Aiul al LXXXVm-le» »-! S5 HOMARUL 2 Lei Braşov Miercuri 23 Septemvrie 1025

£§iâs|i& şi Aâmisiitvaţian * T A LIBERTATÉI BRAŞOV

Telefon 226âfeeitament anual 360 le! f titira streinState 800 lei Íss®»t*ri, reclame, după tarii

Fondatâ i» I l i i de ieorge iariţiuApare de trei uri pe săptămână

Prin line însuţi, cefăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

Bucurii copilăreştiCe visează averescanii.

Muncit şi preocupat numai de dorinţa de de a ajunge la pu­tere, partidul fără aderenţi a! generalului Averescu a ajuns în caraghioasa situaţie a aceluia, despre care vorba din bătrâni spune că : «paserea mălai vi­sează . . .*

In unui din u’tîmii săi numeri „îndreptarea“, adecă organul po jitie al partidului de sub şefia generalului, tremură de groaza svonu'ui răspândit de un ziar din Capitală, care amintea des­pre un guvern de tranziţie sub preştdenţia actualului ministru al domeniilor.

Natural că nu dăm nici o im­portanţă acesta! svon, cere a procurat nopţi de nesomn par­tizanilor d lui Averescu. Ne o- cupăm însă de el numai ca să arătăm groaza pe care el a produs o in tabăra generalului. Un astfel de guvern nu se poate strigă «îndreptarea* — pentrucă şeful siu, adecă « d-i Conttan- tinescu este autorul legei Ca- merilor agricole şi deci indi­rect aulorui moral ai înfrângerii guvernului* în alegerile agri­cole.

De aici „îndreptarea* trage concluzia câ «liberalii pleacă în curând, dar că «soarta buni este rezervată — încă pentru un viitor foarte apropiat, — partidului poporului. . De si­gur, concluzia se bazează pe „inaiele succes* reputat de ave- rescasi în alegerile pentru Ca« merele agricole, unde liberalii au fost înfrânţi iar partidul ave* rescan făcut de râs.

Ori, poete «îndreptarea* îşi leagănă această dulce speranţă de marele eveniment, pe căre i pub.ică într’un alt articol, în care sub Ului «Ţara s’a pro­nunţat*, — spune câ «partidul poporului a eşit biruitor*, deoa­rece în Camerele de Comerţ din Galaţi au fost strecuraţi 3 (adecă trei) oameni de ei gene­ratului 1 . . .

România mare ş!*a spus aşa- dară cuvântul.....BucurA-te ge­nerale 2..,.

După atâtea «mari succese* oficiosul averessan face situaţia politică:

«Ne apropiem de începutu anului politic, Lichidarea actua­lului regim care nu se mai poate înlătura, imprimă un maximum de acuitate şi o su­premă intensitate, duelurilor po litice ce se pregătesă î- t e ad­versari Partidul poporului în mijlocul unei tstL l de atmos­fere este singurul care îşi păs­trează tradiţionala linie de con­duită, demnă şi serioasă*.

Afirmaţiile oficiosului averes- can ne reamintesc rândurile de mai jos, scrise de vicepreşe­dintele Camere! Simionescu, în «Viitorul*:

«.. ceea-ce a mai rămas din averescanism, este măi, băl- toagă, un curent, unde bieţii bu- rattci orăcăesc speriaţi de sfâr­şitul cere se apropie*.

Noi însă nu suntem atât de răutăcioşi. O spunem sincer: nu râdem de ei, ci gândindu-ne la rămăşiţele fostului parlid con­dus de îmbătrânit»! general, ne amintim vorba latinească:

De mortuis nihil, nisi bene.

întrevedereN. iorga-Dr. N. Lupu

Cetim în ziarul „Cuvântul“ :La Văleni a avut ioc Vineri

la prânz întrevederea anunţată între d nii N. lorga şi dr. N. Lupu, fruntaşul ţărănist.

După iitformajiuni certe, în­trevederea o decurs în modul cel mai cordial şl a doved i o perfectă identitate de vederi, asupra situaţiei politice actuale şi evenimentelor scomptate pen­tru viitor.

D 1 dr. Lupu sla înapoiat seara î i Capitală şi-a împărtă­şit fruntaşilor ţărănişti satisfacţia de-a fi comtitât armonia cea mai desăvârşită între conducă­torii partidelor ţărănesc şi na­ţional.

0 caracterizare a contelui Apponyi.Se ştie câ zilele frecate con- . aceasta constituie o satisfacţie

tele Apponyi, fiimosql 'ministru I pentru toţi acei, care s’au luptat

k

0 destăinuirea „Viitorului“.

Pentru ca să scuze Înfrângerea, pe care guvernul a îndurat o în alegerile pentru Camerile agri­cole, «Viitorul* face între altele următoarea afirmaţie :

„Câteva judeţe producătoare de grâu, crezând c ă „listele ce- lâfeneşti" sunt a le guvernului, s’oîi pronunţai împotriva lor,,."

Ori se ştie că majoritatea, — şl încă mare majoritate a ju­deţelor 1 — s*a pronunţat îm­potriva listelor vizate de „Viito-

f|rui*. Iar motivul îl spune însuşi » oficiosul: «crezând (no! spunem

ceea-ce a fost: bine ştiind) că „listele cetăţeneşti* sunt ale gu­vernului.,.

Iată dar că «Viitorul* recu­noaşte şi spune însuţi motivul pentru care guvernul a suferit

înfrângerea în [alegerile pentru Camerlie agricol .

O mărturisire, tără voe, dar dreaptă a oficiosului brătienist.

D om nii p reşed in ţi a i o r • g an iza ţiilo r ju deţen e, cari n a u trim is p â n ă acum rap oarte despre rezu lta­tele d eta ila te a le a leg eri­lor pen tru C am erile a g r i­cole, sunt ru gaţi să le îna­inteze de urgenţă Secre­tariatu lu i la Clubul P a r ­tidului N aţion al dm B u ­cureşti, com unicând cu a - ceastă ocaziune şi f e lu l cum s'au constitu it Cam e­re le de A gricu ltu ră în ju ­deţele unde s'au a les can­d id aţii opoziţiei unile.

maghiar de cclte de pe vremuri a cerat în fata Comiliaioi Lfgîi Naţiunilor schimbări în ce pri­veşte procedura faţă de minori­tăţile etnice din diferitele ţări, în vederea intensif cirii apărării acestor minorităţi.

Atitadinea contetai Apoooyi pozând In Consilia! Ligi Naţia- nllor pe marele ocrotitor al ral* ncrităţMor în contrast Izbitor cu atitudinea ta din treent faţă de minorităţile din foita U garie, a dat prilej mnittmlal Cehoslova­ciei ta Pa ii, dr. O susky, tâ facă corespondentului special al ziarnlai «Pnger Press©“ urmă­toarea caracterizare nimerită a acestnl faimos fruntaş legitimist al Uigariei de azi:

«Apponyi ş’-a câştigat prn activitatea «a politici de 60 ari ttlul anal reprezentant a l t e t gimului feu dal a l monarhismului habsbu jg ic ş i cu d eo seb ire a opresiunei naţionale. De numele la! sijnt legate* legile şcolare maghiare din anal 1907, cari urmărim ca scop binedefmit maghanzaret naţiunilor nema­ghiare, fâcâad din politici de neinaţional zire an s stern anic în felul siu în Europa centrală. Aproape întreaga naţiune slo­vacă a poporalei cehoslovac a devenit jertfa acesta! s stem.

«De nomele ia! Aopot y, este legată şi cunoscuta lege despre aesfi nţarea tuturor şcolilor ro­mâneşti. Când în anal 1910 slovacii din America aa protes­t a în contra activităţii iul Ap* >osyi, cu prilejul v.zitel acestuia n America, acesta a răspuns

că no stă de vorbă ca nişte oa­meni ca Slovacii şl că, până ce se va întoarce, îi va sfârma ca căicâ a! ghete! sale.

