PR

M

SONSTMNTIN

MlHW

TMINM S3SRT0RIEI SI F3MILIM SRESTIN3in

invataturile marilor Parinti ai Bisericii din

secolul IV

Teofania. 2002. Toate drepturile rezervaleEmile Zola, nr. 28, 2400 Sibiu Tel/fax 069.432323; tel. 069.239473Str.

092.17.08.63

ISBN 973-85097-5-0:i>,H'J.

Leorania:

..W*tJ-700; Idem, Comentariu la Epistola catre Comentariile sau explicarea traducere in romance, in vol.: Epistola catre Tit si cea Epistolelor Pastorale: I si II Timotei. parintelui nostru loan catre filimon a celui intru sfinfi de Oxonia, 1861. de Chrisostom, trad, din elina dupa ed. Bucuresti. 19 11. Arhiereul Theodosie A. Ploesjleaiiu, Graeca" Colectia lui J. P. Migne, J'atrologia

muni festal prin comuniunea specificsi

ei,

asemenea comuniunii

familia sunt obiect al purtarit de grija a lui )niniie/eu pentru omul eel cazut, dar cu menirea de a asigura - prin misicrea si cresterea pruncilor dupa voia dumnezeiasca- cetateni aisiI

Casatoria

logiaColecjia ..PSrinli

I

Jiiina

V

Scriitori Biserjcestr

RTSch.

..Revista Tcologic&"\ Sibiu

ST

Colectia ,.Sources chretiennes"' Revista Studii Teologice". Bucuresti

oh ice 1 de serioasa preocupare din partea tuturor celor randuiti de Diiinne/eu sa vegheze asupra bunului mers a! ei, adica a factorilor cspousabili ai Bisericii si ai comunitatilor umane, Tn general. Kcferindu-se la importanta pe care a primit-o casatoria in

uonomiaMisericii

crestina,

Prea

Fericitul

Parinte

Teoctist,

Patriarhul

Ortodoxc Romane, zice: Prin venirea Tn lume si lucrarea i/hAviloare si innoiloare a Mantuitorului lisus Hristos, aceasta uraiuluiala a Ibsl ridicata pe o treapta de sfintenie care face ca, de

1

o

Introclucerevaztita

Introducerefi

13

atunci, familia ce rodeste din ea, sa poata

ca o imagine de mtenpa

ii

miniaiurala a Bisericii"

(98.872) erau institutionaiizati; dintre acedia 'rttXn au iotu$i parinti, care msa prefera sa fie scuti|i de grija;iiiu1

IX

,66

%

Lucrarea$i

lui

Dumnezeu este msa urnmrita

staruitor

i familia dc lucrarea nimicitoarc a vrajm anului diavol. Casatoria diavoletu care cre^tina sunt pntc de prefer! nta ale atacurilor variate $i ameninta msaji flinta i rosturilc lor. Atacurile sunt grave, pentru fami he, subtile, implicand consecinte deosebi! de n Sfintia pentru Biserica, dar i pentru societate, in general, inalt Prea Bucovinei, atrage Sa Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Mo!dovei i sanatatea familiei in atentia asupra gravelor pericole care ameninta vremea noastra: Din puncl de vedere teo logic-pastoral, observam sunt identitatea. cat de expuse, solicitate $i adesea amenintate eoeziunea i armonia familiei creatine azi, in fata crizei eccmomice libertinaj, (saracie, $omaj, nesiguranta etc.), a crizei morale (lax ism, senzualism pornografie, dezordini erotice ridicate la rang de copii. normalitate, prostitutie din ratiuni comerciale, trafic de

necunoscut in mod precis, i'sk: csiiirral la 2000 - 5000 abuzurile sexualc asupra copiilor au mu^isinu cole alarmante'; prostitutia, %\ mai ales in rand u copiilor, mi- is iv ii eelor proven iti de la sate, a devenii, din ce in ce mai mult si iiiir-iiii ritm rapid, un fenomen de proportii 6 rata criminalitatii %\ T \iokrnclc de lot felul cu precadere asupra femeilor, vioUirile i ijuostiit jJo au cunoscut un nivel fara precedent 8 ; numarul i\Miinloi, cu toate ca nu mai are un curs ascendent este totu?i 9 iuvii|nralor de mare (Trebuie sa precizam ca scaderea numarului :i\oriiuilor nu se datoreaza unci imbunatatiri morale a familiilor, cistrazii,4; I1 1

IHiipriilor copii;

numarul copiilor

:

.

..uiodemi/arii^1

^si

Inmuijiriii

tot

(sectarism fanatic. divort, droguri etc.), a crizei spiritual -re iigioasc agresiv, sincretism confuz, relativism doctrinar,prozelitismcre$lina este indifercntism nihilist etc.). Pe de alta parte, credinta intotdeauna izvor de speranta i de putere spirituals care ne ajuta sa de biruim greutatile $i incercarile vietii. In acest sens, criza, ca stare lui pentru un lucru sau o stare incompatible cu voia

a aparitiei I. a loate accstca trebuie adaugate alte consecinte foarte grave n\e pcrmisivitatii caracteristice vremii noastre, cum sunt: divorturi. LHipii a band on at i. imbolnaviri, familii care, dei o doresc, nu mai piPi avea copii i multe altele.

connaceptivc" , ca

mai accentuate a mijloacelor centrelor de planning familial 11 .)

judecata

Dumnezeu. este in acela?i timp o chemare acuta bine, o i?ansa pentru un mceput ncur~,fata

la

schimbarea in

extrem de grava i pcriculoasa, dar nu l;iia ic^irc. Biserica ofera ca antidot a acestor boli morlale ale tiisiiiii|ici familiei leacul dumnezeiesc al pocainlei. lar pocainta uisoamiia, ca in parabola evanghelica a Fiului risipitor, venirea in MiJc" '.isl;iiiu

inoralei creatine pentru inlemeierca

intarirea unilatii in actul

-.i-\u;il.

contine tnca rciilemcntari exacte in ce prive$le abuzu! cxpl7.2 in

1

suta de nasteri se prczinia asttel: 52.5 in 1989. 315.2 In 996. Cu toale acestea numai in 1996. au fost inregtstrate 456.200la

acasa ". in vol. Familia erefpna azL p. 5-6. 1 Date provenite de la Comisia Nationals dc Country Assessment. December 1997.

Statistic!,

in

Romania Common

(ihhiem, p. 46-47). Niun;ii sprc slilr^tul anului 1996 $i at dotlea trimestru al anului 1997 cantiiatca ymiiatvptivclor oralc (pilufe) vandutc a crescui cu 25%. Ubidem. p. 47) Air lost iHilinlaic II centre dc referinta- 230 dc clinici jji II ONG-uri cared**^l':*i>;1

avoriiiri

:u\"iM!*i activitalc

{Ibidem, p. 46).

14

Introducere

poruncilor

lui

Dumnezeu

i

redescoperirea

calitatii

de madulare

vii

ale Trupului lui Hristos

-

Biserica. In ce private familia, salvareacretin,

nu poate veni decat prin redescoperirea, in duhlui

este intr-adevar institutia familiei, intemeiata printr-o

a ceea ce taina a harului

Dumnezeu.

Decunoa$tereistorieii

aceea,

sei

casatoriei ca taina$i

impune o redescoperire in profunzime a a vocatiei familiei in Biserica i in lume, oi

o reeunoatere a

a autenticei

pe temeiu! Sfmtei Scripturi, a bimilenarei Tradijii a Bisericii noastreei

Capitolul I

Ortodoxc. Desigur ca lucrarea de fata nu poate acoperi intreg spectrul Tn mvataturii i trairii autentic creatine, aa cum se reflecta ele tezaurul Sfmtei Scripturi i a! Sfmtei Traditii, ci numai o parte a dar cu o importanta covaritoare in demersurile acestuia,aprofundarii temei de fata. Vom limita. deci, cercetarea noastra numai la ceea ce a insemnat, in vcacul de aur" al cretin ismu lui din Rasarit, al !V-iea), aportu! esential al autorilor biserice$ti(sec.

Casatoria

i

familia in Sfanta Scriptura

1.

In Vechiul Testamenti

i

in iudaismne referim in primul

Vorbind despre casatorierandla

tamilie, trebuie sa

adica a Sfintiior Paring de limba greaca. Este vorba, deja. de explorarea unui material de o mare extcnsiune i de o inestimabilaI

relatarea biblica despre crearea omului. Potrivit acestui iinpiirtant text vechitestamentar, omul a fost facut de Dumnezeu1

bogatie doctrinar-teologica

i spirituals.

Deoarece insa ,.veacul de aur" ii are temeiul in realizari ialului anterioare, nu puiem evita o scurta trecere in re vista a mater avut ia biblic i patristic pe care Parintii secolului al IV-lea 1-au indemana. Este vorba de datele biblice (din Vechiul $i din Noul Testament), iar apoi de aportu) Parintilor din secolele II i III a iconomia caror prezentare sumara i?i va ocupa locul cuvenit in trata despre lucrarii de fa{a. AstfeL capitolul 1 a! accstei lucrari vacasatorie

clupS crearea tuturor ce lor I alte tapturi, ca o incoronare a lucrarii Lui celc $ase zile ale facerii lumii $i a zis Dumnezeu: sa facem

dm

.

mil dupa chipul

dupa asemanarea Noastra../6 relateaza cartea I'acerii (1, 26). Apoi cominua; $i a ftcut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut; a facut bar bat ?ii,

lemcie.imHulti|i

$ii

Dumnezeuumpletial

i-a

binecuvantat,i-l

zicand:

Crete?i(v.

i

vaIn

pamantul

supuneti..."

27-28).

capitolul

familie in Vechiul Testament ?i in Testament. In capitolul IL vom expune invatatura despre casatorie secolul al familie a Parintilor i scriitorilor biserice?ti de pana in%\ i

iudaism, apoi in Noul

Adam

Facerii este istorisita crearea Evei din coasta lui (v. 21-22), din cauza faptului ca pentru acesta nu se gasise

2

..ajutor

pe potriva

41

lui

(v. 20).

Cand a vazut-o pe Eva, Adam a

IV-lea.

.

Tratarea propriu-zisa a temei inccpe in capitolul III, intitulat Feciorie $i casatorie. Alte capitole se ocupa, Tn continuare, de

Primirea tainei casatoriei (cap. IV); de Casatorie $\ familie, in sot general. i anume: scopul casatoriei, impedimente la casatorie, pacatele impotriva casatoriei (cap. i sotie in cadrul familiei, copiii, Cateva V); de Indisolubilitatea casatoriei i de divort (cap. VI). pagini de Concluzii incheie lucrarea.

cxclamat: Iata aceasta-i os din oasele meie i carne din carnea liiea- ca se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau. De aceea va lasa omul pe tataf sau i pe mama sa i se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup" (v. 23-24).

Slfintul^ii ;1

exprima convingcrca e& omul este centrul universului toma crciHia este chemata sa implineasca trcbuintele lui. [Omiiia a VII-a siisitii

Vasile eel

Mare

ifmiiinI'lol

-a la Ile.xaemeron,'oiistaiUin

PG XX IX,

col.

161

B

si 96).

A

se vedea: Arhid.

Voicu. Invafatura despre creatie la Sfantul Vasite eel Mare. in vol Stimuli Vasite eel Marc, inch mare ta 1600 de ani de la savarsjrea sa. Col.Dr.

{

JUhhou-m

l\'oio^k-a'\

IBM,

Bucuresti. 1980.

p.

75.

l*# "l*^f

14

S **!

^B* >i

f&J il'^ltt *

r

Vi

Ji

*fc

T

W

"

iK=%-;--'

ft

16

Casatoria $i familialiviiNlilti

In Vechiu} Testamentllristos prezinta aceasta unire intre barbatlui

17femeie ca pe o tacul de la inceputi

Din aceste putine cuvinte, care exprima eu o forta aparte, dei desprind cateva tntr-o forma atat dc concisa, taina crcarii omului, se coordonate principale ale invataturii bib) ice eu privire la casatorie ifamilie":,

uire alilcut

Dumnezeu:$i

,.N-ati citit ca4

Cel ce

i-a

dupa chipul Sau\ adica persoana cu vointa libera, cu capacitate de gandire i de iubire. dandu-i $i stapanirc asuprapamantului - Dumnezeu 1-a creat pe om bisexual, barbatul i femeia fund1-a creat

- Dumnezeu

pe

om

femeie? * (Ml 19. 4) $i mai departe: ..Aa incat nu iiiiii Mini doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu omul sa nu ilcspana" (v. 6). Aadar, casatoria are un caracter sacru inca de lai\

barbat

.

deopotriva dupa chipuleste destinat, prin

lui

insa$i

Dumnezeu. Ceea ce mseamna ca omul creatia sa, yfefii dc comuniune. dupa

importanta pe care o are casatoria ?i unirea deplina in iubire a siii lor este dovedita i de felul in care apare ea prezemata atat in Vccdiul Testament, fund folosita ca metafora pentru relatia d intrei

l.ilivc si

poporul Sau (Os

L 2

s.u.; 3.

