Braşov Miercuri 6 Ianuarie 1932Anul al XCV-lea Nr. 2. NUMĂRUL 2 Lei

UB1CŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAPIA ŢA U B E R T A Ţ E I B R A ŞO V , —

TELEFO N 226 Abonament anual 860 lei.Pwtru atrelnătate 800 lei. Anunţuri, reclame, dnpă tarif,

Fondată la 1838 de Ge®rge BariţiuApare de trei ori pe săptămână

„Un An liou începe — «cric d-l îorgi în »Vecinii mânese* — si ni p lace c i deschide cu neîncredere, cu drept! |fre, recriminări şl lamentaţii“.

Nu „ni plase- d ie lorg», dar ne doare, că e aşi !

Ra­ne*

Cuvinte regale de Anul nouDupă serviciul divin dela Metro-

jolle, M*j Sa, primind urările de line de Anul nou ale Bisericii şi ale

javernului, a rostii următoarea cu- 1 vântore înălţătoare :

Ţîb s? rtltallnmoso î« primul

khvd i. P. S S.- Pfrli i«»hu!ul sf .ivi prt'Şkdiriîe t>l Consiliului

pentru urările ce mi le »duceţi în asest începui de An nou,

Negreşit, cu to|l privim cu oereşcsre grijă, ce Ne vu e* dace «cert an, 1932.

Ea nu pot în această cli­pă, decât să unesc speranţa Mea cu speranţele d-vs. şi «unt convins, cu speranţele tntregei ţări, căci am ferma credinţă că anul ce începe stăzi va aduce o mare îm- unătăţire tuturor stărilor

de lucruri în această lume cu singura condiţie ca toţi să fie înţelegători.

Ce se va întâmpla peste graniţe, Noi nu putem fi stăpâni, dar pe ce se în­tâmplă în graniţele noastre, suntem Noi stăpâni.

Poporul Român a arătat a- ţăta credinţă şi atâta bun simt în zile mult mai vitrege, încât sunt convins, că In zilele când vitregia e mai mică, a- f t la ş popor dela cel mei mare Of nâ la cel mai mic, va a- Ui*a toată cuminţenia pe care

bue s o aibă, va avea

toată dragostea pentru nea­mul său de a munci şi a con­lucra cu toţii pentru a face binele pe care această tară îl merită ssCl.

Eu aduc în această primă zi a anului, asigurarea popo­rului Meu, râ toată munca Mea, toată chibzuiala şi dra­gostea Mea, o pun în servi­ciu pentru binele poporului Meu.

in acest gând şi cu aceste sentimente de edâncS dragoste pentru acest pământ, zic tulurof ce-l locu esc :

La mulţi o ni fericiţi.

Iată înallul ordin de zi adresat ar­matei de Maj. Sa Regele:

Ostaşi ai A rm ele’, Marinei şi Aeronauticei,

Pe p-agul lui 1932, cu cea mal culdâ dragoste, urez osta­şilor Mei m ar. nou ieric.it.

Ca întotdeauna privesc «pro voi cu cea mal desăvârşită în­credere şi runl tc rv .rs că, tot ca şi eri, acel cert vor fi che­maţi mâine să apere Patria, vor fi la înălţimea înaintaşilor lor.

Cu cât vremurile sunt mai anevoioase cu atât ostaşii fre- bueso să (le pildă de disciplină şi credniă pentru loţ'.

Tuturor le z ic : La muiji aal 1Bucureşti 1 Itnuarfe 1932.

CAROL.

LSupărarea, se ştie, e un rău

sfătuitor şi nu e bine să fie su­părat mai cu seamă omul care ieftine o înaltă situaţie în ţară. ?i*nu e bine să fie supărat o-

f u f l cu deosebire de anul nou, -and toată lumea dela bogat rână la cel din urmă sărac nă-

»!$fdueşte,—în mod atavic, ca o ţ noşţenire rămasS'dela moşî-stră-

10?i> — că anul în care întră va an mai bun, mai fericit,

mi te omul care a ajuns | (ifruntea guvernului—e adevărat

u prin alegeri libere ci prin ' V aJ"ul „tehniciasnismului“ —

are mai e şi „apostolul nea- pmlui şi azi-mâne deţinătorul | remiului Nobel ?| JIn cuvântarea sa rostilă de »nul nou la Patriarhia din dealul » PŞropoliei, — în care era încă

roaspăt mirosul smirnei „păcii l e pământ şi a bunăvoiri între ■ ameni" — a |inut să-şi afişeze

r° n nou „incorijibila sa m od es- — ce consecvent „modest“

<M Iorgal — pentruca să lo- iască în dreapta şi stânga în ;i cari „au misiunea de-a re- "ezinta în scris opinia pu blică“ *aşi «n „amatorii tuturor p la ­urilor p e care s e îndărătniceşte aj păstra, în trândăvie ş i lux, însemnată parte din lumea a i n orocoasă a oraşelorH, pen-

«lJ u a sfârşi cu rugarea de-a fi astrat în slujbă.Vor fi, nu-i vorbă, vinovaţi şi

»-^Ire cei ce se îndeletnicesc cu

scrisul şi se vor găsi desigur I şi amatori ai tuturor plăcerilor

prin oraşe, dar, cu toate aceste, jalea oraşelor rămâne mare şi sinistră...... D-l N. Iorga n’are de­cât să descalece şi s’o vadă,...«

Dar dacă primul ministru a l tării a ţinut de anul nou să facă aceste constatări, să ne fie permis a-1 întreba: pentruce n’a lovit cu biciul această „trândă­vie“ şi acel „lux“ — căci o pu­tea face în calitate de şef al guvernului —aplicând de ex. legea cumulului votată de guvernul P. N. Ţ. şi votând proiectul de lege privitor la controlul averi­lor funcţionarilor şi demnitarilor publici, care a fost depusă tot de P. N. Ţ. pe biroul Camerei ?...

Din fericire a vorbit şi Regele şi a vorbit ca un adevărat pă­rinte al ţării. Trecând peste su­părările inerente unor vremi de grea cumpănă, tinărul şi înţe­leptul nostru Rege a picurat balsamul mângăerii în sufletele milioanelor de cetăţeni ai ţării asigurând, în prima zi a anului nou, poporul Său, c ă toată munca Sa, toată chibzuiala ş i d ragos­tea S a o închină binelui poporului Său.

Ce gânduri nobile şi înălţă­toare, ce lecţie de patriotism strălucit şi la înălţimea vremu­rilor, prin care (rece ţara ca şi omenirea întreagă!

Anul Wou al P, N, Ţ.

Şedinţa delegaţiei permanente a P.N.Ţ. Braşov.

Sos rid d e f nul nou la Bra­şov pretatdinLlz o ganizafleinrast't* d> deoutet şi fost m> nistru Vo Cu NHescu, a avut loc Sâmbătă seaia o şedinţă a de legaţiei permanente.

După schimbul urăriţer de bine pentiu noul en, dl Vot cu NHescu a făcut un succint ex pozeu asupra act vităţii PNŢ. In anul esDiret. irsis'ând cu d ro stb re asupra eciivitfiţ' pe»* le msn tarei şi a et tudlnei PNŢ. faţă de problemele la ordi­nea zilei. A emir.tit înt e al­tele lupta dusă în parlament şi încoronată cu succt s a deputat lor P. N. Ţ. în con Ira proiectului guvernului prin care salariile corpului didactic pr mar de stat aveau să f e a- coper te de judeţe şi comune. In capul frontului adversar legii au sttt d nn I. M heleche şi A. Călinescui cad în comisia Ca1 merti ca şi dela tribuna per lemfntului eu arătat primejdia legii alât peniiu bugetele co­munelor rural« şi judeţelor cât şi pentru învăţământul primar. Discursul rost t cu acest prilej de dl !• Mihalache a pregăti spiritele pentru iefreg°rea p-o iedului iar ir Erveniia u ttm a d sale, <n care a indicat şi so luţia, a determinat guvernul la retragerea proiectului înainte de-a se proceda la vot.

Dl Voicu Nibscu a expus^a pot t titudirea PNŢ faţă de im- poitenta problemă a ConverUu nit datoriilor agricole, făcând cons ataiee, că dacă guvernul actual ar fi pus in aolicare c« le două legi votate s ib guvern»- n a PNŢ: legea privitoare la cre­ditul egricol şi la Banca / g r cuitcrilor, ceri embele urmăreau ugurerea situat ei şi a sarcinilor ţărănime , astăzi stuaţie data riilor ţărânimei ser fi emelioiat în mod simţ tor.

