conspect drept civil partea specială 1 lucrarea de control (1)

8/19/2019 Conspect Drept Civil Partea Specială 1 Lucrarea de Control (1)

1/24

1

Tema: CONTRACTUL DE LOCA IUNEȚNo iunea, caracterele juridice i importan a contractului de loca iuneț ș ț țPrin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă se dea celeilalte părţi locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă

şi posesiune temporară, iar acesta se obligă să plătească chirie (art.87 !! "#).$in definiţia legală re%ultă cele mai importante semne ale locaţiunii:

bunurile se dau în folosinţă şi posesiune temporară sau numai în folosinţă temporară&obiectul acestui contract pot fi numai bunurile determinate individual şi neconsumabile, deoarece folosinţa temporară presupune restituirea lor după încetareacontractului&dreptul de proprietate asupra bunului folosit nu'i aparţine persoanei care o foloseşte, ci altei persoane care este proprietarul acestor bunuri.

Locaţiunea este un contract sinalagmatic, întrucît dă naştere la drepturi şi obligaţii pentru ambele părţi locatorul se obligă să asigure folosinţa temporarăa bunului închiriat, iar locatarul se obligă să plătească chirie.

Locaţiunea este un contract cu titlu oneros , întrucît în schimbul folosinţei bunului se plăteşte o chirie determinată sau cel puţin determinabilă. n ca%ul încare folosinţa bunului ar fi dată fără obligaţia unei chirii, nu am fi în pre%enţa contractului de locaţiune, ci a unui contract de comodat.

Locaţiunea este un contract comutati, în care e*istenţa şi întinderea obligaţiilor nu depinde de întîmplare şi astfel, nu e*istă şanse de cîştig sau pierderepentru părţi.

Locaţiunea este un contract consensual, care se încheie prin acordul reciproc de voinţă a părţilor.Locaţiunea este un contract translati de !olosinţ", iar nu translativ de proprietate. +pre deose#ire de contractul de vîn%are'cumpărare, prin contractul

de locaţiune nu se transmite dreptul de proprietate, ci numai dreptul de folosinţă temporară sau de folosinţă şi posesiune temporară asupra bunului închiriat.ceasta înseamnă că locator poate fi şi o altă persoană decît proprietarul bunului şi că riscul pieirii fortuite se suportă de către locator.

Locaţiunea este un contract cu e$ecutare succesi" %n timp , presupunînd e*ecutarea prin mai multe prestaţii eşalonate în timp.Caracterele juridice ale contractului de loca iuneț

el este documentul -uridic de ba%ă ce reglementea%ă raporturile dintre locator şi locatar&numai prin contract sînt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor&el repre%intă forma legală de stabilire a unor legături economice în ca%ul transmiterii patrimoniului în folosinţă şi posesiune temporară sau numai înfolosinţă&

numai în contract este stabilită răspunderea pentru nee*ecutarea sau e*ecutarea necorespun%ătoare a obligaţiilor&contractul de locaţiune este un act -uridic ce'i permite proprietarului să'şi lărgească posibilităţile de folosire economică a patrimoniului.

Pentru locator, locaţiunea este o formă raţională şi economică de folosire a bunurilor temporar neutili%abile la înfăptuirea unei activităţi gospodăreşti ori aalteiactivităţi, permite acoperirea cheltuielilor de e*ploatare şi a ratelor de amorti%are i dă posibilitate de a obţine un profit.ș

ocaţiunea permite locatarilor / persoane fi%ice şi -uridice, folosind un patrimoniu străin, să practice activitatea de antreprenoriat sau un alt gen deactivitate, oferă posibilitate locatarilor de a obţine un venit, de a procura bunurile închiriate în proprietate, de a'şi lărgi activitatea economică, de a acumulaun capital iniţial pentru lansarea unei afaceri personale. Pentru locatar importanţa acestui contract sporeşte în legătură cu faptul că în pre%ent obiect alocaţiunii pot fi şi bunurile fi*e, a căror închiriere în trecut era inter%isă pentru persoanele fi%ice.

Pentru societate, importanţa contractului re%idă şi în faptul că datorită lui sînt implicaţi în activităţi de producţie mulţi oameni, obţinînd posibilitatea de a'şintre ine familiile, de a'şi e*ercita meseria.ț

"entabilitatea încheierii unui asemenea contract pentru persoanele fi%ice se manifestă şi la un grad social, în ca%ul apariţiei unor împre-urări concretenecesitatea de a celebra o nuntă sau altă festivitate în condiţii casnice. 0ste mai economic şi raţional de a închiria cele necesare pe o seară, o %i sau cîteva

%ile, decît de a le procura în proprietate. "aţionalitatea acestei operaţii este determinată şi de faptul că folosirea acestor bunuri este temporară sau de o

singură dată).

Elementele contractului de loca iuneț!a p"rţi ale contractului de locaţiune figurea%ă locatorul şi locatarul. n calitate de locator , de obicei, apare proprietarul, u%ufructuarul sau un alt posesor

egal al patrimoniului închiriat (art.122 !! "#). n această calitate pot apărea şi persoane fi%ice şi -uridice împuternicite de proprietar.ocatori pot fi persoanele fi%ice şi -uridice ale "# şi ale altor state. n această calitate pot apărea şi cetăţenii străini, şi organi%aţiile străine.$e partea locatorului, precum şi de partea locatarului, poate apărea atît o persoană, cît şi un grup de subiecţi de drept.egislaţia în vigoare prevede încă un subiect specific al raporturilor de locaţiune / sublocatarul. nsă la transmiterea patrimoniului în sublocaţiune trebuie

respectată o condiţie o#ligatorie / e*istenţa acordului locatorului.n sublocaţiune poate fi transmis întregul patrimoniu sau numai o parte din el. ceasta se determină prin acordul părţilor contractului de sublocaţiune şi al

proprietarului. Prin lege sau contract poate fi prevă%ută interdicţia de a subînchiria anumite bunuri. a transmiterea bunurilor în sublocaţiune trebuie de avutn vedere că natura -uridică a contractului de sublocaţiune este, în principiu, analogică contractului de locaţiune. nsă părţi la contractul de sublocaţiune sîntocatarul, ce apare în calitate de locator al subchiriei, şi sublocatarul. a sublocaţiune răspun%ător în faţa locatorului proprietar al bunurilor închiriate rămîneocatarul, adică el răspunde atît pentru acţiunile sale, cît şi pentru cele ale sublocatarului. Pe cînd sublocatarul răspunde numai în faţa locatarului şi nu intră în

raporturi -uridice cu proprietarul bunurilor închiriate, o e$cepţie de la această regulă fiind stipulată la art.817 !! "#, unde se menţionea%ă că în ca%ul încare locatorul nu'şi e*ecută obligaţiile, sublocatarul poate e*ercita drepturile locatarului pentru a'2 obliga să'şi e*ecute obligaţiile.ctualul !! "# admite şi cesiunea locaţiunii , care eliberea%ă locatorul anterior de obligaţii, cu e*cepţia ca%ului închirierii unui alt bun decît un imobil de

ocuit, dacă părţile nu au convenit altfel (alin.(7) art.813 !! "#).Termenul contractului de locaţiune este una din clau%ele esenţiale ale sale. egislaţia în vigoare stabileşte că contractul de locaţiune se încheie pe un

ermen care nu poate depăşi 11 de ani. !ontractul de locaţiune poate fi încheiat şi pe o perioadă nedeterminată. a această conclu%ie a-ungem anali%înd alin.l) art.143 !! "#, conform căruia, dacă raporturile contractuale continuă în mod tacit după e*pirarea contractului de locaţiune, acesta se consideră prelungit

pe un termen nedeterminat şi alin.(l) art.14 !! "#, care prevede că re%ilierea contractului de locaţiune încheiat fără termen poate avea loc la cerereaoricărei părţi cu un preavi% de 5 luni pentru imobile şi de o lună pentru bunurile mobile, dacă în contract nu este prevă%ut altfel.

n practică, în "# contractele de locaţiune se încheie pe un termen de un an, 5 sau ani, mai rar pe un termen mai îndelungat."aporturile contractuale pe termen lung sînt necesare, deoarece duc la stabilitatea raporturilor, stimulea%ă investiţiile, le oferă locatarilor posibilitatea de a

organi%a activităţi substanţiale de producere a mărfurilor, serviciilor, lucrărilor pe un termen lung. 6n alt aspect important al raporturilor contractualendelungate constă în faptul implicării în procesul de producţie a unui număr mare de populaţie activă.

&orma contractului de locaţiune !odul civil al "# admite forma verbală, cu e*cepţia contractului de locaţiune a unui imobil, care trebuie să fie

ntocmit în scris (alin.(l) art.87 !! "#). !onform art.22 !! "#, dacă părţile, încheind un contract de locaţiune a unui imobil, nu vor respecta formascrisă, atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului încheierii contractului prin proba cu martori.n virtutea naturii raporturilor de locaţiune, în privinţa înregistrării contractului de locaţiune se aplică reguli speci!ice. !onform alin.() art.87 !! "#,

contractul de locaţiune a unui bun imobil pe un termen ce depăşeşte 5 ani trebuie înscris în registrul bunurilor imobile. 9erespectarea acestei reguli are caefect inopo%abilitatea contractului faţă de terţ.

nregistrarea contractului de locaţiune a unui imobil se efectuea%ă conform egii cadastrului bunurilor imobile. !onform alin.(5) art.3 al egii cadastruluibunurilor imobile nr.235:2118, la #unuri imo#ile se re!er":erenurile&


2/24

2

clădirile şi construcţiile legate solid de pămînt&apartamentele şi alte încăperi i%olate.

egislaţia în vigoare admite locaţiunea în toate ramurile economiei naţionale, fără îngrădiri şi e*cepţii. Pot fi închiriate bunuri sub orice formă deproprietate.

'n pre(ent toate o#iectele lumii materiale, %n !uncţie de importanţ" )i olum, pot !i %ncadrate %n urm"toarele grupe:ntreprinderi şi organi%aţii drept comple*e patrimoniale unice&

unităţi ale întreprinderilor şi organi%aţiilor&clădiri şi instalaţii&ncăperi&

mi-loace de transport&

ehnică de orice natură&utila-e&nventar&nstrumente&

alte valori materiale.n cadrul raporturilor de locaţiune, problema chiriei este una comple*ă şi controversată. Locaţiunea are o#iect du#lu: lucrul transmis în folosinţă şi

chiria. ucrul a cărui folosinţă a fost închiriată poate fi un mobil sau imobil, corporal sau incorporal (de e*., dreptul de proprietate industrială). Chiria estepreţul plătit de locatar pentru folosinţa lucrului închiriat. !omple*itatea problemei re%idă în modul de stabilire a cuantumului chiriei.

