1

1

DREPT CIVIL CONSPECT

CARACTERIZARE GENERALA A DREPTULUI CIVIL ROMANESC

Cap .I. Noiunea, rolul, principiile si delimitarea dreptului civil romnesc

1 Noiunea dreptului civil romn

1.1 Definiia

Dreptul civil romn este acea ramur de drept ca re reglementeaz raporturile j uridice patrimoniale si

nepatrimoniale stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe poziii de egalitate juridic.

Primul element al definiiei precizeaz ca dreptul civil este o ramur a a dreptului o colecie de norme juridice

grupate la rndul lor in aa numitele instituii ale dreptului civil romn care sunt:

1. Raportul juridic civil;

2. Actul juridic civil;

3. Prescripia extinctiva;

4. Subiectele dreptului civil;

5. Drepturile reale principale;

6. Obligaiile civile;

7. Contractele civile speciale;

8. Drepturile de proprietate intelectual;

9. Succesiunile.

Al doilea element al definiiei precizeaz obiectul dreptului civil : reglementarea raporturilor patrimoniale care sunt

acele raporturi care pot fi evaluate in bani , pecuniar si nepatrimoniale , raporturi care nu pot fi evaluate in bani.

Dreptul civil nu reglementeaz toate raporturile patrimoniala sau nepatrimoniale din societate ; si alte ramur i de

drept au ca obiect reglementar ea de raporturi patrimoniale s au nepatrimoniale precum: dreptul constituion al, dreptul

administrativ, dreptul financiar, dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul familiei etc.

Raporturile patrimoniale civile (reglementate de dreptul civil) sunt:

1. raporturile reale acele raporturi care au in co ninutul lor drepturi reale (drept ul de proprietate si

celelalte drepturi reale);

2. raporturi obligaionale acele raporturi care au in coninutul lor drepturi de crean.

Raporturile nepatrimoniale civile sunt:

1. raporturi care privesc existenta si integritatea subiectelor de drept civil raporturi care au in coninutul

lor drepturi nepatrimoniale precum dreptul la viat a, dreptul la ocrotirea sntii, dreptul la reputaie,

etc.

2. raporturi de identificare acele raporturi care au in co ninutul lor drepturi nepatrimoniale care permit

individualizarea subiectelor d e drept civil precum dreptul l a nume,dreptul la domiciliu, d reptul la

denumire in cazul persoanei juridice, etc.;

3. raporturi generate de creaia intelectual - acele raporturi care au in coninutul lor drepturi care au ca

izvor opera literar, tiinific, artistic sau invenia.

Dup felul subiectelor lor, raporturile civile pot fi :

- raporturi intre persoane fizice;

- raporturi intre persoane juridice;

- raporturi mixte.

Al treilea element al definiiei consacra subiectele raporturilor de drept civil care sunt :

- persoana fizic omul privit individual si

- persoana juridic colectiv de oameni care in condiiile legii are calitatea de subiect colectiv de drept civil

Al patrulea element al definiiei stabile te poziia juridica a subiectelor raportului juridic civil care este de egalitate

juridic; egalitatea juridic a prilor este att o metoda de reglementare specifica dre ptului civil cat si o caracteristica a

raportului de drept civil

1.2 Terminologie

Expresia de drept civil este ntrebuinat cu trei nelesuri:

- ramur de drept adic totalitatea normelor ju ridice ; in strnsa legtur cu aceasta reprezentare se afl a

noiunile de drept obiectiv si drept pozitiv;

- drept subiectiv civil adic posibilitatea recunoscuta de legislaia civila s ubiectului activ titularul dreptului

subiectiv civil - in virtutea creia acesta poa te avea o anumita conduita sau poate pretinde o anumita

conduita corespunztoare dreptului sau de la subiectului pasiv iar la neovie poate face apel la fora coercitiva

a statului in vederea proteciei dreptului sau;

- o ramura a tiinei juridice adic acea ramura a tiinei juridice ce are ca obiect stud ierea dreptului civil ca

ramura de drept

2 Rolul dreptului civil romn

2.1 Poziia dreptului civil de drept comun

Poziia dreptului civil de drept comun se regsete in urmtoarea idee : atunci cnd unei alte ramuri de drept ii

lipsescreglementari proprii p entru un anumit aspect al unui raport juridi c, se apeleaz la norma corespunztoare

dreptului civil.

2

Se poate spune ca dreptul civil mprumut din normele sale altor ramuri de drept atunci cnd acestora le lipsesc

normele proprii de reglementare. Acest mprumut se poate face :

- explicit prin formule precum :prezentul cod se completeaz cu prevederile legislaiei civile , formule incluse

in cuprinsul actului normativ sau

- tacit , atunci cnd ramura respectiva nu cuprinde reglementari speciale pentru anumite aspecte se apeleaz

la normele dreptului civil

2.2 Alte aspecte ale rolului dreptului civil

Dreptul civil ocupa un rol imp ortant, chiar central in sistemul dreptului romanesc si aceasta poziie este conferita

de rolul sau in ceea ce privete ocrotirea valorilor att patrimoniale cat si nepatrimoniale ale omului.

3 Principiile dreptului civil romn

3.1 Enunarea categoriilor de principii

Dup vocaia si domeniul de aplicare se disting:

- principii generale ale dreptului roman sunt principii generale ale l egislaiei romne si sunt cons acrate in

special de Constituie:

- principiul democraiei;

- principiul egalitii in fata legii;

- principiul legalitii;

- principiul separaiei puterilor in stat ;

- principii generale ale dreptului civil;

- principiul proprietii;

- principiul egalitii in fata legii civile;

- principiul mbinrii intereselor personale cu cele generale

- principiul ocrotirii - garantrii drepturilor subiective civile .

- principii specifice unei sau unor instituii de drept civil sunt idei de baza care se apli ca fie numai unei

instituii de drept civil fie ctorva dintre instituiile de drept civil (principiul consensualismului, principiul forei

obligatorii (pacta sunt servanta ), principiul irevocabilitii , principiul relativitii , p rincipiul ocrotirii bunei

credine, etc.

3.2 Principiile fundamentale ale dreptului civil

3.2.1 Principiul proprietii

Acest principiu este consacrat in Co nstituie (art.44 si art.136) dar si in normele dreptului ci vil. Astfel

Constituia Romniei prevede in cuprinsul art.44 (Dreptul de proprietate private) urmtoarele:

(1) Dreptul de proprietate, precum i creanele asupra statului, sunt garantate. Coninutul i limitele acestor drepturi sunt

stabilite de lege.

(2) Proprietatea privat este garantat i ocrotit n mod egal de lege, indiferent de titular. Cetenii strini i apatrizii pot

dobndi dreptul de proprietate privat asupra terenurilor numai n condiiile rezultate din aderarea Romniei la Uniunea

European i din alte tratate internaionale la care Romnia este parte, pe baz de reciprocitate, n condiiile prevzute

prin lege organic, precum i prin motenire legal.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat dect pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivit legii, cu dreapt i prealabil

despgubire.

(4) Sunt interzise naionalizarea sau orice alte msuri de trecere silit n proprietate public a unor bunuri pe baza

apartenenei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt natur discriminatorie a titularilor.

(5) Pentru lucrri de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprieti imobiliare, cu obligaia de

a despgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau construciilor, precum i pentru alte daune

imputabile autoritii.

(6) Despgubirile prevzute n alineatele (3) i (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, n caz de divergen,

prin justiie.

(7) Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti, precum

i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(8) Averea dobndit licit nu poate fi confiscat. Caracterul licit al dobndirii se prezum.

(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infraciuni ori contravenii pot fi confiscate numai n condiiile legii.

Tot Constituia Romniei in cuprinsul art.136 (Proprietatea) consacra urmtoarele:

(1) Proprietatea este public sau privat.

(2) Proprietatea public este garantat i ocrotit prin lege i aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale.

(3) Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional,

plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite

de legea organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice.

(4) Bunurile proprietate public sunt inalienabile. n condiiile legii organice, ele pot fi date n administrare regiilor

autonome ori instituiilor publice sau pot fi concesionate ori nchiriate; de asemenea, ele pot fi date n folosin gratuit

instituiilor de utilitate public.

(5) Proprietatea privat este inviolabil, n condiiile legii organice.

3

Codul civil roman dezvolta la rndul sau principiul proprietii (art.480, art.481) ; acelai principiu al

proprietii este dezvoltat si in alte acte normative precum:

- Legea 15/1990 privind reorganizarea unitilor economice de stat ca regii autonome si societi comerciale;

- Legea 18/1991 legea fondului funciar;

- Legea 33/1991 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

- Legea 7/1996 a cadastrului si publicitii imobiliare;

- Legea 10 /2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 06 martie 1947 22

decembrie 1989

3.2.2 Principiul egalitii in faa legii civile

Acest principiu este consacrat pentru persoanele f izice de art.4 alin.2 din Decr etul 31/1954 privit or la

persoanele fizice si persoanele juridice astfel:Sexul, rasa, naionalitatea, religia, gradul de cultura sau originea nu au nici

o nrurire asupra capacitaii.Acelai principiu este consfinit si de art.4(2) si art.16 din Constituie.

In privina persoanelor juridice principiul egalitii in fata legii civile se aplica pe categorii de subiecte de drept

civil in funcie de scopul persoanei juridice.

3.2.3 Principiul mbinrii intereselor individuale cu cele generale

Acest principiu este consacrat de Decretul 31/1954 astfel:

- pentru persoanele fizice art.1 alin.1 spune ca Dreptu rile civile ale persoanei fizi ce sunt recunoscute cu

scopul de a se satisface inter esele personale materiale sau culturale in acord cu interesul obtesc, potrivit

legii si regulilor de convieuire

- pentru persoana juridic art.26 lit. e prevede c este persoana juridica acel c olectiv de oameni cu o

organizare de sine stttoare si un patrimoniu afectat realizrii unui anumit scop , in acord cu interesul

obtesc.

Exercitarea drepturilor civile cu nclcarea acestui principiu constituie abuz de drept si se sancioneaz ca atare

3.2.4 Principiul ocrotirii (garantrii) drepturilor subiective civile

Acest principiu este consacrat de Constituia Romniei ( art.1(3) ,18,21,25,26-30,44,46 etc.) precum si in :

- Decretul 31/1954 art. 3 alin.1 :Drepturile civile sunt ocrotite de lege. ;

- Pactul Internaional privind drepturile civile si politice ale omului ratificat de Romnia prin Decretul 212 din

1974

4 Delimitarea dreptului civil

4.1 Necesitatea si criteriile delimitrii

Necesitatea delimitrii dreptului civil de alte ramuri ale dreptului deriva din doua raiuni:

- practic in vederea stabilirii crei ramuri de drept aparine raportul juridic in discuie pentru ca ulterior sa se

poat stabili care norme de drept sunt aplicabile cazului: normele dreptului civil sau normele altei ramuri de

drept;

- teoretic problema delimitrii este impusa datorita existentei multor asemnri (si nu numai deosebiri) intre

raporturile reglementate de diferite ramuri de drept.

