8/10/2019 Conspect Dreptul Instituțional al UE

http://slidepdf.com/reader/full/conspect-dreptul-instituional-al-ue 1/2

1

Tema: CONTEXTUL INTERNAȚIONAL AL CONSTITUIRII COMUNITĂȚILOR EUROPENE 

Proiecte pentru idee de unitate europeană 

La sfârșitul Evului mediu și începutul epocii moderne au apărut primele doctrine și idei de refacere a unitățiieuropene.

Secolul al XIX-lea îl aduce pe Victor Hugo, primul care susține ideea de unitate europeană sub denumirea de„Statele unite ale Europei”. Încercând o prezentare sintetică a proiectelor privind unitatea Europei, conturate de-aungul istoriei, ne oprim la cele mai semnificative.→ Primul proiect a fost a lui Pierre Dubois, jurist francez. El propune un sistem de arbitraj internațional pentru

rezolvarea pașnică între state. Acest proiect nu a prins viața, dar a influențat pe George Podiebrad, regele Boemiei,care a proiectat o confederație europeană.Acest proiect avea la bază principiul neagresiunii și ajutorului reciproc, dar limita suveranitatea statelor prin

existența unor organe suprastatale: Adunarea și Curtea de Justiție.→ Proiectul de Maximilien de Sully care prevedea o Europă formată din 15 state care să fie de importanță egală

ntre care pacea să fie asigurată în consilii provinciale supravegheate de un consiliu format din reprezentanți (40) aiuturor statelor. La fel acest proiect nu a fost realizat.→  Proiectul lui Kant, denumit „Proiect filosofic al păcii perpetue”. Concepe un sistem de asigurare a păcii în

Europa construit pe o federație de state în care dreptul să fie fundamental. → Proiectul lui Saint-Simone  – el a propus reorganizarea Europei pe baza parlamentarismului, susținând modelul

parlamentar englez la scara întregii Europe.Principale proiecte în prima jumătate a sec. XX sunt următoarele: → Mișcarea Uniunii Pan-Europeană  – propunea promovarea unificării pan-europene; a fost ideea contelui austriac

Coudenhove-Kalergi.→   Împreună cu el a fost Aristide Briant. Proiectul a apărut într-o perioadă în care era aplicat principiul

naționalităților și nu au avut efecte imediate, doar după cel de-al Doilea război mondial. El a prezentat acest proiect în fața delegațiilor din state-membre ale Societății Națiunilor. În fața societății

națiunilor Briant a vorbit despre marea Europă instituind pe ideea federalizării Europei.

Contextul internațional a constituirii comunităților europene 

Sec. al XIX-lea – secol care marchează în istoria apogeul acestui continent. Conține și premisele prăbușirii politiceși economice a Europei din sec. XX. Aceste premise pot fi împărțite în 2 categorii:  

a) Premisele interne  –  sunt determinate de amplificarea divizării politice ale Europei. Toate războaiele întreeuropeni, inclusiv cele două războaie mondiale, au izbucnit din aceste motive; 

b) Premisele externe – sunt reprezentate de emergența unor noi puteri mondiale. Puternicele state europene numai dețin controlul integral al vieții politice internaționale. Atât economic, cât și politic SUA, Rusia, Japonia pun îndiscuție supremația vest-europeană. Aceste premise se vor accentua în sec. XX și în mod deosebit –  după cel de-alDoilea război mondial.  Într-un mod care poate părea ciudat la prima vedere, tocmai pierderea calității de unică putere mondială , de

centrul istoriei universale va da un impuls unității europene. Imboldul spre o cooperare și integrare economică europeană a venit din partea SUA . Fiind în față unei situații de

dominație comunistă pe un teritoriu considerabil al Europei, SUA au lansat așa-numitul „Plan Marshall”. Acest plan avea un scop de acordare unei asistențe financiare pentru Europa . Pentru administrarea acestui

program SUA a cerut crearea unui organism special care și-a fost instituit în 1948  – „Organizație pentru cooperareeconomică europeană”. Dar în 1960 – „Organizație pentru cooperare și dezvoltare economică” (OCDE).

Un alt pas spre integrare a fost semnarea în 1944 a tratatului Benelux de la Bruxelles de către Belgia, Olanda șiLuxemburg, scopul fiind – crearea unei uniuni vamale.

Alt exemplu se referă la cooperarea militară. În 1949 a fost instituită Organizația Atlanticului de Nord – NATO.La fel o direcție spre integrare politică a fost discuția la congresul Europei de la Haga din 1948. A fost discuția

privind instituirea unei organizații interguvernamentale ce nu ar compromite suveranitatea statelor. Rezultatulacestor evenimente a fost semnarea statutului Consiliului Europei (Republica Moldova este membră a Consiliului

Europei din 1993).Unii din autori ai integrării europene sânt Jean Monnet și Robert Schuman, ministrul francez de externe. Ei au

propus reconstrucția Europei care rezultă numai prin renunțarea la suveranitatea națională și pentru cooperareastrânsă între state în sfere distincte de activitate economică. Schuman a susținut acest proiect într-o conferință depresă și este denumit „Declarația lui Schuman”. 

8/10/2019 Conspect Dreptul Instituțional al UE

http://slidepdf.com/reader/full/conspect-dreptul-instituional-al-ue 2/2

2

Propunerea lui Schuman a dus la instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO).  La fel acestproiect avea scopul împiedicării izbucnirii unui nou război între Franța și Germania prin crearea unei autorități caresă controleze producția de cărbune și oțel din cele două state.

Jean Monnet se consideră arhitectul al UE sau părintele al UE. În 1976 el a fost cetățeanul de onoare al UE. 

Constituirea CECO

Pe baza planului Schuman-Monnet Franța, Germania, Italia și țările Benelux au semnat la Paris în 1951 Tratatul denstituire a CECO care a intrat în vigoare în 1952. Tratatul CECO prin care o parte din suveranitate a statelor-

membrilor în domeniul celor două industrii a fost delegată unei înalte autorități (primul a fost –  președinte JeanMonnet) pentru o perioadă de 50 ani. Prin acest tratat a fost instituită o piață comună pentru cărbune și oțel prin interzicerea taxelor de import și export

și a măsurilor cu efect echivalent, precum și a restricțiilor cantitative asupra circulației acestor produse și a interzisdiscriminarea între producătorii, cumpărătorii, consumatorii.

Pentru realizarea scopului CECO au fost create 4 instituții: 1)  Înaltă autoritate  –  compusă din 9 persoane numite de către guverne a statelor-membre și care urma a fi o

nstituție executivă de bază cu dreptul de a adopta decizii. Era responsabilă de implementarea tratatului. 2) Adunarea parlamentară  – cu funcții de control, compusă din delegații aleși de către parlamentele naționale,

respectiv în fața căreia înalta autoritate răspundea pentru aplicarea tratatului. 

3) 

Consiliu special de miniștri  –  compus de câte un reprezentant a guvernelor statelor-membre, având scoparmonizarea acțiunilor la nivel național. 4) Curtea de Justiție  – compusă din 9 judecători care se ocupă cu interpretarea și aplicarea normelor tratatului și

a fel asigură respectarea acestuia.