Criteriile ce in!luenţea(" m"rimea c*iriei pot !i urm"toarele:nivelul şi proporţiile cererii şi ofertei la momentul încheierii contractului&gradul de u%ură a obiectului dat în locaţiune&starea acestui obiect&ermenul care a e*pirat de la ultima reparaţie capitală sau necesitatea de a efectua o asemenea reparaţie&ermenul contractului&

volumul şi costul obiectului dat în locaţiune&alte criterii, care pot fi stabilite prin acordul părţilor.Plata chiriei poate fi stabilită pentru toate bunurile închiriate în ansamblu sau pentru fiecare obiect în parte în natură, în bani sau într'o altă formă.;ermenul şi locul efectuării plăţii în natură, calitatea produselor se stabilesc de către părţi în contract, în funcţie de felul produselor şi de specificul obţineriiacestora.n funcţie de perioadele de achitare, chiria poate fi clasificată în anuală, semestrială, trimestrială şi lunară. ceste tipuri de plăţi sînt determinate deermenul contractului şi de obiectul locaţiunii. n agricultură, de e*., plata se achită, de regulă, o dată pe an, în formă naturală şi după recoltare. n alte

domenii de activitate chiria se achită lunar, de regulă la e*pirarea perioadei respective a raporturilor contractuale. n practică însă e*istă şi e*cepţii de laaceastă regulă.egea stabileşte că plata chiriei poate fi efectuată integral la e*pirarea termenului stabilit în contractul de locaţiune. $acă plata chiriei este stabilită pentruanumite perioade, ea trebuie efectuată la e*pirarea lor (alin.(l) art.88 !! "#).n practică varianta cea mai acceptabilă pentru locatar este atunci cînd chiria este stabilită într'o sumă fi*ă, deoarece în acest ca% el este interesat de mărirea

volumului producţiei sale, ştiind că mărimea plăţii chiriei va rămîne aceeaşi. $acă însă chiria se stabileşte într'un procent din producţie sau din recoltă,

ocatarul pierde interesul de a le mări volumul, deoarece cu cît mai mult produce, cu atît mai mare va fi cuantumul chiriei.

Drepturile i o#liga iile locatoruluiș ț$at fiind faptul că contractul de locaţiune este sinalagmatic, lui i se aplică regula general" a contractelor de drept ciil / obligaţiei unei părţi îi

corespunde dreptul celeilalte părţi şi invers, cu unele e*cepţii prevă%ute de lege.O#ligaţiile principale ale locatorului s%nt:

să predea locatarului bunul . Predarea trebuie să fie reală, în natură. n unele ca%uri, bunul închiriat nu se predă nemi-locit locatarului şi în acest ca% locatorule obligat să asigure accesul locatarului la bun în locul şi în termenele prevă%ute în contract. ceasta poate avea loc, de e*., în ca%ul cînd locatarul închiria%ăun instrument mu%ical de proporţii, pentru a'şi învă a copiii să cînte. Predarea reală trebuie să fie urmată de întocmirea actului de predare'primire&țsă predea un bun liber de orice viciu material .


3/24

3

să folosească bunul închiriat în strictă conformitate cu destinaţia lui sau cu cea prevă%ută în contract&să păstre%e bunul închiriat în stare normală&să asigure integritatea bunului închiriat&să ia toate măsurile spre nu a admite deteriorarea sau pierderea bunului închiriat&să achite chiria în termen, în locul şi în modul prevă%ute de contract&să efectue%e reparaţia prevă%ută de contract şi de lege&să'i repare locatorului pre-udiciile cau%ate prin folosirea bunului închiriat&să'i achite locatorului costul bunului u%at înainte de termen&a încetarea raporturilor contractuale să'i restituie locatorului bunul închiriat, dacă acesta n'a fost răscumpărat&

să transmită locatorului bunul închiriat împreună cu îmbunătăţirile aduse, dacă acestea sînt efectuate fără acordul lui şi nu pot fi separate&

să demole%e toate clădirile şi construcţiile construite pe terenul locatorului fără acordul acestuia, dacă el o cere&să restituie locatorului toate documentele primite la încheierea contractului.

Legislaţia %n igoare preede drepturi speci!ice ale locatarului, care nu reies din o#ligaţiile corelatie ale locatorului:să răscumpere bunul închiriat integral sau parţial, dacă legea nu prevede o îngrădire în acest sens&cu acordul locatorului, să aducă îmbunătăţiri bunului închiriat&să transmită bunul închiriat în sublocaţiune cu acordul preliminar al locatorului&să ridice îmbunătăţirile aduse bunului închiriat fără acordul proprietarului, dacă ele sînt separabile şi dacă în contract nu e prevă%ut altfel.

!u acordul părţilor în contract pot fi prevă%ute şi alte drepturi specifice.

Contractul de su#loca iune: esen a i natura juridic"ț ț șegea stipulea%ă e*pres un drept foarte important al locatarului, care constă în posibilitatea de a da bunul închiriat în sublocaţiune (alin.(l) art.813 !!

"#).+u#locaţiunea poate aea loc doar cu respectarea unor preederi legale:

niţial, pentru a da bunul în sublocaţiune, locatarul este obligat să'l informe%e pe locator despre intenţia sa şi să indice numele sau denumirea, adresapersoanei căreia intenţionea%ă să'i subînchirie%e bunul&numai cu consimţămîntul prealabil al locatorului&dacă locatorul nu consimte la sublocaţiune, el este obligat să comunice locatarului în termen de 2 %ile motivele. n ca% contrar, se consideră că a consimţit.$acă după încheierea contractului de locaţiune pentru locatar se naşte un interes legitim de a da bunul, integral sau parţial, unui terţ în sublocaţiune, locatorulnu este în drept să nu dea consimţămîntul la subînchiriere (alin.() art.813 !! "#). =nteresul legitim al locatarului se poate isca, de e*., în ca% de boalăgravă, în ca% de necesitate de a pleca în deplasare etc. "egula poate avea şi e$cepţii, cînd locatorul poate să nu dea consimţămîntul, dacă persoana terţuluiconstituie un impediment, spaţiul închiriat devine supraîncărcat sau dacă e*istă alte motive temeinice&ermenul contractului de sublocaţiune nu poate depăşi termenul contractului de locaţiune&

sublocaţiunea ulterioară nu se admite. 9atura -uridică a contractului de sublocaţiune, în principiu, este aceeaşi ca şi a contractului de locaţiune.+ublocaţiunea încheiată în condiţii legale este valabilă şi produce efecte între locatar şi sublocatar, ca orice contract de locaţiune.

Raporturile de proprietate %n cadrul loca iuniiț

"aporturilor de proprietate în cadrul locaţiunii li se acordă o importanţă primordială. n primul rînd, trebuie determinate regimul -uridic al patrimoniuluinchiriat, soarta lui ulterioară, apartenenţa îmbunătăţirilor aduse sau a bunurilor materiale procurate în timpul locaţiunii etc.n principiu, aceste aspecte sînt reglementate în normele de drept, soluţia altora reiese nemi-locit din interpretarea sensului legii.Raporturile de proprietate %n cadrul locaţiunii se caracteri(ea(" prin urm"toare tr"s"turi:

$area în locaţiune a unui bun nu înseamnă şi transmiterea dreptului de proprietate asupra lui. ocatorul rămîne proprietar al patrimoniului închiriat. ceastăconclu%ie reiese nemi-locit din lege, conform căreia în locaţiune bunurile se transmit în posesiune şi folosinţă temporară sau numai în folosinţă temporară.ocatorul, fiind proprietar al bunului închiriat, pe toată durata contractului poate înstrăina acest bun. n acest ca%, se aplică regula stabilită la art.144 !!"#, unde se indică faptul că dacă bunul închiriat, după ce a fost predat locatarului, este a înstrăinat de locator unui terţ, acesta din urmă se subrogăocatorului în drepturile i obligaţiile decurgînd din locaţiune.ș

a încetarea raporturilor contractuale, bunurile închiriate trebuie restituite locatorului / proprietarului acestor bunuri, dacă n'au fost răscumpărate de locatar.egislaţia îi acordă locatarului posibilitatea de a deveni proprietar al bunurilor închiriate, prevă%înd dreptul lui de a răscumpăra bunurile în perioada deacţiune a contractului.ocatarul, conform regulii generale, devine proprietar al re%ultatelor muncii sale în urma folosirii bunurilor închiriate. ocatarul, de asemenea, devineproprietar al patrimoniului obţinut din venitul cîştigat în urma folosin ei bunurilor închiriate.ț

!ontractului îi este specific principiul stabilităţii raporturilor de locaţiune schimbarea proprietarului bunurilor închiriate nu duce la încetarea raporturilor contractuale (art.144 !! "#).n cadrul relaţiilor de locaţiune, proprietarul bunurilor închiriate îşi asumă riscul pieirii sau deteriorării fortuite a acestora.

Patrimoniul închiriat nu poate fi obiect al urmăririi pentru datoriile locatarului. nsă bunurile locatorului pot fi urmărite în ba%a hotărîrii instanţei de -udecatăcompetente."aporturi specifice de proprietate apar în cadrul contractului în urma îmbunătăţirilor aduse bunurilor închiriate.

+oarta %m#un"t" irilor aduse #unurilor %nc*iriatețn procesul folosinţei patrimoniului închiriat, locatarul din diferite motive îi poate aduce îmbunătăţiri. egiuitorul nu prevede nimic deosebit pentru aceste

acţiuni, însă stabileşte diferite consecinţe în funcţie de e*istenţa sau lipsa acordului locatorului la îmbunătăţirea bunurilor închiriate.Toate %m#un"t"ţirile aduse #unurilor %nc*iriate pot !i grupate %n dou" categorii:

mbunătăţiri aduse cu acordul locatorului&mbunătăţiri aduse fără acordul locatorului.La r%ndul lor, acestea pot !i speci!icate %n dou" tipuri:

mbunătăţiri care pot fi separate, fără a se deteriora bunurile închiriate&mbunătăţiri care nu pot fi separate, fără a se deteriora bunurile închiriate.+e presupune c" %m#un"t"ţirile s%nt e!ectuate pe contul locataruluiNatura juridic" )i urm"rile %m#un"t"ţirilor aduse depind de e$istenţa sau lipsa acordului locatorului . n funcţie de aceasta, legiuitorul a stabilit

următoarele îmbunătăţirile aduse bunurilor cu acordul locatorului la e*pirarea termenului contractului sau la desfacerea lui înainte de termen trebuierecompensate de către locator, adică acordul presupune caracterul oneros al îmbunătăţirilor.

egea prevede dreptul locatarului de a cere achitarea cheltuielilor suportate în legătură cu îmbunătăţirile aduse şi, dacă el a beneficiat de dreptul săue*istînd acordul locatorului, atunci acesta din urmă e obligat să recupere%e costul cheltuielilor.