Activitatea la! Apponyi a fost de altfel după merit «predată, precum se ştie, şi în ifară de graniţele statalul maghiar, în modal cam marele post norve­gian Bjoruson a ştiut să reac­ţioneze în faţa Forului interna­ţional în contra lai Apponyi. Dar chiar făcând abstracţie deia orientarea ini Appony în ce pri­veşte faimoasa politică internă, trebaiesă amintesc că tocmii d-sa a foit aceia care în Adunarea naţională din Budapesta, când s’a votat asupra declarării răz­boiului contra Sârbiet, a proferat faimosul covâit ,/n fin e*!

Şi dacă acum acest bărbat la apusul vieţii sale păşeşte în faţa areopagului Consiliului Na­ţiunilor şi rosteşte o cuvântare în care pledează pentru apă­rarea internaţională a minorită­ţilor, pentru desarmarea morală şi pentru pacea mondială, a- ceasta constituie cu siguranţă m area tragedie a unei vieţi, care a fo s t tn zadar trăită, fiindcă a pierdut totul, d e ce s*a preocupat timp de 60 ani. Aceasta este însă şi incontes­tabil un progres demn de re­levat, care dovedeşte că nimeni nu poete învinge cu ideile vi­olentei naţionale şi politice, iar

încă înainte de războiu în con tra unei politici, pe care au pro fesat-o oameni de talia lui Ap- po»yi\

In altă ordine de idei distin­sul diplomat cehoslovac a mai făcut următoarea declaraţie ace- luiaş corespondent.

« . . . Ca acest prilej mal a« mintesc câ acei, cari deia îa- ceput au pledat pentru legi pri­vitoare la apărarea minorităţilor, nu pot ei înşişi să se sustragă deia esecutarea ior, chiar dacă s ’ar lupta in contra lor din mâni şi din picioare. Aşa tre­buie să se întâmple, căci a- ceasta este justiţia istorică . Mai importante decât căile pentru intensificarea apărării minorită­ţilor printr’o nouă procedură, ţin chestiunea: cum putem con­strânge acele state la împlinirea datorinţeior, cari sunt obligate să apere minorităţile şi cari, deşi în diferite cazuri au lansat ordonanţe cu privire la mino­rităţi, menţin în statul lor un regim c*re constitue faţă de minorităţile lor cea mai mare opresiune şi descompunere Mâ cuget înainte de toate la mino­rităţile din Ungaria, pentru cari Maghiarii nu ridică şcoli, cari nu se pot desvolta în privinţa culturală pe alte căi şi pentru cari drepturile minoritare se gă­sesc numai p e hârtie. Eu cred că asupra acestui fapt trebuie să-şi îndrepte contele Apponyi atenţiunea, când îşi asumă roiul de apărător al minorităţilor.

Ziarul «SSmânătorul* din Re­ghin publică un ordin al Pre- fecturei judeţului Mureş-Turda, prin care se pune în vedere comunelor, că pe seama fie- căi ei primării d!n judeţ a fost abonat ziarul „Poşta Ţăranului* din {Bucureşti, costul ziarului fiind suportat din bugetul co­munal. OrdiQul se termină cu un avertisment al Prefecturei, prin care se cere executarea cu stricteţl a dispoziţiei de mai sus.

N-am avea nimic de zîs con­tra acestui ordin dacă ziarul a- bonat la poruncă de prefectură, dar pe cheltuiala primăriilor, ar ft un ziar care într’adevăr se o- cupâ da nevoile ş! ^necazurile ţăranilor. «Poşta Ţăranului* însă este un zisr, care nu are în vedere decât interesele liberale. Era deci nevoe, ca aceste In­terese să apese bugetele comu­nale ? Mit ales când alte ziare, cari intr-adevăr apără nevo Ie ţărăneşti, sunt confiscate ori o* prite da autorităţi să ajungă la destinaţie ! 1 ...

Dar o altă observare la or­dinul Prefecturei judeţului Mu­reş-Turda :

Marfa care ţi se impune cu forţa, miroasă totdeauna cam greu !

Alegerile pentru Camera de co* mert din Capitală au avut locDuminecă. Au eşit cu o mare majoritate de voturi listele „Sfa­tului Negustoresc* în frunte cu d-1 D. P. NicuIescu.R tz,

Mişcarea comercianţilor din Galaţi.

Insulta adusă de liberaliprimului port al ţării

— Gala fi, Sept. 1925. | pretase la această faptă. O în-Dapă Ifgea actnall, pentru

Camera de comerţ din Gtlaţl trebaesc aleşi 50 de membri. Negastorimea din mirele port dunărean, în unire ca Camera de comerţ şl cn Sistai negusto­resc hotireşte ca Îs alegeri sâ se aibă in vedere numai intere­sele profesionale yi să nn se facă politică ,de pirtid. In con­secinţă, se întocmise o singură listă de candidaţ’, comp&să din fruntaşii comercialul şi indastriei din toate partidele politice.

Aceasta însă nn convenla po- iitlcianilor liberali, local’, nici ga »emulai, cari îşi vedeau si­tuaţia compromisă. Şi atonei, ca să scape din încărcătură, minis­terul comerţului a declarat ora­şul Galaţi minoritar şi a numit din oficiu 25 de membrii la vii­toarea Cameră de comerţ, — cei mai mulţi nişte nulităţi.

lasuita adusă primului port al ţării a stârnit o mare fierbere prlatre negaitorl şl o indignare generală in tot oraşul. Imediat Sfatul negustoresc a dat afară deia presidenţia lui pe deputatul liberal, log. Deleanu, care ss

trunire publică de protestare a 1 fost convocată.

lotrunirea a avnt loc în sila Sfatului nega&tireic, Duminecă 13 c. A participat tot ce portul Galaţi are mai distins şi mai independent îa comerţ, Indus­trie şi bănci. As vorbit dnfîlng. I. [Popovici, presldentul Camerei de comerţ; Ap. Popa, mare co- merc'ant, vicepresidentul Came­rei de comerţ şi ai Sfatului ne­gustoresc; I, G Munteanu, pro­fesor şi fost ^director la ycoala comercială superioară, fost di­rector de bancă; D. D răgănes- cu, angrosist, presldentul bursei; L. K ofler , presldentul sindica­tului colonialiştilor şi mai mnlţi alţi comercianţi de frunte, toţi protestând cn indignare în coa- tra abuzivei măsuri a gnvernain}.

Vorbitorii au arătat că, mino­ritare nn pot fi declarate decât oraşele din teritoriile alipite, nnde elementul românesc este în minoritate şi unde ar putea fi primejduite interesele superi­oare ale ţării. Or, la Gilaţi ele* mental românesc nu este în minoritate iar interesele sape-

Pag na 2. GAZETA*TB ANSILVANlE! Nr. 95-1925

rioare tis ţării na pot fi prirnej* daite.S’a scos tn lumini înalta! pa* trio tis tn !al Gâlâţeniior fu tlmpal războiulai si trecstnl glorics îa negoţ «1 »Mărgăritarului Moldo­vei". S ’t ari ta t cum Camera de comerţ din Galat? a fost tot- deauna independentă, cum tot« deasa* a studiat ob e:tiv leg le economice, propuse de g m ro e si că oricând a găsit necesar să protesteze, a protestat sos şl tare, avâod in vedere nsmai interesele generale â'e ţării.

In speclil la timpai din armă, Camera de comerţ din Galaţi a protestat îa contra impozitelor şi taxelor vamale prea grele, îa contra iegli speculei, fn contra legii repauseloi Dum'uecai, în contra neregulilor dela trans­porturi, deia poţtâ |1 telegraf, în contra p ocedeurllor bâncel naţionale, care favorizează băn­cile mari |i m gîjjeaiă pe micii negustori $1 meseriaşi, în contra concesionării peştelal către so­cietatea „Frigul* şi în contra celorlalte comercializări, protec­ţii şi acaparări ale d-iui m niatry de finauţe, V. Brăiianu, cari Îm­bogăţesc pe partizanii sil poli­tici, dar prelungesc criza ş’ scum­pesc viaţa.

Atitudinea demnă a Camerei de cornet} nu convine guverna* Ini nici d*lui ministru ai corner- ţaloi, care nu cunoaşte gr<utâ. ţile negoţului şl nu ascultă plân gerile negustorilor. De aceea 11 beralil au trtba‘n(ădeo Cameră de comerţ ca zgardă, slugarnică.

Negustorii şi industriaşii găiâ- tcni însă nu pot admite sugru­marea negoţului.