I

.u.; 4,

10-15; ler 2, 3; 13,

care exista intre Persoanele Sfmtej Treimi. Xele doua sexe sunt com piemen tare nu numai pe plan tizie. ci $i un reflex prin comuniunca de viaja, care face din iubirea conjugala

mode lui comuniunii

M

.V; VI; lez

(.AsAUiria

16;23;]s54;62^a.),cat ? iinNoulTestamentunde apare ca o figura profetica a unirii d intre Hristos 1

liisciica Sa.

5

a) iubirii intratrinitare"fi

.

Omul

n-ar

fi

chipsa-1

al lui

Dumnezeu daca

ar

o monadai

inchisa.

Mu

numai ca

ajute pe

Adam

crease

pe Eva, ci $i pentru ca sa-1 fereasca de singuratatc, ei omul caci numai pentru ca se completeaza reciproc formeaza

Dumnezeu6

Aceasta conceptie inalta despre casatorie i despre familie se relict: la in general in Vechiu I Testament ?i in tudaism. Fara a lipsi iiisjl >i aspecte mai pu^in pozitive. datorate ,.invartoarii inimirisraclitilor(Mt 19. 8).

deplin"

.

a binecuvantat prima pereche de oamem. pe Adam ?i pe Fva, facandu-i colaboratori ai Sai in transmiterea vietii: L 28). ,.Cre$teti ?i va mmultiti ?i umpleti pamantul." (Fac

- Dumnezeu

a)

Importanta familieimers

la vechii israeliti

-

Intre cei doi trebuic sa slapaneasca legea

iubirii.

^Pentru a

fi

V inlei cand tanarul lacov ai

la

unchiui sau Laban. acesta.ii

o unire desavar?ita, casatoria comporta o de la aceea ea trebuie sa fie indisolubila. Astfel, casatoria avea

iubire desavar^ita.

De

rocunosuindu-I caiKiscIc inele i dini

membru

al

rudeniei sate,

zice:

Tu

eti

din

avea, in mod tneeput arributelc unitatii ?i indisolubilhatii. Barbatul completa esential; depiin. in unirca desavar^ila cu o Icmeie, tot ce-1 7 femeia la fel" De aceca, vorbind despre casatorie. Mantuitoru)$i.

carnea mea" (Fac 29, 14). Aceasta imagine, care Hied A loarte bine caracterui concrel a I Bibliei, demonstreazaintr-adevar, familia era pentru evreii bibliei eel u la

irnpiirtanja famiiiei lavechii israeliti,

wh

leiAiii.

Fa era ceea ce

am

putea numi o

,.enlitate

de baza a juridica", o

-

A

se vedea: Pr.

familia in lrof. Vasilc Mi hoc. Casatoria si

iumina

Sfintei

Scripturi. Na^iereanr. 9-10. p.*

de 582-584.

pntmL smp principalchipI (

al casaiorieL

m

MA.desi

XXX

(1985).

sau a seminliei. Membrii unei familii se simteau. 4 iif ailcvilr. a fi aceiai os" i aceeai ^carne- ; iar ,.a avea aceia^i sjin^c insemna a avea acela?i sufler s Legislatia asupra famiiiei se(uiiiv a tribului.

Vczi: Idem,

paca/elor. in4

Omul MA. XXV11

asemanare a im Dumnezeu.. 1 98 1 ). nr 7-9. p. 549 .u,>/.

poana ramie

ilivvoltfi

rom. in vol. Scnen. Nvssa (Marele cuvdnt mtehetic. V. Hi XLV. 21; trad, in lb. i morale, irad. si note de Pr. partca a doua. Scricri excgcticc. dogmatico-polemice IBM. Bucuresti. 1998, p. 294). Prof. Dr. Tcodor Bodogac. Col. PSB. 30.*'

Acesi aspect

suhliniaz* adesca Stmiit

I'arinli.

Spre

ex.: Sfantul

Gngone dc

_

pe temeiul acestui principiu. Cucc[)lcle acestei legislatii reflecta preocuparca pentru mentinerea prinianeniei. a puritatii i a autoritatii famiiiei. In masura in care fsiiuvltfii rmiian fide Legii, ei recunosc famiiiei un loc determinantinI i

Vechiul

Testament

m

sociclale.

Pr. Prof" VasilcPr. Prof.

Mihoc

Casatoria si familia....

p.

582.

Dr. Dumitru Slant loae.

Teoh&a Dogmatica

Ortodoxa.

vol. 3.

IBM. num.I.'I

Kiips.

/.(/

Bucure$ti. 1978. p. 180.7

vh>

tpmkiienne en Palestine au temps de Jesus,

Paris. 1961. p.

Ibidem, p. 181.

^^

;

;

--

-

.

k

-

sfada intre mine rate " nume Ste ab n Tot f

Sa nuI

fie

Dumnezeu, ca Ghedeon, David sau Solomon, au avut liaremuri, numarul mare de sotii i concubine fiind un semn ai puterii lor (Jud 8, 30; II Regi 2, 2; III Regi 1 1, I). Din motive mai ales de ordin economic, oamenii de rand se multumeau cu doua lemei (I Regi 1, 2). Daca prima sotie era stearpa, soful i$i lua, de obicei, o a doua sotie sau o concubina; in acest caz, insa, prima soiie, so{ia din tinere{e" (Is 54, 6) nu era repudiate Bineinfeles caplAcuJi lui

pe nepotul sau lacov (Fac 29, 15). In cartea de$i erau, de fapt, veru sunt nxirmjrafii fiicelor lui Eleazar, Chi 9 lor(IParal23,2U22) . tamihei la solidaritatea Se cuvine subliniata, de asemenea, membrii fericita sau nefericita a unuia din. m

^ lui Parahpomena, fin f

nccasta situatie crea destule dificultati. Dei barbatul israelit avea dieptu! de a avea mai multe femei 12 , totui un curent puternic in Judaism socotea ca numai monogamia reprezinta cu adevSrat

de cSsatorie, ca numai ea este conforma cu voia lui Durnnezeu. In jocul de cuvinte din Fac 2, 23: Ea se va numi i$ah,idcalul

vechii evrei. Situatiafamilieifamilii. fratelui

membnlor acelei avea un impact puternic asupra tuturor pazitorul Dupa invatatura rabinilor, eel ce nu se simtea asemenea lui Cain sau" (c. Fac 4, 9) trebuia socotit.

pentru ca este luata din if al ei", unii comentatori rabinici vad o udcvArata carta a unirii monogame. Primul poligam de care

vnrbe^tc Biblia a fostce, desigur,

Lameh (Fac 4,

1

9),

un urma

al lui

Cain, ceea

b) Obligatia casatoriei.

Monogamia i poligamia.

Leviratula fost Creteti i Prima porunca data de Dumnezeu protoparintilor mare cinste la inmupi" (fac 1, 28). De aceea, casatoria era in va celibatar nu este cu adevarat evrei. Dup* o zicere rabinica, un rume. omuM Celibatul era considerat o anomalic, ba chiar o alegeau oameni care Existau totujL in epoca Mantuiiorului, vorba, nun ales, de esemeni celibatul din motive religioase. Este stabilita pe tarmui apusean al aceasta comunitate cvasimonastica manusense descopente Moarte, care ne-a lasat importanteleMariinazireii practicau abstinent, incepand cu anul 1947. De asemenea, de timp. eel putin pentru o anumita perioada

nu oferea poligamiei o buna recomandare. in scrierile prol'dice, idealul casatoriei monogame este infafoat ca un simbol a unirii d intre lahve i poporul Sau (ier 2, 2; lez 16, 8; Os 2, 9; Mai 2, 14). Iar in cartea Tobit, o adevarata istorie familiala, monogamia Hpure ca ceva nu numai firesc, ci i uzual. Poate ca cea mai iniporiiinta dovada ca monogamia constituia idealul de casatorie oI

ilovcilc^tc laptuli

cS marelui preot (arhiereului) israelit ii era cu totul nici/ is dc a avea mai mult decat o femeie'\ Se pare ca in vremea lui lisus prcdomina monogamia. i de$i Sfintele Evanghelii nu ne tcdmi vrcun cuvant direct al Mantuitorului impotriva poligamiei, t \tv Hlisolut clar ca ea nu^i putea avea locul in inalta Sa conceptie ilc.pic cftsiiiorie (ase vedea, mai ales, Mt 5, 31-32 i 19, 2-12). I vrcii se casatoreau foarte tineri. Rabinii, in general, socotesc vmstn dc 18 ani a barbatului ca cea mai potrivita pentru incheiereaUnii chiar afirma ca Dumnezeu il blestema pe limbaiul care inca nu e casatorit la varsta de 20 de ani. Cat despre lck\ clc crau casatorite chiar la 12-13 ani 14ntific^.sAti>rii..

9

prob erne a Jratilor lui acestui termen a dai na^terc cunoscutei Arnbiguitatea Luprmre Sal. se vedea Pr. Prof. Vas, e Mihoc, lisus. care au fost de fapl vcri ai $apie talcuiri hiblice despre Maica Domnutut.. la JratiV DomnuluL in Idem, l Jeofania \ Sibiu, 200 K p. 18-30. :

A

Ed

avea oricate femei vrea", zicca un rabin (Talmud, tratatul Yi'baniolh 1 XV ;i; apud Oaniel-Rops, op. ciL. p 145). Altii limitau insa numaml -|iiloi l;i viii ii iihuhm, XI. IV. a, apud ibidem).|>o;iic|

..Un IvaibjH

11I

1011

Cf. Paniel-Rops, op. cit... p. 143. Genesis Kabbah. IV. 3, apud Daniel-Rops,

;ilmikl.

I

nihil

lit

Yoma

XIII. a;

apud Danicl-Rops, op.

cit.. p.

145.

op

cit.,

p. 144.

lciii lor intruI Ii

Tntelepciunea

si

invatatura

Domnului" (Efesdoresc

ic iiase curati suffeteste, puritatea lor fiind Miiniiihorul lisus Hristos tuturor cetor

recomandata deImparatia

care

If)

Maaistr ^tcfan C, Alexe. Viata cre$tina...

.

p.

226.

''

I'v'liv.iiiul S.i, unci,

ttft

cu

.

V. 3. in vol.

cit.. p.

210.

tz^?:'^'^

'

'JU.-.. ** J_ -

.

r-r^r

rm Tffroi

KWm^'mwmm^^

:--^:

*.

..

* ^'.'

ut..p.49>.calea mortn Accsica fac parte dintre pacatele enumerate intre cele care constitute Parintilor [invatatura eel or doisprezece Apostoli. 111. 3: V. J, in vol. Scrierile Bamaba. Apostolici trad, cit, p. 26; 28) sau a intunehcului (Epistola =isa a ltd

Vwr. V. 6-7.46.p. 61.

in vol. Scrierile Pariniilor Apostolici. trad

cit

'''' ,

'' (

,|t,,u- "'.'.

Romanul, Epistola catre Corintemcil..

.

LV.

3. in vol. cit.. p.

74

It'tilrm,Ihi,!,,,,'

I

inn!, cit.. p.I, (rjid.|.

XX. 1: XIX. 4: X. 7. in acelasi vol.. trad. cit.. p. 136: 135: " Epistola zisa a ltd Barnaha. X. 8. in vol. cit.. p. 127.

126).

%%%.\(

tl'uirmIfa.lfiH

SMIl

i,

trad, cit., p. 63.

* Ibidem. XX. 2.7iS

in vol. cit.. p. 137.1.

\\\.

I. ijjid

cil. p. 61.

Stan ml Ignatie Teoforul, Epistola catre Policarp. V,Ibidem. V. 2. in vol.cil.. p.

in vol. cil. p. 188.'

'

'"" u "" 1

l*milimi. Until/.iriiilllor

188.

in

m4

w

numita Epistola a doua catre Corintem. XII.99.

\,,-nIr

t/>sto/ici. trad. cil.. p.

