PROIECT DE MICROCERCETARE

TEMA :

ROLUL FACTORILOR SOCIO-EDUCAŢIONALI ÎN ADAPTAREA PREŞCOLARULUI LA MEDIUL

ŞCOLAR

AUTOR:

STOICA SIMONA ALINA

Grădiniţa P.P. Nr. 3 Mangalia

2016-2017

IPOTEZA CERCETĂRII:

În ce măsură colaborarea dintre factorii socio-educaţionali implicaţi în activitatea din grădiniţă/şcoală duce la o mai bună adaptare a preşcolarului la mediul şcolar.

OBIECTIVELE CERCETĂRII:

- Studiul opiniilor cadrelor didactice privind inadaptarea copiilor la mediul şcolar, la impactul clasei pregătitoare.

- Investigarea opiniilor părinţilor privind educaţia copilului în familie şi grădiniță/şcoală.

- Urmărirea concordanţei dintre opiniile formulate de părinţi și cadre didactice cu privire la deficienţele de adaptare la clasa pregătitoare.

- Determinarea cauzelor obiective şi subiective ale inadaptării în clasa pregătitoare.

Lotul de subiecţi prezintǎ urmǎtoarele caracteristici:

- este constituit din 30 părinți şi 16 cadre didactice - medii familiale diverse: intelectuali, mici întreprinzători, muncitori; - cadrele didactice chestionate predau în învăţământul de stat, în mediul

urban.

Tipul cercetării: practic-aplicativă

Metodele cercetării pedagogice:

Metodele utilizate în etapa de clarificare a bazei teoretice şi a stadiului cercetării ei:

- Tehnicile de documentare şi studiu independent.

Metodele utilizate în etapa de acumulare a datelor cercetării:

- Elaborarea chestionarelor - Aplicarea chestionarelor

Metodele utilizate în etapa de interpretare a rezultatelor cercetării:

Metode de interpretare cantitativa (culegerea datelor folosind ancheta prin chestionar) si calitativa a rezultatelor cercetării.

INSTRUMENTE DE CERCETARE A. Chestionar pentru cadrele didactice-clasa pregătitoare

B. Chestionar pentru părinţi

ANEXA NR.1

CHESTIONAR cadre didactice clasa pregătitoare

Chestionarul vizează elemente legate de organizarea clasei pregătitoare, adaptarea

copiilor la activitatea de tip şcolar şi formarea cadrelor didactice. În acest scop, vă rugăm să ne sprijiniţi prin completarea chestionarului de mai jos.

Răspunsurile dvs. sunt confidenţiale şi vor fi utilizate numai pentru scopul cercetării.

1. Unde funcţionează (locaţie) clasa pregătitoare la care vă desfăşuraţi activitatea ? a. În şcoală b. În grădiniţă c. Altă locaţie:

……………………………….

2. Care este numărul de elevi din clasa dvs.:………………………….

3. Care consideraţi că sunt condiţiile/resursele minime necesare funcţionării optime a clasei pregătitoare ? (bifaţi una sau mai multe variante)

4. Care sunt condiţiile/resursele asigurate de şcoala dvs. ? (bifaţi una sau mai multe variante)

Materiale Materiale Spaţii pentru joacă/relaxare Spaţii pentru joacă/relaxare Mobilier specific Mobilier specific Dotarea cu material didactic Dotarea cu material didactic Grup sanitar adecvat Grup sanitar adecvat Spaţiu special pentru comunicare cu familia Spaţiu special pentru comunicare cu familia Alte condiţii (care) ?....................................... Alte condiţii (care) ?.......................................

Umane Umane Profesor consilier şcolar Profesor consilier şcolar Profesor logoped Profesor logoped Profesor de sprijin Profesor de sprijin Alte resurse ? ………………………….......... Alte resurse ? …………………………..........

5. Unde credeţi că trebuie să funcţioneze clasa pregătitoare (locaţie) ? a. În şcoală (De ce?) ……………………………………………………….……………………..

b.În grădiniţă (De ce?) ……………………………………………………………………..……. 6. Copiii din clasa dvs. au manifestat până acum dificultăţi de adaptare la viaţa şcolară ? a. Da b. Nu c. Nu mă pot pronunţa încă