Camerlle de comerţ trebuie aă le parlamentul negoţului şi industriei, unde cei mai price­puţi şi mai independenţi repre­zentanţi ai acestor ramuri de economie naţională ,iă*şl poată exprima părerile ia libertate. A« ceasta, cu atât mai mult, cu rât pe viitor atribuţiile acestor Ca* mere sunt mai întinse.

Toţi vorbitorii au fost va aplaudaţi. La urmă s’a aclamat în unanimitate lista candidaţilor Satului negustoresc şi o ener glcă moţiune în coatra măture! guvern aloi prin care Galaţii este declarat oraş minoritar.

La alegerile dela 15 c., deşi administraţia a făcut toate ingerin­ţele şi presiunile pasibile pentru reuşita listei liberale, a biruit liata Sfatului negustoresc, şapte categorii din nouă re,ealnd Sfa- tuiu1, care nu eite decât o aso­ciaţie i* profesională, nepregătită pentru lupte eicctorajc.

Astfel, după ce partidul libe­ral a fost resiius îa Cavului la Camerlle agricole, acum cate resp’ns de cfttrft negustorii şl in* d stfiaşii du primai port al tării.

Cor

Pentru alegerile comunale şi judeţene

la toată ţara, atât ia oraşe cât si la sate, s’an început lu­crările pentru alegerile comu­nale şi judeţ ne. Acum se fie înscrieri e celor ce au drept de v.t.

Di a acest pdlfj atragem din nou atenţia tuturor cetitorilor noştri, să caute şi să ss con­vingă la primărie, d'câ «unt luad tu lista alegătorilor. Aveţi g ' j î fraţilor, să nu mii rămâ­neţi afară, cum multora vi s'a îitâmplat la Camerlle agricole.

Cine poate fi alegător ?Artico u! 156 din Legea ad­

ministrat vă spune:„Sânt alegători la co­

mune şi judeţ ţoţi cetăţe­nii români, cari, pe lângă celelalte condiţiunî pe cari trebuie să le îndeplinească alegătorii pentru Adunarea Deputaţilor, au vârsta de 21 ani şi domiciliul real de cel puţin un an în co­muna sau judeţul, unde ur­mează să-şi exercite drep­turile lor. Această coadi- ţiune nu se cere funcţio­narilor publici“ .

Lstî le electorale pentru ale­gerile comunale suut a ţele noul, nu cele peot u a’egerea depu­taţilor. Numii coodţ'ile pentru a avea dreptul de alegător sunt îa general c*m aceleaşi, ca ia alegerea depatâţiior. Deosebire e între altele: a'egătorul să lo­cuiască Iu comună de.sn an de ziie.

Me gîţi deci, fraţilor, la pri­mărie şi controlaţi dacă sunteţi luaţi la listf: toţi cari nu aţi fost trecuţi iu listă la alegerile ultime, fiind la armată sau duşi îu America, ori au aţi avut e- tatea de 21 a ri. Toţi a:eşiia aveţi acum dreptul a cere aă fiţi iuaţ! în listele electorale pen­tru aifgeri.e comunale şi cele judeţene.

De câtva timp, anumite chioş­curi de zlere dia Capitală vând în fie care Duminecă dimineaţa, un soiu de gazetă a unul soiu de oameni care fac parte din »Uniunea studenţilor indepsn* denii*. (A nu se confunda cu U E. P.)

în legătură cu neatârnarea acestor cetăţeni, se pune o foerie cuminte întrebare; Mă rog, ce vreau oamenii ăştia ? Cu ce gânduri s’au grupat în jurul unui ziar cu mult cuprin­zătorul titlu «Viaţa Universitară4? Reprezintă ei lupta pentru o ideie sinceră, pentru un ideal, sau nu suut decât salariaţii cu bucata sau cu luna al unei în­treprinderi cu intenţii piezişe.

Câteva citate, ne vor lămuri pe deplin.

In No. 4/925 un comunicat al „V. U.*; „Auti-sau filosemlt* şt tot ei răspund; »Nici una nici alta*. — De ce se des?2novă ţes*, nu pricep. îmi aduce to tuşi aminte de cel cu musca pe căciulă. Dar să cităm; do porul evreu, după părerea noastră (e) asim ilabil*. Ce pă­cat însă că Istoria lucrurilor şi întâmplărilor In legătură cu a cest popor, nu e de aceeaşi pă­rere ! Totuşi independenţii noş­tri, convinşi până în adâncul, buzunarelor de veracitatea pă­reri! lor cearcă o apropiere cu numerodl noştri coalocuilori semiţ', dacă nu altfel, cel puţin pe beze monetare.

Altul»Mişcările studenţeşti in Uni­

versitate n’au nici un sens; pro­blemele politice nu se rezolvă in Universitate*. Părerea e a d Iui Prof. Piastara. Dar eu l’aşi inlreba pe d-l Cioculescu (D-sa semnează »Convorbirea*) cu ce intenţii a subliniat, ceea ce »marele nostru civiiisl* a t p is desigur numai îu treacăt, lucrul fiind prea bine cunoscut ? Per’că noi nu ştim unde se rezolvă a- semenea probleme. Ori poate d-l Cioculescu, în io&tă activi­tatea culturală a asociaţiilor stu­denţeşti la sale, nu vrea să vadă o renunţare la mişcările studen­ţeşti în Universitate şi o trans- plai t ire a acestor aşa zise mişcări, la sate, pentru ridica­rea unui popor, care nu’şi dă totdeauna seama de cauzele sărăciei lu i!

Şl fiind-ci veni vorba de d-l Cioculescu, cel mai Indepen­

dent dintre independenţii Ucen ţioţi îa litere şl profesor la nu ştiu ce liceu din jud. Dîm bo­viţa (deci nu prea e student) îi răspund eu la o nedumerire a D-sate.

S'a îotâmplat anume că îa No. 4 ai amintitei foi, înjură pe d-l Lovlnzscu pentru-câ „n’a catadicsit" să-i răspundă la un articol scris cu prilejul morţii lui Slavici. Sunt şi eu de părere ca Slavici a fost unul dintre cei mai vfguroşi prozatori ieşiţi din generaţia »Junîmei*, dar de aici, până la a-1 înjura pe d 1 Lovi- nescu, cere e de altă părere, mi se pare o cale prea lungi şl o ebrăsaide care nu’şi gă­seşte explicaţia decât în firea unui »indepsndent*. D t Lovi- nescu e cineva în critica ro- mâneasră, şi nu poate răspunde ori-cărei păreri emise în baza unu! sistem de critică metodo­logică. Ce ar zice lumea, dacă sar auzi glasul măgarului în cer ? I Dar îi şiiu eu fo :ui : a visat într’o noapte agii-tă o po­lemică »Lovinescu Cioculescu“ cu laurii de glorie ai învingă* torului şi ingratul fost director al simpaticei reviste „Sbură- torul* — »n'a catadicsit“ s'o angajeze.

*• •

Că nume de profesori universi­tari, cinstesc co’oanele acestui ziar slplămân*), să nu vă mire. Profesorul, dacă e rugat, îşi dă părerea asupra unei chestiuni, fie că solicitatorul „Convorbire!* e cetăţean independent sau.,,, român.

Gazeta e tipărită în atelie­rele »Adevărului*. Aţi priceput! Cu ce ban)?? Nu ştim; poate şi ăştia sunt independenţi.

Şl acum, în resumtt: Opinia publică sâ-i leite pe cei ce scriu pentru asigurarea unei felii de cozonac, dar să ne as­culte pe noi, care muncim pan tm asigurarea unei bucăţi de pâne neagră pe seama studen­ţilor dependenţi de dureriie şi bucuriile milostivei noastre ţări.

Bucureşti, 16/iX 1925.Golan Ion.

Abonamente la Gazel aTransilvaniei se pot fac« ori şi când timp mai în­delungat sau lunare

Adunarea Partidului Naţional la Beiuş

ConvocareOrgiulziţi* partidului nationsi

dlu jacieţu• Bihor aranjează Da- m'nscă ia 27 Septemvrie 1925 ora II a, m. tu Bi iaj o mare adunare poporală, Ia care vor participa d-ni hrgi, Mania, Goldiş, Valda-Voevod, Mhii Po- povici, D. R. Ioinlţescî şi alţi fruetaşi ai paitidului naţional.