38

Casatoria ifamilia

In literature* patristica

a svtuldor

li

>,

///

W.Hide.

accasta savareti mare pacat. Daca-ti vei aminti neincetat de sotiata.

rniwwin

cre$tinilor care vizau

tocmai iuslitupa farmlivi.fi

piiMi.v-

Pedeapsa pentru acest pacat este mare, pregatindu-i celui pacatos moartea. Hernia pune in disculie o.

niciodata nu vei pacatui"

26

rslca crau: ca adeptii cretinismuiui

ucid copiii aducanJii-i cala

ftirlA in

adunarile cultice

i

ca se dedau

impreunari incestuoase,chiar10.

problema sen si bi la, rezultata din preceptele Mantuitorului lisus liristos din Evanghelie (Mt 19, 9). aceea a adulterului. Acesta Tl intreba pe pastor daca un barbat, traind cu femeia sa care a cazut in desfranare, savarete adulter sau nu? Pastorul li spune ca savarete adulter numai in cazul ca acela tie de pacatui sotiei sale i daca ea nu se pocaiete. In aceasta situatie, sotul trebuie sa se desparta, dar nu are voie sa se recasatoreasca; altfel, savarete el adulter. Daca sotia se pocaiete, trebuie primita de catre sotul ei; ca trebuie prim it - zice pastoru! - eel ce pacatuiejte ?i se pocaiete; dar nu de multe ori; ca pentru robii lui Dumnezeu este osingura pocainja"$i

nu

iiuinai intre frati ?i surori care s-ar casatori Intre ei, ci

i

cula

urn mole for care i-auI

nascut dupa

cum

a ftcut regele OedipadevSra|i

)intre,

apologeji,

considerati

candidati

riMirtiT*i

mlmmm $i renunjarea la casatorie, spune: Dar, daca principiai noic^sSlorim decat cu scopul de a create copii, in cazul cand noi jciiiin(Am la casatorie, facem aceasta cu scopul de a ne infrana cu(ill

ocupat de problema casatoriei ?i a familiei rosiinc, $i aceasta intr-un mod cu totul tangential, au fost: Sfaniul lustin Marti rul r Filozoful, care, vorbind despreriv

cei care s-au

2

'.

Lucrul acesta este vaiabil atat pentru femei catprivire la ain

pentru barbati.

Cu

femeie se poate recasatorivaduva, dar

un barbat sau o cazul in care a ramas vaduv, respectivcasatorie;aa.ii

doua

cu privire la abandonarea copiilor, zice; Jntrucat in* private pe noi pentru a nu savar?i nici o nedreptate i nici o mipjciatc, noi am fost invajati ca a expune, adica a parasi pe copii, mtp un obicei al celor rai; mai intai, pentru ca aproape pe toti";

tlrsiKar$ire

tJ

iar

s

iivc>(iji ii

daca

ramanecinstei

agonisctc.

luii

inaintea|H* Ivrtieli

vedem indrumatii,

catre prostttufie

- nu numai pe

fete, ci ?i

Domnului mai multacasatoriei

mare slava""

Chiar daca Parintii

Apostolici

s-au

referit

mai putin ki

familie. aceasta

nu tnseamna ca doctrina

practica

cretina cu privire la aceste aspecte le erau necunoscute lor sau

se spune despre cei vechi cS hraneau cirezile ill hoi sau turmele de capre ?i de oi, sau hergheliile de cai de \y^,\\m M lot aa i acum sunt crescuti copiii, spre a fi folosi|i numai 3 la ikslranare^ Ceva mai jos el zice: i iarai, al doilea.

aa

cum

motiv

IH'tiiiii

celor carora ei

li

se adresau.

Ca

care noi nu

cxista

o viaja cre$tina autentica

in

expunem, adica nu abandonam

copiii, este acela

comunitatile Bisericii ace lei epoei, dovezile sunt incontestable.

incepand chiar cu insei operele acestor Parinli"Acelaji lucru se poate afirmai

.

pentru perioada patristicaI

MJinlulV.i I(

1 1

ist in

Martirul

$i

Filozoful. Apologia intdia.

XXVI.

trad. $i

note de Pr

urmatoare, cea a apologetilor, cand preocuparea de capatai a

de a combate acuzajiile ce se aduceau cretinilor din partea iudeilor $i a paganilor i de a apara cretinismul fata de atacurile acestora. Totui, apologefji au tratat in operele lor o serie de probleme cu privire la casatorie, cautand sa raspunda unor false acuzafii laParinfilori

scriitorilor bisericeti era

Alenagora Atcnianul. Soiie infavoarea cresrinihr. HI: \ \ \ \% X XII, irad M introd., note i indice dc Pr. Prof T. Bodogae. in Apoiogefi de hmbo ynumi 1'SB, X IBM, Bucure^tL 1980, p. 42-43 i 375; 378-380; Tcnulian,51

tt.mp

N

Caciula

iMWfHiiht I

VII.(

1

trad,i

iimil IVifH'^ij

1978)

\\\!li ( (

de Eliodor Constantincscu (1930), revazuta de Prof Minucius Feiix, Octavius, IX. 2, 5-6; XXVI1K 2; XXX.

Pli|mm

fNh..U-i

dc Petru L Papadopol (R. Valcea, 1936). rcvazuta de David Mi/X|, in voL Apologetide limba laiina, introd.. note ?i indici de ProfI

nail

26

Herma. Pastorul, Porunca IV. 29(1),Ibidem. Porunca IV 29(1). 8. trad, eit,r

!.

in vol. Scrierile Parin\\lor apostolici.

360-361; 382: 384-385: A vwUvi si l.usL-hiu dc Clezareea, fstoria bisericeasca. In Kusebiu de Cezareea, '"'"'" PMteii iiUiiia, V. L 14, trad., studiu. note $i comentarti de Pr. Prof. T.p. 48:ri

liiLv'svii,

CSR 3,

IBM. Bucurelu 1981.

trad, cil., p. 249.27 28 29 p.

^' K

''

SM *& ,BM-

*

Buctire^ti, 1987, p. 183: Paul Allard.

Dix tegons surlatino.

le

249-250.p.

mt*WrII

k-d

IJLPiiris. I907.p. 118-120.(

Ibidem, Porunca IV. 32(4), 1-2, trad,

ciu

251-252.la Parintii Apostolici, vezi:

J'mf

Nu >IiilI

hijescu. Introducer? generate. \zApologeti

de limba44.

PSB

Pentru aspeclele de doctrina

i

viat&morala....

Magistr

l

IBM.,| -

limuicsli.

M>KLp.in ulsi.

5.I

tefan

C

Alexc, Viata crestina

p.

Apostolici, in ST, VII(1955), nr. 5-6, p.

223 .u.; Idem, Eclesiologia Parintilor 368 .u.

\ " tt'hhm.

Iti-.im M;ii

ilo/olu!.p. 43.

Apologia

inidia.

XXIX.

p.

X.WI1

JijkI

oil

40

Casatoria

$i Jamil ia

in literatura patrisiica

a secolelor IJti

11/

41

ca nu cumva vreunul dintre ace^tia, neflind iuat sa1 vt! cineva, sa moara i. In felul acesta. sa fim i ucigai

fie4 .

crescut de

fww

tie ci

pe seama acestora". Elfiindluatisi

condamna

ca-si

'''(ill.

ucestia.

crescuti de alte familii.

abandonau nu-si mai

Teofi! al Antiohieu criticand imoralitatea pagan i lor, care,

dupa preceptele

lui16,

Platon/', legiuiau ,.ca femeile trebuie sa fie

comime

spune ca acetia savar$esc aceasta nelegiuire ,.sub prctextul ca in acest chip se nasc mai multi copii i pentru ca aa~ziii mtristati sa aiba o mangaiere prin nite legaturi catuturor"'

MMiovlmi, proprii lor parinti si frati. De aeeea ei puteau deveni ith'iwmty tara ca macar sa stie, casatorindu-se cu frati sau surori l- in lor. ,,Pe noi, insa. ne ferejte sa cadem in astfel de pacate - zic. I.'itiiliiiri - o viaia de aproape pazita si cu credintapastrata:ii;iii,

*"l[

ifu'ioyrfi dt-

Ihxpre unitatea Bisericii ecumenice, V. hmhit Uitina, trad. ciL, p. 438.IV. 5 18-51 9; trad

518;

trad, in

tUbfcm, VI. 11I

ciU

p.

438.VII, 2 a Sfantului Ciprian. (PI

wtimtiII '11

i

vii

v

-,

t-

in;.

i

aflii ^i

In

Kpimla LXXIW

66 67

Ibidem, VIII,

PL

IV. 2 11

;

trad, cit., p.

419-420.

til'

/>!i|>rMji. /V'sy>;v

Ibidem, VIII, PI. IV, 211; trad, cit, p. 420.

'rJiHKiil ([]

ru^uturuui domneasca. X,inul. cit.>

PL

IV. 542-543; trad, in vol

^Ibidem. PL IV. 211.

l/'-'/m'j

,/,

hmlut

Itififtti,

p 469.

J

i

48

Casatoria

$i

jam ilia

In literature* patristicadragostea; iari

a secolelor 110

II

49

Apostol Pavel. Dar din aceste imagini ale Bisericit se poate lesne intelege, viziunea Sfantului Parinte in legatura cu familia cretina,care trebuie sa fie: curata, neprihanita, sa cunoasca o singura easa, sa fie casta, cu pudoare respectand juramantul unui singur pat ?i sa

folosindu-se de c&satorie, se cufunda Tn placer intr-o viata desfranata; i, dupa cum spune profetul* s-au ,alfii,1

asemanat

animate lor"

82.

Decalogul

opre?te

poftirea

femeii

aiba copii nurneroi.

Clement Alexandrinulriei

{c.

1

59 -

aproapelui (le 20, 17), pentru ca ,Xegea voia ca barbatii sa se foloseasca cu cumpatare de sojiile lor, numai pentru facerea decopii", zice

c.

2 1 1/2 1 5) con sacra casato-

pagini bogate

$i

deosebit de pretioase, mai ales in doua dintrei

operele sale: Pedagogul'E!

Stromatele

.

apara

$i

afirma

cu

tarie,

impotriva gnosticilor

i

a

dochetilor, casatoria

dupa lege" ca

fiind

dupa voia

lui

Odat3 ce legea este

sfanta, este sfanta $i casatoria",

Dumnezeu. zice el " f de. i

asemenea: ,.Daca cineva indrazneijte sa numeasca desfrau casatoria, :X i tot el afirma: ,Sa nu ajunge sa huleasca ?i legea i pe Domnul".

nu se apropie de sofia sa in timpu! sarcinii i nici in perioada alaptarii. Clement argumenteaza acest lucru cu exemple din Vechiul Testament84 Cumpatare este i cand, potrivit inv&taturii Sfantului PaveL cei doi se lipsesc unul de altut pentru un timp indeletnicindu-se cu 85 postul i cu rugaciunea (I Cor 7, 5)soful. .

Clement Alexandrinul 83 Cumpatarea consta i Tn aceea ca.

T

socoteasca

nimenii

pacat

casaloria

f

acuta

potrivit

invataturii

Cuvantuluicopii lor....

cu atat mai put in sa nu socoteasca amara cre?terea

Cel care nu poate indura cu u$urinta viata singuratica. ace la sa doreasca sa se casatoreasca, pentru ca placerea folosita cu De aceea. sa nu socoteasca mmeni cumpatare nu aduce vatamare^"7(1.

casatoria necurata, caci .,nu casatoria este pacat, ci desfranarea!" zice

dupa Clement. naterea de copii, iar tinta lor sa aiba copii buni" 8f\ El da exempiut plugarului care arunca semintele in brazda cu nadejdea dobandirii 8 unei recolte bune '. Cu mult mai bun - zice el - este plugarul, care 88 seamana un ogor insufletit" Acesta Tnsa nu trebuie sa risipeasca sSmanta, pentru a nu lucra contra ratiunilor firii, pentru ca in laboratorul firii mamei, saman?a se transfonna in embrion^89 Omuleste,. .

Scopul celor ce se casatoresc

Clement

.

devine

chipulla491

lui

Dumnezeui90

atunci

cand

conlucreaza

cuTi

cum

Sunt vinovati cei care fug de casatorie dispretuind-o, dupa ^i cei care se indeparteaza de ea nu pentru infranare, ci pentru

Dumnezeului

naterea omului'.

caci casatoria ajuta creatia,

continuS opera*

De

aceea naterea de prunci este dupa randuiala

Dar vinovaji sunt %\ cei care se casatoresc folosindu-se de casatorie in mod abuziw caci ea presupune cumpatare, nu satisfacere peste masura a poftelor.a se sustrage de ia obligatiile aferentc ei.