In operaiunea de delimitare sunt utilizate criterii; pentru delimitare pot fi ntrebuinate toate aceste criterii sau

numai o parte din ele: :

- obiectul de reglementare = categorie omogen si unitar de relaii sociale crora le corespunde un mnuchi

unitar si uniform de norme juridice de reglementare. Obiectul dreptului civil il constituie doua mari categorii de

raporturi sociale:patrimoniale si nepatrimoniale insa nu toate raporturile patrimoniale sau nepatrimoniale sunt

reglementate de dreptul civil ci doar raporturile reale si obligaionale din categoria celor patrimoniale precum

si cele ce vizeaz: 1) existenta si integritatea persoanelor , 2) individualizarea si identificarea persoanelor si

3) creaia intelectuala din categoria celor nepatrimoniale.

- metoda de reglementare = modalitatea de influenare a relaiilor sociale de ctre stat prin edictarea normelor

juridice. Specific pentru dreptul civil este relaia de egalitate juridica intre subiectele de drept; aceasta regula

este specifica si altor ramuri de drept dar in cazul anumitor ramuri de drept apare o relaie de subordonare a

prilor sau chiar o combinare a celor doua raporturi ( de subordonare si de egalitate)

- calitatea subiectelor = specific dreptu lui civil este faptul ca subie ctelor de drept civil nu li se cere a avea o

calitate speciala ci doar acee a generala de persoana fizica sau persoana juridic. Alte ramuri de drept

solicita subiectului de drept sa ndeplineasc o calitate specifica :comerciant, ruda, cetean etc.

- caracterul normelor = caracteristice dreptului civil ii sunt normele dispozitive ( permisive sau supletive) in timp

ce in cazul altor ramuri de drept sunt predominante normele imperative (onerative sau prohibitive).

- specificul sanciunilor = caracteristica dreptului ci vil este sanciunea de restabilirea a dreptului subiectiv civil

nclcat fie prin repararea prejudiciului in cazul drepturilor patrimoniale nclcate fie prin ncetarea vtmrii

dreptului nepatrimonial nclcat

- principiile = daca intr-un caz determinat pot fi ident ificate principiile :propriet ii, egalitii in fata legii,

mbinrii interesului propriu cu cel obtesc si cel al ocrotirii drepturilor subiective , pana la proba contrarie se

poate considera ca ne aflam in fata unui raport juridic civil

4

4.2 Ramurile de drept fata de care se delimiteaz dreptul civil

4.2.1 Dreptul constituional si dreptul civil

Dreptul constituional este ramura de drept care conine nor me fundamentale pentru existen ta si dinuirea

statului de drept romn; reglementeaz: bazele statului romn , organele statului, dr epturile si ndatoririle fundamentale

ale ceteanului , nsemnele statului romn. Intr-o privire sintetica asemnrile si deosebirile fata de dreptu l civil sunt

urmtoarele:

- in privina obiectului de reglementare daca in dreptul civil majorita re sunt raporturile patrimoniale in dreptul

constituional majoritare sunt raporturile nepatrimoniale;

- in privina metodei de reglementare daca subiectele raportului de drept civil se afla pe picior de egalitate

juridica in cazul dreptului constituional subiectele se afla in relaii de subordonare;

- in privina calitii subiectelor , dreptul constituional impune existenta unei caliti excepionale : organ de

stat, cetean, etc.

- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului constituional sunt normele imperative

in timp ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;

- sanciunea este specifica in cazul dreptului constituional (cum ar fi suspendarea din funcie) si nu presupune

un proces pe cnd in dreptul civil restabilirea dreptului subiectiv nclcat ca si sanciune poate fi obinut de

regula prin proces;

- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.

4.2.2 Dreptul administrativ si dreptul civil

Dreptul administrativ este ram ura de drept care reglementeaz raporturile juri dice nscute in interiorul

administraiei publice ; conine normele juridice ce reglementeaz realizarea puter ii executive in stat . Intr-o privire

sintetica asemnrile si deosebirile fata de dreptul civil sunt urmtoarele:

- in privina obiectului de reglementare daca in dreptul civil majoritare sunt raporturile patrimoniale in dreptul

administrativ majoritare sunt raporturile nepatrimoniale;

- in privina metodei de regl ementare daca subiectele rapor tului de drept civil se afla pe picior de egalitate

juridica in cazul dreptului administrativ subiectele se afla in relaii de subordonare;

- in privina calitii subiectelor , dreptul administrativ impune ca mcar un subiect sa aib o calitate specifica

de organ al administraiei publice;

- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului administrativ sunt normele imperative in

timp ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;

- sanciunea este specifica in cazul dreptului administrativ cum ar fi amenda contravenional sau confiscarea;

Apropierea dintre dreptul civil si cel administrativ se regsete in practica in situaiile in care ncheierea unui

act civil este condiionat de ncheierea in prealabil a unui act administrativ de autorizare.

4.2.3 Dreptul civil si Dreptul financiar

Dreptul administrativ este ram ura de drept care reglementeaz raporturile juridice nscute in procesul

colectrii si distribuirii sumelor cuprinse in bugetul de stat ; conine normele juridice ce reglementeaz finanele publice.

Intr-o privire sintetica asemnrile si deosebirile fata de dreptul civil sunt urmtoarele:

- in privina obiectului de reglementare in ambele cazuri majoritare sunt raporturile patrimoniale;

- in privina metodei de reglementare daca subiectele raportul ui de drept civil se afla pe picior de egalitate

juridica in cazul dreptului financiar subiectele se afla in relaii de subordonare;

- in privina calitii subiecte lor , dreptul administrat iv impune ca ntotdeauna un subiect sa aib o calitate

specifica de organ cu atribuii fiscale al statului;

- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului fiscal sunt normele imperative in timp

ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;

- sanciunea este specifica in cazul dreptului fiscal cum ar fi dobnda penalizatoare aferenta ntrzierii la plata

obligaiilor fiscale;

- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.

4.2.4 Dreptul civil si Dreptul comercial

Dreptul comercial ( diferit de dreptul comerulu i internaional) este ramura de drept care regl ementeaz

raporturile juridice nscute in activitatea comerciala inte rn realizata de ctre comerci ani. Intr-o privire sintetica

asemnrile si deosebirile fata de dreptul civil sunt urmtoarele:

- in privina obiectului de regl ementare in ambele cazuri maj oritare sunt raporturile patrimoniale;in dreptul

comercial raporturile nepatrimoniale sunt mult mai puine dect in cazul dreptului civil;

- in privina metodei de reglementare in ambele cazuri subiectele se afla pe picior de egalitate;

- in privina calitii subiectelor , dreptul comercial impune ca mcar un subiect sa aib o calitate specifica de

comerciant;

- in privina caracterului normelor juridice , sunt caracteristice normele dispozitive in ambele cazuri;

- in ambele ramuri exista sanciunea rspunderii contractuale insa exista diferene in ceea ce privete regimul

juridic al rspunderii civile si cea comerciala;

principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.

5

4.2.5 Dreptul civil si Dreptul familiei

Dreptul familiei este ramura de drept care reglementeaz raporturile pers onale sau patrimoniale care

izvorsc din cstorie, rudenie, adopie si raporturile asimilate. Intr-o privire sintetica asemnrile si deosebirile fata de

dreptul civil sunt urmtoarele:

- in privina obiectului de regl ementare daca in dreptul civil majoritare sunt raporturile patrimoniale in dreptul

familiei majoritare sunt raporturile nepatrimoniale;

- in privina metodei de reglementare in ambele ramuri este utilizata metoda egalitii juridice cu excepiile din

dreptul familiei privitoare la relaia printe copil;;

- in privina calitii subiectelor , dreptul familiei impune existenta unei caliti speciale : printe, so, etc.

- in privina caracterului normelor juridice , majoritare in cazul dreptului familiei sunt normele imperative in timp

ce dreptului civil ii sunt caracteristice normele dispozitive;

- sanciunea este specifica in cazul dreptului familiei (cum ar fi decderea din drepturile printeti);

- principiile sunt si comune si specifice fiecrei ramuri in parte.

4.2.6 Dreptul civil si Dreptul procesual civil

Dreptul procesual civil este r amura de drept care reglemente az modul de judecata si de rezolv are a

pricinilor privitoare la drepturi subiective civile precum si modul de punere in executare a hotrrilor judectoreti sau

a altor titluri executorii. Corelaia dintre dreptul civil si dreptul procesual civil este data de expresia potrivit creia acesta

din urma reprezint latura sancionatoare a dreptului civil.

4.2.7 Dreptul civil si Dreptul internaional privat

Dreptul internaional privat este ramura de drept care reglementeaz raporturi juridice caracteristice dreptului

civil sau dreptului familiei c u deosebirea ca privete acele raporturi care conin un element de extraneit ate: cetenia

strina, naionalitatea strina, situarea in strintate a bunurilor, ncheierea sau executarea in strintate a unui contract

etc.

Metoda specifica de reglementare este cea de indicare prin norma conflictuala sau de trimitere la lege a

aplicabila unui raport juridic cu element de extraneitate.

4.2.8 Dreptul civil si Dreptul penal

Deosebirile intre cele doua ramuri de drept sunt evidente prin aplicarea oricreia dintre criteriile de delimitare

dar trebuie reinut faptul ca dreptul penal ocrotete drepturi subiective civile si utilizeaz concepte si no iuni specifice

dreptului civil precum : dreptul de proprietate, convieuire etc.

4.2.9 Dreptul civil si Dreptul procesual penal

Deosebirile intre cele doua ramuri de drept sunt evidente prin aplicarea oricreia dintre criteriile de delimitare

dar trebuie reinut faptul ca cele doua ramuri de drept mprumut reciproc noiuni si termeni precum : parte civila, parte

responsabila civilmente, capacitate de exerciiu etc.

4.2.10 Dreptul civil si Dreptul ecologic

Dreptul ecologic este ramura d e drept care reglementeaz conduita oamenilor in vederea ocrotirii mediului

nconjurtor; este o ramura de drept cu semnificaie inter naional iar dreptul civil es te beneficiarul reglementarilor

specifice dreptului ecologic.

