UNIVERSITATEA DIN XXXXX

Specializarea CONTROLUL SI MONITORIZAREA CALITATII

MEDIULUI INCONJURATOR

PROIECT DE DISERTATIE

Coordonator ştiinţific:

2010

STUDIU PIVIND EVALUAREA FACTORILOR

DE MEDIU

3

CUPRINS

CAPITOLUL 1 AMPLASAREA ÎN MEDIU A CARIEREI TISMANA I............................5

1.1. Istoricul zonei...................................................................................................................51.2. Amplasarea şi geomorfologia..........................................................................................51.3. Hidrologia, clima şi vegetaţia..........................................................................................8

CAPITOLUL 2 EVLUAREA CALITĂŢII SOLULUI AFECTAT DE ACTIVITATEA CARIEREI...............................................................................................................................12

2.1. Impactul produs asupra solului.....................................................................................122.2. Impactul produs asupra florei si faunei.........................................................................152.3. Măsuri de protecţia solului...........................................................................................172.4. Măsuri de protecţia florei şi faunei...............................................................................202.5. Evaluarea calităţii solului..............................................................................................21

CAPITOLUL 3 EVALUAREA CALITATII APEI AFECTATA DE ACTIVITATEA CARIEREI...............................................................................................................................29

3.1. Alimentarea cu apă........................................................................................................293.2. Impactul produs asupra apei.........................................................................................343.3. Evaluarea calităţii apei...................................................................................................37

CAPITOLUL 4 EVALUAREA CALITĂŢII AERULUI AFECTAT DE ACTIVITATEA CARIEREI.................................................................................................42

4.1. Emisiile poluante ale aerului.........................................................................................424.2. Impactul produs asupra aerului......................................................................................434.3. Evaluarea calităţii aerului..............................................................................................464.4. Măsuri de protecţia aerului...........................................................................................51

CAPITOLUL 5 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI...................52

5.1. Impactul asupra aşezărilor umane.................................................................................52

CAPITOLUL 6 MATRICEA DE EVALUARE A RISCULUI........................................57

CONCLUZII............................................................................................................................62

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................64

4

CAPITOLUL 1

AMPLASAREA ÎN MEDIU A CARIEREI TISMANA I

1.1. Istoricul zonei

Hărţile istorice, sunt prezentate şi descrise în ordine cronologică, identificând evoluţia

caracteristicilor importante ale amplasamentului şi ale vecinătăţilor.

Lucrările de deschidere la cariera Tismana I au început în anul 1969. Substanţa minerală

utilă extrasă este cărbunele energetic (lignitul), care se livrează în sort mărunt pentru consum

în termocentrale, respectiv bulgări pentru consum la populaţie.

În aproprierea perimetrului minier se găseşte oraşul Rovinari şi termocentrala Rovinari.

Pe actualul amplasament cariera Tismana I are documentaţie de licenţă până în 2020.

1.2. Amplasarea şi geomorfologia

Perimetrul carierei Tismana I este situat în nordul Olteniei la sud de oraşul Tg. Jiu, pe

versantul drept al râului Jiu într-o zonă colinară la vest de râu, fiind delimitat astfel:

la sud, de cariera Timişeni - Pinoasa

la nord, perimetrul minier Şomăneşti

la est, de Drumul Naţional DN 66, linia CFR nr. 221 Filiaşi - Rovinari - Tg. Jiu,

respectiv localitatea Vârţ

la vest, de cariera Tismana II (figura1.1.).

Accesul în zonă se realizează prin căile rutiere principale: Filiaşi-Rovinari-Tg.Jiu /E.79

(DN 66); Filiaşi-Turceni-Rovinari /DJ 674; Motru-Cîlnic-Tg. Jiu /DN 67; calea ferată CFR.

221/Craiova-Filiaşi/Turceni-Rovinari-Tg. Jiu.

La aceste căi de acces de comunicaţii se leagă şoselele de interes judeţean şi comunal

care leagă localităţile rurale pe raza perimetrului: Arderea, Pinoasa, Găleşoaia şi Hodoreasca.

La calea ferată CFR Filiaşi - Tg. Jiu se racordează căile ferate industriale cu legătură la

carierele din zonă şi la termocentrala Rovinari.

5

6

Fig.1.1. Încadrarea în regiune a carierei Tismana I

7

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul carierei Tismana I face parte din marea

unitate geomorfologică a Podişului Getic. Perimetrul analizat se caracterizează printr-o zonă

colinară, cu văi adânci şi lungi, versanţii ajungând la cote în jur de +310 m şi înclinări de 12

- 25° la bază şi 25 - 40 la vârf.

Pe acest relief se află soluri brune, soluri brune podzolice, predominând solurile

podzolice argiloluviale frecvent pseudogleizate având o textură mijlocie spre suprafaţă.

Executarea lucrărilor de descopertare a stratelor de cărbune conduce la îndepărtarea

solului vegetal pe întreaga suprafaţă a carierei şi haldei exterioare. Solul este conservat în

depozite de sol fertil pentru a fi folosit ulterior în programul de redare în circuitul agricol-

silvic. Perimetrul minier Tismana I este amplasat în judeţul Gorj, pe teritoriul comunei Câlnic

şi este în exploatare din anul 1969 prin lucrări miniere la zi. Activitatea desfăşurată în

perimetrul de exploatare este de extracţie şi prelucrare a cărbunelui brun şi lignit cod CAEN:

1020. Din punct de vedere administrativ „cariera Tismana I" face parte din Complexul

Energetic Rovinari - E.M.C. ROVINARI.

Morfologic, perimetrul minier Tismana I, se caracterizează printr-o zonă deluroasă, cu

energie de relief scăzută. Panta medie a versanţilor este de 10°-12° către bază şi 35°- 40° pe

alocuri în partea superioară, iar înălţimea medie a versanţilor atinge cote între 290-310 m.