Membrii partidului naţional şi delegaţii comuni i şi ai circum­scripţiilor electorale din judeţul Bihor «ent învitaţl să participe ia aceasta adunare ia număr cât de impunător, cu atât mal vârtos, cu cât ia cadru; acestei aduoăr! se vi purcede ş! la re­organizarea comitetuioi executiv şi a preşedintelui crgsoiza^ei partidului naţional din Bihor.

O radea mare, !a 18 Sept. 1925.Of Teodor Popa. secretarul

organizatei parti ratai.Df. Aurel Lazăr, preşed aţele

organizaţiei partidului.

Sâmbătă îa 12 Septemvrie a. r. a avut loc la Caransebeş a- Jegtrei preşedi: t îiui „Comunită­ţ i de Avere pe o durată de 3 aa', conform noailor statute ei* borate de cărând. N^fiiad decât un singur candidat, a fcst ales preşedintele de până aci, iile Oftescu.

la coQiiiiul de administraţie «1 Comunităţi de Avere aa fest «Ieşi următorii: generai Gh. Do- măşneanu, maior î, r. Romulus Boldea, pref. umv. Trai au L i1 leac», pri topopol lom Pepa, p of Dăol'ă Laitin, dr. Dac Ră- daleacu, aubrevizoral Pâveî Ja* ram :a, preoţii T. Şiadru, Tra- iao Câlţion ţi Gh. Popovicic.

Prn îitrarea d-lei general Gh. Domâşneaau îa coasuiul de aumio straţie al acestei imerse averi grănicereşti, nutrim spe­ranţa că va începe o nouă eră, îa administrarea Comunităţii de Avere.

Pentrn abonaţii noştri. Cutoate provocările idrts&ts în acr a abonaţilor noştri de a-ţî achita abjnsaae oţele, mulţi n-au răspuns. Date fiind cheltuielile mari, împreunate cu editarea unui ziar, îovităm pe restauţieri şi pe calea aceasta să-şi achite abonamentsl.

t i mm h f i i ia a _• « n

Ide Elie Balnea.

Propaganda românească |In America. j

In nici o ţară aliată, organi­zarea unităţilor naţionale da vo­luntari români n’a întâmpinat greutăţi mai msri decât în A* meri ce.

Privită chestiunea din punct de vedere american, este firesc să fie aşa.

Marea majoritate a acelora cari, nefiind încă cetăţeni ai Statelor-Unite, ar fl dorit să lupte ca voluntari, români într’o unitate naţională, pentru reali­zarea integrităţii teritoriale , a neamului nostru, erau munci­torii din fabrici. Guvernul avea însă o absolută nevoie de ei, dată fiind împrejurarea, că ce­tăţenii tării, indiferent de naţio- nalltale, erau încorporaţi în ar­mata americană.

Dar guvernul St aţelor-Unite dori a ca frământările răsboiului să închege îutr’o singură rasă diferitele naţionalităţi scurse în America, formând esifel o rasă

’) Res tunat dintr’o v lucrare mai mare. — (N. A.)

americană şl ciuta chiar să e* vite tot ce ar trezi in aceste naţionalităţi un spirit deosebit de cei american.

In acea&tâ siiu j'une, o uni­tate naţională nu se putea for­ma în America, mai ales ca nici constituţia americană nu permite organizarea şi Instrui­rea de trupe neamericane pe te­ritoriul republice*.

Totuşi, la 9 Iulie 1918, la stă­ruinţa câtorva senator!, cu si­guranţă, ca un rezultat a uria­şei propagande cehoslovace, a lui T G. Masarik, — congre­sul a votat o lege pentru orgi. nizarea unei „legiuni slave*. Dar nici Guvernul, nici Marele Stat major al armatei, n’au a* probat această hotărâre şi or­ganizarea legiune! slave a fost amânată »sine die, şi pentru totdeauna.

Când reprezentanţii românilor, cu multă stăruinţă, au cerut Gu­vernului american sa aprobe organizarea unei legiuni române, acesta a răspuns prin luna Oc- lomv.it: 1918 că suni mari difi- 1 cuităţi de transport pentru Eu­

ropa şt uzinele de abia biruesc | să echipeze errrnlele ameri i cane, cari sporecu necontenit.

In acest t<mp aderaseră să între in legiune, ca voluntari,15 000 d& români din Statele- Unite.

Fa(ă de refuzul categoric al americanilor, permite orga­nizarea de legiuni străine în ţara lor, intervenind şi armisti jiu), s’a precon z t idela înfiin­ţării unu! »corp român de ocu ­paţiit* a ţinuturilor desroblte şi mărginaşe, prin repatrierea a câtorva zeci de mii de români necetâţeni americani.

Nici acest proect n’a putut fi însă executat, din cauza totalei lipse de fonduri.

O mare parte dintre românii necetâţeni ai Statelor Unite, cari doriau, cu un moment mai de grabă, să Supt3 pe front pentru triumful ideii, căreia îşi închi­nau viaţa, s’au înrolat ca vo­luntari în armata americană, unii după propria ior ch bzuinţă, alţii la îndemnul conducătorilor lor mai vechi de peste Ocean, şi au luptat ca soldaţi ameri­cani pe frontul de vest. Nu­mărul acestor români, cari prin înrolarea lor în armata ameri­cana, au devenit cetăţeni ame­ricani, este de peste cinci sute.

* *•

Din punct de vedere româ- j nesc, este importantă deci nu- > mei frumoasa propagandă ce s'a >

făcut în America, pentru cauzi | românilor dinmonmh ade H tb- . sburg.

*

Delega|ia plecată din Iaşi în America în primăvara anului 1917, compusă din regretaţii Vasile Lucaciu, părinte ie Ion Moţa şt Vasile Stoica, pe lângă organizarea unei unităţi de vo­luntari ardeleni şi bucovineni pentru frontul francez, avea mi­siunea să facă propagandă pen­tru cauza Transilvaniei, banatu­lui şi Bucovinei.

Dar pentru o propagandă stă­ruitoare, trebuiau însemnate su­me de bani, cari îa situaţia de atunci, nu se puteau creia, de­cât la faţa locului, cu ajutorul muncitorilor români.

in Statele U-site şi în Canada la isbucnirea răsboiului mon­dial se aflau peste 200 000 ro­mâni, în majoritatea lor din Ar­deal, Banat şi din Bucovina. Fi­reşte, o statistică exactă este imposibilă, întrucât aceşti mun­citori români formează o popu­laţie flotantă şi in coniinuâ mi- graţiune.

Totuşi, în multe oraşe ame­ricane, s’au stabilit adevărata co­lonii româneşti, organizându-şi un frumos număr de societăţi şi cluburi, conduse de muncitori mai răsăriţi şi mai înstăriţi.

Dar lipsa de conducători pri­cepuţi şi devotaţi, exdusiv ca­uzei ideale româneşti, a adus In sânul lor un spirit de vrajbă şi

de ambiţii, dăunător intereselor naţionale. * • *

In vederea înlăturării acestui rău şi în vederea înjghebării unei meri organizaţiunt româ­neşti, s’au ţinui câteva frumoase adunări populare, iar în 5 Iulie 1918, într’un congres ai tuturor organizaţiilor romaneşti din Ame­rica, s a puiul înîiinji »Liga N a­ţională Rom ână*% ai cărei pre­şedinte a fost ales d-l Vasile Stoica.

„Lgs Naţională* avea de scop, îa atarâ de organizarea unei iegiunl, să continue propa­ganda in mijlocul publicului mare american şi să Informeze pe oamenii politici de peste Ocean asupra chestiunilor noast.e.

(Va urma).

CINEMA MODERNCel mai mare eveniment cine­

matografic al sezonului

Expediţia iui Amundsenla Polal Nordic

Fotografii originaleIn pause debutează cunoscutul artist american Buffalo cu tru­

pa sa

Vine 1 î Vine 1!

Soţia perdutâ

fi

nu 95—10 5 u M ^ L i n TRANSILVANIEI Pagina 3

A l V M e i Congres alfederaţiei Interaliate a Foştilor combatanţi

(F. I. D. A. C,).Roma, 14 Sept. 1925.

