IOAN GH. SAVIN Profesor Unlversital'-

ICONOCLASTI ,

ŞI

APOS TATI ,

CONTEMPORANI

BUCUREŞTI TIPOGRAFIA CĂRŢILOR BISERICBŞ'L'J

1932

Preţul eJO J eri. www.dacoromanica.ro

IOAN GH. SAVINProfesor Universitar

ICONOCLAgI

APOSTATI

BUCURE$TI.

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI

1932

*1

www.dacoromanica.ro

DREPT PREFATA

Aparitia in volum a acestor scurte studii, pu-blicate, cele mai multe din ele, ca foeletoane in2iarul Calendarul", se datore$te indemnului P..S. Visarion Puiu, Episcopul Hotinului, care $i-a.lust asuprali toate cheltuelile tiparului.

P. S. Visarion nu e la prima sa faptd in acestdomeniu. Alte publicatii au precedat-o pe aceasta.,51 altele vor urma. Ceea ce e mult, e foarte mult,pentru aceste vremuri de asprd crutare a banului.

Pentru ajutorul dat, eu ii exprim $i pe aceastatoatci gratitudinea.

26 Octombrie 1932.

KLITORUL.

cute,

www.dacoromanica.ro

I.

PROBLEME RELIGIOASE.

0 serie de studii asupra problemelor religioase !Yor interesa ele oare pe cititori si in ce masura?

Intrebarea s'ar parea superflua, odata ce religiatrece drept bun obstesc, jar problemele ei, cutimi de cer si adancimi de genune, sunt object depermanents seductiune.

Asa ar trebui sd fie.Contactul cu realitatea cotiaiand, de care trebue

sa tinem seams, complied. Si schimba insa, intrucatva, chestiunea.

Lumea noastra romaneasca se situiaza pe po-zitii foarte felurite, cand e vorba de religie si pro-blemele suscitate de ea. Cel putin in ce privesteintelectualii dela orase. Pentru multi dintre acestiaproblemele religioase sunt mari necunoscute.

Cativa afiseazA fatd de ele atitudini agresive cuveleitati de ateism stiintific".

Multi se. complac intr'un fel de indiferentism in-gaduitor, satisfacut practic prin ritualul traditionalsau obligatii sociale.

Altii, nici atat !S'ar parea deci, dup.& aspectele vietii de oral,

ca in materie religioasa suntem, sau atei, sau in-

www.dacoromanica.ro

6

diferenti, sau simpli practicanti ai unei ritualisticifamiliare on protocolare.

Decat in chestiunea religioasa la not ca si in ceaetnica, nu orasele sunt cele care hotardsc problema.Ci satele. Si in acestea, religia e de o indiscutabila.realitate. Poate singura realitate spiritual&

Realitate, care nu poate fi infirmata de pripiteleaberatii ale tinerilor nostri sociologi, care au decre-tat ca, in marele lui masse populare si deci in inskistructura lui genuina, poporul nostru este ateu.

Acesti adanci cunoscatori ai sufletului romanesc,pe care 1-au analizat si disociat dupa ultimile teoriisociologice ale confratilor lor: d-nii Emil Durkheim,Salomon Reinach i Levy Briihl, dupa cum vedetitoti francezi au ajuns la constatarea ca poporulromanesc n'are o religie propriu zisa, cum nici n'aavut una dealungul veacurilor, ci acolo, un amalgamde superstitii, vraji si practici in amintirea mortilor.

Exact ca intr'un trib australian oarecare.Pe baza acestor consideratii, criticii dela Viata

Romaneasca" au si etichetat de snobism orientareacatre. un mai pronuntat spiritualism crestin a tineriinoastre generatii de dupd razboiu. Facand aceastadescoperire, poporanistii eseni, erau in vadita con-tradictie cu autoctonii din strada Sarindar, care odeclarasera, la randul lor, de : anacronism.

Anacronism ? Ei da, asta ar mai merge. Darsnobism? Fireste. Odata ce poporul romanesc eateu, ortodoxismul militant al tineretului nu puteafi decat articolul de imprumut. Si anume din Franta...catolicd. Vezi, Doamne, el a fost luat deadreptuldela tomistul Maritain. Sufletul nostru este straindoar de astfel de inflatii... mistice !

www.dacoromanica.ro

7

Nu s'a ridicat insusi d. prof. Reidulescu-Motru,cu toed gravitatea catedrii autoritatea vrastii, sadenunte obscurantismul acestui misticism de im-port, daunator claritdtii noastre de logicieni eme-riti si pozitivisti consumati?

Dar sd lasdm aceste ciudatenii facute in pripaunor avanturi polemice necontrolate.

In ce priveste populatiunea dela tart cel putin,realitatea nu mai suferd discutii. Milioanele de td-rani, care-si due viata intre cele cloud minuni alelui Dumnezeu: pamant cer, nu au cum sa-si fidiformat simtirea $i judecata. Ei cred. $i sunt cre-dinciosi sub semnul stapdnitor al crucii: crestini.

Prin ei, crestinismul este marea putere stapdni-toare a sufletului romanese.

$i cum orasele noastre nu sunt in cele ce auele mai pur si mai bun decat o prelungire a sa-telor, stau si ele sub puterea calduzitoare a ace-luias crestinism. Dovada ne-o dau acele puternicereactiuni in care isbucnesc, de sub pasivitatea foraparenta, acesti citadini, and iii simtesc primej-duita credinta for strabund.

Sd-si aminteased numai cineva de brusca reac-tiune ivita in acest frivol" Bucuresti contra provo-catiunii catolice a canonicului Baud, reactiune carea dus la fondarea Societatii ortodoxe a Femeilorromane", care aci iii are origina.

$i dovada ne-o evidenta directs, marelereviriment sufletesc al tinerii generatii de azi, ca-re-si incalzeste sufletul din tezaurul dumnezees-cului Mantuitor.

E drept ins& ca acest crestinism isi are partile

da.",

si

si

si

www.dacoromanica.ro

8

lui de umbra si uneori de diformare. E deajunssa ne gandim la crestinismul iudeofob" al d-luiA. C. Cuza, impartasit de o mare parte din stu-dentimea cresting, sau la cel cu totul aparte, alArhanghelistilor" d-lui Corneliu Codreanu pen-tru a ne ilustra afirmatiile.

Crestinismul acesta are nevoe de mai multa inte-riorizare. Si desigur si de o mai larga precizare.

Suntem fata de dogmele credintei de o groaznica,aproape ofensatoare ignoranta.

Din cauza acestei ignorante, pactizam cu doctri-nele asociatiunile cele mai ireconciliabile cucrestinismul.

Suntem crestini totus frequentam, ca membriasidui, lojile francmasonice !

Ne inchinam Mantuitorului Christos, dar in acelastimp o facem pe membrii devoti ai societatilor teo-sofice, exultam dupa magismul indic sau mesianis-mul lui Krima-Murthi!

Avem in crestinism cel mai larg si mai categoricimperativ al dreptatii sociale $i al infratirii univer-sale si cautam totusi remediile pe &dile anarhieirevolutionare, sau ne tinem mortis de coada ligilorInternationale de pacificare universals.

Daca crestinismul nostru ar fi mai adanc $i maiactiv, am gasi in el suficiente retete salvatoare.

Iata atatea probleme care-si asteapta, din punct devedere crestin, o mai larga lamurire o mai cate-gorica precizare. Ceia ce vom cauta sa facemin aceasta prima serie de scurte studii ce urmeaza.

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

II.

CRETINISM SI FRANCMASONERIE.

Intre curentele ostile cre§tinismului vizate in arti-colul nostru de deschidere i fath de care con§tiinta.cretina dela not trebue sä-$i impun'a o atitudineprecish, francn2,asoneria este citata la loc de frunte.

Introdusa in tarh de liberalismul bonjuri§tilor"dela 1848, ea n'a avut in trecut prea multh trecere.Cuvantul mason" avea in sine ceva rau famat.Cu timpul ,masoneria ajunsese o preocupare predi-leen', a evreimei noastre intelectuale, §i a catorvaobscure personagii dintre Romhnii doritori de a segasi in treaba, participand la astfel de comitete §icomitii", mai mult sau mai putin secrete §i inter-nationale.

Capriciile vietii noastre politice au facut insh dinguvernul zis de tehnicieni" al d-lui Iorga, unguvern de francmasoni. In afard de premier, aproapetoti membrii acestui guvern, in frunte cu d-1 Arge-toianu, marele for patron", fusesera recrutati dinlope masonice. Lucrurile insh' se tineau mascate.

lath insh eh disputa angajata asupra francmaso-neriei in parlamentul thrii §i controversa ivita intre

www.dacoromanica.ro

10

interpelator, d-rul Trifu representantul banciiministeriale, subsecretarul de stat dela interne d-1Otescu, asupra raporturilor dintre cretinism §i franc-masonerie, da acestei vechi obscure probleme,un pasion,ant accent de actualitate.

Sunteti ostili religiei cre§tine, a carei distrugereo urmariti, afirma interpelatorul d. dr. Trifu.

Nu suntem contra nici unei religii §i mai putincontra cre*tinismului §i nu ne cunoa§teti doctrina,faspunde d. Otescu, facand apologia francmasoneriei,uitand, probabil, ea vorbea de pe banca ministe-riald §i nu din oficina unei loji masonice.

Nu cunoa§teti d-voasted cre§tinismul, ar fi pututriposta pe bun drept d-rul Trifu, dar falsificati ma-soneria, cum foarte just a remarcat aceasta NichiforCrainic in ziarul Calendarul", ziar, care si -a facutun pullet de program din demascarea i combatereami§cdrii masonice.

Acum, ca interpelatorul n'ar fi cunoscut de-a fir-a-par masoneria, lucrul n'ar fi de mirare, odatd ceavem deaface cu o doctrind °cult& care-§i are tamechiar pentru o parte din membrii sai.

Dar ceeace e curios se pare ca., nu o cuno§teanici apdratorul, odata ce d-sa o vedea in buildarmonie cu cre§tinismul.

Lucru de mirare, caci e de presupusdat fiindlocul pe care d-sa i1 ocupa pe banca ministeriald,sa fi fost mai aproape de treapta Venerabililor",decat cea a novicilor, cdrora le sunt ascunse saufalsificate marile adevaruri masonice".

Un fapt este sigur : ca d-sa nu cuno§teaSau it ignora. Ceiace e tot una. Si ca d-sa

si

ti

cresti-nismul.

www.dacoromanica.ro

11

sunt toti acei care cred, ca principiile masonicesunt compatibile cu cele ale credintei cretine §ica pot deci actiona in lojile masonice, ramanandin acelai timp §i in cadrele bisericii.

Ori, acest lucru nu se poate. Apartincind uneia,to excluzi, fatal, din cealalta. Tata ce trebue deplinlamurit. Cel putin din punct de vedere al doctrineicre§tine, care nu are nici un interes ca echivoculsd continue. Cum it are francmasoneria, pentru a-§i.recruta §i mistifica adeptii.

Cad ce este Francmasoneria ? Sa incercam odefinitie : o asociatie secrets de infratire universalspeste deosebirile de rasa §i religie, pentru progresulomenirii §i perfectionarea individuals pe baza prin-cipiilor furnizate de ratiunea umand.

Cred ca aceasta definitie va fi primita ca justa,chiar de cei mai susceptibili dintre masoni. De altfelea corespunde intru totul constitutiei masonice, pro-mulgate in 1885, din care extragem §i citam : Franc-masoneria, institutie filantropica, filosofica §i pro-gresiva, are de obiect cercetarea adevarului, studiulmoralei §i practica solidaritatii. Ea lucreaza la per-fectionarea intelectuala Si. socials a umanitatii, avanddrept principii : toleranta mutuala, respectul de altul§i de sine, §i libertatea absolute de con§tiinta. Eaisi interzice on ce afirmatlune dogmaticci. Ea aredrept deviza: libertate, fraternitate, egalitate. Ea re-comanda propaganda prin exemplu, grai *i scris,sub rezerva pastrarii secretului masonic".

Acestea sunt principiile de baza ale masoneriei,fie ea a marelui Orient sau cea scotiana. Nimicdespre religie. Dar totul contra ei. Francmasoneria

www.dacoromanica.ro

12

este o asociatie filoso flea, nu insa Si religioasci.Principiul ei este refuzul oriccirei credinte dog--matice, ceeace in esenta este refuzul oricarei cre-dinti religioase. Singura sursa a principiilor direc-toare o °felt ratiunea umank Deci e exclusa oriceintervenire a revelatiunii, far& care nu exists, nupoate exista, o religie. Drept conduits religioasa amembrilor nu e indicat decat: principiul tolerantei.Dar $i sub aceste principii, not still ce se ascunde :Tazboiul contra bisericii cre ?tine.

La ce se reduce aceasta libertate religioask afisatade francmasonerie, am vazut-o in timpul revolutieifranceze care, faurita in oficinile lojilor masonice,§i-a valorificat prin ghilotind : libertatea, egalitatea§i fraternitatea, si prin mascarada Zeitei ratiunii"purtata pe strazile Parisului toleranta religioask

Se ziee : excese, de care nu-i vinovata, ideologiamasonica. Excese care se repeta insa oriunde aceastaideologie a ajuns la fapta. Uitati-va la tragedia ca-tolica din Spania, svArlita. in haosul republican sianti-clerical de aceiasi ideologie masonick care nupoate fi altfel. Si uitati -va, mai ales, la sinistra tragediedin Rusia Sovietick fruct al aceleiasi actiuni disol-vante si clandestine a francmasoneriei internationale.Toleranta ei este o vorba. Sau un compromis. Infond ea nu accept& ea nu poate accenta religiile, so-cotite drept mari piedici despArtitoare intre popoare$i mai ales piedici in calea progresului umanittitii.-Chiar data francmasoneria accepts ideea despreexistenta unei divinitatii $i detests ateismul, pe care-1_si interzice membrilor sal 5tim asta.

Ceace nu schimba insa problema. Fiinddi Dumne-

www.dacoromanica.ro

13

zeul mason, marele arhitect al lumii", nu este iiinu poate fi obiect al unei religii. El este o simpla-entitate metafizica fara set poata na§te sau ingaduiun raport posibil cu omul sau cu lumea. E conceptia_deista a divinitatii, care, dupa ce a creiats'a dezinteresat complect de ea, omul ramanand laluminile destinele propriei sale ratiuni. Este Dum-nezeul lui Epicur .5i al lui Voltaire, imaginat de-unul ca antidot contra himerii religioase" §i postulat_de altul, pentru a expulsa mitul lui Christos din,lume".

Si atunci unde mai este loc pentru religieconceptia francmasonica ?

Dar, set admitem totu§i, Ca acolo unde e admisa_ideia unui Dumnezeu creator, poate fi loc i pentrureligie. Pentru oricare religie, inset nu pentrucrestinism.

Cre§tinismul na§te prin marea dogma §i marea_minune a Intrupdrii 0 a lidscumpardrii §i trae§tedin prezenta mistica a Mantuitorului §i asistenta_harica a sf. Duh in biserica.

Admite, poate admite conceptia deists-rationalists_a masoneriei intruparea Dumnezeului-Om §i pre-zenta lui mistica in lume pans la sfar§itul veacurilor?'

Nu fiindca nu admite posibilitatea minunii.Nu fiindca nu admite intervenirea divinitatif

in mersul lumii §i al umanitatii.Nu fiindca nu poate admite dumnezeirea lui-

Christos.Nu be poate admite, caci atunci s'ar desfiinta.Dar atunci cum ramane cu cretinismul §i cu mem-

brii, care se zic inca cre§tini, din lojile masonice?

lumea,

si

www.dacoromanica.ro

14

Singura credinta intro divinitate, expulsatd din--colo de marginile lumii, nu ingadue o religie simai ales nu ingadue religia cre ?tind.

Caci data fats de Dumnezeul abstract si arid alIslamismului sau Iudaismului conceptia masonicaar putea gasi puncte de contact si ingaduintd, cuDumnezeul viu si in permanent contact cu omulrascumpArat al Crestinismului, ea nu gdseste niciunul. Pentru ca nu-1 gaseste pe cel dintai : Divini-tatea Mantuitorului. In chiar cea mai apropiata decrestinism dintre loji, cum este socotita cea scotiand,Christos nu este decdt un mare geniu, un mareinitiat, un mare mason clack' vreti, dar nu un Dum-nezeu. Un om, un ref ormator religios, pus pe aceiasilinie de veneratie si respect cu Buda, Mahomedsau Moissi. Deci un rabbi" oarecare, exit din geniulrasei iudaice, caruia i-a apartinut si-i apartine.

Cu aceasta ultima ofensd, care face din crestinismo anexa minors a vechiului Judaism, isi fixeazdfrancmasoneria pozitia sa Mts de crestinism.

Si dacd asa stau lucrurile mai poate fi vorbade conciliere intre crestinism si francmasonerie ?Mai poate sta cineva, care-si is in serios crestinismulsau, in o loje masonica in care Dumnezeirea Man-tuitorului este, de piano ", tagaduitd, fard a fi elinsusi un tagaduitor al acestei divinitati ? Un apo-stat ?

Aici nu e vorba de calcul si de oportunitati, cide adevdr. Cine crede ca poate tral in acest echivocse inseald.

Intre crestinism si masonerie e complecta si abso-luta stare de opozitie si excludere.

www.dacoromanica.ro

15

Cine crede in evanghelie §i in Isus Mantuitorul,nu mai poste actiona si oficia in lojele oculte alemasoneriei, inlocuind crucea cu mistria misteruljertfei celei fara de sange cu misterele oculte alemasoneriei. Lucrul acesta trebue bine precizatbine §tiut, spre a se inceta cu mistificarile echi-vocurile, care staruesc si din o parte §i din alta.Din partea crestinilor, care vorbesc de teismul §ielevatia moral& a masonilor, ca $i din partea ma-sonilor, care vorbesc de perfecta concordanta intreputerea mantuitoare a crucii si cea ziditoare araistriei. Deosebirile sunt esentiale fundamentale§i tine crede in Dumnezeul cre§tin, nu mai arenevoe de Dimiurgul pagan al masoneriei.

si

sisi

$i

www.dacoromanica.ro

CRETINISM $I TEOSOFIE.

Teosofia ? Sa constitue ea si la noi, o realitate,fata de care constiinta cresting se simte datoare areactiona si a-si fixa o atitudine ?

Socotim ca da.E doar in amintirea multora Inca, ciudatul si

amuzantul spectacol pe care l'a oferit o parte dinpublicul capitalei, cand cu venirea printre noi atandrului sportsman Indian Krishna-Murti, decre-tat noul Mesia" de catre teosofi.

Imbulzeala admiratorilor, veniti sa-1 vada, a lostatat de mare, incat biata zeitate indiana era sa su-combe in hallul de la Athenee-Palace, sub naval&sufocanta a Magdalenilor admiratoare.

Cu ce impresii va fi plecat dintre noi exoticulfiu al Indiei, purtat de impresara sa Annie Besant,marea preoteasa a teosofiei, in lungul si latul lumii,Dumnezeu stie. Pentru noi insa impresiile au fostdeconcertante si triste. Deconcertante, fiindca teo-sofia se vadea a fi cu mult mai raspandita la noidecal am fi putut banui. Trista, fiindca marea ma-joritate a adeptilor ei apartineau claselor noastrede sus. $i mai ales femeilor.

www.dacoromanica.ro

17

Sa fi fost acest fenomen un simplu act de sno-bism, sau de sete dupa senzational ?

Hipoteza aceasta ar putea fi acceptabila, avandin vedere predilectia elementului femenin pentruteosofism, data tragica moarte a scriitoarei Bu-cura Dumbravci, pe drumul de intoarcere din Indii,unde se dusese sa afle la sursa rnarele adeva-ruri" ale teosofiei, nu ar puncta cu un aer de sum-bra tragedie aceste bizare preocupari teosofice alelumii noastre femenine.

0 alta explicatie a acestui fenomen ar oferi-opoate faptul ea doctrina teosofica e creatia a cloud.femei : o rusoaica Elena Blavatschi, o engle-zoaica Annie Besant. Caci teosofia se datoresteexclusiv acestor cloud femei.