4/24


5/24

5

!onsecinţele stingerii raporturilor contractuale de locaţiune (arendă) pot fi specificate în patrimoniale şi personale (nepatrimoniale).Consecinţele de ordin patrimonial s%nt urm"toarele:$acă la momentul încetării raporturilor contractuale, bunurile închiriate nu au fost răscumpărate, ele trebuie restituite locatorului în aceeaşi stare în care

ocatarul le'a primit, luîndu'se în consideraţie u%ura lor normală, sau în starea prevă%ută de contract (art.148 !! "#).n ca%ul deteriorării bunurilor închiriate, produse din vina locatarului, el trebuie să compense%e locatorului pre-udiciile cau%ate bunului, dacă nu va dovedi

că deteriorarea bunurilor nu s'a produs din vina lui.n ca%ul deteriorării bunurilor înaintea e*pirării termenului de e*ploatare prevă%ut de contract, locatarul compensea%ă locatorului pre-udiciul astfel cau%at,

dacă în contract nu e prevă%ut altfel (art. 141 !! "#).mbunătăţirile aduse bunurilor închiriate fără acordul locatorului şi care nu pot fi ridicate fără a se deteriora bunurile închiriate trec în proprietatea

ocatorului.!lădirile şi instalaţiile ce nu pot fi mutate, construite pe terenul închiriat din mi-loacele locatarului cu permisiunea locatorului, trec în proprietatea

ocatorului, dacă contractul nu prevede altfel. n acest ca%, locatarul are dreptul să ceară compensarea costului lor. !onstrucţiile şi instalaţiile ce nu pot fistrămutate, construite pe terenul închiriat din mi-loacele locatarului fără permisiunea locatorului, trec fără nicio compensare în proprietatea locatorului. $acăel cere să fie demolate, locatarul este obligat să le demole%e din cont propriu sau să restituie cheltuielile aferente demolării.

Prin contract pot fi stabilite şi alte clau%e privitoare la îmbunătăţirile aduse bunurilor închiriate.Consecinţele de ordin personal se referă la ca%urile cînd în calitate de locatar apare o persoană fi%ică. egislaţia în vigoare stabileşte următoarele efecte

de ordin personala e*pirarea termenului contractului de locaţiune, locatarul are dreptul prioritar la încheierea contractului pe un nou termen dacă

şi'a onorat anterior obligaţiile contractuale&bunul se dă în locaţiune pe un nou termen&este de acord cu noile condiţii contractuale stabilite de locator (art.143 !! "#).

n ca%ul în care locatarul este o persoană fi%ică care a decedat, succesor al drepturilor lui este unul din membrii familiei sale, care a trăit sau a lucratmpreună cu el, dacă acest membru doreşte să fie locatar. ocatorul nu este în drept să refu%e succesiunea în drepturi asupra contractului pentru termenul

rămas cu e*cepţia ca%urilor cînd încheierea contractului a fost stipulată de calităţile profesionale ale locatarului decedat. Problema dreptului prioritar lancheierea contractului se soluţionea%ă de către instanţa -udecătorească, luîndu'se în considerare posibilităţile reale (capacitatea de muncă, pregătirea

profesională şi alte calităţi).$reptul prioritar la încheierea contractului îl are unul din membrii familiei locatarului care a trăit ori a lucrat împreună cu el în ca%urile cîndocatarul şi'a pierdut capacitatea de muncă şi nu poate e*ecuta obligaţiile contractuale (alin.(l) art.147 !! "#)&ocatarul e declarat incapabil de către instanţa de -udecată&ocatarul e*ecută o pedeapsă privativă de libertate pentru săvîrşirea unei infracţiuni sau o altă pedeapsă care e*clude posibilitatea e*ecutării ulterioare a

contractului.

Tema: CONTRACTUL DE AREND1No iunea, importan a i particularit" ile contractului de arend"ț ț ș ț!onform art. al egii "# @!u privire la arendă în agriculturăA nr. 218:445), arenda %n agricultur" repre%intă darea în posesiune şi folosinţă, pe ba%ă de

contract, pe o durată determinată, contra plată, a terenurilor şi a altor bunuri agricole& contractul de arend" este un acord încheiat între o parte, proprietar sau un alt posesor legal al terenurilor şi al altor bunuri agricole, denumit arendator, şi o altă parte, denumită arendaş, în vederea e*ploatării acestora pe odurată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.

Arenda, conform alin.(l) art.122 !! "#, este contractul încheiat între o parte / proprietar, u%ufructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri

agricoli (arendator) / şi altă parte (arendaş) cu privire la e*ploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi.Contractul de arend" este un contract sinalagmatic , deoarece încheierea sa dă na tere la drepturi şi obligaţii reciproce şi interdependente pentru ambeleșpărţi.

Arenda este un contract cu titlu oneros , deoarece fiecare dintre părţi urmăreşte un interes patrimonial propriu (primirea contra prestaţiei de la cealaltăparte).

Contractul de arend" este un contract cu e$ecutare succesi" , întrucît obliga iile reciproce ale părţilor se e*ecută de acestea în timp, pe toată duratațcontractului, care este stabilită de către părţi.

Contractul de arend" este un contract translati de !olosinţ", deoarece prin el se transmite numai folosinţa (e*ploatarea) unor bunuri agricole, e*presstipulate în contract. !ontractul de arendă este un contract netranslativ de proprietate.

Contractul de arend" este comutati, fiindcă din momentul încheierii părţile cunosc întinderea prestaţiilor la care se obligă.2articularit"ţile raportului de arend" %n etapa actual":

"elaţiile de arendă întotdeauna se ba%ea%ă pe un contract de drept civil / contractul de arendă, care determină conţinutul lui şi toată gama drepturilor şiobligaţiilor reciproce ale părţilor.renda repre%intă ba%a legală de posesie şi folosinţă a terenurilor şi a altor bunuri agricole care aparţin altor persoane, adică arenda este un temei legal de

posesie şi folosinţă a unor bunuri străine.B particularitate esenţială constituie o#iectul contractului de arend" care pot fi terenurile agricole şi alte resurse naturale.rendaşul, folosind bunurile care nu'i aparţin, are dreptul de a le e*ploata, de a se ocupa cu activitatea de antreprenoriat, de producere a altor bunuri şi de aobţine profit, are dreptul de a desfăşura de sine stătător o activitate economică sau de altă natură."elaţiile de arendă poartă un caracter temporar, adică raporturile patrimoniale dintre arendator şi arendaş iau naştere pe o perioadă determinată de timp, deregulă, îndelungată. renda veşnică este inadmisibilă, avînd în vedere însăşi esenţa acesteia."aporturile de arendă pot avea numai un caracter oneros. $acă în realitate sîntem în pre%enţa transmiterii unui bun în posesiune şi folosinţă gratuită, nu estevorba de contractul de arendă, ci de comodat sau de contractul de împrumut.Bdată ce raporturile de arendă poartă un caracter temporar, după e*pirarea termenului contractului, patrimoniul arendat trebuie restituit proprietarului saualtei persoane împuternicite, dacă pînă la acest moment bunul nu a fost răscumpărat. $in această regulă deducem că obiecte ale contractului de arendă pot finumai bunuri determinate individual şi neconsumabile.rendator se folose te de fondurile fi*e şi circulante, temporar disponibile, cît mai eficient şi mai raţional. $e asemenea, arendatorul, pe lîngă cheltuielile deșe*ploatare şi costurile de amorti%are a bunurilor, poate pretinde şi un venit suplimentar în urma arendării bunurilor. renda nu este altceva decît unnstrument, un mi-loc, o modalitate de reali%are de către proprietar a împuternilor sale.

a fel a crescut importanţa relaţiilor de arendă la moment şi pentru arendaş. Primind anumite bunuri materiale în posesiune şi folosinţă temporară, arendaşul,nclusiv persoana fi%ică, a obţinut posibilitatea de a desfăşura o activitate de produc ie, de e*ploatare şi de altă natură, adică poate practica activitate dețntreprin%ător, poate obţine venituri etc. renda permite persoanelor fi%ice care practică activitatea de întreprin%ător să'şi întreţină familiile, să obţină

anumite venituri i, acumulînd un capital iniţial, să se lanse%e în afaceri. renda le permite să se anga-e%e la servicii, să se ocupe cu o activitate preferată, sășfie utili pentru societate i familie.ș

Elementele contractului de arend"


6/24

6

2"rţi la contractul de arend" sînt arendatorul şi arendaşul. Arendatorul , potrivit art. al egii nr. 218:445, este persoana fi%ică sau persoana -uridicăcare are calitatea de proprietar sau de alt posesor legal al bunurilor agricole care se dau în arendă. !alitatea de arendator o poate avea şi un grup decoproprietari ai bunurilor agricole.

!onform art.122 !! "#, în calitate de arendator poate activa proprietarul, u%ufructuarul sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole. Arendaul , în ba%a egii nr. 218:445, este persoana fi%ică şi:sau persoana -uridică cu domiciliul (sediul) în "#, care ia în arendă bunuri agricole.n ca% de litigiu, conform Cotărîrii Plenului !+D nr.28:44, instanţele -udecătoreşti trebuie să verifice dacă părţile contractante pot fi subiecţi ai

raporturilor de arendă în sensul că de dreptul de a da bunuri în arendă beneficia%ă proprietarul, şi anume, persoane fi%ice şi -uridice din "# şi din alte state,nsă pot da bunuri în arendă şi persoanele fi%ice şi -uridice împuternicite de proprietar, dovada dreptului acordat fiind procura, documentele de constituire

etc. rendaşi pot fi persoanele fi%ice şi -uridice din "# şi din alte state în modul stabilit de lege, întreprinderile şi organi%aţiile mi*te, apatri%ii, organi%aţiilenternaţionale.

O#iectul contractului de arend" sînt terenurile, alte bunuri agricole şi preţul (arenda, plata pentru arendă). !unuri agricole, în ba%a art. al egii nr.

218:445, sînt considerate mi-loacele fi*e (terenuri cu destinaţie agricolă, inclusiv din intravilanul localităţilor şi ale fondului de re%ervă, maşini, utila-e şinstalaţii destinate lucrărilor agricole, construcţii, inclusiv construcţii hidrotehnice, platforme şi spaţii de depo%itare destinate păstrării producţiei agricole, cuerenurile aferente acestora, animale care se folosesc în procesul agricol) şi, după ca%, mi-loacele circulante.

Nu constituie o#iecte ale arendei )i nu se admite arenda unor întreprinderi şi organi%aţii de stat, cum ar fi re%ervaţiile naturale de stat& staţiile veterinarepentru combaterea bolilor la animale& laboratoarele veterinare ş.a. (pct. a Cotărîrii Plenului !+D nr.28:44).

Prin $ecretul preşedintelui "# din ianuarie 2113, au fost aprobate ista întreprinderilor şi organi%aţiilor de stat a căror arendă nu se admite i istașipurilor de bunuri ale statului ce nu pot fi date în arendă.

