niil al XCV-lea Nr. 841932

s a :

homarul 2 Lei Braşov Duminecă 23 Octomvrie 1932

îl

dinja Ierupţi >u, foi arii

gramJ caii

Şi h<|

ânduj :ze

drăinj »ra PJiu esl

f în lr J iile îJ

o d s e v j

exisll re gtl act

o r c i f i e

F e r i o Jm e n i

i|flJlCŢU 51 1DMISIST8JIŢII •IAŢA liberta téi braşov.

’ ' TELEFON 228 Abonament annal 8^0 l»i Pentru «trelnătata 800 loi Anunţuri, reclam e după tarif

Fondată la 1838 de ilesrge Banţiu

Apare de trei ori m săptămână

»Activitatea noastră de guvernare se va întemeia pe^prin- cipiul legalităţii, pe care îl va respecta şi va face să fie res­pectat de toţi aceia cari deţin cea mai mică parte a puterii publice şi va fi pătrunsă de simţul de dreptate, care stă la|te- melia programului nostru*.

Din declaraţiile d-lui prîm-ministru Maniu, făcute eri presei.

G u v e r n u l M a n i u

[prin

ile ii lâniei . D-s aia

: N 1 in auJ

I

linima flume n par-j

MusJpreJ

Mus-iţieiJ00D-I

»g dela

cordăcuiva

Criza de guvern a luat sfârşit u formarea noului guvern sub sidenţia d-lui Iuliu Maniu, ■e a depus Joi jurământul în jiile Maj. Sale Regelui.

venirea în fruntea gu- ului a însuşi Preşedintelui dului Naţional-Ţarănesc, s’a

iplinit nu numai o veche do- (a a P. N.-Ţ. ci şi a ţării, a ci cerere tot mai inzistentă st ca, în împrejurările tot mai le prin care trece statul ro- i, să preia conducerea gu- ului însuşi d-1 Iuliu Maniu,

cărui prestigiu personal şi loritate politică sunt consa- ile atât în jară cât şi în strei- ilale. D-1 Iuliu Maniu era sin- irul în măsură ca, în împreju- le de faţă, ceri au defer-

inat demisiunea d-lui Vaida- cvod, să poată concentra în

său o colaborare comprectă armonică a tuturor forjelor Udului.

noul guvern nu face parle eamdată d-1 Al. Vaida, care,

rând un anumit punct de ve- e înfro problemă externă, a otit că e consult ca deo-

Mată să se ţină în rezervă ină la lichidarea acelei pro­nie.Noi toţi regretăm lipsa vre­

Din

melnica a d-Iuî Al Vaida dintre colaboratorii d-lui Maniu. In a* celaş timp irebue însă să res­pectăm convingerile sale, cari l-au determinat la atitudinea sa, fiindcă^ ele sunt convingerile unui bărbat, cu o îndelungată experienţă politică, cari con­vingeri emană dinfr’un suflet leal şi pătruns numai de intere­sele superioare ale ţării.

însuşi M. Sa Regele a ţinut să-şi arate deosebita sa grati­tudine faţă de sfetnicul său de­votat distingându-1 cu marele colan al ordinului Regele Carol I, ace laş p e care l-a purtat ac­tualul Suveran, p e când era Principe Moştenitor.

Din noul guvern şi colabora­torii d-lui prim-ministru Iuliu Maniu fac parte unii dintre cei mai apreciaji fruntaşi ai con­ducerii P. N. Ţ., pe lângă cari s-a alăturat un nou factor im­portant pe terenul politicei noa­stre externe, d-1 ministru de ex­terne Titulescu, care se bucură de cea mai mare autoritate în diplomejia mondială.

Ţara are azi incontestabil un mare guvern, în care Regele şi Ţara îşi pun toată încrederea şi nădejdea în zile mai bune.

'o l i t i c a f i n a n c i a r ă a g u v e r n u l u i M a n i u

enţinerea stabil zării. Sporirea veniturilor statului. Contra defraudatorilor.

mului[ pen-

să că

delalhotă-lagrestlănciij

dini

Iepo-|licipe

saul i nu-|

dini3Í u í u í |njiloi|k M

& îi*|ţinej>932.1

î albiIrajial

d ite ;j r i m i l

din e cuilurz>| 1-

ri la amiazi a avut loc la ' isterul de finanţe instalarea t

lului ministru de finanţe, d l gil Madgearu, în prezenţa d-lui , istru Mironescu, titularul de j â acum al acestui important i artament şi în prezenţa func­

iarilor superiori. Cu acest lej a avut toc un schimb de taraţii importante între d-nii onescu şi Madgearu, dintre reţinem următoarele.

IDj ministru M ironescu a spus e altele:Am căutat să-mi fac întreaga hrie şi cred că cel puţin am -is la două rezultate. Aceste citate se pot constata din Osebirea între situaţiunea pe l,e am primit-o la luareu a- st“i departament. Ştiţi care

disponibilul tezaurului a- W. Nu mai menţionez pen- ta ar trebui să vorbesc de ,ud triste.

lăsăm in tezaur disponi- fb de 800 d e milioane, după

3oa/e plăţile pe luna Oc- "Jbrie au fost asigurate.'u *°ate schimbările de per- ne ce au intervenit, trebuie

că rămâne aceeaşi poli* Economică şi financiară.

« b e r e a stabilizării şi j L fla contribuabili pentru 1Li 6 dat°ria-fcCei e9 acest apel prin mij­it A ,c astce» iar nu prin aşa

‘Jloace eroice. Sunt sigur

că şi d-1 Madgearu, căruia îi cedez — cu plăcere de altfel — departamentul pe care l-am condus, va urma aceeaşi po­litică*.0* Răspunzând d-lui Mironescu, d-1 ministru M adgearu a de­clarat între altele

„Printre mijloacele la care s’a recurs pentru îndreptarea situaţiunii, au fost şi compri­marea. Socotesc însă că în u* nele privinţe comprimarea a a- juns limita: în altele însă ea nu s’a făcut îndeajuns. Va trebui deci să mai facem unele com­primări. Şi le voi face.

Adaug însă că fă r ă o sp o ­rire a veniturilor statului nu este posibilă o îndreptare a si- tuafiunii.

Aceste venituri însă nu fre- buesc urcate numai prin impu­neri. Noi am uşurat unele impozite. Totuşi trebue să ne întrebăm dacă până acum statul a încasat tot ce putea să în­caseze şi tot ce avea dreptul să încaseze.

Trebue să se ştie că sta­tul este încă defraudat

In ce mă priveşte, oricâte campanii se vor duce împo­triva mea, eu voi cere plata contribuţiilor legale, dar nu­mai faţă cu puterea reală de plată a. contribuabililor# oi lovi în toţi cei cari încura­jează pe defraudatori.

Dacă va fi nevoe de legi, voi cere parlamentului legi noui.

Cred însă că legile existente sunt suficiente şi le voi aplica cu stricteţă*.

•

Primind eri pe reprezentanţii presei, d-1 Madgearu le-a fă­cut următoarea declaraţie:

„înţeleg să lucrez pentru restaurarea finanţelor ţării păs­trând prin toate mijloacele sla- ; bilizarea monetei naţionale.

Cei ce vor încerca să specu­leze asupra leului, se vor lovi de măsurile Băncii Naţionale a

României, care dispune de toate mijloacele pentru apărarea leului.