Doua spirite nelinistite $i extravagante, pline decontradictii si atrase de setea de mister.

Abandonand crestinismul, pe care amandouapracticau in chip ardent, peregrineaza, rand pe rand,prin diferitele asociatii oculte, se dedau la spiritism,frequenteaza lojile masonice, se initiaza in prac-ticile magice, ca sa le reconcilieze apoi pe toatein misterele hinduismului budic, pe care-1 declaredrept singura religie compatibila cu ratiunea sisetea de eliberare a omenirii.

Gloria data e una, de a fi intemeiata teosofia,revine Elenei Blavatschi. Apartinand prin nastere

maritis inaltei aristocratic ruse, ramasa foarte detanara vaduva, se deda speculatiunilor spiritiste, infloare pe atunci. la curtea Tarilor, calatoreste inEgipt si Indii, pentru a se initia in tainele si prac-ticile ocultiste dupa ce-i esuiaza o prima incer-

I. Gh. Savin. 2

§i

it

si

§i

www.dacoromanica.ro

18

care de a fonda o societate spiritista, in Egipt, is-bute$te a infiinta prima societate teosofica in New-York, in anul 1875. De atunci $i dateaza teosofia.

Noua doctrina a societatii nu era decat un bizaramestec de credinte $i practici foarte diverse, demagism, ocultism, spiritism $i mai ales de budism,din care ea imprumutk in cea mai mare parte, cos-mogonia, terminologia ca organizarea cultica.In India, la Aydar, 1$i fixeazd Elena Blavatschisanctuarul central al nuoii sale religii.

Totu$i opera Elenei Blavatschi s'ar fi destramatfoarte curand, daca nu ar fi avut sprijinul, venitla timp, al Anniei Besant.

Temperament tumultuos $i activ, renegand cre$-tinismul pe care-1 practicase aproape cu exaltare,parasinduli casa, familia $i pozitia sociala, fostasotie a ministrului anglican Frank Besant, devinerand pe rand, atee maltusianista, spiritista $i mem-bra asidua a lojilor masonice,.$i a diferitelor aso-ciatii ocuitiste. Intalnirea cu Elena Blavatscki, oca$tiga definitiv pentru teosofie.

Fixandu-se la Aydar, unde prime$te marele botezbudic : Pansyl"-ul, ea intreprinde o viguroasa cam-panie in sprijinul teosofiei. Stdpanita de credintabudica a purificarii prin reincarnare, pe care ointegreaza definitiv in doctrina teosofica, pentrua da lovitura de grape dogmei cre$tine a rescum-pararii, Annie Besant, crede a fi gasit in tanarulhindus Crishna-Murti, pe purtatorul mesagiilor di-vine, $i pe care il $i proclama drept noul Mesiaal lumei, reincarnare a marelui Buda, Mantuitorul,Purificatorul.

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

19

Aceasta ultima si directs bizarerie a marei preo-tese a teosofiei a provocat vii proteste in sanuladeptilor, care s'au si despartit de miscarea teoso-flea patronata de dansa, fondand la randul lor,antroposofia", condusa in Franta de EdouardSchure, iar in Germania de Rudolf Steiner. Antro-posofia, evitand extravagantele teosofiei, incearcaa fi mai prudenta si mai stiintifica", ocupandu-semai mult de destinele omenirii, de cat de activi-tatea divinitatii.

i acum, dupa acest scurt istoric, sä vedem caresuet marele adevaruri, pe care le-au desvaluit lumiisi adeptilor lor, cele doua fondatoare si conduca-toare ale teosofiei ?

Mai intai, o prima intrebare : Este teosofia o re-ligie ?

Ea se proclama ca atare, oferind adeptilor ade-varul rational asupra divinitatii, omului si a des-tinelor acestuia.

Ce invata insa teosofia despre Dumnezeu ?Sa ascultam pe Elena Blavatscki : Divinitatea

noastra este acea putere misterioasa de evolutiesi involutie, omniprezenta, omnipotenta si omni-stienta potentialitate creatoare". Orice alts concep-tie despre divinitate e respinsa categoric ca incom-patibila ratiunii si divinitatii.

Dar poate fi divinitatea, astfel conceputa, obiectde adoratie, deci obiect al religiei?

Ori ce religie isi cere un Dumnezeu personal.Noi respingem ca nedemn de divinitate orice

idee de Dumnezeu personal, care transforma ideia

www.dacoromanica.ro

20

de divin in antropomorfism" zice Elena Bla-vatschi.

Annie Besant este si mai categorica : Noi res-pingem chiar orice idee de supranatural. Naexist& nici supranatural, nici miracol, nici revelatie..Totul este o inlantuire naturals a lucrurilor, divi-nitatea nefiind cleat o desfasurare descendents $iascendents a creatiei $i existentei din univers".Deci eel mai tipic si mai eras: panteism.

Omul este compus din sapte stari, trepte sauspirite din care : 4 inferioare, $i 3 superioare, ace-stea din urma alcatuind divinul din om. In ultimulspirit superior: Manas", divinul se uneste cu omulfizic, cu materia. Moartea distruge aceasta legatura,.iar spiritul trece in starea de libertate, din care,.prin o serie infinita de reincarnari, in oameni sawanimale, se efectulaza procesul de purificare, sub.domnia fatalei legi Carma", prin care se ajungela starea de desavarsire, de Bodhi" ,5 i de in-tare in neantul budic : Nirvana", fericirea nefiintii_

Nimic alta ceva decat reeditarea vechii concep-tiuni budice.

Cum stam atunci cu crestinismul si dogma sa.capitala: Rescumpdrarea?

Rescumpararea cresting ? 0 inep(ie.Aceasta dogma cruda si idioata a sacrificiului

divin, este cosmarul inteligentii umane. Sacrificiulexpiator al lui Isus, nu poate fi admis de eel ce-crede in Carma".

'51 Isus insusi?Data a existat si acest lucru e nesigur, el nit

poate fi decat unul din incarnarile marelui Buda.

www.dacoromanica.ro

21

Cautama, un intelept, un initiat, pe aceiasi treapta.cu Osiris, Bacus sau Crisna".

Crestinismul nu e decat un complex de absur-ditati ale ignorantei religioase, culminand in cruda$i absurda dogma a rescumpararii.

Acestea sunt afirmatiile, credintele $i principiileteosofiei, dupa propriile marturisiri ale celor cloudfondatoare.

$i acum intrebam: Mai poate cineva sa se so--coata crestin, deci renascut si mantuit prin actul-sfintei jertfe de pe truce a Mantuitorului si to-tusi sa fie $i teosof, deci sa se supuna Carmei"

fatala lege de purificare a teosofiei?$i mai pot fi posibile tranzactiunile, la care sa

dedau cei care, esind de la biserica cresting, aleargasa asculte mesagiul de purificare al lui Crish-na-Murti?

Con$tiinta cresting nu are de ales : Cine e cuChristos, nu poate fi si cu Buda. Chiar cand acestBuda reincarnat, se deranjeaza cu conferintele pansla Bucuresti.

In orice caz compromisul trebue sa inceteze. Re-ligia nu e nici sport, nici capriciu de schimbatdupd vanturi, moda si curente. Mai ales cea cres-ting nu.

Vor intelege aceasta teosofii si antroposofii nostri ?

www.dacoromanica.ro

IV.

SPIRITISM I CRESTINISM.

Marea si grava problemA, din adancul cAreia aurasarit toate religiile naturale $i la tarmul careiaau esuat toate filosofiile, este problema mortii. Amortii si nu a vietii. Cel putin nu a vietii de aid.Ci a celei de dincolo.

DeasUpra vremelniciei de aici, fantoma mortii apus in spiritul primitivului, nadejdea eternitatii,si in inima certitudinilor savantilor spinul indoelii:Oare totul se sfarseste aici ? i daca nu ce vaH dincolo?

0 lume anonima de umbre ratacitoare, supusaunei :incontinui peregrinari de reincarnAri purifi-catorii, cum credeau cei vechi, sau continuareaunei nuoi vieti, supusa valorificarii dup'a masuravietii pAmantene, cum invata religia cresting ?

Cad, golul, neantul de dui% moarte, cine ar cutezasä-1 afirme ? La cei vechi a incercat-o veselul"Epicur Si turma" sa, vrand sä descatuseze tihnavietii de aici, de cosmarul vietii de dincolo. E cu-noscuta si comoda teza a materialismului vechiu§i nou. Dar cine mai dA astazi credit conceptiei

www.dacoromanica.ro

23

materialiste ? In lupta cu spiritualismul, biruintaa ramas definitiv in partea acestuia din urma.

De realitatea primordialitatea spiritului fata dematerie :nimeni azi nu se mai poate indoi. Chiardach realitatea spiritului incurch anumite socoteliale omului de stiinta. exacta.

Prudenta, stiinta exacta rezerva pe unele dinchestiunile reclamate de existenta spiritului : me-tafizicei, pe altele : religiei. i printre acestea dinurma se numara, in primul rand, realitatea dainuirii

spiritului dupa moarte. Inabordabila ratiunii,ea e rezervata revelatiunii, credintei.

Incercarea ratiunii de a evada din prudenta careimpus-o, tendinta de a deslega pe propriul

ei cont misterul vietii de dupa moarte, e ceeaceincearca : spiritismul.

Spiritismul nu este propriu zis nici stiinta, delise prezinta ca atare nici religie, deli ar voi safie cdnsiderat ca atare. Pretentia sa este de a ficredinttiltiinte, dupa expresia folosita de marelenostru Hagleu, care, imbratisand spiritismul duphmoartea fiicei sale Iulia, i-a creiat si la noi unprestigiu, inchinandu-i cunoscuta sa lucrare : Siccogito".

Fireste, vorbind de spiritism, nu intelegem sa-1confundam cu naivele puerilele invartiri demese, la care se dedh la noi lumen in micele-ipetreceri familiare. Dupa cum tinem separamde intreaga tesatura de sarlatanism i trucaj in care1 -au amestecat atatia dintre profesionisti. Ci e vorbade preocuparea serioasa a atator cercetatori deOita, de a forta misterul starii existentii spiritelor

§i

§i

§i-a §i

§i

§i

sa-1

§i

atarii

www.dacoromanica.ro

24

de dupa moarte, intrand in contact normal§iregulatcu ele.

E posibil acest lucru pe tale naturals ? Cad pecalea exceptionala a miracolului, lucrul e dat caposibil. II afirma toate religiile. Si nu numai celenaturale, ci insu$i cre$tinismul.

Atunci care ar fi incompatibilitatea intre cre$ti-nism $i spiritism, data acesta afirma existenta su-fletului dupa moarte, $i intrucat practica spiritistconstitue o abatere dela doctrina cre$tina ?

Spiritismul, pornind dela anumite experiente, careevidentiaza existenta spiritului, ca o fond libel% $iindependents de materie, crede Ca poate determinasau constrange spiritele celor defuncti de a intrain contact natural cu oamenii. Ori aceasta pretentiea spiritismului are doua supozitii, data nu a-reli-gioase, in orice caz deadreptul$i direct anticre$tine :teza reincarnarii spiritelor $i cea a purificarii forpe calea acestor reincarnari.

Prima supozitie contravine dogmei invierii, ceade-a doua dogmei rascumpararii.

Ambele, dogme fundamentale cuprinse in chiarsimbolul credintei.

Coliziunea este deci inevitabila $1 excluziuneafireasca.

Din partea cui 'lush' este adevarul ? Fiindca spiri-tismul afirma, Ca este silit a abandona aceste dogmecre$tine, din cauza stringentii probelor experimen-tale, care stau la baza comunicarii for cu lumeaspiritelor. Care sunt aceste dovezi ?

Cei cat de putin initiati in tainele spiritismuluile $tiu : Fenomenele de telelcenezie, de telepatie

www.dacoromanica.ro

25

§i de teleplastie. Adica de miscare dela distanta aobiectelor, de prevenire sau presimtire dela distantaa evenimentelor si de transcriere dela distanta amesagiilor, sau chiar de fotografiare a spiritelor-fantoma.

Unele din aceste fenomene exists. Realitatea fornu mai poate fi puss la indoiala. Cel putin celedin categoria intaia si a doua. Si ele singure potjustifica spiritismul. Savanti de prima marime, caWilliam Crooks, Charles Richet, Russel Wallace,Camille Flamarion etc., au facut din ele obiect alunor asidui cercetari stiintifice.

Cat priveste insa aparitia spiritelor-fantoma, fo-tografierea for sau a mesagiilor for e un capitolnesigur, din care nu e exclusa : sau frauda, sauhalucinatia. Faimoasa aparitie a Keithei King ifotografierea ei de catre savantul fizician WilliamCrookes, unul din apostolii spiritismului, nu areputerea dovezii necontestate. far toate celelalte stausub banuiala fraudei voluntare sau involuntare,din partea ,medium-ului sau a experimentatorului.Cate din fraude de acestea nu s'au descoperit,acolo unde se credea exclusa on ce tentativa sauchiar posibilitate de inselatorie !

Raman insa celelalte dovezi : Transmiteri de mis-oari dela distanta, de mesagii scrise, de acte lu-cide, etc.

Cum se pot explica acestea ? Spiritistii afirma eain constitutia fiintei noastre exist& inca o parte, inafara de corp si spirit. Este perispiritul, care unestespiritul cu corpul, dar care isi are viata sa proprie,independents de a corpului, si cake insoteste spiritul

www.dacoromanica.ro

26

in regiunile astrale, dupa ce acesta i,i parasestecorpul.

Acest perispirit sau ectoplasmd, cum o numesteCharles Richet in voluminosul sau studiu Traitede Methapsychique" sau fluid astral cum it nu-mesc cu predilectie profesionisti, esteacel ce actioneaza dela distanta, fie in lumea aceasta,fie din lumea de dincolo, transmitand mesagii $iaparand chiar, prin intermediul medium"-urilorin fata obiectivelor fotografice. Tot datorit acestuiperispirit sunt explicabile reincarnarile caputerile exceptionale pe care le au medium-urile.

Parte din aceste fenomene invocate de spiritisti, aude partea for atestatiile unor cunoscuti oameni destiinta, cum sunt : William Crooks, Lambrozo, Dr.Gibier, Russel Wallace, Oliver Lodge, Camille Fla-marion, Hasdeu, Dr. Istrati...

Deci cu greu pot fi negate sau pur si simplu ba-gatelizate. Aceste fenomene sunt. Ele sunt legatede existents lumii spiritului, lume atat de necuno-scuta de stiinta noastra exacta croita si indreptatanumai asupra materiei. Decat pentru problema noa-stra un fapt trebue retinut notat : Toate expe-rienfele controlabile se mentin in cadrul vietiiterestre. Mesagiile zise de provenienta supraterestra

comunicate prin medium", sunt atat de meschine,banale si contestabile, pasibile de frauds sau desimply sugestie colectiva sau individuals, incat niciuna nu subsists.

Cat de meschine apar aceste perispirite", caredandu-se drept Newton sau apostolul Pavel, spunla platitudini exasperante !

spiritistii

si si

si

si

www.dacoromanica.ro

27

Interventia perispiritului se dovede§te cu totul deprisos in astfel de cazuri. Banalitatile puteau fisupuse §i fara el !

Dar chiar admitand §i perispiritul, i putereaexceptionala a mediilor, recunoscand buna credintaa experimentatorilor, i realitatea atator fapte in-vocate un lucru e sigur : Toate se restrang laviata terestra. Imediat ce-o parasesc, devin simpleplatitudini.

Spiritismul poate actiona deci, cu. serioase§anse aici pe pamant. Nu poate insa deslegamisterul de dincolo de lume. Cu atat mai putin Incapoate lua contact cu spiritile celor plecati dintrenoi. Spiritismul poate aspira sa se situeze ca?Uinta, intre disciplinele §tiintifice, cum §i pare a fi:Metapsihica. Dar religie? Religie nu poate fi, inici taina mortii §i a vietii de dincolo n'o poatedeslega. Iar daca mortii traesc" cum ne invata bi-serica cre§tina .$i cum afirma §i d-1 inginer Stan-culeanu, in cartea sa cu acest titlu ei ar ceredela spiriti§ti un singur lucru : sa fie lasati in pace.Cad calea for e tale fara intoarcere, iar desti-nele for be §tie singur Dumnezeu, cand va fi sa lejudece.

www.dacoromanica.ro

V.

OCULTISM SI CRESTINISM

Intre incercarile mintii omenesti, de a forta pecai ascunse i totO naturale misterul ce ne in-conjoard, fie in viata, fie dincolo de ea, ocultismulsta pe primul plan.

Termenul ocultism poate servi chiar ca denumiregeneiala a tuturor acestor ciudate incercari, care,in afard de religie *i totdeauna in contra ei, mitasä pAtrunda in marea tainh, a destinelor omenesti,fie de aici; fie de. dincolo. Sub acest raport teo-sofismul ca §i spiritismul nu sunt decat ramuri de-tapte i oarecum modernizate ale acestui stave-chin ocultism, de care nu se deosibesc nici cametode i nici ca pretentiuni de... seriozitate §i do-cumentare tiintifica. Singura deosibire intre ele arfi ca, in timp ce teosofia §i. spiritismul se dedauin special problemelor referitoare la starea spiri-tilor de dincolo de moarte, ocultismul propriu zis,famane legat de destinele vietii noastre pamantene.

Sub acest raport el apare mai practic *i mai..pozitivist, deli tot atat de fantesist §i de cele maimulte on aberativ.

www.dacoromanica.ro

29

Stravechiu aproape ca si omenirea, el nu e decatun nou nume al magismului sau samanismului,prin care omenirea a crezut ca se poate apara inlupta cu presupusele forte demonice, care carmuescuniversul. A intra in contact cu aceste forte, asmulge taina puterii for si a le impune vointa o-mului, a fos tinta visul magiei si a ocultismuluidin toate timpurile.

In directs opozitie cu religia, a carei fiinta constatocmai in raportul liber intre divinitatea creatoare,ocrotitoare §i protectoare a lumii §i om, magia acautat mereu sa se substitue religiei, si daca n'aisbutit, s'a furisat si a trait totusi mereu in umbra ei.

Asa se explica amestecul ei in vechile religii.Inzii si Persil, Egiptenii i Greco-Romanii au facutcredit larg practicilor magice alaturi de cele strictreligioase. Astrologia Asiro-Babilonenilor Egip-tenilor, misteriile pitice eleussinice ale Grecilor,auguriile si haruspiciile Romanilor, erau, alaturide atatea alte practici vrajitoresti, incorporate re-ligiei. Crestinismul -insusi, cu toata transanta saopozitie fats de orice essoterism ocultism, n'aputut fi scutit de amestecul impuritatilor ocultistice.

Evul mediu e de fapt epoca de inflorire a ocul-tismului. Interzis de religia crestina, el a lostobiectul de predilectie a libercugetatorilor" epocii,care cautau in puterile ratiunii fortele naturiisecretul destinelor omului.

0 intreaga serie de oameni de stiinta"medici, astrologi, filosofi si-au facut din °cultismobiect al cercetarilor for Iar in faimosulTheofrastus Bombastus Paracelsus, care traeste

si

stiintifice.

st

of

sf

si

:

www.dacoromanica.ro

30

intre anii 1493-1541, deci la finele scolasticei siin pragul Renasterii, ocultismul si-a gasit pe celmai stralucit reprezentant al sau, care domingaproape intreaga epoca. Datorita lui isi iau avantstiintele predilecte ale epocii : Alchimia, Astrologia,Fiziognomia $i medicina spagiried ! Paracelsus in-susi fusese agreat profesor de chimie la universi-tatea din Basel, si o intreaga serie de savant! aiepocii ii erau discipoli. Nemultumita cu fericirea ce-Teased a bisericii, lumea era preocupata de cautareafericirii pamantesti si materiale : Cautarea petrel,filozofale", aceasta himera a omenirii, pentru po-sesiunea pretiosului metal al aurului cheia feri-cirii, ii obseda pe toti.

