditiilor

nefavorabile din sol si a plouarii de pe alda.

(ipsa totala sau densitatea medie minima a

nevertebratelor din sol denota un proces foarte slab deumicare a solului.


44/60

..Capacitatea si prolul instalatiilor de combatere

a poluarii mediului

'nstalatiile de combatere a poluarii mediului laS.C.!"# S.#. sunt repre$entate de instalatiile de

preepurare cu treapta mecanica a apelor u$ate =

- un ba$in decantor 4bicompartimentat5 de neutrali$are

si denocivi$are a apelor u$ate de la acoperirile

alvanice;

- un separator de ulei aferent statiei de compresoare;

- un separator de ulei 4tricompartimentat5 aferent

araului auto;

- un decantor 4bicompartimentat5 aferent ospodariei

ane>e.

#pele u$ate provenite de la baile de acoperirialvanice 4cromare, cadmiere, $incare5 si constituite din

solutii u$ate si ape de spalare, sunt colectate si tratate

separat in functie de continut 4ape cianurice si ape

cromiceLferice5 in 2 ba$ine.

eutrali$area apelor u$ate continand metale

provoaca totdeauna si precipitarea metalelor sub forma deidro>i$i, daca metalele nu sunt pre$ente sub forma de ioni

complecsi. 'n acest ultim ca$ , trebuie , inainte de

neutrali$are sa se distrua complecsii metalici, ceea ce se

poate face si prin o>idare4 in ca$ul cianurilor5 sau prin

reducere 4compusi cu crom5.

#pele cianurice aduse la pE8 11 sunt tratate cu

ipoclorit de sodiu in vederea o>idarii cianurilor la cianati;


45/60

acestia idroli$ea$a usor in mediu neutru, re$ultand produsi

nepoluanti pentru ape.

#pele cromice si ferice aduse la pE 3 sunt tratate

cu sulfat feros in vederea reducerii ionului de Cr*L

la Cr3L

care apoi va precipita sub forma de idro>id in procesul de

neutrali$are. entru apele u$ate ferice p-ul optim

denocivi$arii este pE1,7 ,3.

Dmoeni$area apelor u$ate cu reactivul 4aDCl

pentru o>idarea sau idarea ionilor metalici. !ste necesara o perioada minima

de barbotare de 36 minute.

- 29 -

#pele u$ate acide sau ba$ice re$ultate in urma

denocivi$arii 4cu ice di$olvate in idro>i$i foarte putin solubili sau

saruri ba$ice, ceea ce permite evacuarea in emisar a

apelor astfel epurate. #tunci cand p-ul pre$inta abateri mari de la

neutralitate 4pE75 toate oranismele vii e>istente in


46/60

ecosistemul acvatic sufera le$iuni sau sunt condamnate la

disparitie, ceea ce poate antrena oprirea partiala sau totala

a proceselor bioloice.

"inand cont de necesitatea precipitarii idro>i$ilor

metalici p-ul apelor epurate trebuie sa e corelat pana la o

reactie slab alcalina, in $ona de pE *, 8,.

recipitarea idro>i$ilor debutea$a la o limita

inferioara a p-ului si este practic totala la o limita

superioara determinata. Caracterul complet al precipitarii

este o notiune aleasa mai mult sau mai putin arbitrar, inmaoritatea ca$urilor autoritatile luand ca ba$a concentratia

limita admisibila 4C+#5 stabilita prin leislatie.

Bona de precipitare pentru diverse metale este foarte

variabila si mai ales se indepartea$a de la neutralitate.

'n tabelul nr.16 se pre$inta $onele de precipitare a

metalelor care apar in apele u$ate re$ulatate din procesultenoloic de obtinere a utilaelor cimice si anume =


47/60

'oni

metali

ci

Galoare p

'nceput pp

Aedi$olvare

ppcantitativa

Aeactiv

de

recipiat

are 41 5

Galoare

luata ca

ba$a

pentru

precipitarea

cantitativa

4 2 5


48/60

Se observa, de asemenea, din tabel ca $onele de

precipitare sunt intotdeauna in functie de reactivii de

precipitare folositi =

- daca se utili$ea$a a2CD3 se formea$a carbonati sau

carbonati ba$ici ai metalelor rele, a caror solubilitate

poate e>trem de diferita de cea a idro>i$ilor; in

ca$ul Cd se obtine astfel o precipitare completa la

pE7,2;

- $incul si cromul dau idro>i$i amfoteri, solubili in

e>ces alcalin si care, prin urmare se pot redi$olva in$one de precipitare necesare pentru alte metale rele;

aceasta redi$olvare poate evitata facand

precipitarea cu lapte de var in loc de soda.

%e asemenea in ca$ul precipitarii ionilor metalici

ista pericolul redi$olvarii

la un p mai mare decat cel de precipitare.

- 31 -

- %atorita pre$entei ionului i$i bine oculati, idro>i$i de Bn2L

care

oculea$a reu, precipitand in acelasi timp cu acesta,inlesnesc procesele de decantare si ltrare;

- Comparativ cu aentii de precipitare aD si

a2CD3, lapte de var precipita in mod eal sulfatii si

fosfatii sub forma de saruri de calciu foarte putin

solubile.


49/60

#pele cu suspensii de idro>i$i metalici aunse in

decantor trebuie sa stea o perioada de minim 36 minute

4data de proiectare 5.

'n decantor se face separarea namolului 4slamului5 de

apa limpe$ita care este trimisa la reteaua de canali$are.

Slamul alvanic este evacuat pe alda oraseneasca.