Zona este afectată de numeroase fenomene locale de instabilitate, unele active, altele

temporar stabile, care pot fi activate în condiţiile necorelării lucrărilor de exploatare din

carieră cu lucrările de defrişare a zonelor silvice care vor fi efectuate în viitor.

Vatra carierei este stabilită la culcuşul stratului Vs de lignit, cota +145m, rezultând o

adâncime medie a carierei de 105 m, cu oscilaţii frecvente cuprinse între 75-155 m .

Principalele forme de relief care se întâlnesc în cadrul perimetrului minier de exploatare

enumerate de la est la vest, sunt următoarele:

Valea Pinoasa, al cărei curs va fi regularizat, iar debitul de apă va fi preluat de

tronsonul sudic al canalului taluz sud Tismana I;

Dealuri în zona „Tismana I Sud", care se întind digital în limita sudică a perimetrului

între Valea Pinoasa şi Valea Găleşoaia, având cote maxime de +300 m;

Valea Găleşoaia, situată pe limita vestică a perimetrului, ale cărei debite sunt dirijate

prin canale construite pe bermele de lucru aferente treptelor de excavaţii în afara

carierei, spre canal taluz sud Tismana II în zona Răstăcioasa;

Valea Creţanilor, al cărei curs a fost racordat la tronsonul canalului taluz nord

Tismana I;

8

Dealuri în zona „Tismana I Nord", care se întind digital în jurul văii Creţanilor la

limita nordică a perimetrului, în zona Şomăneşti, având cota maximă de +300 m, între

Valea Mărului, Valea Creţanilor şi zona satului Vârţ.

1.3. Hidrologia, clima şi vegetaţia

Reţeaua hidrografică este reprezentată de văi, văiugi, ogaşe, cu un regim temporar

torenţial şi este tributară fostului curs al râului Tismana, care se varsă în imediata apropiere în

Jiu. Apa freatică se află la adâncimi diferite de 5- 10 m, iar pe terase la adâncimi mai mari de

10 m.

Apa pluvială stagnează temporar în zonele microdepresionare pe lunci şi terase.

Izvoarele de coastă sunt permanente sau temporare şi se întâlnesc la baza versanţilor, la

baza frunţilor de terase sau în zonele cu alunecări.

a) Hidrogeologia

Prin cercetările hidrogeologice s-au pus în evidentă mai multe orizonturi acvifere:

orizonturi acvifere freatice din luncile şi terasele inferioare ale râurilor

orizonturi acvifere cu nivel liber şi captive din depozitele romaniene şi traseele

situate deasupra bazelor de eroziune locală

orizonturi acvifere sub presiune din depozitele "daciene şi parţial romaniene,

situate sub nivelul bazei de eroziune locală.

Exploatarea în cariera Tismana I are în vedere următoarele orizonturi acvifere:

orizontul acvifer freatic din lunca şi terasele văilor Tismana şi Pinoasa

orizontul acvifer din acoperişul complexului cărbunos V-VII

orizontul acvifer din complexul stratelor V-VII cărbune

orizontul acvifer din intervalul stratelor IV-V cărbune

orizontul artezian din culcuşul stratului IV cărbune

Caracteristicile hidrogeologice şi parametrii hidrogeologici ai fiecărui orizont rezultaţi

din foraje sunt redate în tabelul 1.1.

9

Tabelul 1.1. Caracteristicile forajelor hidrogeologice din perimetrul Tismana I

Oriz.acvif.

Nr.foraj

CotaNH(m)

Deniv.S (m)

DebiQ(l/s)

Debit spec. q (l/s/m)

H niv.piez.(m)

Coef.filtr . K (m/zi)

RazaR(m)

Freatic

1HE 156,67 3,30 0,620 0,180 - 2,40-

3,30

79-92

2HE 155,24 2,56 5,070 1,980 - 7,2-57,2 342-420

Acop.

V-VII

406 157,98 11,60 0,080 - - - -

407 174,54 0,58 0,110 - - - -

403 162,38 6,80 0,650 0,104 - 0,885 -

Compl.

V-VII

301 165,60 0,75 0,160 - - - -

302 162,76 2,82 0,320 - - - -

Interv.

IV-V

201HE 151,71 8,08 0,502 0,062 - 1,710 -

207HE 155,32 12,67 0,049 0,004 2,24 0,121 -

210HE 158,35 14,17 0,135 0,0075 - 0,170 -

Culcuş

IV

101HE

102HE

153,71

155,66

13,29

6,06

27,400

19,600

2,040

3,240

-

-

10365,20

0

-

103HE 156,58 8,60 3,800 0.442 - 2,950 -

119HE 155,72 7,23 13,150 1,810 - 13,660 -

120HE 155,01 9,80 2,330 0,237 - 1,270 -

Existenţa acviferelor cu presiune şi debite mari în perimetrul carierei Tismana I impune

asecarea şi detensionarea orizonturilor acvifere în vederea asigurării unor condiţii normale de

lucru, pentru exploatarea stratelor de cărbune în condiţii de securitate.

Resursele statice şi dinamice ale acviferelor din perimetrul carierei este de 55,86

milioane m3, din care:

■ resurse statice 26,41 mii. m3;

■ resurse dinamice 29,45 mii. m3.

b) Clima

Zona luată în studiu are un climat temperat continental cu aspecte tipice ale climei de

dealuri. În ceea ce priveşte temperatura, mediile lunii celei mai calde (iulie) ating 21,6 grade,

iar ale celei mai reci (ianuarie) ating -5,8 grade.

10

Precipitaţiile atmosferice sunt foarte diferite ca urmare a instalării microclimatului

datorat carierelor adiacente, (media anuală este de 753mm).