Ocultismul ajunsese astfel stiinta oficiala.Tainile lumii erau pe tale de a fi patrunse. Prin

aflarea elementelor esentiale, care compuneau cor-purile si organismele, acele triade mistice : pa-mant, apa si aer in om, sulf, sare si mercur in cor-purl, puse in contact cu spiritile cosmice : gnomii,silfele, ondinile si salamandrele, prin un al 6-leasimt, de care beneficiau ocultistii, totul era la dis-pozitia omului. Toate elementele se puteau corn-bina Si transforma spre a se afla aurul, spre a selecui bolile, spre a se afla sau schimba destinile"!

Insusi omul" putea fi creiat in chip sintetic,°data ce elementele fundamentale ale vietii eraueunoscute, iar salamandrele", aceste spirite aleaerului, erau la dispozitie.

Acel vestit homunculus" a fost obiect de serioasepreocupari al acestor timpuri, alaturi de descope-rirea petrei filosofale. Din acest arsenal de sarla-

www.dacoromanica.ro

31

tanism $i naivitate, de indrazneala semeata $i erezii$tiintifice, isi culege Goethe materialul cu carepereaza Mefisto al sau la intinerirea lui Faust. Sitot aici isi transpoarta marele ironist AnatoleFrance ciudatele sale personagii din romanul : Larotisserie de la reine Pedoque".

Oamenii acestia traiau atunci in aceasta fantas-magorica lumea a gnomilor &i salamandrelor, $i seruinau in construirea de laboratorii pentru aflareapietrei filosofale sau fecundarea vietii pe calearetortelor. Alilturi de alchimie inflorea astrologiai spagirismul. Aurul era, nu numai cheia imbo-

gatirei, dar $i a sanatatii. Potrivit metodei spagiricesa dadea bolnavului sa inghita our $i alte me-tale socotite drept panacee universale.

Horoscoapele erau in mare cinste $1 fiecare 1$1citea sau astepta soarta dela pozitia $1 conjunctiaastrelor in clipa nasterii sau a inceperii unei ac-'iuni. Papi $1 imparati aveau astrologii for $1Caterina de Medicis, nepoata de Papi $1 mama deregi, consulta Horoscopul daca astrii suet favo-rabili ca sa extermine, cu sabia $1 otrava, pe Hu-ghenotii eretici, pentru slava lui Dumnezeu $i abisericii catolice.

Aceste timpuri au fost. Ele au trecut. Ocultismulinsa n'a dispcirut cu totul. El mai starue Inca, cutot descreditul pe care l'au suferit stiintele de baza,care i-au dat creditul $i inflorirea. El are $iastazi adepti practicanti. Mai multi chiar decalam putea crede.

Biata minte $1 curiozitate omeneasca apara cutenacitate idolii $i erorile. Ca alchimia ca astro-

isi

isi

isi

isisi

isisi

www.dacoromanica.ro

32

logia au fost definitiv aruncate din atelierele *tiintiiputin importa!Horoscoapele *i astazi sunt la moda,.

atatia Doctori" in ocultisticd isi ofera serviciileunei lumi grabite de afla zodia destinelor dinpozitiile *i tainile stelelor.

Grafologia, fiziognomia, hiromantia se bucura incdde trecere la atatia dintre not care, sceptici fatade tainele Si puterea religiei, acordam increderemisteriilor ocultistice.

Hipotezele *tiintifice ale spiritismului *i teosofis-mului, despre corpurile astrale *i lumile supra.*i sublunare, nu fac deck sit alimenteze acestegrosolane erezii ale ocultismului vechiu sau nou.

Sunt *i la not multi, foarte multi adepti ai unorastfel de practici : Dela femeia din periferia de oral.sau dela sate, care-si cauta in cafea sau umbla cudatul in carti papa la simandicoasele fete carecred ca au temeiuri *tiintifice de a-$i cerceta destinuldupd prescriptiile *tiintelor ascunse !

Dintre ace*tia multi se cred prenumard intrefiii, bisericii. $i Inca lute bunii 'ei fii. Cu aceia*ipiozitate, cu care -si aprind candela in fata icoaneiMantuitorului, sau cu care isi duc sarindarul lacutare biserica cu sfintli fa catori de thinunipoarta pa*ii *i spre prezicatorul, care-i va ceti dinstele *i din liniile manii sau a scrisului viitorul.Un astfel de cretinism insa e mai aproape de magiedeck de Christos.

Acest amestec intre magie religie, intre Dum-nezeu *i Lucifer, intre Simon Magul Christos, intreputerea demonicd bunatatea diving, nu inseamna.decat cea mai complecta renegare a cre*tinismului.

*ia-si

si

$i sd

isi

sisi

$i

www.dacoromanica.ro

33

E apostasie directs. E separarea de Christos si bi-serica lui, care nu traeste din vraji si din semne

nici din acte de reciprocitate cu Satan. Mantui-torul a spus : El nu e domn al dracilor si nu cuputerea lui Belzebut iii darueste gratia si mantuirea.

Intre Magie, care crede ca poate sa constrangelputerile adverse din univers, intre religie, careprin iubire ridica pe om calm divin, apropie peDumnezeu de om, e o excludere totals. Cu atatmai mult intre ocultism si crestinism, care prinFiul lui Dumnezeu a castigat pentru omenire ves-:nicia imparatiei ceresti.

Cine crede in acest lucru e crestin. Dar incazul acesta nu mai poate crede in alts ceva. Niciin vraji si nici in astre. Nici inteo oricare alts doc-trina oculta. Zica-si cum si-ar zice : Teosofie, spi-ritism sau pur simplu ocultism.

I. Gh. Savin. 3

sipi

pi

www.dacoromanica.ro

VI.

SECTELE...

Un puternic element de disolvare a vietii noastrereligioase si de desorientare a constiintei noastrecrestine stint: Sectele. Capitol nou in viata sufle-teased si religioasd a Romaniei de dupd razboi. Ca-pitol, pe care vechiul regat nu 1-a cunoscut. Pe carebiserica it trateazd adesea cu jandarmii, iar statulcu indiferenta, dacd nu chiar cu solicitudine fatsde secte. Pe care lumea avutd, dela orase, crestinidrept credinciosi, it trateaza cu simpatie, intrucatii furnizeazd servitori cu credintd", iar lumea ne-voiasa si naiva dela sate sau orase it imbratiseazdcu fanatism.

Indiferenti pentru problemele de naturd religioasdasistam toti, cu o condamnabild nepasare, la acestdureros proces de destrdmare a unitatii noastre su-fletesti, care isi avea pand mai deundzi cea maiomogend si mai consistent& expresie in acest blocal unei credinti religioase stravechi si unitare.

Aceastd credinta se macina astazi si se destramd.Nesprijinita de oficialitate, desconsiderata de in-

telectualitate, diformata de curentele atee si ooulte

www.dacoromanica.ro

35

ale francmasoneriei, teosofiei, si a unei filosofii di-solvante, subminata de secte si asaltatrt de diferiteleculte agresive $i prozelitare, vechea noastra orto-doxie se clatina. Insusi conducatorii ei, impotmolitiin o complicatd biurocratie administrativd, diriguitdmai mult spre laturea materiald, deal cea spiri-tuald, pare ca ignoreazd gravitatea situatiei. Altfelar fi fost cu mult mai circumspect' and cu schim-barea calendarului, care a sguduit din temelie su-fletul si asa destul de turburat §i desorientat almasselor populare.

In atari conditiuni nu-i de mirare ca propagandasectara a luat la not proportii dezastroase.

Numai simpla enumarare a tuturor acestor secte,aflatoare astazi in cuprinsul tsrii, e suficienta pentrua evidentia marimea dezastrului $i a pericoluluice-1 reprezinta. Avem in tare : Baptist', Adventist',

puri si reformist', milenaristi, penticostalisti, ino-chentisti, stundisti, molocani, duhoborti, evanghelisti,tudoristi, fii ai lui Dumnezeu, studenti in biblie,crestini dupe evanghelie, metodisti, tremuratori,seceratori, si Inca cats altii vor mai fi, neinregis-trati oficial, dar care isi practice, clandestin sauin deplind libertate, cultul si aberatiile.

Toate sectele din vechea imparatie a Rusiei sidin putreda Austrie, ingrosate cu aberatiile de careau fost infestati bietii Ardeleni, plecati in Americadupe lucru si castig $i reintor§i in Cara, si-au gasitadapost si refugiu pe pamantul ospitalier si inde-lung rabddtor al Romaniei.

Fare traditie, far& ierarhie, fard culture, lard pa-trie ; ostile apardrii armate, ostile statului, pe care-1

www.dacoromanica.ro

36

acepta nuniai din oportunitate practice, ostile ac-tualei oranduiri sociale ; streine ideei rationale ; cuo etica discutabild, de cele mai multe on libertine,adesea imunda si satanica ; cu o eshatologie bizara,obscure, zanateca si adesea incendiary acestesecte, conduse in cea mai mare parte, cele mai multedintre ele, de straini suspecti, sau de autoctoni in-teresati, creduli sau ignoranti, alimentate si ocro-tite de peste granite de organizatii puternice; toateaceste secte, adunate din raspantia celor 4 unghiuriale pamantului si-au dat intalnire in biata Romaniemare, ajunsa laborator de experienta a aberatiilorreligioase si domeniu colonial de propaganda zisacrestinti!

Si not le-am acceptat pe toate suportam cubratele incrucisate, adapostindu-le si proteguindu-le,in baza libertatii de constiinta constitutionals si aunui regim de extrema tolerant& inscris in Legea re-gimului Cultelor ! Ori ce incercare de riposte si delegitima aparare din partea bisericii ortodoxe, contraacestor invaziuni sectare, e socotita ca incompatibil&cu respectarea libertatii de credinta si orice raspunsla agresiunile venite din partea for isi gaseste ecoui aparatori la Liga Natiunilor sau in anchetatorii

grabiti insolenti, trimisi de diferitele asociatii re-ligioase internationale. Iar biata noastra bisericaortodoxa si nationals, tine s'o mai apere ?

In orice caz nu exponentii francmasoneriei ajunsiministri de Culte in diferitele guverne din Romaniaintregita.

Caci un lucru e evident : Toate aceste secte batconcentric la tenzeliile ortodoxiei!

si

www.dacoromanica.ro

37

Nu e simptomatic oare faptul, ca toate recrutarilede adepti ai sectelor se fac pe contul bisericii or-todoxe, ocolindu-se, cu o suspects grija, toate cele-lalte culte, care, *i acestea, se gasesc, din bel*ug,pe pamantul Romaniei ? Cum se face ca nici cultulcatolic, nici cel luteran, nici eel unitar, nici celmusulman sau mozaic, nu au de suferit defectiuniin favoarea sectelor, sau in orice caz foarte putine ?

SA fie ele a*a de bine organizate ? Sa le fie con-ducatorii religio*i a*a de vigilenti, de genero*ifara de pats, incat sa nu fi produs nicio nemultu-mire printre credincio*i, care sa-i fi manat spreapele sectare ?

Cad de obiceiu aceasta vina se arunca bisericiiortodoxe, *i in scaderile slujitorilor ei se pune cauzaivirii inmultirii sectelor in dauna *i in contul cre-dincio*ilor ei. Daca s'ar face o cat de superficialacomparatie, s'ar vedea ca cumpana se apleaca insamult, mult de tot, in favoarea bisericii ortodoxesub aceasta lature. Atunci cum se explica seceri*ulrecoltat cu predilectie pe lanurile acestei biserici ?

Raspunsul e unul *i singurul : Fiindca ea singurae depozitara *i garantia unitatii noastre de rasa.Fiindca ea singura e contopita cu tot trecutul ca

cu destinele acestei natii. Distrusa sau slabita or-todoxia, dispare cea mai puternica legatura de uni-tate sufleteasca etnica a marelor masse populareale natiei noastre.

Fapt care ne indreptate*te sa putem afirmanu atdt ortodoxia cdt nationalitatea ne estevizatd si amenintata prin propaganda sectard.Si macar aceasta lature a primejdiei s'ar cuveni sa

*i

si

ca :

si

si

www.dacoromanica.ro

38

fie luata in seams, de acei pe care ii lash reci des-tinele bisericii.

Cad pericolul sectelor e mult mai mare de catse crede. Insasi cresterea numerics a acestor sectee alarmanta. Sunt multe dintre ele, ca Baptistii $iAdventistii, care-si numara adeptii cu zecile de mil,si toate la un loc, cred Ca isi numara credinciosiicu sutele de mii. Caci nu e vorba numai de ceinregistreaza statisticele oficiale. Din calcul, sec-tantii isi ascund, sau isi diminuiaza numarul, sprea masca situatia care e destul de ingrijitoare. Iardata la numarul sectantilor se adauga si cel alstilistilor", cum se numesc crestinii ortodoxi carerefuza acceptarea Calendarului indreptat", si careincep sd se organizeze in comunitdti separate debiserica oficiald, abia atunci intrevedem gravitateasituatiei.

Si e timpul sa se reactioneze, oprindu-se, cat nue prea tarziu, procesul de dizolutie.

Biserica ortodoxa sa fie repusa in drepturile $idatoriile ei de biserica dominantd §i nationald astatului. Sa se supravegheze cu mai multa atentieprea desele incursiuni $i misiuni religioase de pestegranita si sa se tempereze zelul de propaganda almisionarilor sectari din Cara. $i spre a se inchidemarele rezervor, care alimenteaza sectele din tara,sa se infiinteze acel Episcopat pentru Romdniidin America, care lipsiti de vigilenta unui condu-cator, cad victims tuturor aberatiilor religioase aleplebei eteroclite din State le Unite $i intorsi in tars,aduc cu ei germenul disolutiei.

Am ajuns astazi, din punct de vedere religios, in

www.dacoromanica.ro

39

situatia in care se gasea Rusia din preajma re-volutiei.

0 propaganda abila i oculta favorizase i acolo,la adapostul principiului libertatii de conOinta,aparitia i inmultirea tuturor sectelor. Destramareaunitatii religioase infaptuita, i-a urmat prabusirea.Lucrurile incep sa se desemneze aidoma *i la noi.Deasupra : indiferentism religios §i ofensiva anti-cre$tina a francmasonilor ; jos: haosul disolvant alsectelor. Si in timp ce asistam nepasatori la acestproces, vorbind de inutilitatea socials a religiei, dedincolo de Nistru simtim cum se apropie flacarafocului rou :

Domnia lui Anticrist.

www.dacoromanica.ro

VII.

BOLSEVISM 51 FRANCMASONERIE

Cu prilejul suprimariiziarului de lupta *1 coneeptie cre$tind:

Calendarul".

In publicistica noastra s'a petrecut, in timpul dinurma, un fapt de o extrema gravitate : Suprimareade catre Ministerul de Interne, al carui titular erad-1 C. Argetoianu, a ziarului Calendarul". Gravi-tate, care nu consta in insusi faptul suprimarii zia-rului, fiindca ziare s'au mai suprimat la noi, delinu in forma atat de brutala ca in cazul de fats, ciin motivut care a dus la aceasta suprimare.

Acest motiv it constituia faptul Ca ziarul Calen-darul" ziar de o intransigents conceptie crestingsi nationala incepuse $i ducea cu o neclintitaenergie, lupta contra Francmasoneriei instalata lacarma tarii $i pe banca ninisteriala de d-1 C. Ar-getoianu, prim-subaltern in loja masonica de subpresidentia d-lui I. Pangl, instalat, la randu-i, subse-cretar de stat, pentru conducerea presei, in cabinetul,da vadita formatie masonica, a d-lui N. Iorga.

Se cunoaste atitudinea de provocare si dispretpe care d-1 Argetoianu o adoptase fats de biserica

www.dacoromanica.ro

41

ortodoxa, pe 'care o calificase in plin parlament,drept cuib de superstitii $i piedeca de progres"$i fates de preotimea ortodoxa, careia, in loc de le-giuitul salariu neachitat, ii furniza admonestari siinsulte. Contra acestei atitudini protestase prompt$i energic d-1 Nichifor Crainic si ziarul de subdirectia d-sale. Fusese dealtfel singurul ziar careprotestase. Si pentru aceasta crimes, contra d-luiArgetoianu $i a masoneriei, ziarul a fost... suprimat.Dovada evidenta a spiritului de... toleran(ci decare este animates Francmasoneria.

Suprimarea ziarului cazuse tocmai cand eu in-cepeam seria de foiletoane asupra Bolsevismuluiin raport cu Crestinismul. Fireste, gandindu-ma laBolsevism, eu it situam acolo, unde el isi desfa-soara, la lumina zilei, catastrofala-i opera de dis-tructie : In tara lui Stalin $i a lui Tutscoff, in taranebunilor iluminati $i a asasinilor cretinizati, inRusia pravoslavnica de pftna mai eri, ajunsa infer-nul, cu sumbre tragedii dantesti, de astazi.

Nu m'as fi asteptat insa ca prefata acestor foile-toane sa-mi fie furnizata de stari de lucruri delanoi,' stari care s'au manifestat cu ocazia atentatuluipus la tale contra Calendarului", in tainitele lojeimasonice $i executat de masonii cuibariti la mi-nisterul de interne. Fiindca, tot ceiace s'a petrecutcu acest prilej dovedeste ca nu suntem cu multdeparte de haosul care ne pandeste din coaste. Asuprima, fares a justifica, o gazeta ; a dispune dupescapriciul tau de sufletul, convingerile si libertateaadversarilor , a intrebuinta teroarea, iar unde nupoti cu eä, a folosi conruptia, iata stari care sea-

www.dacoromanica.ro

42

mans leit cu cele din Cara nebuniei colectivizate.Ca la not opera aceasta de siluire si destramarea pornit din oficinile masonice si nu din tainiteleunor comitete conspirative proscrise, nu schimbacu mult situatia. Ea dovedeste cel mult ca, dad).nu suntem Inca in plina anarhie bolsevica, suntemin ultima faze preliminary ei. Fiindca $i in Rusia,miscarea care a pregatit bolsevismul a fost : franc-masoneria. La adapostul acesteia s'a introdus insufletul rus otrava disolvarii si a anarhiei.

Inainte de Lenin, altii pregatise terenul pentrumarea drama care se joaca azi in Rusia. Si acestialtii" nu erau revultionarii, care nici nu aveauputinta de a actiona in Rusia. Proscrisi, denuntati,urmariti, ei infundau temnitele sau umpleau strai-natatea. Acasa insa, in Rusia, la guvern si in jurultarului, domneau si activau oamenii ordinii si aienergiei, pumnii de fer" si tehnicienii", toti adeptiai Francmasoneriei, care lucrau, constienti sau in-constienti, la destramarea sufletului tarii, pe carevoiau sa-1 modeleze si sa-1 europenizeze" dupedogmele francmasoneriei internationale, eliberan-du-1 de sub superstitia religiei" si de exclusivismulfetisismului national". Iluzionati de himera maso-nica, la adapostul careia isi satisfaceau interesele,acesti potentati ai Rusiei tariste sapau la mormantulmarei Rusii, pregatind starea de spirit prielnicapentru demagogia rosie a obscurului Lenin, care,pe atunci, redacta o biata fituica clandestine, undeva,prin Elvetia. Acasa insa, oamenii ordinei si ai pro-gresului, venerabilii lojilor" lucrau pentru el : UnProtopopoff, un Stolipin, un Goremkin, un Strumer,

www.dacoromanica.ro

43

care organizau atentate patriotice si intretineaupolitii secrete, care suprimau sau cumparau gazete,care brutalizau tinerimea generoasa si fabricauparlamente. Exact ceiace facusera si la noi d-1 Ar-getoianu si consortii sal, in spiritul si dupa indicatiilelojilor masonice.

Datorita acestor netrebnici sau inconstienti, co-losul rus s'a prabusit. Nu rasboiului si nici abso-lutismului tarist se datoreste aceasta prabusire. Simai ales nu comitetelor revolutionare puse in slujbalui Lenin. Acestea asteptau doar din umbra pradapregatita demult de altii : Francmasonii. Care aubolsevizat Rusia si care, data nu erau la timp de-mascati si neutralizati, tindeau sa ne bolsevizezesi pe noi.