La 10 Septemvrie curent s’a deschis in marea sală a Cepi loliului. cel de el VMea con­gres de F. h D. A. C-ului. Şe­dinţa de deschidere este pre-

: sldată de d 1 Mussoltnl, preşe­dintele de Consiliu italian, in calitatea sa de fost combatant.

După ce congresiştii au fost salutaţi de cătră Senatorul Cre-

i maresse, Primar al Romei, şi de cătră deputatul Russi din partea combatanţilor italieni, Preşedintele F. i. D. A. C ului, colonelul Miiler răspunde şi

j se felicită în numele congre- 1 slştiior de fericita ocazie ce li i se oferă de cătră cemarezii

italieni, de a lucra la Rome.in djpă amieza zilei congre-

ssiştii celor 9 ţări reprezentate la F. I. D. A. C. (Belgie, Statele- Ufiile, Anglia, Franţa, Italia, Ro­mânie, Cehoslovacia, Iugosla­via şi Polonie), se organizează In cinci comisiuni, destinate a studia problemele ce intere­sează pe foştii luptători. Corni* siuniie Nuni: Prima a păcei şi * ?fac(riior externe, — a doua

frjfc Steluţelor şi organizăref, a k îre/a a propagandei, a patra a

asistentei şi a cîncea este secţia femeniaă a soţiilor şi văduvelor foştilor iuplători.

D-i Dr. Victor C ădere , din -deleg aţia română, preşedinte ai C. V. R. S. a fost ales pen­tru a treia oară raportor al co- rnisiunei întâia, care este cea mai importantă, prin lucrările sale deoarece se ocupă de ioate problemele ;ce ating rela­ţiile între ţările aliate.

Vineri 11 Sept. guvernul ita­lian a orgmlsat o recepţie pe Palatin în stadiu! lui Domiţian,

unde, preşedintele delegaţiei române, generalul Aciastasfu a vorbit in numele F. I, D. A. C-ului şl al României, arătând importanţa acestei organisaţii şi mulţumind guvernului italian pen­tru primirea făcută.

Dumineca de 13 Septemvrie a fost consacrată în îalregime vfzitirei împrejurimilor Romei, Ti voii Frascalti şi Roşea di Papa. Excursiunea s‘a făcut în automobile, şt intre congreşişii a domnit tot timpul cea mai cordiaiă animaţie, dovedindu-se astfel cât de importantă este acaastă federaţie care în fie­care an strânge la olaltâ pe foştii luptători de eri, legaţi de amintiri comune neperitosre.

Luni, 14 Septemvrie lucrările congresului s’au încheiat prin alegerea unui nou preşedinte in persoana colonelului Cros- j ie ld (Anglia), reînoindu-se în aceiaş timp şi vice-preşedinţli.

Din partea României a fost ales vice-preşedinte d-1 Ciolan şi ajutor-casier d l Aurei lansa- iescu. După acea congresiştii au Iuit parte la un batnh t de adio oferit de camarazii italieni.

Atunci când lucrările au per­mis, camarazii italieni au con­dus pe congresişti In Roma spre a vizita măreţele podoabe ale acestei străvechi cetăţi. De­legaţia română a fost în specia! la columna lui Traian, ca oma­giu întemeietorului vie ţel latine pe malul Dunărei.

In una din cronicile viitoare ne vom ocupa de lucrările con greşului, iar în attă cronică de impresiile câştigate din această măreaţă capitală.

Reporter.

€ expoziţie artistică | de studiu a „Astrei‘‘.

Ciifmare.Asociaţlunea culturali „Astra* |

organizează în palatul ei din Si* | blu, cu ajutorm profesorilor I. I D. Ste/ănescu şi D. Com şa, o expoziţie artistică de studiu* în care se vor arăta, în chlp şt in- ţific rânduite, covoare orientale şi scoarţe româneşti, broderii orientale şi broderii româneşti, alesături, crestături şi sculpturi Ijb lemn, ceramică românească j^iaxonă.

Expoziţia va cuprinde o serie de Icoane şi o sală de pictură românească modernă. Ţinta ur­mărită de organizatori este să constitue o colecţie de lucruri de artă românească, prezentată în cadru! modelelor orientale — în vederea cunoaşterii temeinice a evoluţiei artei naţionale, înfăţi­şată prin lucruri caracteristice şl de deosebită valoare artistică,

O serie de conferinţe ajutate de proiecţii luminoase, va întregi expoziţia în laturea picturii bi­sericeşti, — o sede de lecţii va llmuri tehnica şi evoluţia artei covoarclor, scoarţelor, broderii­lor şi icoanelor. Conferinţele şi lecţiile vor fi făcute de d i prof.1. D. Stefănescu«

Asociaţlunea îndreaptă cea mai caldă chemare către toţi cei ce preţuesc asemenea expoziţii •artistice de studiu şl ţinta urmă­rită de noi, cu rugămintea de a ajuta această iniţiativă, împru­mutând oble: ta spre a figura la expoziţia ce se organizează.

Aceste obiecte sunt : cusături, broderii şl aiesături vechi, co­voare orientale originale, foarte

taftchi, dacă se poate mai vechi B a n u l 1800, scoarţe româneşti,

dîn toate ţinuturile Regatului, de se poate, cu preferinţă de dina­inte de 1850, icoane în stil bi­zantin, mai vechi de anul 1800, crestături şi sculpturi ţărăneşti în lemn.

Persoanele cari doresc să ne

ajute vor vesti Asociaţlunea în scris (Sibiu, strada Şjguna U-. 6) Profesorii I. D, Stefănescu şi D. Comşa vor'veni să cerceteze obiectele oferite şi să ie pri­mească, semnând in numele Asodaţlunil, care se obligă a le păstra cu ţoală gr ja, restituiri* du-Ie cel mai târziu la 31 Dec. 1925, Aceste vestiri se primesc până la 4 Octomvrle. Expozţia se deschide în ziua de 10 O:» tomvrie şi se înch de la 15 No- emvrle 1925.

Sibiiu, în 15 Sept. 1925.V, Goldiş, preşedinte.

Dr» Hor ia Pelra-Petrescu, secretar.

S C H I U E I 1încăînalnte de începerea sezonului 8

DE VANZARE PE I PREŢURILE VECHI }CASA DE SPORT ŞI FOTO I

HERHHANN GUST §712 15-0 Prundul Rozelor No. 19. 8

Ministerul JustiţieiComislunea de naturalizări

Conform art. 22 din legea pri* vitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâm­pinare, potrivit dispozitiunilor art. 23 din zisa lege:

Domnule Preşedinte,Am onoare a depune aci a-

lătuiat actele de încetăţenire conform articolului 22 privitor la dobândirea şi pierderea na- ţionalităţei române renunţând la orice protecţie streină.

Primiţi, vâ iog, domnule Pre­şedinta asigurarea deosebilei mele stime şi considereţiun!.

(ss) S icsa i A lbert,Braşov, Str. Agrişului No 6.

916 1 - 1

Eforia şcoaîelor centrale ortodoxe- _ _ _ _ _ _ române Braşov._ _ _ _ _No. 121/925.

Publicaţiune.Eforia şcoatelor centrale ori.

rom. din Braşov, în baza ordi­nului Ven. Conzistoriu arhidie- cezan Nr. 708 Epitr. din 31 Ia­nuarie a. c. publică licitaţiune pentru vânzarea următoarelor parcele de pământ, potrivite pentru locuri de construcţie :

1. Nr. top. 6712 în extensiune de 1 jug. 546 st. în Str. Fântâ­nei şi Str. Fabricei, conform pla­nului de parcelare.

2. Nr. top. 8840 în extensiune de 317 st- în Str. Gării (Fabri­ca de cherestea L. Gross).

3. Nr. top. 6732 în extensi­une de 1(06 st în Str- Fântâ­nei (Magazia de cherestea L. Gross).

4. Nr. top. 8820 în extensiune de 1268 st. lângă turnătoria de fier Ju*. Teutsch în Str. Gării.

Vânzarea se face pe bază de licitaţiune cu oferte închise, cari se vor depune în biroul Eforiei şcolare (Liceul A, Şa- gune) până tn 10 Oclomurie a. <?. ora 5 p, m , împreună cu va* diu de 5% la suma oferită.