2reţul %n contractul de arend" se numeşte arendă. #ărimea arendei, după principiile dreptului civil, se stabileşte prin acordul părţilor şi se fi*ea%ă încontract. 0*istă o e$cepţie, care se referă la bunurile ce fac parte din proprietatea de stat. !onform alin.(5) art. al egii nr.218:445 plata anuală pentruarenda terenurilor agricole proprietate publică constituie cel puţin >, dar nu mai mult de 24> din preţul normativ al terenului dat în arendă.

a stabilirea mărimii arendei, se iau în consideraţie diferite criterii (elemente) suprafaţa terenului, potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şigradul posibilităţii de efectuare a mecani%ării, posibilităţile de acces, distanţa pînă la spa iile de depo%itare, industriali%are sau comerciali%are, stareațclădirilor, amena-ărilor sau a altor dotări, gradul de amorti%are a tehnicii agricole arendate (alin.() art.12 !! "#), bonitatea, valoarea plantaţiilor multianuale amplasate pe teren (alin.() art. 27 al egii nr.218:445).

Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi în bani, potrivit acordului dintre părţi, şi se e*ecută în termenul şi în locul stabilite în contract. Arenda în natură se stabileşte într'o cantitate determinată de produse sau într'un procent din producţie. Produsele cu care se plăteşte arenda se stabilesc depărţi în funcţie de specificul activităţii agricole şi de %onă.

"ermenele i locul de plată în natură a arendei se stabilesc de părţi, în funcţie de felul produselor şi de specificul obţinerii lor (art.12 !! "# şi alin.(3)art.27 al egii nr.218:445).

"ermenul arendei bunurilor agricole se stabileşte de către părţile contractante, iar nu poate fi mai mic de un an şi mai mare de 54 de ani.a darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii unor plantaţii multianuale, termenul contractului de arendă nu poate fi mai mic de de ani, dacă

contractul nu prevede alt termen.Termenul contractului de arend" a #unurilor agricole este o clau%ă esenţială a contractului şi, potrivit art. al egii nr.218:445, neincluderea în

contractul de arendă a unei clau%e esenţiale sau nerespectarea formei scrise a contractului atrage nulitatea acestuia.!onform art.12 !! "#, contractul de arend" se %nc*eie %n !orm" scris" .!ontractul de arendă a terenurilor şi a altor bunuri agricole încheiat pe un termen mai mare de 5 ani se înregistrea%ă la Bficiul !adastral ;eritorial.!ontractul de arendă a terenurilor şi a altor bunuri agricole încheiat pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv se înregistrea%ă la primăria localităţii în a cărei

ra%ă teritorială se află terenurile şi alte bunuri agricole.nregistrarea benevolă la Bficiul !adastral ;eritorial a contractului de arendă încheiat pe un termen de pînă la 5 ani îl scuteşte pe arendaş de obligaţia de a'

2 înregistra la primărie (alin.(7) art. 24 al egii nr. 218:445). ?orma contractului de arendă de asemenea este o clau%ă esenţială a contractului.3 rendatorul şi arendaşul trebuie să întocmească, la începutul şi la încetarea arendei, un act în care să descrie bunul arendat şi starea în care se află la

momentul predării (art.125 !! "#). ;ermenul întocmirii acestui document este de 23 %ile (alin.(l) art.7 al egii nr. 218:445).

Drepturile i o#liga iile p"r ilorș ț ț?iind un contract sinalagmatic, contractul de arendă presupune drepturi şi obligaţii reciproce.Arendatorul este %n drept:

+ă verifice modul în care arendaşul e*ploatea%ă bunurile sale date în arendă, fără a interveni în activitatea curentă a acestuia, şi să obţină informaţia necesară.rendatorul are, în vederea garantării cererilor sale ce decurg din contractul de arendă, dreptul de amanet asupra bunurilor aduse de arendaş şi asuprafructelor bunului arendat (art.128 !! "#).

Arenda)ul are dreptul prioritar la %nc*eierea contractului de arend" pe un nou termen %n ca(ul %n care:şi'a onorat obligaţiile contractuale anterioare&bunurile arendate se dau în arendă pe un nou termen&acceptă noile clau%e contractuale stabilite de arendator.rendaşul beneficia%ă de dreptul de preempţiune în ca%ul înstrăinării de către proprietar a bunurilor date în arendă (alin.(3) art. 2 al egii nr. 218:445).rendaşul este în drept să ceară reducerea proporţională a plăţii arendei dacă mai mult de -umătate din fructele obţinute prin arendare pier fortuit. cest drepte*istă doar pînă la separarea fructelor (art.127 !! "#).rendaşul are dreptul de a răscumpăra bunul arendat, de a'2 da în subarendă, dar numai cu consimţămîntul arendatorului.B normă problematică conţine alin.(3) art.4 al egii nr.218:445, care se referă la dreptul arendaşului de a răscumpăra bunul arendat. n ba%a acesteinorme, răscumpărarea terenurilor agricole arendate nu se admite, ceea ce vine în contradic ie cu normele !odului civil al "# .a.ț ș

Arendatorul are urm"toarele o#ligaţii:să predea bunurile agricole date în arendă în termenele şi în condiţiile stipulate în contract&să acţione%e într'o manieră care să nu împiedice e*ploatarea normală a bunurilor date în arendă&să plătească arendaşului, în ca%ul re%ilierii contractului înainte de încetarea anului agricol, valoarea fructelor deşi încă neseparate, însă care vor putea fiseparate înainte de sfîrşitul anului agricol în condiţiile unei gospodăriri normale. a compensarea valorii fructelor, se iau în calcul şi datoriile părţilor lamomentul re%ilierii contractului&să predea arendaşului !artea istoriei cîmpurilor întocmită cu cel puţin 5 ani pînă la data încheierii contractului de arendă&

să e*ecute alte condiţii prevă%ute de legislaţia în vigoare sau de contract (alin.(l) art.2 al egii nr.218:445).Arenda)ul este o#ligat:

să folosească cu bună'credinţă bunurile arendate, conform clau%elor contractului&să menţină potenţialul productiv al bunurilor agricole, să le restituie, la e*pirarea termenului stipulat în contract, în starea corespun%ătoare clau%elor contractului, ţinîndu'se cont de gradul de u%ură&să achite plata pentru arendă în termenul şi în modul stabilite&să achite impo%itele şi alte plăţi, prevă%ute de legislaţia în vigoare, în ca%ul cînd contractul nu prevede altfel&


7/24

7

să predea arendatorului !artea istoriei cîmpurilor întocmită cu cel puţin 5 ani pînă la data încetării sau re%ilierii contractului de arendă&să e*ecute alte condiţii prevă%ute de legislaţia în vigoare sau de contract (alin.(5) art.2 al egii nr.218:445).

-odi!icarea i re(ilierea contractului de arend"șRegula general" de modi!icare a contractului de arend" constă în faptul că prin acordul comun al părţilor contractul poate fi modificat în orice moment,

ar în ca% de nerespectare a obligaţiilor contractuale de către una din părţi, poate avea loc modificarea în ba%a hotărîrii instanţei -udecătoreşti.n ca% că una dintre părţile contractante intenţionea%ă să modifice clau%ele contractului de arendă, ea va solicita avi%ul celeilalte părţi cu cel puţin 54 de

%ile pînă la pre%entarea propunerilor de modificare.a modificarea clau%elor contractului de arendă, părţile contractante urmea%ă să semne%e un acord adiţional care va fi parte integrantă a contractului de

ba%ă, înregistrat în modul stabilit de lege (alin.(5) art. 2 al egii nr.218:445).'n irtutea legii, contractul de arend" %ncetea(" %n ca(ul:

e*pirării termenului arendei&declarării nulităţii acestuia&pieirii bunurilor arendate&re%ilierii contractului&n alte ca%uri prevă%ute de lege sau de contract.

Pe cale -udiciară contractul de arendă poate fi declarat nul, atunci cînd acesta nu corespunde prevederilor legii în sensul că nu conţine descrierea obiectuluiarendat, plata de arendă (forma ei în bani sau în natură), cînd contractul a fost încheiat în ba%a negocierilor părţilor, iar legea prevede scoaterea la licitaţie adreptului de arendă, precum şi în alte ca%uri prevă%ute de lege (p. 2 al Cotărîrii Plenului !+D nr.28:44).

Con!orm alin 4./ art .5 al Legii .678099, contractul de arend" re(ilia(":prin acordul comun al părţilor contractuale&prin hotărîrea instanţei -udecătoreşti la cererea uneia dintre părţile contractuale&n legătură cu nee*ecutarea de către cealaltă parte a obligaţiilor contractuale.

Arendatorul este %n drept s" cear" re(ilierea contractului %n ca(ul c%nd arenda)ul:

nu a înregistrat contractul în termenele prevă%ute de lege&refu%ă să ia în arendă bunurile agricole stipulate în contract&a schimbat modul de folosinţă a bunurilor arendate fără consimţămîntul arendatorului&a înrăutăţit starea bunurilor, astfel încît ea nu poate fi restabilită pînă la e*pirarea termenului contractului&nu a achitat plata pentru arendă în decursul a 5 luni de la data e*pirării termenului prevă%ut în contract&a încheiat un contract de subarendă fără consimţămîntul arendatorului (alin.() art. 23 al egii 218:445).

Din iniţiatia arenda)ului, contractul poate !i re(iliat anticipat dac":arendatorul refu%ă să dea în arendă bunurile stipulate în contract, nu le transmite la timp ori face imposibilă e*ploatarea bunurilor arendate&bunurile arendate, din motive ce nu depind din voinţa sa, au a-uns într'o stare inutili%abilă&se află în incapacitate de muncă, este privat de libertate ori au survenit alte circumstanţe care fac imposibilă e*ecutarea de mai departe a contractului&arendatorul nu'şi îndeplineşte obligaţiile contractuale privind restabilirea integrală şi repararea bunurilor arendate, asigurarea tehnico'materială, reîn%estrareaehnică a producţiei ş.a.

Potrivit alin.(5)art. 122 !! "#, contractului de arendă se aplică în modul corespun%ător dispo%iţiile cu privire la locaţiune în măsura în care normele cu

privire la arendă nu prevăd altfel. 9ormele locaţiunii cu privire la termenul contractului şi prelungirea acestuia în mod tacit după e*pirarea termenului ar putea fi aplicate şi în contractul de arendă, însă potrivit egii 218:445, termenul contractului de arendă este o clau%ă esenţială şi lipsa ei în contract are caefect nulitatea contractului. n realitate însă potrivit alin.(3) art.1 al egii nr.218:445, în ca%ul cînd termenul arendei e*piră, iar arendatorul nu cere să i sepredea bunurile arendate şi arendaşul continuă e*ploatarea acestora, contractul de arendă se consideră prelungit pentru un an agricol.

B altă soluţie găsim în art.1 al egii nr.218:445, unde se menţionea%ă că contractul de arendă a bunurilor agricole poate fi prelungit cu acordul comun alpărţilor. n ca%ul prelungirii contractului de arendă, părţile semnea%ă un acord adiţional, care este parte integrantă a contractului de ba%ă. n ca%ul în carearendatorul nu doreşte să prelungească contractul de arendă, el va informa arendaşul despre aceasta cu luni înainte de e*pirarea termenului arendei (alin.(l),5) şi ().