Caci numai asa se poate explica rapida si totalacadere a unui intreg si imens popor sub o mansde oameni cei mai multi dintre ei : straini de su-fletul lui, straini de sangele lui, straini de religia lui.Caderea fusese de malt si indelung pregatita devenerabilii lojilor masonice, care, in haina unuifats prestigiu si a unor false principii, se strecura-sera in jurul Tarului si in fruntea tarii, ca sa oduca la prapastie. Macinandu-i sufletul si smul-gandu-1 din matea vechilor traditii. Traditii cari, inesenta, se reduceau in Rusia la clout'', lucruri: cre-dinta in Dumnezed $i credinta in tar. Aceasta dinurma derivand din cea dintaiu. Tarul era uns",era alesul lui Dumnezeu.

Aceste doua credinte erau cele care uneau in-tr'un tot, imensul amalgam de popoare din Rusia.Prin suflul credintei acest imens valmasag se con-

www.dacoromanica.ro

44

topia intr'un tot, ca valurile oceanului in tarmuride stanca. Credinta in tar au slabit-o acei, cari bu-curandu-se de increderea lui, isi acopereau arbi-trarul cu prestigiul coroanei, si au distrus-o maiales acei, cari au lucrat la slabirea sentimentuluireligios in popor. $i aceasta slabire a religiei a fostin special opera francmasonilor.

Obsedati de credinta ca religia e o piedica lainfratirea dintre popoare ca $i la progresul ome-nirii pe tale rationale, francmasonii au fost intot-deauna vrajmasii religiei. Iar in Rusia religia pra-voslavnica era puterea a tot conducatoare.

Ca s'o distruga, francmasonii au procedat dupereteta proprie arhi-cunoscuta : libertatea de con-?WWI pentru toate cultele §i desinteresul statuluipentru o singura religie. Corolarul acestui prin-cipiu a fost : Inmultirea sectelor ?I skibirea pute-rei bisericei ortodoxe. Cunoastem dar definitia d-luiArgetoianu : religia e o simple superstitie dauna-toare progresului, iar biserica nu are o functiuneesentiala in stat. Asa judecasera predecesorii saidin Rusia. De aceia Rusia pravoslanica numara, cumult inainte de razboiu, atatea secte care se bu-curau de un foarte larg camp de activitate li-bertate.

Crezuta oprimare ortodoxa din Rusia, devenisede mult o legenda. Nicaeri ca in ea nu era o mailarge libertate pentru secte. Reprimate erau numaiacele dintre ele, care erau socotite daunatoarestatului. Statului dar nu bisericei.

Dar Rusia fara taria unitatea credintei, era uncolos fara suflet. $i s'a prabusit. 0 distrusese acei

si

$i

si

www.dacoromanica.ro

45

care-i smulsese din suflet : pe Dumnezeu. $i candDumnezeu s'a clatinat in sufletul tAranului rus, s'aclatinat tara. In crapaturile ivite s'a instapanitSatan. $i asa a venit la carma Lenin. Atata vremecat Dumnezeu stapania in sufletul rus, toate incer-carile de revolutie cari au fost multe,grele au fost vast in trecere. and El a fost in-laturat, uraganul s'a deslantuit satanic. 0 spuneaceasta adancul cunoscator al starii de lucruri dinRusia $i a cauzelor cari au precedat revolutia,fostul ambasador francez la curtea tarilor, d-1 Mau-rice Paleologue, in studiul sau : Fortele spiri-tuale ale Rusiei". Marea fortA a Rusiei d-sa o vedein marea, adanca, profunda credinta a poporuluirus. Atata vreme cat aceasta credinta a fost vieRusia a rezistat tuturor revolutiilor venite din Oc-cident. Cand aceasta a slabit i s'a intepenit infastul de sus, ca sa se destrame in sectele de jos,sufletul rus pierduse axa de conducere. numaiatunci a fost posibild anarhia de azi, care vadura, cat va dura ?i criza religioasa.

Aceasta o stiu stapanii de azi ai Rusiei, de aceiaizbesc ca nebunii in zidurile, cari tin, ale bisericii.Decat nu bolsevicii sunt singurii marii vinovatide prada ce le-a cazut in unghii. Ci precursoriifor : Francmasonii.

Vor intelege acest lucru si la noi, toti aceia, caredesconsiderand religia autoctona, de dragul hime-rilor masonice, saps la temelia natiei insasi? Sa spe-ram. Exemplul Rusiei bolsevice este un prea drasticavertisment, pentru a nu fi tinut in seams is vreme.

si

I. i

§i

5t si

www.dacoromanica.ro

VIII.

BOL$EVISM $1 CRETINISM

I.

Luptele si pasiunele politice au ajuns la not deo violenta Mra seaman. In setea dupa putere totirascolesc instinctele din om, exaltand mizeria ma-teriald, pentru a o adanci si mai mult pe ceamorals.

Cativa oameni cu simt de raspundere mai in-cearca, in acest valmasag, sa tins drept cumpanavalorilor morale. Incolo, totul e svarlit pe plata,supralicitat sau invectivat : Tara, tron, religie ;permanentele valori morale, sau marea si dure-roasa mizerie generals. Cu o criminals usurintase saps la temeliile tariff, uitand ca in apropiereanoastra, in Rusia, cu aceleasi arme si cu aceleasisisteme, s'au naruit pe rand : tron, Para si biserica.Toti au fagaduit acolo marea fericire universals,in locul careia au adus marea mina universals.

Soarta Rusiei vecine, de care ne temem, si pecare o detestam, ne-o pregatim pare-se cu un felde febrila celeritate. E de actual interes deci sa neoprim si sa reflectam, ceva mai adanc, asupra sta-rilor din vecini, spre a culege invataminte pentru

www.dacoromanica.ro

47

ziva de astazi si primejdia de maine. E ceiace tin-tesc sd fac tratand despre Bolsevism i Crestinism.

Sä nu se para, insa ca circumscriind problemala acesti termeni, i-am diminuat intru calva im-portanta Nu.

Aparitia Bolsevismului, ca $i disparitia lui, e infunc(ie de religie. Lupta care se da acum in Ru-sia, nu e numai intre capital si munca, intre bur-ghezie §i revolutie, intre nationalism $i internatio-nalism. Acestea sunt fragments numai, simpleaspecte din marea lupta dintre spirit si materie,dintre om $i bestie, dintre satan $i Dumnezeu, din-tre Crist i Anticrist. Bol§evismul va apare acolo$i va dainui atat, cat credinta, care afirma existentaunei ordini divine, carmuitoare a destinelor lumii,va fi in stare de eclipsare sau de decadere. Asase $i explica marea lupta ce a inceput-o comunis-mul rus contra religiei. Si tot asa se explica apa-ritia si bruscul triumf al comunismului in Rusia,Iara clasica a misticismului religios si al conserva-tismului politic.

Prin contrast, tara care oferea cea mai accen-tuate stare de tensiune religioasa, in vesnica fra-mantare si atatare, a suferit o relaxare, o stare dereflux spiritual.

Pe locul ramas gol s'a infiltrat si s'a instapanitnoua doctrine, negatia direct& si violenta a celeidintai. Din aceasta cauza Rusia a si fost aleasa siprivita drept tara clasica, unde se va experimentasi unde va triumfa integral revolutia. Nu Franta,sau Germania, care au teoretizat revolutia, ci Ru-sia pravoslavnica, si monarhica.. Rusia conserva-

www.dacoromanica.ro

48

toare salbatica, Rusia mistica haotica. Lucruls'ar 'Area cam bizar. Si totusi, pentru un ochiumai atent si transpus in perspectivA istorica, e de-stul de evident.

Rusia a fost intotdeauna tara contrastelor $i asurprizelor. Tara barbard asiaticd, a fost brusc,prin o loviturd de ucaz sub Petru cel Maretransformatd alustata intro tara civilizata eu-ropeana. Au rasdrit din parnant institutiile, cumau cazut depe fetele parosilor Rusi barbile. Uncontrast de care a mocnit dealungul veacurilornelamurita Rusie.

Incarnarea absolutismului monarhic, pand maieri, a devenit peste zi, expresia celui mai anarhicdemo cratism.

Tara celui mai ardent crestinism, destinata inviziunea marilor ei mistici de a intrupa cea de-atreia etapd a desfasurarii crestinismului : Impa-ratia Duhului" triumful desavarsirii spirituale, adevenit brusc cadrul de Apocalips al domnieimaterialismului ateist, de unde vesteste biruintaasupra lumii, bestia triumfatoare : Anticrist.

La rdscrucea destinelor ei, Rusia a ajuns astAziun sinistru $i vast laboratoriu, unde se incearca,pe spatele celor 70 de semintii, care populeazAvastul colos, ajunse simple cobai" de experiment,realizarea integrals a revolutiei sociale, dupd prin-cipiile socialismului marxist. laboranti aiManifestului comunist" adunati din toate vanturilelumii la Moscova, s'au lovit insa, in calea aranjariisocietatii dupe noua for geometric sanguinara, deo realitate care nu cedeazd: religia. Ea s'a do-

si si

si

si si

isi

Sinistrii

www.dacoromanica.ro

49

vedit a fi cu mult mai tare deck au banuit-o, incalculele lor, toti revolutionarii iconocla§tii. Unsingur om a transformat o singura data §i radicallumea. Dar acel om a fost Dumnezeu : Isus Chris-tos. De la el nimeni altul. Dumnezeu nu se lashexpulzat din lume, §i nici Mantuitorul din suflete

De aceia orice revolutie, care-§i pune temeiulpe negarea lor, nu va izbuti. 0 §tiu foarte bineaceasta actualii conducatori ai revolutionarismuluirus.

Dintre cele 3 marl institutii organice, pe care sereazama vechea lime burgheza : proprietate, fa-

§i religie, cea din urma a fost cea care nua cedat niciodata §i nicaeri, §i in fats careia s'auoprit valurile distructive ale revolutiei. Cu celecloud institutii, data in fond nu s'a reu§it, s'a putut,eel putin, incheia compromisuri. Caci data instinctulde proprietate n'a putut fi smuls din sufletul cula-cului" rus colectivizat, totu0 colectivizarea solu-lui", unul din principiile cardinale ale bol§evis-mului, s'a realizat macar in 9 parte din imensulteritoriu rus, care niciodata nu s'a putut plange canu are parnant.

Daca instinctul de familie n'a disparut din su-fletul taranului rus, cum nu poate sA dispara ins-tinctul genesic din el, familia a fost macar in parte§i aparent comunizata.". Religia insa nu au putu-

distruge §i nici pe Dumnezeu nu 1-au pututscoate din sufletele oamenilor ; cu tot rAzboiuldracesc formidabil dus contra lui in ace§ti 15ani de comunism §i atatia alti zeci de ani dui maiInainte de revolutionarism §i francmasonerie. Au

I. Gh. Savin. 4

nilie

t-o

st

si

www.dacoromanica.ro

50

sfaramat bisericile, au distrus icoanele, clopotele,mandstirile i au omorit, expulsat sau deportat pepreoti, episcopi credinciosi. Au scos orice urmade religie din viata de stat, din scoli si din ori cemanifestare publics. Astea toate le-au facut. Darpe Dumnezeu nu l'au expulsat din suflete. Re li-giunea a devenit simple chestiune particulars" aindivizilor singuratici si totusi ea continua sa existe,alcatuind marea putere spirituals, care pulseazaacum in aceste milioane de rusi colectivizati" sicomimizati". Singura putere de altfel care-i tineInca in cadrele umanitatii si ale vietii.

Ca unii dintre conducatori mitropoliti, episcopisau preoti au tradat si au abjurat, infiintand aceacaricature de biserica denumita biserica" vie,pactizand cu statuL comunist, nu a schimbat cunimic situatia : religia cresting adevarata a ramas.Mii de pastor! au suferit martiriul mortii sau su-pliciul deportarii, n'au cedat. S'au retras in ca-tacombele ascunse ale sufletelor for ", cum spuneauacesti noi martini ai crestinismului in nespus dedurerosul apel ce-1 faceau in 1928 catre bisericaRomei, a carui ajutor cereau, dar n'au cedat.

Nu se aseamana oare vietii din catacombe viatace o ducem not astazi in Rusia ?", spune acest tristsi impresionant apel. Imprastiati si faramitati pecomunitati; fare sinod, fare scoli pastorale, nicipentru copii macar ; fare cart!, fare drept de a rosticuvantul Domnului. In locasuri de Inchinare neadunam cu groaza; acasa, a primi un preot e o cri-ma ; ne privim cu groaza ne spunem intre noi insoapta : biserica lui Christos totusi n'a incetat. Ea

si

si

si

it

si

www.dacoromanica.ro

51

traeste...". Acesta este adevarul asupra situatiei dinRusia si sub Lenin si sub Stalin. Ori cat se vor stradui§i on cate violente vor folosi, biserica lui Christosnu o vor nimici.

Acest lucru it stiu foarte bine stapanitorii Rusieide astazi, dupa cum stiu iarasi, Ca atata vremecat Christos va trai, fie macar in aceste catacombe.ale sufletelor", triumtul de azi al revolutiei e descurta, foarte scurta durata.

Sufletul rus si-a avut momentul sau de eclipsa,-de reflux. Dar vor reveni iarasi, uriase, valurile cre-dintei, maturand depe farm bietele.institutii de cartonridicate de teoreticianii integrali ai materialismuluieconomic, cu care se cocheteaza si se peroreazasi la noi, de atatia inconstienti la ,intruniri publicesi chiar depe band ministeriale catedre univer-sitare.

De aceia lupta contra religiei, ceia ce in realitateinseamna lupta contra Crestinismului, a luat pro-portii fantastice in timpul din urma. Inceputa cuoarecare prudenta si calculate menajamente decatre Lenin, a ajuns pe primul plan al violentii sub.Stalin si consortii. Reusita sau nereusita planuluiqinquienal, si deci si insasi soarta revolutiei ruse,depinde de marea lupta, pe care dictatorii dinRusia au inceput-o, acum fatis si fara menajamente,contra crestinismului.

.De soarta si metodele acestei lupte ne yom ocupain capitolele urmatoare.

gi

www.dacoromanica.ro

Ix.

BOL*EVISMUL I RELIGIA.

II.

Revista de propaganda ateista a Sovietelor : Bez-bojnic", ateistul, are ca ilustratie pe coperta, urrna-toarea scena : Ridicat pe o scars, care-si sue trep-tele pana'n nour4un masiv cetatean sovietic, inarmatcu un ciocan, sfarama, pravalind in neant, chipurilereprezentative ale celor 4 mari religii care stapanesclumea civilizata : Christos, Iehova, Mohamed $i Buda.

Exemplarul uman, care manueste simbolica armsde distrugere si cladire a sovietismului : ciocanul,e numai muschi $i ciafa ; alaturi de el, fabricauriasa isi trimite fumul cosurilor in nouri cladindviitorul ; sub el, abizul, gata sa primeasca divinitatiledistruse. Ilustratia reda plastic si crud, nebunul gandal comunistilor de a distruge religia din lume.

Nu numai crestinismul ci religia ins ei?i. Ca vorisbuti sau nu e alts chestiune. Deocamdataei o incearca. Lucrul nu e cu totul nou, chiardata e cu totul absurd. Cad, ceia ce incearcacomunistii [Rusiei Me astazi, au incercat Erostrafiituturor timpurilor si dela maciuca patata de san-gele fratricid al biblicului Cain pans la cio-

www.dacoromanica.ro

53

canul cetateanului sovietic, nu s'a schimbat deckarma de distructie. Mobilul a ramas acela§: Domniaburtii asupra spiritului, §i excluderea oricareiurme a unei sanctiuni divine, Materialismul eco-nomic preconizat de Karl Marx §i Friederick En-gels, autorii Manifestului comunist", a cdrui rea-lizare integral& o urmare§te Bol§evismul, e conse-cinta sociologicd a Darwinismului, dupe care omulnu e decat un simplu exemplar zoologic din clasaprimatelor. 0 scobordre definitive in animalitatc.Ceea ce distanteaza, generic, pe om de gorily estescanteia diving din el : spiritul, care-1 pune inlegaturd cu cerul. Din aceasta legatura a omuluicu divinitatea, s'a nascut religia Si din ea a rezultat§i bazele morale ale a§ezarii sociale de astazidenumita in chip impropriu societatea burgheza.

Sfdramarea acestei a§ezari o urmare§te comunis-mul, sfaramare care nu se va putea realiza totu§i,atata timp cat va exista o con§tiinta religioasa inlume.

De aceia comunismul de totdeauna §i-a luat dreptlozinca de luptd : Nimicirea religiei, acest narcoticcu care se amete§te poporul" cum suns cunoscutacaracterizare data de Karl Marx §i repetata pandla obsegie de adeptii sal moscoviti.

Nu-i de mirare deci, ca lupta contra religiei figu-reazd pe primul plan al ordinei de bataie inceputade bol§evicii ru§i contra actualei ordini sociale dinlume. Privity ca aliata fireasca a ordinei burgheze,careia ii cid, fundamentul moral §i ierarhia valorilor,religia trebue cea dintai sa dispara, pentru a faceposibild lumea noua' , fard zei §i fard idealuri.

www.dacoromanica.ro

54

Aceasta, e doctrina. In realitate insa, religia, dacAnu a fost crutata,, a fost cu prudenta ocolitk Dinmotive de tactics, fireste. Lupta cu marele ad-versar era lasatil la urink dupa", ce omul va gustamarile avantagii materiale oferite de revolutie.Desi nu toll factorii conducatori ai marxismuluiau imparlasit aceasta, tactics.

Intre chestiunile care au dus la ruptura din sasnuiprimei internationale socialiste, alaturi de problemaagrara, a fost problema religioasd. Adanc intratain patrimonul umanitatii, s'a crezut ca, atacarea elde front si din capul locului, ducea la imposibilitateaorica'rei isbanzi in marile masse populare.

De aici nzinimalistii, cari cereau o pasuire ratade religie si eventual un compromis lath' de ea, simaximalistii, cari cereau atacarea integrald tocmaia marelui adversar al comunismului religia. Luptaintre ambele curente s'a dat la congresul socialistdin Londra, din 1903, unde, ca maximilistii Inver-sunati, s'au aratat in special Lenin *i Trotzlci, cariau si fondat cea de-a III-a internationald, de reali-zare integrald a tuturor principiilor comuniste,preconizand si lupta fatissa $i categorica contra re-ligiei. Rusia a devenit astfel campul de experientaal Bolsevismului.

Totusi, cand Lenin a ajuns la carma statului rus,nu si-a pututlinfaptui in intregime programul, si a a-doptat, fortat, o atitudine oportunistci oarecum con-cilianta fats de religie, scotand-o din angrenajul sta-tului, dar lasand-o sa fiinteze ca o preocupare-particulara.".Ta cetatenilor lui. Noi cerem striaLenin Inca, din 1905 ca religia sa fie considerate

$i

si

:

www.dacoromanica.ro

55

ca o preocupare particulars fats de stat. Fatal departid insa ea nu poate fi considerata ca atare. Propa-ganda noastra este si trebue sal fie o propagandaateista". Daca tactica adoptata in 1918 in Rusiaconcords cu declaratia facutA in 1905, ea insemnatotusi o deviere fats de radicalismul aratat in 1903la Londra.

Adversar al curentului reprezentat de MaximGorki de Lunaciarski, cari credeau ca s'ar puteastabili o concordanta intre ideia unei ordini divine siprincipiile comuniste, Lenin nu excludea de piano"existents religiei. 0 excludea din viata de stat, nuinsa si din viata particulars. De aceia, in primaconstitutie comunista data de Lenin, data religia ecomplect .separata de stat si de scoala, ea e admisaca chestie particulars, si manifestare de cult.

Sub influenta lui Trotzki si Zinoviev, Lenin evo-luiaza insa spre stanga incepe lupta de distrugerea religiei. Si data la inceput, alaturi de exercitareacultului era admisa si propaganda religioasa, dela1924 si si mai accentuat dela 1928, orice propagandareligioasa a fost interzisa, admisa fiind, numai propa-panda antereligioasa.