Vânturile sunt puternic influenţate de relief, ca frecvenţă, pe direcţii, dar şi ca viteză.

Frecvenţa medie anuală a calmului este deosebit de mare în condiţiile de adăpostire realizate

de golurile carierelor. Vanturile dominante sunt Austrul, Crivatul si Băltăreţul.

Condiţiile climaterice au o deosebită influenţă asupra desfăşurării lucrărilor din carieră.

Precipitaţiile atmosferice influenţează regimul apelor de suprafaţă şi subterane. Bazinul

Rovinari, se încadrează în grupa climei de dealuri şi podişuri, cu o climă temperat -

continentală, cu momente de excesivitate, fiind urmare a tranziţiei între clima alpină a

Carpaţilor şi cea din câmpia Olteniei.

Temperatura aerului, ca medie multianuală, se situează în jurul valorii de 10o C.

Amplitudinea anuală a temperaturilor medii lunare este de 24o C, caracteristic unui climat

continental. Verile sunt călduroase şi secetoase, iar iernile în general friguroase. Iarna începe

în luna noiembrie şi se menţine până la sfârşitul lunii martie. În perioada noiembrie-martie,

activitatea în carieră se desfăşoară în condiţii dificile sau grele.

Temperatura minimă absolută în timpul iernii poate atinge valoarea de -30° C, iar

temperatura maximă absolută în timpul verii este de +40° C.

Regimul precipitaţiilor atmosferice se situează între 500 - 800 mm/an, din care 500mm

în semestrul cald şi 30mm în semestrul rece. Cantităţile medii lunare de precipitaţii prezintă o

variaţie importantă.

Maximele în 24 de ore de precipitaţii se situează în luna iunie, la 94mm (ca urmare a

activităţii ciclonice), cu existenţa unor maxime secundare în lunile aprilie şi mai. Minimele

sunt înregistrate în perioada februarie - martie.

Numărul mediu al zilelor în care se menţine stratul de zăpadă este de 45 zile. Grosimea

stratului de zăpadă este între 4 - 80cm. Adâncimea solului ce îngheaţă în lunile geroase de

iarnă poate ajunge la 0,45m.

Umiditatea relativă a aerului prezintă o valoarea medie anuală cuprinsă între 69% -

74%. Pe anotimpuri repartiţia arată valori maxime de 86 %, în perioada iernii şi minime de 65

%, în perioada verii. Direcţia predominantă a vântului este nord-sud, viteza medie a acestuia

fiind de 3, 2 m/sec.

c) Vegetaţia şi fauna

Perimetrul analizat se încadrează din punct de vedere floristic în zona de vegetaţie a

pădurilor de Quercinaeae. În timp ce vegetaţia spontană este reprezentată de pălămidă

(Cyrsium arvense), traista ciobanului (Capella bursa pastoris), coada calului (Ecvisetum

11

arvense), pir (Cynodontactilon), speciile cultivate sunt reprezentate prin grâu, porumb, cartofi,

fasole, pomi fructiferi (prun, măr, gutui) şi viţă de vie.

Fauna este reprezentată de lup, căprior, vulpe, iepuri, acestea având ca habitat pădurea

de foioase cu specii de cer, gorun, alternând cu pajişti secundare.

12

CAPITOLUL 2

EVLUAREA CALITĂŢII SOLULUI AFECTAT DE ACTIVITATEA CARIEREI

2.1. Impactul produs asupra solului

Activitatea de exploatare a cărbunelui, în cadrul carierei Tismana I, afectează factorii

de mediu: sol, subsol, apă, aer, floră şi faună, zgomote şi vibraţii, aşezări umane.

Solul este principalul factor care suferă deteriorări semnificative în urma desfăşurării

activităţii de extracţie a cărbunelui în perimetrul carierei Tismana I, în prezent şi în viitor.

Impactul produs este de natură cantitativă şi calitativă.

Din punct de vedere cantitativ, impactul asupra solului se concretizează prin ocuparea

solurilor de carieră, halda exterioară şi interioară şi utilităţi care deservesc cariera, cu

scoaterea acestora temporară sau definitivă din circuitul productiv, agricol sau silvic. În

prezent cariera îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 708,92ha. Pentru continuarea

exploatării cărbunelui în carieră, până la închiderea lucrărilor, este necesară ocuparea

definitivă unei suprafeţe de 331,50 ha (din care agricol 129,08 ha şi 202,42 ha silvic).

Din punct de vedere calitativ impactul asupra solului se manifestă prin distrugerea

stratului fertil bogat în materie organică, şi modificări ale structurii litologice naturale pană la

adâncimi de 140m. Formarea haldelor de steril a determinat crearea unei noi morfologii

locale, cu un profil de sol de tip antropic, total diferit de solul iniţial. Formarea unui nou sol

presupune o diversitate mare de lucrări care se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp.

Din punct de vedere al impactului asupra subsolului zonei, acesta se resimte şi la

afectarea nivelului apei freatice şi subterane, fiind mai mult o formă de impact cantitativ şi

mai puţin unul de natura fizică.

În cei 30 de ani de activitate o parte din solurile ocupate de acest obiectiv minier au fost

eliberate de sarcini tehnologice şi amenajate prin grija unităţii miniere.

Au fost amenajate următoarele suprafeţe:

- plantaţia de pini din perimetrul Tismana :

» 32 ha situate pe halda exterioară

» 8 ha pe taluzele canalului de gardă de pe latura nordică a carierei.

Factorii de mediu aer şi subsol sunt afectaţi calitativ, iar factorii de mediu apă, sol, floră

şi faună, zgomote şi vibraţii, aşezări umane, sunt afectaţi cantitativ şi calitativ. Impactul

13

aspra solului se concretizează prin ocuparea de suprafeţe de sol de carieră, haldă exterioară,

depozite, construcţii (figura 2.1.)