Faţă de acluelul proiect al guvernului parlamentarii PNŢ. vor da o luptă mere în pailu- ment, căutând să impună pune tul de vedere al PNŢ în ce pri veşte conveisiunea datoriilor a gricole-

Terminând d sa expozeul ca re a fest luet la cunoşt nţă in unanimitate şi cu setUfaciie, a urmat un schimb de vederi a supra situbţiei organ zabei PNŢ. din oraşul şi judelui Braşov.

S au f xat între altele cotiza (iile pentru arul acesta ale mem brilor din comitetul judeţean Şi delegaţia permanentă şl s’a ho târât ca îndată ce timpul va perm te să se reia contactul cu organizaţiile săteşti.

Anal noa la Gini.ClDj, 2 Ianuarie 1932.

0 delegaţie nurmroasă a or ganizaţiei PNŢ.*~ Cluj s’a preztn* lat de Anul nou la locuinţa dtui Al. Vaida-Voevod, preşedintele PNŢ. secţia Ardeal şi Benet, expnmându i prin grbiul dlul pi ol. univi Emil Hatteganu, pre1 şedinţele oiganzadei, urări de bine de anul nou.

In răspunsul său d-l AL Vaida> V oevod a mulţumit moi întfilu d-lut Hdiegsnu pentru frumoasele cuvinte pe cari i Ie a adresat, flcâud apoi un sintetic bilanţ politic al anului eere s’a scurs D-sa a ţinut s i aecentueze îo mod deosebit, cS recunoştinţa întregului partid trebuie să se îndrepte le înche­ierea nntlui politio trecut spre întregul popor rom ânesc, cere şi iu anul 1931 ca şi în state s’a dovedit statornic în credinţă, solidar ea o stânsl de granit şi neolfntlt în credinţa an ne­strămutaţi cătră principiile să­nătoase ale partidului naţional (Hrănesc şl către stegarii neîn frleaţi ai eces'or principii generoasc.

D i Vaida a amintit apoi şl e- venimeutul cei moi dureros pen­tru perii d: retragerea din fruntea partidului a d-lui luliu Mamu. D ea a sublinitt însă că pzrso-

In editura Tipografiile Române Unite S. A. din Bucureşti, a a- părut de curând o foarte intere- sanlă carte în două volume, a- vând titlul de mai sus. Autorul ei e prietinul şi colaboratorul nostru, tânărul publicist Ei ie Bufnea, advocat în Bucureşti.

In primul volum, care se es- tinde pe 245 de pagini, autorul descrie cu îndemânare şi pre- ciziune drumul pe care d-sa îm­preună cu alţi prietini voluntari l-a făcut în 1917, după pacea dela Bucureşti, peste Ucraina ocupată de Austro-Germani şi Rusia sovietică până la sediul „Corpului voluntarilor Transil­văneni şi Bucovineni“ din Si­beria.

Un rezumat al acestei des­crieri n-ar putea înlocui cetirea ei pe deantregul. Numai citind pagină de pagină ai putea să cuprinzi şi să guşti îndrăzneala şi curajul, pe care aceşti argo­nauti le-au desfăşurat în urmă­rirea sublimului lor scop : ajun­gerea la Corpul Voluntarilor, pentru ca acolo să continue a-şi face datoria de precursori şi înfăptuitori ai idealului na­ţional.

De asemenea numai citind pe deantregul această descriere, poţi să cuprinzi felul de viaţă al sovietiştilor şi mentatilatea lor sinistră în perioada revolu­ţiei, înfăţişată sugestiv de autor „în Rusia Sovietelor“ din pri­mul volum.

Obiectiv şi precis d-l Bufnea arată apoi în acelaş volum fe­lul cum s-au organizat volun­tarii în Siberia, acţiunea lor şi in special marea importantă p o ­litică a acestei organizaţii, pre­cum şi legăturile voluntarilor cu diferitele organizaţii similare na-

nslltetea politică covârşitoare â d-Iui Minlu e pururea rrezen S îo spiritul conducătorilor parti­dului şl că, preşedinte sau nu­mai sfătuitor, Ideile care l-au călăuzit pe preşedintele între­gului porţi 1 sunt pentru toile organizaţiile un patrimoniu mo­ral nepreţuit, un edavîrnt cate­hism şi un îndrep ar sacru, mai ales pentru vremurile pe sari le străbatem acum.

•Cuvintele mele se Îndreaptă acum spre tineret — ainchuet d-i Vaida— care, tn'pertidui nos­tru ere cel mai larg cadru de manifestare serioasă şi de vait- ditare după merit. Ţin s i des- mint totodată, în modul cel rad categoric, svonurile despre o pretinsă neînţelegere, care ar exista, la b o I, intre tineri şl bă­trâni. Tinerii partidului nostru sunt copţii noştri trupeşti, sufle­teşti şi peltici, ei sunt speranţa de mâine a partidului nostru, reprezentanţii radlcaiismu’u prin­cipiilor noattre de libertate ce- tă|cneascâ şi de libertăţi cons­tituţionale. Aşa fiind, avântul lor se ineadrează in mod org nfc in lupta noastră eroică şi lupta aceasta nu poate duce decât la «ea mai desăvârşită izbândă*

de Eile Bofcea.

ţionale din Siberia şi cu condu­cătorii Rusiei antibolşevice.

In volumul al 2-lea, care se estinde pe 280 de pagini şi care poartă subtitlul „In S iberia lui K olciak“, d-l Bufnea, martor o- biectiv al unor evenimente, aşa de mult discutate şi prea puţin cunoscute, ne înfăţişează în pa­gini la fel de sugestive sforţă­rile Ruşilor antibolşevici pentru înlăturarea regimului bolşevic.

Descrie apoi în portrete, ce vor rămâne, diversele regiuni ale Siberiei ca şi diferitele rase de oameni cari o populează.

Cu o firească mândrie înşiră apoi faptele de arme ale volun­tarilor români, cari în ariergardă fiind au afirmat nu numai virtu­ţile ostăşeşti ale plugarilor ro­mâni, dar au salvat însăşi onoa­rea trupelor naţionale din Sibe­ria determinând pe bolşevici să ceară armistiţiul, care a făcut posibilă retragerea liniştită a armatelor naţionale şi repatrie­rea lor.

Instructive sunt apoi paginile, în cari autorul descrie frămân­tările din Extremul Orient. Din aceste pagini cetitorul se poate lămuri asupra problemelor şi marilor ţinterese, cari fermen­tează conflictele din Extremul Orient. El va lua astfel cunoş­tinţă de cauzele, cari au deter­minat intervenţia armată a Ja ­ponezilor şi cari esplică atitu­dinea de azi, mai ales a Rusiei şi Americei faţă de această in­tervenţie.

Acesia e în linii mari conţi­nutul cărţii d-lui Bufnea, care a înţeles să-şi facă datoria nu nu­mai de voluntar, de cruciat al unei cauze sfinte, dar să şi ob­serve atent lumea, în care a lup-

Cruciati, Tirani si Banditi» 7 » I

Sfiato* 2.

fat şi să treacă pe hârtie aceia ce a văzut pentru a cunoaşte şi alt», ceea-ce a cunoscut dân- sul.

Noi recomandăm din toată inima această prea interesantă carte şi aşteptăm îndeosebi ca

foştii voluntari să-şi facă dato­ria fafă de ei înşişi, cumpărân- d-o, mai ales că preţul ambelor volume, frumos şi cu grije tipă­rite de editură, e numai de 160 lei. Cenzor•

iiwnoi i i— 0 serbare în penitenciarul Braşov. —

Corul bisericii Sf. N colae, potrivit îndemnului cuprins In ruga preotului la fie-oare litur­ghie: .Pentru cei robiţi şt pen- tru mânlu re» lor*, ou prilejul pomului de Crlciun dela îochi soarea loca», a cercetat în ziua Intftlu de Crlciun pe cei ro­biţi. Este o faptl creştinească, căci prin acest gest, corul bi­sericesc a dovedii «ă se pot pune în eplioere şi mijloace j practice pentru îadreptarea şl mântuire» sitl tească a atâtor victime ale picatului.