Eforia şcolară îşi rezervă drep­tul să aproba oricare d ntre o- ferte, fără considerare ia suma oferită, sau să nu aprobe nici una din ele

Braşov, în !8 Septemvrie 1925.Eforia şcoatelor centrale

crL rom . B raşou .1 - 3

Primăria comunei Vulcani Judeţul Braşov.

No. 764/925.

PublicaţiuBeComuna Vulcan Jud. Braşov,

arendează prin licitaţie publică cu oferte închise în localul pri­măriei Ferăstrăul comunal, în ziua de 24 Oct. 1925, la oarele 2 p. m- pe o perioadă de 3 ani, adecă dela 1 ianuarie 1926 până la 31 Decemvrie 1928.

Preţul de strigare 30 000 Lei anual, vadiu 10% din suma o* ferită. Conditiumie de licitaţiune şi contract se pot vedea în fie­care zi până in ziua licitaţiunei în oarele oficioase la primăria comunală.

Primăria comunală. primar.

914 1 — 1 indescifrabil

CINEMA AP0LL022 Sept. Mare film de aVCtttlllI

i i i i ti moarteaMare film de aventuri in 7 acte

în rolul principal :

Harry PieiAfară de a da 2 acte comedii cu

Zigotto23, 21 Septemvrie

Lupta pentru o fsmeeMare dramă sentimentala în 8

acte cu Betiy Compson

No. 936/1925.Not public.

Publicaţie de licitaţieSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că la cererea firmei »Ma* gazinele Generale şi Antrepo­zitele pentru Ardea! S. A“, din Braşov, se vor vinde în licitaţie publică cu intervenţia noastră 9 butoaie circa 1800 Kgr. ulei de peşte industrial (F'ischtran) în dauna şi detrimentul debito­rului întârziat, în virtutea §§ lor 347 şi 351 din legea comercială.

Lic talia se va ţine la data de 25 Septemvrie 1925 ora 3 p. m. în loca'ul Magazinelor Generale şi Antrepozitele pen­tru Ardeal S. A. din Braşov, Strada Gărei No. 4b în pivniţa cu No- 9 sub No» poz, 1158,,

Preţul de strigare 59.000 lei.Concurenţii vor depune o cau

ţiune de 10% iar cumpărăto* rul adjudecat va piăti de în­dată preţui de cumpărare, plus 2% taxă către stat şi cheltueli.

B aşov, la 19 Septemvrie 1925, dr. Dsuid Bteahu

917 1-1 notar public în Braşov.

Publicaţiune.Pentru livrarea cărnii (circa

30 kgr. la zi) şi grăsimi de porc, necesare pe seama Internatului şi a Caninei şcolare dela Li­ceul Andrei Şiguna din Bra* şov pe anul şcolar 1925/26 se vor înainta oferte închise până cel mai târziu în 28 Septemvrie e. c» la Direcţiunea Internatului Str. Prundului 3 9 “ 41.

D irectiinea Liceului Andrei Şaguna , Braşou.

1—2

No. 16739/1925. cens. oraş

PublicaţiuneIn ziua de 10 Ojtomvrie 1925

la ora 9 a* m. se vinde prin licitaţie verbală la secţia eco* nomică a consiliului oraş. 4 ma* ş ni de scris folosite (2 Smith Premier, 1 Remington, 1 Yost)2 buc. maşini de multiplicare folosiie (1 Romeo, 1 Cyclostrle mare). Condiţiunile detailate se pot vedea în oficiul economic Str. Argintarilor 5, etajul II uşa3 în orele de oficiu.

Braşov, la U Septemvrie 1925. 906 1 — 1 Consil uî orăşenesc'

Dr. Alexandru Dobrescumedic dentist

consulteeză de aici înainte între ora 11— 1 şi între 3 —6 d. a ) Şirul Inului No. 30 442 37—0

De vânzaredin mână liberă casă modernă cu lumină electrică, constătă- toare din 3 camere, bucătărie, pivniţă şi dependinţe, curte be­tonată împreună cu grădină cu pomi roditori. Informafiuni la proprietar. Cacova de jos No 9 b.

Nr. 18154/1925.cons. orăş.

Pentru Domni! Ofiţeri de Rezervă.La primăria oraşului secţia

mdltară Braşov a sosit, dela Ministerul de Interne» Anuarul of terilor de rezervă ai armatei române, precum şi instrucţiunile referitoare la acest anuar.

Toţi ofiţerii de rezervă sunt obl g&ţi a consulta acest anuar, având, eventual, a înainta ia port în scris.

Braşov, la 11 Noemvrie 1925. 907 1 — 1 Consiliul orăşen esc .

S a deschis

Preţurile moderate Lucru solid şl precis

PAPETĂRIE

H E R ZBRAŞOV, Str. Vămii 22.

■ ■ ■ ■ » ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ li ■

Tio H Q 1 1 7 9 ° casă cu trei U B V d l u a r e odăi, 2 bucă­tării şi grajd. Informaţiuni la losf Gândi Str* Pefrăriei din dos No 6. 913 2—2

Casa de vânzareStrada de mijloc Nr. 114.6 i0 1 5 - 0

P i f l H f f l lucrSlorl cari au la­b a 12 Iu l i l minat deja îa uzine de metale tablă de aramă şi alamă.

F. R L T.Brsşo?, Căsuţa Poştală 66.

866 4 - 1 0

Q q |>9nt& magazinul de O u u u l i m fierărie şi articole technice la IOUl G TlberlO Str. Târgul Boilor (Vacilor) No. 9, 2 ucenici, din oameni buni gos-

! podari din Ioc. 902 2 —3

1Societatea de păşunat CRISTIAN dă în a-

I j rândă D uminecă în 2 7 Septembrie la ora 10 * dimineaţa păşunea de toamnă din POIANAI Condiţiile amănunţite se dau de cătră preş. societăţii.

GEOHG KftORR N o . 4 5 .SOO ________________ ________________________

B I I 88 U BJ 8JI « BJ B BJ fl m 8 L I •

BRAŞOV, Str. Fântânei (Ga!. Victoriei) No. 42 a|2 Tel. 250.Edificiul nou cu instalaţiunile cele mai moderne pentru chirurgie, Rontgen (raze X ), diathermîe, raze ultraviolete, —- Sollux, eleetrotherapie, — massage,endosr;o pie el.

Se primesc cu excepfiuoea boaîelor contagioase şi mentale orice bol­navi dară în prima ordine cazuri chirurgice, ginecologici şi obstetrici.

M E D I C I :

Dr. I0AN LE0NHARDT Dr. CAROL FLECHTENMACHER jun.medic director a! spitalului din Sigîşoara. fost asistent universitar şl medic director

921 l - o al SSDaîorQlnI &

Pagina 4 GAZETA * TRANSILVANIEI Ni. 95 192e

Clauza plăţei In aur. INFORHiTIUNIParis, Septemvrie 1925.

Ia multe cazuri, s’au vezit oameni, prevăzltori sau specu­latori, ceri, spre a se pune la adăpostul fluctuaţiilor £ schimbu­lui, au stipulat, In contractele lor, plata în moneta aur. Jistl- fia în Frânt?, s'a arătat binevo­itoare faţă de contractant!! Iran* cezi, câad era vorba să se în­datoreze un strein din străină­tate a plăti în eur. Motivul a- cesiei jurisprudente, cere e con­siderată ,de majoritatea doctri- mei ca contrară principiilor ce­lor mat elementare de drept internaţional, rezidă în faptul că ordinea publică franceză nu mat e In jo c atunci când e vorba de un străin care nu poate In­voca dispoz’tlunile unei legi speciale, cum e aceia prin care se stabileşte cursul forjat al bi­letelor de bancă franceza, leg? având ca principal scop apă­rarea stocului metalic al primu lui institut de credit al Franţei. In cazul unui debitor strein, sta­bilit în străinătate, stocul me­talic ai Franţei nu se poate de­cât mări prin introducerea în Franja a unor monete nut alice aur; de unde şi sotutiunea dată de jurisprudenţa.