Dumnezeurau,

un

nu trebuie dispretuita; el zice: Daca na^terea este atunci sa spuna hulitorii ca Tn rau este Domnul, Care a;i

participat

naterii,

in

rau este Fecioara. care L-a nascut!

Ce

Clement spune; ,,Vad. insa, ca unii, care, din pricina greutatilor aduse de casatorie, abtinandu-se de la casatorie. nu potrivit cu cunoaterea cea sfanla, au cazut in mizantropie ,

- cea

dintai

cauza a pacatuluij?ft

-a

fost

numita viata

pentru ca este cauza

w

Fac 2, 21*23. Clement Alexandrinul, Stromatele,Ibidem,111,

II!,

X, 68.

1, 4, trad, cit, p.

216.

doi saulor"

trei,1S

aduna^i in numele

Meu, acolo suntin

i

Eu

in mijlocul

XII, 79, 6, trad, cit, p. 221.

10,1

(Mt

20). Autorui Stromatelor vede in aceste cuvinte, printre

Tat-ian Asirianul, discipol al Sfantului luslin Martirul,

a adoptatasceticfc:

la intoarcerea tn

tara sa

o

doctrinft

cu aparente gnosticela vin.tb

si

o moralaL

abjinerea de la

altele,

asigurarea prezentei

Mantuitorului

mijlocul

familiei

casatorie,

de

la

came, de

Adeptii lui sSvar$eau euharistia cu ap; dc acccaistorici

creatine. El zice: ,Dar care sunt cei doi sau trei care sunt adunatf in

crau numiji aquari

sau hydroparastati", sau encrati}i * (cumpatati). Unii

numelevorbete

lui

Hristos

$i

in mijlocul carora este

Domnul? Oare nui

nu-i socotesc eretici. (Pr. Prof.

Milan

P. esan, Gnosiicismul sirian i alexandrin.

Domnul

prin cei trei de barbat, femeie

copii, pentru

ca

Alte sisteme, SAaniheismul, cap. in Istoria Bisericeasca UniversaldInslitutele teologice), vol.I,

(Manual pentru

ed. a Il-a,

IBM,111,

Bucure^ti, 1975, p. 134.1, trad, cit, p.

""

n

Clement Alexandrinul amintete pe ereticii dochetj care dispretuiau nasterea: luliu Casian, Marcion i Valentin i pe carc-i combate in mai multe capitole pornind de la concept" le lor ratacite (Stromatele, III, XVII, 102, 3, trad, cit, p.233).93 94

m Ibidem,"" Ibidem, "H

Clement Alexandrinul, Stromatele,III, III,

XII, 81,

222.

XII, 81, 4, trad,

cit., p.

222. 223eretic luliu Casian,

XII, 82,

1,

trad, cit, p.

Clement Alexandrinul amintete pe un anumefemeiai,

dochet

i

Clement Alexandrinul, Stromatele,ibidem.III, III, 111,

111,

XVII, 102,236,

1, trad, cit, p.

233.

XII, 79, 5, trad, cit, p. 221.

spune cu ironic: J iiir acest nazdrSvan Casian, mai platonic decfit Platon, socoate ca sufletul este de iiiifcinc dumnezeiasca $i ca\ datorita poftei, a ajuns femeie si a venit de sus aiceanicrutil din sec. al Il-lea, care dispre^uia

despre care

el

*596

Ibidem,Ibidem,

XVIII, 108,XII, 79,

1, trad, cit, p.

l is

hi1

na$iere

si

stricaciune" (Stromatele, lit

XU1, 93,

3, trad, cit, p. 228).

Ml

1, trad, cit, p.

221.

'

hc 3, 20.

^m

52

Casatoria $ifamilia

In literatura patristica

a secolelor II isofia,

III

53

urmarii neamului omenesc, a celor care se nasc i a celor care pacatuiesc; este de asemeni mama celor drepti ca i a celor nedrepti,

cumpatari tnconceptiile

relafiile sojului

cu

cautand s contracarezelui

altor

ereticu

aa

cum

a

adeptilor

fiecare din noi traimtJ06.

dupa dreptate

sau, dimpotriva,

suntem

Carpocrat,bunurilor

carei

nesupui

propovaduiau femei lor. Origen(1

desfraul,

fnvafand

comunitateascris

a

mai multe ori, ea avand Mirele ei, pe Hristos, tot aa i femeia trebuie sa se lt)7 casatoreasca, potrivit legii dumnezeieti, o singura data Dumnezeu a instituit o singura casatorie pentru naterea de copit iBisericase casatore?te de.

Dupa cum

nu

85

- 253/254) nu a

pentruajutorsoful

gospodarirea

casei,.

pentru

care

i

s-a

dat

barbatului

femeia"sofia

109

Casatoria a doua, pentru cei carora le tr5ieteeste socotita

casatorie! ?i familiei; elemente In afla disparate in diferite Jocuri ale vastei opere a lui. In Omitiile sale la Facere, el vorbete despre constitujia omului creat ca barbat i femeie, interpreted alegoric,

o lucrare specials dedicate legatura cu aceasta chesttune se

cuvintele

Scripturii; el

vede

sau

in barbat spiritul, iar in

dintai,

desfrau

pentru

ca

femeie sutletul familiei.

se

impotrtvete multumicii cu cele ce ai", zice Clement. i tot aadesfraul

caderea dintr-o singura casatorie in mai multe casatorii" Impreunarea cu un trup strain, $i nu cu trupul celei date prin casatorie pentru facerea de copii, este comuniuneestea.1

in

Acetia trebuie sa conlucreze in vederea propairit binelui i a realtzarii binecuvantarti primite de la Creator: Creteti %\ va inmultiti 5 i umpleji pamantul M stapaniti" (Fac 1, 28). Daca ceidoi, spiritul i sufletul, barbatul ?i femeia, ,laolalta s tnjelegere i armonie, aceste virtuji cresc i se?i

1 spurcata" ". El considera ca Apostolul Pavel lauda foarte mult pe

au pace, buna inmultesc producand

barbatul unei singure femei

112;

fie preot, fie diacon. fie laic,1

daca se

folosejte fara repro de casatorie"

Jj.

Clement Alexandrinul accepts i a doua casatorie pentru vaduvi i vaduve, pe baza invataturii Apostolului Pavel (1 Cor 7, 6. 39-40X spunand ca aceasta nu este oprita de lege, dar nu mai indepiinete desavarirea aceea inalta a vietuirii dupa Evanghelie. Dar daca nu se casatorete a doua oara - zice el - ci pastreazaneintinata casatoria desfacuta de moarte, dobandete luii slava

nascand sentimente bune t concepfii sanatoase i folositoare prin care sa umple pamantul i sa-l stapaneasca, cu alte cuvinte sa-i supuna lorui simturile trupeti pe care sa le transformein

deprinderi mai bune in a$a masura incat sa nu se mai porneasca ul poflele carnii impotriva duhului ". Poftele carnii pun in pericol unitatea familiei. El zice in continuare: i astfel, unindu-se sufletul

cu duhul capoftele

tntr-o casnicie fericita, sa ori

nu

lase sa-i

mai faca de capprin

cereasea"

114.

ale carnii spre a strica unirea familiei 116 intinaciunea divortului"

inimii

Clement Alexandrinul, dupa cum s-a vazut, sustine, pe de o parte legimitatea casatorie i naterea de prune ca principal scop al ei, contra gnostic lor i a dochetilor care le considerau rele i de la diavolul, iar pe de alta parte atrage atenfia ?n privinta unei atentei i i

dei propovaduie?te superioruatea fecioriei aratand evolutia ideii de feciorie de-a lungul istoriei,

Metodiu de Olimp (+311)

m

106 [07 ton 109

Clement Alexandrinul, Stromatele,Ibidem,III,

III,

IX, 65.

K trad, clt* p.

215.

XI. 74, 2, trad, cit, p. 219.

Fac

2,

1

8.111,

Clement Alexandrinul. Stromatele,Ibidem,III,

XII. 82, 3, trad.

noiJ

eit.. p.

223.

XII, 89,

1, trad, cit., p.

227. 227.III XII. 90, 1. trad. cit. p. 227.

Origen. Omilii la Facere, I, dupi ed.: Homilien zum Hexateuch in Rufin's uhvrsetzung, herausgegeben von W. A. Baehrens {Genesis, Exodus und Leviticus), In Die griechischen christlichen Schrifsteller der ersten drei Jahrhunderte: Onzenes Werke, vol. VI, Leipzik-Berlin, 1920, p. 19. Ih idem. "' Nu se eunosc prea multe date in legatura cu viata lui Metodiu de Olimp. Cele mm ycchi informatii despre el ni le fiimizeaza leronim {De'

Mi(

viris illustribus. III,

Ibidem, lit15.

XII

89, 2, trad

cit., p.

112

"lTim2,Ibidem,

15

Clement Alexandrinul, Stromatele,ill.

4

XII, 82, 4-5, trad, ei!, p. 223.

cu anul morjii exists mai multe pareri. A se vedea: Pr. Prof imsljmlin Comitescu, Studiu introductiv, la operele lui Metodiu de Olimp, in vol St.tittid (iriiiorie Taumaturgul $i Metodiu de Olimp, Scrieri, studiu introductiv, m\\iww9 note si indiei de Pr. Prof. Constantin Cornitescu, PSB, 10, IBM' h^.ir>h, h>X4, p. 41-42.

In legatura

54

Casatoria fifamilia

In literatura patristica

a secolelor II gi III

55

neamului omenesc considers casatoria vrednica de elogii, ca una care aduce natere de copii i astfel prelungejte viaja, asigurandtotodata, pentru Biserica, martirii

indrazneala prea mare sa ara|i scarba fa(a de procreare, de care CelAtotputernic nu se ruineaza atunci cand face (copilul) cu mainile

adversari ai celui rau"

119.

De

Sale cele nepatate?"

123

aceea ea nu trebuie sa ne dezguste" ,2f), dimpotriva, ea trebuie considerate o impreuna lucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune

Metodiu de Olimp: Pentru moment este necesar ca omul sa colaboreze la (crearea) chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea 121 inca se formeaza i creafia ei continua" i tot el spune:.

Principiul

naterii

oamenilor este impreunarea barbatului cu

femeia; in virtutea unei puteri nevazute, osul din oase (-le noastre) i carnea din carnea (noastra) devine un om nou creat de acela^i ?

PanS i copii i zamisliti din desfranare sunt tot lucrarea lui Dumnezeu, dandu~li-se la natere ca i tuturor celorlalji copii, cate 124 un Tnger pazitor Nu este vinovata samanta, ci cel care, sclavul 5 placerii de o clipa, $i-a lasat samanfa in ogor strain" Metodiu de Olimp condamna pe unii ca acetia considerand ca trebuie pedepsiti, pentru ca ei distrug casatoriile, surpa bunul mers al viefii arzand de dorinja impreunarii i murdaresc actuls.

1

.

procrearii, intrand in gradini straine

126.

me$ter"

122.

Dumnezeu, nimeni nu este indreptafit sa dispretuiasca tnstitutia casatoriei i najterea de prunci dintr-insa. Cel care se casatorete se ofera lui Dumnezeu Care lucreaza prin elFiind lucrare a lui

doar cajiva reprezentanti de frunte ai perioadei de dinaintea secolului de aur care intereseaza lucrarea de faf&. Prin urmare se poate conch ide ca in prime le trei secole, dei timpurile nu au fost favorabile cretinismului, problema casatoriei $i a familieilata

ce se vor nate. Pentru aceasta - zice Metodiu - pe buna dreptate s-a spus ca (barbatul) va paras i pe tatal i pe mama sa (Fac 2, 24); atunci, uitand de toate, cand pi in de iubire se unete cu femeia sa, It ofera Creatorului Dumnezeu coasta pentru ala zamislirea celori

au fost mutt dezvottate, cacretina, alaturi

i

toate aspectele care Jineau

de moral a

de dezbaterile de ordin doctrinar.

se lua, pentru ca din flu ce era, sa se arate la randul sau tata. Deci,i

daca

acum Dumnezeu continua

sa creeze pe om, nu este care o

El spune: Gandul fecioriei dai oamenilor este un dar extraordinar de mare, un dar facut de cerurL i de aceea n-a fosl descoperit primelor general! i (de oameni)

118

pe cand pamantul nu era populat omul era intocmai unui prune; el a trebuit si creasca si sa se maturizeze. Dar, cand pamantul a fost populat de la un capat la altul si omenirea s-a raspandit destui de mult Dumnezeu n-a mai lasat pe om Tn starea de la Inceput, pentru ca el voia. trecSndu-1 de la o[...]La inceput, Tnca

mai mult de ceruri, sa-! conduct la starea superioara a fecioriei %\ desavarsirii. Astfel, pomindu-se de la unirea dintre frati i surori, o prima etapa in acest proees a fost luarea sofiilor din neam, apoi renunjarea la obiceiul propriu patrupedelor de a-si lua mai multe sopi, evitarea adulterului si, in sfarsit, imbrStisarea fecioriei, starea in care omul a fnv&fat sa struneasca pornirile trupului i sa ancorezc fara teami in regiunea seninS a nestricficiunii" (Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, 1, 11, trad, cit, p. 49-50. iiCTB^aTf

r

>

60Sfantul loan

Feciorie i casatorie

Preferinia pentru feciorie

61

Gura de Aur

susjine

i

el ca, la Tnceput,.