Separatoarele de ulei retin uleiurile si re$iduurile

petrolifere din apele u$ate provenite de la statia de

compresoare si de la araul auto. %ecantorul

bicompartimentat aferent ospodariei ane>e are rolul de aretine impuritatile. &tili$and aceasta treapta mecanica,

apele astfel preepurate indeplinesc conditiile de evacuare si

pot deversate la reteaua de canali$are.

*.Solutii pentru ameliorarea efectelor neative ale

poluantilor asupramediului

*. 1.


50/60

rocesul de epurare nu este din cele mai dicile de

reali$at si supraveeat, principalele recomandari in

vederea imbunatatirii ecientei de epurare ind

urmatoarele=

- respectarea timpului de retinere in ba$inul de

neutrali$are

- respectarea cu strictete a p-ului de precipitare

tinand cont de $onele de p pentru metalele aate in

solutie ape u$ate 4


51/60

- optimi$area unor procedee dea e>istente = limitarea

pierderilor de materii prime si un control strict al

rebuturilor de fabricatie, spalari in contracurent, spalari in

cascada;

- modicarea unor procedee e>istente, cum ar

separarea si reutili$area unor materii alta data pierdute ,

functionarea in circuit incis al unui atelier, etc.

- modicarea radicala a unui procedeu de fabricatie,

de e>emplu inlocuirea tratamentelor de suprafata clasice

cu cele sub vid, care conduc la eliminarea bailor deseparare.

*.2.


52/60

#ceste namoluri in maoritatea ca$urilor nu necesita

pretratarea preferentiala in vederea evacuarii pe un depo$it

controlat. !>emple de astfel de namoluri cu

- 33 -

idro>id de er mentinut in conditii alcaline . #cest tip de

namol necesita de obicei evacuarea pe o suprafata

controlata pentru a -i mentine proprietatile de stabilitate.

2. amoluri continand poluanti metalici in forme

imobile, oricum, continutul amestecului ind prea ridicat

pentru a-l depo$ita direct pe un depo$it controlat sau a-l

supune desidratarii $ice.

'n acest ca$ la sulfatul e>istent in namol actionea$a

ca un ltru autator si permite efectiv apei libere sa e

eliberate mecanic din namoluri cu $inc si er. #mesteculastfel desidratat poate depo$itat controlat.

amolul evacuat de la S.C.!"# S.#. se depo$itea$a

cu umiditate cuprinsa intre 86 96@. %e aceea se

recomanda folosirea desidratarii mecanice in timpul

scaderii umiditatiii namolului de epurare, dar si pentru

reducerea volumului de transportat si desidratat pe alda. %esidratarea mecanica a namolurilor repre$inta o

posibilitate de proteare a ecosistemelor terestre si acvatice

prin efectul scaderii volumului de namol evacuat si a

volumului apei de namol transportate si depo$itate pe alda

"inand cont de efectele economice neative ale depo$itarii

unui namol umed si anume riscul de inltratie a apei de


53/60

namol pana la pan$a de apa freatica, apare avantaoasa

obtinerea unor materiale cu umiditate cat mai redusa.

entru determinarea tipului de desidratare a

namolului, cea mai avantaoasa din punct de vdere al

performantelor, dar si economic este necesara reali$area

unor teste specice care sa stabileasca parametrii

tenoloici ai procesului.

7. Conclu$ii si recomandari

Studiul de impact ecoloic elaborat pentru

activitatile industriale ale S.C.!"# S.#. a evidentiat

e>istenta unor no>e pentru factorii de mediu apa, aer, sol.

#nali$a impactului s-a efectuat pe ba$a

documentatiei proiectantului, a datelor furni$ate de

S.C.!"# S.#. a prelucrarii probelor prelevante de pe terensi a interpretarii re$ultatelor.

+asurile de reducere a no>elor puse in practica de

beneciar pana in pre$ent, necesita a completate, pe

ba$a recomandarilor propuse in studiul de fata si anume =

- 3 -

- respectarea fa$elor si parametrilor tenoloici in

epurarea apelor u$ate cu continut de ioni metalici;

- evacuarea ritmica a slamului din decantor pentru

evitarea antrenarii suspensiilor formate de catre apele

epurate;


54/60

-evacuarea ritmica a uleiurilor si re$idurilor petroliere

retinute din separatoarele de ulei;

- desidratarea mecanica a slamului, activitate ce

pre$inta importanta nu numai sub aspect ecoloic 4 prin

micsorarea volumului de apa de namol depo$itata pe

alda5,dar si sub aspect economic 4 reducerea celtuielilor

de transport, prin diminuarea cantitatii de namol evacuate5.


55/60

C&A'S

1. %ate de

recunoastere.................................................................................

...................................12. %ate

enerale.........................................................................................

......................................... 1

3. re$entarea enerala a S.C.!"# S.#.

u$au.................................................................2

3.1. Caracteristicile procesului tenoloic de

fabricatie........................................................2

3.2. +aterii prime si au>iliare. Consumuri

tenoloice........................................................7

. "ipuri de cantitati de puluanti evacuati in mediu 4 apa, sol

aer 5...................................8.1.


56/60

.1.3. #pe u$ate provenite de la araul

auto..........................................................................1

.1.. #pe u$ate provenite de la ospodaria

ane>a..............................................................1*

.2.


57/60

*. Solutii pentru ameliorarea efectelor neative ale

poluantilor asupra mediului.....31

*.1.


58/60


59/60


60/60

analiza de impact asupra factorilor

Documents