Fig. 2.1. Ocuparea suprafeţelor de sol

Impactul calitativ se manifesta prin afectarea fertilităţii solului prin poluare fizică, cu

praf de steril, cărbune, eroziuni locale, şi prin modificări morfologice cu schimbarea

regimului de scurgere a apelor de suprafaţă. Prin suprafeţele mari de teren agricol şi silvic

dezafectate şi strămutarea satelor , impactul asupra factorului sol este negativ , important în

ceea ce priveşte folosinţa iniţială şi negativ mediu în ceea ce priveşte eroziunea şi pericolele

naturale (figura 2.2.).

.

Fig. 2.2. Degradarea solului în cariera Tismana I

14

Principalele tipuri de soluri din regiunea carierei Tismana I sunt soluri pseudogleice,

soluri brune luvice, soluri luvice altrice, rogosoluri tipice, erodisoluri, protosoluri. Aceste

soluri de găsesc în complexe şi asociaţii de soluri. Reacţia acestor soluri este slab - moderat-

acidă la puternic acidă (pH = 5,2 - 5,6).

Conţinutul în humus este mijlociu, iar textura, mijlocie la suprafaţă şi grea în

profunzime. Gradul de saturaţie indică un sol moderat saturat. Roca mamă este alcătuită din

depozite fluviale deluviale. Fertilitatea acestor soluri este medie.

În timpul exploatării cărbunelui poluarea solului a fost accidentală şi de mici proporţii

şi a constat în posibile scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi de la utilajele de lucru care au

deservit cariera (excavatoare, buldozere, autobasculante) şi o poluare cu hidroxizi de fier

proveniţi din structurile metalice ale diferitelor utilaje şi aparate.

Activitatea de exploatare a zăcământului de lignit din perimetrul minier al carierei

Rovinari Est a condus la degradarea solului şi a subsolului şi se concretizează prin:

- defrişare vegetaţie;

- descopertă sol fertil;

- excavaţii steril şi cărbune cu excavatoare;

- haldare steril cu maşini de haldat;

- transport cărbune şi steril cu benzi transportoare;

- depunere steril în halda interioară;

- depunere cărbune în depozitul central (sector benzi - magistrale);

- intervenţii mecanice şi electrice.

- ocuparea suprafeţelor cu activităţile din carieră, haldă exterioară, drum tehnologic.

- degradarea solului şi scăderea clasei de fertilitate prin dispariţia orizonturilor morfogenetice

cu calităţi productive;

- distrugerea (consumarea) mediului geologic natural pană la adâncimea de 15m şi

modificarea echilibrului fizico-chimic al acestuia.

Pe taluzele şi versanţii carierei au avut loc surpări şi alunecări de terenuri. Depunerile la

treptele superioare ale sterilului s-au executat prin goluri. În aceste goluri s-au acumulat şi se

acumulează ape care se infiltrează şi pot genera mişcări de mase miniere.

Elementele geometrice ale solurilor carierei, halde interioare şi halde exterioare redate

circuitului economic au fost stabilite avându-se în vedere asigurarea condiţiilor de stabilitate a

solului şi de marginile pentru evitarea accidentelor umane şi tehnice.

15

Ţinând cont de situaţia existentă în prezent, a vetrei carierei Tismana I, şi a taluzelor

acesteia, se propun următoarele categorii principale de lucrări care trebuie executate pentru

restabilirea echilibrului ecologic, după cum urmează:

foraje geotehnice în vederea monitorizării stabilităţii suprafeţelor;

reprofilarea taluzelor înalte cu excavatoare clasice:

Reprofilarea constă în trepte cu înălţimea maximă de 7,0 m, proiectate a fi executate

sub curba de nivel. Bermele definitive între treptele extrase au lăţimi medii de 5-7 m.

Solurile eliberate de sarcini tehnologice se redau în circuitul productiv. Depozitele de

sol fertil se întreţin corespunzător.

Are loc o poluare fizică a subsolului şi a solului din arealul perimetrului minier din

lucrările miniere de extracţie şi haldare, prin asecare şi deteriorarea traseului apei subterane.

2.2. Impactul produs asupra florei si faunei

Tehnologia de exploatarea a rezervelor de lignit la cariera Tismana I, este asociată cu

ocuparea de suprafeţe mari, prin scoaterea terenului din circuitul agricol şi silvic, pe o durată

de 20 ani, lăsând astfel suprafeţe fără vegetaţie (figura 2.3.).

Fig. 2.3. Suprafaţă lipsită de vegetaţie

16

Impactul creat constă în perturbarea regimului de viaţă, în ce priveşte vegetaţia

(spontană şi cultivată) dar şi fauna terestră. Modificarea morfologiei terenului precum şi lipsa

vegetaţiei determină şi schimbări ale microclimatului local.

Reîmpăduririle şi recultivarea haldelor de steril, determină climatul zonei să evolueze

asemănător fondului climatic general.

Prin exploatarea la suprafaţă a lignitului se excavează stratul fertil (strat suport al

vegetaţiei şi mediu de viaţă al faunei. Prin modificările aduse reliefului în perimetrul carierei

se distruge complet vegetaţia şi fauna.

Speciile superioare cultivate anterior excavării nu mai găsesc condiţii bune de

dezvoltare , mai ales în primii ani de recultivare. Vegetaţia spontană şi speciile nepretenţioase

specifice solurilor slab fertile se reinstalează imediat. Salcâmul se reinstalează repede

asigurând stabilitatea şi protecţia solului (figura 2.4.).

Fig. 2.4. Recultivarea solului degradat cu salcâm

Plantele superioare se pot cultiva, însă ameliorarea acestora pe amestecul heterogen de

soluri din haldă presupune timp mult şi bani.