Adam

i

cea mai stralucitoare

i

mai de pre|" primita de

la Hristos, ;i cel24.

17

Eva au

trait in

paradis in chip feciorelnic

Ei

nu cunoteau dorinja

mai bun

i

mai

stralucit

ajutor" trimis din ceruri

lar

prin

actului conjugal, zamislirea i na?terea

de prunci. Fecioria este, deci, in conceptia a multi Sfinti Paring, starea primilor oameni in rai, inainte de caderea in pacat. De aceea ei au fost preocupati de acest mod de via$ $i de statutul i rolul fecioriein invatatura Bisericii.Sfinti

intermediul Teofilei, referindu-se tot la casatorie i feciorie, el spune: Pentru c3 nu inseamna ca trebuie s3 socotim amare pe

i

Parinti i scriitori bisericeti

din,

primele

veacuri20,

creatine,

ca:21,

Tertulian

18,

Sfantul

Ciprian

Novatianaltih

Metodiu de Olimp

Sfantul Atanasie eel

Mare

22 i

au scris lucrari speciale dedicate acestui fel de vietuire. Se cuvine sa notam aici ca majoritatea Sfinjilor Parinti sunt de parere ca fecioria este superioara casStoriei.Sfantul Ciprian a! Cartaginei, fecioarele sunt floarea pajijtei bisericejti, podoaba i frumusetea harului duhovnicesc, neam aducator de bucurii, lucrare curata i neintinata a laudci ?i a

pe cele amestecate cu dulceata fructelor, dacS mierea este mai dulce ?i mai piacuta decat ele"25 Sfantul Chiril al lerusalimului, nu este de acord ca cei ce-i pastreaza castitatea sa condamne casatoria: Sa nu disprefuieii 26 argintul pentru faptul ca ai aur. " Dar i el arata superioritatea vietii in curatie: Cei care traiesc Tn curatie sunt ingeri care merg pe pamant. Fecioarele au partea lor cu Fecioara Maria."27 Dupa acestcelelalte

(alimente),

chiar

i

.

Sfant Parinte, cununile fecioriei sunt mai mari decat cele alecasatorie! curate:

Dupa

Nimic nu sedintai

pierde... Scrisa-fi este casatoria ta

pei

care ai pazit-o bine! Scrisa-ti este infranarea ta savarita pentru

Dumnezeu. Celecastitatea.

cununi, insS, le are scrise fecioria28

Dumnezeu, corespunzator sfinteniei Domnului, partea mai stralucita a turmei lui Hristos" Metodiu de Olimp, in Banchetul sau Despre castitate> punecinstei,

chip

al lui

.

Vei straluci ca un inger." Cununa este ingereasca, iar 29 fapta este supraomeneasca. Explicand cuvintele ucenicilor Domnului din Evanghelia

pe buzele uneia dintre cele zece fecioare angajate in dialog, Theopatra, parerea ca nici o alt5 stare nu poate mai mult decat fecioria sa asigure reaezarea noastra in paradis", readucerea in starea de nemurire i de impaeare cu Dumnezeu", ea fiind steauaGura de Aur, Dm. Fac (1), XV, 4, PG till, 123; Idem, Despre feciorie, 15, PG XLVII1, 544, apud Magistrand Pr. Marin Braniste, Concepfia Sfantuiui loan Gura de Aur despre familie, in ST, IX (1957), 1-2, p. 127, n. 26.17

dupa Matei, cap. 19, in legatura cu cartea de despartire i Daca aa este pricina omului cu femeia, e de folosTnsoare"i

adulterul:

sa

nu se

raspunsul Mantuitorului:30

Nu

to(i

inteleg cuvantut

acesta, ci cei carora s-a dat ", Sfantul loan

Sfantul loan

Hristos fauda fecioria i arata ca este cuvinte ii atrage i-i indeamna pe ucenici sa traiasca in feciorie" 31 .Kl

Gura de Aur zice: un mare lucru. Cu aceste

,8

Tertulian,

De

virginibus velandis, ed. V. Bulhatt, in CSL-L,

LXXVI, LXXX1X,

Vindobonae, 1957.19

Sf. Ciprian,

De hahitu

virginum,

PL

IV, 439-464

si

ed. G. Hartel, in

CSEL

III,

L

Vindobonae, 1868; in lb. rom.: A. I. Moroianu, Cyprianus Thascius Caecilianus, Despre purtarea fecioarelor si Despre gelozie si pisma, Teza de licenta.,Bucuresu. 1906. 20 Nova(ian, De bonopudiciiiae, PI- HI, 861-970. 21 Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, trad, de Pr. Prof. Constantin CornUescu, in PSB, 10, Bucuresti. 1984, p. 46-120.22

demonstreaza ca iniji ucenici i Mantuitorului prin firea lor cunoteau importan|a fecioriei, cu toate ca s-au aratat nedumeriti lata de ceea ce le spusese Domnul: - Este, oare, vreo contrazicere - intreaba el - intre ceea ce a spus Hristos i ceea ce au spus ucenicii? Hristos a spus ca fecioria este un lucru mare; ucenicii spun ca este mai uor sa tr4ieti Inleciorie decat safii

casatorit.

>4

Mclodiu de Olimp. Banchetul sau Despretfwk'm,1

castitate, IV,

HI, trad

cit.,

p. 68-69.

Sf.

Atanasie eel Mare, Despre feciorie,

asceticc: Catre

Amun-monahul PGhahitu virginum,

XXVIII, 251-282 si doui scrisori XXVI, 1169-1176 $i Catre Draconfiu, PGIV, 443, HIsi

PG

1,

Vli; trad, cit, p. 57,al lerusalimului.

''

MAniul Chiril

XXV,

523-534.Ciprian,

" tfrdtm. Xll.

.14, trad, cit.,

n Sf

Catehezele, IV. 25. trad, cit, p. 124. p. 307.

De

PL

CSEL

III, I, 3,

p. 189: flos

*'"'

Itndm. XV. 23,l*>.

trad, cit, p.

421.

decus adque ornamentum gratiae spiritalis, laeta indoles, laudis et honoris opus integrum atque incorruptum, Dei imago respondent ad sanctimoniam Domini, inlustrior portio gregis Christieest iile ecclesiastici germinis,

Ihutrm. Xll, 34, trad, cit, p. 307.10-11.

'"Ml11

%iii mi nl Uviii

(iura de Aur,

Om. LXU,

Ml III, trad, cit, p.

720;

PG LVI1L

599.

62

Feciorie $i casatorie

Cinsiea casatoriei

63

mai uoar3 decat casatoria. Hristos a marturisit c& este un lucru mare, ca sa-i fac3 pe ucenicii Sat mai ravnitori; ucenicii arata, prin cuvintele lor. c& c mai u$oara decat casatoria, ca prin aceasta sa imbra|ieze i mai mult fecioria iFecioria estei

-Nu!

grea, dar

i

Lui nespuse, Hristos nu face din feciorie lege de vietuire; dar ii face pe ucenic sa imbrajijeze fecioria cu mai multa ravna, aratandu-lei

infranarea."

3Z

ce fapta mare de virtute este fecioria. i aceste u Iti me cuvinte le-a spus dup& ce a aratat ca este cu put in (a fecioria. ca sa le aprinda i mai mult dorinta de a voi acest fel de vietuire"'.

oamenii sa imbra{ieze fecioria mai mult decat casatoria: Pentru c5 pSrea greu sa ie vorbeascS despre feciorie, Hristos ii face pe ucenicii S5i s o doreasca din pricina ca Legea Ii constrangea s& nu se desparta de femei. Apoi le arata ca este uoara fecioria, zicand: Sunt fameni care s-au nSscut aa din pantecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au facut fameni, i sunt fameni care s-au facut fameni peeiinii,ii

Potrivit afirmatiilor Sfantului loan, Hristos voie$te ca

2. Nil nta este cinstita

Cu

toate ca este preferata fecioria, In tnvatatura Sfintilor ParingTi

casatoria

are locul

i rolul ei

bine definite

i

nu trebuie sa

fie

disprejuita.

pentru imp5r5(ia cerurilor

3

"\

Prin

cuvintele acestea,34

Inca de la inceputurile existentei sale, Biserica s-a confruntat

Hristos

face sa aleagS fecioria fara sa-i dea

seama

."

Fecioria este

o

virtute a carei rasplata $i ale carei

cununi sunt

cu invataturi eretice care condarnnau casatoria. Astfel, inca Sfantul Apostol Pavel ii atrage atentia lui Timotei impotriva unora careprofeseaza Jnvataturi ale

mult mai mari decat pentru cei casatoriti. Dei pare o suferi nfa, aceasta virtute este uor de dobandit i este la indemana oric&ruiucenic allui

demon

i

lor"

i

care, printre aitele, ..opresc

de

la

casatorie"

(I

Tim

4, 1-3). In cartea Apocalipsei,

Dumnezeu

ii

Hristos.

Sfantul

loan spune: ( Hristos)$i

le

aratafi zis:

laud a pe credincio^ii din Efes cu cuvintele; ..Ai insa partea buna caura$ti faptele nicolaitilor.

(ucenicilor) ci este cu putin^ virtutea aceasta, ca

cumi

le-ar

pe care

Gandete-te ce-aialjii

fi

fScut daca aifi

fi

fost

te-ar

fi

facut eunuc? Ai

fost lips it ilui

eunuc din de placeresuferi

fire

sau dacafi

mSrturiile vechi, nicolaitiifecioriei, ci

Eu" (Apoc 2. 6). Dupa refuzau casatoria, dar nu in favoareale

urasc

$i

n-ai

avut?i

a Hbertinajului sexual. Aceeai situatie se va regasigruparile

tai

nici piata!

Dar a$a mutfume^te

Dumnezeu cS

cu plats

cu

multe dintre

gnostice

care,

profesand

dualismul

cununi ceea ce sufera aceia f3ra cununi! Dar, mai bine spus, nu suferi nici asta; iti este cu mult mai uor, pentru ca viafa ta este calauzita de nadejde i de con$tiin(a faptet bune ce o s5vare$ti ?ipentru ca nici pofta nu e atat de puternica. Taierea mSdularuiui nu

sus{inand ca trupul material este rau tn sine, afirmau ca pacatele s^varjite in trup nu afecteaza cur^tia par{ii duhovniceti a fiin^ei

umane.Refuzul casatoriei se regasejtevia(ala ereticii encratiti38,

dupa care

nu poate face lini$te, cat o poate fraul gandului, dar, mai bine spus, chiar nu numai gandul. Hristos a vorbit de eunuc ca s5-i Tndemne pe ucenic sSpoate potoli aa de u?or astfel de valurii nicii i

trSiascS in feciorie"

35.

Domnul adauga,w36.

apoi, spunand:

Cine poate

de cSsStorie nu se potrivete cu evlavia cre^tina. Firete cS Sfintii Parinti reactfoneaza impotriva acestor grave abateri de la invatatura cretina. i mulie pagini valoroase asupra casatoriei provin din lucrarile lor indreptate impotriva unor ereticica cei amintifi.

s5 injeleaga, sa mteleag3Fecioria, insa,tui Hristos.

nu este obligatorie pentru Sfantul loan GurS de Aur explica:

cei care-I

urmeaza1

,,Datorita bunStifii

SluTiuil loan GurfiI

de Aur.

Om

Ml. LXI1.