Cap. II. Teoria legii Civile (Izvoarele dreptului civil)

Seciunea I Legea civila ca izvor al dreptului civil

1 Noiunea de izvor al dreptului civil

1.1 Sensurile expresiei de izvor de drept civil

Expresia de izvor de drept civil capt doua sensuri:

- un sens material = condiiile materiale de existenta care genereaz normele de drept civil ;

- un sens formal = formele specifice de exprimare a normelor juridice de drept civil , mai precis, formele in care

sunt exprimate regulile de conduita generale, abstracte, impersonale si de aplicabilitate repetata care privesc

comportarea subiectelor de drept in raporturile juridice civile.

1.2 Formele de exprimare a izvoarelor de drept civil

Izvoarele dreptului civil mbrac forma generica de acte normativ, adic acte ce emana de la organele de stat

investite cu prerogativa legiferrii astfel:

- art.73 alin.1 din Constituia Romniei prevede :Parlamentul adopta legi constituionale, legi organice si legi

ordinare care potrivit art.78 intra in vi goare la 3 zile de la data publicrii sau la o a lta data ulterioara

prevzut in textul ei. ; noiunea de publicare se refera la publicarea in Monitorul Oficial

- art.26 alin.1 din Legea 90/2001 privind organizarea si funcio narea Guvernului Romniei si a ministerelor

prevede:Guvernul emite hotrri si ordonane . Hotrrile se emit pentru organizarea execut rii legilor.

Ordonanele se emit in baza un ei legi speciale de abilitare sau, in cazuri excepionale, o rdonane de

urgenta

- art.121 123 din Constituie si Legea 215/2001 a administraiei publice locale prevd ca autoritile

administraiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii precum si consiliile judeene. Guvernul numete

cate un prefect ca reprezentant al s au in fiecare jude si in Municipiul Bucure ti. Consiliile locale si cele

judeene adopta hotrri iar primarii si prefecii emit dispoziii si ordine

art.100 alin.1 din Constituie prevede ca In exercitarea atribuiilor Preedintele Romniei emite decrete

6

- ministrul sau un organele administraiei de stat pot emite de asemenea ordine, instruciuni regulamente

In concluzie , principalele izvoare de drept civil sunt legile acte normative adoptate de Parlamentul Romniei si

hotrrile Guvernului Romniei .In msura in care conin reglementari de drept civil si celelalte acte normative enumerate

pot fi izvoare de drept civil .In categoria izvoarelor de drept civil trebuie incluse si :

- reglementrile internaionale la care Romanii a aderat sau pe care le-a ratificat;

- in msura in care nu au fost abrogate , actele normative anterioare Revoluiei din decembrie 1989 care au

reglementar raporturi civile : legi, decrete, ordine, instruciuni

2 Acte normative in vigoare care sunt izvoare de drept civil

2.1 Legile

Principalul izvor de drept civil l constituie Codul civil. Avnd ca model Codul civil francez de la 1804 numit si

Codul Napoleon , Codul civil roman a fost adoptat la 1864 si a intrat in vigoare la 1 decembrie 1865.In decursul celor 145

de ani de la adoptare Codul civil a suferit numeroase abrogri exprese sau implicite precum si modificri.

Potrivit art.73 alin.1 din Constituia Romniei prevede :Parlamentul adopta legi constituionale, legi organice si

legi ordinare astfel:

- Constituia numita si legea fundamentala a statului este principalul izvor de drept constituional dar este in

acelai timp si izvor de drept civil deoarece:1) drepturile fundamentale ale ceteanului sunt in acelai timp si

drepturi subiective civile ce au ca titular persoana fizic, 2) principiile fundamentale a le dreptului civil sunt

consacrate chiar de Constitui e si 3) normele constituionale care reglementeaz organele statului

intereseaz dreptul civil in materia regimului persoanelor juridice.

- Legile organice sunt acte normative care reglementeaz in general raporturi juridice de interes public si

numai prin excepie relaii sociale civile.

- Legile civile sunt acte normative care reglementeaz prin excelenta raporturi juridice civile , sunt adoptate

de Parlament si promulgat e de Preedintele Romniei; din aceasta categori e fac parte in primul rnd

Codurile ( Codul Civil, Codul familiei (Legea 4/1954) , Codul de procedura civila, C odul comercial, Codul

fiscal, etc. Ca legi izvoare de drept civil mai pot fi menionate si : Legea nr.15/1990 privind reorganizarea

unitilor economice de stat in regii autonome si societi comerciale, Legea nr.31/1990 privind societile

comerciale, Legea nr.18/1991- Legea fondului funciar, Legea nr.33/1994 - privind exproprierile pentru cauza

de utilitate publica, Legea nr.7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliar, Legea nr.85/2003 Legea

minelor, Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al un or imobile preluate in mod abu ziv in perioada 6

martie 1947 22 decembrie 1989, Legea nr.85 /2006 privind procedura insolvenei societilor comerciale.

2.2 Decretele

Stricto sensu termenul de lege desemneaz actul normativ care emana de la Parlamentul Romniei insa lato

sensu , acest termen desemneaz toa te actele normative la modul g eneral : decretele, hotrrile guvernului, hotrrile

minitrilor etc.

De lege lata dreptul civil roman are ca izvoare si decrete dintre care cele mai reprezentative sunt:

- Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice;

- Decretul nr.32/1954 de punere in aplicare a Legii nr.4/1954 (Codul familiei) si a Decretului nr.31/1954;

- Decretul nr.167/1958 privind prescripia extinctiva;

- Decretul nr.212/1974 prin care Romnia a ratificat Tratatul internaional privind drepturile civile si politice ale

omului.

2.3 Hotrrile si Ordonanele Guvernului Romniei

Dup legile adoptate de Parlamentul Romniei , hotrrile Guvernului Romniei sunt de importanta in domeniul

dreptului civil mai ales in materia ce privete persoana juridic ; de exemplu Hotrrea nr.1210/2004 privind organizarea

si funcionarea Ageniei Naionale de Cadastru si Publicitate imobiliar.

Ordonanele adoptate de Guvernul Romniei pot fi de dou feluri : simple ( in temeiul unei legi de abilitare) sau

de urgen ( in lipsa unei legi de abilitare emisa de Parlame ntul Romniei cu prilejul ivirii unor mprejurri excepionale).

Unele din aceste ordonane conin sau pot conine reglementari de drept civil.

2.4 Acte normative emise de conduc torii organelor centrale ale administraiei de stat si acte normative

adoptate de organele locale executive.

In msura in care conin m suri de reglementare a relaiilor sociale ce intr in obiectul dreptului civil si aceste

acte normative pot fi considerate izvoare de drept civil.

2.5 Denumirea specifica a unor acte normative

Anumite acte normative care sunt de fapt legi , hotrrii ale guvernului , ordine sau instruciuni ale minitrilor

poarta denumiri speciale precum: Statut, Norme, Regulament, Contract cadru, etc. fr ca aceste denumiri sa reprezinte

categorii distincte de izvoare de drept civil.

3 Problema altor izvoare de drept

In vederea armonizrii principiilor statului de drept roman problema celorlalte izvoare de drept precum obiceiul,

morala, jurisprudena si doctrina este rezolvata de lege lata in felul urmtor:

3.1 Obiceiul (cutuma) reprezint o regula de conduita in practica vieii sociale, ndelung aplicata si respectata ca

obligatorie. In vederea rezolvrii problemei obiceiului ca izvor de drept se disting doua situaii :

7

- obiceiurile la care norma juridica face trimitere in mod expres nu pot fi considerate izvor de drept civil distinct

fata de norma ; ele fac parte din coninutul normei juridice respective pr in incorporare; este cazul aa

numitelor obiceiuri ale locului la care se face trimitere in cuprinsul diferitelor acte normative

- obiceiurile la care normele juridice nu fac trimitere dar ca re au valoare de izvoare de dr ept pot fi folosite in

interpretarea unor acte juridice ; este cazul aa numitelor uzuri interpretative din dreptul maritim care sunt

un set de practici si norme ale diferitelor porturi care sunt chiar codificate in regulamente ale acelor porturi.

Poziia subiectelor de drept fata de aceste uzuri interpretative poate da natere unor raporturi de drept civil.

3.2 Regulile de convieuire sociala ( morala) urmeaz soluia de la obicei ; nu formeaz izvor de drept civil

distinct dar in msura in care actul normativ face trimitere la ele , sunt incorporate actului normativ respectiv.

3.3 Jurisprudena nu reprezint un izvor de dre pt civil pe baza principiului separaiei puterilor in stat astfel nct

organul de judecata este chema t sa soluioneze pricina pentru care a fost se sizat prin aplicarea normelor de

drept la situaia concreta generatoare de confl ict civil si nu de a edicta ac este norme , sarcina ce revine

organelor statului ndrituite cu sarcini de legiferare.

3.4 Doctrina , care se compune din lucrrile scrise prin care se comenteaz sau interpreteaz normele juridice , nu

constituie izvor de drept dar opiniile formulate pot constituii elemente de perfecionare a normelor de drept.

Seciunea a II-a Aplicarea legii civile

1. Precizri prealabile

Legea civila acioneaz simultan sub trei aspecte 1) o anumita durata si se numete aplicarea legii civile in timp,

2) pe un anumit teritoriu si se numete aplicarea legii civile in spaiu si 3) cu privire la anumite subiecte ceea ce se

numete aplicarea legii civile asupra persoanelor.

Privindu-le global legile civile 1) se succed in timp, 2) coexista in spaiu si 3) au determinate subiectele la care se

aplic.

Legea civila se aplica sub toate cele 3 aspecte att timp cat este in vigoare.

Legea civila intra in vigoare prin publi care in Monitorul Oficial si c onform art.78 din Constituie ... la 3 zile de la

publicare sau la o data ulterioara prevzut un textul ei.

Ieirea din vigoare a legii civile se face prin abrogare ( expresa sau implicita) , soluia desuetudinii nefiind

acceptata.

2. Principii si excepii privind aciunea legii civile in timp

Problemele care privesc aciunea legii civile in timp apar in situaia de succesiune a legii; pentru rezolvarea acestor

probleme in decursul timpului s-au cristalizat doua principii:

- principiul neretroactivitii = regula juridica potrivit creia legea civila se aplica doar situaiilor aprute dup

adoptarea ei si nu si situaiilor anterioare;

- principiul aplicrii imediate a legii civile noi = este regula de drept potrivit creia o data adoptata, legea civila

noua exclude aplicarea legii vechi.