Iar cei care se vor deda, prin presă, sau altminteri, la lupta împotriva monetei naţionale, vor face cunoştinţă cu rigorile legii alarmismului financiar.

In nici o ţară din lume oa­meni cu scaun la cap nu se pretează la asemenea jocuri periculoase cu moneta naţio­nală“.

C o n s t i t u i r e a n o n l n i g u v e r nDepunerea jurământului.

Joi la orele 11 dimineaţa, d 1 Iuliu Maniu, primul ministru şi preşedinte al partidului naţional-ţârânesc, s’a prezentat M. S. Regelui şi I-a înmânat lista noului cabinet.

Noul guvern se compune, după cum urmează:D-1 Iuliu Maniu: P reşed in ţia d e ConsiliuD-1 G. G. Mironsscu: V ice-p reşed m ie, fă ră portofoliuD-1. M halachs: In tern eD-1 N. Titulescu: E x t e r n eD-1 V. Madgearu: F in a n ţeD-1 Mihai Popovici: Ju stiţieD-1 Vo cu Niţessu: A g ricu ltu ră ş i D o m en iiD l I. Lugojânu: In du strie ş i C o m erţD-1 Eduard Mirto: C o m unicaţiiD-1 D. R. loan ţascu: M uncăD-1 D. Guşti: In stru cţie p u b licăD-1 G-ral Samsonovsci: A p ă ra rea naţională

Miniştrii fără portofoliiD-1 G. C şan: m inistru al A rd ea lu lu i D-1 Pan HUI pp3: m inistrul B a sa rabiei]D-1 T. Sauc uc-Săvsanu: m inistru l B u co v inei.

Depunerea jurământuluiLa ora 1, nouii miniştrii s’au

dus la castelul Peleş, unde au depus jurământul, în faţa M. S. Regelui.

Au lipsit, dintre membrii nou­lui cabinet, d-nii I. Lugoja- nu, d. Guşti şi Sauciuc-Săvea- nu, şi G. Crişan, cari nu se aflau la Sinaia.

Discursul M. S. RegeluiPrimind jurământul nouilor mi­

niştri, Suveranul a rostit o cu­vântare în care a spus în esenţă următoarele:

Sunt fericit să salut a- cest nou guvern.

Sunt conştient de imen­sele greutăţi cari stau azi, în vremurile acestea de criză mondială, în calea ori­cărei guvernări.

Sunt convius că prin ex­perienţa şi puterea dvs. de muncă veţi face faţă situa­ţiei

Din partea mea vă asi­gur de o colaborare strân­să şi constituţională.

Suveranul a încheiat u- rând noului guvern spor la muncă.

Răspunsul d-lui IuliuManiu

D. Maniu a răspuns în esenţă următoarele :

— Cu iot respectul Vă mul­ţumim pentru cuvintele p e cari ni le-Afi adresat ş i Vă asigu­răm c ă vom depune toate silin­ţele pentru ca s ă facem Ja (ă tuturor greutăţilor c e ne stau în cale.

Vom fa c e zid în Jurul Tro­nului pentru înflorirea Lui.

Eşifi din sânul unui partid nafional ş i democratic, vom şti s ă întărim principiul de autori­tate ş i ordine.

S ă trăiti M ajestate.

Telegrama adresată M. S1 Regelui Carol II la aniversa­rea Sa, din partea Uniunei fe­meilor române :M aiestăţii Sale Regelui Carol II

Sinaia.In numele Uniunei femeilor

române urez Maiestăţii Sale Re­gelui, la aniversare, mulţi ani în deplină sănătate pentru binele scumpei noastre pairii şi a po­porului său. Preşedintă :

Maria B. Baiulescu,Răspunsul Majestăţii Sale Re­

gelui :D-nei Maria Baiulescu

Braşov.Mulţumesc Uniunei femeilor

române pentru urările lor.Carol.

Educaţia tineretului.

« • • •

de Ecat. G ârneaţă.

LTineretul în toate timpurile şi

în toate epocile a fost obiectul preocupărilor de seamă atât în familie cât şi organizaţiile de stat. Astăzi e lăsat în părăsire, lăsat în voia soartei, pe margini de prăpastie gata să se prăbu­şească în adâncimile ei. De a- ceea tineretul, care constifue elementul forţei constructive de mâine, care este oglinda viito­rului, nu mai contează pentru lumea de azi croită în cadrul restrâns al prezentului, pe ca- re-1 trăeşte intens şi egoist.

Deşi se află în firea omului năzuinţa să pregătească calea cât mai netedă descendenţilor săi, totuşi tendinţa de acapa­rare s’a înrădăcinat şi-a copleşit până şi cel mai rudimentar simţ omenesc. Se pare că nu s ’a mai pomenit atâta egoism să stăpânească societatea ca în zi­lele noastre.

Semicentenarul cavaler mc- d eval găsea de datoria sa să-şi dea spada fiului major şi-l punea în toate drepturile sale. Tânărul bine pregătit pentru viaţă avea dinaintea ochilor drumul deschis, pe care păşea cu mândrie şi încredere de sine.

Astăzi întâlneşli pe cumu­lardul cramponat în slujbele lui grase, prin iorţa iscusinţelor mecanismului prolecjionist dis­trugător de caractere, şi de’l în­trebi întâmplător ce-i mai fac fii, îfi va răspunde cu un zâm­bit de amărăciune, — unul este inginer, al doilea licenţiat în drept, iar celălalt cu diploma pentru catedră. Pe toţi trei îi întreţin tot eu, nici unul nu are ocupaţie, deşi peste vârsta de 25 ani. Acest burghez apoplec- tic ar sacrifica pe oricare; nu­mai una din slujbele sale, pro­priilor fii, nu ar face-o pentru nimic în lume.

La câtă inconştienţă duce e- goismul pe om. Să ţină în in­activitate tineri la vârsta de ma­ximum efort şi inteligenţă, când e absolut necesar ca prin pu­terea răspunderii să-şi desvolte simţul respectului de sine să-şi dea drum personalităţii şi spiri­tului de iniţiativă, sunt reduşi numai Ia stupida îndeletnicire a succeselor sentimentale de pe Calea Victoriei, sau a partidelor de poker cu femeile îmbătrâ­nite înainte de vreme, prin a- buzul moravurilor socotite ele­gante, la care jocul de cărţi e prilejul răsplatelor pe fajă a re­compenselor aranjamentelor de culise. Aceşti tineri desgustaţi de viaţă înainte de vreme, obo­siţi şi plictisiţi se dedau apatis- mului viselor lascive, sau cân- canurilor de cafenea, frecven­tând cluburile secrete de şe ­dinţe de haşiş, eter cocaină, afundându-se tot mai mult în

Pagina 2

mocirla pierzării. Aceşiia fac parte din tinerii viforului tării noastre, tineri, ce nu au nici o vină în soarta lor nefastă.

O altă categorie este aceea a tineretului cu diplomele în bu­zunare, fără nici un rost în via|ă din lipsă de locuri vacante. Ei îndeplinesc serviciile cele mai umilitoare de noapte, pentru a câştiga minimum nevoilor exis­tentei lor şi a o serie de fraţi lipsiţi de ajutorul părintesc. E sigur, că la prima ocazie vor îmbrăţişa curentele cele mai periculoase, siliţi de împrejură­rile protivnice lor, reduşi la ul­tima expresie a mizeriei.