După cuvântul de deschidere, pe care d l director al pen'ten- olarului Dlmltrtu l-a adresat de­ţinuţilor, amlnitndu-le rostul ani­versarii naşterii lui Hristos, s’a oficiat o scurţi slujbă religioasă de părintele llie H ociotâ, aon fesorul garnizoanei Braşov, la cere s’a dat răspunsurile de corul blserices. Părintele I. Ho- dotă a vorbit apoi despre tm« prcjurările ş! aspectul sufletesc al lumii, in care s’a născut Hristos, accentuând rostul ve­nirii sale ca fiu a iui Dumne­zeu şi ca o necesitate a mân­tuirii neamului omenesc,

A produs o deosebită im presle programul bogat al con­certului religios executat de către corul bis. Sf*. Nlaolae din Scheiu, sub conducerea d iul prof. Ionel Brânzea, dirijorul corului, oare a ştiut să trans porte sufletele oropsite ale de­ţinuţilor pentru câteva clipe de reculegere.

O simţită cuvântare a adresat deţinuţilor şt profesorul I. Brân­zea. spunând in rezumat:

.Am venit In această zi de mere bucurie svfl tească să vă vestim naşterea Celui ce & Just trup omenesc in ieslea sărăcă­cioasa a Betleemului, pentru mântuirea fiecărui», şi ca să vă

fa«em să înţelegeţi că nu sun­teţi uitat! şt părăsiţi de socie­tate», oare losueşte în afară de zidurile oarl sunt puse In a* ceestă lume să zăvorească şl să frângă cătuşele picatului. F ie­care amintire a Naşterii Mân­tuitorului pentru omenire este un prilej de renaştere a fiinţei noastre 1» o viată nouă. Cră­ciunul deci este o petrecere sufletească şi fără de această petreoere nu poate avea nici un înţeles viata noastră. Pentru un detlnut Naşterea lui Hristos înseemaă o renaştere cu El la nouă vlală, înseamnă o răstur­nare din temelie a fiinţei ro­bite şi supuse păcatului.

Cine are puterea credinţei de a sfărâma zidurile temniţei, în care zace sufletul robit de lanţurile teribile ale duhului rău şt nu se lasă robit de intune- recul acestei robii, va duce o vi»tă liberă iu care suferinţa va fi binecuvântată şi uşurată de Dumnezeu. Prin suferinţă la Hristos, iată singura cale ce poate renaşte pe om şi această cale este mai uşoară decât na lea uciderii sufletului. Mântu­itorul a venit în lume p mtruoa omul în atingere cu El să poată birui pe adversarul, care ne do reşte petre». Mântuitorul a ve­nit cu gândul de n aduce în inimile noastre asea pace şi lu­mină, care o slăveau cântarea îngerilor. Dacă Hristos era iă sat s l pătrundă tn gândurile, in dorinţele şi in toate faptele voastre, atunci au siguranţă viata voastră, în această clipă era lipsită de această petrecere ro­bită în temnl|a vechiului Adam, căzut tn păcat. Priviţi in celu­lele şl gratiile sufl atului vostru la icoana strălucită a Naşterii Mântuitorului şi nutrita}! că este Fratele vostru, Care s’a jertfit

şl a osândit picatul în oresjma crucii mântuitoare. Dovedit! c acest Ioc de osândă 11 pute" transforma îatr’un adevărat Io- naş de reculegere sufletească...

Corul bisericesc a continuat să execute o serie de colinde bogate in poezie şi simllre re Hgloasă, iar ia sfârşit părintele Dr. Petru Debu, duhovnicul în- chlsosrei. a vorbit sutelor de deţinuţi despre principiile mo­rale, pe cari le-a propagat Hristos pentru fericirea vlvfll noastre, stârnind lacrimi şi um­plând inimile ascultătoare de acea atmosferă divină, care a- prople pe om de Mântuitorul Isus Hrtsto).

La sfârşit, d-1 Dim'trto muMti- meşte corului bisericesc pentru concursul şi buna reuşită a ser­bării, felicitând pe preşedintele Radu Prlşau, director şcolar şl pe dirigintele curului, pentru bucuria, ce eu adus-o de Crăciun In acest penitenciar, unde ală­turi de mlj o acele penale şi Biserica işi are misiunea so­ciali de a purta grija de orop­siţii soartei.

Am remarcat în închisoare o curăţenie şl o regulă desăvâr şită, ce nu poale decât să ne bucure.

Asistent.

Colţul cinematografului „AfraPremiere.

Ţara Nimănui(Războia şl pact)

luatrâmaşi « to n t i

„Gazeta Volantarilor“ din Cluj pu- b'ică următorul aviz :

Constatând că din decretele de deaorat i au fo t ’ornişi din greşaiă mai mu'tt camsraz», cere figurează pe tablourile imintate Cabinetului M. S., rugăm pe tofi şefii despărlămlntelor judeţene, să controleze tablourile verifi­cate şi trimise în copie si să comunice de urgentă C. C> nu­mele camarazilor cari au rămas ne de corali.

Rugăm totodată pe lotl cerni- razii, cari n-au satisfăcut la tim­pul său recensământului, să îna­inteze prin De3păr|ămlntsle ju­deţene .buletinele indlviiuale* Biroului C, U F. V. pentru a fi trecut! ulterior tn iab'oul su­plimentar, care se va înainta cel mai târzia pânâ la finea Ionel lannatie 1932 Csblnetnlnl M S-pentru aprob urea decoraţiei.

La 6 Ianuarie cinema .\ stra“ anunţă premtera primului 9! singurului film oremiat de .Li îs Naflunllor*. E, desigur, un eveniment. Subiectul u are nl mie comun cu obicinuitele filme de războlu, pentru-că scopul regizorului n’a fost să descrie războiul, ci să popularizeze Idela de pace. Ele olul filmului e produs prin contraste. Iată asttanea:

Cinci oameni, otncl deaUne, din lumea largă, aparţinând flecare altei rase, altei ntllusi, sunt scoşi din viată, deli munca lor, din cauza războiului moi- dial.

Mobilizare ginerală. — Riz- botu. — Bett« de sânge.,.

U i câmp de luptă întreg pă­mântul. Valuri de sârmă ghim­pată, exploslun», granate, tunuri, mitraliere, mo-mane de cadavre, cinstire nesfârşite.

întâmplarea fa ie ca la un moment dat, într’o gaură de obuz, Intre două fronturi, in „Ţara N minut* — Niemands­land — sSţalunece doi oameni: un francez şl un german. Pe de asupra lor fulgeră şrapnelele. Ş oamenii, cel doi, se-privesc şi no înţeleg nimic. Sunt Ina­mici, dar stau Impreunl, înfră­ţiţi în groipvndlpoat Şl un singur gândii chinuie: să scape eu viată. In apropiere, geme un om, pe jumătate desbrâcat, şt îngropat. Nu poate vorbi. O explozie l-a făcut să taci pen­tru totdeauna şl să nu mal audă niciodată,

Iar tn hutetul infernal al răz­boiului care continui sus, un Negru trage după sine un rănit, un Englez C id şi el în a- oeeaşt groapă. Cei de jos, ca la o comandă, ridică armele, gata s i se apere impotrira ori­cui. Dar Negrul ridică mâinile, singurul m jloc de-aşl apăra viata. Tot viata.

Negrul e un erlist Internatio­nal. Vorbeşte mai multe limbi.

In gromi-adlpust încep dta- cubua». Fiecare vorbeşte in

limba lui, lofi despre aoe|,( mmiai iiMiil nu fnlalni«» rii ilucru, nici unul nu Înţelege Q|

spune aelllnlt. Negrul fa ieinterpretul.