Fauna existentă specifică zonei, migrează în puncte vecine împădurite, iar după

reinstalarea vegetaţiei revine în mod natural. După reinstalarea acestora şi după execuţia

celorlalte lucrări de protecţie a celorlalţi factori de mediu se reface microclimatul zonal.

17

2.3. Măsuri de protecţia solului

Principalele masuri de protejare si refacere a mediului în perioada de exploatare sunt:

a. Continuarea lucrărilor de salvare a solului fertil

Solul fertil a fost decopertat încă de la deschiderea carierei şi folosit pentru ameliorarea

haldei interioare de steril şi depozitat într-o haldă specială.

Solul fertil existent în haldă este folosit ca material fertilizant, pentru ameliorarea

suprafeţelor afectate.

În vederea unei valorificări bune a solului fertil, provenit din descopertă, se propune să

fie aşternut direct pe suprafeţele disponibilizate pe halda interioara, în ordinea depunerii

sterilului, astfel încât pe măsura ce se înaintează cu exploatarea, solul lăsat în urmă sa fie

parţial refăcut.

Solul fertil poate fi decopertat pe o suprafaţă de 97,37 ha, cu o grosime medie între 30

-40 cm şi numai pe suprafeţe agricole şi silvice, unde panta terenului şi accesul fac posibilă

execuţia lucrărilor.

b. Propuneri de reabilitare (recultivare) a solurilor din perimetrul minier Tismana

Prin trecerea la exploatare în zona sudică, cele două cariere se vor uni, rezultând un

singur perimetru exploatat - perimetru Tismana.

Refacerea peisagistică trebuie tratată întâi pe întreg perimetrul Tismana, iar reabilitarea

peisajului trebuie să se adapteze zonei înconjurătoare.

Factorii restrictivi în procesul de recultivare (reabilitare) sunt:

morfologia terenului natural şi morfologia realizată şi proiectată pentru realizarea

unei continuităţi între acestea;

posibilitatea de gospodărire a apelor printr-o organizare a teritoriului care să facă

posibilă cultivarea şi integrarea în zonă;

asigurarea unor condiţii pedologice optime pentru recultivare;

rezolvarea în limitele posibilului tehnic şi financiar a cerinţei sociale zonale, a

recultivării pentru modul de folosinţă superior (arabil) având în vedere că populaţia

din zonă a fost lipsită de suprafeţe mari agricole;

asigurarea stabilităţii terenurilor haldate şi învecinate, etc.

În partea nordică a perimetrului, în amonte de halda interioară au rămas, taluze de carieră a

căror înclinare este mare (unghi de 45o ).

Pentru asigurarea stabilităţii în zonă, pentru a masca trecerea la zona reabilitată, aceste

taluze se vor împăduri, realizând unirea cu zona naturală, cu pădure. La baza taluzului, pe

18

halda interioară, s-a realizat un spaţiu pe care este construit un canal de taluz care preia apele

din amonte şi le evacuează pe latura estică a carierei.

Peisajul poate fi structurat (organizat) pe suprafeţe mari prin realizarea de asolamente

(rotaţii) de culturi cu scopul dezvoltării agriculturii zonale. Organizarea solului va avea în

vedere asigurarea de drumuri pentru acces şi exploatare.

Pentru a se atenua zgomotele datorate benzilor de transport, prafului degajat, pentru

asigurarea stabilităţii zonei şi îmbunătăţirea estetică a peisajului din zona incintei Tismana I,

s-a propus împădurirea zonei, eventual cu aceeaşi specie silvică din pădurea învecinată(pin).

Suprafaţa ce a fost ocupată de depozitul de sol fertil al carierei Tismana I se va reda în

circuitul agricol, unindu-se astfel cu suprafaţa agricolă recuperată. Zona cuprinsă de partea

dreaptă a benzilor de transport steril Pinoasa - Gârla şi pădurea de pini poate fi amenajată ca

teren pentru sport recreativ în aer liber.

Suprafaţa cuprinsă de suprahalda realizată prin halda sterilului transportat de la cariera

Pinoasa, este reprezentată de două trepte de depunere cu berme cu suprafeţe mari şi pantă

proiectată ce permite redarea în circuitul agricol .

Taluzul sudic al haldei interioare de steril şi taluzele de carieră pe latura sudică a

perimetrului, se încadrează într-un unghi maxim de 45°, şi pot fi propuse pentru înierbare şi

împădurire, în vederea asigurării stabilităţii, refacerii estetice a zonei degradate. De o parte şi

alta a tranşeei de evacuare a apei, la baza taluzelor pot fi plantate, specii de plante şi arbuşti

specifice zonelor umede, cu densitate mare ce constituie o zonă tampon pentru protecţia

tranşeei.

În cazul în care acest spaţiu va fi folosit pentru haldarea sterilului de la cariera Pinoasa

aceste taluze vor fi stabilizate şi ecologizate numai prin însămânţare cu ierburi perene, pe

perioada cât rămân libere până la haldare.

Tranşeea de asecare va fi transformată în dren pentru preluarea apelor din corpul haldei

nou formate în acest spaţiu.

Profilele geologice şi pedologice arată că în zonă pot fi găsite suficiente cantităţi de

materiale potrivite dacă excavarea selectivă devine obligatorie.

Excavarea selectivă la cariera Tismana I s-a executat numai pentru stratul de sol fertil

care a fost şi este folosit după amenajare ca material refertilizant. Pentru că nu se face o

haldare selectivă este obligatoriu ca terenurile amenajate să fie ameliorate pentru activarea

biologică a solurilor şi îmbogăţirea în substanţe minerale necesare plantelor.