Excepiile de la cele doua principii sunt:

- retroactivitatea legii civile noi = nseamn aplicarea legii civile noi la situaii anterioare a doptrii ei ; aceasta

excepie opereaz numai atunci cnd este prevzuta expres in legea civila noua deoarece excepiile nu se

prezuma ele fiind de stricta i nterpretare si aplicare .Aceasta excepie este caracter istica doar legilor

interpretative, legi care i produc efectele ncepnd cu data intrrii in vigoare a legii interpretate;

- ultraactivitatea legii civile vechi = nseamn aplicarea legii ve chi nc o perioada de timp dup intrarea in

vigoare a legii noi ; fiind tot o excepie si ultraactivitatea trebuie consacrata expres prin lege.

3. Aplicarea legii civile in spaiu. Reguli si excepii privind aciunea legii civile in spaiu

Problematica aplicrii legii c ivile in spaiu mbrac doua aspecte : unul intern ca re vizeaz raporturile civile intre

subiectele de drept civil de cetenie sau naionalitate romana si unul extern care vizeaz raporturile civile ce includ un

element de extraneitate : cetenie, naionalitate , locul ncheierii sau executrii contractului , locul producer ii delictului

civil sau cel al consumrii efectelor sale.

Regula privind aspectul intern este urmtoare: actele normative emise de or ganele centrale de stat se aplica pe

ntregul teritoriu al tarii iar cele care emana de l a organele administrative loca le se aplica doar pe teritoriu l respectivei

uniti administrativ teritoriale: jude , ora , comun etc.

De la aceasta regula exista o singura excepie , cea referitoare la publicitatea imobiliara: in judeele din Transilvania

si nordul Moldovei se aplica prevederile Decretul ui lege nr.115/1938 privind unificarea dispo ziiilor privitoare la crile

funciare ( care conin sistemu l publicitii reale) iar in restul terit oriilor Moldova, Dobrogea, Muntenia si Oltenia) se

aplica prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila (care consacra publicitatea imobiliar personal , prin

registru de inscripiuni si transcripiuni)

Aspectul internaional al problemei est rezolvat de ctre normele conflictuale ale dreptului internaional privat care

presupun aa numitul conflict de legi in spaiu. Prevederile Codului civil in materie sunt cunoscute in doctrina sub forma

urmtoarelor formule:

- imobilele sunt supuse legii tarii pe teritoriul creia se afla;

- starea civila si capacitatea c ivila a persoanei fizice sunt supuse legii ceteniei iar capacitatea persoanei

juridice este supusa legii naionalitii;

forma actului juridic este ocrmuita de legea locului unde a fost ncheiat.

8

4. Aplicarea legii civile asupra persoanelor .Categorii de legi civile din punctul de vedere al su biectelor de

drept crora se aplica.

Din punctul de vedere al sferei subiectelor asupra crora se aplica legile civile se mpart in trei mari categorii:

- cu vocaie generala de aplicare Codul Civil , Decretul nr.31/ 1954 cu privire la persoanele fizice si

persoanele juridice, Decretul nr.167/1958 privind prescripia extinctiva;

- cu vocaia aplicrii numai asupra persoanelor fizice Legea nr.4/1954 (Codul familiei), Decretul nr.212/1974

de ratificarea a Pactului internaional privind drepturile civile si politice ale omului;

- cu vocaia aplicrii numai asupra persoanelor juridice Legea 85/2006 privind procedura insolvenei, Legea

nr.15/1990

Seciunea a III-a Interpretarea legii civile

1 Noiune Definiia , necesitatea si clasificarea interpretrii legii civile.

1.1 Definiie

Prin interpretarea legii civile se nelege acea operaiune logico operaional de lmurire , explicare a

coninutului si sensului normelor de drept civil , in scopul justei lor aplicri, prin corecta ncadrare a diferitelor situaii din

viata practica in ipotezele ce le conin.

1.2 Necesitatea interpretrii legii civile

Necesitatea interpretrii legii civile deriva din urmtoarele mprejurri:

- orict de buna ar fi o lege la data adoptrii ei , in dinamica vieii sociale ea devine depit aprnd

totdeauna situaii noi pe care legiuitor ul nu le-a avut in vedere ; in acest context interpreta rea legii este

necesar pentru a vedea in ce msur situaiei nou aprute ii sunt aplicabile prevederile unei anumite norme

de drept civil sau alteia;

- in redactarea textelor normati ve , legiuitorul folosete , de regula, exprimri de maxim generalitate din

dorina de a cuprinde spre reglementa re o diversitate cat mai mare de relaii sociale posibile; din aceasta

perspectiva interpretarea legi i civile este necesara in veder ea ncadrrii corecte a fiecrui raport social

normei juridice de reglementare corespunztoare;

- in redactarea textelor actelor normative sunt utilizai ter meni de specialitate cu sens t ehnico-juridic (

rezoluiune, reziliere, mobil , imobil etc.) ceea ce de multe ori presupune in procesul de aplicare a dreptului

transpunerea lor in termenii vorbirii obinuite .

1.3 Clasificarea interpretrii legii civile

In clasificarea interpretrii legii civile se folosesc trei criterii:

- in funcie de fora interpretrii obligatorie sau nu :

- oficial - obligatorie

- neoficiala neobligatorie din punct de vedere juridic

- in funcie de rezultatul interpretrii:

- literal (sau declarativ)

- extensiv

- restrictiv

- in funcie de metoda de interpretare:

- gramatical

- sistematic

- istorico teleologic

- logic

1.3.1 Interpretarea oficial si interpretarea neoficial a normelor de drept civil .

Este oficial interpretarea fcut de organ ele de sta t aparinnd puterii legislati ve, executive sau

judectoreti in exercitarea atribuiilor ce le revin potrivit legii.

Daca interpretarea provine de la chiar organul de stat care a edictat actul normativ , interpretarea se

concretizeaz in aa numitele norme interpretative si avem de-a face cu o interpretare autentica si are un caracter

general si obligatoriu. Prin definiie actul normativ interpretativ este retroactiv in sensul ca face parte din actul normativ pe

care-l interpreteaz; daca sub pretextul interpretrii unui act normativ se realizeaz de fapt - modificarea acelui act

normativ , prevederile sale se vor aplica conform principiului neretroactivitii legii civile adic numai pentru viitor.

Daca interpretarea provine de la organele puterii judectoreti avem de-a face cu o interpretare juridica ; este

obligatorie numai la spea adic numai in cazul soluionat prin hotrre judectoreasc definitiva , intrata sub pute rea

autoritii de lucru judecat. Interpretarea juridica devine interpretare jurisdicional atunci cnd provine de la alte organe

de jurisdicie dect organele puterii judectoreti cum ar fi Curtea de arbitraj comercial internaional de la Bucureti.

Este neoficiala interpretarea legii civile data in literatura de specialitate sau de ctre avocat in fata instanelor

judectoreti; nu este obligatorie dar in msura in care este nsuita de organul de stat sau obtesc cruia i se adreseaz

poate deveni obligatorie.

1.3.2 Interpretarea literala, extensiva sau restrictiva .

Este literal interpretarea data normei juridice in ipoteza in care intre acea sta si situaia concreta la care se

aplica exista concordanta neimpunndu-se necesitatea restrngerii sau a extinderii dispoziiei in cauza; este ntlnit

9

frecvent in practic si este caracterist ica textelor de lege exprimate clar , precis redactate sau a celor care conin

enumerri limitative.

Este extensiv acea interpretare a legii civile care este impusa de concluzia ca intre formularea textului legal

interpretat si cazurile din practica la care se aplica acel text nu exista concordanta si textul trebuie extins si asupra unor

cazuri care nu se ncadreaz in litera textului; este cazul prevederilor art.21 din Decretul 31/1954 cu privire la comorieni

in care litera legii privitoare la formularea aceleai mprejurri a fost extins si la formula in acelai moment fr a se

putea stabili daca o persoana a supravieuit alteia.

Este restrictiv acea interpretare a legii civ ile care este impusa de concluzia ca formularea textului legal

interpretat este prea larga fata de ipotezele cazurilor la care se aplica acel text ; este cazul prevederilor art.1, alin.2 din

Legea nr.31/1990 :Societile comerciale cu sediul in Romnia sunt persoane juridice romane ; sensul reg lementarii

trebuie restrns doar la societile comerciale nfiinate in temeiul acestei legi.

1.3.3 Interpretarea gramatical, sistematic i istorico - teleologic .

Este gramatical acea interpretare a legii civ ile care se face pe bazele reg ulilor gramaticii , innd seama de

morfologia si sintaxa propoziiei sau a frazei, de semnele de punctuaie si de semantica termenilor utilizai.

Interpretarea sistematica consta in lmurirea interesului unei dispoziii legale inndu-se seama de legtura sa cu

alte dispoziii din acelai act normativ sau din acte normative diferite; este frecvent ntlnit in practic mai ales in ceea ce

privete stabilirea domeniului de apli care a unei dispoziii plecnd de la calificarea ei ca norma general sau norma

special situaie care impune respectarea urmtoarelor reguli:

- norma generala nu deroga de la norma speciala;

- norma speciala deroga de la norma general.

Interpretarea istorico - teleologic nseamn stabilirea sensului unei dispoziii legale inndu-se seama de scopul ,

finalitatea urmrit de legiuitor in procesul de adoptare a normei respective; este de importanta in cadrul acestei metode

analizarea expunerii de motive la adoptarea unei legi sau a preambulului unui act normativ.

2 Interpretarea logic a legii civile

2.1 Reguli de interpretare logic a normelor de drept civil

In practica aplicrii legii civile de mare importan ta este interpretarea logica adic pe baza logicii formale , a

raionamentelor logice. Aceasta metoda de interpretare presupune trei reguli :

- excepia este de stricta interpretare si aplicare - in general sunt supuse acestei interpretri 1) textele legale

care conin enumerri limitative, 2) textele legale care instituie prezumii legale, 3) textele care conin o

excepie;

- unde legea nu distinge , nici interpretul nu trebuie sa disting presupune ca unei formulri generale sa-i

corespunda o aplicare tot generala fr distincii pe care legea nu le-a prevzut;

- legea civila trebuie interpretata in sensul aplicrii ei nu in sensul neaplicrii.

2.2 Argumente de interpretare logic a normelor de drept civil

- argumentul per a contrario valorifica regula logicii potrivit creia atunci cnd se afirm ceva se neag

contrariul; argumentul trebuie aplicat cu circumspecie cci atunci cnd nu ne este interzis ceva , nu ne este

permis ntotdeauna.