Cinci naţiuni şi au dat îatl ntre In fundul unei gropt j. 88 obuz, între două fronturi, , *” oamenii-soldatl, deveniţi |t * . oameni, constată că nu sunt laţ mic', că sunt fraţi, că nu vi, ** de ce s’au bătut. jj

Acum s’du Imoicat. Aşteaptj 2 . sfârşitul luptei şl fieaare »oi u,k Anl/v #ls-kmas% «InVAi IIa 1 ■■ V J .beşte derpre durerile Iul, <h, a>pre casă, despre familie şi dl|ţai nou întrebarea: De ce r& | baiu ? 7 C8

A doua zl linişte. In groaş|tn oamenii gătesc mâncare. D|su fumul se ridică acolo, ia q||,̂ locul câmpului, trădând tx|( tenja lor. Din ambele linii li» c j. mice începe un imens foa d( ^ artilerie «vând ca obiectiv ,, mi ceasta .Ţ iră a Nimănui", ir. J ploz’l, după explozii, Ui infern cj care tulbură p acea siajutalol fui flaut liniştit dintre cele doui 2>n fronturi. C iad oameni sunt puş pr în sltu >|la de a lupta contrebr întregel lum'. Numii el cin«Ui sunt pentru paee. şf

încet, tot mai încet muşcirie obuzele din carnea pămâitulclUa rănii. Pe întinsul câmpiei ;pn linişte aaum. Dlo groapa acen-vo lut stmboiio •Nlemandslaai'fi cin ii na|(unl ies lalrăjlte. Oa«x menii sunt plini de sânge, sutril mâhnit', dar în ochi le străin«* ceşte o rază de speranţă. Ce«o cinci se îndreaptă spre orirMţffj la dramul lor spre altl ilatll® bnrloâdi valului de ghimpaţi ie lauhlde calea. Aji ceasta nu mal poate fi o pie*®! deci. Cu lovituri de araM sârma cedează şl cei clnol iM îndreaptă încrezitorl spre al°rl vlotă, spre pacea atât de raoH dorită.

de:o

C ontribuiti la fondul (hä a ju to rarea şom erilor M n< cipiului. 16

îFOILETONUL .GAZETEI TRANSILVANIEI"

D I S C U Ţ I Ide Inlln Negnlescn.

__Nu e vorba, să facem teo­rii, oi să ne dim seama de fap­tul a ceeace este, de realitatea lucrurilor. NI se cântă de-o mul­ţime de vreme despre umanita­rism, internaţionalism şi alte multe isme.prln oare se flnteşte la amalgamare», Ia amestecul popoarelor într o năzuinţă de contopire obşteescă, aa să se topiaseă toate neamurile ’ntru- nu!. Şt cântecul acesta-i vech*. Cu ţoale astea rămâne cântec. StrunStorti lui, cei cinstiţi mor Întristaţi, abătut! seu Işl tigă- duesc Inspiraţiile tinereţii, către bătrânel», câtă vreme specula­torii interasaf «I cântecului a* cest», huzuresc o viată întreaga la strunele lui, din care-şi fău­resc trambuline de parvenire şl arivism na

Prietenul vorbia ca un om abătut, obosit de un dr un, ce pururea se tot lungeşte şt nu şe mal isprăveşte.

— In toate se cercetează de sDToape, matematic. Numai în câmpul vieţii sociale omeneşti se vorbeşte pe deasupra, după închipuiri, se fac leorti, nu se cercetează amănunţi», nu ce prin­de firul faptelor trăde, pe dâra cărora să po|l ,a Prl8C’cerea celor în flintă- jP Asa. bunăoară, ultim un fapt [ hotărâtor, categoric. Omenirea t

a purces prin aşezământul cla­nului desvălmaş, care se desă vârşt, mai bine zis se întregi în tribul cuprinzător de mai multe clanuri. Viata clanului tribal a o viată închisă, adunată, precum este adunată şl Închisă viata unui stup de albine. Sângele părtaşilor din aoelaş clan se amestecă, se frământă intr-un aceiaşi aluat, hotărând desăvâr­şit îndrumarea insului uman in­tr-o aceeaşi drumuire de viaţă, chiar atunci dupăce, trecând ho­tarul clanului, işl lărgi desfăşu­rarea vieţii in tr b. I&tocmai, pre­cum celula fiziologică Işl păs freezl caracteristica ei deose­bită, printre alte celule, dasă vrei, ia sfârşit, precum atomul sau ionul electric işi păstrează individualitatea Iul, hotirând ia ­c i şi felul curentului electric, ce-i are drept punct de plecare, nu mai pu| n Individul umen îşi părindează cu el tiparul ce i l-a tesdutt in toate mădularele ■Iul, viata claaulu* strămoşesc....Cine ştie?.... Via|a omenească s-o fi piriadat zeci şi sute de veacuri ic furbitoarea olanului de obârşie... Atunci, eum să tă- gădueşti, cum să ’nfrâugl, eum să sacii din rădăcini, ceeaoe sutele de veacuri a împlântat, a înrădăcinat în sufletele oame­nilor...?

Prietenul vorbia din adâncul cugetului său, pătruns de ade­vărul celor ce rostia,

— Nu vreau s l zio, urmă dân­sul, ca ’u virtutea acestei reali­tăţi istorice, să propăvăduim ura, sau măcar neîncrederea în­tre oameni. Dimpotrivă, dâadu- ne seama despre Isvoarele ca­racteristicii inşilor omeneşti, să căutăm să-i apropiem, pe te­meiul însăşi al acestil caracte­ristic».., Numai aşa se va putea înfăptui solidaritatea îutre oa­meni... Paradox, nu-I aşa?... Şl totuşt asta-i adevărul.

Vrei pilde?Strămoşii noştri apropiaţi eu

au (răii în obştii devălmeş&, cu­prinse între raz oarele moşiilor lor. De fapt flecare obşte în­făţişa un trib, alcătuti în sat. Şl eu toate că satul rămânea în ­chis ia hîtareie rizăşlei iul, trăia In plină prietenie cu sa­tele vecine. Mat mult. Streinii de neam, «ari se îndeletniciau ou negoţul, trecători prin satele noaulre, erau oaspeţi bine pri­miţi. In satele dtn părţile mun­toase ale Moldovei este o vorbă: «Să ti pui mămăliga proaspătă tn traistă, să mergi dta sat in sat o lună întreegă, să te întorci cu mămăliga făeutâ cremene acasă“..., Pretutindeni omul e primit şi ospătat prietineşte... Nu sufereau Insă sătenii noştri a- mestec de sâige, nici cu «el de un neam cu ei, din satele învecinate. înţelegeau să-şi fră­mânte, si-şl învrâsteze viaja ei intre ei, ea nu cumva să pătruoză Iscoade Intre dânşii, ce le-ar fi

putut strica obiceiurile, sm le-ar îi putut slăbi legătura ual!ă|li lor.

Câtă vreme satele noastre şî-au păstrat acel obicei, de strrjnici pază a nepătrunderll in sfatul lor a vreunor venetic», atâta putut-au înfrunta cu Iz­bândă toate năpăstulrlie împre­jurărilor, atâta vreme iură nu

' mai pu|in şt legăturile de prie­teşug neinlinate’ntre satele me­gieşe . . . Este un adevăr ele­mentar. Te simţi bine, tare, cu putere, eşti bun, mărinimos, prie­tenos. Eşli slab, becianic, sărac, te fereşti bănuitor de to|f, ii u- răştl, fără să vrei, eşti pururea amărât şi necăjit, ou cât eşti mai urgisit, . ,

Năvălitori războinici, sau ve­netici vicleni, când nu pătrun­seră în sfatul obştenllor, să le slăbea c i unttatee, cu vicleşug, le-o zdrob'ră prin silnicie, ruină şi pârjol. De risipa legăturii dintre sătenii noştri! se folosiră tofl răi», preaum din stârvul u- nul leu, cât de puternic &r fl fost ei, se’afu ic l viermii. Slâ- hindu se legătura, ce-i făcea s l se simtă voialci, voioşia stră­moşilor noştri! se prefăcu tot mal mult in bănuire şi uri fată de venetici şi însăşi fa|ă de ai iu i. . .

— La urma urmei, prietene, ce vrei să zici?