Măsurile de protecţie a solului, ca factor de mediu afectat de activitatea desfăşurată în

cariera Tismana sunt redate în tabelul 2.1.

19

Tabelul 2.1. Măsurile de protecţia solului afectat din cariera Tismana I

factor de mediupoluat

sursă de poluare Etapele reducerii efectelor asupra solului

SOL

- depozitul de

cărbune

Arderea.

- comanda proiect de detaliu pentru execuţia unui sistem de

captare a apei în depozit şi refacerea canalizării de ape pluviale

şi ca urmare a stropirii depozitului, pentru a evita impregnarea

solului din zona limitrofă cu elemente chimice nocive peste

limita admisă de reglementările legale privind poluarea

solurilor şi a apei.

- uleiurile

pentru utilaje,

- uleiurile uzate,

- motorina.

- curăţarea solului din depozitul de materiale recuperabile de

substanţe periculoase impregnate;

- aşternerea unui pat de material absorbant pe întreaga suprafaţa

a depozitului de materiale recuperate, în primul rând în zona

rezervoarelor de ulei ce urmează a fi utilizat de utilaje, ulei

uzat, motorină,pentru a prevenii scurgerile de substanţe la

manevrarea rezervoarelor.

- uleiuri uzate.

- cumpărarea şi instalarea, inclusiv pregătirea spaţiului necesar,

transportul, montajul, pornire a echipamentului care previne

contaminarea solului şi a apei subterane din surse

nepermanente cum sunt: ţevile de sub rezervoare, canalele de

beton de sub conductele de substanţe chimice toxice, acoperiri

noi şi rezistenţe pentru pardoseli etc.;

- pentru trafo;

- pentru depozite de substanţe periculoase.

- uleiuri uzate,

- gudroane,

- cărbune

din depozit.

- remedierea, decisă prin hotărâre judecătorească, act

administrativ sau lege, a terenurilor de depozitare a deşeurilor

considerate substanţe periculoase şi depozitate de societatea

comercială care se privatizează sau activul care se vinde;

- terenurile depozitului de materiale recuperate, ecologizare

specială şi ale depozitului de cărbune

20

2.4. Măsuri de protecţia florei şi faunei

În scopul protecţiei florei şi faunei la cariera Tismana I se vor avea în vedere

următoarele:

evitarea defrişării inutile (lucrările de defrişare nu trebuie sa avanseze mult în faţa

celor de descopertă);

depozitarea sterilului în halda interioară, care diminuează ocuparea de suprafeţe

naturale cu flora şi fauna;

limitarea lucrărilor de descopertă în amonte de fronturile de lucru, pentru înlăturarea

eroziunii regresive a terenului descopertat şi supus acţiunilor precipitaţiilor şi

vânturilor;

evitarea pierderilor irecuperabile şi dezordonat a unor materiale (lubrefianţi,

carburanţi), care ajunse pe sol distrug (ard) vegetaţia;

măsuri contra emisiilor de pulberi.

Pentru ameliorarea sau refacerea echilibrului ecologic în zonă, halda exterioară a

carierei în suprafaţă de 50ha a fost în întregime plantată cu Pinus silvestris, pentru prevenirea

fenomenelor de alunecare şi eroziune.

În pădurile naturale, speciile silvice sunt foioase de calitate ( gorun, fag, stejar), iar la

replantare sunt înlocuite cu salcâm esenţă slabă din punct de vedere al calităţii lemnului, dar

uşor de înrădăcinat. Prin împădurire fauna se reinstalează.

Datorită circuitului deficitar al apei, cultivarea plantelor superioare agricole şi obţinerea

unor producţii satisfăcătoare este mai greu de realizat mai ales în primii ani de recultivare, dar

prin lucrări de ameliorare pe o perioadă de 4-9 ani acestea se pot cultiva cu succes. Pentru

primii ani de recultivare se propun specii de plante care nu sunt pretenţioase la condiţiile de

apă şi sol, dar cu proprietăţi de refacere a solurilor.

Sunt recomandate următoarele specii de plante:(lucerna-Medicago, trifoiul-Trifolium ,

sulfina-Meliotus, obsiga-Bromus, firuţa-Poa pratensis şi pir tarâtor-Agropirum), plante

perene, ce acoperă o perioadă lungă din an terenul, având rol şi de prevenire a eroziunii

solului.

Până în prezent a fost redată circuitului silvic suprafaţa de 32 ha, iar circuitului agricol

suprafaţa de 38 ha ( situate pe halda exterioară). În perioada 1999-2020, ritmul de redare în

circuitul economic a suprafeţelor va fi cu mult mai mare decât ritmul de ocupare de suprafeţe.

Activitatea din carieră nu prezintă un pericol pentru apariţia fenomenului de decolorare

a frunzelor sau pierderea aparatului folial.

21

2.5. Evaluarea calităţii solului

Pentru evaluarea calităţii solului afectat de activitatea desfăşurată în cariera Tismana I în

anul 2010 au fost recoltate probe de sol din perimetrele miniere, din zonele cele mai puternic

poluate vizibil, fizic şi chimic.

La amplasarea punctelor de prelevare s-a ţinut cont de activitatea desfăşurată pe

amplasament şi de posibilitatea apariţiei poluării accidentale.

Pentru prelevarea probelor de sol s-au marcat punctele de prelevare pe planul de situaţie

al zonei. Vegetaţia a fost complet îndepărtata de pe aria de prelevare si s-au prelevat probe de

la două cote diferite pentru acelaşi punct, suprafaţa solului (Ss) şi 20 cm adâncime faţă de

suprafaţa solului (SA). S-a notat:

- numărul probei

- adâncimea de prelevare

- locul de prelevare

Probele au fost recoltate în pungi de hârtie şi au fost etichetate.