Aceşti tineri pot fi salvaţi prin combaterea cumulului, lege pen­tru care guvernul iechnician şi-a dovedit toată incapacitatea, Prin punerea în vigoare a acestei j legi, se vor creia posturi va- j cânte, căci altă posibilitate nu e.

O altă categorie de tineret, ce ne apare în faja ochilor, desvol- tându-se năvalnic şi uimitor, ani de ani, văzându-i dintr’o dată crescuji ca din plămadă, este pleiada liceenilor. Desfiinţarea şcolilor loveşte crud pe sărma­nii copii în preajma desvoitării lor. Li se suprimă lumina dintr’o dată. Ce vor face aceştia de acum înainte, cum vor dibui prin întuneric în drumul lor deschis pentru lumină ? Statui împovărat la culme nu mai poate duce bu­getul atâtor şcoii. Era de aştep­tat să ajungem la o asemenea criză economică. Guvernul libe­ral a înfiinţat o sumedenie de licee şi şcoli secundare, fără so­coteală, şi prin sate. Ceea ce înainte de răsboi Vechiul-regat nu existau de cât în capitalele de judeţ, şi se învă|a carte, cu drept cuvânt, nu ca azi. Pentru surplusul de număr, elevii aveau uşile deschise prin şcoalele par­ticulare, renumitele pensioane de altă dată, care anual dădeau contigente de absolvenţi cu exa- menile trecute la stat şi cu o educaţie distinsă şi aleasă. Apoi prin înfiinţarea de internate pe lângă şcolile de stat, li s ’a dat acestor pensioane, lovitura de gratie. Una după alfa şi-au în­chis por{ile. Statul şi a luat pe umeri o altă povară, de care trebue să se debaraseze, încu­rajând iarăşi iniţiativa particu­lară, care să strângă şcolarii ră­maşi pe din afară.

Internatele de azi există nu­mai cu numele, căci în realitate surit veritabile externate, de oarece poarta pe drumuri, de 4 ori pe zi elevele, dela liceu la internat şi invers. Aceasta pier­dere de vreme, cu plimbările zilnice, a devenit o calamitate pentru publicul ce se loveşte necontenit de şiragurile de eleve în debandadă cu feţele îndrăz­neţe. Ce diferenţă între acestea şi elevele de altădată din pen­sioane. Se vedeau rar, dar îţi inspirau tot respectul prin ţinuta lor demnă şi modestă, expresia figurii de o seriozitate nobilă, fie care clasă cu guvernanta lor, care nu le scăpa, o clipă, din ochi.

Tineretul de azi, a căzut îr.tr’o stare extrem de grea. îndrepta­rea situaţiei lui cere soluţii grab­nice de ameliorare. Astfel cum se găseşte, stă pe margini de prăpastie, gata să se prăbuşeas­că în adâncimile ei.

Epidem ie de tifos ş i de- s in terie la C ernăuţi. In ulti­mul timp a isbucnit în Cernăuţi o violentă epidemie de tifos şi desinterie, care face ravagii mai ales în suburbii.

Organele sanitare ale muni­cipiului au început să combată în mod intensiv epidemia care a început să se întindă şi în alte localităţi.

Cauzele epidemiei desinterice sunt condiţiile în care trăieşte o mare parte a Cernăuţenilor.

La răspândirea desinteriei con­tribuie în mare măsură şi faptul că multe persoane mănâncă fructe cumpărate de pe diferite pieţe, fără să le spele.

Nr. 8 4 - '1932 !

P i u ! t n s i a i l i f

D l Aurel Lazar Deceî, cunos­cutul restaurator în Cluj, a ob­ţinut în 1925 în urma interven­ţiei d-lui dr. Ioachim Ciurea pe atunci prefect al judeţului Bra­şov concesiunea exclusivă de a circula cu autobuse de persoane pe teritoriul oraşului Braşov.

Acordarea concesiunii exclu­sive — în schimbul căreia d l Decei plătea o taxă lunară de 1000 lei de autobus — s-a făcut fă r ă nici un f e l d e licitaţie pu­blică numai în temeiul unei sim­ple cereri a d-lui Decei. Această afacere a stârnit atunci mare vâlvă în mijlocul populaţiei din Braşov.

Totuşi grafie, neajunsurilor noastre administrative, d. Decei a rămas concesionarul exclusiv al autobuselor din Braşov până în anul 1927 când Primăria i a retras dreptul de exclusivitate. Dela 1927 până la 1930 d. De­cei totuşi a continuat să circule cu 8 autobuse însă fără drept de exclusivitate.

Deşi în cei 5 ani de zile d. Decei a încasat multe milioane pe spatele populaţiei din Bra­şov plătind o taxă ridicolă Primăriei, d. Decei mai vrea3.500.000.—- lei, cu care sumă pretinde că ar fi fost păgubit de către Primărie.

Procesul început la Tribuna­lul Braşov a fost câştigat — spre surprinderea cercurilor juridice din Braşov — de către d. De­cei, Primăria fiind obligată să plătească d-lui Decei 3.500.000 lei despăgubiri plus aproape 200 000 lei cheltuieli de jude­cată.

In urma apelului Primăriei, procesul a venit spre judecată în faţa Curjii de Apel Braşov Secţ. I., care în ziua de 19 Oct. s-a declarat în divergentă : d-nii consilieri Apostolescu preşedinte al complectului şi Fiilop rapor­tor fiind pentru admiterea în în­tregime a apelului Primăriei şi respingerea acţiunii d-lui Decei şi d. cons. Safirescu fiind pen­tru, admijându-se numai în parte apelului Primăriei.

Procesul se va judeca în com­plect de divergentă la 23 Noem. a. c.

Soluţionarea procesului se aş­teaptă din partea populaţiei ora­şului nostru cu mare interes, mai ales că eminenţi juraţi s-au pronunţat în mod competent a- supra acestui proces încă dela punerea lui în curgere din par­tea reclamantului, declarând că dreptatea este de partea oraşu-

, lui Braşov care nu poate fi o- i bligat la plata nici a unui leu.

în atenţiuneapensionarilor.

Unii dintre pensionari s-au în­văţat să nu mai aştepte rândul la zilele fixate cu multă soco­teală de d-1 administrator finan­ciar şi prin interpuşi contra unui bacşiş îşi primesc pensiile îna­inte.

In de comun acord cu d-1 ad­ministrator, noi societatea, în urma conversaţiunei ce am avut cu d-sa şi în baza cererei înre­gistrată sub Nr. 43412 din 17 c., am hotărât un control serios contra unor asemenea pensio­nari şi contra tuturor celor ce şi-au făcut o meserie din a în­casa pentru alţii.

Avem promisiuni solemne atât din partea d-lui Ministru de fi­nanţe, cât şi a d-lui Administra­tor financiar că cei prinşi vor fi imediat şi aspru pedepsiţi. In acest scop vă rugăm a ne da concursul dv. în a nu mai re­curge la interpuşi şi a urmări împreună cu noi pe cei vino­vaţi. Nu se vor plăti pensiunile decât ^titularilor sau celor ce au procură legalizată şi numai la ziua fixată. Pentru a nu mai da loc la restanţe, vom comu­nica în ziare zilele de plată şi rugăm pensionarii a se prezenta în ziua fixată, maximum până la 19 ale lunei, când se face plata, altfel nu mai primim reclama- ţiuni ulterioare la societate. Pen­siile se vor plăti în monedă, pro­porţional din fiecare valoare. Rugăm asemenea pensionarii ca având în vedere situaţiunea grea prin care trece ţara, să aibă răbdare şi să păstreze aceeaşi bună ordine ca şi până acum. Impozitele se vor reţine din pen­sii Ia plată.