Distrugerea oricarei urme religioase devinise oobligatie pentru stat si prima garantie pentru tri-umful Bolsevismului. Statul -burghez zicea Bu-harin, teoreticianul si popularizatorul do ctrineicomuniste, are un aliat : Biserica. Ea trebue com-plect scoasa din statul comunist. Ar fi o nebunie,data pe cheltuiala statului s'ar intretine acest de-pozit de opium pentru narcotizarea multimei". Nuexists putinta de impa' care intre comunism si reli-

§i

si

www.dacoromanica.ro

56

gie. Cine zice : eu cred in Dumnezeu, dar aceastanu ma impiedidi de a fi un bun comunist gre-seste. Intre comunism si religiune este o exclu-ziune complecta". De aceia menajamentele in-gaduite de Lenin fats de religie au incetat cutotul sub Stalin. Odata cu transformarea economicsa Rusiei prin planul de 5 ani, trebuia sa inceapasi transformarea ei sufleteasca, $i aceasta trans-formare nu se putea face fara distrugerea com-plecta a religiei.

Stalin Isi dadea seama ca, atata timp cat religiava dainui, triumful revolutiei este ceva aparent siefemer. Deci desfiintarea religiei devine punctulcentral si preocuparea de capetenie a activitatii sale.

Desfiintarea religiei depindea insa de desfiintareaoric5rei urme de credinta in o lume care scapaputerilor omului si factorilor economici. Atat timpcat omenirea va crede ca mantuirea sa depindede alts putere decat a propriei sale lupte, si eafericirea se poate gasi si dincolo de potolirea in-stinctelor sale fiziologice, atata timp religia va trhi.Pentru a smulge aceasta credinta din sufletul po-porului rus s'a inceput marea lupta in imperiul depeste Nistru. E lupta uriasa ce se &á intre Christi Anticrist. Va izbuti acesta din urma ? Potentalii

dela Moscova au aerul de a o crede. In orice cazo incearca. Cu ce arme si cu ce rezultate, vomvedea in capitolul ce urmeaza.

www.dacoromanica.ro

X.

ANTICRIST.

III.

Venirea la cdrma Rusiei dupd moartea lui Lenina taciturnului Georgian Stalin, inseamna o schim-bare de metodd ritm in aplicarea principiilorrevolutionare. Renuntand la planul provocarii re-volutiei mondiale, plan, care preocupase pe inain-tasul sau, el i i restrange activitatea mai ales intregranitele rusesti, cautand sa realizeze aici maxi-mum-ul de realizdri revolutionare.

Deaceia el concepe faimosul plan de cinci ani,la sfdrsitul cdrora Rusia trebuia sd fie complectcomunizatd, colectivitatd desere$tinatei. Menaja-mentele tactice ale lui Lenin suet abandonatesicontra religiei incepe lupta hotaritoare de distrugere.

Fostul seminarist-Stalin, cu sere sumbre de Anti -crist isi asumd cutezatoarea sarcina de a distrugeorice urma de religie cresting depe vastul domeniuuman, cazut prada, funestei lui experiente.

Evident at hotdrirea aceasta lupta de Stalin in-semna o abatere dela ceiace statornicise sfantulrosu" din Cremlin Lenin.

Acesta crezuse ca statul, separandu-se complet

si

si

www.dacoromanica.ro

58

de religie, aceasta va dispare odata cu statul bur-ghez si triumful deplin al revolutiei.

Ceeace nu s'a intamplat. Si din cloud motive :Intai, fiindca triumful real al revolutiei se lass Incaasteptat, si al doilea, fiindca religia cresting, continuasa castige in addncime, ceiace pierdea ca suprafatei.

De aceia Stalin s'a hotarit sa schimbe si tacticasi ritmul r ealizarilor revolutionare.

Acestea trebuiau sa ajunga la maximum in ras-timpul celor 5 ani, fixati de dansul, indata ce aajuns stapanul Rusiei.

Orice piedica ivita in calea acestei realizari,trebue inlaturata fara crutare. $i cele 3 marl piedici,erau : Familia, proprietatea §i religia. Primafamilia: a fost comunizata" ; a doua proprietatea:a fost colectivizata" ; iar a treia religia trebuiaexterminate. De on unde si sub orice forma. 5imai ales religia cresting. In 5 ani, deci pang la 31Decembrie 1933 crestinismul trebue sa dispara.din Rusia. Alegerea mijloacelor nu mai impuneanici o rezerva. De nimicirea religiei depindea doarsoarta revolutiei, si reusita faimosului plan de 5 ani.

Metodele folosite pans acum : Deportarea cape-teniilor, distrugerea bisericilor, confiscarea averilor,partiala asasinare a preotilor si in parte si a cre-dinciosilor, se dovedisera ineficace. Refugiata insubteranele sufletelor, religia traia $i crotea. Marealovitura incercata contra unitatii bisericii tihoniene,cum se numeste azi in Rusia biserica ortodoxa, princrearea artificiala a acelei biserici vii" puss inslujba sovietelor, de cativa preoti si arhierei ne-trebnici esuase si ea.

www.dacoromanica.ro

59

Deportarile succesive ale urmasilor lui Tihon,alesi in scaunul patriarhal, n'au fost nici ele mairodnice, cu toata atitudinea inexplicabila si dubioasaadoptata de ultimul ocupant al acestui scaun Sergiual Nijni-Novgorodului, care a mers pang la re-cunoasterea regimului sovietic, ca stapanire ve-nita dela Dumnezeu", pomenirea autoritatilor"sovietice la serviciul divin !

Pentru realizarea ritmului fortat inaugurat deStalin atacul contra religiei trebuia dat in altaparte si fara preget. Si anume : asupra tineretului.

Acesta in special trebuia castigat definitiv revo-lutiei i instrainat complect de biserica $i religie-Aid Stalin vazuse bine utilizand aceiasi metodape care Musolini o utilizase pentru a castiga, pentruFascism, Italia : Captarea tineretului.

$i astfel, incepand din 1929, scolile si tineretulau intrat in raza celei mai cumplite si mai absurdepropagande ateiste.

Vechea formula preconizata de Lenin i Buharinin 1919 $i trecuta in Constitutia sovietica din 1925,dupa care libertatea propagandei religioasa si a ce-lei antireligioase se garanta deopotriva pentru toti ce-tatenii", este inlocuita prin decretul din 18 Mai 1929cu formula : Se recunoaste libertatea profesionalda credinciosilor si libertatea propagandei antireli-gioase". Prin acest text insa on ce putinta de pro-paganda a religiei era desfiintata. Mai mult inca,era interzisi orice activitate culturalci a bisericii.Sub orice forma : carte, cuvant, predica. Totul esocotit propaganda. $1 ea nu e ingaduita decatateismului. El singur poate apare in public, in scris ,

si

www.dacoromanica.ro

60

in conferinte $i in scoli. Mai ales in scoli. de undereligia era complect exclusa. Tinerii, pans la varstade 21 ani, organizati in societati ateiste : Comso-mo/ii" sunt instruiti numai in sens antireligiosmeniti a deveni la randul for propagandisti ai celuimai feroce ateism. Zeci de mii de instructori"inspectori" ai ateismului, pregatiti in cele 18 uni-versitati ateiste creiate in 1929, trimisi de Narcom-posul", adica Ministerul de Instructie, in lunguli latul Rusiei, au menirea, unii de a propaga,

altii de a supraveghea mersul miscarii antireligioase,denuntand orice urma de religie, care s'ar furisaundeva : in scoli, cazarmi, spitale, inchisori, etc.

Sub motivul pastrarii libertatii de constiinta" esteinterzis de a se face tineretului pang la 21 ani, subvre-o forma oarecare, instructia religioasa. In schimb,statul se crede obligat in numele aceleiasi liber-tatii de constiinta" a be preda acestora, bate ineptiilecare se pot imagina, pentru a-i sustrage oricareiinfluente religioase posibile.

Urmarind de a forma din copilul de azi pe insulsocial de maine, fara Dumnezeu, farr3, familie farapatrie, instrument orb al unei societati impersonale,in interesul careia sa fie gata a sugruma pe ori-eine, parinte, mid sau prieten" statul sovietic nuezita de a intrebuinta orice mijloc, pentru a smulge,din sufletele tinere orice posibilitate de alipire catrevre-o religie.

Si aceasta in conformitate cu o anumita pedagogierevolutionary ultra-stiintifica pe care si-a con-fectionat-o Narcomposul". Pedagogic din care nulipseste metoda directe aplicata asupra

si

intui(iei

it

ei

ei

www.dacoromanica.ro

61.

elevului infometat, pus sä astepte dela tatill din_ceruri painea cea de toate zilele", nici cea a in-tuitiei critice, and elevul e pus sit alature sche-letul petrificat al unui sobolan, cu resturile de-relicvii profanate ale sfintilor, socotite sfinte de-adeptii religiilor.

In muzeele scolare, anume confectionate, eleviisunt pusi sä vada vestite icoane facatoare de minuni,devenite obiect de profanare ; chipuri de sfinti, incaricaturi grotesti ; vase sacre, cu intrebuintariimunde, etc.

In muzeul antireligios din Petrograd intre alte-piese de convingatoare intuitie antireligioasa, exista$i urmatoarea : Doi saculeti de gran, de dimensiuniinegale. Pe cel mai mic din ele e push inscriptiaPe o desiatind s'a recoltat in Rusia 90 puduri gram,slujindu-se sfe ?tanii. Pe eel mai mare e scrisin Belgia, fait stestanii, dar cu tractoare, s'a re-coltat de cinci on mai mult.

Acest material intuitiv e insotit si de o bogataliterature pedagogic& predate programatic, in toatescolile din Rusia in toate clasele.

Sunt extrem de interesante aceste programedincare reproducem not cateva mostre. Astfel inclasa I se pred-a, in locul religiei, urmatoarele che-stiuni : Sarutarea icoanelor si azistarea la serviciile-religioase sunt vatamatoare sanatAtii. Rugaciunilesunt. nefolositoare. Mortii nu invie, deci nu avemsa ne temem de stafii, nici se practicam vre-uncult al mortilor, etc.

In cl. II: Nu exista nici vraci, nici draci, niciingeri. Rugaciunile nu vindecd bolile.

$i

si

www.dacoromanica.ro

62

Posturile sunt in folosul popilor si in desavan-tajul oamenilor, etc.

In cl. HI: Inutilitatea sarbatorilor. Bogatii suntaparati de religie. Folosul tractorului inutilitatearugaciunii, etc.

In clasa IV se preda despre stiinta religie.Povestile religiei despre creatie originaOrigina mitica a lui lisus §i neexistenta lui is-toried, etc. In special, acestei din urma chestiuni,se acorn. deoebita importanta, ea Hind socotitadrept lovitura mortala data crestinismului.

In clasele superioare se predau teoriile materia-liste referitoare la origina lumii si a omului, cum

cele referitoare la evolutia societatii. Teoriilelui Laplace, Darwin, Heckel, $i neaparat Karl Marxsunt litere de evanghelie.

Lor li se adauga toate calomniile Si ignominiilepe care prostia sau rautatea umana le-a profesatvreodata la adresa divinitatii.

Aceleasi materii, in proportii mai desvoltate, sepredau si in cele 18 Universitati ateiste sovietice,menite a scoate zecile de mii de propagandisti an-

pentru Rusia strainatate, dupa cum oloarte mare importanta se acorda acestor blasfemiiateiste in toate asa zisele universitati ale lucrato-rilor", cu care regimul sovietic a populat Rusiaanalfabeta salbatacita.

Toata aceasta activitate, inceputa mai ales din1929 incoace e menita sa scoatci pe Dumnezeu dinsdnul tineretului rus ca §i din sufletul tuturor lo-cuitorilor haosului rusesc colectivizat anarhizat.

Astfel crede Stalin ea va vedea, la 31 Decembrie

si

si$i lumii,

i-

o.

si

tireligiosi si

$i

$i

www.dacoromanica.ro

63

1933, cand expira ultima zi a planului sau de 5ani, indeplinirea semetului gand, de a fi isgonit,data nu pe Dumnezeu, cel putin pe Christos, dinsufletele Rusilor.

Deja el a si anuntat lumii prin ucazul publicatla 25 August, ca dela aceasta data nici o urmade cult cre ?tin nu va mai fi in Rusia.

Se va realiza oare aceasta sinistra profetie ? Noinu credem. In lupta ce s'a deschis intreXhrist siAnticrist, in cadrul de apocalips din Rusia, bisericalui Christos va esi iarasi triumfatoare. Cum a maiexit $i in alte dati. Fiindca religia nu poate sadispara, printr'un simplu ordin, din sufetul oame-nilor. Ordinile cu care Napoleon desfiinta, pentrugrenadirii sai, frigul de pe frontul rusesc, pe carevrea sa le imite dictatorul de azi al Rusiei,au puterea, cand e vorba de religie. Aceasta eorganic legata de insasi umanitatea din om, si nupoate fi despartita de el. Violentele o pot atingein aderentele ei sociale Si temporale, dar nu $i inadancurile ei esentiale. Anticrist si-a trimis preadegraba vestitorii.

Iar triumful lui de-o clips, va fi pentru si maimarea slava a bisericii drept maritoare. Sa astep-tam ziva rosie" de la 31 Decembrie 1933. Ea vainsuna nu biruinta, ci infrdngerea lui Anticrist.

sinu-si

www.dacoromanica.ro

XI.

POATE DISPAREA RELIGIA?

Iv.

E problema puss in discutie de incercarea ab-surd& a dictatorilor din Moscova de a extermina depe teritoriul sovietic orice urind de religie. E posibilacest lucru ? Omenirea normal construita asist&la aceasta zanateca tentative cu sentimentul dedeconcertrare, pe care il are in fata grotesculuispectacol, ce i 1-ar oferi anumite triburi salbatece,care incearca sd doboare soarele sagetandu-1pentru a opri... seceta.

Sunt totusi atatia, care cred, ch. experienta ruse"va izbuti. Adepti ai pozitivismului comtist, ei suntde pdrerea ca religia nu reprezinta decat o etap'din desvoltarea sufleteasc& a omenirei. Etap& careva trece si odata cu ea si religia. Asa sun& doarfaimoasa lege a celor 3 stadii stability de AugusteComte.

Omenirea, statornicea intemeietorul pozitivismu-lui, a trecut prin '3 faze sau stadii :

Prima faz& a fost cea religioasd, cand omul secredea condus de anumite puteri sau fiinti supra-naturale : Zeii. De aici s'a nascut religia.

A doua faze a Post cea metafizica, cand omul a.

www.dacoromanica.ro

65

substituit fiintelor supranaturale : ideile-forte, saunotiunile metafizice.

$i in sfarsit faza a treiasau cea pozitivistd,and omul nu mai crede nici in zei, nici in idei-forte, ci numai in fenomene §i legile lor. E fazade acum, care o depaseste pe cea metafizica si adeposit de mult pe cea religioasd.

Religia mai traeste doar prin puterea obisnuin-tei si va termina prin a dispare. Procesul maipoate dura Inca. Ceeace incearca revolutia ruse ede a precipita doar un proces, aflat in o lentodesfasurare.

Teza comtista ar fi valabila, Baca faptele nu i-arfi cu totul contrare. Caci in definitiv ne aflamde mult timp in faza zisa pozitivista $i religiuneatot n'a disparut, nu numai din sufletul multimilor,dar nici din sufletul atator oameni de stiinta pozi-tiva. Si nu numai ca religia nu e in disparitie, darea creste Inca in intensitate i in spiritualizare.

Cum n'a disparut de altfel nici metafizica. Dupeo scurta perioada antimetafizica, pricinuita de su-praprodu Oa metafizica a idealismului german, traimastazi o noua si vie reintoarcere spre privirea filo-sofica a lumii. $i dace ratiunea umana are vreo jena,e aceea cand i se aminteste scurta eclipsa pe care asuferit-o, dand credit concep %iei materialists, fiein desvoltarea societatii, fie in acea a gandirii.Aceasta eclipsa a trecut. Ea mai starue doar inmaterialismul economic al doctrinelor socialiste-marxiste, imbracand in bolsevismul rus forma ceamai avansata si cea mai desperatd.

Reteta celor 3 stadii e de mult falimentarci,

I. Gh. Savin.6

www.dacoromanica.ro

66

si dupa ea nu se poate prognostica deci disparitiareligiei nici din Rusia, nici din omenire.

Si aceasta din temeiuri mult mai adanci de catviolentul incident al revolutiei ruse, temeiuri care,in ultima analiza, ne duc pans la structura religieiinsasi. Mai mult inca : la structura genuinci a su-fletului omenesc. Vom vedea atunci ca religia faceparte din constitutia organics a sufletului omenescsi ca existenta ca si permanenta ei, nu se pot dis-puta, fcird a se disputa sufletul omenesc insusi.

De disparitia in timp a religiei s'ar putea vorbinumai atunci, ch,nd s'ar putea dovedi ca religia aap drut candva in timp si a evoluat odata cu el.In cazul acesta ar fi fatal ca ea sa si dispard intimp. Dar tocmai aid e partea dificila a chestiunii.Cei care vorbesc cu atata usurinta de caracterultemporal si deci relativ al religiei, trebue intaisa explice procesul natural de aparitie al ei, caapoi sa poata vorbi de procesul de disparitie.Ceeace nu e atat de u*:)r. Ba chiar foarte greu.

Noi vom schita aici in scurt macar termeniiproblemei.

Fiindca problema se pune astfel :Este religia o aparitie in timp atunci ea tre-

bue sa-§i gaseasca originea, fie in ordinea psi-hologicci a desvoltarii noastre suflete§ti, fie in or-dinea sociologicd, a desvoltarii noastre sociale.

Nu este aparuta in timp, atunci ea trebue saapartina organic formelor apriorice ale sufletuluiomenesc, gasindu-si in ordinea naturals, sau in unasupra-naturald, specificul" sau constitutiv.

Deci relativism sau apriorism sunt cele cloud

www.dacoromanica.ro

67

planuri sub care se poate pune problema origineireligiunei.

Sa discutam prima forma.Religia, sau ceeace e tot una, sentimentul reli-

gios, s'ar putea explica psihologiceste ca o aparitieulterioard a sufletului omenesc, derivata din altesentimente primordiale suflete§ti : frica, buna' oara,sau sentimentul de dependents, din combinatia ca_rora a rezultat sentimentul religios.

Ori sentimentul religios confine in sine elementespecifice sie-si, care nu se pot deduce din altesentimente, sa le zicem profane. Religia inseamna,in primul rand, sentimentul de personald legaturafata de supranatural, de transcendent. De undes'a nascut tocmai aceste idei de supranatural, detranscendent, sau ceia ce e acela§ lucru de di-vin? Ideia de divin e aceia ce creiaza esentialulreligios, si el nu s'a putut naste din combinatiaaltor elemente sufletesti, cari nu-1 contineau. Fricareligioase, nu e frica obisnuita §i nici n'a derivatdin ea, cu toata similitudinea de termeni, care nue si de continut. Sa fi rezultat sentimentul religiosdin combinatia altor sentimente, a-religioase initial,si devenite ulterior ca atare ? Nu poate fi cazul,fiindca stim ea fantazia omeneasca combing, dar nupoate creia elemente nuoi. Cum ar fi elemental desupranatural in cazul sentimentului religios.

De aceia teza psihologica de 6xplicare a aparitieireligiei se dovedeste cu totul improbabild.

S'a incercat atunci explicatia sociologica. Potri-vit acesteia, din ideia de predominare a colectivi-tcifii, a societatii, asupra insului, ca §i din inter-

www.dacoromanica.ro

68

dictiile la care a fost constrans individul, in inte-resul societatii, s'a nascut religia. Ideia de societate,ca putere supraindividuald a creiat ideia de su-pranatural, iar interdictiile impuse de societate

tabu-urile, au creiat pe cea de sacru, de sfa'nt.Deci atat elementul de supranatural, cat cel desacru, care caracterizeaza religia, $i-ar avea expli-carea for fireasca $i naturals.

Teza sociologica, azi in mare yoga, $i reprezen-tata in special de $coala franceza condusa de so-ciologii : Emil Durkheim Lewy Briihl, e ingeni-oasa, insa e arbitrary §i brutal contrazisa defapte.

Societatea, chiar in cea mai primitive forma aei, admisa de sociologi clanul, n'a creiat supra-naturalul, care-i preexista ci ea I-a utilizat numai,pentru intari influenta impune constrangerea.

Tabu"-urile clanice au coexistat cu interdictiilereligioase, a$a ca natura de sacru nu se poate ex-plica prin cea de tabu.