Punctele de prelevare a probelor de sol din cariera Tismana I au fost:

S1A, S1S - sol – depozit materiale recuperate Rovinari

S2A, S2S- sol – colonie Poiana

S3A, S3S- sol – depozit subansamble recuperate Gârla

S4A, S4S- sol – sat Cârbeşti

S5A, S5S - sol – depozit materiale recuperate Tismana II

S6A,S6S –sol – sat Hodăreasca – prima casă

S7A,S7S –sol – sat Găleşoaia- prima casă

S8A, S8S - în apropierea primei case din sat Pinoasa - faţă de perimetrul minier Tismana I.

S9A, S9S- sol - în depozit de ulei uzat al carierei Tismana I, la 30 m faţă de containere fixe de

depozitare a uleiului

S10A, S10S - sol - în apropierea primei case din sat Arderea - faţă de perimetrul Tismana I

La probele de sol nu s-au efectuat analize de probe de sol martor, deoarece zona

limitrofă exploatărilor miniere este influenţată pe o distanţă considerabilă de către această

industrie, astfel încât nu se poate găsi un perimetru de sol nepoluat. Zona minieră Rovinari

cuprinde zeci de km2, şi nu există zonă neafectată de lucrări miniere, deci nu se poate discuta

de proba etalon.

Poluarea solului în perimetrele miniere este o poluare fizică datorită excavării maselor

de sol şi rocă. Poluarea chimica are loc numai în depozite , ( pe lângă recipientele de ulei uzat

22

la manevrarea acestora şi în zonele incintelor, acolo unde există circulaţia autovehiculelor şi

lucrări de întreţinere)

Probele de sol recoltate din cariera Tismana I au fost analizate chimic, prin metode

specifice şi au fost determinaţi principalii indicatori chimici de calitate:

metale grele(cupru, cadmiu, plumb,zinc,nichel)

sulfaţi

cianuri libere

HAP(naftalină, fenantren, antracen, fuorantren, piren, benzoantracen, chrisen,

benzfluorantren, benzopiren, benzoperilen, indeno (123) piren)

Rezultatele obţinute în urma analizelor, pentru fiecare probă de sol recoltată de pe cele

două nivele (SS- suprafaţa solului; SA- adâncimea 20cm) sunt redate în tabelul 2.2. (pentru

primele 5 puncte de prelevare) şi în tabelul 2.3. (pentru următoarele 5 puncte de prelevare).

23

Tabelul 2.2. Concentraţiile indicatorilor de calitate ai probelor de sol recoltate din punctele 1-5

indicatori decalitate U.M.

Simbol probăS1S S1A S2S S2A S3S S3A S4S S4A S5S S5A

Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel IICadmiu mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0*

Plumb mg/kg su 2,57 2,52 <2,0* <2,0* 2,62 2,66 <2,0* <2,0* <2,0* <2,0*

Cianurilibere

mg/kg su <0,05* <0,05* 0,21 <0,05* <0,05* 0,083 <0,05* <0,05* <0,05* <0,05*

Fenoli mg/kg su 0,23 <2,0* 0,08 0,23 <2,0* 0,25 0,15 0,17 0,39 0,66

Sulfaţimg/kg su 339,1 141,12 248,11 98,03 198,93 102,05 98,22 49,27 97,65 97,94

Cupru mg/kg su 21,41 8,4 4,31 3,32 13,09 8,85 4,27 8,55 4,78 4,79Nichel mg/kg su 16,64 <2,0* <2,0* <2,0* 31,83 17,2 <2,0* 16,62 16,47 16,52Zinc mg/kg su 214,06 255,0 32,31 12,25 342,76 79,1 19,8 53,45 59,03 59,17HAP mg/kg su 2,9 0,1 0,14 0,24 0,03 0,14 0,27 0,13 0,09 0,18Naftalină mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Fenantren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,03 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Antracen mg/kg su 0,05 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Fluoranten mg/kg su 0,07 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Piren mg/kg su 1,32 <0,01* 0,02 0,02 <0,01* 0,06 0,05 0,05 0,03 <0,01*

Benz(a) antracen mg/kg su 1,28 <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01* 0,04 0,03 <0,01* <0,01*

Crisen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Benz fluorantren mg/kg su 0,18 0,1 0,1 0,22 0,03 0,05 0,18 0,05 0,06 0,18Benz(a) piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Benz(ghi) perilen

mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Indeno piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

*limita de detecţie a metodei

24

Tabelul 2.3. Concentraţiile indicatorilor de calitate ai probelor de sol recoltate din perimetrele 6-10

indicatori de calitate

U.M

Simbol probăS6S S6A S7S S7A S8S S8A S9S S9A S10S S10A

Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel II Nivel I Nivel IICadmiu mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0*

Plumb mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* 36,9Cianuri libere mg/kg su 0,046 0,0573 <0,05* <0,05* <0,05* 0,18 <0,05* <0,05* 0,08 <0,05*

Fenoli mg/kg su <0,02* 0,66 <0,02* 0,065 0,45 0,54 0,189 0,48 0,33 0,87Sulfaţi mg/kg su 143,98 98,5 96,94 48,23 98,31 48,9 97,92 736,34 196,5 195,15Cupru mg/kg su 3,34 3,33 3,28 4,77 4,81 3,31 3,32 3,32 4,31 12,84Nichel mg/kg su <2,0* <2,0* 7,35 16,42 16,58 16,48 16,51 16,56 16,74 31,22Zinc mg/kg su 26,02 45,8 24,04 28,68 106,68 136,35 166,96 47,18 153,87 183,87HAP mg/kg su 0,19 0,06 0,42 0,17 0,05 0,1 0,15 0,15 0,08 1,45Naftalină mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Fenantren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01*

Antracen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,13Fluoranten mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Piren mg/kg su <0,01* <0,01* 0,31 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,04 0,55Benz(a) antracen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,56Crisen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01*

Benz fluoranten mg/kg su 0,19 0,06 0,11 0,17 0,05 0,1 0,11 0,15 0,04 0,21Benz(a) piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Benz(ghi) perilen mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

Indeno piren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*

*limita de detecţie a metodei

Pentru probele de sol recoltate din punctele 8, 9, 10, valorile concentraţilor analizate şi compararea cu valorile normale, PA şi PI, pe tipuri de folosinţe(sensibile şi mai puţin sensibile) sunt redate în tabelul 2.4.