F iţ i cu noul împrumut sur, adică ca împrumutul cire i i drept bl z i o monedă sur streiuă, spre a se pune subscriltorfi la adipoit de ne#jautu lle schim­bului, profesoral Rip:rt se în- treaba dacă mai poate avea vre un efect jurisprudenţa, de care vorbesc. Pe de o parte ita- toi dă txempîal unei clauzs pe tf.re justiţia, bizatâ pe leg ie ia vigoare, este nevoită să o con­damne, pe de altă parte se dă putinţa contractanţilor să detur­neze legile, inserând în contrac­tele lor, claczi plăţei in cupoa­ne de-ale noului împrumut. Sau, după cum a'au şi văzut dejt un coaira:t, încheiat de un om prsvăzltor, plata se va face de debitor calcuiându-se pe venitul sumei, de exemplu de ana sută m 1 franci ai noului împrumut. Cu alte 'cuvinte, graţ'e noului împrumut, se găseşte mijlocul de a se împiedica aplicarea iegei. Şl d’i Rfpert adaugă: De ce nu •'ar permite mal bme întrebuin­ţarea clauzei aur, din moment ce, prin concursul chiar ai Sta* tulul se dă putinţa creditorilor de-a se pune, pe căi piezişe, la adâpoitul restricţioniicr ultime­lor legi speciale?* Este de sem­nalat, l& 26 Imnarie j924; o lege fusese depusă, pronunţând nuli­tatea oricărui contract executoriu In Franţa şi ca'e ar conţine clauza obligaţiune1, pentru un contractant francez, de a şi plăti datoria în altă monedă dîcât ce i legală. Sa mergea chiar mii departe şi se cerea nulitatea chiar a clauzelor cari, pentru

"calcularea ncei sume piltb.iă in moneta legală ar avea în ve­dere o monetă streină, cum este de exemplu livra sterlină. Vorbesc numai de livra sterlină moneta britanică fiind una din peţineie cari şi-au păstrat va- io*rca aur ;i mal cu seamă fi­indcă tot ea a fost aleasă de guvernul francez pentru stabi­lirea valosrei cupoanelor noului im pro met adăpostltor contra f ac- tuaţtilor schimbului.

Legile acestea au rămas în stare de proiect şi, de sigur, că nu vor deveni efective. Noul îm­prumut nu face decât să con- sfmţiască o stare de lucruri pe care ar fi fost ilogic să o mai ascundem. Se ştie că contrac­tanţi pot calcula cum găsesc cu cale sumele ce-şi datoresc. De ce atunci sâ ne încăpăţinăm a declara nuiă clauz i prin care se stipulează plata în aur sau în contra valoarea aurului în mo­neta hâttie, când nu putem Im. piedeca pe contractanţi de-a re­curge ia orice majorare de sume pentru a se pune ia adăpost de urcările sau de scoborlriie mo­n telo r? Nu ttvbuie să ne jucăm

TiFGGRAFIA A. MUHEŞiANU

asupra cuvintelor şi să‘Interzicem clauza aur, când suntem nevoiţi a permiti clauza platei în cu­poane de-ale noului împrumut. Interzicerea şl a acestei clauze ar însemna deprecierea noului îm­prumut, către care, cu drept cu­vânt, sunt astăzi aţintite toate

privirile,^Noul împrumut va exercita,

fără îndoială, o mare influenţă asupra punctului ce ne preocupă. Ne îndreptăm către soluţionarea Iul, înfr’o atmosferă mai puţin lnfluen{ată de lipsurile din vre­mea războiului şi de stmţlmln- teie acaparatoare din ultimele timpuri. AL A. I.

0 delegaţie de 70 membrii a sindicatelor muncitoreşti din Bra­şov a predet prefectului jude­ţului Braşov următoarea M o­ţiune :

, Adunarea extraordinară a sindicatelor F/er şt Metal, Lem­nari, Pidari, şi muncitori în îm­brăcăminte, din 10 Septemvrie 1925, constată cu indignarea Consiliul General, arestat prin violenta ilegală a puterei ar­matei din Capitală, încă zace ia închisorile Conciliului de Răsboiu.

Adunarea constata, fel, prin cSlcsrea acesslă brutală a legi­lor vrea ?ă atingă scopul de a vedea muncitorimea In alege­rile apropiate pentru Camerele zise „Munca* şi îa alegerile comunale, fără conducători s?i îa aşa fel muncitorimea să de* vie pradă agenţilor şij violen­telor electorale el guvernului. Acest atentat, executat prin forţa armată, se face în com­plicitate cu presa opoziţionistă, care trece fără comentariu la ordinea de zi asupra“ acestor manevre msschine şi tolerează sub complecta tăcere, ca condu­cătorii mu aci lori mei sa fie îm­pinşi in greva foamei, distru- gându-i asffel pe viată capaci­tatea lor de muncă.

Adunarea protestează cu e- nergie contra arestarea şi pri­gonirea ilegală a Cuitslliului General;

Cere insistent şi urgent íme" dl ita punere în libertate condu­cătorii munclicrimei şi pedep­sirea celor cari au bruscat le­gile şl drepturile muncitorime! ;

Trimite salute Consiliului Ge­nerai aresîst. care iTa şovăit să şi rit ta vist* pentru cauza muncitorime!;

îndeamnă muncit jrfmea, ca fără deosebiri de partid şi de apsrtfmenfe organizatorică, să înceapă lupta unită contra reac« ţlunei unite şi pentru eliberarea ConsiHuluI Genere! jUait.r şi declară, că în această luptă sindicatele din Braşov vor sta cu ultima holărâre în frur t;a muncitorime! şi nu va înceta această luptă, decât când con­ducătorii crestat* al muncitoîi* mei sa vor afla liberi la postui lor şi vor primi sal! s ík ţie com pieetâ pentru prigonirile ilegale şi brutale, suferite".

S'a mei hotărât trimiterea ur­mătoarei tfciegrame minisiruiui de Interne ia Bucureşti.

Adunarea extraprdineră a s n- dicateior, protestează cu ener- gie contra prigonire! brutală şl ilegală a Consiliului General, consideră aceasta drept ,o pro­vocat une violentă a muncifo- rimei paşnice din România şi cere eliberarea imediată a Con­siliului General.

Adunarea Sindicatelor din Braşov.

Traduceri şi stilizări de sote In româneşte, ungureşte şi germaniie x e c u tă a b so lv en t in d rep t cu m a r e p r a c t ic ă ,

A. se a d r e s a ta J 4 m in is - 1 f r a p a fs a r u lu J_________ ')— 10

î kttiibâiiîCE & COMr. titiAşOV,

Familia regală va vizita Bana­tul Primarului oraşului Timi­şoara, în urma înţelegerel avute cu d-i general Anghelescu ma- reialul palatului, i s'a făcut cu­noscut sosirea regelui şi a regi­nei, precum şl a prinţului moş­tenitor la Timişoara pentru zilele de 3 —5 Octomvrte, cu care oca- ziune vor Inaugura marea expo­ziţie zootechnlcâ a Banatului şi apoi vor v zlia şi câteva comune româneşti.

*

Aviatori români spre Maroc.Consiiu! de miniştri a aprobat

| cererea unu! grup de 10 avia- | torî români de-a forma o esca- ! driiă, care să lupte în Maroc.

Aparatele vor fl puse la dispo­ziţia aviatorilor de cătră guver­nul francez. Intre aviatorii înscrişi sunt d-nli ma'or Ioan Peneş, că» ptan Marin Popescu etc. Pleca­rea aviatorilor va avea Ioc în prima j.imitate a lunei Octom­brie.

Prinţul Aibert Ghica. fostul pre­tendent la tronul Aibaniei, a în ­cetat din viaţă la Iaşi.

*

Poligamia Ia Turcia. Pdntr’unproect de lege depus pe biroul Adunâ'i! Naţionale din Angora, se opreşte poligamia în Turcia.

*

Afurisenie politică. Câţiva să­teni din comuna Vucova (Banat), s’au prezentat ia redacţia ziaru­lui „Voinţa Banatului“ povestind că în ziua d? 8 Septemvrie după săvârşirea sft. slujbe, preotul Avram Ciocoi dîn acea comună a afurisit dela altar pe sătenii cari n’au votat la alegerile pen­tru Camerile Agricole lista libe­rală cu semnul „Crucea*.