Religia tontine insa anumite elemente specificeei, care nu se pot explica nici pe calea psiho-logica, nici pe cea sociologicd, nici pe o altstale, fie cea a materialismului, sau a utilitarismului,cum au incercat ateii rationali$tii tuturor timpu-rilor. Si anume : elementul transcendentii $i aleterniteitii, care nu se pot explica psihologiceste,

au o fundamentals importanta $i semnificatielogicd, in senzul ca numai ele asigura fundeazacaracterul universalitdlii al valabilitd ?ii pe careit cer normele logice, etice sau estetice.

Sub acest aspect, religia, nu numai ca nu poatefi socotita ca o aparitie ulterioard secundard

$i

si

8i

a-si

si

t8isi

81

81

www.dacoromanica.ro

69

a sufletului omenesc, dar ea preexists chiar for-melor constitutive ale ratiunii umane, dandu-legarantia universalitatid.

Valabilitatea normelor logice, etice sau estetice,in lupta cu adversitatile psihologice nu e explica-bila posibila, decat prin ridicarea acestor normepe un alt plan dead cel al realitatilor fizice saupsihice, pe planul transcendentii §i sub nimbul divi-nitatii adica prin sanctificarea lor. De aceia cu-getarea filosofica e silita a ancora in ultima in-stants la tronul Divinitatii, apeland la religie.

Iata dar ca logic, religia se impune ca o formaaprioricd a sufletului uman, garantie chiar a celor-lalte forme apriorice.

Deci nu de aparitia in timp a religiei se poate vorbi,ci de existents ei in afara de timp : de aprioris-mul religios. Apriorism care, depasind relativuli temporalul, i i sue originea spre tainele revelatiei,

impunandu-$i provenienta sa supranaturald.Acest apriorism al religiei ni se impune de altfel

nu numai din considerente logice, ci psihologice.Asa ca Rudolf Otto, in subtilul sau studiu LeSacre" a putut vorbi cu drept cuvant $i de aprio-rismul psihologic" nu numai logic, al categorieisacrului" deci a religiei.

Fireste vorbind de elementele structurale ale re-ligiei, nu poate fi vorba si de elementele temporale,schimbatoare neesentiale, pe care le-a imbracatreligia in decursul vremurilor, in diferitele ei formepozitive". Aceste elemente, grosolane uneori, ab-surde adesea ori, nu au apartinut decat intamplatorreligiei. Ele erau relativul §i omenescul, care s'a

valabilitatii $i

si

si

$i

www.dacoromanica.ro

70

adaugat eternului ,r§i divinului, din religie. Apa-rute in timp, ele s'au schimbat cu el $i se vor schimbaperpetuu, pand se va ajunge la forma pura a re-ligiei revelate, a religiei absolute, care este reli-gia cresting. Aceste schimbari si dispartii nu pri-vesc insa religia in sine Ele pot dispare fara aimplica disparitia religiei insasi.

Gad dach. ar dispare religia, aceasta forma esen-tiara, primordiald si organics a spiritului omenesc,ar insemna sd dispard spiritul omenesc insusi, sauad se desfigureze, sä" se denatureze. Ceiace nu arfi posibil, operatia contrazictind ideia de spirit.

Admitand totusi cal faptul ar fi posibil, °data cureligia ar dispare si garantia normelor creatoarede culturd. Ar dispare cultura inscisi. Ar dispareumanitatea din om. Ar fi o scoborare iremedia-bin', in animalitate.

Asta se urmareste, asta se vrea in lupta ince-puta contra religiei in Rusia? Probabil. Dupa con-ceptia materialists nu exists spirit, ci numai materie.Omul e numai burl& muschi si creer. Dupd concep-tia sovietica nici atat : e omul marina, omul-robot",impins ca de niste resorturi mecanice de instinc-tele de reproducere, conservare $i crestere. Acea-sta e soarta, care se pregateste in Rusia milioanelorde oameni, condamnati animalizarii sau comuni-zdrii, ceeace e cam tot una. Ceeace nu inseamndtotusi ca, religia va peri.

Si mai ales crestini,smulnu. El este religia ab-solutd, ale carei destine nici nu sunt in mana oa-menilor, ci in ale divinului ei Intemeetor. Careintemeind biserica sa, i-a pus temelii trainice, pecare nici portile iadului nu le vor starama".

www.dacoromanica.ro

XII.

CRESTINISMUL-RELIGIA ABSOLUTA

v.

E termenul cu care, stiinta teologick designeazacaracterul de neschimbabilitate $i eternitate al re-ligiei cre$tine. Religie revelata prin excelenta, eaisi define adevarurile fundamentale : dogmeledinsursa, diving, directs imediata. Cel ce i le-a pre-scris a fost Dumnezeescul Intemeetor insusi, cares'a coborit intre not sere a savArsi supremul actal jertfei expiatoare de pe truce. Cuprinzand insine tot adevarul si toed gratia necesarascopul suprem al oricarei religii, ea este religia ab-solutes. Adevhrurile ei nu mai sunt supuse flue-tuatiilor temporale nici disenziunile umane. Elenici nu evoluiazd, nici nu se altereazd. Si nici nuse schimba. Asemenea formelor pure" din con-ceptia aristotelica, ele nu mai au in ele temporalul,care srt le supund schimbarii, $i sd le condamnepieirii. Mar data celelalte religii vor dispare, cre-stinismul va dalnui $i va fanfane in veci", absor-bind in sine $i purificand toate religiile necre$tine..

mantuirii,

Ii

si

www.dacoromanica.ro

72

Asa cum e si randuit dupa planul economiei divine.Cad, odata cu ivirea crestinismului, vechile religii

naturale, fruct diformat al acelei revelatii primor-diaIe, data omului la creatie revelatie pastratanealterata in mesianismul iudaic aceste religiiumbre", cum le numeste Apostolul Paul, sunt sor-tite sa dispara in fats revelatiei depline, data lumiiprin crestinism. Cate crestinism converg doar toateaspiratiunile, in el isi gasesc intelesul si desavarsireatoate revelatiunile, in el isi vor lua sfarsit toatereligiunile. Oricat de incet, de sinuos si capriciosni s'ar parea acest proces. El merge manat de tai-nicile planuri ale proniei si ale istoriei.

Pe acest proces se intemeia asertiunea noastra,ca disparitia religiilor nu inseamna disparitia reli-giei §i mai ales disparitia crestinismului. Nici dinlume si nici din Rusia. Oricate planuri cincienales'ar intocmi $i on cate termene i s'ar pune.

Din faptul ca religiile naturale se schimba saudispar si insusi crestinismul confesional isi arefluctuatiile sale, nu se poate conchide la disparitiareligiei sau a crestinismului. Se schimba $i dispareceeace e neesential $i ceremonial, ceeace e diformatdin revelatia primordiala, sau dibuit $i intrezaritnumai din fiinta diving de ratiunea umana, pe lunguldrum al revelatiei naturale, dar esentialul, religiainscisi, nu dispare.

Acea tainica aspiratiune a sufletului omenesccatre forme mai curate si mai inalte in exprimarearaportului cu divinitatea, pe care le gasim la po-poarele de o culturd mai inaintata din vechime caInzii, Persil, Grecii sau Romanii ; acele amintiri a

www.dacoromanica.ro

73

unor conceptii mai pure despre divinitate, gasite lapopoarele primitive de azi, cu o cultura extern deinapoiata ; acel prim-monoteism, aflat in mana"sau arenda" sociologilor durckheimigi, acel he-noteism al lui Max Muller, allvaterism al lui Fra-zer sau preanimism al lui Tylor, aflat la tribu-rile Aruntas din Australia, la inchinatorii Vedelordin India, sau la Bantu ?ii din Africa, toate ne vor-besc despre existenta unei prime revelatii, sursareligiei si care si-a gasit implinirea" in revelatiacresting.

Monoteism, politeism, dualism sau panteism ; To-temism, animism, fetisism, sabeism, zoolatrism, tre-reantropism sau antropomorfism toate nu suntdecat Mete forme omenesti, naive, bizare, abs-truse sau direct absurde ale elementelor esentiale,care au caracterizat intotdeauna religia : ideia unuiDumnezeu $i necesitatea unui raport personal cu el.

Ca $i lumea in monadele lui Leibniz, ideia dedivinitate s'a rasfrant in omenire in o infinita plu-ralitate Si varietate de imagini, dela inalta formape care o gasim in Brahmanism $i Mozaism, si panala cea mai obscura si rudimentara forma cum ogasim in fetisism sau totemism.

Ea insa a existat intotdeauna si in adancul ei,dealungul veacurilor, n'a facut decat sa urce dru-mul unei treptate spiritualizari si purificari, desfa-candu-se de lutul greu al senzibilizarii, al insufi-centii ratiunii, eliberandu-se de conruptia inevita-bila a materiei, a pcleatului, spre a atinge puritateaconceptiei revelate in cretinism.

Iar cand s'a apropiat esirea de sub robia paca-

www.dacoromanica.ro

74

tului originar,acea plinire a vremii" dupa Scrip-turi, s'a savarsit marele si cutremuratorul act, deadanc inteles in nepatrunsu-i inteles, al nasterii dinFecioara a Dumnezeului intrupat, pentru a savarsiminunea impacarii si reconcilierii, desgardinarea desub instinctele camel si ridicarea aevea in imparatiaspiritului si a vesniciei.

Ce plin de inteles este acest mare act al Ras-cumpararii pe temelia caruia sta crestinismul ! PrinPrea-Curata Fecioara in care se desavarseste in-delungatul proces de purificare dus de omenire,materia, carnea, umanitatea, se ridica pans latreapta de suprema spiritualizare, de a putea primi,zemisli si naste pe insasi Dumnezeu Cuvdntul,Spiritul absolut : Creatura sä nasca pe creator! Erain acest act, sfarsitul, incheerea unui indelungatproces, prin care trecuse omenirea si care, prin-tr'un suprem efort de Inaltare in faptura cea far&de prihana a Mariei, se reapropie de divinitate.Vechea antinomie dintre pamant si cer, dintre pacatsi sfintenie, dintre instinct si libertate, care framan-tase lumea, fundase religiile si chinuise filosofiile,era prin acest act al intruparii biruita, anulata.

Vis si nazuinte, dorinta si aspiratii pe care inchip nelamurit si tainic le avusese si le urmarisetoate religiile ! Cad in toate religiile gasim cre-dinta in Fecioara mull asteptata, care va naste peCel ce va mantui omenirea : La Inzi ca si la Persi,in misteriile eleusinice ale Grecilor sau prevestirileSibilelor romane, in stravechea religiune a Mexica-nilor, sau in intunecatele credinti ale popoarelorfetisiste din Africa.

www.dacoromanica.ro

75

Acest gand steal ulgerat al omenirii, it gasim rea-lizat in religia cre$tina, care inchee in sine totplanul pus $i realizat de Dumnezeu-Creatorul $iProniatorul.

Catre cretinism deci vor veni toate popoarele $iin el se vor purifica $i se vor epuiza toate religiile.Iar cand va voi Domnul, $i evanghelia lui va ajungepana la marginile pamantului, atunci vor disparereligiile, intrand toate in raza de lumina a cre$tinis-mului, religia absolutes.

Panes atunci insa nu le va putea distruge nimeni.Nici Stalin, nici Lenin, $i nicio alts putere ome-neasca din lume.

In ce prive$te crestinismul, el a mai trait zile decumpana. Si mai grele ca cele de azi din Rusia.

Candva Iu lian Apostatul, uzand de toata pu-terea pe care i-o dadea un imperiu cat lumea $icu toata aureola pe care i-o dadea splendoareavechei glorii a religiei greco-romane, a incercat, infruntea legiunilor sale, sa distruga crestinismul.

Dar Iulian a murit strapuns de sagetile Partilor$i murind a scos strigatul ramas ca un mementopentru intreaga istorie : Ai invins, Galeliene".

Si Dumnezeescul Galelian va invinge $i de astadata pe potentatii apostati din Rusia.

www.dacoromanica.ro

mil.

N'A EXISTAT ISUS ?

VI.

Intre armele stiintifice" cu care conducatoriiRusiei sovietice spera s'a extermine religia crestingdin Rusia, cea mai puternica este acea privitoare laneexistenta istorica a Mantuitorului. Arms pe careo utiliseaza papa la refuz : in brosuri, conferinte, laradio si mai ales in scoli. Isus n'a existat ca per-sonaj istoric. El este o inventie tarzie a evanghelii-lor, care au dramatizat si actualizat un mit solar,existent in Orient, cu mult inainte de data in carese pune de obiceiu nasterea Mantuitorului.

Neexistenta aceasta e menita sä rapiasca crestinis-mului nu numai caracterul divinitatii, dar impliciti pe cel al eterniteitii. IsTascut din o fictiune, va

dispare fdra urme din arena istoriei. Ca si dinsufletele oamenilor. E marea iluzie din care seadapa bolsevismul, in lupta ce a inceput-o pentruexterminarea crestinismului din Rusia Si din lume.

Asa se $i explica dece Bezbojnicii" moscovitiau imbratisat, Vara nici o retinere critics, scrierearecenta a lui P. L. Couchoud : Le mystere deJesus", scriere, care a reactualizat in Franta, vechile

www.dacoromanica.ro

77

fantezii ale inaintasilor sai : Dupuis §i Volney asu-pra neexistentei Mantuitorului. Fantezii, peste carestiinta Si bunul simt de mult 10 intinsese ertareasi uitarea. Si daca in restul lumii cartea, de unrafinat diletantism, a lui Couchoud, n'a prins, inRusia ea a devenit liters de evanghelie in luptacontra crestinismului.

Sa nu fi existat Isus ? Intrebarea inscisi repugnci.Totusi ea face parte din ciudateniile firei omenesti,care are o predilectie deosebita in a tagadui exis-tenta marilor personalitati istorice. Astfel au fost ta-gaduiti, nu numai legendarul Homer, dar $i quasi-contimporanul Shakespeare.

Intemeetorii de religie au fost, in special, obiectulacestei suspiciuni : Moisi, Zaratrustra sau Buda aufost pe rand tagaduiti $i in compania lor, Couchoudsi consortii, vor sa inglobeze si pe Isus.

Neexistenta istorica a lui Isus, s'ar deduce, dupaacestia, din urmatoarele considerente : In afara deEvanghelii, care nu sunt documente istorice objec-tive, alte marturii istorice, care sa ateste existentalui Isuslipsesc. Isvoarele contimporane laice, carear fi trebuit sa pomeneasca de Isus tac; jar candvorbesc, avem deaface cu adaosuri tarzii, si dinsurse crestin.e.

Lipsesc insa in adevar aceste documente ? Ras-pundem categoric : Nu. Ele sunt. Si le gasim atatin lumea iudaica, cat $i in cea romans contemporana.

La Iudei informatiile cele mai pretioase ni lefurniseaza insusi Talmudul, care pomeneste in re-petate randuri de Isus, de nasterea lui in Nazaret,din Maria si Iosif, cum si de condamnarea si moartea

www.dacoromanica.ro

78

lui pe truce. Si in Talmud eel putin, nu se poatevorbi de adaosuri tarzii, sau de interpolari ere--tine"! Insu$i tonul calomnios $i detractor al Talmu-dului este o dovada despre existenta istorica a luiIsus, cad, data el n'ar fi existat, ar fi fost mai usorsä se dema$te fictiunea existentei lui, decat sa secalomnieze umanitatea lui.

0 alta marturie documentary o gasim la istoriculiudeu, aproape contimporan cu Isus, Iosif Flavin,de autoritatea carui fac mare caz detractorii Man-tuitorului. Flaviu pomene$te in cloud randuri despreviata $i opera lui Isus in scrierea sa intitulataAntichitati iudaice". Toata truda $i lupta de atagadui autenticitatea acestor texte s'a dovedit za-darnica. Cercetarile lui Theodore Reinach cunos-cutul istoric $i arheolog dela Sorbona de originftevreu a pus capat oricarei controverse. Existentaacestor texte e nediscutabila. Caci, data s'ar eliminatextele cu pricing, ar urma ca Iosif Flaviu sa nupomeneasca nimic, nu de Isus, ci de cretinism chiar,a carui existenta totu$i nimeni n'o poate tagadui.Si mai ales Flaviu, care, traind in Roma, pe timpullui Nero, e unul dintre asistentii sangeroaselorpersecutii contra cre$tinilor.

In ce priveste isvoarele ronzane Iisus este citatde: Pliniu cel tandr. Proconsul atunci in Bitinia dinAsia, Pliniu intreaba, in cunoscuta sa scrisoare catreTraian, asupra tratamentului ce trebue aplicat in-chinatorilor lui Hristos, adica Cre$tinilor; de Tacitin Anale" unde, vorbind de crestinii, acuzati deNero, ca an dat foc Romei, spune ca ei tag nu-mele dela Christos cel condamnat crucificatsi

www.dacoromanica.ro

79

sub Tiberiu de Pilat din Pont" ; si in sfarsit deSuetoniu, tot in legatura cu arderea Romei, ca sicu expulzarea crestinilor din Roma sub Claudiu.

Deci trei din scriitorii cei mai de seams din lumearomans, dintre care doi reputati istorici, pomenescde existents lui Isus. Se mai poate spune atunci caisvoarele profane tac si Ca documentele istoriceasupra existentei lui lisus lipsesc ? Ele pot fi putine.Putinatatea for e insa in raport cu insemnatatea pecare o prezenta atunci pentru Imperiul roman, Isussi Crestinismul.

In special marturia Analelor lui Tacit e de odeosebita important& pomenind de rastignirea luiIsus sub Tiberiu de procuratorul Pilat. Adversariicu orice pret ai existentii lui Isus au uzat de toatesupozitiile posibile, pentru a inlatura sau a anulavaloarea acestei marturii documentare.

S'a mers pans la acea bizara incercare a luiHochard de a declara Analele drept un fals, scrisede un crestin in veacul al XIV si atribuite doar luiTacit, cu unicul scop de a asigura papalitatii dreptde proprietate asupra locurilor unde se zice ca aulost martirizati crestinii !

In fantezia acestor detractori ai istoriei, Neron alost cel mai bun si mai milos imparat al Romei,care n'a cunoscut crima si nici n'a incendiat Roma,Rind doar victima istoricilor crestini, care au in-ventat Analele si arderea Romei, ca si presupuselepersecutii contra crestinilor !

A face insa din Neron un finger §i din Isus onalucd, inseamna nu numai a friza absurdul, dar§i ridicolul. Si cu astfel de arme, cred totusi. ateii

www.dacoromanica.ro

80

noWi din Sovietia i de aiurea, ea pot dovedi ne-existenta istorica a Celui ce a intemeiat cre§tinismul !

Deci pe motivul Upset isvoarelor istorice dinsursd necre$tind, nu se poate vorbi de neexistentaistorica a Mantuitorului.

Dar evangheliile? Nu sunt ele o sursa arhisu-ficienta pentru dovedirea acestei existence ? Nuraspund detractorii. Fiindc6, evangheliile nu suntdocumente istorice, ci eshatologice, adica ele nureprezinta alta ceva, decat realizarea sperantelor§i profetiilor mesianice intr'un personaj anume in-ventat Iisus-Mesia, dar care de fapt n'a existat.Caci nu Iisus a creiat evangheliile zic ace§tia,ci evangheliile au creiat pe Isus Mantuitorul. Evan-gheliile nici nu sunt scrise de apostolii directi aiMantuitorului, ci ele sunt de o data mult mai tarzie,fruct al credintei §i imaginatiei populare, care intimp de 3 veacuri dela presupusa na§tere a Man-tuitorului, au creiat, pe baza mesianismului iudaic,credinta in persoana miticd §i misticd a lui Isus.

Apostolul Paul n'a cunoscut un Iisus istoric, ciunul mistie, care i s'a descoperit in clipa conver-siunii pe calea Damascului.

Nazaretul, in care a trait Isus, n'a existat, cumn'a existat nici recensemantul lui Quirinus, carea prilejit na§terea in Betleem a Mantuitorului. Am-bele au fost inventate de evanghelii, unul pentrua satisface textul mesianic despre Iisus, ca. naza-rinean se va chema", iar altul pentru a corespundealtui text mesianic, care punea na§terea Mantui-torului in Betleemul Iudeei.