Consecin ele %ncet"rii raporturilor contractualețncetarea raporturilor contractuale de arendă poate avea ca efect două categorii de consecinţe de ordin patrimonial şi personal.Consecinţele de ordin patrimonial se manifestă prin obligaţia arendaşului de a restitui arendatorului bunurile arendate în starea în care le'a preluat,

inîndu'se cont de gradul de u%ură.n ca%ul arendării mi-loacelor circulante, arendaşul este obligat să le restituie arendatorului în natură, ţinîndu'se cont de u%ură, sau să restituie echivalentul

n bani al acestor mi-loace (alin.(5) art.7 al egii nr.218:445).$acă re%ilierea contractului de arendă a unui teren agricol are loc pînă la încheierea anului agricol, în ba%a art.1 !! "#, arendatorul este obligat să

plătească arendaşului valoarea fructelor care, deşi însă neseparate, vor putea fi separate înainte de sfîrşitul anului în condiţiile unei gospodăriri normale.!onsecinţele de ordin patrimonial se referă şi la îmbunătăţirile efectuate de către arendaş pe perioada posesiei şi folosirii bunurilor arendate. rendaşul este

n drept să separe îmbunătăţirile bunurilor agricole arendate efectuate cu permisiunea arendatorului, care pot fi separate fără a deteriora bunurile, ori să cearăcompensarea valorii lor de către arendator în ca%ul cînd contractul nu prevede altfel.

$acă îmbunătăţirile efectuate fără consimţămîntul arendatorului pot fi separate fără deteriorarea bunului arendat, arendaşul este în drept să le separe cucondiţia că arendatorul refu%ă să compense%e valoarea lor. n ca%ul în care îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea arendatorului nu pot fi separate, fără a sedeteriora bunul, ele devin proprietatea arendatorului.

a cererea arendatorului, construcţiile neautori%ate de el urmea%ă a fi demolate de către arendaş sau pe contul lui.Consecinţele de ordin personal se referă numai la arendaş şi la membrii familiei acestuia. rendaşul are dreptul prioritar de a încheia un contract pe un

nou termen dacăşi'a onorat anterior obligaţiile contractuale&bunul se dă în arendă pe un nou termen&este de acord cu noile condiţii contractuale stabilite de arendator.

$acă încetarea raporturilor contractuale are loc din cau%a invalidităţii arendaşului, declarării acestuia ca fiind incapabil, e*ecutării de către arendaş a uneipedepse privative de libertate pentru săvîrşirea unei infracţiuni sau a unei alte pedepse care e*clude posibilitatea e*ercitării de mai departe a contractului şi înca%ul decesului arendaşului, dreptul prioritar la încheierea unui nou contract îl are un membru al familiei arendaşului, care a domiciliat împreună cu acesta.!ondiţia obligatorie este că acest membru al familiei doreşte să devină arendaş.

n situaţia cînd cîţiva membri ai familiei fostului arendaş pretind încheierea unui nou contract de arendă şi, din aceste considerente, s'a iscat un litigiu întreei, problema dreptului prioritar pentru încheierea noului contract se soluţionea%ă de către instanţa -udecătorească, luîndu'se în considerare posibilităţile realeale pretendenţilor (capacitatea de muncă, pregătirea profesională şi alte calităţi).


8/24

8

Tema: CONTRACTUL DE LEA+IN;No iunea i caracterele juridice ale contractuluiț ș 9atura comple*ă a contractului de leasing îi atribuie acestuia şi trăsăturile unor contracte cum sînt împrumutul i garan ia.ș ț!onform art.5 al egii cu privire la leasing nr.1:44, contractul de leasing este un contract în a cărui ba%ă o parte (locator ) se obligă la cererea unei alte

păr i (ț locatar) să'i asigure posesiunea şi folosirea temporară a unui bun, achi%i ionat sau produs de locator, contra unei părţi periodice (rata de leasing), iar lațe*pirarea contractului să respecte dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să încete%e raporturilecontractuale.

!onform alin.(2) art.15 !! "#, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă, la cererea unei alte părţi (locatar), să asigure posesiunea şifolosinţa temporară a unui bun, cumpărat sau produs de locator, contra unei plă i periodice (rate de leasing).ț

Contractul de leasing are urm"toare caractere juridice:este cu titlu oneros,

consensual,sinalagmatic,cu e*ecutare succesivă.

2entru %nc*eierea contractului de leasing este necesar doar acordul de oinţ" a p"rţilor %n priinţa clau(elor esenţiale ale contractului. ?iecare dinpărţile contractului se obligă reciproc astfel încît obligaţia fiecăreia din ei este corelativă obligaţiei celeilalte. !ontractul de leasing prevede plata în rate aunei redevenţe în calitate de remuneraţie pentru e*ecutarea obligaţilor locatorului. 0*ecutarea contractului este continuă, fiind determinată de întindereaacestuia în timp.

Elementele contractului de leasing2"rţile contractului de leasing sînt locator şi locatar. !onform prevederilor alin.(2) art.15 !! "#, acest contract este tratat ca unul bilateral . n egea

nr.1:44, în componen a participanţilor acestui contract apare şi al treilea participant /ț vîn%ătorul (furni%orul). "eie ind din prevederile acestei legi,școntractul de leasing poate fi tratat ca unul trilateral .

Potrivit art. al egii 1:44, su#iecţii contractului de leasing s%nt:ocatorul, persoană fi%ică sau -uridică, ce practică activitatea de întreprin%ător şi transmite, în condiţiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea

acestuia, pe o anumită perioadă, dreptul de posesiune şi folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietateasupra bunului la e*pirarea contractului&ocatarul, persoană fi%ică sau -uridică ce primeşte, în condiţiile contractului de leasing, în posesiune şi folosinţă bunul specificat în contract pentru o anumită

perioadă în schimbul achitării ratelor de leasing. n ca%ul în care locatarul este persoană fi%ică şi nu practică activitatea de întreprin%ător, operaţiunea deeasing cade sub incidenţa legislaţiei cu privire la protecţia consumatorului&

vîn%ătorul (furni%orul), persoană fi%ică sau -uridică ce vinde locatorului, în condiţiile contractului de vîn%are'cumpărare încheiat cu locatorul sau alecontractului comple* încheiat cu locatorul şi cu locatarul, bunul solicitat de locatar.

Con!orm preederilor Codului ciil al R-, su#iec ii contractului de leasing s%nt trata i mai reu it, i anume:ț ț ș șPotrivit alin.(3) art.15 !! "#, contractului de leasing se aplică în modul corespun%ător dispo%iţiile privind contractul de locaţiune în măsură în carecapitolul cu privire la leasing nu prevede altfel.$upă cum re%ultă din definiţiile contractului, locatorul se obligă la cererea locatarului să asigure posesiunea şi folosinţa unui bun, dar nu i procurareașacestui bun de la un anumit producător indicat de locatar.

n practica autohtonă s'a demonstrat că antreprenorii care activea%ă în calitate de locator în contractul de leasing, de obicei, procură bunuri (automobile,ehnică agricole ş.a.) de diferite mărci, completaţii, modele, capacităţi tehnice, culori ş.a., şi le propun pe piaţa autohtonă locatarilor, care îşi aleg obiectul

contractului convenit.Potrivit alin.(l) art.1 !! "# şi alin.() art.3 al egii nr. 1:44 o#iect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu e*cepţia

bunurilor scoase din circuitul civil sau a căror circulaţie este limitată prin lege&erenurilor agricole&

bunurilor consumptibile&obiectelor proprietăţii intelectuale, care nu pot fi cesionate.

O#iect al contractului de leasing pot fi orice bunuri care se referă inclusiv la fondurile fi*e şi nu fac parte din cele menţionate supra. n pre%ent în "#,prin intermediul contractului de leasing se procură tehnică agricolă înalt productivă, linii tehnologice pentru fabricile de conserve, o gamă largă de unităţi deransport destinate persoanelor fi%ice şi -uridice, echipament ş.a.

O particularitate a contractului de leasing constă în denumirea şi componenţa preţului acestui contract preţul contractului este plata periodică, efectuatăde locatar către locator, numită rata de leasing, care repre%intăcota'parte din valoarea de intrare a bunului şi dobînda de leasing, în ca%ul leasingului financiar&cota de amorti%are calculată în conformitate cu actele normative în vigoare i un beneficiu stabilit de părţile contractate în ca%ul leasingului operaţional.ș

Rata de leasing se ac*it" %n !orma unei pl"ţi periodice. Prin această formă de plată se manifestă un avanta- foarte important de achitare a acestuicontract faţă de contractul de vîn%are'cumpărare, cînd achitarea plăţii integrale are loc la încheierea contractului.

"ata de leasing se achită, de regulă, în valută naţională, dar se admite şi în valută străină. egea nu inter%ice şi achitarea ratei de leasing în natură. 0posibilă i forma mi*tă a ratei de leasing.ș

3 n contract, prin acordul comun, păr ile trebuie să stipule%e perioadele de timp şi cotele de achitare a ratei de leasing.ț&orma contractului de leasing poate fi doar una scrisă. !onform alin.(2) art.3 al egii nr.1:44, leasingul poate aea urm"toarele !orme:

easingul financiar, operaţiune care trebuie să îndeplinească cel puţin una din următoarele condiţii− riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii

contractului de leasing&− suma ratelor de leasing să repre%inte cel puţin 14> din valoarea de intrare a bunului dat în leasing&− contractul de leasing să prevadă e*pres transferul dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului către locatar la e*pirarea contractului&− perioada de leasing să depăşească 7> din durata de funcţionare utilă a bunului obiect al leasingului&

easingul operaţional, operaţiune care nu îndeplineşte nici una din condiţiile contractului de leasing financiar&easingul barter, operaţiune în cadrul căreia locatarul achită valoarea ratelor de leasing prin bunuri al căror proprietar este&easingul compensaţional, operaţiune în cadrul căreia locatorul primeşte în contul ratelor de leasing marfă produsă cu utila-ul obiect al leasingului&ease'bacE, operaţiune în cadrul căreia o parte transmite unei alte părţi dreptul de proprietate asupra unui bun în scopul de a'l lua ulterior în leasing&easingul de consum, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatarul are calitatea de consumator&easingul direct, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul întruneşte concomitent şi calitatea de furni%or al bunului&easingul intern, operaţiune de leasing în cadrul căreia toate subiectele sînt re%idenţi ai "#&easingul internaţional, operaţiune de leasing în cadrul căreia locatorul sau locatarul nu este re%ident al "#.


9/24

9

Termenul contractului de leasing. Potrivit alin.(5) art.7 al egii 1:44, contractul de leasing nu se poate încheia pe un termen mai mic de un an de ladata intrării lui în vigoare. !ontractul de leasing se încheie, de regulă, pe '5' ani şi, destul de rar, pe un termen mai lung. ;ermenul contractului poate finegociat de părţi şi, în mare parte, depinde de costul total al obiectului contractului, de posibilităţile financiare ale locatarului ş.a.