Reuniunea Femeilor Române pentru ajutorarea văduvelor să­

race din Braşov.

Nr. 2 9 -1 9 3 2 .

ConvocareAvem onoare a convoca Onor.

membre ale Reuniunii Femeilor Române pentru ajutorarea vă­duvelor sărace, la adunarea ge­nerală extraordinară ce va avea loc la 6 Novembrie 1932 (Du­minecă) ora 4 p. m.în sala fes­tivă a liceului „Andrei Şaguna", cu următoarea

Braşov, la 20 Octombrie 1932.

Preşedintă: V.-Preşedintă: Tini E. Socaciu. Mar. Burduloiu •

Secretar:A. Precup.

Convocare.

í^ J ü f P e c t o r a t u i „ 7 / 1 dC VânîJ 5 i ^ i n a /-------------

Vânătoare de cerbi şi caprioarIn complectarea deciziei mi­

nisteriale No. 9127 din 1930, se stabileşte:

1. Pentru cerbi, capră neagrajşi capră roşie, arendaşii şi proprie­tarii de terenuri vor înainta la timp cererea Inspectoratului de vânătoare judeţean respectiv, care în termen de 10 zile cel mult îşi va da avizul, înaintân- du-se în original acest aviz Ser­viciului vânătoarei.

Pe baza acestui aviz şi a infor­maţiilor ce acest serviciu ar avea, va elibera autorizaţiile valabile pe 1932, fără a supune fiecare caz în parte.

2. începând din Ianuarie 1933; asemenea cereri vor fi făcute Inspectoratului înainte de Ianua­rie a fiecărui an. Inspectoratul le va centraliza şi cu avizul său, sub un singur raport, le va înainta Serviciului vânătoarei neapărat in decursui lunei Ia­nuarie.

Acest Serviciu va elibera autorizaţiile de mai sus pentru întreg anul.

3. Pentru autorizaţia de a îm­puşca ciute sau capre bătrâne şi şterpe se va proceda în a- celaş fel.

4. Cerbii se vor împuşca nu­mai dela 12 ramuri inclusiv în sus, degeneraţi, sau reveniţi din cauza vârstei.

consiliului permanent detoare, asupra autorizaţi^; anj ţ a se împuşca cerbi se d e c / J

Once aprobare va confiÎI se fie dala de ministerul Aari cu! urii şi Domeniilor, ciul vânătoarei, însă cu avizmotivat al Inspectorului de

j iu eareadmite impuşcaraa vânatului rut. '•*

Ministerul Agriculturii şi n_ meniilor, Serviciul vânătoarei J va admite în nici o regiune î puşcarea cerbilor, cari au m» puţin de 12 ramuri în coarn] afara de cerbi bătrâni, ale CS ror coarne sunt în scădere 1 cari pot fi împuşcaţi cu oriei număr de ramuri ar avea. 1

In ceea-ce priveşte ţapii, J se va permite împuşcarea dec| a acelora cu coarne care au f0j mat dela 6 ramuri şi care a] coarnele normale. [

Prin decizia ministerială Na 11877 din 1930, pe baza avi zului consiliului permanent dl vânătoare, se decide să nu mai dea autorizare de vână toare cu copoi, de orice speţl în nici o parte a tării şi pj

1 nici un teritoriu în care se g(

[«in|j£<

IC'liniItaof

forD

ini

B[93

barfl­ouisiom

sesc cerbi şi căprioare.

C I N E M A „ A S T R A “

ICC2

işti|Cri>lalim

|aluIn

Dela 21 Octomv.la ş ijuns|ro<

KÄTHE von NAGY, HANS ALBERÍKaş

in

Î N V I N G Ă T O R U L

liai im/i In 1 Iroc pod

2.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BRAŞOV.

Ordine d e z i :1. Modificarea statutelor Reu­

niunii.2. Demisia d nei Tanasiu v.-

preşedinta a Reuniunii.3. Diverse.

Nr. 24750—1932 Serv. veterinar.

F e b r a a ffo a s ă

lom |3 i Bolifon■Ivi' t Ilorpra

Măsuri de precauţiune. — Publicaţiune. —

S oc. pensionarilor Braşou .

Cunoscătorii preferă nnmal vinurile dela

„ D E & L U Z O R I L O R “

46 Strada C astelu lui 46

(Piaţa de legume)

B B A Ş 0 f

fiind naturale, buna şi alesei

NotaţM bine adresa.

Reuniunea agricolă din Bra­şov, în conformitate cu art. 11 al. 1 din statute, convoacă,

adunare generală extraordinară

Duminecă în 13 Noemvrie a. c' orele 11 a. m. în casele Socie­tăţilor Unite din Prund. In caz că numărul membrilor nu se va întruni, se va amâna pentru Du­minecă, 20 Noemvrie, ora 11 a. m. cu orice număr de membrii.

Ordinea de z i :1. Deschiderea adunării.2. Raportul general.3. Raporiul casierului.4. Raportul bibliotecarului.5. Raporiul economului.6. Alegerea comitetului pe du­

rata de 3 ani.7. Diverse propuneri.Se observă că Ia adunarea

generală extraordinară au drept de vot numai acei membrii, cari au taxele achitate.

Preşed. Secretar.Dr, St. Stinghe. Gh. Burefea.

Constatându se febra aftoasă 1 care are un caracter epizootie foarte grav, care aduce pagube din punct de vedere economic şi poate expune şi sănătatea oamenilor căci pe deoparte ani­malele bolnave pierd din va­loarea comercială şi nu pot munci, iar pe de altă parte lap­tele consumat dela vaci bolnave poate infecta pe consumatori;

Se aduce la cunoştinţa pu­blică: 1. Târgul de săptămână rămâne închis ia Braşov pentru tot timpul duratei boalei peniru toate animalele rumegătoare şi porci.

ţ 2. Se opreşte eliberarea bile- j telor de vite pentru târgurile din I alte localităţi. Comerţul cu vite

sănătoase pentru alimentaţia po­pulaţiei oraşului Braşov este li­beră.

3. Ca tratament se recomandă spălarea în gură cu soluţia de piatră acră (alaun) 15 '/0 pentru picioare soluţie de lizol, creo- lină sau fenol 5%, poate fi în­trebuinţat cu folos şi apa de var. Ugerul vacilor de lapte se poate spăla numai cu soluţie de alaun, leşie sau cu zamă în care s-a fiert coajă de ştejar sau de arin, după care se unge cu va­selină boricată 3% .

4. Laptele se recomandă a fi consumat numai fiert fără a se face din el brânză sau unt.

Aceste instrucţiuni sunt folo­sitoare pentru toţi crescătorii de

vite. In tot timpul cât dureai boala şi după încetarea ei, gri durile şi animalele trebuesedej infectate şi ţinute în cea ml mare curăţenie.

Braşov, 19 Octomvrie 1932.|Primar : Secretar genera

Dr. Voicu. Socaciu.Şeful serviciului veterinari

Uşurelu.601 1 - 1

Vineri natnrale vecila pivniţile

„B A C H UStr. Neagră No. IR

dela Lei 13-161Ţuică naturală de prune Ici j

R A C H I Ude vin Iei 24

O Ţ E T de vin lei 1 A pă m inerală Ici 6

Poftiţi s ă vă convingeţi N icolae Bărbuccai

Abonamente laG azeta T r a n s i l^ 1

se pot tace şi

.M U S I GAZETA TRANSIT.VANnnC r o n i c a m e d i c a l « .