Cate afirmatii atatea indraznete neadevaruri, ca-

www.dacoromanica.ro

81

re-si au totusi crezare in lumea oamenilor de stunts,zisa : critics" si positiva" !

In privinta vechimii evangheliilor e destul sacitam parerea marelui istoric german, criticul pro-testant Adolf Harnak, care, dupd peregrinari sistudii de o viata, a stabilit ca toate evangheliilesunt scrise in primul veac al crestinismului si au-torii lor sunt apostolii : Matei si loan, si discipoliilor : Marcu $i Luca.

Autorii evangheliilor nu puteau ei singuri sä in-venteze, nici pe Isus, nici evangheliile, fiindca,dacA, ar fi putut face aceasta, ar fi trebuit sä fie,la randul lor, ei insisi, sau cei mai marl mistifica-tori" ai lumii, sau cei mai geniali scriitori", ceiace nu concords nici cu simplitatea lor, nici cu ceaa evangheliilor. *it daca persoana lui Isus pare inco-moda si greu de acceptat pentru ratiunea poziti-vista, a atribui evanghelistilor inventarea lui Isussi a evangheliilor ar fi, dupd cum foarte just re-marca Rousseau, a-i face pe acestia tot atat demarl, daca nu si mai marl, deck pe Isus insusi".

In ce priveste pe apostolul Paul, ce aberatie poatefi mai mare, cleat a-1 pune pe el contra sa insusi,cand toata viata $i predica lui nu sunt alts ceva,cleat o neintreruptA marturie a lui Hristos crucifi-catul : Iudeilor sminteala si Elinilor scandal" !

Incolo ce mai ramane din asertiunile celor cevorbesc de un Hristos fictiune istorica ? Ca evan-gheliile nu contin suficiente date umane despreIsus, si ca Nazaretul n'a existat, cum n'a existatnici recensamantul lui Quirinus acel Cirineu alevangheliilor noastre ?

N'a existat Nazaretul?

I. Gh. Savin.6

www.dacoromanica.ro

82

Dar atunci Talmudul, care numeste pe Isuscel nascut in Nazaret" a avut interes sa inven-teze o astfel de localitate, inexistenta in Palestina ?Sau, putea evangbelistul Matei, care -$i scrie evan-ghelia sa pentru Evreii din Palestina, sa le vorbeascade o localitate inexistenta necunoscuta acestora ?Asertiunea este evident si direct absurda.

Iar in ce priveste recensemantul lui Quirinus din764, multa vreme contestat, pe motivul ca IosifFlaviuiarasi Iosif Flaviu, cel atat de scump criti-cilor nostri nu-1 pomeneste, astazi, dupa descope-rirea tablelor de arama dela Ancira din Asia, incare este consemnat si acest recensemant al luiAugust, nimeni nu-1 mai contests, avand cea maiperfectA documentare istorica

Si atunci ce mai ramane din toata aceasta abiladar pue-rila tesetura zisa stiintifica", cu careateii din Rusia cred ca pot sa dea lovitura mortalscrestinismului ?

Nimic. Sau mai de grabs ramane, dominand is-toria omenirea, persoana diving si umand aMdntuitorului.

A o tagadui in existenta ei istorica, e o incercarezadarnica ridicula. Dupa cum vor avea ocazia

sa constate dictatorii din Rusia, in incercarea forde a desfiinta, cu astfel de arme, religia cresting.

si

si

si

si

8i

www.dacoromanica.ro

XIV.

IN FATA DIVINITATII.

Lumea, complex infinit de lucruri 'ntamplari,a fost pentru omul de totdeauna si un complex detaine intrebari. Taine, carora el a cautat, a tre-buit chiar, sa le dea raspunsuri deslegari. Caciomul n'a stat nici odata pasiv $i strain fats de lumei intamplarile din ea.Conceptia materialista, evolutionists, care, scobo-

rand pe om in treapta antropoidelor, ii atribue operioada de pasivitate animalica, redusa la simplereactiuni instinctuale in fata mediului si a proprii-lor sale cerinti fiziologice, e o profunda eroare.Ori unde gasim pe om, in strafundul preistoriei, inprotoistorie, sau in plina istorie, el ne apare inte-grat in o anumita conceptie despre lume desti-nele ei, conceptie care depaseste simplele reactiuniinstinctuale tradiaza o complexa elaborare spiri-tuals. Lucrul se poate verifica, fie ca ne referim laramasitele funerare din grotele dela Spy sau Cha-pelle-aux-Saints, on picturile murale din groteledela Altamira ale omenirii preistorice, fie ca nereferim la credintele religioase $i alcatuirile sociale

si

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

84

ale triburilor cele mai primitive de astAzi, cumsunt socotite cele din Australia.

Si clack' totn$i, va fi fost o perioadd, cand omula fost condus mai ales de instincte, ca sd nu zi-cem numai de instincte, atunci, intre acestea, desigur, ca a fost prezent activ acel instinctmetafizic" de care vorbeste Schopenhauer, sau acelimbold al curiozitatii $i al mirdrii", cum it nume$teAristot $i din care au rdsdrit $tiintd, arta, filo-sofie sau religie.

Ca omenirea va fi trecut candva prin o perioaddprelogicd", cum afirma sociologii moderni, sauprin una strict teologicd", cum afirma AugusteComte, e foarte putin probabil.

Dar chiar admitand acest proces de desfd$urarea mentalitatii umane, omul a fost dela inceput a-vizat sau -constrans s& priveasca lumea $i pe sineinsu$i, intr'un raport de dependenta fata de o pu-tere supanaturald, indiferent de cum a fost con-ceputd aceasta putere : Impersonal& $i difuzata. inanumite obiecte, plante sau animale, ca in totemism$i animism, activand in spiritele stramo$ilor de-functi, ca in manism, circumscrisd la anumiteamulete $i statuete, ca in fetisism, legates de ele-mentele naturii, ca in naturism, sau intrupata inanumite fiinte supraumane, ca in antropomorfism,$i in sfar$it adorata ca Dumnezeu unic, ca in mo-zaism, constatarea care se impune este, ca ideeade divinitate a fost permanent& in lume, cum per-manent a lost $i sentimentul religios, nascut in su-fletul omului, din raportul fat& cu ea.

Cum a putut lua na$tere in lume ideea aceasta

si si

:

www.dacoromanica.ro

85

de supranatural, de sacru Si divin, am aratat, candam vorbit despre permanenta si origina religiei.

Aratam ca aceasta idee, care transcende finitulsi naturalul, nu poate fi explicata decal pe caleaacelei stravechi amintiri, sau revelatii primordia-le cum i se zice in teologie, pe care omenirea a a-vut-o in clipa creatiei, si care, diformata in religiu-nile naturale, sau pastrata in o relativa puritate inmonoteismul mozaic, a staruit dealungul veacurilor,pans la aparitia crestinismului, cand, prisosind lu-mina", au disparut umbrele" amintirii.

Alaturi insa de calea teologica, care on cum,avea la baza acea revelatie initials, omenirea s'aapropiat de divinitate $i pe calea revelatiunii na-turale, prin truda si luminile ratiunii, pe calea pri-virei filosofice. Acea perioada metafizick de carevorbea Auguste Comte, n'a succedat uneia teolo-gice, ci a coexistat cu ea, $i prin eforturile $i in-drumarile ratiunii, omenirea a fost impinsa sa po-stuleze, pentru explicatia intelegerea lumii si arostului lucrurilor din ea, un ultim principiu ge-nerator al ei, principiu care a $i infratit metafizicacu religia. Existenta divinitatii a fost intotdeaunapiatra unghiulara a oricarei conceptii filosofice,care tine $i vrea sa-si cugete onest pan'la capatobiectul cercetarii sale. Acel curaj al adevarului",pe care it cerea Hegel, e o datorie etica pentrutine se avant& pe Calle ispititoare ale ratiunii.Aeest urcus al ratiunei pans la treptele divinitittii itgasim afirmat permanent in istoria cugetarii umane.Dela inaltele speculatii metafizice, care s'au adaugat,iar uneori s'au $i substituit naturalismului religios

si

si

www.dacoromanica.ro

86

al vedismului indic sau manismului chinez, cum afost si este cazul. cu Brahnzanismul §i Budismulindic, sau cu taoismul §i confucianismul chinez

pa.nd la acele sisteme de ,treligii rationale" incer-cate de cugetarea filosofice moderna, procesul apornit din aceiasi launtrica necesitate a cugetariiumane: aceia de a se incheia satisface in postu-larea aflarea unui principiu unit 0, universal,creator si diriguitor al lumei si al destinilor ei. Pro-ces care s'a oprit aci. Sau a trebuit cel putinsd se opreascd. Ceiace n'a facut intotdeauna. Canda cautat ins& sä. teach dincolo de acest principiu,dandu-i un continut o realitate, alta decdt aceiaa realitdtilor relative si marginite din lume, filosofiaa incetat de a mai fi in propriul ei domeniu, si adevenit : religie. religia isi are cerintele ei sisursele, ei. Altele decat cele ale filosofiei. Ea por-neste dela o revelatie si implica un cult, o etica sio comunitate : biserica. $i tine nu le accept& $i nule practica pe acestea e in afard de ea. Dupd cum,tine le practica, a depasit simpla atitudine teoreticd aconceptiei filosofice. Deaceia religiile filosofice suntun non-sew. Sau simple fictiuni abstractiuni. Elen'au contat nici. odatd pentru sufletele stapdnite desetea religioasd. Dovada, dacd .mai e nevoe de ea,ne-o d& istoria. Ea ne arata., ca, alaturi de specula-.tiile metafizice ale Brahmanismului Budismului,au stdruit in India mereu stravechile practici cre-dinti religioase .ale naturalismului ,vedic, care satis-faceau, qerintele specific religioase ale populatiei.Sub weculatiile e,tico-fIlosofice ale alegorismuluigreco-rojnan ,activ,a ,vechea religie a Olimpului

Si

si

sisi

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

87

zeesc, iar Larii i Penatii familiei romane erausingurele realitati ale religiei populace. Cat des-pre religiile rationale", creiate de filosofia mo-dernh, tine 0.-a mai amintit de ele, and a fost vorbade gravele probleme ale vietii de aici, sau ale celeiviitoare ? E o demarcatie care trebuie facutd, sprea nu confunda lucruri i notiuni, care data, se aprof-pie, nu se acoperd i mai ales, nu se identified.

Cugetarea filosoficd duce in chip firesc catrepostularea ideei de divinitate *i ca atare in chipfiresc §i catre religie. Dar pentru a trai efectiv ipractic raportul ce se na§te din ideea de divinitate,dandu-i un continut i un inteles, trebuie edit dinatitudinea teoretied a filosofiei i intrat pe un altplan al realitatii : acel al gratiei i al revelatiei.Al rugaciunii i nu al silogismului, al harului yi nual rationalului, al comunitatii sfintitoare biserica,*i nu al aderentii intamplatoare sistemul. Alcoti4tiintei pacatului i nu al constrangerii maxi-melor morale". Al rena4terii spirituale" ceia ceinseamnd : al transpunerii pe planul unei alte rea-litati, aceia a transcedentii i a eternitatii, deci adivinitatii, a religiei.

Aici simpla aderenta filosofica nu ajunge. Chiarcel mai elevat teism al filosofiei, e un simplupreambul al religiei, acel : preambulum fidei" alscolasticei.

Cugetarea filosofica ne arata insa, ca din celecloud* teze, hipotetic posibile, fatd de divinitate: tezateismuluii cea a ateismului, singura compatibild curatiunea e cea dintai. 0 altd pozitie nu mai e, logic,posibild. Antiteza ateismului fiind exclusk famane

www.dacoromanica.ro

88

ca singura valabira cea a teismului. Ma ar i trebuis'a, fie, (lac& ramanem intre marginile 5i dictatele ra-tiunii. Caci in fapt, mai este una : acea a indi-ferentismului religios sau a agnosticismului me-tafizic.

Decal aici ratiunea nu-§i mai are cuvantul, fiindcain ambele pozitii se renunta la ea. Totu5i alaturlde teism i ateism, not vom cerceta i pozitia indi-ferentismului, acest ultra refugiu al rationalis-mului, care nu e acela$i lucru cu ratiunea, dupdcum stienfismul modern nu e tot una cu cuge-tarea tiintifica.", una i aceia4i de cand ekista ra-tiunea §i dateaza §tiinta.

www.dacoromanica.ro

XV.

TEISM CRESTINISM.

Am aratat Ca dintre cele doua pozitii, hipoteticposibile, fata, de divinitate, ratiunea noastra afirmacategoric teza teista, §i respinge tot atat de cate-goric teza ateistd.

Teismul insa nu este o simpla afirmare a Divi-nitatii, ci o determinare a ei. El concepe divi-nitatea ca o putere transcendenta personals,creatoare guvernatoare a lumii.

Prin aceasta el se deosebeste de panteism, careconfundci pe Dumnezeu cu lumea, ca si de Deism,care separa cu totul pe Dumnezeu de ea.

De aid nu urmeaza insa ca cohceptia teista estesuficienta religiei si mai ales suficienta crestinis-mului. Lucru care de obiceiu se uita sau se ne-glijeaza.

E un defect pe care de altfel it intalnim destulde frequent in cultura noastra, care sufere, in ge-nere, de o mare $i notorie meteahna : impreciziuneaconceptiilor si a atitudinilor. Aceasta impreciziunese observa in toate domeniile : In arta, in stiinta.in viata politica si in cea etica. De aceia nu-i de

$isi

$i

SI

www.dacoromanica.ro

90

mirare, ca traim in o permanent& promiscuitate deconceptii si doctrine, care adesea friseaza absurdul.Un eclectism factice da culturii noastre acel aer deuniversalitate si superficialitate, care deconcerteaza$i impresioneaza in acela$i timp, pe strainul deprinssä. se miste intre liniile severe $i circumscrise alespecialitatii lui. Ne amestecam in toate $i le ame-steed' m pe toate, intr'o uluitoare desinvoltura logica,cu care ametim $i ne ametim not insine. Vestitanoastra supleta $i mobilitate de cugetare, cu carene mandrim, fat& de cugetarea cam greoae, darmetodica a popoarelor nordice, nu e insa intot-deauna un prea magnifier compliment ce ni-1 facem.D-1 Radulescu Motru, caracterizase odinioara, acestexces de mobilitate, drept primitivitate" $i cam aveadreptate.

De aceasta meteahna i-am putea zice natio-nals", se resimt $i atitudinile noastre in materiereligioasa. De$i aici lucrul apare $i mai straniu. Indefinitiv, in toate celelalte domenii, termenii ca $inotiunile sunt destul de relative. Cu putina abilitatese poate trece din o pozitie in alta, chiar daca seintampla ca aceasta sa fie opusul celei dintai. N'amvazut doar, $i inca destul de recent, treceri deacestea brusce, dela cavalerii crinului alb", carecombateau pentru cea mai pura $i mai elevataspiritualitate, la cele mai grosiere forme ale mate-rialismului teoretic sau practic ?

In chestiunile religioase insa, situatia sa schimba.Aici lucrurile sunt categorice $i precise. Adevarurilereligioase sunt transpuse in dogme inmutabile, care-$idue precizarile in toate ramificatiile, $i care tre-

www.dacoromanica.ro

91

buesc acceptate, crezute $i traite. Ori ce devieredela ele isi are sanctiunea imediata a excluderii :apostasia.

$i totu§i la not papa dogmele an mobilitateade atitudini $i latitudinea interpretarii. 0 ingadui-toare bunavointa sau condamnabila nepasare a$eazaalaturi pe ateu de eel credincios, sau, ceia ce e $imai frecvent, pe simplul teist alaturi de cre$tinuldrept credincios. In special fata de teisti, avem oatitudine plina de cea mai prevenitoare bunavointa.

Din faptul ca teismul, ca doctrina filosofica., arecea mai avansata pozitie rata de conceptia religi-oasa a divinitatii, ii scutim adeptii de rigorile dogmei$i disciplina bisericei, socotim ca un fel de mem-bri de drept" ai ei.

Profitand de acest lucru, multi dintre intelectualiino$tri se mentin in aceasta pozitie $i se cred inregula atat cu con$tiinta lor, cat cu doctrinabisericei. Ceia ce constitue totu$i o gre$ala de pro-cedare, daca nu $i o regretabila eroare.

Caci ce este teismul ? 0 doctrina filosofica, decio conceptie rationale, care prive$te lumea subprizma unei divinitati personale, transcendente,creatoare guvernatoare a lumii. Prin aceastaconceptie, teismul, e drept, se situiaz'a ca doctrinacea mai avansata fata de religie dintre toate doe-trinele filosofice. Si totusi ramane in o apreciabila$i principiala distantare fata de ea, ceia ce adesease neglijeaza a se sublinia. Cad daca teismul facedovada ca o atitudine ateistd repugna ratiuneiumane, $i exclude in acela$i timp deismul ca $ipanteismul, totusi nici el nu pa$e$te dincolo de

$i

$i

ii isi

ii

www.dacoromanica.ro

92

sfera limitata a ratiunii, spre realiteltile religiei.Fiindca, religia inseamna nu numai o atitudine teo-reticd fates de divinitate, ci $i o atitudine practices,isvorita din raportul fates de ea. $i mai ales, ceiace deosebeste generic orice filosofie de religie, efaptul ca aceasta, are in vedere $i aduce cu sine :mantuirea omului, prin vrerea $i gratia divinitatii.Gratie, care e elementul propriu si specific al re-ligiei si care transcende $i ratiunii si lumii. Cinenu accepts puterea gratiei divine, aceasta inter-venire directA, personal& $i active a divinitatii indestinele omului, nu WA in domeniul religiei, ci inacel al filosofiei. $i sub acest raport fetesismul eelmai grosier, este mai aproape de cer, detest ceamai elevates conceptie teista. Crestinismul insa, esteprin excelenta religia gratiei. In el ea a prisositsi s'a des&varsit prin cele dou& mari acte : al In-trupdrii i al Rciscumpardrii. Si tine nu credein ele, nu se poate mAntui, si nici madular" albisericei lui Hristos nu poate fi.

Teisti au fost : Aristot si Plato, Socrates si Plotinsi inca cu ce surprinzatoare divinatiuni asupra eco-nomiei divine ! $i totusi teismul for s'a consumat inumbrele pOganismului.

Ctici teismul singur nu poate satisface cerintelereligiei si mai ales nu le poate suplini sau complinipe cele ale religiei crestine.

Cele patru notiuni fundamentale care-I caracte-rizeaza : o divinitate personals, transcedentO, crea-toare si guvernatoare, it apropie mult de religie ingenere, dar nu $i fates de cretinism. De cretinismnu apropie de cat : credinta in Isus Hristos, cel

www.dacoromanica.ro

93

nascut, crucificat *i inviat pentru mantuirea uma-nitatii, *i intrarea in biserica sa, in care el e prezentdeapururea, indeplinind, prin ea, opera de guver-nare, *i mantuire a lumii.

Ceia ce tei*tii afirma teoretic despre divinitate,crestinismul o ofera ca realitate: conducerea lumiipe caile mantuirii *i ale sfintirei. De ce ar ezitaatunci tei*tii sa traga ultimile consecinti ale proprieifor doctrini ? Din rezervele pe care le fac asupraactelor centrale ale cre*tinismului: Intruparea SiInvierea ? In cazul acesta insa ei se exclud com-plect *i fares putinta de replica din sanul cre*ti-nismului.

Sub acest raport tei*tii sunt putin cam nelogici:°data ce ei admit puterea guvernatoare a divini-tatii intrebarea, care se na*te, e fireasca : Cumse manifests aceasta actiune de guvernare ?

Prin simpla desfa*urare a legilor cosmice saupnevmatolgice, care se manifests in oameni *ilume ? Acest raspuns it da insa *i deismul, careafirma ca, pentru acest lucru, sunt suficiente legilepuse in lume *i in am Inca dela creatie, *i decinu mai este nevoe de o activitate guvernatoarepermanents din partea divinitatii. Conceptie refu-zata de teism, care accentuiaza tocmai aceastaactives participare si intervenire a divinitatii inmersul omenirii *i al lumii.