25

Tabelul 2.4. Indicatorii chimici analizaţi, valorile normale, PA şi PI

indicatori de calitate

U.M

Simbol probă

Valori normale

Praguri de alertă Praguri de intervenţie

S8Sl-sat Pinoasa -TismanaI

S8A-l satPinoasa Tismana I

S9S

Depozit ulei uzat 30m

S9A

Depozit ulei uzat 30m

S10S

Sat Arderea

S10A

Sat Arderea

Tipuri defolosinţe

Tipuri defolosinţe

Nivel ISuprafaţă sol

Nivel IIAdâncime20cm

Nivel ISuprafaţă sol

Nivel IIAdâncime20cm

Nivel ISuprafaţă sol

Nivel IIAdânci-me20cm

Sensibi-le

MaiPutinsensibile

Sensibi-le

MaiPutinsensibile

Cadmiu mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* 1 3 5 5 10

Plumb mg/kg su <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* <2,0* 36,9 20 50 250 100 1000

CianuriLibere

mg/kg su <0,05 0,18 <0,05 <0,05 0,08 <0,05 <1 5 10 10 20

Fenoli mg/kg su 0,45 <0,54 0,198 0,48 0,33 0,87 <0,02 5 10 10 40

Sulfaţi mg/kg su 98,31 48,9 97,92 736,34 196,5 195,15 - 2000 5000 10000 50000

Cupru mg/kg su 4,81 3,31 3,32 3,32 4,31 12,85 20 100 250 200 500

Nichel mg/kg su 16,58 16,48 16,51 16,56 16,74 31,22 20 75 200 150 500

Zinc mg/kg su 106,68 136,65 166,96 47,18 153,87 183,41 100 300 700 600 1500

HAP mg/kg su 0,05 0,1 0,15 0,15 0,08 1,45 <0,1 7,5 25 15 150

Naftalina mg/kg su <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01* <0,02 2 5 5 50

Fenantren mg/kg su <0,01* <0,01* 0,02 <0,01* <0,01* <0,01* <0,05 2 5 5 50

Antracen mg/kg su 0,05 <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* 0,13 <0,05 5 10 10 100

Fluorantren mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,01* <0,02 5 10 10 100

Piren mg/kg su 1,32 <0,01* <0,01* <0,01* 0,04 0,55 <0,02 2 5 5 50

26

Probele de sol au fost analizate prin:

metoda spectrofotemetrică UV-VIS. (cianuri libere, fenoli)

metoda turbidimetrică (sulfaţi)

metoda spectrometrică de absorbţie atomică (cadmiu, plumb, zinc, cupru şi nichel)

metoda cromatografică HPLC (hidrocarburi aromatice polinucleare(HAP))

Analizând concentraţiile obţinute se observă:

- depăşirea limitelor admise la indicatorii: fenoli, sulfaţi, zinc, antracen, piren, benzoantracen

şi benzfluoranten, dar valorile sunt mai mici decât valoarea pragului de alertă, categoria de

folosinţă sensibilă.

Pragul de alertă - nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor, în urma unei

expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie sa se ia masuri imediate, conform legislaţiei în

vigoare.

Valoare limită - nivelul fixat pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării, prevenirii sau

reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătăţii omului sau mediului ca întreg, care se atinge

într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit după ce a fost atins.

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale solurilor, care implică o

anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat a poluanţilor.

Pragul de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apă sol sau în emisii/evacuări, care au rolul

de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care

determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de

poluanţi din emisii/evacuări.

S9A, S 9S - sol - în depozitul de ulei uzat al carierei Tismana I - 3 m faţă de containere

fixe de depozitare a uleiului. S-a evidenţiat depăşirea valorilor limită admise la: fenoli, sulfaţi,

zinc, HAP, benzfluoranten, dar nu se depăşesc valorile pragului de alertă, categoria de

folosinţă sensibila.

S10A, S10S – sol în apropierea primei case din sat Arderea - faţă de perimetrul Tismana I

S-a evidenţiat depăşirea valorilor limită admise la: fenoli, sulfaţi, zinc, HAP, antracen,

benzoantracen, benzfluoranten, dar nu se depăşesc valorile pragului de alertă, categoria de

folosinţă sensibilă.

S8A, S8S - sol - în apropierea primei case din sat Pinoasa - faţă de perimetrul minier

Tismana I S-a evidenţiat depăşirea valorilor limită admise la: fenoli, sulfaţi, zinc, piren,

benzfluoranten, dar nu se depăşesc valorile pragului de alertă, categoria de folosinţă sensibilă.

Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţiilor metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni, Zn),

sulfaţilor şi fenolilor şi compararea cu valoarea normală, PA şi PI (pentru soluri mai puţin

27

sensibile), pentru probele de sol recoltate din punctele 8, 9 şi 10 de pe cele două nivele

(suprafaţă şi 20cm adâncime) este redată în figura 2.5., figura 2.6. şi figura. 2.7.

Fig. 2.5. Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţiei metalelor grele în probele de sol

Fig. 2.6. Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţilor sulfaţilor

28

Fig. 2.7. Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţilor fenolilor

29

30