Con inutul contractului de leasingțO particularitate a contractului de leasing constă în faptul că actele normative respective în mod prioritar stabilesc conţinutul acestui contract. Potrivit

alin. (2) art.7 al egii 1:44, contractul de leasing tre#uie s" conţin" clau(e priind:părţile contractante&descrierea bunului ce face obiectul contractului de leasing&valoarea de intrare a bunului, în ca%ul contractului de leasing financiar&valoarea totală a contractului&

valoarea ratelor de leasing şi termenul de plată a acestora&ermenul contractului&

dreptul de opţiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face să încete%e raporturile contractuale&convenţia părţilor asupra asigurării bunului obiect al leasingului (asigurare obligatorie numai în ca%ul leasingului de consum).

n art.8 al egii nr. 1:441 este stipulat că contractul de %n(are


10/24

10

să asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, menţinerea în stare de funcţionare şi folosirea lui numai în conformitate cu clau%elecontractuale&să suporte toate cheltuielile de transport, recepţie, montare, demontare, e*ploatare, întreţinere, păstrare, deservire tehnică, reparaţie, asigurare a bunului,precum şi alte cheltuieli aferente, dacă contractul de leasing nu prevede altfel&să plătească ratele de leasing în modul şi în termenele stabilite în contractul de leasing&să permită locatorului verificarea periodică a stării bunului şi a modului de e*ploatare a bunului obiect al contractului de leasing&să îl informe%e pe locator în timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venită din partea unui terţ&să restituie, la e*pirarea contractului de leasing, locatorului bunul în starea stipulată de contract, luîndu'se în considerare u%ura normală, în ca%ul în care nu'şiva e*ercita dreptul, prevă%ut de pre%enta lege, de a achi%iţiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul.

ocatarul poartă răspundere, în condiţiile egii nr.1:44 şi ale !odului civil, pentru nee*ecutarea sau e*ecutarea neadecvată a contractului de leasing.

Drepturile, o#ligaţiile i r"spunderea %n("torului 4!urni(orului/ș Potrivit art.23 al egii nr.1:44$repturile, obligaţiile şi răspunderea vîn%ătorului (furni%orului) se reglementea%ă de legi, de actele normative ale Fuvernului şi de contractul de vîn%are'cumpărare (furni%are).$acă în contractul de vîn%are'cumpărare (furni%are) este prevă%ută obligaţia vîn%ătorului (furni%orului) de a livra şi instala bunul în termenul şi în loculstabilit de comun acord cu locatarul, îndeplinirea acestei condiţii se autentifică prin acte de recepţionare'predare şi montare semnate de vîn%ător (furni%or) şiocatar dacă contractul nu prevede altfel.

Gîn%ătorul (furni%orul) este obligat direct faţă de locatar pentru garanţiile legale sau convenţionale inerente unui contract de vîn%are'cumpărare. Gîn%ătorulnu răspunde însă în faţa locatorului şi a locatarului pentru acelaşi pre-udiciu.

Tema: CONTRACTUL DE ANTRE2RI=1No iunea, caracterele juridice i importan a contractului de antrepri("ț ș țPotrivit art. 13 !!, prin contractul de antrepri(" o parte (antreprenor) se obligă să efectue%e pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar

aceasta se obligă să recepţione%e lucrarea şi să plătească preţul convenit.!ontractul de antrepri%ă face parte din grupul de contracte civile de e*ecutare a lucrărilor şi prestare a serviciilor.

Caracterele juridice ale contractului de antrepri(":este un contract sinalagmatic (bilateral),cu titlu oneros,comutativ,cu e*ecutare succesivă,consensual.

!ontractele de antrepri%ă nu pot fi e*ecutate în momentul încheierii lor, deoarece pentru e*ecutarea lucrării este necesar un anumit interval de timp.Caracterul consensual al contractului se menţine şi atunci cînd antreprenorul începe e*ecutarea lucrării imediat după încheierea contractului sau o e*ecutăn pre%enţa clientului. !hiar şi în aceste situaţii, e*ecutarea lucrării este anticipată de încheierea contractului, prin care se determină obiectul contractului.

!ontractul de antrepri%ă este un contract consensual, chiar dacă lucrarea se e*ecută asupra unui bun al clientului (reparaţii, transformări etc.), deoarecepredarea bunului în vederea e*ecutării lucrării este posibilă după încheierea contractului.

Contractul de antrepri(" este %nc*eiat cu e$ecutare personal". cest caracter vi%ea%ă numai organi%area şi conducerea lucrării, iar nu şi e*ecutarea eiefectivă. ntreprenorul va fi obligat să e*ecute personal lucrarea numai dacă contractul prevede acest fapt sau dacă aceasta re%ultă din împre-urări (de e*.,abloul comandat unui pictor renumit, intervenţia chirurgicală contractată cu un medic etc.).

Potrivit art. 15 !!, antreprenorul este obligat să e*ecute lucrarea personal doar atunci cînd această obligaţie re%ultă din contract, din împre-urări sau dinnatura lucrării. n toate ca%urile însă, antreprenorul conservă supravegherea lucrării şi răspunderea pentru efectuarea ei.O particularitate a contractului de antrepri(" este faptul că antreprenorul, potrivit art.152 !!, este liber în alegerea modului de e*ecutare a lucrărilor.

ceastă libertate se manifestă prin aceea că antreprenorul, ca profesionist în domeniul respectiv, ca specialist de valoare, mai bine ca oricine cunoaşte modulde efectuare a unei lucrări, care este avanta-oasă şi raţională atît pentru client, cît şi pentru antreprenor. ibertatea antreprenorului se manifestă şi prin faptulcă între acesta şi client nu e*istă nicio legătură de subordonare.

ntrepri%a repre%intă un interes atît pentru antreprenor, cît şi pentru client. Potrivit alin.() art.13 !! "#, o#iectul contractului de antrepri(" poate fiatît producerea sau transformarea unui bun, cît şi obţinerea unor alte re%ultate prin efectuarea de lucrări. 0*ecutînd contractul de antrepri%ă, antreprenorulare posibilitatea de a practica o activitate de producţie, de gospodărire, dobîndind astfel profit. ntrepri%a este un instrument, o formă legală, care îi asigurăantreprenorului posibilitatea de a practica activitatea de antreprenoriat.

2entru client, importanţa contractului de antrepri(" se mani!est" prin aspecte:satisfacerea cerinţelor personale&satisfacerea cerinţelor profesionale&satisfacerea unor cerinţe legate de starea sănătăţii acestuia.

$atorită acestui contract, multe persoane fi%ice, îndeosebi femeile, au posibilitatea de a'şi comanda îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte lucruri, ţinînd seamade solicitările individuale.

6nele persoane fi%ice, în virtutea specificului activităţii profesionale (de e*., mu%icienii, lemnarii) comandă instrumente individuale. Pentru persoanelefi%ice importanţa contractului de antrepri%ă se manifestă prin faptul că unii oameni care suferă de anumite boli sau au defecte fi%ice au posibilitatea de acomanda anumite obiecte pentru a'şi masca defectele.

2articularit" ile contractului de antrepri("țContractul de antrepri(" are urm"toarele particularit"ţi:

antreprenorul efectuea%ă o lucrare la comanda clientului pentru satisfacerea cerinţelor individuale ale acestuia&antreprenorul efectuea%ă o anumită lucrare, din care poate re%ulta producerea sau transformarea unui bun ori obţinerea unui alt re%ultat prin efectuare deucrări&

bunul produs de antreprenor îi aparţine acestuia cu titlu de proprietate pînă la preluarea acestui bun de către client&antreprenorul este independent în alegerea modului de e*ecutare a lucrării&antreprenorul îşi asumă obligaţia să efectue%e o lucrare pe riscul său, adică el poate pretinde remuneraţie, dacă re%ultatul muncii sale va fi materiali%at şi

predat clientului&antreprenorul e*ecută lucrarea pentru o remuneraţie, obţinută, de regulă, după efectuarea şi predarea lucrării, dacă legea sau contractul nu prevăd altfel.

Delimitarea contractului de antrepri(" de alte contracteContractul de antrepri(" se aseam"n" cu contractul de munc", întrucît ambele reglementea%ă procesul de muncă, dar între aceste contracte e*istă

deose#iri esenţiale:


11/24

11

Bbiectul contractului de muncă este activitatea anga-atului în profesia, specialitatea respectivă. +alariul în contractul de muncă se plăteşte, de regulă, dupăcantitatea şi calitatea muncii depuse. Bbiectul contractului de antrepri%ă este re%ultatul muncii şi, în funcţie de acest re%ultat, se plăteşte remunerareaantreprenorului.n contractul de muncă, e*istă raporturi de subordonare între patron şi anga-at, fapt care nu este caracteristic pentru contractul de antrepri%ă (art.152 !!).

Patronul este obligat să organi%e%e şi să diri-e%e procesul de muncă, să asigure securitatea muncii ş.a. nga-atul este obligat să respecte regulamentul deordine interioară, programul de lucru ş.a. ntreprenorul însă, fiind absolut independent şi autonom faţă de client, organi%ea%ă şi diri-ea%ă procesul deefectuare a lucrării de sine stătător, cum îi convine lui.n contractul de muncă, anga-atul nu poate apela la alte persoane pentru efectuarea unei lucrări sau activităţi, care, potrivit contractului de muncă, sînt impuse

anga-atului. n contractul de antrepri%ă, antreprenorul este liber de a'şi alege subantreprenori sau alte persoane care pot efectua lucrarea, comandată de client,n locul antreprenorului.

Pentru dauna cau%ată de anga-at altor persoane în cadrul e*ecutării obligaţiilor profesionale, responsabil este patronul, potrivit regulilor stipulate la art. 2345

!! "#.+pre deosebire de anga-at, antreprenorul e*ecută lucrarea pe propriul său risc. ntreprenorul riscă de a nu fi remunerat, dacă obiectul contractului, pînă lapredarea lui clientului, a pierit fortuit sau dacă terminarea lucrării devine imposibilă nu din vina părţilor.n contractul de muncă, re%ultatele muncii anga-atului devin proprietatea patronului, pe cînd în contractul de antrepri%ă re%ultatul muncii antreprenorului

aparţine acestuia pînă la predarea lui clientului.De contractul de %n(are


12/24

12

retribuţiei, se consideră că s'a convenit, în ca%ul e*istenţei unor tarife, asupra retribuţiei tarifare, iar, în ca%ul ine*istenţei unor tarife, asupra retribuţieiobişnuite.

$acă contractul de antrepri%ă prevede e*ecutarea unor lucrări comple*e, de lungă durată, preţul se determină prin întocmirea devi%ului. $evi%ul sentocmeşte, de regulă, de către antreprenor de comun acord cu clientul şi constituie un calcul al materialelor ce urmea%ă a fi utili%ate şi al lucrărilor ce

urmea%ă a fi e*ecutate.