— Vreau s i zic, o i numai popoarele, ce au ştiut s i-şl păs­treze unitatea tribală, in cursul veaouriior, numai aaelea au pu­tut înfrunta au birbă|ie vitregiile vremurilor, sunt tari, volnice şi

stăpâneai ursit&’mprejurărlloiWilP.ldS: E -rell, S iştl, Slavii.-J Aceştia urmează a-şl păstra ţ» blceiul tribal, de-a nu se lifl pătrunşi de elemente streijH neamului lor, cu toate cS iM tuesc pe alţii, s l «dărâme ffl durile nation ulltitU“ • • • ■

— Cu toate astea câte nuf* ascund supt pavăza nation»“®' mulul . . . ' '

— Al dreptate. De aoeen Sef>, să facem o primenire ceastă privinţă- Să’ncepem faaerei tribului strămoşesc '*? temeiul legăturii, nu numai sânge, ei şt-al leglmiatclor .oauyct «1 91 ai Ainterese. Aşa erau î°c. qHînsăşi obşliile strănoşeşti- şteauul se slmfla neam MB sânge ou săteanul său n. varăş bun ia privinţa ney®1 .7 i Ini na rlln aKaiIa Alifii £0 rzilnice din obştie. Altfel e8 ,5 dar, Pot eu mult şi bine 88 a trate bun de sânge cu u,ae j0 dac&’utre noi stă tep®îa’e „rese economice, material« ?e trlralce. ,£

— Ca alte cuvinte, nu n«' ja sângele, ci nu mat put® *°* J sete comune, vor putea frătla’n sâaul tribului • • •

— Fireşte. Aiifei nu «e pIii|eiegi ? Grup .rea aatl®°fl I pe temeiul tutereseior apr«P m comune . . . , .

— Asta i un fel de şina *»Uzare . . . .. J

— Puţin îmi pasă de Ceeaee-l de seamă, e sâ .i ceva bun, temeinic ştde oare s i se foioseasoă i menii, făr’a se asupri un1' olţili

Nr. 2 - 1932 BA SITA TtA H SiLf& M St

In atenţiunea meseriaşilor.

In legătură cu ce’e publicate în ,, arul trecut al ziarului lăsăm să ur-

meze un estras al regulamentului pen- ' -h*u punerea în aplicare a legii pentru

l! asigurarea plăţii lucrului efectuit:Art. Litigiile dintre meseriaşi

; san meseriaşi si clienţii lor, 5 sen meseriaşi si salariaţii lor,I referitoare la neplata lucrului i; efectuat sau Ia calitatea mate*II Halelor sau la nerespeotarea I orleXrei alte clauze din conven*

{lunea de entrenrizS, se vor ju­de r * de o „Comislune arbi*

01 trată“ după normele legii pt.asigurarea plătit lucrului efee*

d|i1ua».Ari. 3. Meseriaşul va juatifiaa

cslitatea sa in fa|a comisiunli !3i«n brevetul său industrial sau h*u un certificai eliberat de V Corporatiunea meseriaşilor.

Ari. 4 Ao«a8la comislune este w obligaţi să fixeze termen de di desbetere orisare ar fi reala- 81 mastul după precizările Ari. 1. p Art. 5. Pe lângă fiecare jude* o d lo rie mixtă şl tribunal va «I lunci ton a câte o comislune ar­at bltrală, care «onstă din: 1. Un ăşl preşedinte’judecător. 2, Un mem* trrbru delegai de reclamantul. 3 »ai lin membru delegat de pârâtul

şi ca asistent un grefier. Mese* airiaşul îşi alege delegatul din lalllsta trimisă de către organizaţia «profesională respectivă. Clienţii

es-vor a ltg î delegaţii lor pe orb li'ptoe d'ntre celăjeoll români, cari )j€xerallfi fără restricţie dreplu- uorlle lor civile şl politice. Pârâtul laeste obligat înainte de şedinţa ^comisiunli au 3 zile să enun|e atfn scris pe delegatul şt substl* ţStutol.Iui, In lipsa acestora se va rainaml din oficiu.A Art 7. Imediat după apariţia ^{regulamentului de aplicare (3 „jOcomvrle 1931) preşedintele

18«omlslunli va cere dela fieoare org«aizatle profesională lista

nQde8pre delegaţi.Art. 14. Comi3lunUe arbitrate

depe lângă judecătorii vor ju* dec a îa prima şi ullima instanţă coillciele prevăzute la ait 1.

dîâcă la valoarea de Lei 50.000 uninciiislv cele depe lângă trlbu-

»ale până la valoarea de Lei io milion inclusiv, celelalte pri­cini rămân încompelin|a iustan*

' eler ordinare, după dreptul eo- loi/nut-i i A r t . 10. Cererea de chemare ra n judecată .se va adresa pre- iişediatelui comisiunli şi va cu­

prinde: 1. Numele, pronumele, sldorjMclilui reclamantului şf al pârâtului. 2, Obieslul cererii şi rate irea lui. 3. Motivele. 4. Ar*

iu gtuaentirile. 5. Numele, pronu j„Urnele, profesiunea şi adresa de­

lega ului şi supleantului ales. 6. >„ Semnătura reclamantului sau a a Mandatarului său. Lângă cerere

ie ataşează atâtea exemplare p»S|i pârâfi suni, plus un exem­plar pentru cornisiuae.

, | i | t . 17. Preşedintele comis!- inii după ce primeşte cererea, > va controla dacă este bine,

p iapă aceea iaregislrându-se, ilxeecă termen de judecată nu

Vv,j|fiai mare de zece zile când ’0 {târâtul este din localitat?, Iir

5 z ie când pârâtul locueşte etl altă parte şt de o lună când in;lomiciliează îa străinătate.

, ţ Art. 19. Cheltueliie eventuale e revin cu citarea pârtilor şi tartorilor şi convocarea corni- ionii, le supoariă reclamantul.

n’e Art. 28. Hotărârile comlsiuai :n'w arbitrate se vor pronuaţa în

sdinţă publlsă, lărâ drept de ^ ’ptKliiune şi fără drept de apel. “s lCi se pot insă ataca eu recurs °P sniru violare de lege, ooni-

unt esenţială, ex jes de pu- re şi eroare grasieră de fapt,

decurs de 8 zile libere dem . .munioarea hotărârii.

ie '!Arl. 30. Recursul nu este sus- ciainsiv de executare, â 'Ari, 31. Preşedintele comisiunli iii î putea acorda suspendarea

j. i

executării hotlrârli până la ju­decarea recursului in urma con­semnării unei cauţiuni de cel puţin 1/3 din valoarea litigiului.

Ari, 32 Deasemenea preşe­dintele comisiunli va putea or* dona, mai înainte de ju Jeaarea fondului orice măsuri asigură­toare sau utilă, fie asupra O' blectelor lucrate fie asupra scu­lelor meseriaşului, putând dis­pune predarea acestora tu ca*

zurlie când sunt reţlsute de client, îa primirea meseriaşului.

Ari. 35. Meseriaşul are privi­legiul pentru costul lucrului e- fecluat şl pentru plata munţii salariatului asupra obiectului confecţionai.

Ar*. 40, Acţiunile Introduse până la valoarea de Lei 50.000 inel, sunt scutite de impozllul proporţional, nu însă de pista timbrului fix şl a texelor pentru ao|itni şi cereri. Membrii dele­gai) în eo misiune vor primi de fiecare şedinţă 100 resp. 200 Lei din fondul taxelor judtcV ioreştl, Ş »dintele «omisiunii se |in in loGalol judecătoriei, pe «ăi posibil după ora 6 seara.

Gânduri sănătoase1.

A stârnit multă senzaţie şi ne­dumerire un studiu al poetului Nichifor Crainici profesor de un strălucit nume al facultăţii de teolog e din Chişinău, apărut în BUnlvprsul* din 16 Iunie 1931 sub Ului Cultul b a rb a r ie i : Spor- tul Se -declară duşman făta al mişcării spoitive de lâ roi. Sus­ţine, că n’avem nevoie de el ca tară eminamente agicolă, in care ch ar şi oraşele au un caracter mal mult rural, că este o importafiune nesăbuită şi ne potrivită a sportului americani care chiar şi în America indus­trială a dat o lovitură mortală intelectualismului adevărat şi şcoatei americane — şi că în general spoitul de orice natură chiar sub forma turismului du­m inecii este «una din gravele erori a le vietH m oderne un ml/- loc rapid şi universal a l rebar barizării om ului“.

Pe noi ne surprind enorm a ceste păreri ale poetului premi­at cu marele premiu al poez e , căci ne răsună adeseori în ex' cursiile noastre sub inspiratiu nea munţilor strălucitori de soa- re şi zăpadă versul vioi şi a- tât de sportiv al poetului Nichi­for Creinci

Mă prinde dorul şi mă’nvingeS’alerg, să râd, să strig, să cânt.Şi braţ n’am să pot încingeCu dragostea’mi acest pământ.