ìr<Vaccinarea preventivaI contra tubercufozei

în judeţul Braşov.

ntinuJrelui silce

nil

In Iegălură cu cronica medi- g a d-lui I. Stănescu, din nu­rul trecut al ziarului, amintim vaccinarea copiilor contra tgerculozei se face de mai Ujî ani şi în oraşul Braşov, u, conducerea d lui medic că- [ilan Dr. Sonea ; precum şi în omunele rurale ale judeţului, n 1930 Iulie, sub conducerea medicului primar judeţean. Iar

!»!* de. *oti inorili anului, din » 2 9 ş, 1930, la 22 proc. înb) Din 409 de copii mor{i în 1931 în etatea până la 1 an, au fost vaccinaji 118, iar nevacci- na{i 291, deşi au fost vaccinaţi în total 1832 de copii şi au ră­mas nevaccina|i numai 1302. In procente aceasta înseamnă:•• Din neuaccinafi au murit 22■ ____ r> ------ „ i “ uu murii z zgarnizoana Braşov se face j proc., a d e c ă tot a l 4 - 5-lea copiljccinarea, prin injecjii subcu- y neuaccinat.,ne a soldaţilor, sub conduce- Din cei vaccinafi, au murit,» d* ui medic general Dr. C . ! numai 6.5 proc., adecă a muritoriei

lopovici, cu concursul medici­militari.

ERS

durea: ei, gnesc di ea ml1932.[enerajiu.inar:rect[14- 1 6e Iciu

Despre rezultatul vaccinării în numele rurale am întocmit un iport detaliat, pe care l-am în- odus şi în raportul anual pe [931, şi care a fost publicat şi revista Ştiinjelor Sociale No. -932, din care spicuim urmă* Dârele date:1. In 1931 sau vaccinat 1832 u născuţi din totalul de 3134 iscuji, adecă 59 '/o în 41 de mune din 47. Nu s’au făcut ccinări în 6 comune, din cari 2 populaţia rău sfătuită şi stigată, nu n primit vaccinul [Crizbav şi Ghimbav); iar ce- talie 4 sunt sate de munte cu municatie grea şi fără perso- aiul necesar.In unele comune, vaccinările u fost aproape generale ; ast- în Apata 97 proc. din nou lâscuji, Purcăreni 95 proc., Tăr- j ngeni 94 proc., Turcheş 95 roc., Zizin 92 proc., Feldioara, âşnov, Baciu, Ţânjari câte 88 iroc., Rolbav, Măeruş 87 proc., lădeni 81 proc. etc. Cele mai ufine vaccinări au fost făcute |n Herman 12 proc., Holbav 15 iroc-, Prejmer 25 proc., Codlea, Iod 38 proc., Bran 40 proc.2. Vaccinarea au făcut’o în 17 omune surorile de ocrotire, în 3 moaşele comunale, iar în olbav o infirmieră plătită din ondul Sanitar judeţean ; condu- erea vaccinării şi controlul le-au ivut medicii de circumscripţie, rebue să fim mulţumitori tutu- |or acestora, şi mai ales ace- ira ce au ajuns cifrele cele tai mari de vaccinări, pentru felul şi munca — constantă, re­dată şi grea, — depusă în a- est scop, precum şi pentru pro- aganda făcută prin conferinţe i convorbiri pentru acceptarea accinârii.3. Din cei 703 vaccinaţi în 930, s’au revaccinat 410 copii.4. Rezultatele technice au fost ât se poate de bune.Din 26 de copii, trăind în con­ici cu tuberculoşi în familie şi jevaccinoji, au murit 18, adecă proc.; din 46 de copii, tot în ontact cu tuberculoşi, dar vac- foa|i. au murit numai 5, adecă

proc.Vaccinarea a avut o influentă vorabilă şi asupra mortalităjii lenerale a copiilor sugaci, căci fi vaccinaji devin mai rezistenţi iată de alte boale, în special lă de boalele plămânilor (pneu- bronchite) şi ale tubului ţjesliv (diaree, enterite). Dovada o dau cifrele urmă- 'are:e) Mortalitatea infantilă între 1 0ni a scăzut dela 25 proc.

numai tot a l 15 lea sau 16-lea copil vaccinat.5. Nu s’a semnalat nici un caz de accident sau înbolnăvire a copiilor vaccinaji.

Fată de acesie frumoase re­zultate, — cari sunt în concor­dantă cu rezultatele din altepăr[i ale tării şi din alte {ari. — i Serviciul Sanitar al judeţului va !continua cu vaccinarea, ca ea ,• să devină cât mai generală.Apelăm la toji bunii părinţi, cari îşi iubesc copiii, voesc să-i scape de înbolnăvirea de oftică şi voesc să i facă mai rezistenţi şi fată de alte boale, să pri­mească, ba chiar să pretindă să fie vaccinaji.

. ^Pe,lăm ,a medicii, preoţii sfsaieIo ° r? \a " ° ,arii Şi P o rn ii satelor s a Ja ca propagandă câtmai intensa şi sa dea tot con-S pS • v Pr " ‘-U generalizarea acestei binefăcătoare acţiuni deroze!*"1*8 profilaxie a tubercu-Dăm câteva îndrumări practi- ce pentru judeţ •Vaccinul se dă pe gură, în iorma unei linguriţe de doctorii amestecat cu lapte dela mamă ; nu produce nici o neplăcere şi nici o durere copilului.Vaccinul trebue dat de 3 ori, tot a 2—3-a zi, începând cu ziua a 3—4 dela naştere.Vaccinul soseşte la serviciul sanitar jude}ean Joia sau Vine­rea şi se trimite imediat medi­cilor, surorilor de ocrotire şi moaşelor; adresaji-vă lor pentru trebuinţă.Vaccinul se dă copiilor numai de moaşe sau surori de ocro­tire ; el este complect gratuit.Vaccinul trebue să fie tot­deauna proaspăt; cel trecut de 10 12 zile dela fabricare, e fără efect.Vaccinul dat după circa 2 săptămâni dela naştere nu mai are efect, (sau efectul e nesi­gur) ; der vaccinul dat la orice etate este absolut nevătămător.Vaccinarea e bine să fie re­petată la etatea de 1 an şi la etatea de 2 ani.Medic primar judeţean Braşov.Dr. Nistor Pompiliu.

Pagina 5

Cercul de Recrutare Braşov.Publicafiune.1. Se aduce Ia cunoştinja pu­blicului că cu începere dela 1 Novembrie şi până la 30 De­cembrie 1932 să face viza livre­telor Md. E, a oamenilor dela vetre, începând cu contigentul 1905—1929 inclusiv.2. Cei din jandarmi, grăniceri şi marina din contigentul 1929 nu se vor prezintă la viză.3. Toţi oamenii dela vefre afară de cei dela punctul I, care nu se vor prezintă în timpul mai sus arătat se vo urmărişi da în judecată conform ordinelor în vigoare.No. 962—1932.Publicafiune.