- argumentul a fortiori (cu att mai mult) pe baza acestui argument se aj unge la extinderea aplicrii unei

norme , edictata pentru o anumita situaie, la un caz nereglementat expres , deoarece raiunile care au fost

avute in vedere la adoptarea a celei norme sunt similare ca zului dat; este cazul tipic al situaiei obinerii

dreptului de proprietate (prin uzucapiune de exemplu) fapt care duce si la obinerea altor drepturi reale

principale, desmembrminte ale acestui drept;

- argumentul de analogie - se bazeaz pe faptul ca acolo unde exista aceleai raiuni trebuie aplicata aceeai

lege , aceeai soluie;acest argument este des folosit in practica pentru rezolvarea aa numitelor lacune ale

legii , rezolvare care const in aplicarea normelor juridice edictate pentru cazuri asemntoare. Pe baza

acestui argument judectorului ii este interzis a refuza sa judece pe baza motivului ca le gea nu prevede ;

fapta sa este culpabila de denegare de dreptate.

- argumentul reducerii la absurd ( reducio ad absurdum) pe baza acestui argument se nvedereaz ca

numai o soluie este admisibila , soluia contrara fiind o absurditate si deci de neacceptat.

10

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

Cap. I. Noiunea, caractere si structura raportului juridic civil

1. Noiunea raportului juridic civil

1.1 Definiie

Raportul juridic civil este o relaie sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma de drept

civil.

1.2 Caracterele raportului juridic civil enumerare si coninut

- raportul juridic civil are car acter social legea nu poate stabili reguli de condu ita pentru lucruri si ca atare

raportul juridic civil se adreseaz conduitei oamenilor iar prin reglementare, relaia dintre oameni nu-si pierde

caracterul sau primordial de relaie sociala;

- raportul juridic civil are car acter voliional - acest caracter trebuie neles in ideea ca o relaie sociala a

devenit norma de drept civil p entru ca acest lucru a fost vo it de ctre legiuitor , norma juridica cptnd

caracterul fundamental de voin de stat; mai mult raportului juridic civil care izvorte din acte juridice civile

ii este caracteristic caracterul dublu voliional ce apare chiar din definiia de manifestare de voina a actului

juridic civil.

- raportul juridic civil este caracterizat de poziia de egalitate juridica a prilor coninutul acestui caracter se

exprima prin nesubordonarea unei pri fata de cealalt si nu trebuie neles in sensul ca prile treb uie sa

aib patrimonii egale sau ca unui numr de drepturi subiective civile ii corespunde un numr egal de obligaii

corelative.

1.3 Structura elementele raportului juridic civil

- subiectele (prile) sunt persoanele fizice sau pe rsoanele juridice titulare ale drepturilor subiective si

obligaiilor civile

- coninutul este dat de totalitatea drept urilor subiective si obligaiilor civile pe care le au prile raportului

juridic civil;

- obiectul consta in aciunile or inaciunile la care sunt ndrituite sau obligate subiectele raportului juridic civil

sau , altfel spus , conduita pe care o pot avea sau trebuie sa o aib prile.

Cap. II .Noiuni generale privind prile ( subiectele) raportului juridic civil

1. Definiii si categorii de subiecte de drept civil

1.1 Definiii

Persoana fizic este subiectul individual de drept civil adic omul , privit ca titular de drepturi si obligaii civile;

definiia este data de legea de baza in materia subiectelor de drept civil care este Decretul nr.31/1954 privind persoanele

fizice si persoanele juridice

Persoana juridic este subiectul colectiv de dre pt civil , adic un colectiv de oameni care ntrunind condiiile

cerute de lege , este titular de drepturi subiective si obligaii civile; definiia este data de acelai Decret nr.31/1954 care

precizeaz suplimentar ca pentru a fi pe rsoana juridica, un colectiv trebuie sa ntruneasc cumulativ trei condiii : 1) sa

aib o organizare proprie, 2) sa aib un patrimoniu distinct si 3) sa aib un scop determinat in acord cu interesul obtesc.

La modul general prin subiect de drept civil se nelege persoana fizica sau persoana juridica in calitate de

titulari de drepturi subiective si obligaii civile.

1.2 Categorii de subiecte de drept civil

- persoane fizice subiecte individuale de drept civil cu urmtoarele subdiviziuni:

- dup criteriul capacitaii de exerciiu:

- minorul sub 14 ani persoana fizica lipsita de capacitata de exerciiu

- minorul intre 14 si 16 ani cu capacitate restrnsa de exerciiu ( prin excepie

minorul - femeia care se cstorete capt capacitate deplina de exerciiu)

- majorii persoane fizice peste 18 ani cu capacitate deplina de exerciiu

- dup criteriul ceteniei:

- de cetenie romana

- de cetenie strina ( incluznd aici si apatrizii persoane fizice fr cetenie si

cetenii cu dubla cetenie din care nici una nu este romana)

- persoane juridice subiecte colective de drept civil cu urmtoarele subdiviziuni:

- dup forma de proprietate:

- private sau particulare

- cooperatiste sau obteti

- mixte

- de stat

- dup naionalitate

- de naionalitate romana

- de naionalitate strin

11

2 Determinarea, pluralitatea si schimbarea subiectelor raportului juridic civil

2.1 Determinarea subiectelor raportului juridic civil

Prin determinarea subiectelor raportului juridic civil se nelege cunoaterea prilor acestui rapor t; aceasta se

face in mod diferit dup cum raportul juridic conine drepturi absolute ( de regula cele nepatrimo niale si cele reale) sau

relative ( drepturi de creana )astfel:

- in situaia in care raportul civil are in coninutul sau drepturi absolute :

- subiectul activ este determinat si este titularul dreptului absolut

- subiectul pasiv este nedeterminat si este format din toate celelalte subiecte de drept civil

- in situaia in care raportul juridic civi l conine drepturi relative ambele subiecte sunt determin ate si poarta

denumiri specifice :

- subiectul pasiv este creditorul

- subiectul pasiv este debitorul

In situaia in care unui drept absolut i se aduce atingere printr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii se nate un

raport obligaional care conine dreptul la repararea prejudic iului cauzat si obligaia corelativa , situaie in care sun t

determinate att subiectul activ creditorul cat si subiectul pasiv debitorul.

2.2 Pluralitatea subiectelor raportului juridic civil

Cazurile majoritare in circuit ul civil sunt cele in care rap ortul juridic este simplu situaie in care raportul se

stabilete intre o persoana ca subiect a ctiv si intre o alta persoana ca subiect pasiv; exista insa si cazuri in care raportul

juridic se stabilete intre mai multe persoan e fie ca subiecte active fie ca subiecte pasive distincia fcndu-se dup

categoria raportului civil astfel:

- in raporturile reale avnd in coninutul lor dreptul de proprietate subiectul pasiv nedeterminat este format

din toate celelalte subiecte de drept civil dar subiectul ac tiv poate fi format dintr-o persoana situaie in care

avem de-a face cu noiunea de proprietate exclusiva sau poate fi format din mai multe persoane , situaie in

care vorbim de proprietatea comuna; de lege lata formele proprietii comune sunt:

- coproprietatea presupune ca mai multe persoa ne (coproprietari) dein in comun un lucru sau

cteva lucruri determinate , fiecare din proprietari avnd o cota parte ideala si abstra cta din

dreptul de proprietate si dreptul fiecruia se ntlnete cu al celorlali in fiecare prticic a

lucrului;este cazul celor care cumpra in comun un imobil.

- indiviziunea presupune ca mai multe persoa ne (coindivizari) dein in comun o masa de lucruri

fiecare avnd o cota parte ideala si abstra ct din dreptul de proprietate dar neavnd fiecare un

lucru sau anumite lucruri din masa respectiva; este cazul motenitorilor unei persoane decedate.

- devlmia este acea forma de proprietat e comuna in care titularii nu au cunoscuta ,

determinata cota parte ce ar reveni fiecruia ; devlmia poate rezulta din nelegerea prilor

sau din lege (cazul proprietii comune a soilor asupra lucrurilor dobndite in timpul cstoriei).

Coproprietatea si indiviziunea sunt studiate mpreun purtn d denumirea si de proprietate comuna pe cote

pi .

Proprietatea comuna in oricare din formele ei nceteaz prin partaj cu excepia proprietii comune pe cote

pri forat si perpetu; aceasta consta in proprietatea comuna asupra unui lucru ne cesar si util a doua imobile ( an,

perete comun , etc.) sau in coproprietatea asupra pri lor de folosin comuna din cl dirile cu doua sau mai multe

apartamente avnd proprietari diferii sau in coproprietatea asupra unor bunuri considerate de fam ilie ( tablouri, lucrri

funerare, etc.)

- in raporturile nepatrimoniale ce decurg din creaia intelectuala pluralitatea activa se nfieaz sub forma

coautoratului , opera comuna a doua sau ma i multor persoane cu contribuia determinata (opera comuna

divizibila) sau nedeterminata ( opera comuna indivizibila).

- In raporturile obligaionale pluralitatea poate fi :

- activa - cnd exista mai muli creditori

- pasiva cnd exista mai muli debitori

- mixta - cnd exista mai muli debitori si mai muli creditori

In caz de pluralitate in raporturi obligaionale regula este cea a divizibilit ii care in caz de pluralitate activa

spune ca fiecare dintre creditori nu poate cere de la debitor dect partea sa iar in caz de plura litate pasive spune ca

fiecare codebitor este inut numai de partea sa din datoria comuna.

Excepiile de la regula divizibilitii sunt solidaritatea si indivizibilitatea. Solidaritatea activa presupu ne ca

fiecare dintre creditor poate pretinde ntreaga datorie de la debitor si debitorul pltitor se libereaz de toi creditorii solidari

iar solidaritatea pasiva presupune ca oricare dintre debitori poate fi obligat la plata ntregii datorii; daca unul dintre debitori

pltete , creana se stinge fata de creditorul iniial , solidaritatea nceteaz dar ii rmne pltitorului dreptul de regres

mpotriva celorlali codebitori.

In caz de indivizibilitate ori care dintre codebitori este inut de ntreaga datorie deosebirea principala fata de

solidaritate fiind dat in prin cipal de natura ( indivizibila ) a bunului ce formeaz obiectul datoriei sau de ntinderea sa

(indivizibilitatea se transmite ctre motenitori)

12

2.3 Schimbarea subiectelor raportului juridic civil

In cazul raporturilor nepatrimoniale nu se pune problema schimbrii subiectelor raportului juridic deoarece subiectul activ

este titularul dreptului , drept inalienabil iar in caz ul subiectului pasiv acesta es te nedeterminat fiind format din toate

celelalte subiecte de drept.