III.

trad. cil.. p.:

721:

PG

LVIII. 600.

ondiilorul acestei secte a fost lajian Asirianul.la

U cenic

al

Siantului lustin

Munirol.'**

Ibidem, p. 720:

PG LVIII. 599.LXIf.

.ii

lutlala.

sens al s3u Cuvdnt catre eiini. Ta(ian va reveni in tara Asiria. unde va intemeia secta cncraiila Asupra acestei erezii i a$i

Roma, unde a

Mt

19, 12

MifliicrifCi

sale asupra Diatessaron-u\\xi lui Ta|ian. a sei>t

w

wif>

Slantul loan

Gur5 de Aur, Om.

Ml ML trad, cit., p.

720;

PG

LVIII, 599.

t

tuntfitt's

In vie mystique* in Mystique et

vedca G. Blond, Les continence. Travaux scientifiques dup.

Ibidem;

PG

LVIII, 599.

I

IT r micros international

d'Avon, in Les etudes tarmefitaines* Paris, 1952,

Ml

19, 12.

1

17 110

.

64Dintre ParintiiIV-lea, amintim pe

Feciorie

ft

casatorie

(

imiea

ccisuioriei

65

i scriitorii

bisericeti

de dinatnte de veacul

al

acum

Clement Alexandrinul, care apara ?i afirma cu tarie, impotriva gnosticilor, casatoria dupa lege" ca fiind porunca lui Dumnezeu. Odata ce legea este sfanta, este sfanta $i casatoria", 39 zice el i de asemenea: Daca cineva mdraznete sa numeasca.

condamnate. (Sfantu! Pave!) nu ar fi vorbit de mire $i de mireasa. nu ar fi pus la mijloc accie cuvinte: Va lasa omul pe tatal sau $i pe mamaeretici i?

Caci daca nunta ar

fi

fost dinlre faptcle

spune: ..Fecioara care se rastignete cu ioata baiuirea de searna, daca s-a departat de nunta ca fiind spurcatasaw"'."'iar feci oare lor le1 ft

pe Domnul" Tertulian, dupa cum s-a vazut, omagiaza casatoria tntre crestini, aratand binecuvantarea de care se bucura un astfel de 41 cuplu Sfantul Chirit al lerusalimului atrage atenfia celor care due o viata feciorelnica spunand: Nu cumva prin faptul ca traieti in castitate sa te crezi mai presus decat cei care sunt casatoriti. C8cidesfrau cSsatoria, ajunge sa huleascat

4

legea

i

.

nee u rata, n-are nici un folos din fecioria sa" Casatoria $i familia. dupa acela^i Sfant Parinte. nu sunt ..o piediea in calea virtutii" , acestea fiind randuite de Insui Crcatorulsi.

i

aniversuiui. Li spune: ,.Casatoria nu

.

nimic in trairea filosofiei celei cu mintea trcaza. dar aduce in viata noastra

numai ca nu ne impiedica eu dupa Dumnezeu. daca voim sa flm$i

multafie

in?urare""'.

Nuntacuviinta.eel

i

viata

de famiiie trebuie sa$i

insolile

de bunait lire

nunta este cmstita

i

patul ne?ntinat,

Oare tu, care traieti in castitate. nu dispre{uieti argintul pentru faptul ca ai aur! Mai mult, sa aiba bune nadejdi i cei casStoriji, care se folosesc de casatorie m chip 4 legiuit, cei care traiesc dupa legiuirile Bisericii..." Sfantul loan Gura de Aur, refer indu-se la acela$i verset citat de Sfantul Chiril, se exprima astfel: De ce atunci te ruinezi de ceea ce este cinstit? De ce roe$ti de un lucru nespurcat? Acestea sunt credin{ele ereticilor i ale celor care introduc pe la nunfi desfranate...Voiesc a va arata ca nu trebuie sa vS. ruinati de cele ce am spus, ci de cele ce voi le facetf; tu insa lasand la o parte cele ce faci, te ru?inezi de cele ce eu spun i deci. prin aceasta, dispretuieti pe Dumnezeu Care a hotarat aa... Sa nu ne ruinSm de aceasta taina. Nunta este tip al prezentei lui Hristos, al unirii lui Hristos cu*

dupa cum spune Apostolul nu eti nascut de cei casatoriti? Sa.

de decentalui

$i

cumintenie a$a incat singura difercniaeel

ce traie^te in feciorie

easatorit sa tie casatoria,

insa

Dumnezeu. ..Nu te impiedic sa re casatore^ti, spune Sfantul ioan Gura de Aur - nici nu te opresc sa te disirezi. dar vreau sa faci aceasta cu cumintenie. nu cu ru$ine. nu cu osanda.tmplinind voi a

nu cu miic urn i rile.

i

mii de pacate.

Nu

poruncesc sa

te duci in

munti

^i in$i

pustie. ci sa locuie^ti

in mijlocul

oraufui, dar cinstit. bland$i

Cu

totii

avem

acelea^i legi dc imp! in it ca

monahii. inin aceasta

afara de legea casatoriei: dar mai bine spus, chiarprivinta Pavel ne

$i

poruncesc!

st.

flm in toate ca monahii spunand:si cei

!

31.

Sfantul loan

Gur3 de Aur, Om. Calos,

XII, trad, cit, p. 153-154,

PG LXIl,

3881

1

i

oi ".

2 4>.

3S9.45

si.

liiiLii tiiirii

dc Aur. Om.

Ml

V11.VU.

trad, cii- p.

99-100: PCi

IV 1!

81-82

Idem, Om. Rom, XXII I

PG

IX 615

\hm\.

if*.

3:

I

(or

19, 19.

66

Feciorie $i casatorie

breasla lor nu era atat de stralucita de vreme ce erau fac&tori decorturi.

Cu

toate acestea, vrednicia lor

a acoperit

totul i i-a aratat

mai presus de soare. Nici meteugul lor i nici casatoria nu i-au imp ied feat sau i-au vatamat cu ceva, ci au aratat dragostea aceea pe 55 care a cerut-o Hristos..." Sfantul loan Gura de Aur indeamnS pe cei care nu pot pastra 5 fecioria, sa se casatoreasca i sa aiba copii \ caci aceasta taina, pe langa faptul ca este cinstitS, aa cum este considerate i de catre 5 cretini, dar i de catre cei din afara"' este in acela$i timp un act solemn, care leaga neamul nostru la un loc i este pricina a multor.

,

CapitolulIV

bunuri

il5R.

Explicand cuvintele: Cautati pacea cu toti i sfintenia, fara 59 de care nimeni nu va vedea pe Domnul" , Sfantul loan Gura de

Primirea Tainei casatoriei

Aur

zice:

purtarea

Ce inseamna sfmtenia? Adica inlelepciunea i demna in casatorie. Daca cineva este necasatorit, zice, sadaca estecasatorit, sa

ramana

curat, iar6l)

nu desfraneze,

ci sa-i

aiba

1.

Pregatirea pentru casatoriepregatirea materials

pe sofia sa , caci i aceasta este sflntenie. [.,.] Aceasta, nu pentru ca nunta este sfinjenie, ci pentru ca nunta pastreaza sfintenia dincredinta, nelasand pe cineva sa se uite la desfranata. Caci nunta estecinstita, i

Sfantul loanci

Gura de Aur pune accentul nu pe

pe cea sufleteasca pentru primirea de catre

nu6.

sfanta.

Nunta

tineri

este curata,

nu doar pentru ca procura

a casatoriei.

sfintenie ci, pentru ca impiedicS sfintenia cea data prin credinta sa

se intineze"

Rolul parintilor este covar$itor In aceasta pregatire. Ei trebuie sa urmareasca, pe de o parte pastrarea castitatii copiilor lor, pe dealta

parte

formareai

i

deprinderea

lor

cu evlavia, modest ia,

disprejuirea averilor

imbrati?area oricarei virtuti.

Pentru aceea este nevoie de a pune in oranduiala mai intai sufletele copiilor" i nu zestrea. Caci multi se ingrijesc de zestre ji de mo?tenire i in general de situatia materials a fiilor i fi ice lor lor,insa

nu poarta de

grija

de averea lor sufleteasca. At vazut cata ipsaI

de judecata?" spune Sfantul loan. El recomanda parintilor sa-i tmbogateasca copiii, nu cu cele mater iale, ci cu virtuti, care le procura un viitor mai sigur i pentru trup i pentru suflet. Exercita su 11 etui copilului - zice el tn continuare - %\ la urma vor veni i55

Sf. loan

Gura de Aur, Om. Rom, XXXI, trad

tit, p.

472;

PG LX,

(0m.

XX\%

66456

"5S

Idem, Om. Efes, XIII, trad, cit., p. 134; PG LXIL 98. Idem, Om. J Cor, XII, trad, cit, p. 159; PG LXI, 103. Ibidem, XM, p. 161; PG LXI, 104.14.1

"Evi-12.60

daca acest bun lipsete, nici un foios nu va avea el de iiveri, - pe cand daca va catiga acest bun, nici o vatamare nu va uvea de la saracie" Astfel de tineri sunt de invidiat, nu cei care au mo-jtcnit bogatii materiale. Cand vezi pe un tanar - spune cl cure, (ara osteneala, a mo?tenit averi de la parintii sai i totui se iMViVlevle in pacate, sa ?tii bine ca pedeapsa lui se va mari i maiucclca; iar1.

Cor

7,

8-9 (versete parafrazate).

*J

Sfantul loan

Gura de Aur, Om. Evr,

XXX, trad,

cit, p.

352-353:

PG LXIU,

210.

Mr rn. Mm.

I Tim, IX. trad

cit., p.

80;

PG LXU,

547.

68

Tama casatorie i

Pregatirea pentru casatorie

69de Caci numainoastra

mult. A$adar. sa nu invidiem pe unii ca acedia, ci pe cci cc au

Dumnezeu". Ace$tia salux, a astfelfi

fie inva(ati a-i stapani pantecele. a fugifi

molten it dc

la

pari mi virtutea, adica cei cc au mostenit bogatie

iconomi. iubitori, sa se in\ete a$i pari nti lor lorfi

stapaniti.

duhovniceasca."

vor putea

a

le

pricinui multa plata. $i in acest

Cine vrea, totu$i. sa lase copilului averi. sa-l imete mai intai sa fie bun >i cinstit; in acest tel el. daca nu \a inmulti avcrile. .xel putin nu va 11 mai prejos de cele deja castigate". Dar daca copilul e lipsit de \irtute. cu toata bogatia. el este mai de plan* ..decat cei ce ajung !a cea mai de pe urma saracie". Caci ..copiilor color care nu sunt bine crescuji, le cste mai buna saracia decat bogavia, Saracia tine pe cineva in \irtutc chiar tara voia luu pe cand bogatia nici pe cei ce voiesc nu-i la^a a fi mtelepti." Sfantul loan sc adreseaza in special mame lor. care sunt mai aproape de suflelclc copiilor, ele ingrijindu-se mai mull de cele ale casei. Pe acestea el le slatuie^ie. zicand: ,.Mamelor! Ingrijiti-va mai caci este u^oara perttru voi o asilel de ales de fete e voasirc. ingrijire; ktati sea ma bine, ca sa se deprinda sa stea in casa, iar mai cu seama invatati-le sa tie evlavioase. demnc. sa dispretuia>eaI

chip toate vor

spre

slava

lui

Dumnezeu

i

spre a

mantuire"ucrul eel1

.

Pastrarea castitatii tinerilor este. in conceptia Sfanmlui loan.

mai important$i

$i

mai grcu de-

realizat. ,.Ca

nimic nu poate

de obositor /ice el ca a impiedica placerilc cele ab^urde la o asemenca varsta. Nici dragostea de bani, nici pofta de slava *fi nici altccva de accst fcl nu poate tulbura pe un tanar la asemenea varsta, ca dragoslea trupurilor." Nepazirea castitatii pana ta casatorie atrage dupa sine consecin?e grave pentru viitoarea casnicie a tinerilor. Sfantul loan atenjioneaza: Ca de aici, din aceasta ipsa de grija, ca sa spun ai^a. 8 se nasc loate reiele" Este vorba in primul rand de ..obi^nuinta cu pacatul", care ,.pncinuie?te. cu trecerea timpului, atata pagiiba. incat nici un sfat nu mai are vreo putere asupra celui deprins cuI.

a^a de greu

s

averile, sa fie simple

ijii

tara pretentii in imbracaminte.fel.