Dacă am lăsa chiar deoparte argumentele, că şi în clasica «nticitate greacă şi romană, un Socretes. un Pietoi un Cicero erau fervenli apărători şi sus tinâtori ai educaţiei fizice ca m;j!oc de a se stabili o armo­nie între un corp şt un suflet sănătos, dacă chiar am neglija argumentele fiziologice şi igie nice, cari documentează nece sltatea nrşcării în aer liber, mai bine sub forma unui spo t oare care, şi nu ne am opti decât la nume cari i sunt dragi des'gur şi diui N. Crainic şi t>e cari le iau d n întâmplare; Rousseau, Lamas tine, Goethe cari practi cau călăritul şi patinsg ul şi tu­rismul cu multă insufle! re;—8i s’ar putea convinge că n’are dreptate

2.In plină perioadă a sporturi­

lor de earnă voim să insstăm incă pufin tot asupra acestei idei. Când e vorba să condam­năm foobbalu l mai cu seamă pe b jz a cifrelor pe cari le pu bucă Dl N. Crainic, că din 48,000 studenţi al U rivers tâtii din Columbia abia 10-0 sunt studenţi adevăraţii că coachu l adecă antrenorul de foot ba!l, e mai cunoscut şi respectat de cât rectorul Universităţii, ne a sociem şi noi la părerea Dom mei Sale şl credem şl noi că footballuli boxul şi m to dcl s mul ch ar sunt un cult al bar­bariei- Dar ce distantă enormă dela aceste barbare sporturi f ă nâ la acea influentă b nefâcă*

') Destinate să facă parte din Voi. II. Voi. I 150 pag. Scăzut dela 50 lei la 30 lei, de vânzare la librării şi au­tor.

de Dr. H- Snciu Slblmn.

toare asupra corpului şi sufle­tului, pe care o exercită skiul şi patinagiul earna, inotul şt te­nisul vara şi cu deosebire tu rfsmul în toate anotimpurile. Laşi invita pe dl N. Crainic sâ părăsească Capitala într’o Du- minecă cu soare, să I putem con­duce bună- oaiă prin Poiană la casa Touringclubului nostru pe Postovar şi sunt sigur că sân­gele vioi pulsând în artere şi sufletul recreat de eterne fru museţe a peisagiilor noastre el­veţiene l’ar face să regrete stu­diul pe care l’a scris trăgând din excesul american de fopt ball concluzii greşite asupra sportului în general.

Şi i aşi mai pune o întrebare poetălui ? In război soldaţii a- mericani sportivi au contribuit într’o aşa de m?re trăsură la victoria finală. Şi atunci nu sunt oare corpurile otelite d=- sport şi viata în l,ber şi depilnse şi cu degma sfântă a abstinentei alcoolice chiar când supleta in­telectului ar lăsa de dorit—acele cari formează cea mai bună chiezăşie a apărării patiiei ? De dragul acestui suprem argument care ni-a adus o nouă Romă nie întreg tă am fi mal curând în stare chiar să eitâm şi ex cesul de sport al puternicei re­publici americane.

Comlsiunea de ilchidare aCooperativei «Buceciul" din

Râşnov.

Ptibll&aţusfia do licitaţi®In conf. cu dispoz. Cod. de

Comerţ, se vinde prin licitaţie publică, din mână liberă cu o- feite înch'se netimbrate pe ziua de 18 Ianuarie 1932, orele 10, >mob Iul cooperativei «Buceciul* în lichidare din comuna R â j nov, sttuat în acea comună, Pia­ţa Industriei, compus din una clădire amenejată pentru pră vălie şi g'ădină, care se poate parcela pentru încă 2—3 clă diri.

Comisiunea de lichidare îşi rezervă dreptul că atunci când prin oferte înch'se nu se ajun ge la suma hjtărâtă, să poată continua licitaţie prin strigări, sau chiar să o poată amâna. Vodiu pentru a lua porte la li citalie este de 40 0CQ lei-

Adunarea generală extraor dinară ce a avut loc pe ziua de 13 Dec. 1931, cu respecta rea art. 58 din statute, a pus în lichidare Cooperat va, numind o corn slune de Iu h dare com­pusă uin : Gh. Ch tic, Ioan Stoia şi D. Găină, N. Şofran d n Co misiunea de cenzori.

Adunarea generală a dai man- dat special dlui Gh. Chitic, de a conduce operaţiunile de lichi­dare : administraţie, urmăriri, contabilitate şi a reprezenta izo­lat societatea in anumite cauze.

Râşnov, 2 Ianuarie 1932.Lichidator, Gh. Chitic.Oştiţi ţi răspândiţi

B iit ts Trasai Straniii, cel mai vechi slav lemân«^-

! n perdaf buletinul de îa- scriere eliberat de comuna Sftmlcolaul-mare, găsitorul rog a l preda la Redacţia ziarului. Il desiar nul şl fără valoare în manile ori cui se va sfii. — Vasile DoiChilă.

Din cauză de boală, caut vânzător cu garanţie- A-

vram lancu 92 etaj.

Gavernantlcântă foarte bine la pian, pre­găteşte cu succes pentru exa­mene în streinătate. COOtă 00 post mal bon. Arad, G?ăssi. Str. Elisabeta 18. 14 1— 1

IÎO v B lSV O P O una maşină ila V <1116015 da tr cotat fla­nele şi ciorapi, No. 6—60 pufin folosită- Stan Sazia, Zârneşti No- 125. 16 1 - 1

Dl. E. ». ILIES1D— specialist —

R A Z E X(R O N T G E N )

D iaterm ie, U ltr a v io le te , C a­re n ti e le c tr ic i .

B an ca M arm orosch-Blank Consult 3 —6

V in erea pi dela 12—1

M M U miila pivni|ile

„ B A C H I * 8 6rS ta . HeagrA Ho. 14

dela Lai 13 - 2 0T aică n a tu ra lă de p ron e Le* 3 0

Bastaio de v h Lei 3 0

O Ţ E Tde vin Lei 12.

Ia 10 liire redocem prefoLApă m inerală Lei 6 ,

Poftiţi s ă vă convingeţi, N icola» B ărfeacese*

RomâniaPrefectura judeţului Braşov

Serviciul Financiar şt Coniata

No. 10740— 1931.

PublicaţiunoSe aduce Ia cunoştinţă pu~

blică, că în ziua de 22 Ianua­rie 1932» ora 9—11 a. m-, se va tine a doua licitaţi* publică, cu oferte închise la Prefectura judeţului Braşov etejul II. ca i mera No. 43, pertru imprima* rea «Buletinului Oficial* al ju ­deţului Braşov, pe anul 1932.

Lic teţia se va tine în con* fo*m tate cu art. 88—110 din LCR.

Garanţia este de Iei 5000, ca* re se va depune la Adminis* tratia Financiară Braşov, în nu* merar sau în efecte publice, iar re dpi sa se va înainta în ziua licitaţiei, în plic separat.

Caetul de sarcini se poate vedea în decursul orelor ofici* ale în camera No- 43 din edi­ficiul Prefecturii.

Braşov, 28 Decemzrie 1931«p. Prefect: Şeful Serviciuhâ:

Cpt A l Vasilescu. F lorea.13 1 - 1

A V I ZBODEGA

GH. HIDţlllllP ia ţ a U i i l r e i N o . ÎS ,

Pune în vânzare de Sărbători cele mai renumite vinuri de D e a l u l —M a r e .

Pentru acasă Lei 1 6ia r

La Bodegă Lei 2 0

CunoscâtOTU preferă numai vinurile de la

„DEJtLU ZORILOR"(Golea Victoriei (Fântânii) Ho l i

B R A Ş O V

f ind ntturale, bune şi alese.

Bodega „DEALU ZORILOR“oferă postări, pateuri şl mâocirl

zilnic proaspete.Notaţi-i bine adresa.

Cumpăraţi ştofe?■

articole de căptuşalănumai la

V E S T I ! s. a.B R A Ş O V

Piaţa Libertăţii 26.