P ubiica jiu n eEpitropia parohială ortodoxă din Reşnov, judeţul Braşov, dă prin licitaţie publică în ziua de 5 Noemvrie a. c. ora 10 dimi­neaţa, în casa bisericii, hotelul fost comunal din piaţa Râşnov, păşunaiul şi vânaiul de pe mun­tele Dihamu.In caz de nearândare se face a Ii-a licitaţie în ziua de 15 No- emvrie, a. c. în acelaş loc şi oră.Condiţiile detailate se pot ve­dea la oficiul parohial ortodox.600 1—1

Epitropia parohială.

inni

Comuna Ţânjari, judejul Bra­şov, arendează prin licitaţie pu­blică cu oferte închise sigilate în conformitate cu art. 88—110 din L. C . P. şi cu dispoziţiunile Legii Monopolului vânzărei spir­tului şi băuturilor spirtoase, la Primăria Ţânjari în ziua de 10 Novembrie 1932 ora 3 p. m. câr­ciuma comunală cu brevet în- preună cu bascula comunală pe termen de 3 ani, dela 1 Ian. 1933 până la 31 Dec. 1935.Prejul de strigare este de lei 35.000. Vadiu 10 h.Conditiunile şi caetul de sar­cini se pot vedea la Primăria corn. în orele oficioase.

liIlliM ţ)ipentru funcţionarii şi lucrătorii fabricei de avioane I. A. R. Braşov se va concesiona cu începere dela 1 Noemvrie a. c. Amatorii se pot adresa Direcţiunei Uzinelor ia Braşov în ori-ce zi de lucru, în­tre orele 7—13, spre a primi informajiunile necesare.603 1—3U c e n i c i Instituirii car­tografic „ U N I R E A “ Braşov, 594 Str. Lungă No. 20. 1—3

Ţânjari, la 18 Octombrie 1932.Preşedinte: IosiJ Scorfea. Notar :

Pompiliu Taus.599 1—1

Ţevi i l Ì Ìetc. în dife­rite mărimi dela fabrica de Ceramică din Cristian, se află de vânzare cu preţ convenabil, la firma P. Murz, Cristian. 593 1—2

Reclama este sufletul co­merţului. „Gazeta Transil­vaniei“ publică cele mai ieftine anunţuri şi reclame.

A V I Z„ Am onoarea a aduce la cunoştinţa onoratului public,ca am deschisatelierul de Croitorie de bărbaţi

în Braşov, Str. Şirul Inului No. 28 actuala Piaţa Libertăţiiunde voi executa costume după ultimul jurnal de modă precum şi costume de sport, uniforme şcolare, cu preţu­rile cele mai moderate.Rog onoratul public să binevoiască a’mi da con­cursul, asigurându’l de un serviciu prompt şi conştiincios.530 4—16 Cu distinsă stimă :

Petru Stoica.

iDirecţiunea şi funcţionarii Societăţii de Dis­

tribuire comercială „Discom6 S. A din Braşov, aduc cu mare regret la cunoştinţă încetarea din viaţă a iubitului lor coleg

procur-sf al societăţii „Discom“mort în ziua de 20 Oct. a. c. în etate de 31 ani.

Înmormântarea va avea Ioc Duminecă la 23 Oetomvrie a. c. ora 3 p. m. dela domiciliul de­functului din Str. Sft. loan Nr. 3 în cimitirul ort. rom. din Groaveri.

602 1—1 Direcţiunea şl funcţionarii Soc. de Distribuire Com ercială

Braşov.

TIPOGRAFIA V IC T O R B R A M IS C Efosta Tipografie A. Mureşianu : Branisce & Comp.

ATELIER RENOVAT Ş I BOGAT ASORTAT CU LITERE NOUI DE ORICE CARACTER.

Execută urgent orice lucrări tipografice în limba r o mâ nă , germană, şi maghiară ca :

Ziare, reviste, buletine, cărţi, br oşur i , bilete de

orice soi, pro­grame etc.

A f i ş e în o r i c e mă r i m e ş i c u l o a r e

S i n g u r a tipografie mare

românească în Bra­şov cu personal esclusiv ro­

mânesc. L e g ă t o r i e de cărţi de r e g i s t r e , c a r n e t e etc. — P r e ţ u r i

c o n v e n a b i l e ş i e x e c u t a r e p r o mp t ă -Comande se primesc în localul Tipografiei : Stada Prundului No. 15 şi la Administraţia ziarului „ G a z e taTransilvaniei“, Piata Libertăţii.ei 1®

ige\i\

tee»

ai $u fl

t • la care vă gândiţi, Pentru T O C l l i a găsiţi la Mătăsăria e b v e T i a

ar d e F a b r ic ă .D. BERBECARS t r a d a V o ev o d u l Nlihai ■<*. 7 .

f t Woil© G e o r g e t te C r ê p e S ü te in G e o r g e t te D ia g o n a l C r ê p e Eüongol G e o r g e t te S ista in C r ê p e die C h in e T iflis e tc * e tc *

I

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr 84- 1932

Joi, 20 Octomvrie a. c., a avut Ioc în sala „Sfatului“ prima şe­dinţă a actualului Consiliu Mu­nicipal, prezidată fiind de noul primar al Braşovului d-1 dr. C or­n el Voicu.Atmosfera de linişte şi bună înţelegere, în care s-a desfăşu­rat această şedinţă, trada nu nu­mai intenţiile ci şi speranţa că prin repunerea în fruntea muni­cipiului a reprezentanţilor aleşi de cetăţeni, conducerea oraşu­lui nostru va lua din nou calea dictată de nevoile acestuia.Această primă şedinţă a Con- J siliului, marca punctul de rein- irare legalitate, după o întreru­pere de samavolnică stăpânire a alintaţilor ritmului nou.După designarea celor doi membrii verificatori, a luat cu­vântul d-1 preşedinte, Dr. C or­n el Voicu, care după ce salută pe consilieri şi le mulţumeşte pentru alegerea d-sale ca pri­mar, face un expozeu amănun­ţit, atingând toate problemele în legătură cu conducerea oraşu­lui nostru.Subliniind piedicile grele de învins, provenite din cauza cri­zei excepţionale de azi, d-1 pri­mar, apelând la o colaborare armonioasă a tuturor conlocui­torilor oraşului, îşi esprimă spe­ranţa că prin muncă chibzuită şi tenace, bazată pe acest pre­ţios concurs, conducerea muni­cipiului va reuşi să-şi încoro­neze activitatea cu realizări şi opere, al căror merit va fi în raport cu greul zilelor în care şi-au găsit înfăptuireFăcând o dare de seamă asu­pra situaţiei financiare a muni­cipiului, d-sa erată nevoile, cari au necesitat reducerea simţitoa­re a bugetului şi cari vor im­pune şi pe viitor economii, prin reducerea cheltuelilor la strictul necesar. Cu toate greutăţile în­să, conducerea municipiului a căutat şi va căuta să facă faţă nevoilor, de care oraşul are ab­solută nevoe, pentru promovarea intereselor şi menţinerea presti­giului său.Trece apoi la serviciul econo­mic, arătând situaţia în care se află imobilele primăriei, pădu­rile comunei, serviciul de incen­diu, uzina de gaz, întreprinderea ; pentru circulaţia autobuzelor oră- * şeneşti, uzina electrică, care este o operă tot a acestui con­siliu încă din anul 1930, şi ale cărei lucrări de înfiinţare de­curg cu o rapiditate, care va permite punerea ei în funcţiune în primăvara viitoare.In continuarea expozeului, d-1 primar atinge chestiunea şoma­jului, a diferitelor clădiri şi aşe­zăminte publice, situaţia drumu­rilor, apaductului şi a canali­zării, terminând cu necesităţile pe care oraşul trebue să le sa­tisfacă, ca staţiune climatică.După expozeul, terminat în aplauzele celor prezenji şi asu­pra căruia vom mai reveni, — s-a continuat ordinea de zi, ale- gându se diferitele comisii de specialitate şi reprezentanţii pri­măriei în comitetele şcolare etc.La interpelări, d-1 consilier d-1 consilier păr. protopop H o- dârnâu, luând cuvântul în che­stia mutării şi evacuării cimiti­relor din oraş,—s-a declarat mul­ţumit cu răspunsul d lui primar, care a dat lămuriri, arătând că lucrările pentru amenajarea no­ului cimitir central sunt în curs.D l consilier Traugott Copony a cerut, ca pentru importanta ce o prezintă, expozeul d lui pri­mar să fie tradus şi în limba minorităţilor etnice şi împărţit acestor consilieri. D sa mai face apoi unele obiecţiuni cu privire la locul construirii transforma­torilor curentului electric, rămâ­nând de acord cu lămuririle date de d-1 primar în această ches- ] tiune. La observaţia d-sale că ar