>i

in felul$i

acesta dati-le in casatorie. In acestbarbatul ce4fl

nu numai pe

elc ci

pe$'\

vor avea

1-ati

mantuit

$i 1-ati $i

scapat din neajimsuri;copii. ci?i

nu numai pe barbat.nepoti."lor.

ci $i

pe copii.

nu numai pe

pe

A st fel

parintii. $i in specialfi

ca unii care vor familiilor lor. dar i

raspl3ti?i

mama, se fac de Dumnezeu. $i-

binetacatori

$i ai

ai copiilor. $i ai

daca rad&cina este ramurile se vor iniinde tot mai buna. - continua Sfantul Parinte bine, iar pentru toate acestea vevi lua plata. Noi facem loate astfel. incat sa fim de folos nu numai unui suflet. ci printr-un suflcl s5ai societatii intregi. .,Ca

folosim multora. Fata la astfel trebuic sa iasa din casa pari nt ease a la casatorie, dupa cum iese un luptator din locul de exercitiu avandtoata tiinta cu cea

mai mare

exaetitate, ca i$i

un aluat care trebuie sa

o prefaca in paine buna"' Parintii trebuie sa se ocupe $i de educatia baietilor. care se cu\ine ..sa fie atat de cuviincio^i prin demnitatea $i intreaga itnelepciune. incat sa aiba lauda i de la oameni $i de ladospeasca toata framantaturasa

Aceasta obinuinta predispune pe soti la infidel itatc conjugala. la alunecarea cu uurinja in preadesfranare care aduce atata tulburare. neoranduiala ^i necazuri in familie. Cel ce n-a aflat ce este desfranarea spune Sfantul Parinte - nu tie nici ce este preadesfranarea; iar eel ce s-a tavalit in ace lea, iute va ajunge i la acestea" s caci eel ce a fost intelept \ cumpatat i mai inainte de iiunia. cu atat mai mult va fi i dup^ nunta, pe cand eel ce s-a deprins a desfrana mai Tnainte de nunta, va face aceasta $i dupa minlS" '. Tanarul care se obi$nuiete a desfrana tnainte de casatorie. va II lldel sotiei sale i o va aprecia o zi sau cet mult douS, - zice Sfantul loan - iar dupa aceasta iute va aluneca pe povami^ul dcsfraului, cautand acel ras absurd ^i spasmotic. acele cuvinte pline de trivial itati. acele gesturi dean{ate $i in fine, toata necuviinta de ;i care ne rusfinani i a vorbi ". Toate acestea tanarul nu le va gasi lapacatul"'.1

'

tfotirm. IX. irad. cit.. p.

80-81;cit..

PG

LXII. 548.

Mini. Om.N1 1

Til,

IV. trad.ill).

p.

3t4;M Ki LXII. 684.262; Pti IIV. 5 J*).

km. Om. fac

LIX. V.

trad. cit.. p.

"

Mm. OmIdem,

Fat.I

XX.

irad

cit.. p. 25ft. cil., p.

H>

I.X HI. 148.I

tMrnt,"

Om

Tim, IX. irad.

80; \H\

XII. 547.

Mt hililt-m.

1

Ihuhm. IX. trad. cit. p. 80:Ihittem, IX. trad.cit.. p.

Ki

LXII. 547. 54*I

" lilnn.1 '

*

80: P(i

XII.

548

PG UV. 519. Om f fes. V. trad. cit.. p. 215; PG LXII. 425. Om I Tim, IX, trad. cit.. p. 79; PG LXII. 546. Om I Tc.s. V. trad, cit., p. 216-217: PG LXII. 426.MX.V.irad. cit., p.

262-263;

^^^T^^vn+i

VC*7*

m

70

Taina casatorieinu s-a casatorit pentru a se

Pregatirea pentru casatorietavali

71

o

sotie dcprinsa cu virtutea, pentru ca eai

Tn

desfranari,

ca

sa-i

pastreze

castitatea

ji

murdari, a se face de ras

sa nu

se

procura sotului ei afatari spre desfranare, ci pentru na^tere de prunci. pentru a se ingriji de casa ia-i

a-$i invata propriui ei barbat tot

ceea ce este

demn

,:

pangareasca de desfranare. Casatoria sa le dea indestulator ajutor ca 17 sa-i poata potoli i saltarile trupului i sa scape i de osanda".

\

Raspunzatori pentru copii, aa dupaparintii,

cum

Parintii trebuie

s-a amintit, sunt

sa conlientizeze faptul ca violen^a poftei

simfurilor este foartetot

mare

la tineri.

Pentru aceea,

ei

trebuie sa faca

ce

care trebuie sa aiba mare grija de virtutea, curatenia i castitatea lor trupeasca i sufleteasca. Parintii, cu experienja lor, potsesiza

le sta in

putinta spre a le potoli pornirile, spre ai

puternic tinere{ii cu frica

cu

sfatul.

pune frau aa meat acedia sa fuga de14,

mai uor

atacurile diavolufuu pe

cand

tineri i, care privescla

poftele ru$inoase", pastrandu-i castitatea

Educatia, aa

cum

doar ,Ja placerea ce le sta in fata, fSra sa se mai gandeasca durerea de mai tarziu 4\ aluneca u$or in pacate, ajungand robiplacerii.

ai

s-a spus, trebuie inceputa din vreme,

formandu-se copilului deprinderea cu cele bune. Tineretea- zice SfantuI Parinte -este salbatica, avand nevoie de multi privighetorLdascali, pedagogi, tngrijitori,

intindeti

De aceea, - tndeamna SfantuI loan pe paring - va rog mana de ajutor copii lor votri, ca sa nu flm pedepsijiei.

sai

pentru pacatele savarite de

Nu

jtiti,

oare, ce a patit preotul Eli,18

de multi

hranitori. [...] Tinerejeaeste

ca n~a indreptat

cum

ca un cal salbatic, ca o fiara salbatica, i daca de la inceput i din cea mai frageda varsta a copilariei ti vom pune nite hotare bune, dupa aceea nu vom mai avea nevoie de multe osteneli, ci obinuin|a va fi apoi ca o lege. Sa nu-i lasam sa faca ceva din cele placute ivatamatoare,i

se cuvine pacatele copiiior lut?"

i tot

SfantuI Parinte adauga: Sa ne

temem, va

rog,

de aceasta19.

pi Ida! lar

daca avem copii sa ne ingrijim de creterea lor"

Dar nu numaisau nu arfi

parintii, ci tinerii tni$i, ji eifi

sunt raspunzatori

pentru curatia lor trupeasca. Poate daca nu archiar$i

fost

mai de demult,

nici sa lein

facem ca unor copii intotdeauna pe plac,i

ci

mai ales

astazi multi tineri, care traiesc cu intelepciune izic,

cumpatare, fiindca 15 abuzul in aceasta privinta pierde tinerimea mai mult decat orice"sa-i.

finem

intreaga intelepciune

neprihaniti, poate

ca atunci,

- remarca

SfantuI loan

ati

avea

Cunoscand toatevorbi cu copiii

acestea, parintiii

nu

trebuie sa se ru$ineze a

lor

despre castitate

necesitatea de a fugi de

defranare. ,,De$i cuvintele s-ar pareatotui scopul fiind

nedemne - zicepotrivite

SfantuI

loan -

cu eel ce voiete a scoate necuratia din suflet; pentru ca daca nu va auzi astfel de cuvinte, nu se va ruina niciodata un suflet neruinaf\ Gura celui care statu iete nu se murdarete, a$a dupa cum nici medicul care stoarce puroiul nu-i murdaretc mainile cu adevaral, necuratianefiindu-i proprie16.

demn, sunt foarte

cuvant de indreptatire; insa cand sunt, ce veti zice? Ca n-a|i putut stapani vapaia poftelor? Insa va acuza cei ce au putut, si care aveau aceeai tire ca i voi Nestapanirea poftelor eel or tineri este pusa de SfantuI Parinte, nu pe seama firii acelora ci, pe vointa libera a lor. El zice; Nu.

tineretea este cauza, caci daca ar(le desfranati;,

fi

aa, apoi toti tinerii ar trebui sa

in

foe""

.

noi inline suntem cauza, noi ?nine ne impingem i in cazul tineri lor, ca i a celor casatoriei, frecventareacii

-

leairelor"

participarea la petreceri desfranatei

23

sunt mijloace dei

imbolnavire sufleteascafost lasata casatoriaspirituale.

pierdere a castitatii, chiarfin

numai a ceieitanarului.

de catre Stapanul nostru ob^tesc, din cauza slabiciunii firii omeneti, ca sa ne indeparteze de desfranare"'. Slantul loan Tndeamna; Sa nu lasam tineri de capul lor, ci, cunoscand vapaia cuptorului (poftei), sa ne straduim sa-i casatorim potrivit legii lui Dumnezeu* inainte de a sei

Toe mai de aceea a

SfantuI

loan,

analist

al

psihologiei

dezvaluie capcana in care acesta este prins prin intermediul unor

Idem,'"I

Om. Facloan

(Ii),

L IX.

Ill, trad,

cit, p. 260:

PG UV.V.

519.

Kc^i4. 18-19.

""* 14

Ibidem. V, irad.

cit.. p.

'16

Om. Fac (11), III, trad, cit., p. 260; PG L1V, 517-518. idem. Om. / Tim, IX, trad, cit., p. 79; PG LX1L 546. Idem, Om. i Jes, V. trad, cit, p. 217; PG LXll. 427.Idem.

2 LIX.

1

7; PC.

LXH, 426.

SfiVriUil

Gurade Aur, Om. Faccit.. p.

(II),

UX.

trad. cit.. p.

263;

PU

LIV, 520.

" l.kiii,1

V, trad. ihi, t,m: P(il.XH,428. ^.Av;i:P(iLX11.428.I Tex,Iilnii.

Om.

218;

PG LXIL

427.

(>m. 1 Cor. XII, trad, cit, p. 162-163:

PG LXL

105.

1

72astfe!

Taina casatorieide%\

Timpul casatorieiacoloSfantul Parinte se adreseaza mai ales parintilor. care suntresponsabili de cretereasi

distracjii, zicand:

,.Cand te duci

la teatru i

stai

sorbind cu ochii pc acele femei cu pieptul gol, simti peniru moment placere, dar mai pe urma tu singur e$ti eel cc ai 4 provocat frigurile ce te-au cuprins'" La aceste prive!i$ti se adaugaprivind.

pregatirea copiilor lor pan a in

momentuli

in care ei in$ii ii intern eiaza

o famitie devenindla oaste.

potential

parinti

prin casatorie legiuita. Acestora ei le spune;

Xand

copilul tau estetu

cantecele de^antate, ale caror versuri con tin ,.amoruri nebune" care cuceresc i auzui, nu numai vazuL spre pacat. El continua: Candvezi toate acestea, zic,

mare, mai inainte de a se duceingrije$te-te

mai inainte de or ice.

de insuratoarea

lui""

9,

cum

vei putea sa

fii

prudent, cand aceie

Amanareaaceste iail

casatoriei din diferite motive

duce

la

o

posibila

povestiri. acele priveliti, acele ca niece i acele mi$eari an cuceritspiritul tau i i-au introdus alatea i atatea visuri care se

cadere in desfranare, pe cand pregatirea tanarului pentru primireaface mai puternic in fata ispitelor. ,,Cand ei (tanarul) va

succed unul

ahuia? Muite din acestea, spiritul i !e reprezinta in imaginatia sa, le voietc $i le dorete, crezandu-le ca fericire a sa"~\ Din cauza teatrului, tinerii ii irosesc viata. nu muncesc %\ sunt hraniti cupacate ajungand mai salbatici decat fiareie salbatice"".

vedea ca

in

curand

i

se va

da mireasa - zice Sfantul loan i

i

ca

timpul ce-1 desparte este scurt, desigur ca

se va potoli vapaia, dar

daca va in|elege ca tu (parinte) te leneve$ti oarecum $i intarzii, sau ca a$tepti averi mari de la mireasa, negreit ca el, neputand atepta

impotriva aceste i boli suflete$li, Sfantul loan reco mandii tot volnta, dar in vederea binelui. a virtutii. Spre deosebire de bolile trupului unde este ncvoie de doctori, de

Ca remediu

de timp, aceasta estc mult mai u$or de indreptat fiind necesara doar o vointa puternica; ea singura face pe cineva bun, i tot ea il face i rau. [...] A 5a ca in a vol i a nu vol se cuprinde toiul. De aceea suntcm i pedepsitL de aceea suntem $i

medicamente

i

un timp lung, va aluneca in desfranari" ". Timpul casatoriei este, aadar, inainte ca (iu! sau fiica sa-$i piarda castitatea. De aceea, cand a sosit timpul casatoriei, nimeni sa nu o amane"'".

nu trebuie conditional nici de situatia profesionala a tanaruiui, nici de zestrea tinerei, caci este mai imponanta curatia trupeasca i sufleteasca a celor doi la pairea incasatoriei

limpul

laudati"

27.