Fără comtntar.*

Căminul universitar din Ciojse va d s hde la 1 ‘Nov. Pen­tru noul ari ş :o !ar s’au declarat vacante in cânTn 83 de burse repartizate pe facultăţi în modul următor: pentru facultatea de drept 17 burse pentru studenţi, pentru facultatea d i filosofic st htere 18 burse pentru studenţi şl 17 burse pentru studente, la facultatea de ştiinţe 20 de burse,5 pentru studente, far la facul­tatea de medicină 6 burse pen­tru studenţi. Concursul se va ţine în intervalul dela 15—25 Octotnvrie c. Bursa constă din masă şi locuinţă în cămin, inclu­siv luminatul şi încălzitul. Stu­denţii, cari doresc să fie admişi sâ treacă concursul pentru acor­darea acestor burse, vor adresa cererea lor ia rectoratul Univer­sităţii cel mai târziu până în ziua de 15 O -tomvrie.

*

0 ciocnire de trenuri a avutloc elalteeri în stafia Pârvu pe linia Piteşti*Costeştl. Un tren de marfă a intrat peste un alt tren tot de mărfi, care se găsea garat. Un acar a fost omorât,iar un frân^r uşor rănit.*

Haine, costume şi mantale în cea mai frumoasă confec ţiune §i cu cele mai ieftine pre­ţuri se eseculă în Salonul de Mode a lui l. HâZY care s’a j mutat în Str. Neagră NO- 21 Tot acolo se dau înstrucţii tot tim­pul din croit şi cusut* 873 3-3

*ANUNŢ Onorata Clientelă

că mi-am redeschis atelierul pentru croitorie de dame în Strada Castelului No 30 parter.2 - 3 MARIOARA NISIOR.

*AVIZ. Căutăm un negustor

tânăr, serios sau un industriaş inteligent pentru vânzarea în rate d e maşini d e cusut Singer,în loc şi împrejurimi.

Singer Bourne et. Co.919 l —3 Braşov, Tg. Boiior 1.

*Vând toate mărfurile din FiE-

RâRi din Strada Lunga suo | nrui 15 ui p iti lo&rtc recurs din <-~auza lichidării afacerii. 874 3-3

Ultime ştiri

aviaticei p itru l a E n le f.Fraga, 21 Sept. 1925- — Aici s’au deschis eri cu mare so-

iemnitate concursurile aviaţiei, la cere participă personalităţi dis­tinse din toate tarile, între cari A. S . R. Principele Caroi, explo­ratorul Amundsen etc. Eri a avut loc vizitarea aerodromului şi a aeroplanelor, cari participă la concursuri, apoi concursul de vi-

i teză. Astăzi s’a deschis congresul aviatic internaţional care va ţine 5 şedinţe până inclusiv 25 Sept.

Din prilejul acesta ziarul „Prager Presse“ a scos un număr festiv închinat festivităţilor. Pe pagina primă publică un autograf al A. S. Prinţului C aroi în limba franceză de următorul cuprins:

„Rolul aviaticei este de-a strânge tot mai mult le­găturile între popoare.

„Ia timpul razboiulni un auxiliar-indispensabil pen­tru toate popoarele cari au voit să-şi apere teritorul pa­triei, aviatica a devenit în timpul de pace unul din cei mai importanţi factori pentru progres şi apropierea e- conoinică.

„E u consider v iitoru l av iaticei M icei E ntente ca o com pieciare a p o liticei sate, 'ţările noastre trebue sâ nizuiased a colabora în chestiunile p rog resu lu i technic ş i a -ş i asigu ra legătu ri aerian e sigu re ş t s rap id e . ,

„Progresul technic realizat de Cehoslovacia mă în­dreptăţeşte să aştept cu siguranţă, că acest program m ii realizat“.

Iugoslavia şi pactul de neagresiune.Agenţia „Rador“ a primit din Bslgr&d următoarea telegramă :Biroul Presei din ministerul de externe publică comunica­

tul următor :„Unele ziare din Belgrad au publicat o dare de seamă din

partea corespondenţilor lor din Geneva, care comentând propu­nerea dlui i. G. Duca. ministrul de externe al României asupra pactului de neagresiune, făceau unele aluzii din care reieşea că propunerea tinde la izolarea regatului sârbo-croato sloven.

Suntem autorizaţi a declara că o asemenea concluzie este în întregime inexactă şi imposib’lă, dat fiind că discursurile fie­cărui ministru de externe din Mica înţelegere la Liga Naţiunilor*, este considerat în principiu ca rezultatul unui punct de vedere comun al tuturor reprezentanţilor Micei înţelegeri“.

&

L o c a l eMembrii comitetului judeţean

ai P. N. din Braşov sunt invitaţi la o şedinţa, care va avea loc Vineri 25 Sept la ora 12 îa localul cercului de studii al P. N din Piaţa Libertăţii. A vis de legaţilor dela sate.

In aceiaşi zi seara la ora 6 se va întruni comisiunea aleasă în şedinţa trecută.

•

DI Dr- P. Pltalescn Ia Braşov.Soăind azi în locâiitâte distinsul medic bucureştien d l Dr. P. Pttulescu, chemat la patul unui greu bolnav se oferă un prilej binevenit eîor ce doresc să con­sulte această distinsă somîteie medicală. D l Dr. P, Pitulescu a descins la otelul „Coroana" şi va sta o singură zl la Braşov.

*Reducerea taxelor pentru uce­

nici Biroul Corporaţiei meseri- aşitor din Braşov, aduce ia cu­noştinţă, că în urma int ervenţiei făcute de o delegaţie a Cârpo raţiune! ia Bucureşti, s ’a pus în vedere de cătră organele Mi­nisterului Muncii că tsxeie de înscriere ia şcolile de ucenici să fie reduse la iei 150. Înscri­erile urmează mai departe, fără a se Incasa deocamdată taxa de înscriere până la nou! or­dine.

*

Alegerea pentru camera de co­merţ şi Industrie din Braşov,lixitâ pe ziua de eri nu a avut loc prezentându-se Ia actul ale­gerii num >l un număr ne însem­nat de alegători. Din cauza a- ceasta proclamarea micei liste va avea ;Oj Dumineca viitoare iertt consiuervre la numărul inenv baior prezuiţi,

Conducătorii Liceului „ANDREI ŞA6UNA" din Braşov apreciind situaţia grea n celor mai mulţi părinţi doritori să dea o edu­caţie bună fdlor lor şi cunos­când şi scumpetea din Braşov» cere deasemenea este o duş­mană condiţiilor de desvoltare a viaţii pentru tinerii elevi, s’au îngrijit ca toţi acei părinţi să poaiă g is! în interiorul Liceu­lui, amenejst anume pentru des­chiderea unei Cantine Şcolarasub controlul directorului şi ai profesorilor, hrană buna şi ief­tină, dimineaţa, la amiezi uşi seara. Nu se poate stabili încă suma cerută pentru acoperirea cheltuelilor; ea se va stabili ul­terior In bazs cheltuelilor efec­tive. Tot în Cgntind se va servi în viitor şi prânzul d&t de M asa Studenţilor, Se va putea lua îa Cantina Ş colară toată hrana zilnică ssu şi numai prânzul ori cina. Costul hranei se va putea acoperi şi cu alimente îa na~ tură ca: făină, untura, fasole etc. Cantina va funcţiona lincepând din iuna Octomvrie a. c. Părinţii cari doresc să beneficieze de această însiifuţie şcolară sunt rugaţi a şi prezenta cererile lor ia Direcţiunea Liceului cu o- cezla înscrierilor, sau şl după aceea.— Braşovt 10 Sept.^1925».

Dr. Io si) B iaga, director.• '

AVIZ. Dr. Caroi Fiechten-macher jan., chirurg-gynecolog consultă şi mai departe Str. Or­fanilor No. 14/1. V212—1 a. m. Tel. 259. Institutul de Röntgen (Raze X) complecta! cu apara­tele ceie mai moderne s’a mtr * tat Ia Sanatorul nou, Str. Fân- v tânei 42 a/2. Telefon 250 920 1-3

Medicale. Dr. Ioan Herskovltsmedic de copii a sosit şi în­cepe ccftauhuţuie din nou.

918 1 - 1

Sedacioi' îespom a& ii jGAN BEÖ TEA