+tructura leg"turilor contractuale %n raporturile de antrepri("+tructura legăturilor contractuale presupune forma şi modul de participare la raporturile de antrepri%ă şi numărul participanţilor acestui raport.Potrivit art. 15 !!, antreprenorul este obligat să efectue%e prestaţia personal doar atunci cînd această obligaţie este impusă de contract, de împre-urări sau

de natura prestaţiei. ntreprenorul este în drept să încredinţe%e e*ecutarea unor părţi din lucrare unor alţi subiecţi de drept, numiţi subantreprenori . cestucru are loc, de obicei, la e*ecutarea lucrărilor comple*e, de lungă durată, costisitoare, de e*., în construcţii, reparaţii capitale, reconstrucţii, reutilarea,

moderni%area întreprinderilor ş.a. n toate aceste ca%uri, antreprenorul conservă supravegherea şi răspunderea în orice ca%.Leg"turile contractuale %n raporturile de antrepri(" pot !i de urm"toarele tipuri:raporturi directe i nemijlocite între două persoane contractante, client i antreprenor . n acest ca% este vorba de contractul direct dintre două părţi, fărăparticiparea altor persoane&raporturi complexe în cadrul cărora antreprenorul încredinţează executarea unor părţi din lucrare unei sau mai multor persoane, care participă ca

subantreprenori. a e*ecutarea lucrării participă mai multe persoane, însă în acest ca% antreprenorul apare în dublă calitate în raporturile cu clientul, caantreprenor.

$eoarece subantreprenorii contractea%ă numai cu antreprenorul, clientul nu are nicio acţiune contractuală împotriva lor. n schimb, antreprenorul răspundecontractual faţă de client pentru toate lucrările e*ecutate de subantreprenor. n raporturile de antrepri%ă comple*e se încheie minimum două contracte întreclient şi antreprenor şi între antreprenor şi subantreprenor.

9atura -uridică a contractului de subantrepri%ă este aceeaşi ca şi a contractului de antrepri%ă.0*istă şi raporturi între client şi mai mulţi antreprenori, în cadrul cărora clientul încheie contracte separate. ?iecare antreprenor, ca parte contractuală,

e*ecută partea sa de lucrare. $acă mai mulţi antreprenori / coantreprenori / se obligă să e*ecute o lucrare comple*ă de ansamblu, contractînd direct cuclientul, ei nu vor avea calitatea de subantreprenori, chiar dacă unul dintre ei are rolul de coordonator şi îi repre%intă pe ceilalţi în raporturile cu clientul pe

parcursul e*ecutării lucrării. n calitate de antreprenor, fiecare va răspunde pentru partea de lucrare e*ecutată şi are dreptul la partea corespun%ătoare din preţ,deoarece obligaţia civilă cu pluralitate de părţi este con-unctă (divi%ibilă), dacă în contract nu s'a prevă%ut solidaritatea sau indivi%ibilitatea şi nici nu re%ultădin natura prestaţiei care formea%ă obiectul contractului (indivi%ibilitate naturală).

Con inutul contractului de antrepri("țContractul de antrepri(" este un contract sinalagmatic. Potrivit alin.(l) art.743 !! "#, un contract este sinalagmatic dacă fiecare dintre părţi se obligă

reciproc astfel încît obligaţia fiecăreia din ele să fie corelativă obligaţiei celeilalte.

O#ligaţiile antreprenorului:pînă la încheierea contractului, antreprenorul ca specialist trebuie să'şi îndeplinească obligaţia preventivă de informare . !onform art.157 !! "#antreprenorul este ţinut înainte de încheierea contractului să furni%e%e clientului, în măsura în care circumstanţele o permit, toate informaţiile referitoare lanatura lucrării sau prestaţiei, la bunurile şi termenul necesare lucrării sau prestaţiei&să efectue%e lucrarea personal, doar atunci cînd această obligaţie reiese din contract, din împre-urări sau din natura prestaţiei. n celelalte ca%uri,

antreprenorul are dreptul să încredinţe%e e*ecutarea unor părţi din lucrări subantreprenorilor& în schimb antreprenorul răspunde faţă de client pentru toateucrările e*ecutate de subantreprenori&să efectue%e lucrarea pe propriul său risc&să furni%e%e toate materialele necesare e*ecutării contractului, dacă părţile nu au convenit altfel.


13/24

13

conform art.14 !! "#, dacă la recepţionarea lucrării au fost stabilite vicii, antreprenorul, la cererea clientului, este în drept să aleagă fie remediereaviciilor, fie efectuarea unei noi lucrări. ntreprenorul poate refu%a remedierea, dacă este posibilă doar cu cheltuieli disproporţionate&dacă antreprenorul efectuea%ă o nouă lucrare, el poate cere clientului restituirea lucrării afectate de vicii, conform dispo%iţiilor privind re%ilierea contractuluiart.12 !! "#)&

potrivit alin.() art.1 !! "#, antreprenorul are dreptul la retribuţie deplină (globală), dacă lucrarea nu poate fi finali%ată din cau%a materialului necalitativpre%entat de client sau a indicaţiilor acestuia, cu condiţia că antreprenorul şi'a e*ecutat obligaţiile informaţionale.

O#ligaţiile clientului:după e*ecutarea lucrării, clientul este obligat să recepţione%e lucrarea în modul, la locul şi în termenul stabilite de legislaţie sau de contract (art.17 H! "#)&recepţionarea lucrării este o declaraţie prin care clientul acceptă lucrarea, Iu sau fără re%erve. $eclaraţia despre recepţionare poate fi verbală sau scrisă. $acase recepţionea%ă o lucrare comple*ă, se întocmeşte un act de recepţionare. cest document, conform art.18 !! "#, trebuie întocmit în ca%urile cînd înprocesul recepţionării au fost constatate vicii şi abateri de la condiţiile contractului şi de la indicaţiile clientului. ctul de recepţionare trebuie să fie semnat

de păr i sau întocmit unilateral. n acest act se stabilesc modul, condiţiile şi termenele de înlăturare a viciilor şi a abaterilor constatate&țclientul este obligat a achita retribuţia prevă%ută de contract. $upă recepţionarea lucrării, clientul este obligat să plătească retribuţia convenită de părţi, dacăegislaţia sau contractul nu prevăd plata în rate sau în alt mod (alin.(l) art.1 !! "#), însă dacă părţile nu au stabilit cuantumul retribuţiei, se consideră că

s'a convenit, în ca%ul e*istenţei unor tarife, asupra retribuţiei tarifare, iar în ca%ul ine*istenţei unor tarife, asupra retribuţiei obişnuite (alin.() art.15 !!"#)&clientul este obligat a plăti retribuţia globală stabilită şi în ca%ul cînd antreprenorul reduce costul lucrării în raport cu cel stipulat în contract , fără reducereacalităţii şi cantităţii lucrării (alin.(l) art.17 !! "#).

Drepturile clientului!lientul este în drept să ceară de la antreprenor e*ecutarea unei anumite lucrări, pentru care el are un interes personal. !lientul este în drept să dea

antreprenorului indicaţii referitoare la modul de e*ecutare a lucrării, care sînt obligatorii pentru antreprenor.Potrivit alin.(l) art.14 !! "#, dacă lucrarea are vicii, clientul poate cere remedierea lor. 0l este, de asemenea, în drept de a stabili un termen pentru

nlăturarea viciilor depistate. $acă antreprenorul nu efectuea%ă lucrările necesare în acest termen, clientul este în drept să înlăture el însuşi viciul şi să cearăcompensarea de către antreprenor a cheltuielilor efectuate, dar numai în ca%ul cînd antreprenorul refu%ă remedierea viciilor din cau%a costurilor disproporţionale (alin.(l) art.1 !! "#).

$acă lucrările de remediere a viciilor se efectuea%ă de către client, acesta este în drept să ceară de la antreprenor un avans pentru cheltuielile de remedierea viciilor.!lientul are, de asemenea, dreptul să ceară re%ilierea contractului din cau%a viciilor (art.15 !! "#).$acă clientul nu şi'a reali%at drepturile cu privire la remedierea viciilor sau re%ilierea contractului, el poate, potrivit art.13 !! "#, reduce retribuţia cu o

sumă corespun%ătoare diminuării valorii lucrării din cau%a viciului.

Riscurile %n contractul de antrepri("Categoriile de riscuri:

riscul lucrării %contractului& (art.13 şi 1 !! "#). Prin contractul de antrepri%ă, antreprenorul se obligă să efectue%e pe riscul său o anumită lucrare. $acăe*ecutarea contractului (predarea lucrării e*ecutate) devine imposibilă din cau%e de forţă ma-oră, antreprenorul nu are dreptul la plata preţuluiremuneraţiei), dat fiind faptul că nu a predat clientului re%ultatul muncii sale. Potrivit art. 1 !! "#, dacă finali%area lucrării devine imposibilă din motivendependente de voinţa părţilor, antreprenorul nu are dreptul să ceară plata retribuţiei. ntreprenorul are dreptul la retribuţie dacă imposibilitatea terminăriiucrării survine din cau%a materialului necalitativ pre%entat de client sau a indicaţiilor acestuia, cu condiţia că antreprenorul şi'a e*ecutat obligaţiilenformaţionale&

riscul materialelor (art.134 !! "#). "iscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunurilor (materialelor) necesare e*ecutării contractului îl suportă cel care le'afurni%at, dacă în contract nu este prevă%ut altfel&riscul obiectului contractului (art.1 !! "#). Potrivit acestei norme, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea luil suportă antreprenorul. cest risc trece la client odată cu recepţionarea lucrării. n ca%ul în care clientul întîr%ie să recepţione%e lucrarea, riscul trece asupraui de la data la care s'a pus în întîr%iere.

R"spunderea p"r ilor pentru nee$ecutarea sau e$ecutarea necorespun("toare a o#liga iilor contractualeț țBbligaţiile contractuale pot fi încălcate atît de antreprenor, cît şi de client. n materia contractului de antrepri%ă se aplică normele generale cu privire la

răspunderea pentru nee*ecutarea sau e*ecutarea necorespun%ătoare a obligaţiilor contractuale, prevă%ute la art. 4 !! "#. 9ormele ce reglementea%ă contractul de antrepri%ă stabilesc numai ca%urile speciale care ţin de natura acestui contract, de răspunderea pentru nee*ecutarea

obligaţiilor contractuale. 2otriit regulii generale, răspunderea apare sub formă de compensare pentru pre-udiciul cau%at şi alte forme prevă%ute de lege.n contractul de antrepri%ă, părţile pot conveni, de comun acord, asupra răspunderii contractuale în formă de penalităţi, dar acestea pot fi aplicate doar dacă

e*istă o clau%ă contractuală în acest sens sau dacă sînt prevă%ute de lege.Potrivit art. 131 !! "#, antreprenorul este obligat să informe%e clientul despre necesitatea depăşirii esenţiale a devi%ului. 9erespectarea unei astfel deobligaţii acordă clientului dreptul de a cere re%ilierea contractului şi repararea pre-udiciului cau%at.ntreprenorul răspunde pentru nee*ecutarea obligaţiilor informaţionale, prevă%ute la art. 14 !! "#, dacă această încălcare a cau%at un pre-udiciuclientului.