fi bine să se păstreze continui­tatea şi activitatea conducerii municipiului, care e stânjenită de disolvările şi înlocuirile ce­lor însărcinaţi cu conducerea treburilor obşteşti ale oraşului, i-a răspuns d-1 consilier păr. dr.P. Debu, arătând adevărul, că tocmai prezenja actualului con­siliu, în locul în care se află, este o dovadă a împlinirii do- rinjei exprimate de antevorbitor. Ori, sub trecuta guvernare na- ţional-ţărănistă — a spus d-sa — s-a stabilit de prima dată prin înlocuirea comisiilor interimare cu consilii alese, ceea-ce cere d-1 consilier Copony. Dacă însă guvernarea ritmului nou a între­rupt activitatea consiliilor, prin readucerea comisiilor interimere, vina nu poate cădea asupra ac­tualei guvernări.D-1 păr. dr. Debu, în conti­nuare, cere să se repare ne­dreptatea făcută diferitelor bise­rici de către comisia interimară

din timpul guvernării iorghiste, care a luat bisericilor ajutorul de câte 3 stânjeni lemne de foc, pe care îl aveau mai înainte dela primărie.D-1 preşedinte promi/e că va avea în vedere această dreaptă cerere, — şi declară tot odată şe­dinţa închisă, după ce ordinea de zi a fost terminată şi nime nu s-a mai anunjat la cuvânt.De încheiere, o constatare pe cere nu o facem pentru a măguli, ci pentru a ne exprima bucuria că felul cum a decurs prima şedinjă a consiliului, con­dusă cu tactul şi priceperea noului primar, ne întăreşte spe­ranţa că oraşul nostru are în fruntea sa oamenii înţelegători şi cu inimă fată de nevoile ob­şteşti. Oamenii vremii, despre care foarte cuminte a spus în expozeul d-sale d-1 primar, că greutăjile care le stau în drum, nu le vor privi ca piedică în activitatea lor ci ca îndemn de o mai intensă muncă pentru bi­nele comunei, pătrunşi fiind de adevărul că „în vremuri grele se cunoaşte omul“.

Convocaţi de prefectul jude­ţului Braşov d-1 G eorge Cuteanu, s'au prezentat primarii şi notarii din judejul Braşov la conferenfa administrativă în ziua de 13 Oct. 1932 în sala Prefecturii. Prefectul judeţului deschide adu­narea cu un prejios expozeu a- supra vie{ii administrative, atră­gând atenţiunea tuturor facto­rilor chemaţi a face cât mai mari economii bugetare. Printre altele pune în vedere ca no­tarii să nu figureze numai ca simpli salariaţi ai statului ci ca oameni de iniţiativă ai comu­nelor şi să sădească în sufletul ţăranului sentimentul bunelor porniri spre o bună gospodărie. Se impune această datorie şi în urma faptului că notarii din Ardeal se bucură de o cualifi- cajie superioară fajă de cei din Regatul Vechiu.Referitor la alocajiile buge­tare —- spunea preşedintele prefect — ca nici un ban să nu se cheltuiască fără rost, fără motiv binecuvântat.După cuvântarea plină de sfaturi a d-lui prefect, care este un om de inimă, cunoscător a chestiilor în administraţie şi al necazurilor populaţiei, ia cuvântul directorul Prefecturii, d 1 Dă- nilă Şerban, care dă unele lă­muriri asupra legei organizaţiei administraţiei locale. D-sa arată că în timpul din urmă Ministe­rul de finaţe a legiferat scă­derea impozitelor şi ştergerea dobânzilor, ceea-ce pentru con­tribuabili însemnează o uşurare simfită.Arată mai departe că multe comune au întârziat cu distri­buirea carnetelor de identitate şi în consecinţă dă ordin sever ca în timp scurt să se distribue aceste carnete, în vederea ale­gerilor judejene şi comunale ce vor avea loc în toamna aceasta. In urma unui ordin al Ministe­rului de Interne s’a hotărât şter­gerea jetoanelor de prezenjă a membrilor din Comisiile Interi­mare. Se intenţionează din par­tea Ministerului ca aceste ser­vicii să fie declarate ca juneţii de onoare.In legătură cu aceasta d-1 di­rector al Prefecturii a adus în discuţie chestiunea brevetelor de beuturi spirtoase, luând parte la discuţie mai mulţi notari.Şeful contabilităţii, consilierul financiar Valeriu F lorea a făcut o expunere asupra întocmirii bugetelor comunale în confor­mitate cu legea, stăruind să nu se facă abateri din făgaşul le-

dorit şi roagă factorii adminis­traţiei rurale să dea cât mai mare interes pentru refacerea lor.D-1 prefect al judeţului îndru­mă pe primari şi notari a con­centra în bugete toată jo r fa fi- nanciară în jurul refacerii şose­lelor. Referentul I. Duşoiu în ex­punerea sa afirmă că drumurile bune suntMojdovadă a civilizaţiei.Medicul primar al judeţului Dr. Pompiliu Nistor lămurind vând chestiuni din legea sani­tară spune că în conformitate cu art. 68, 78 din legea sanitară fiecare comună este obligată ca în luna lui Septembre a fiecărui an să întocmească liste, de oa­menii săraci, cari urmează a se

Inginerul 1. Duşoiu arată că şoselele judejene lasă mult de

împărtăşi gratuit de ajutoare şi medicamente.Medicul veterinar Dr, I. Noa- gh ea slărue pe lângă factorii competenji a depune silinţe în contra răspândirei boalei antrax la vite. Această boală a făcut ravagii în câteva comune din judef.D-1 Dr. G eorge B a lcă ş juris­consultul judejului Braşov a dat esplicajii asupra procedurii, în cazul când comunele sunt ne­voite a intenta procese în contra particularilor sau anumitor între­prinderi etc. limpezind unele chestiuni dubioase.D-1 R oşcu lef preşedintele C a ­merei de Agricultură dă relaţii referitoare la însămânjări, pro­miţând tot sprijinul pentru plu­gari.De încheiere d-1 prefect al ju­deţului multămeşte membrilor pentru interesul arătat, iar nota­rul G . Comşa în numele confe- rentei aduce mulţumiri d-lui pre­fect pentru îndrumările date.După o mică pauză, d-1 se- efetar general I. P o d ea confe- renjiând numai cu notarii pune la ordinea zilei problema înfiin­ţării unei federaţiuni a funcţio­narilor publici secjia Braşov.Notarii au aderat la înfiinţa­rea unei federajiuni, alegându-se imediat 3 comisiuni, din care fac parte notarii G . Comşa, Bumbea, Nastea, Gouman, Gra- ma, Porr, Bock şi încă alţi doi.Constatăm că aceste întruniri administrative îşi au rolul lor bine definit.Conducătorii comunelor simt mare trebuinţă de astfel de în­truniri, câştigându-şi astfel con­vingerea că ei nu sunt ceva ne­glijabil şi că cu concursul lor se pune câte o peatră solidă la temelia vieţii administrative adu­când un aport important intere­selor de propăşire a ţării.