I N F Q R M A Ţ I U N Ifiscelcl poterile care a bân­

tuit zilele trecute prin p£r|<ie uoestre, s-n năpustit cu mai multa furie prin pirfiîe de nord rle Ardeeiuluî, !n Bucovina şi Baearebfr, pe unde a răsturnat mal mulţi stâlpi de ieiegref şl tel* fer, întrerupând circulaţia telegrafică şi telefonică. In Ba- aartbia zipeda adunată de vâflt a îr.Uecii în multe locuri înăl­ţimea de 2 metri. Io unele sate din Basarabia eu pătruns haite d<p lipi, ceri au sfâşiat o mul- flme de ol.

la vechiul Regal a fost înză­pezită linia Roşiori— Turnu Mă- parele, ta curîfirea eăreia se iacrefc ză facă.

Zflpezi mar! se anunţă şi din alte ilrl.

Ce bigsje pot fi luate do că lăţiri Ib vagoane. Direattuses ge t< era Ia c. r. r. a adus ia cu- ■oştlniâ întregului personal ră nici un c ililo r a ere dreptul de a lua ca sine în vagon, bagaje propriu zir, met mult decât atât efit ar avea los în plasa deasu­pra locului «e ocupă în vagon.

Begijul poeie fi compas din două colite, unul mai mere şl altul mal ruc, insă ambele su­prapuse.

Orice cclete găsite în plus peste cele admise in vagoanele de căif ioii, vor fi trecute la va­gonul de brgcje şi Uxate.

De asemenea este strict lo­tci zis aşezarea colitelor jos la compartimente seu pe culoarele vagoanelor, împiedecând trece­rea călătorilor.

Blitre ofiţeri! voluntari brapoTOBt, cari cu fost decoraţi «u .medalia Ferdinand 1 ou spade pe panglici a rămas din eroare eibră d-i Gh, G. Curcă.

Bila Eforiei scolare va fi în­chidă M a rcu ri tu 6 ianuarie a c. ziua de Bobotează,

■ataşare- D*1 Cortolan Bărbat pioi.uet, şeful brigăzii de Sigu- rentă (lela Sighet, a fost deta­şat, după cerere, la chestura poiljtet Arad, unde a fost repar­tizai de şef ai poiif ei gr ri’, dân- du-i-se totodată şl însărcinarea de şef ei serviciului poliţei so­ciale (latelilgence service).

I i atenţiunea organizatorilor de i ltita c e ie waţi ale. inst.ecloratui regional de pctiite cin Ctoj ne trimite următorul comunicat: In urma ceierei d-iui inspector al Tewlr^or din Cluj, vi rugăm s i binevoit* a dispune s& se aducă la cunoştinţa organizatorilor de spectacole cu trupe de diietactl ca pentru a ii se da autorz*- punea legilă uimeezSe roiiuia aceasta inspectoratului prin ce­rere Umbrelă cu 14 ztie înainte de data spectacolului înaintând totodată şi textul piesei pre­cum şi avizul iâră de cere in nici un caz asemeni cereri nu pot fi solu|io nate.

V JBunrl do Crăciun.

feltuaiui U. F. R euFabrica Wiiheim

Gte 16.80 roUii chîVO .Magazinul Mocioimţă

reche ghete.Magazine i Gal Albert 2 kilg.

pe sine ti>*Liceul de fete pentru orfana

Târâtă Sofia 1 pereche ghtle, x jersty, 3 metri satin, 1 pere­che ciorapi negri.

D>na Motoş 1 jerscy, 1 pere­che şoşo&i şl o jupă de stelă,

Pentru Or- contribuit : Scherg şi

1 pe-

Iaifiă grea In Sadul Rnsîel. Seenunţă cub Cr?m«ei*, c i acolo eu începui să bâniue foarte de timpuriu, ceruri puternice, cere ejurg ia 25 grade rub zero şl ctre eu pricinuit meri daune in special in regiunea litoralului. Consecinţe cetaaţrofale are Iarna timpurie şi jîn Marea Cespici. In urma gerului de 28° au fost pr nse de ghîa|â In mijlccul mărit £0% din toate vasele pes­carilor, râmăoftnd pe mere mai mult de £00 pescari, a căror vie{ă este aroenliJaiă. B a inşii*

I iuit imediat o com.slune de tju- ! tor, care a trimis pescarilor 6

vapoare eu alimente : combus- t b ’, haine calde şl ajutor me­dical. Numeroşi pescari au şl (ort salvaţi- Căutarea celor rătăcit! continuă.

10.600 divorţuri !n Cehes i l i fi Ci a- Lupe o sltusiLa tt- u n i publicată, au avut tos inair.Ua tribunalelor din în treega Cehoslovacia, la decur­sul ciulul trecut, ţeste 10 000 divcrtufi. Feţi ue anul prece­dent eceriitt înaetmnă o cu ş u re de c ă i t a site,

Pintra bucătăria săracilor din Braşov s-au mai fût ut prin de­legaţii Ghesuiei b o ite i daturi delà umnăioarele p u s ; ane d?n Brfcgovul-^echiu :

Maitin Stăm un sac de za>- zauaf, un sac de cartof- Ven- tzel Andrri 5 kg. ft sole, 5 kg mălai, 2 kg. ceapă, 5 kg p âm . Veres Mana 40 lei. Heiman Mauriciu 5 kg. fasole, 5 kg. mălai, 10 kg cartofi. Gal Arpad un sac cartofi, 5 kg fasole, f o ril Cheo gbe un sac cartofi. Fiima S hun Roza *0 kg. mă- la;, un sac cartofi. Fink Andrei un sac cailofi.

Rozsondai Anna 20 lei. Ar*vai los f 20 lei. Kioss Mihail 40 lei. Tiess Mda 20 lei. Dan ko iosif 30 lei. Müller Gheoigh; un sac zsizavat Dishieria de fructe 100 Li. Preidt Herm na 20 lei. Necunoscut 200 Ici Arpad Da­niel 5 kg. tobă Ludovic Khon 500 kg. lemne. Dr. NisLr 20 Lei.

Heitrich los f 8 verze. S trus­ter Ana 20 lei. Văduva Vavro 30 lei. D-na Stev.ides lt0 lei D*na Dr. Stamm 50 iti. D-l c.a rol Witting un sac cu cariofi. Szebo Maitha 30 lei. S.hwacht Eduard 100 lei. Adem V Irros 20 lei. Fuma I Or noi 10 kg. săpun. Farmacist Ba der 20 ui, D-na E sner 15 lei. D-na Dr Stiehler 10 le;. D-nul Lalu 400 pâini, câte 50 pâini de 2 o i pe săptămână.

Corn sanatul circ. III a adunat delà locuitori 1090 lei.

Cercul stndcnfesc .ţa r a Bursei“Bucirişti ucuue ţjsi s il cale cele mat vil ir uljutn te po­pulaţiei din rom. Sân petru pen­tru concurau. binevoitor oe i l-a dat cu coeziunea festivalului ertistie urmat de den?, de a l i la zi de Crăciun.

O deosebită dragoste a r r3 tel lefâ de bl «Ţârii Bărsei* Sf. Sa părintele lou Nan, In casa săruta am primit cel mal fru­mos Îndemn spre datorie.

Cuvâuiul de îaeheere rostit de St. Sa constttue pentru noi cea mai frumoasă răsplată a muncii depuse pentru promo- vtrea idealului de un flatre su­fletească a tuturor Rumânilor, pe cere 11 urmărim, şi asigu­rarea e i la SâDpehu vom găsi Întotdeauna, ctetetşi suflete calde şi primitoare pe care a ştiut să nt ie pregătească Si, Sa păr. Nan.

Muî|umlm totodată d-lor pri­mar, secretar corn, dir. al şcoaiei primare ele. este.

Preşedinte:Nic> N. Couofeanu

Secretar gen.: ion Aimuncui

Arestarea lui GandhiSituaţia în India se agravează

d n nou din cauza campaniei pornită împotriva legior în vi­goare. Pentru a împiedica i - ceastă mişcare, guvirnul brit«- nlo, făcând răspunzători pa Csndhi şi partizanii săi, a ots pus arestarea acestuia, care a şi fost deflnui de odată cu Pate), preşedintele congresului naţio­nalist indian.

Arestarea a produs mere seaz&|fe, mal ales in urma fap­tului, oă Paie), înainte de-a fl fost ridicat, a adresat un me­sagiu naţiunii indiene, anunţând câ acum începe războiul înver­şunat şt fără cruţare cu autori­tatea britanici. Naţiunea e in­vitată să fa c i sacrificiul suprem in spirit de ncviolen|ă.