'n cele mai !recente ca(uri, în contractul de antrepri%ă răspunderea antreprenorului se manifestă prin suportarea cheltuielilor suplimentare necesarepentru diminuarea viciilor şi abaterilor stabilite în cadrul recepţionării lucrării dar numai cu condiţia că clientul, în actul de recepţionare, a notificatpretenţiile şi re%ervele sale cu privire la viciile şi abaterile constatate. n ca% contrar, antreprenorul nu poartă răspundere pentru viciile şi abaterile stabilite larecepţionarea lucrării. 0*istă însă o e$cepţie de la aceast" regul", cînd antreprenorul poartă răspundere în toate ca%urile pentru viciile ascunse. Potrivit alin.5) art.18 !! "#, clientul care a acceptat lucrarea fără re%erve conservă totuşi drepturile împotriva antreprenorului în ca%ul viciilor ascunse."ăspunderea antreprenorului se manifestă şi prin faptul că el suportă nu numai toate cheltuielile necesare pentru înlăturarea viciilor şi abaterilor stabilite în

cadrul recepţionării lucrării, dar şi alte cheltuieli, în special cheltuielile de transport, de deplasare, de muncă, precum şi preţul materialelor (alin. () art.14!! "#).ntreprenorul este obligat să repare pre-udiciul cau%at clientului, care a apărut prin re%ilierea contractului din cau%a viciilor (alin.(5) art.15 !! "#).!lientul poartă răspundere pentru pre-udiciul cau%at antreprenorului dacă el, fiind informat de către antreprenor la timp şi în modul corespun%ător, nunlocuieşte în termenul convenit materialul inutili%abil sau necalitativ, nu schimbă indcaţiile referitoare la modul de e*ecutare a lucrării sau nu înlătură alte

circumstan e care ameninţă trăinicia sau utilitatea lucrării (art.12 !! "#).ț"ăspunderea clientului apare şi atunci cînd imposibilitatea terminării lucrării are loc din cau%a materialului necalitativ pre%entat de client sau a indicaţiilor acestuia, iar antreprenorul şi'a e*ecutat obligaţiile informaţionale (alin.() art.1 !! "#).Potrivit art.1 !! "#, dacă viciile au fost trecute sub tăcere cu viclenie, antreprenorul nu poate invoca o convenţie prin care drepturile clientului privindviciile sînt e*cluse sau restrînse."ăspunderea părţilor în contractul de antrepri%ă poate surveni doar pe parcursul termenului de prescripţie, care este de 2 an din momentul recepţionăriiucrării.


14/24

14

cţiunea, care se referă la construcţii, poate fi intentată în decursul a ani. $acă contractul prevede recepţionarea lucrării pe părţi, termenul de prescripţiecurge din %iua recepţionării lucrării în ansamblu (art.18 !!).Potrivit art.11 !! "#, dacă legislaţia sau contractul stabileşte un termen de garanţie, reclamaţia poate fi înaintată în interiorul acestui termen. ;ermenul deprescripţie curge din momentul înaintării reclamaţiei, iar dacă reclamaţia nu a fost înaintată, termenul de prescripţie curge de la data e*pirării termenului degaranţie.

'ncetarea raporturilor contractuale de antrepri("!ontractul de antrepri%ă încetea%ă în ca%urile şi în condiţiile normelor generale. Ca(urile de %ncetare a antrepri(ei s%nt:

e*ecutarea obligaţiilor contractuale&pieirea bunului în timpul e*ecutării contractului& re%ilierea contractului pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor uneia dintre părţi&alte ca%uri legale de încetare (imposibilitatea de e*ecutare etc.).

!a orice contract sinalagmatic, antrepri%a poate fi re%iliată la cererea uneia din părţi pentru nee*ecutarea obligaţiilor de către cealaltă parte.Temeiuri speciale pentru %ncetarea raportorilor contractuale: clientul, potrivit art.13 !! "#, poate re%ilia contractul oricînd pînă la reali%area

completă a lucrării, fiind obligat să plătească antreprenorului retribuţia pentru lucrările efectuate şi să repare pre-udiciul cau%at prin re%iliere.!lientul nu este obligat să motive%e cererea sa de re%iliere a contractului. Bbligaţia principală a acestuia, în asemenea ca%, constă în faptul ca el să

plătească antreprenorului retribuţia pentru lucrul efectuat şi să repare pre-udiciul cau%at.B altă posibilitate de re%iliere a contractului din iniţiativa clientului pentru un viciu al lucrării este stipulată la art.15 !! "#.O noa ie cu priire la %ncetarea raporturilor contractuale:ț potrivit art.133 !! "# decesul beneficiarului nu atrage încetarea contractului decît în

ca%ul în care e*ecutarea lui devine imposibilă sau inutilă. ceastă regulă este de natură dispo%itivă şi poate fi aplicată doar în ca%ul în care e*ecutarea devinemposibilă sau inutilă. "e%ilierea poate avea loc în ca%ul decesului clientului care a comandat un portret şi care po%a în faţa pictorului, sau în ca%ul cînd a fost

comandată o pereche de încălţăminte pentru un client care avea un defect fi%ic la un picior şi care a decedat.Temeiuri speciale de re(iliere a contractului din iniţiatia antreprenorului: potrivit art.135 !!, în ca%ul în care nu e*istă un motiv temeinic pentru

re%iliere, antreprenorul poate re%ilia contractul doar în aşa mod, încît clientul să obţină pe o altă cale lucrarea. ntreprenorul, de regulă, poate cere re%iliereaanticipată a contractului doar cînd e*istă un motiv temeinic pentru re%iliere, în ca% contrar, contractul poate fi re%iliat numai în aşa mod încît clientul săobţină pe o altă cale lucrarea. $acă în situaţia reală clientul nu are posibilitate de a obţine pe o altă cale lucrarea, re%ilierea contractului nu poate avea loc. B

asemenea situaţie se poate isca în ca%ul cînd într'o localitate rurală lucrările pot fi efectuate de unicul antreprenor, care este monopolist în profilul respectivde lucrări. +copul normei stipulate la art.135 !! "# este prote-area, asigurarea intereselor clientului, intereselor consumatorului.

Un alt temei de re(iliere a contractului )i reparare a prejudiciului din iniţiatia antreprenorului: potrivit art.12 !! "# antreprenorul este în dreptsă ceară re%ilierea contractului şi repararea pre-udiciului cau%at, daci clientul, fiind informat de antreprenor la timp şi în modul corespun%ător, nu înlocuieşten termenul convenit materialul inutili%abil sau necalitativ, nu schimbă indicaţiile referitoare la e*ecutarea lucrării sau nu înlătură alte circumstanţe care

ameninţă trăinicia sau utilitatea lucrării.$ecesul sau incapacitatea antreprenorului, potrivit art. 13 !! "#, de regulă nu atrage încetarea contractului. ncetarea poate surveni doar dacă contractul

a fost încheiat datorită calităţilor personale ale acestuia şi nu poate fi continuat într'o manieră adecvată de către succesorul în activitate, ca% în care clientulare dreptul de a re%ilia contractul. $e e*., contractul este re%iliat în legătură cu moartea unui pictor renumit, care e*ecuta o comandă a clientului, iar succesorii lui, nefiind pictori, nu pot finisa lucrarea începută.

Contractul de antrepri(" pentru construc ii capitaleț

Cel mai cunoscut tip de antrepri(" este antrepri(a %n construcţii: construire (reconstruire, consolidare, modificare, e*tindere etc.) de clădiri şi altemobile (căi de comunicaţie, dotări subterane, împre-muiri etc.), precum şi lucrări de instalaţii şi reparaţii la construcţii, inclusiv activităţi de proiectare aucrărilor de construcţii.

O particularitate a CC R- constă în faptul că el nu stipulea%ă norme speciale care ar reglementa contractul de antrepri%ă pentru construcţii capitale. ancheierea oricărui tip al contractului de antrepri%ă, în funcţie de specificul său, în contract trebuie să fie stipulate toate trăsăturile caracteristice acestuia.

La %nc*eierea contractului de antrepri(" pentru construcţii capitale, tre#uie s" se in" seama de urm"toarele particularit"ţi:țn calitate de antreprenor poate apărea orice persoană fi%ică sau -uridică care efetuea%ă lucrări de construcţii. 6na din condiţiile desfăşurării acestui gen de

activitate este pre%enţa licenţei, care permite efectuarea lucrărilor de construcţii sau alte lucrări legate de construcţii. ;oate întreprinderile industriei deconstrucţii pot fi clasificate în 5 grupeorgani%aţii de proiectare,organi%aţii de procurare şi de fabricare a materialelor de construcţie,organi%aţii de monta- şi construcţii&pînă la încheierea contractului, potenţialii participanţi la contract pot încheia o înţelegere preventivă, un protocol de intenţii sau alt document, un antecontractalin (5) art.71 !! "#), care obligă părţile pe viitor să încheie un contract de antrepri%ă pentru construcţii capitale&

una din sarcinile clientului, pînă la încheierea contractului, este pregătirea documentaţiei necesare documentele de proiectare şi devi%, certificatul deurbani%are şi alte documente. Pentru aceasta, de regulă, se încheie un contract cu organi%aţiile speciali%ate de proiectare. n practică se utili%ea%ă şi proiecte'ip pentru unele obiective&

o altă obligaţie a clientului este asigurarea finanţării construcţiei. !onstrucţia capitală poate fi efectuată din resursele financiare proprii ale clientului, dincontul creditului bancar sau din contul bugetului local sau de stat&n toate ca%urile de construcţie capitale este foarte important de respectat egea privind autori%area e*ecutării lucrărilor de construcţie nr.25:424.

La %nc*eierea contractului de antrepri(" pentru construcţii capitale se aplic" o procedur" special", care cuprinde etape:ntocmirea documentelor de proiectare şi devi%,ntocmirea de către antreprenor a proiectului contractului şi coordonarea, definitivarea conţinutului,

semnarea contractului.n contractul de antrepri%ă pentru construcţii capitale se utili%ea%ă o structură comple*ă de legături contractuale, în care, pe lîngă antreprenorul general,

participă şi subantreprenorul, care efectuea%ă lucrări speciale.O importanţ" deose#it" %n contractul de construcţii capitale are termenul de e$ecutare a lucr"rilor. 0*istă anumite norme pentru efectuarea

ucrărilor de construcţie, în funcţie de tipul, volumul, costul obiectului şi altele. a contractul respectiv, ca parte integrantă, poate fi ane*at un orar de

e*ecutare a lucrărilor.O clau(" !oarte important", care %n mod o#ligatoriu urmea(" a !i inclus" %n contract, este clau(a cu priire la calitatea construcţiei. ceastă clau%ă

urmea%ă a fi stipulată în contract, luîndu'se în consideraţie criteriile egii privind calitatea în construcţii nr.72:211.Pentru asigurarea calităţii şi responsabilităţii an

conspect drept civil partea specială 1 lucrarea de control (1)

Documents