U L T I M A

Notarul N. H am sea•

o a r a .1

Sub noul guvern ManiiBucureşti, 22 Oct. i 932

Primul consiliu de miniştri. In prima şedinţă a con«-i- I lui de miniştri întrunit la 21 Oct. a. c., d. preşedinte al 81 lui liului a făcut o expunere a situaţiei politice şi a salutat p e ^ l brii noului guvern, muliumindu-le pentru sarcina ce şi-au asum tŢ Adresează aceste mulţumiri atât miniştrilor membri ai partid i i najional-târănesc cât şi d-lor miniştri N. Titulescu şi general J sonovici, cari aduc o preţioasă colaborare în opera grea de J facere a tării. re1

D. Titulescu a răspuns că deşi nu este membru al partid I Iui najional-ţărănesc, totuşi se simte strâns legat de acest guver prin sentimentul de dragoste de tară şi de dragoste fată de pr j şedinţele de consiliu personal. p “D. preşedinte al consiliului în asentimentul unanim aduc mulţumiri d-lui Al. Vaida-Voevod pentru neobosita activitate naj triotică desfăşurată de d sa şi de guvernul ce a prezidat. P 1 Acordul cu S o c Naţiunilor. Tratativele cu Rusia. In faJ ziariştilor români şi streini d-1 I. Maniu a făcut eri importante dej clarafluni asupra programului noului guvern arătând că se va eoni tinua opera de guvernare începută sub guvernul d-lui Vaida. 1 declarat a p o i:„Guvernul trecut a început negocieri cu Societatea RaJ

ţiunilor pentru o colaborare tehnică în vederea restaurării finanl ciare şi economice a ţării. Aceste negocieri au fost amânate, dai am credinţa că vor fi duse la bun sfârşit şi că printr’un acord! compatibil şi cu interesele superioare şi cu demnitatea Statului român, vom isbuti s ă facem un p a s hotărâtor pentru consolidai rea tării, uşurând sarcin ile e i bugetare ş i contribuind la restaurai rea e i financiară ş i econom ică.In ce priveşte politica externă, guvernul va merge cu fermi­tate şi fără ezitare pe căile tradiţionale: respectul alianţelor şj menjinerea tratatelor. [In ce priveşte U. R. S. S., suntem dispuşi a avea cu ele celJ mai bune raporturi şi dorim sincer a încheia cu e le un pact daneagresiune.Guvernul prezidat de mine fiind acela care a ratificat timpul său pactul Kellogg şi l-a prejuit atât de mult încât i-a pus în vigoare cu anticipaţie, prin protocolul dela Moscova, nu poale fir eş te sem na decât un pact d e neagresiune, ca re s ă nu pună Rom ânia într'o situafiune de inferioritate fa fă d e a c e e a pe core| i-a creat-o pactul K ellogg .Negocierele cu Sovietele vor fi reluate, ele fiind numai sus] pendate până în Novembrie.

Nouii su bsecretari d e stat au fost numiţi d-nii: Armând Că-1 linescu şi /. Pop la ministerul de interne, M. Ghelmegeanu la| domenii, P etre Andrei Ia instrucţie, Radu Irim escu la aviaţie, An­ton Crihan, pe lângă prezidenţia consiliului şi S avel Rădulescu\ la externe.

N FO E M A Ţ IT JND-1 Al Vaida-V’oevod, fost prim-ministru, a fost primit Mier­curi la amiazi, după depunerea jurământului quvernului Maniu într o audientă de M. Sa Regele, fiind re{inut şi la dejun.Cu acest prilej M. Sa Regele a distins pe d-1 Vaida Voevod, cu Marele Colan al Ordinului Carol I.F arastas întru amintirea Re­

gentului Buzdugan Azi Sâm­bătă, 22 Oct. are loc la mo­şia Buzdugan parastasul de trei ani dela moartea Regentului Buzdugan.

Un accident de aviaţie avut loc Mercuri dimineaţa Braşov. Un avion de şcoali era condus de căpitanul Romaj nescu, care la un moment dat simţind că se află în primejdie] s-a aruncat cu paraşuta din a- vion. Căzând la pământ, capij tanul şi-a fracturat piciorul dre[ şi s-a rănit la faţă. Avionul intri timp a aterizat singur, rupân-l du-şi aripile şi trenul de eterij saj.Numirile în învăţământul

primar. Ministerul instrucţiunii, direcţia învăţământului primar, aduce la cunoştinţa tuturor ce­lor interesaţi că numirile de ti­tulari din învăţământul primar, nu se fac decât din seriile de băiefl, 1929 inclusiv şi fete 1930 inclusiv.Toate numirile de învăţători titulari făcute la inspectoratele regionale şi apărute în presă, ! din seriile 1930 băieţi şi fete j 1931 şi 1932, se revoacă la mi- I nister.D-nii inspectori şefi ai secţiei învăţământului primar, de pe lângă serviciile locale de învă­ţământ, au fost convocaţi Ia mi­nister, Luni 24 Octombrie c., pentru verificarea şi încheerea definitivă a numirilor.

A vis vânătorilor. Aducem cunoştinţa vânătorilor, că Inspecj toratul general de vânătoare din Ardeal va publica săptămânal în ziarul „Gazeta Transilvaniei toate ordonanţele privitoare h vânat.

1.1 II. ILIES1I__J* ______.• !!« * A o «nltflj

Cam era Agricolă Braşov,Palatul Prefecturii de Judeţ, ca­mera 40 etaj II, cumpără o casă în centru sau în apropiere ime­diată, adaptabilă pentru birouri, al cărui cost să nu treacă de ,1.500.000 lei. Se primesc direct vânzători, oferte scrise. — D i­recţiunea.

deliaiprifii’iuiştuIteliirleiitareletrcitriar>ale:iuiltăierilenjăriinti

uf]iaDilăpeu |e i fi iu

Cleibm]I resoileloifflektpstf relati|0a:iS«BitivB ox. In atenţiunea boxerilor şi celor cari vor să boxezej se aduce la cunoştinţă cf Luni seara la ora 8 se va tinŢ o adunare generală a boxerilol locali, având a se face prega1 tiri pentru campionatele regioj nale şi naţionale de box. Toi odată se va hotărî şi un antrej nament special sistem francoi englez. Adunarea se va ţine ll5 Strada Lungă la restauran ulj Mielul alb.

tipografia V ictor B ran isce , Braşov

medic specialist de spifa caută şi tratează P>‘nR A ZE X (Roentgen)

D iaterm ie , Ultra-V ici«*»« «H r e a t i electr««*-

boalele de plămâni, ■stom ac, ficat, rinichi, |PIAŢA LIBERTĂŢII l0' C o n s u l t 3 —6 j

iV i r ar e» »1 «*•*• "*Redactor-şef