In cazul raporturilor patrimoniale apare distincia intre raporturile reale si cele obligaionale astfel:

- in cazul raporturilor reale schimbarea subiectului activ poate interveni atunci cnd intervine un mod legal de

transmitere a bunului ce face obiectul dreptului real ; este cazul in care proprietarul A vinde comparatorului B

care devine , la rndul sau, proprietar;

- in cazul raporturilor obligaionale poate intervenii att:

- schimbarea subiectului activ prin cesiune de crean (convenie cu titlu oneros sau cu titlu gratuit

prin care creditorul transmite dreptul sau de crean unei t ere persoane), subrogaie personala

(transmiterea dreptului de creana ctre un ter care a pltit pe creditor ul iniial) , novaie prin

schimbare de creditor ( substituirea unui nou creditor celui vechi si obligarea debitorului ctre

noul creditor) ct i a

- subiectului pasiv prin : stipulaia pentru altul (convenia prin care o persoana numita promitent se

obliga fata de o alta persoana numita stipulant sa execute o prestaie in favoare a unei tere

persoane care nu ia parte la ncheierea contractului) , novaia prin schimbare de debitor,

delegaia (convenie prin care debitorul aduce cre ditorul angajamentul unui al d oilea debitor ,

alturi de el sau in locul lui) , sau poprire (executare silita indirecta prin care creditorul urmrete

sumele sau efectele pe care debitorul sau le are de primit de la o ter persoana)

3 Capacitatea civil reprezint aptitudinea generala de a fi titular de drepturi si obligaii civile ; in structura

capacitaii civile intra doua elemente 1) capacitatea de folosin si 2) capacitatea de exerciiu , ambele elemente

fiind distincte pentru persoana fizic si persoana juridic.

3.1 Capacitatea civil a persoanei fizice

3.1.1 Capacitatea de folosina este aptitudinea general si abstracta a omului de a avea drepturi si obligaii civile

(art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954 ).Capacitatea de folosina ncepe la naterea persoanei si nceteaz o

data cu moartea acesteia. Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepiun e , insa numai daca el se

nate viu.(art.7 din Decretul nr.31/1954)

3.1.2 Capacitatea de exerciiu este aptitudinea omului de a -si exercita drepturile subiect ive civile si de a -si

ndeplini obligaiile civile, prin ncheierea de acte juridice civile (art.5 alin.3 din Decretul 31/1954).

Nu au capacitate de exerciiu:

- minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani;

- persoana pusa sub interdicie.

Pentru cei care nu au capacitate de exerciiu , actele juridice se fac de reprezentanii si legali.

Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani are capacitate de exerciiu restrnsa ; actele juridice se fac de ctre acesta

dup prealabila ncuviinare a prinilor sau tutorelui.

Capacitatea deplina de exerciiu de dobndete cnd persoana devine majora ; pers oana devine majora la

mplinirea vrstei de 18 ani.

Minorul care se cstorete , dobndete, prin aceasta deplina capacitate de exerciiu.

3.2 Capacitatea civil a persoanei juridice

3.2.1 Capacitatea de folosina a persoanei juridice este aptitudinea sub iectului colectiv de drept civ il de a avea

drepturi si obligaii civile. Capacitatea de folosina se d obndete de la data nregistrrii sau la o alta data

dup distinciile date de art. 33 din Decretul nr.31/1954. Persoana juridica se subordoneaz principiului

specialitii capacitaii de folosina in sensul ca nu poate avea dect acele drepturi care corespund scopului

sau.

3.2.2 Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice este apt itudinea sa de a avea drepturi civile si de a ndeplini

obligaii civile prin ncheiere de acte juridice , de ctre organele sale de conducere. Actele juridice fcute de

organele persoanei juridice in limitele puterilor care le -au fost conferite - se considera a fi fcute de

persoana juridica nsi.

Cap. III. Coninutul raportului juridic civil

Seciunea I Dreptul subiectiv civil

1 Definiia dreptului civil

Drepturile subiective formeaz latura activa a coninutului raportului juridic in timp ce obligaiile civile formeaz

latura sa pasiv; oricrui drept subiectiv civil ii corespunde o obligaie civila :este un adevr ce nu trebuie demonstrat

Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ persoan fizica sau persoana

juridica in virtutea creia aceasta poate avea , in limitele dreptulu i si moralei, o anumita conduita sau sa pretind o

conduita corespunztoare - sa dea , sa fac sau sa nu fac de la subiectul pasiv, iar in caz de nevoie sa ceara

concursul forei coercitive a statului .

13

2 Clasificarea drepturilor subiective civile

2.1 Criterii de clasificare

- in funcie de opozabilitatea lor:

- absolute

- relative

- in funcie de natura coninutului lor

- patrimoniale

- nepatrimoniale

- in funcie de corelaia dintre ele:

- principale

- accesorii

- in funcie de gradul de certitudine conferit titularilor:

- pure si simple

- afectate de modaliti

2.2 Drepturi subiective civile absolute si relative

Dreptul subiectiv civil absolut este cel drept in virtutea cruia titularul sau poate avea o anumita conduit , fr a

face apel la altcineva pentru a si-l realiza; are urmtoarele caracteristici:

- ii este cunoscut numai titularul ; titularul obligaiei corelative este format din toate celelalte subiecte de drept;

- ii corespunde obligaia generala si negativa de a nu i se aduce atingere ;

- este opozabil tuturor erga omnes.

Sunt drepturi absolute 1) drepturile reale si 2) drepturile nepatrimoniale

Dreptul subiectiv civil relativ este cel drept in virtutea c ruia titularul sau poate preti nde subiectului pasiv o

anumita conduita fr de care dreptul nu se poate realiza; are urmtoarele caracteristici:

- este cunoscut att titularul cat si subiectul pasiv ( titularul obligaiei corelative)

- ii corespunde o obligaie de a da, a face sau a nu face (ceva ce s-ar fi putut face in lipsa obligaiei pe care o

are subiectul pasiv determinat)

- este opozabil numai subiectului pasiv determinat.

Sunt tipic relative drepturile de crean.

2.3 Drepturi subiective civile patrimoniale si nepatrimoniale

Dreptul patrimonial este acel drept al crui coninut poate fi cuantificat in bani, pecuniar; sunt patrimoniale:

- dreptul real - ius in re este acel drept patrimonial in virtutea cruia titularul i poate exercita prerogativele

fr concursul altcuiva ;

- drepturile de creana ius ad personam este acel drept patrimonial in virtutea cruia subiectul activ, numit

si creditor, poate pretinde subiectului pa siv, numit si debitor, sa aib o anumita conduita corespunztoare

dreptului sau , respectiv sa dea , sa fac sau sa nu fac ceva.

Asemnrile intre dreptul real si dreptul de creana sunt:

- ambele sunt patrimoniale;

- ambele au cunoscut subiectul activ

Principalele deosebiri intre dreptul real si dreptul de crean se refera la :

- sub aspectul subiectului pasiv : dreptul real nu are determi nat subiectul pasiv acesta fii nd format din toate

celelalte subiecte de drept civil in timp ce dreptul de crean are determinat subiectul pasiv

- sub aspectul obligaiei corelative: dreptului real ii corespunde obligaia generala si negativa de a nu i se

aduce atingere in timp ce dreptului de crean ii corespunde obligaia de a da , a face sau a nu fac e ceva

(obligaia debitorului de a se abine la a face ceea ce ar fi putut pace in lipsa obligaiei corelative dreptului de

crean)

- ca numr : drepturile reale sunt limitate in timp ce drepturile de crean sunt nelimitate;

- din punct de vedere al preroga tivei de urmrire si a preferinei : doar dreptul real are aceste prerogative;

prerogativa urmririi nseamn posibilitatea titularului dreptului real de a-l urmri in minile oricui s-ar afla iar

prerogativa preferinei nseamn posibi litatea titularului dreptului real de a si -l realiza cu ntietate sau

preferin .

Dreptul nepatrimonial este acel drept al crui con inut nu poate fi cuantificat in bani. Categoriile de drepturi

nepatrimoniale sunt :

- drepturi care privesc existenta sau integritatea (fizica sau morala ) a persoanei dreptul la viata, dreptul la

ocrotirea sntii, dreptul la onoare etc.

- drepturi care privesc identificarea si individualiz area persoanei pentru persoana fizica : drep tul la nume,

dreptul la domiciliu, dreptul la reedina , dreptul la o stare civila e tc. iar pentru persiana juridica : dreptul la

denumire , dreptul al sediu, etc.

- drepturi care izvorsc din creaia intelectual - dreptul la paternitatea operei sau inveniei , etc.

2.4 Drepturi subiective civile principale si accesorii

Este principal acel drept subiectiv civil a crui existenta este de sine stttoare si nu depinde de un alt drept.

Este accesoriu acel drept subiectiv civil a crui soarta depinde de existenta unui alt drept, numit drept principal.

14

Aceasta mprire in drepturi principale si drepturi accesorii este importanta deoarece dreptul accesoriu urmeaz

ntotdeauna soarta dreptului principal.

Drepturile nepatrimoniale sunt prin definiie drepturi princ ipale astfel incit aceasta mprire i are semnificaia

ndeosebi in materia drepturilor patrimoniale .

Principalele drepturi de creana accesorii sunt:

- dobnda aferenta creanei principale,

- fideiusiunea obligaia unei persoane numit fideiusor fata de cre ditorul unei alte persoane de a e xecuta

obligaia acesteia din urma si pentru garanteaz , in cazul cnd acesta nu o va executa;

- clauza penala convenie accesorie prin care prile determina anticipat echivalentul prejudiciului cel va fi

suferit creditorul in cazul in care debitorul nu-si va executa obligaia sau o va executa cu ntrziere sau

necorespunztor;

- arvuna o suma de bani pe care , cu pr ilejul ncheierii unei convenii, o parte se obliga sa i -o plteasc

celeilalte in caz de neexecutare a conveniei respective

Principalul domeniu de aplicar e a clasificare a drepturilor in drepturi principale si drep turi accesorii este cel al

drepturilor reale deosebindu-se astfel 1) drepturi reale principale si 2) drepturi reale accesorii.