7. Vă rugăm să marcaţi/bifaţi dificultăţile de adaptare ale copiilor cu care lucraţi în acest an şcolar.

a Sunt agitaţi, neatenţi, deranjează activităţile. b Sunt agresivi faţă de ceilalţi copii sau faţă de ei înşişi. c Nu respectă regulile stabilite de învăţător/învăţătoare d Nu suportă observaţiile învăţătorului, adulţilor. e Manifestă tristeţe, nelinişte, anxietate, plâng adesea. f Sunt izolaţi, retraşi, necomunicativi în raport cu colegii de clasă ceilalţi copii. g Relaţionează cu dificultate cu copii de vârste diferite. h Se joacă şi comunică cu alţi copii, dar rămîn reticenţi în relaţia cu învăţătorul. i Manifestă frecvent reacţii psihosomatice (vomă, greaţă, tulburări digestive, enuresis

etc.). j Sunt dependenţi de adult (incapabili să mănînce singuri, să se îmbrace etc.). k Nu-şi pot verbaliza emoţiile. l Alte aspecte, care

……………………………………………………….................................... ……………………………………………………………………………………………………

8. În opinia dvs., cele mai frecvente cauze ale dificultăţilor de adaptare ale copiilor din clasa dvs. sunt ? (alegeţi un asau mai multe variante)

a Probleme psihocomportamentale (anxietate, hipersensibilitate, instabilitate psihoafectivă, dependenţă faţă de părinţi).

b Probleme de interacţiune socială (deprinderi inadecvate de relaţie cu alţi copii). c Probleme psihosomatice (sunt bolnăvicioşi, fără apetit). d Copiii provin din familii dezorganizate sau care nu se ocupă de ei. e Nefrecventarea grădiniţei. f Copiii provin din familii cu dificultăţi materiale sau sociale. g Copiii provin din familii în care sunt prezente greşeli sau carenţe educative. h Numărul mare al copiilor din clasă. i Eterogenitatea clasei (copii de vârste diferite). j Supraaglomerarea învăţătorului cu activităţi colaterale. k Lipsa unor spaţii adecvate pentru învăţare, joc, masă, odihnă şi relaxare. l Lipsa specialiştilor (consilieri şcolari, profesori logopezi). m Insuficienta formare pe problematica specifică clasei pregătitoare. n Insuficiente resurse metodologice. o Alte aspecte, care ………………………………………………………....................................

……………………………………………………………………………………………………

9. În cât timp estimaţi dvs. că aceste dificultăţi de adaptare vor fi rezolvate/eliminate ? (încercuiţi una dintre variante)

a. o lună b. un semestru c. la terminarea clasei pregătitoare

10. Pentru a ajuta copilul să depăşească dificultăţile de adaptare ar fi utilă colaborarea cu (alegeţi una sau mai multe variante):

a. Personalul medical d. Consilierul şcolar b. Membrii familiei e. Directorul unităţii c. Ceilalţi părinţi ai copiilor (să comunice între ei, să ducă sau să ia pe rând copiii de la şcoală)

f. Altcineva, şi anume: ……………………….. ………………………………………………...

11. Care sunt formele de sprijin pe care le consideraţi utile în vederea adaptării optime a copiilor? a. Cursuri de formare prin MECTS/ISJ/CCD/ CJRAE b. Platforma de învăţare ICOS c. Workshop-uri

d. Consiliere psihopedagogică e. Grupuri de discuţii f. Ghiduri metodologice g. Schimburi de experienţă

DATE PERSONALE:

Unitatea şcolară/localitatea: ....................................................................................................

Vârsta: a. sub 25 de ani b. între 25 - 35 ani c. între 35 - 50 ani d. peste 50 ani

Nivel de pregătire: a. studii liceale b. colegiu c. studii universitare

Experienţă profesională anterioară: a. învăţător b. educatoare

Grad didactic: a. stagiar b. definitiv c. gradul II d. gradul I

Vă mulţumim !

ANEXA NR.2             CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI

"IMPLICAREA FAMILIEI ÎN ADAPTAREA PREŞCOLARULUI LA MEDIUL ŞCOLAR"

Stimaţi pǎrinţi,

Vǎ rugǎm sǎ completaţi urmǎtorul chestionar prin care dorim sǎ aflǎm pǎrerea dumneavoastrǎ referitoare la implicarea familiei și a școlii în adaptarea preșcolarilor la mediul școlar.

Vǎ mulţumim !

1. Cum apreciaţi rolul educaţiei în dezvoltarea copilului dumneavoastrǎ? A. Foarte importantǎ

B. Importantǎ

C. Puţin importantǎ

D. Deloc importantǎ

E. Nu știu

2. În opinia dumneavoastrǎ, cui îi revine rolul principal în adaptarea preșcolarului în mediul școlar ? a. Pǎrinţilor