Din Satulung-Săcele Braşov

Feitlval artistic, fu prima zide Crăciun 25 Dec. 1931 re vista „Viaţa Săaeieanâ* revUlă de cultura şi cercetări reg'o nete sub conducerea d ior ptof. ion i. Ghelesse şl Atexe Slroe a dat in sala Glmnrzului din Satulung un frumos festival compus din coruri, declamirî, solo—vioară—pian ele. S’a Ju- Ot t comedia «Zăpăcita*. Rezul­tatul moral şl mole rial au ia tresii aşteptările.

Cuspeiatlste- In Săoele’e noas­tre din inii,diva unor oameni destoiniai şl pricepi tl îu ale cooperativei s a înfiin|al o coo- pereiivă de transpori «Unirea* cu scopul de-a trai spoiţi per­soane ş* mărfuri deia Săoeie la Braşov şt alte direcţii. Acum când expiră concesiunea unul tus care cu terliul său exagerai, se impune o activare febrilă din partea coopertt.vei, ca ast­fel cu concursul inteleciue iilor şi autorităţi or competente, să se poată lua concesiunea de către cooperativă.

Astfel o cchotlvitale din po­pulaţia de baştină săeelenească cooperativă va aduce reale f)- loese atât membrilor ei, cât şi populaţiei dn aceste sate.

Foamete In Rusia- Ziarele din Viino t>nurt|â că la ultimele z'le numeroase familii de ţărani din Rusia sovietică s’ou refu­gii! pe teritoriul polonez. In jadeful Oikowlcz au trecut fron­tiera 5 iamuil de ţărani ruşi, care fură red u te de grăntaerii polonezi. In judeţul R.kuva au trecut graniţa 12 ţărani. La an­chetarea lor, reiigle|ii au de­clarat câ au togii din Rusia din prislna foametei ce dom­neşte acolo. Numeroase sate sunt co uplect lipsite de cereale. In satele de lângă frontieră, ţă­ranii Irlesc cu cerealele ce sunt aduse pe ascuns din Po tonta.

Tratativele României cu Soviete!*

Comerciant. Bine situai, 37 anine mat lutt căsători', acresc căsătorie urgenta cu domnişoară sau doamnă bune condiţii, etate

ţ 25—32 ani de preferinţă blondă corp plin, siiuetie corespunză­toare. Poete fi lisă de eomer- eleat seu profesionistă cu capa- citite. Răspundeţi detaliat nu­mai ia adrese:

12 1 - 1

Radu Georgescu Str, Lescar Catar giu

Siaala,

CiJNiÎMA „ASTKA“Cu iteepere Oua 6 Ianuarie

Război şi pacedopi sceneriul „Nîemaudslend“. Singurul iiim premiat de„L iga .Najiunaor”

In lfg?tură cu iralalivtle româno ruse pentru încheierea Jnui pset de neagresiune între cele doua staie, ellâm câ le finei«fl sâptămâaei trecute guvernul român propusese guvernului soy|e % tic '•a negocierile preliminare să înceapă pe Ziua de 5 Iănuarjţ 1 la R ga

Data de 15 Ianuarie care fusese indicată de unele ccrcuij oficiale ca termen pentru începerea neg^cerilor a ic st data p 0, pusă de Soviete, înainte de a se fi luat cunoştinţă de ultima no. tă a României.

In cursul dimineţii de eri nu sos'se încă la Bucureşti nici un răspuns din partea Sovietelor. In orice caz, guvernul noain, a transmis d-lui M. Sturze, însărcinatul cu afaceri al României la Riga, împuternicirile cuvenite pentru a începe n-gacienle ptt,1: minare chiar la 5 Ianuarie, în cazul când Sovietele ar accept« în cursul zilei de ezi această dată.

Totodată, a fost convo:at pentru azi, Marti, la ora 5 d a.( un consiliu de m ni şt di in Capitală. In acest consiliu, d. Derr, Ghica va face o expunere asupra stadiului negocierilor cu Ru. sta sovietică.

După şedinţa consiliului d. Ghica va face declaraţii presei pentru a pune la punct ştirile şi versiunile contradictorii cari au circulat în jurul acestor negocieri.

D 1 Vesilescu Ksrpen ministrul industriei şt comerţului a datîmputernicirea necesară pentru semmrea convenitei coneralaîe cu Franţa.

Se crede cămilele acestea convenţii se va semoa Pâri îB prezent ia ministerul de Industrie şl comerţ n’a sosit ştirea ** însemnării.

Odată cu semnarea eonvcnjlel ton erciale se va semna şi acordat petrolifer.

Pdn ase si t cord Franţa se obligă să Importe delà ntfl o cantitate de minimum 40.000 vsgoine produse petrolifere p» timp de 3 ani. Aceestă cantitate reprezintă 10,5 la sută din Im­portul loial al Fran|ei.

In afară de produsele petrolifere, e probabil ca Fran|a si mporte delà noi şi însemnate caatlti|l de |:|el.I

Două scrisori.

Pensia de fost regenta Patriarhului

Răgete a avut scrupule la aprobarea proiectului *

Preşideo|ta Consiliului de miniştri publică următorul schimb de scrisori, care a avui loc Intre L P. S. S. Patriarhul D ;. M lroţf Cri8tea şl d l prof. N. iorga, preşedintele Consiliului de miniştri!.]

S c r is o a re a Patriarhului

Mult stimateD om nule Prim ministru

Am primii iaform|ii că Mjjestatea S a R egele şt'a exprimi prea graţios scrupule Cu prioire la aprobarea proiectului d e Ies prin Care se şterge »pensia* mea de fost regenU

la fata acestei ştiri, vă rog să comunicaţi Maiestăţii bale, eu n’cm căutat asemenea mărire lumească, ci m’am supus in vre muci grele pentru (oră voinici factorilor hotărâtori, indeplinlnl - de sigur eu rrodeste puteri, dar cu desâv&rşltl cinste — o gren însărcinare.

Aceasta nu am f&cut-o pentru plată, nici pentru culte faveru materiale, şl din ptt lotlcă datorie.

Deal 11 rog prea respectuos, să ou aibă nici an scrupul ci privire la persoana şi renta mea, la oare eu bucuros renani, •' să se finalizeze cât mai curând această chestie. A

Cu omagială supunere pentru Mriestatea Sa şi ou seniitnenU ţ de stimă pentru d ta — pentru al tuturor bine — smerit rugâtoi^J către Dumnezeu. ■

. Mlron £ Patriarh. £

Bucureşti, 1 Ianuarie 1932. 1

R ăspunsul priraului-ministru. ft

Sinaia, 3 Ianuarie 193®Înalt Prea Sfinţite, |<

Am fost fosrte mişcat cetind frumoasa scrisoare pe ear< a înalt Prea Sliapa Voastră, ca foai Regent, adaugă sacrificiul săi s ia acelea, multe şl dureroase, prin care sing are ne putem strecuh prin vremnri de mare strâmtoare pentru finanţele publice. b

Când ui acelor cari au vot&t u gen prin c ,re se suprimi r pensiunile foştilor Regen(i nu putea ii aceia de a ofensa pe ş«' r tul mani Biserici româneşti şt pe o personalitate cu alâteu cel;' ]{ tfi|t şi cu aşa de mari merite pentru (arâ, ci numai să arate <■ i| se ia şl deia cel mal mari — in momentul câ n i se ingnsteazi |( putinele venituri ale celor mai mici. . e

Aşa a înţeles şi kMoJestatea Sa o&nd a reţinui legea pâfl‘ fi în momentul când s’a produs frumosul gest al Înalt Prea Sfiat|3>|| Voastre. c

Din partea mea, ca Miaiatru al Cultelor, voiu căuta mljloi c cele ce trebuie pentru a acoperi cheitueliie de repreaintatle 9 Q care Inait Prea Sfinţia Voastră va binevoi a mi le semnăia, o< p de sâte ori ele se prezinte. Înţelegem cu totU câ şi in afară dţ n prestigiul Patriarhiei, ia a uârel ferleită întemeiere am avat mu1 jj lâmiren de a loara şi eu, sâ nu lie micşorat. d

Rog pe Înalt Prea Sfinţia Voastră sâ primească respeefo* Qsele m«ie omagii. , a

N. lorga-j n

m OCRAtlA VICTOR BRAMSCE, BRAŞOV. Redastor-şef ş l 'gironi: VICTOR dRANlă Sd.