Drepturile reale principale sunt:

1. dreptul de proprietate cu ambele sale forme 1) drept ul de proprietate publica si 2 ) dreptul de

proprietate privata

2. drepturile reale principale corespunztoare dreptului de proprietate:

- uzul

- uzufructul dreptul unei persoane de a se bucura de lucrurile aflate in proprietatea

altei persoane , ca nsui proprietarul dar cu obligaia de a conserva substana

- abitaia - dreptul de a locui mpreun cu familia in casa altei persoane

- superficia dreptul de proprietate prezumat pan la proba contrarie al proprietarului

terenului si asupra construciilor ridicate pe terenul sau;

- servitutea o sarcina impusa unui imobil pentru uzul si utilitatea unui mobil cu alt

stpn;

3. dreptul de folosina al regiilor autonome si al instituiilor publice ca drept real corespunztor

dreptului de proprietate publica a statului;

4. dreptul de folosin al cetenilor ce si-au construit locuine pe terenul atribuit de stat ca drept

real principal corespunztor dreptului de proprietate publica a statului ce are ca obiect terenul de

sub locuin si cel aferent locuinei

5. dreptul de folosina gratuita a asociaiilor fr scop lucrativ si a celor de b inefacere asupra

imobilelor proprietate publica sau privata de stat;

6. dreptul de folosin conferit persoanelor juridice cooperatiste sau obteti asupra unor bunuri

proprietate de stat;

7. dreptul de folosin conferit de persoanele juridice cooperatiste, obteti, particulare sau mixte ,

persoanelor juridice anexe

8. dreptul de concesiune;

9. dreptul de preemiune .

Drepturile reale accesorii sunt:

1. ipoteca (garanie reala imobiliara)

2. gajul sau amanetul (garanie reala mobiliara )

3. privilegiile

4. dreptul de retenie

2.5 Drepturi subiective civile pure si simple si drepturi afectate de modaliti

Este pur si simplu acel drept subiectiv civil ca re confer titularului sau un maxim de c ertitudine ntruct nici

existenta si nici exercitarea sa nu este condiionata de o mprejurare viitoare; un asemenea drept p oate fi exercitat

imediat dup naterea sa si in mod necondiionat de exemplu dreptul de proprietate izvort din darul manual

Este afectat de modaliti acel drept civil a crui existent sau exercitare depinde de o mprejurare viitoare ,

certa sau incert. Dup cum modalitile actului juridic sunt termenul , condiia si sarcina nseamn ca este afectat de

modaliti un drept subiectiv civil care este nsoit de o mprejurare viitoare care se subsumeaz acestor modaliti.

3 Recunoaterea, ocrotirea si exercitarea drepturilor subiective civile. Abuzul de drept.

3.1 Recunoaterea drepturilor subiective civile.

Recunoaterea drepturilor subiective civile mbrac doua forme:

- global consacrata de:

- art.1 din Decretul nr.31/1954 pentru persoana fizic :Drepturile civile ale persoanelor fizice sunt

recunoscute in scopul de a sat isface interesele personale, materiale si culturale, in acord cu

interesul obtesc, potrivit legii si regulilor de convieuire

- art. 2 din Decretul 31/1954 pentru persoana juridic :Drepturile civile pe care le au ca persoane

juridice, organizaiilesunt recunoscute in scopul de a asigura creterea nencetat a bunstrii

materiale si a nivelului cultural al oamenilor

15

- special consacrata de diferite alte izvoare de drept civil pe categorii ori specii de asemenea drepturi.

3.2 Ocrotirea drepturilor subiective civile.

Ocrotirea drepturilor subiective civile este consacrata de prevederile art .3 alin.1 din Decretul 31/1954 care

precizeaz Drepturile civile sunt ocrotite de lege.

In cazul nclcrii unui drept subiectiv civil , titularul p oate sa cheme in judecata pers oana rspunztoare in

vederea restabilirii dreptului sau. Aceasta se face de regula pe calea procesului civil ca mijloc de ocrotire a drepturilor

subiective ; acesta este reglementat de dreptul procesual civil.

In cadrul procesului civil, dreptul subiectiv civil poate fi valorificat att pe:

- calea aciunii prin cererea de chemare in ju decata ce declaneaz procesul menit sa

ocroteasc dreptul subiectiv civil nclcat cat si pe

- cale de excepie de aprare - atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil este chemat in

judecata urmarea preteniilor unei alte persoane si acesta se apar invocnd tocma i existenta

dreptului subiectiv.

Instana competenta investita cu soluionarea pricinii civile v a emite o hotrre care dup ce rmne

definitiva (intrnd sub puterea lucrului judecat) poate fi pusa in executare silita ajungndu-se astfel la restabilirea

dreptului subiectiv nclcat.

3.3 Principiile exercitrii drepturilor subiective civile.

Dreptul subiectiv civile este o posibilitate juridica ; exercitarea sa nu este obligatorie fiind lsata la indemna

titularului dar in exercitarea drepturilor subiective titularul trebuie sa respecte urmtoarele principii:

- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat numai potrivit scopului lui economic si social principiu

instituit expres de art.3 alin.2 din Decretul 31/1954;

- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat numai cu respectarea legii si a moralei;

- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna credin ;

- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale materiale sau juridice.

3.4 Abuzul de drept reprezint exercitarea drepturilor subie ctive civile cu nclcarea principiilor exercitrii sale

adic :1) cu nesocotirea scopului s au economico social , 2) cu nesocotirea le gii si a moralei , 3) cu rea

credin , 4) cu depirea limitelor sale.

Modul obinuit de sancionare a abuzului de d rept este refuzul concursului forei coercitive a statului ; prin

urmare nu orice abuz de drept atrage rspunderea autorului exerciiului abuziv dar in situaia in care abuzul de drept se

concretizeaz intr-o aciune ilicita cauzatoare de prejudicii (materiale sau morale) va interveni si rspunderea fata de cel

vtmat intr-un drept al sau.

Seciunea a II-a Obligaia civil

1 Definiia obligaiei civile

Obligaia civila este ndatorirea subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anumita cond uita

corespunztoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta in a da , a face sau a nu face ceva si care, la

nevoie, poate fi impusa prin forat coercitiv a statului.

Expresia obligaie civila se folosete in mod uzual cu trei nelesuri:

- obligaie civila adic ndatorirea subiectului pasiv de a da , a face sau a nu face ceva;

- raport obligaional adic raportul civil in care subiectul a ctiv poate pretinde subiectului pasiv sa

dea , sa fac sau sa nu fac ceva;

- obligaie ca nscris constatator al unei creane.

2 Clasificarea obligaiei civile

Se folosesc trei criterii de clasificare a obligaiilor civile:

- dup obiectul lor :

- obligaia de a da , obligaia de a face sau obligaia de a nu face ceva;

- obligaii pozitive si negative;

- obligaia de rezultat si obligaia de diligenta.

- dup opozabilitatea lor

- obligaii obinuite;

- opozabile si terilor;

- obligaii reale.

- in funcie de sanciunea ce asigura respectarea obligaiei civile:

- perfecte;

- imperfecte.

2.1 Obligaia de a da , de a face si a nu face.

Obligaia de a da reprezint ndatorirea de a constitui sau a transmit e un drept real de exemplu obligaia

vnztorului de a transmite dreptul de proprietate a lucrului vndut in patrimoniul cumprtorului. Obligaia de a da are in

toate cazurile numai natur patrimoniala.

Obligaia de a face reprezint ndatorirea de a executa o lucrare , de a presta un serviciu sau de a preda un

lucru : de exemplu :obligaia vnztorului de a preda lucrul vndut, obligaia de a presta ntreinerea creditorului in baza

contractului de vnzare cumprare cu clauza de ntreinere sau obligaia de a pune la dispoziie lucrul nchiriat.

Obligaia de a nu face are coninut diferit in funcie de caracterul absolut sau relativ al dreptului corelativ astfel :

17

Seciunea a II-a Bunurile

1 Definiie

Prin bun se nelege acea valoare econ omica destinata satisfacerii unei nevoi materiale sau spirit uale a omului si

care este susceptibil la apropriere sub forma dreptului patrimonial.

2 Terminologie

In practica termenul de bun este folosit sub doua nelesuri:

- stricto sensu este sinonim cu termenul de lucru

- lato sensu termenul de bun desemneaz att lucrul cat i dreptul patrimonial ce are ca obiect

acest lucru.

3 Corelaie dintre noiunile de bun si patrimoniu

Prin patrimoniu se nelege totalitatea drepturilor subiective si a obligaiilor civile avnd ca titular o persoana fizica

sau o persoana juridic.

Pe cale de consecina corelaia dintre bun si patrimoniu este similara corelaiei dintre parte si ntreg astfel nct un

bun poate fi privit att individual cat si ca element activ al patrimoniului.

4 Clasificarea bunurilor

4.1 Criterii de clasificare si categorii de bunuri in funcie de aceste criterii:

1) n funcie de natura lor si calificarea data de lege:

a. Bunuri mobile;

b. Bunuri imobile.

2) dup regimul circulaiei juridice:

a. Bunuri care se afla in circuitul civil;

b. Bunuri scoase din circuitul civil.

3) dup modul in care sunt determinate:

a. individual determinate res certa;

b. determinate generic res genera.

4) dup modul in care pot fi nlocuite in executarea unei obligaii civile:

a. fungibile ;

b. nefungibile.

5) dup cum folosina lor presupune consumarea sau nstrinarea lor:

a. consumptibile;

b. neconsumptibile.

6) dup cum sunt sau nu productoare de fructe:

a. frugifere ;

b. nefrugifere.

7) dup cum pot fi mprite fr s-si schimbe destinaia:

a. divizibile;

b. indivizibile.

8) dup corelaia dintre ele:

a. principale ;

b. accesorii.

9) dup modul lor de percepere:

a. corporale;

b. incorporale.

10) dup cum sunt sau nu supuse urmririi si executrii silite pentru plata datoriilor:

a. sesizabile;

b. insesizabile.

4.2 Bunuri mobile si bunuri imobile

Categoriile de bunuri mobile sunt:

- mobile prin natura lor cele care pot fi mutate prin mijloace proprii sau prin exerciiul unei forte

externe ;

- mobile prin determinarea legii obligaiile si aciunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte

mobiliare , aciunile sau interesele in companii financiare, comerciale sau industriale;

- mobile prin anticipare bunurile care prin natura lor sunt imobile dar prile unui act juridic le

considera mobile in considerarea a ceea ce vor deveni fructele sau recoltele neculese nc dar

nstrinate prin act juridic cu anticipaie

Categoriile de bunuri imobile sunt:

- imobile prin natura lor terenuri, cldiri , recoltele ce se in de rdcini si fructele pe ramuri , etc.

- imobile prin obiectul la care se aplica uzufructul lucrurilor imobile, servituile ;

- imobile prin destinaie obiectele pe care proprietarul unui imobil le-a pus pe acel imobil pentru

serviciul si exploatarea sa animalele afectate la cultura , pestele din iaz, tmplria ( geamuri ,

ferestre) unei cldiri , tablouri , ornamente etc.