b. Grǎdiniţei

c. Şcolii

d. Familiei, grǎdiniţei și școlii în egalǎ mǎsurǎ

e. Grupului de joacǎ

3. Cum apreciaţi implicarea grǎdiniţei în pregǎtirea copilului dumneavoastrǎ pentru școalǎ?

A. Foarte bunǎ

B. Bunǎ

C. Satisfǎcǎtoare

D. Nesatisfǎcǎtoare

4. Cât de mult v-aţi implicat dumneavoastrǎ în activitǎţile derulate la grǎdiniţǎ? A. Întotdeauna

B. De cele mai multe ori

C. Rareori

D. Niciodatǎ

5. Care este pǎrerea dumneavoastrǎ privind adaptarea copilului în mediul școlar?

A. Foarte bunǎ

B. Bunǎ

C. Satisfǎcǎtoare

D. Nesatisfǎcǎtoare

6. Dacǎ este cazul, enumeraţi dificultǎţile de adaptare întâlnite la copilul dvs. la începutul anului școlar. ...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

7. Dupǎ pǎrerea dumneavoastrǎ, cine credeţi cǎ poate ajuta copilul sǎ depǎșeascǎ dificultǎţile de adaptare la debutul clasei pregǎtitoare? A. Învǎţǎtorul

B. Familia

C. Consilierul școlar

D. Colectivul de elevi

8. Cum apreciaţi colaborarea dumneavoastrǎ cu școala în semestrul I - clasa pregǎtitoare? A. Foarte bunǎ

B. Bunǎ

C. Satisfǎcǎtoare

D. Nesatisfǎcǎtoare

9. Vǎ întrebaţi în fiecare zi copilul despre ce s-a întâmplat la școalǎ? A. Întotdeauna

B. De cele mai multe ori

C. Rareori

D. Niciodatǎ

Date personale:

Varsta ............................ Profesie.................................

Sex M F

Ultima scoala absolvita - medii

- superioare

Nr. copii in familie ..............

Familie - monoparentalǎ ( divorţ, deces, necǎsǎtorie) - biparentalǎ

Interpretarea chestionarelor – cadre didactice

2.Interpretarea chestionarelor pentru părinţi

Concluzii

Integrarea copilului în mediul şcolar presupune o bună adaptare la sarcinile

pe care i le impune şcoala şi activitatea de învăţare. Ea se evidenţiază prin

capacitatea elevului de integrare în activitate şi în viaţa şcolii, exprimată prin:

reuşita şcolară, acomodarea la cerinţele şcolii (colectiv didactic, clasa de elevi,

microgrupuri formate), orientarea şcolară adecvată resurselor interne şi externe

(cerinţele familiei și ale mediului social).

Un copil care e bine adaptat se simte integrat în grup, percepe pozitiv

grupul şcolar (clasa), e perceput pozitiv de către grup, îi face plăcere să fie la

şcoală, reuşeşte să facă faţă cerinţelor diferitelor discipline de învăţamânt.

Inadaptarea şcolară a copilului poate cunoaşte diverse forme de

manifestare: de la rezultate şcolare slabe la apatie, lipsa interesului pentru şcoală,

tulburări de comportament până la refuzul frecventării orelor. Acest refuz poate

fi manifestat în mod direct sau indirect prin invocarea unor dureri de cap, stomac

sau de gât, dureri manifestate cu puţin timp înainte de plecarea la şcoală, dureri

care, de regulă, încetează imediat ce micuţului îi este permis să rămână acasă.

Inadaptarea se datorează şi tensiunilor, eşecurilor, dramelor sentimentale,

sentimentelor de abandon sau celor de ofense şi devalorizare în ochii altor copii

de vârsta lor sau a unor persoane apreciate de ei de care depinde succesul lor.

Un rol semnificativ în adaptarea şcolară îl are familia. Atitudinea faţă de

școală, felul relaţionării cu ceilalţi, depind de experienţa de viaţă acumulată în

familie. Atunci când părinţii reuşesc să menţină în familie o atmosferă caldă,

securizantă şi îşi manifestă autoritatea într-un mod firesc, echilibrat, se creează

premise favorabile unei bune adaptări şcolare (copilul are o stimă de sine înaltă,

e încrezător în sine, responsabil). Excesele în exercitarea autorităţii, determină

dificultăţi în adaptarea copilului, măreşte dependenţa acestuia de părinte, copilul

nu se mai simte liber, este mai puţin prietenos şi spontan, va avea mari dificultăţi