De pe marginea acestui pisc de culme, pe carei-a inaltat luminile ratiunii, tei*tii ezita sa pa*eascaspre altazele deschise ale religiei pozitive, care incretinism si -a primit lumina deplina.

Ezitare neexplicabila, cad din cloud, una: sau

www.dacoromanica.ro

94

exista aceasta putere guvernatoare a divinitatii pecare o proclama teismul, in care caz ea trebue sase manifeste, §i atunci religia expresia acesteimanifestari, e complimentul inevitabil at teis-mului, sau, nu exista o atare putere guvernatoare,si in acest caz teismul trebuie sail cedeze loculdeismului. 0 dilema din care teistii sinceri, in ceamai mare parte filosofi si logicieni emeriti, nu potesi. Dilema care nu exista insa pentru un Pascalsau Newton, teisti si dansii, care ii gasise desle-garea in luminile crestinismului : unul, meditandasupra profunzimei pacatului, altul umilindu-se infats maretiei Universului.

In on ce caz se cuvine ca $i aici sa se preci-zeze pozitiile. Minded cu cat mai aproape sunt po-zitiile, cu atat mai posibile sunt confuziile. Oriteismul isi are firescul sau corelat in adevarurilefundamentale ale crestinismului, in care caz teistiitrebue sa se inscrie combatanti activi in randurilelui, on conducatorii bisericii trebue sa refuze a maicocheta cu acesti catehumeni", carora le placea sta in pridvorul bisericii, §i nu fac sfortarea man-tuitoare de a pasi in templu. De cat doar asa, laocazii solemne...

www.dacoromanica.ro

XVI.

ATEISMUL

Simpton caracteristic al epocilor de dezechilibrude cultura. Accentul final al unui indelung procesde dizolutie sufleteasca, ajuns la complectalui consu-mare si epuizare : Negatia supremei ATEISMUL.Negatia omului si a divinului. A idealului Si a eter-nitatii.

Omul splendida coroana a creatiei, redevenitsimplu animal.

Lumea infinita splendoare a divinitatii, joc alhazardului orb.

Spiritul suprimat de materie. Care e totul. Totule lut si involburare. Instinct si distrugere. Si pesteele : Nimicul, golul. Aici si dincolo, in viata sipeste moarte, besna. Odata ce dincolo de not silume nu mai exista : Dumnezeu

Pe care ratiunea" si atot still*" noastra l'a ex-pulzat din univers. Desi, in ce priveste ratiunea,cu greu se poate vorbi de vre-o justificare, prin ea,a ateismului.

Sa fie atunci ?Uinta care ar inclina catre ateism ?Biata stiinta umana, despre care marele Newton

www.dacoromanica.ro

96

spunea, call culege legile ca copiii scoicele de petarmul oceanului adanc $i necunoscut,

Dar sa fie $tiinta aceia care duce mintea ome-neasca Cate ateism ? Care tiinta. ? Acea a marelorei intemeetori $i creatori ? .

Dar dacii-i cercetam pe acestia, lath ce ne raspund:Toti au crezut, adanc $i temeinic in puterea Divi-nitatii: Pascal, creatorul matematicii moderne, New-ton, al mecanicii ; Lavoisier, al chimiei anorganice,Liebig, al celei organice, Volta, Bunsen 4 Ampere,ai electricitatii statice $i dinamice; Pasteur, al mi-crobiologiei ; Robert Mayer, al termo-dinamicei;Copernicus §i Galilei, Kepller *i Herschell, ai astro-nomiei; Cuvier, al paleontologiei; Ranke §i Mom-msen, ai istoriei; Humboldt §i Ratzel, ai geografiei $ietnografiei ; Quatrefages §i Waitz, ai antropologiei;Wirchow, al-fisiologiei; Descartes, Leibniz *i Kant,ai filosofiei; $i Riemann §i Gauss §i Cauchy, mariimatematicieni ; $i Faraday i Bequerel §i ClaudeBernard §i Darwin insusi, fizicieni §i naturali$ti ;$i Wolff 0 Fay, marii astronomi; $i Fabre, mareleprieten al micilor vietuitoare insectele, alaturi deCamille Flamarion, indragitul stelelor; $i HeinrichHerz, descoperitorul undelor herziene ; $i. ThomasEdison, marele inventator, abia disparut dintre not$i inca atati altii, a caror nume se confunda cuins4i stiinta, care toti au crezut in puterea $i exis-tenta divinitatii. Ca au fost intre oamenii de $tiinta $1.tagaduitori ? Dar tine mai tine astazi cont de ere-ziile $tiintifice" ale unui Heckel, care indentificandspiritul cu materia $i cugetarea cu urina, se credea

www.dacoromanica.ro

97

in drept a inlocui divinitatea cu faimoasele salemonere"?

Stiinta, adevarata stiintd, nu poate tagadui divi-nitatea. Cum n'o poate tagadui nici arta. Plato sauKant, Euclid sau Newton, Praxiteles sau MichelAngelo, Euripide sau Tolstoi, Augustin. sau Luther,Palestrina sau Wagner, toti au fost adanc infioratide suflul divinitatii, sub inspiratia cdreia au stat siau creiat.

Deci nu stiinta nici arta pot fi invocate in spri-jinul ateismului. 0 stralucitd dovadd ne-a dat-omarele nostru prieten, academicianul francez Ro-bert de Flers, care, cu putin timp inaintea mortii,a interprins cunoscuta sa ancheta printre membriiAcademiei de stiinte" din Paris, publicata in 1928sub titlu : Le sentiment religieux et la science".Din cei 88 de membri ai Academiei au rdspuns 73si din acestia: 47 au afirmat stransa legaturdintre stiinta credintd, 12 au rdspuns ca nu esteopozitie intre stiintd religie, iar 14 au invocatcaracterul modest al stiintei, respectoasd fata decredintd. Nici unul nu s'a ardtat in numele ?tiinteiadept al ateismului.

Nici n'ar fi putut dealfel. Pentru omul normalconstruit sufleteste, ateismul apare ca o infirmi-tate, ca o monstruozitate sufleteascd. 0 spuneaceasta un ateu de march, care -$i justified, pe acea-sta tale, ateismul sau. E cunoscutul biolog filosofFelix Le Dantec, care in lucrarea sa : L'Atheisme"

scrie : Sunt ateu cum sunt Breton; cum estecineva blond sau brun, fag sa o fi voit". Ori catscotocesc amintirile mele, nu gasese in ele ideea

I. Gh. Savin. 7

$i

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

08

de Dumnezeu. Aceasta este o infirmitate, o mon-struozitate chiar. Dar sunt astfel de infirmitati, cucare sunt inzestrati, din na$tere, unii oameni, erorifundamentale, care apartin fiintii lor, cum le apar-tine gura, nasul sau urechea. Astfel de fiinti lucreazainstinctiv dupa natura lor $i se supun con$tiintiilor, Vara a intreba daca constiinta se acorda saunu cu logica".

E dealtfel $i singura justificare posibila a ateis-mului : o infirmitate spirituals, care nu poate fifacuth, insa norms generalci a spiritului umannici intr'un caz ridicata la rangul de supremaaspiratie a $tiintei.

Teoretic nici nu se poate gasi vre-un temeiuplausibil in sprijinul ateismului.

El nici n'a aparut nici nu s'a mentinut dinmotive teoretice. Ci practice. Ateismul inseamnain primul rand, eliberarea de sub frana moral& pecare o implica in sine ideia de divinitate. Ateulsingur e slobod $i rob al tuturor patimilor sale. Deaceia Epicur expulzase pe Dumnezeu din gradinaplacerilor sale Edite, bibite, post mortem nullavoluptas", suna favoritul sau adagiu. $i de aceia $iepicureii tuturor veacurilor au expulzat spiritul dinom $i din Ceruri, spre a trai din plin animalicviata. Omul este ceia ce mananca" zicea mate-rialistul Feuerbach, acest fericit precursor al idia-lismului economic" de astazi, care crede inca, caomul cugeta cu pantecele".

Acest fel de ateism, mult mai frequent ca celteoretic, este cu prisosinta reprezentat $i in socie-tatea romaneasca. Pentru cel teoretic la tine ne-am

$i

gt

si

www.dacoromanica.ro

99

opri ? Lasand la o parte generatia liberalismuluiromantic dela 1848, care -$i avea o structure aparte,ca reprezentanti ai ateismului teoretic la noi, arputea fi socotiti conducatorii socialismului de altsdata: un Nddejde, un Gherea. Continuatorii for arfi astazi poporanistii dela Vista Romaneasca",cu diferitele for ramificati de prin subsolurile unorziare, mai mult sau mai putin romanesti si demo-cratice. Incercarea catorva universitari, cum auYost profesorii dr. Leon loan Voinov de a corn-bate la noi in numele ateismului, cu armele stiinteispecialitatii lor, a naufragiat definitiv si lamentabilsub loviturile fare apel ale marelui nostru invalatsi credincios profund, care a fost : d-rul N. Pau-lescu, §i critica incisive si corosiva a d-lui A. C. Cuza.

Incolo cativa naufragiati sau desorientati, crescutii alimentati de literatura vetusta si rasuflata a so-

cialismului, sau de cea incendiary a Bolsevismului,care mai agita, prin cluburi sau publicatii obscure,marota ateismului. Care la noi nu prinde. Dovadane-o da, directs compacts, orientarea idealistscresting a tinerimei noastre universitare. Tinerimeadoar e oglinda nedesmintita a curentelor triumfa-toare. Si aceasta tinerime a noastra intelege saunease& intr'o singura $i organica adoratie : ideeade patrie cea de Durnnezeu. E titlul de glorieal Universitatii noastre garantia cea mai solidsimpotriva aventurii de extrema stanga revolutio-nary" cum foarte just constata Nichifor Crainic,intr'un splendid articol Marsul tineretului" publicatin Calendarul" inchinat acestei tinerimi crestine

luptatoare.

si

9i

4at

ai

ai

www.dacoromanica.ro

XVII.

INDIFERENTISMUL RELIGIOS

Analizand cele trei pozitii, existente de fapt, fatsde divinitate : teism, ateism indiferentism, aratamCa, acesta din urma, echivaleaza cu renuntarea ladictatele *i legile ratiunii.

Fiindca ratiunea, sau afirma necesitatea existentiiunei divinitati, cum face teismul, sau o poate sinega, cum face ateismul. Afirmata insa teza teista,nu mai e posibil contrarul ei : ateismul. Sunt douanotiuni antinomice, cu caracter contradictoriu sipuss una, se exclude, fatal, cealalta. Iar o pozitieintermediary nu mai e, logic, posibila.

Indiferentismul religios apare astfel, logice*te,inadmisibil. Si totu*i el exists ca o stare de fapt.Stare, in care se gasesc toti acei, pentru care logicanu conteaza, *i care nu s'au simtit nici odata ispititila o cat de sumara reflexiune asupra problemelor,care depa*esc cotidianul §i cerintele imediateelementare ale vietii lor, fiziologic satisfacute.

E comoda *i banala atitudine a omului mijlociu,care nu judeca,, ci reactioneaza" doar in fata me-diului. Care -si consuma intre tejghea, masa *i saltea

*i

si

5t

www.dacoromanica.ro

101

tot ce poate .cere el dela viata $i tot ce-i poateoferi /tut, aceasta viata.

$i care nu se intreabd, mai ales, dacd alaturi detrup, mai are Si un suflet.

Indiferenti de felul acesta sunt multi. Multi *i ino-fen sivi. Ei nu incearcd a-si funda sau justificamacar, intr'un fel sau altul, indiferentismul lor. 11trdesc doar. $i adesea nici nu-si dau seama de el.Sunt invinsii vietii. Anonimii ei. Un anonimat, dincare nici nu-si dau osteneala de a esi. Legaturilefor cu viata sunt recluse la instincte. Mai putinchiar : la simple tropisme". Debordati de mediusi tardti de viata, sunt purtati de ea, ca firele dinduna stearpd de nisip. Unde sd se mai prinda $iunde sd mai creased floarea unui gand, cu lujerulsumes spre taina boltii infinite, de unde nu vinecatre ei, decat arsita de soare, sau intunerec denoapte ?

Ratiunea i-ar deruta, dacd le-ai pune-o in func-tiune, iar prezenta lui Dumnezeu i-ar ameti cuprapdstii de genune, ce s'ar deschide in bietele forsuflete amortite.

Aldturi de acestia sunt insd altii, care credsi pot justifica golul for sufletesc. Sunt cei saltatiputin deasupra vietii, care-si au un fel de mes-china fflosofie proprie", inchegatd din putin scep-ticism, ceva amoralism si multi, foarte multi igno-rantd. Pe care o cred totusi *tiinte, uneorichiar : culturd. Mici functionari, mici profesionisti,care -si circumscriu viata la eateva clisee profesio-nale, si-*i incheie socotelile cu lumea cu Dum-

si

si

ca-si

www.dacoromanica.ro

102

nezeu, prin o rezolutie de referat si un matineude cinematograf.

Cerintele for religioase sunt satisfacute mecanic,prin obisnuinti de familie sau uzante sociale, ca-rora ei nu le adaoga nimic, care sa insemne unfior sufletesc, o cutremurare launtrica, o aderentacerebrala

Si in sfaxsit, o a treia categorie de indiferenti, eaceia a agnosticilor". Care nu sunt atei, dar caretotusi isi au rezervele for teoretice fats de reali-tatile religiei. Fara a nega divinitatea, nici nu-iafirma existenta, crezandu-se constransi la aceastade dictatele ratiunii, sau, in orice caz, de cele alestiintii for pozitive.

Agnosticismul contemporan numard astfel pe ceimai frequenti practicanti ai indiferentismului reli-gios. Pozitia for insa e mutt mai fragila si mai dis-cutabild, decat a celor din primele doud categorii.Acestia eel putin nu -$i justified indiferentismul lor.Ci it trciesc. i nici nu fac apel la ratiune, pentrua-1 justifica. Supozitia este, ca apelul la ea, ar a-nula chiar indiferentismul pe care-1 practica. Si-tuatia se schimbd insa, cand e vorba de agnostici.Ei sunt constienti de situatia pe care o au si indi-ferentismul for e : sau mistificare, sau lasitate.Termenii pot parea aspri, dar sunt perfect indrep-tatiti. Si ma explic :

Agnosticismul modern are sursa in criticismulkantian. Kant, prescriind experientii ca existentii,anumite limite ii despartind, in chip cu totul ar-bitrar, inteligenta de ratiune, s'a crezut silit a cir-cumscrie posibilitatile noastre de cunoastere numai

i1i1i

www.dacoromanica.ro

103

la lumea fenomenala. Lumea noumenala", cdreiaii apartin lucrurile in sine" ca si absolutul

deli postulate cu necesitate de ratiune, nupoate fi afirmata teoretic, adica cu ajutorul inteli-gentii, avizata dupe Kant numai la realitatea datain timp spatiu, ci practic, ca cerinta imperioasaa vietii si ratiunii practice. 0 distinctie, care nuneaga existenta divinului, ci ii asigurd, dupd Kant,o si mai mare certitudine a existentii.

In aceasta discrepanta dintre ratiunea teoreticasi cea practica, iii are sursa agnosticismul con-temporan. Nascut din motive metodologice la Kantsi circumscris numai la aceste motive de filosofulenglez Hamilton, care si trece drept fondatorul lui,el evoluiaza cu timpul, inclindnd spre scepticismla Herbert Spencer, spre a se transforma intr'un ag-nosticism metafizic la intemeetorul pozitivismului :Auguste Comte.

Kant $i Hamilton afirmau existenta absolutului,dar ii limitau, metodologic, putinta cunoasterii.Herbert Spencer tagadueste putinta acestei cunoa-steri, fare a-i nega insa existenta, punand chiar,in constiinta acestei neputinti de cunoastere,sursa i indreptatirea religiei.

Auguste Comte neaga insa, nu numai putinta cu-noasterii absolutului, dar existenta lui. Odata cedincolo de fenomene nu mai exists nimic, e ex-clusa si orice posibilitate sau tentative de cunoa-stere dincolo de ele, fie prin ratiunea practica, fieprin cea teoretica.

Decat aceasta nu mai este o atitudine agnosticd, cidirect atee. Si de aici incepe mistificarea.

si

si

Fiind-ca,

divi-nitatii,

www.dacoromanica.ro

104

ateismul implied materialismul. A nega Ins ma-terialismul si a preconiza totusi ateismul, sub mascapozitivismului, inseamna a folosi in chip ilicit ter-meni notiuni, care -$i au continutul semni-ficatia for bine precizata. Corect, agnosticii, fiekantieni, fie comtieni, isi pot interzice afirmareateoretica a divinitatii, dar nu pot nega existenta ei.

unde inceteazd putinta cunoasterii, rational senzi-bile, se deschide calea credintei, sau a cunoasteriireligioase. Prin puterea gratiei si a relevatiei, fireste.Dar si prin a ratiunii. Fiindca, ratiunea nu se poateopri la fenomene. Insusi cuvantul fenomen", simpluprodus al ratiunii de altfel, implied trecerea dincolode el. Un fenomen lard un nournen", e un non-sens. Eca umbra proectatd, lard corpul proector. Etimologi_ceste : fenomen", e ceia ce ne apare, din cevadincolo de el". E lucrul in sine" al kantianismului,e substanta lucrurilor, e absolutul. Orice fenomeniii are un noumen", chiar dacd acest noumen"e inaccesibil cunoasterii noastre senzibile.

A to opri insd la fenomen, cum face pozitivismul,inseamna a opri ratiunea din mersul sau. E renun-tarea la cugetaremai mult, e laOtatea de cuge-tare. Pe care o infierau Plato §i Hegel, pe care opracticau insd sofistii Eladei, in compania, putin ma-gulitoare a cdrora, se gdsesc agnosticide astazi. Tata de ce ziceam ca indiferentismul ag-nostic al pozitivistilor nostri, e de fapt o mistifi-care dublata de lasitate.

Din cele trei categorii de indiferenti fata de di-vinitate, aceasta din urma nu e, numai cea maidaundtoare, dar cea mai blamabild.

si ii

$i

pozitivistii

ii

www.dacoromanica.ro

105

Prima categorie se datora neputintei de cuge-tare. A doua insuficientii de cugetare. Aceasta dea treia lush' se datoreste lasitatii de cugetare. De$i invoaca numele stiintei si prestigiul ratiunii.Stiinta ca si ratiunea am vazut ca afirma teismulsi repudiaza ateismul. Si cu acelasi drept repudiazasi pe acest bastard care le reclama paternitateasi care e : agnosticismul.

*

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIEPag.

1. Probleme religioase 52. Crestinism si Francmasonerie 93. Crestinism sl Teosofie 164. Spiritism si Crestinism 225. Ocultism si Crestinism 286. Sectele 347. Bolsevism si Francmasonerie 408. Bolsevism si Crestinism 469. Bolsevismul si Religia 52

10. Antichrist 5711. Poate disparea religia? 6412. Crestinismulreligia absoluta 7113. N'a existat Isus ? 7614. In fata Divinit'atii 8315. Teism si Crestinism 8916. Ateismul 9517. Indiferentismul religios 100

www.dacoromanica.ro

De acela0 miter, au aparut:

1. Inviitameintul religios in Seminarii" --- 1923, 106 pagini.Pretul 30 Lei.

2. Biserica romanci si noua ei organizare"---1925, 104 pagini.

Pretul 25 Lei.3. Filosofia istoria ei" --- 1927, 84 pagini.

Pretul 45 Lei.Cv/turci si religie" --- 1927, 84 pagini.

Pretul 45 Lei.5. Apologetica": Elemente de Filosofia religiunei crestine,

1929, 158 pagini.

Pretul 60 Lei.6. Dovezi rationale pentru existenta lui Dumnezeu". Editia

II-a, 1932, 36 pagini.Pretul 40 Lei.

Se gasesc de vanzare la librariile: Pavel Suru" siCartea Romaneasca", Bucureqti, si la autor: Facultatea deTeologie Chiqinau.

Corn. 280.

i

4:

www.dacoromanica.ro