Tanarul

care nu-?i

pastreaza

stapanirea de

sine alegand

dezmierdareabarbaric28

in locul virtutii este

cuger. Cel infranat

insa,

da

n urn it de Sfantul loan orfan de dovada de intelepciune ?i de

2*

Timpul

casatoriei

ceea ce privete timpul casatoriei, se pronunta tot Sfantul loan Gura de Aur. Vrand sa scuteasca pe tineri de caderea in pacat ul desfranarii cu toate con sec in tele lui a supra viitoarei lor casnicii, el iiIn

de a cunoa?te tanarul desfraul (parin{ii) sa-l casatoreasca cu o fata cuminte i inteleapta"'". Sfantul loan continua, mustrand pe parinti: Voi insa faceji cu totul d impotriva; cand copiii s-au umplut de toate murdariile, atunci ii casatoriti, in zadar i fara de folos. - Copilul, spun parinti, trebuie sa a^tepte pana ce-i face o situatie, pana ce ajunge stralucit in treburile publice. - Da, de lucrul acesta vorbe$te toata lumea! De sufletul lui 3 insa nu spuneti nici un cuvant, ci il dispretuiti i-l aruncaii" ^. De aceea. Sfantul loan sfatuiete pe parinti, zicand: Caticasatorie decat ace lea. Deci, ,,ar trebui ca inainteaveti baieti tineri$i

voiji a-i introduce in societate, grabiti-va a-iin

hAga cu

un ceas mai inainte

jugul casnicier'.. pentru ca

statu iete sa se casatoreasca din timp.

-A

21'b

27 28

Om. Idem. Om. Idem. Om. Idem. Om. Idem. Om.Idem.

I Tes,f Tes,

V, V. V,

trad, cit., p.

218; 219;

trad. cit.. p.

PG PG

LXI1. 428.

Ml,

XXXVI].XIV,

VI. irad. cit. p.

LX1I. 428. 462: PG LVI1. 427.1

Om. t Tes, V. trad. cit.. p. 216; PG LXII, 426. thnitm. PG1.X1K426. thukm* PG1.X1L426. don dm. Kit, LIX. VII, trad. cit.. p. 694: PG LV11I, 583.Idem.I

1.

/ Tes,

trad, cit., p.

219-220;

I Cor,

trad, cit., p. 184:

PG PGI

I

XII. 428.1

ihuhm,

I.

IX. VII,

trad, cit., p.

695;

XI.

18.

Idiui ()m. I Tes, V, trad.

cit.. p.

PG 1..VI1I. 583. 216; PG l.XII. 426.

74

Taina casatorieii

Alegerea mireseis3>

75

trupurile lor sa fie curateIn

neatinse cand vor primi pe mireasa'ft

felul

acesta36

i

dragostea celor doi va

mai aprinsa

i

mai

fierbinte

de felul acesta, i it intrebi ?i cercetezi, cautand in toate chipurile sa nu cada vreo parte din bunurile sotiei la vreo ruda de-a ei; dei, dupa cum am spus mai sus, chiar daca s-ar grei ceva toata paguba va consta Tn pierderea de bani, cu toate acestea nu lai nimicallele

multe

din elc necercetate". Apeland la logica bunului simt el intreaba:

3.In

Alegerea miresei"38

,,Oare nu esteiar

filra

rost sa

aratam atata zel pentru o afacere de banusufletuiui nostru i

cand e vorba de pericolul

de raspunsui pe

ceea ce privete alegerea miresei de catre mire , SfantuI loan Gura de Aur indeamna la o atenta chibzuinfa. Daca eel care cumpara o casa sau sclavi se intereseaza in amanunt de situatia acelora, cu atat mai mult eel care se casatorete. Casa poate firevanduta i sclavii tnapoiafi fostului proprietar, mireasa insa nu poate fi inapoiata parinplor ei, .,ci - zice SfantuI Partnte - eti si I it sa o tii in casa toata viata, sau daca te scapi de ea indepartandu-o, te

care

avem

sa-l

dam

acolo sus, sa nu acordSm nici o importanta unui

mai mult decat oricare altui, graba i grija?"40 De aceea el indeamna: Deci, cand ai de gand sa iti iei femeie, sa citeti nu numai legile 1umetL ci $i pe cele bisericeti, caci dupa acestea i nu dupa acelea vei fi judecat de Dumnezeu Tn ziua aceea (ziua judecatii viitoare). Disprefuind pe cele lumeti, de obicei, ai de pierdut o suma de bani, dar daca le Tncalci pe cele biserice$tL aducilucru care cere,sufletuiui chinuri venice i focul nestins al gheenei"41.

dupa legea Domnului' SfantuI loan indeamna pe cretini sa nu tina seama numai de legile civile care operau In materie de casatorie, ci mai ales de cele dumnezeieti. El spune: Tu cand ai de gand sa-ti fei femeie, - zice el - alergi cu mare graba la legiuitori lumeti i invartindu-te pe langa ei, cercetezi cu toata ingrijirea ce se va in tamp la daca femeia moare fara copii, daca are un copiL doi sau trei, cum sa se foloseasca averea cat timp tiiete tatal ei ?i cum dupa moartea lui, ce va reveni fraplor ei din motenire i ce sotiei lui, cand aceasta va fl stapana pe toata averea, cand va trebui sa dea din ea tuturor? ifaci pricina

de

4

adulter,

*

.

Denuntand obiceiulcai

incetatenit tnca

de pe vremea aceea,

SfantuI Parinte subliniaza valoarea calitajilor sufleteti ale miresei,ale mirelui,

era atat

nu a zestrei sau dotei. Caci selea de imhogatire de mare, meat chiar i casatoria devenea un targ murdar,i

ignorandu-se

cu

totul

zestrea

spirituals.

Aceasta

situatieel

se se

general izase atat de mult, meat, chiar adresandu-se crejtinilor,

vede silit sa exciame: Care om ce vrea sa se tnsoare mai Intreaba ce purtari i ce cretere are fata pe care dorete sa o ia de sojie? Nimeni! Ci intreaba indata de bani, de moie, de cata avere are fata,

n Idem, Om.iti

nu

le ascunzi in

asemenea mijloace de ca$tig?dispretuindbaniii

Ap

fund u I pamantului cand 1 vorbete un sot?"' i in altle

bogapa, pc care

socote$te

iueruri

secundare dar care au devenit obiectul preoeuparilor tuturon. el depiange aceasta stare la care s-a ajuns, spunand: Sa nu cautam bani, sa nu cerem nobiete exterioara. ci pe cea a sufletului. Nimeni sa nu atepte sa se imbogateasca de pe urma femeii, caci o astfel debogaiie este necuratai

asemenea naufragiatilor care abia 15 scapa trupul i libertatea lor4 $i daca sotia traie^te, ea va invoca permanent stapanirea ei asupra averii. ceea ce demon streaza ca intre cei doi nu domne$te dragostea 4 unuia pentru celalalt. ci dragostea de avupi *. ,,Daca te casatore$ti cu o femeie bogata, - zice S fan ml Parinte in alt loc - iei mai degraba un stapan pe cap, decat o femeie. in afara de aceasta, prin firea lor, femeile sunt pline de deertaciune. mandrie i de dorinja de a-ti lua ochii: daca le mai vine in ajutor ?i averea, in ce chip barbat ii lor fe vor mai putea suferi? Dimpotriva, ce! care ia o femeie de seama lui sau una mai saraca decat el, aduce un ajutor, uni.

nedemna de

barbat; in starlit, sa nu caute[...]

to vara?

i

intr-adevar introduce fericirea in casafie

lor.

Lipsa averii$i

cineva sa se imbogateasca din casatorie.

Nu

cauta deci

la

indeamna saascultein

supusa intruastfel?i

totul

barbatului. sa cedeze

sa-l

femeie avere i bani i atunci toate celelaite le vei afla cu uurinta. Cine, spune-mi, iasand la o parte cele principal, se ocupS de cele secundare? Dar vai! peste tot locul noi suferim de acest rau. Deca$tigam copii, noi nu ne ingrijim cum sa-i facem buni, ci cum sa le dam de sotii feme! bogate. Nu ne batem capuJ ca sa-l facem pe copil sa fie cu purtari bune in lume, ci cum ar putea sa devina bogat. Chiar daca-I formam pentru vreo profesie oarecare, nu neingrijim ca el sa fie scutit de greeli, ci

toate,

ca di spare

motivul4

de cearta,

fupta.51

ingamfare. nemtelegeri.

se apropie legatura pacii, unirii, iubiriitrai. iar

a mtelegerii. Pace deci

si

bun

nu bani"I

9.

A$a trebuie

sa se petreaca Iueruri e tntrc cretini: cei care

doresc sa se casatoreasca sunt indemnati sa priveasca la exemplele celor vechi, din Biserica primara i sa-i urmeze. Aceia se interesau ce purtari are fata, ce apucaturL ce insuiri suflete^ti". De aceea, eito

cum

sa ne aduca un mai

,.n-aveau nevoie de contracte, nici de garantia hartieilocul tuturor acestora le era

i

cemelei. In

mare

eatig, ?i Tn felul acesta toate s-au transformat Tn bani.

De.

aceea s-a i corupt totul, pentru ca ne stapanete iubirea de bani Pe langa situatia nedemna in care este pus eel care-i ia de sojie o femeie bogata, acela are de infruntat tot restul vietii multe alte umilinte i neajunsuri. De aceea, este de preferat ca barbatul sa-?i aleaga o sope mai saraca decat el, pentru ca daca e cu avere, - zice Sfantul loan - nu va intra in acea casa atata multumire

u

de ajuns purtarea miresei "^ Cre^tinii trebuie sa se sfatuiasca cu fericitul Pavel i sa citeasca legile pentru casatorie a?ezate de acela", pentru a ti ce pericole ii pandesc i?i cum trebuie sa procedeze in cazul in care femeia este desfranata. dedata la vin. insu Itatoare, fara judecata sau cu vreun alt defect. Caci Apostolul nu ingaduie divortul decat pentru adulter, sotul flindsi lit

sa suporte

?

,toata rautatea" soriei lui. ,,Daca

iti

pare grea

$\

pe cat dezgust provocat de batjocorile ei, pe cata pretentie din partea ei de a cere mai mult decat a dus ca zestre; in sfarit, dezgust din cauza insultelor, a luxului celui mare $i a 46 Masa lor devine o arena i un vorbelor grele pe care le pronunta" teatru de lupte zilnice; i?i doresc sfaritul care, simt ei, intarzie saprovocate de baniiei,.

nesuferita aceasta porunca,silintaalt

-

zice Sfantul Parinte

-

da-ii1

toata.

ca

sa-{i iei

o femeie buna,

inteleapta, ascultatoare...""

$i in^i

loc e! spune:

Va

rog, dar, i

pe vou nu umblati dupa bani

lilciiii

litem44 45

Idem.

A

lU-a Om. despre casatorie. 3-4.

trad, cit., p. 71

;

PG

*'

LI, 230.

Ivliiii,

Idem.

Om. Efes, XX. trad. cit., p. 1%: PG LX1I, ibidem, XX. trad, cil., p. 210; PG LXIL 147.

138.

Idem.IvU'iH.

A IIf -a 0m. despre casatorie. 4. irad. Gil., p. 73; PG 1,1, 232. Om. fifes. XX. trad, cil., p- 2 10; PG I XII. 147-148. A III -a Om. despre casatorie. 4. trad. cil.. p. 72-73: PG I I. 231 Om. Mi, LXX111, IV. irad. cit.. p. 83?; PG I.VIM. 678. A 11l-a Om. despre casatorie. 2. irad. cil.. p. 66: PG 1,1, 22?

\

78

Taina casatorieici

Alegerea mireseiCauta fata sunt mai bune decat Dumnezeu, le vei aveainimii.

79

dupa avere,

dupa

purtari,

dupa bunatatea

necurafie", dar pentru care, din iubire, Miftle Hristos S-a dat pe

evlavioasa, fata cuminte!

Aceste insu^iri

Sine ca

sa-ii

nenumarate comori. De cauti pe cele ale lui $i pe cele din Iumea aceasta; dar daca le nesocoteti pe acelea i umbli dupa