18

Importanta juridica a clasificrii bunurilor dup natura lor si dup calificarea data de lege se concretizeaz in

regimul juridic diferit sub diferite aspecte astfel :

- efectele posesiei in cazul bunurilor imobile posesia de bu na credin echivaleaz proprietii

iar posesia bunurilor imobile poate duce la obinerea dreptului de proprietate prin uzucapiune;

- in ceea ce privete drepturile reale accesorii - bunurile imobile sunt afectate pentru plata unei

datorii prin ipoteca iar cele mobile prin gaj;

- publicitatea nstrinrilor se aplica de regula numai bunurilor imobile;

- in cazul bunurilor comune ale soilor in timp ce pentru bunurile imo bile este necesar acordul

ambilor soi in vederea nstrinrii, in cazul bunurilor mobile se aplica prezumia mandatului tacit

intre soi , nstrinarea putnd fi fcuta de oricare dintre soi;

- in materia dreptului internai onal bunurile mobile urmeaz legea locului pe cnd bunurile

mobile urmeaz legea tarii proprietarului;

- in ceea ce privete competenta teritorial in cazul bunurilor imobile competenta este instana de

la locul siturii bunului pe cnd in cazul bunurilor mobile com petenta este instana de la

domiciliul prtului.

4.3 Bunuri aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil

Bunurile aflate in circuitul civil sunt acele bunuri care pot face obiectul actelor juridice, adic acele bunuri care

pot fi nstrinate, dobndite prin act juridic; acestei categorii ii corespund doua subdiviziuni:

- bunuri care pot circula liber , nestingherit;

- bunuri care pot fi dobndite sau nstrinate condiional:

- armele de foc si muniiile,

- materialele explozive,

- plantele, substanele si preparatele stupefiante si psihotrope,

- deeurile toxice,

- metalele si pietrele preioase,

- obiectele de cult

Bunurile care sunt scoase din circuitul civil sunt acele bunuri care nu pot face obiectul actelor juridice civile;

se spune ca aceste bunuri sunt inalienabile de regula bunurile aflate in proprietate publica sunt inalienabile

Importanta juridica a clasificrii bunurilor in bunuri scoase din circuitul civil si bunuri aflate in circuitul civil se

manifesta in materia valabilitii actelor juridice civile sub aspectul obiectului lor.

4.4 Bunuri determinate individual si bunuri generic determinate

Bunurile determinate individual res certa sunt acele bunuri care prin n atura lor sau prin coninutul actului

juridic se individualizeaz prin nsuiri proprii

Bunurile determinate generic res genera sunt acele bunuri care se caracterizeaz prin nsuirile speciei sau

categoriei din care fac parte; individualizarea lor se face prin cntrire, msurare, numrare, etc.

Importanta juridica a clasificrii bunurilor in individual determinate si generic determinate se manifesta cu privire

la:

- momentul transmiterii dreptului real de regula este cel al mplini rii acordului de voin in cazul

res certa si este cel al individualizrii sau predrii in cazul res genera;

- suportarea riscului contractul ui daca res certa piere fortuit naintea predrii debitorul este

liberat de obligaia predrii ; in cazul res genera debitorul este inut sa nlocuiasc bunurile ce a

pierit fortuit cu bunuri de acelai gen pe baza principiului genera non perunt;

- locul predrii bunului in lipsa stipulaiei contrare , res certa trebuie predat la locul contra ctrii

iar res genera trebuie predat la domiciliul sau sediul debitorului potrivit principiului ca plata est

cherabil iar nu portabila.

4.5 Bunuri fungibile si nefungibile

Bunurile fungibile sunt acele bunuri care pot fi nlocuite cu altele in executarea obligaiei de plata fr a afecta

valabilitatea plaii; de regula bunurile determinate generic sunt si fungibile

Bunurile nefungibile sunt acele bunuri care nu pot fi nlocuite cu altele in executarea unei obligaii ; debitorul

nu este liberat dect prin predarea bunului datorat.

Importanta juridica a clasificrii bunurilor in fungibile si nefungibile are semnificaie juridica in materia aprecierii

valabilitii plaii.

4.6 Bunuri consumptibile si neconsumptibile

Bunurile consumptibile sunt acel bunuri in cazul crora o data cu prim a lor ntrebuinare se produce si

nstrinarea lor sau consumarea substanei lor din aceasta categorie fac parte banii, alimentele, combustibilii, etc.

Bunurile neconsumptibile sunt bunurile care pot fi fol osite in mod repetat fr ca prin aceasta sa se produc

consumarea substanei lor din aceasta categorie fac parte terenurile, construciile, mainile, utilajele etc.

Importanta juridica a clasificrii bunurilor in consumptibile si neconsumptibile are aplicabilitate in materia:

- mprumutului mprumutul de folosin ( comodatul) poate avea ca obi ect un bun

neconsumptibil iar mprumutul de consumaie l formeaz bunurile consumptibile;

- uzufructului obiectul uzufructului l const ituie un bun neconsumptibil ; in cazul unui bun

consumptibil intervine noiunea de cvasiuzufruct.

19

4.7 Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere

Este frugifer acel bun care p oate produce periodic alte bun uri sau produse numite fructe fr consumarea

substanei sale.

Este nefrugifer bunul care nu are nsuirea de a da natere periodic la alte produse fara consumare a

substanei sale.

Codul civil face distincia asupra a 3 categorii de fructe:

- fructe naturale cele pe care pmntul le produ ce de la sine fr intervenia omului sporul

animalelor;

- fructe industriale cele produse pe cale de cultura deci cu intervenia omului

- fructe civile cele produse urmarea contractelor civile de nchiriere , mprumut, depozit etc.

Fructele se deosebesc de producte prin aceea ca productele duc la consumarea substanei bunului din care

provin iar fructele nu de exemplu piatra din cariera .

Distincia intre cele trei categorii de fructe este data si de faptul ca primele doua se dobndesc periodic prin

culegere in timp ce fructele civile se dobndesc zilnic prin simpla trecere a timpului.

Importanta juridica a mpririi bunurilor in frugifere si nefrugifere este important in materie de:

- uzufruct uzufructuarul are dreptul numai la fructe nu si la producte;

- posesie de buna credin conduce numai la dobndirea fructelor nu si a productelor.

4.8 Bunuri divizibile si bunuri indivizibile

Este divizibil acel bun care poate fi mprit fr a se schimba prin aceasta dest inaia economic a bunurilor

rezultate si este indivizibil acel bun care nu poate fi mprit fr a i se schimba destinaia economica.

Importanta juridica a clasificrii bunurilor in divizibile si indivizibile are utilitate in materiile:

- partajului daca bunul est indivizibil se atribuie unuia dintre prop rietari cu obligarea celorlali

proprietari la plata unei sulte;

- obligaiilor cu mai multe subiecte pasive ce au ca obiect un bun indivi zibil duc la indivizibilitate

naturala.

4.9 Bunuri principale si bunuri accesorii

Bun principal este acel bun care poate fi f olosit independent fr a servi la ntrebuinarea altui bun si este bun

accesoriu acel bun destinat la a servi ntrebuinrii unui alt bun.

Importanta juridica a clasificrii are utilitate in materia executrii obligaiilor civile: astfel, in lipsa de stipulaie

contrar, bunul accesoriu urmeaz soarta bunului principal accesorium sequitur principale

4.10 Bunuri corporale si bunuri incorporale

Este corporal acel bun care are o existenta material fiind uor de perceput de simurile umane.

Este incorporal acel bun care se prezint mai degrab ca o valoare economic si care are o existen ideala,

abstracta putnd fi perceput cu ochii mintii.Bunurile incorporale pot fi , la rndul lor , clasificate in :

- proprieti incorporale bunuri a cror existenta depinde de puterea creatoare a omului sau dintro

activitate in curs de exemplu fondul de comer , drepturile de autor;

- titluri de valoare obligaiuni, aciuni, instrumente financiare sau e fecte de comer ( CEC,

cambie , bilet la ordin);

- creane

Importanta juridica a clasificrii are utilitate in ceea ce privete:

- dobndirea proprietii mobiliare ca efe ct al posesiei de buna credin are efect doar asupra

bunurilor corporale;

- dobndirea proprietii prin tradiiune opereaz numai asupra bunurilor corporale;

- titlurile de valoare se transmit diferit dup cum sunt : la ordin ( prin gir sau and osament) , la

purttor( prin tradiiune) , nominal ( prin cesiune)

4.11 Bunuri sesizabile si insesizabile

Este sesizabil acel bun care poate forma obiectul executrii silite a debitorului si este insesizabil acel bun ce nu

poate fi urmrit silit pentru plata unei datorii.

4.12 Domeniul public si domeniul privat

Aceasta clasificare se aplica nu mai bunurilor aparinnd statu lui sau unitilor administrat iv teritoriale ; in

msura in care aceste bunuri fac obiectul proprietii publice a statului ele sunt :

- inalienabile nu pot fi nstrinate , pot fi doar date in administrare, in concesiune, in nchiriere;

- insesizabile nu pot face obiectul executrii silite si nu pot fi afectate spre constituire de garanii

reale;

imprescriptibile nu pot fi dobndite ca efect al posesiei de buna credin sau prin uzucapiune.

20

Cap. V. Izvoarele si proba raporturilor juridice civile concrete

Seciunea I Izvoarele raportului juridic civil concret

1 Noiuni generale

1.1 Corelaia dintre norma juridic a, raportul juridic civil abst ract, raportul juridic civil c oncret si izvorul

raportului juridic civil concret.

Existena raportului juridic civil abstr act definit ca fiind relaia social patrimonial sau nepatrimonial

reglementat de norma juridic de drept civil - presupune existenta a doua premise : subiectele de drept civil si norma

juridica.

Existena raportului juridic civil concret incumb si existenta unei a treia premise: o mprejurare (fapt sau act

juridic) de care legea civila leag naterea raportului juridic civil concret.

Astfel, intre noiunile rezultate apar urmtoarele corelaii:

- norma juridic civila este premisa necesara si obligatorie pentru celelalte trei noiuni: raport civil

abstract, raport civil concret si izvor al raportului civil concret;

- raportul juridic civil abstract este matricea in care trebuie sa se ncadreze raportul juridic ci vil

concret;

- raportul juridic civil concret particularizeaz raportul juridic civil abstract;

- izvorul raportului juridic civil concret gen ereaz o situaie juridica det erminata , concreta intre

anumite subiecte de drept civil.

1.2 Definiia izvorului raportului juridi