în procesul de maturizare. Dacă părintele este ostil şi autoritar, va creea copilului

o supunere forţată, pasiv-agresivă. Copilul care trăieşte în tensiune, se simte

respins, nefericit, inferior şi va dezvolta teama de adulţi, suspiciunea în legǎtură

cu motivele şi comportamentele altora, va avea tendinţa să se autopedepsească şi

să aibă dificultăţi de relaţionare. La cealaltă extremă, copiii ai căror părinţi

exercită un control insuficient asupra lor, fiind astfel forţaţi să fie prematur

autonomi, sunt dezordonaţi, mediocri, inadaptaţi la cerinţele şcolare. Dacă

părintele este şi ostil, încurajează la copil impulsivitatea şi conduitele

dezordonate ceea ce îl împiedică în procesul de adaptare. Orice suferinţă

emoţională a copilului se reflectǎ în conduita şcolară, determinând apatie,

dezinteres faţă de învăţătură, chiar respingere faţă de şcoală sau ostilitate. Modul

de a fi al părinţilor, felul lor de a gândi, de a-şi exprima trăirile, va servi drept

prim model pentru copil. Dacă părinţii sunt capabili să-și păstreze calmul şi

încrederea în situaţii problematice, şi copilul va fi capabil de autocontrol.

Părintele comunicativ, afectuos, deschis, îl va stimula pe copil să se deschidă şi

să comunice la rândul său.

În urma studiului cu privire la locaţia unde se desfǎșoarǎ activitatea la

nivelul clasei pregǎtitoare, 75% - în școalǎ, iar 25% - în grǎdiniţǎ, opiniile

cadrelor didactice pentru locaţia clasei pregǎtitoare diferǎ, 43,75% sunt de pǎrere

cǎ spaţiul din grǎdiniţǎ este mai adecvat vârstei de 5-6/7 ani.

Clasele sunt supraaglomerate, 68,75% dintre cadrele didactice declarǎ cǎ

au 25-30 elevi, 6,25 % au peste 30 de elevi ; doar 25% au numǎr de elevi conform

normativelor.

Observǎm cǎ sunt depistate dificultǎţi de adaptare a copiilor la mediul

școlar de cadrele didactice, în procent de 68,75%, iar timpul estimat pentru

acomodarea la cerinţele școlii este relativ scurt - de un semestru - 43,75%.

Conform chestionarelor aplicate pǎrinţilor reiese cǎ un rol principal în

adaptare îl au, în egalǎ mǎsurǎ, familia, grǎdiniţa și școala ( 60 %).

25 din cei 30 pǎrinţi chestionaţi recunosc faptul cǎ, au întâmpinat cu copiii

lor dificultǎţi de adaptare la mediul școlar și 46,67% rǎspund cǎ învǎţǎtorul este

cel care îi poate determina pe cei mici sǎ depǎșeascǎ aceste dificultǎţi, 33,33% -

familia; 13,33% - colectivul de elevi, 6,67% - consilierul școlar.

Este foarte importantǎ colaborarea familie-școalǎ, 43,33% apreciind

aceasta ca Foarte bunǎ, iar 46,67% -Bunǎ, ceea ce dovedește cǎ parteneriatul

dintre factorii socio-educaţionali implicaţi este eficient.

Totodatǎ, interesul pǎrinţilor pentru desfǎșurarea activitǎţii în școalǎ este

relevant prin procentul de 73,33%.

În general, conceptul de clasă pregătitoare este agreat de majoritatea

respondenţilor, care subliniază avantajele acesteia pentru copil (tranziţia mai

uşoară de la grădiniţă la şcoală) şi pentru societate (cuprinderea timpurie a

copiilor într-o formă de educaţie, reducerea decalajelor dintre copii în privinţa

pregătirii pentru şcolaritate).

Beneficiile participării copilului la clasa pregătitoare, aşa cum s-au

desprins din opiniile părinţilor şi cadrelor didactice, se referă la:

- obişnuirea copilului cu şcoala, cu mediul şcolii şi exersarea aptitudinii pentru

şcolaritate, într-o manieră prietenoasă pentru copil: programul lejer de lucru,

absenţa notelor, absenţa manualelor (factori care duc la acomodarea uşoară a

copiilor);

- mai bună pregătire pentru şcoală: activităţi practice, concrete, importante pentru

dobândirea achiziţiilor fundamentale;

- creşterea stimei de sine şi a motivaţiei pentru învăţare – copiii se simt

”importanţi” că sunt ”şcolari”, câştigă în autonomie, responsabilitate, comunicare

şi relaţionare cu ceilalţi.

Pentru cadrele didactice, clasa pregătitoare oferă timp şi un cadru adecvat

pentru cunoaşterea foarte bună a copiilor. Profesorii au la dispoziţie un

curriculum flexibil, sunt feriţi de ”stresul evaluării copiilor” şi un spaţiu plăcut

pentru activităţi.

 

 

BIBLIOGRAFIE

1.Legea Educaţiei Naţionale, 2011, art. 29 al. (2)

2.http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/facts_and_figur

es/compulsory_education_EN.pdf

3. Legea Educaţiei Naţionale, 2011, art. 68 al. (4)