ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

MANAGEMENTUL SUSTINUT SI CONSERVAREA BIOLOGICA A REZERVATIEI NATURALE CEAHLAU

-PROIECT DE LICENTA-

-VERSIUNE PROVIZORIE-

Profesori coordonatori:Florina BranToader Moga

Student :Marian Vasile -Marius

Cuprins

Page I. Coperta proiectului

II. Localizare pe harta III. Lista de abrevieri

1. Context 1-1l.l.Ideea proiectului 1-11.2.Semnificaţia problemei mediului inconjurator 1-31.3.Cadrul legal 1-4l .4. Amplasarea instituţionala, identificarea si analiza partenerilor

1-51.4.1 .Instituţii publice responsabile de managementul Rezervaţiei

Naturale Ceahlău l -51.4.2. Organizaţii neguvernamentale 1-81.4.3. Sectorul privat 1-8l .4.4. Consultanţi locali individuali 1-91.4.5. Satele 1-91.4.6. Analiza 1-9

1.5. Asistenta sectoriala premergătoare in derulare sau planificata l -9

2. Definirea intervenţiilor proiectului 2-12. l .Obiectivul dezvoltării si indicatorii corespunzători 2-12.2.Obiectivul imediat 2-22.3.Rezultate, indicatori si activităţi 2-32.4.Contribuţii . 2-202.5. Asigurări, riscuri si preconditii 2-22

3. Compatibilitatea cu politica D ANCEE si cu programul naţional 3-13.1. Domeniile programului prioritar acoperite de proiect 3 -13.2.Criteriul programului prioritar 3-1

4. Implementare 4-14.1.Planul de implementare a proiectului (PIP) cu fazele sale

4-14.2.Organizarea si administrarea 4-14.3.Prezentarea, monitorizarea si trecerile in revista 4-24.4.Diseminarea rezultatelor proiectului 4-24.5.Bugetul . 4-24.6.Contabilitate si audit 4-3

Anexe la proiect

Anexa l : Schiţa de proiect - Faza IAnexa 2 : Schiţa GILAnexa 3 : Propuneri la planul de implementare a proiectuluiAnexa 4 : Schiţa de bugetAnexa 5 : Profilul echipei de proiectAnexa 6 : Schiţa programului de specializare in Danemarca pentru CE si CSAnexa 7 : Fragmente traduse a legii nr.236 din 4 decembrie 2000.

1. CONTEXT

1.1 IDEEA PROIECTULUI

Proiectul "Conservarea diversităţii biologice si reconstrucţia biologica a Rezervaţiei Naturale Ceahlău, România" (in continuare numit Faza I) a fost semnat pe 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in judeţul Neamţ, România, sfarsindu-se in ianuarie 2001, cu o campanie şcolara de succes privind protecţia mediului.

Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul: Acordarea de ajutor pentru managementul rezervaţiilor naturale romaneşti.

Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătăţirea managementului Rezervaţiei Naturale Ceahlău in favoarea biodiversitatii Rezervaţiei Naturale, si pentru optimizarea potenţialului turistic prin practici suportive de management al mediului si de management economic.

Motivul pentru care DEPA (Agentia Daneza de Protectie a Mediului ) a asistat Faza I a proiectului a fost acela ca problema mediului si protecţia naturii au devenit din ce in ce mai importante, atât pentru opinia publica romana, cat si pentru partea administrativa. S-a remarcat o motivaţie in creştere pentru a acţiona in aceste câmpuri, dar resursele financiare limitate (din tranziţia economica prezenta) au făcut necesar un sprijin extern, responsabil atât de stabilirea unui cadru care sa acţioneze in aceasta direcţie, cat si de realizarea unui management suportiv a resurselor naturale si de creşterea permeabilităţii publicului fata de problema protecţiei mediului.

O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este disponibila in Anexa 1.

Datorita rezultatelor si experienţei primului proiect, opinia Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare logica si necesara a primei faze.

Având in vedere ca Faza I ar putea fi caracterizata ca o reabilitare bazala a structurilor fizice de pe Ceahlău, alcătuirea unui set principal de informaţii ca si iniţierea unei conduite de îngrijire a vieţii biologice pe Ceahlău, aceasta a realizat intr-adevar o cooperare intre instituţiile guvernamentale si neguvernamentale, ca si intre indivizi. Astfel, proiectul a devenit nu numai un proiect, ci si un proces. A doua faza ar putea fi văzuta ca

o continuare a acestui proces, cu scopul de a stabili structuri instituţionale care sa poată asigura îngrijirea rezervaţiei biologice din RNC.

Consultantul prevede ca (a) acest proces isi va găsi forţa motrice (ex: sa ofere sprijin acestui proces) prin implementarea unui număr definit de activităţi, si (b) activităţile identificate sunt prin ele insele importante pentru asigurarea unui management de îngrijire a RNC, si de asemenea sunt continuări logice ale activităţii implementate de-a lungul Fazei I.

Deoarece Faza I a Proiectului si-a împlinit majoritatea obiectivelor tehnice, implementarea acestei faze a atras atenţia asupra unui număr de particularităţi care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica.

Prima dintre aceste particularităţi este capacitatea si responsabilitatea de a conduce.. Derularea Fazei I a fost oarecum limitata de lipsa de experienţa in cooperarea dintre instituţii la nivel managerial.

Experimentarea Fazei I a întâmpinat de asemenea dificultăţi legate de serviciile si facilităţile Parcului, si de participarea publica la acestea. Este necesar ca actualul Serviciu de Salvare Montana (SSM) sa se asigure ca are capacitatea sa conducă si sa menţină facilităţile RNC. Este necesar ca SSM sa se autogospodareasca din punct de vedere financiar. Locurile reabilitate in Faza I trebuie menţinute, iar viitoarele locuri din parc trebuie refăcute pentru a micşora presiunea dinspre turişti si vizitatori.

Adăposturile pentru animale întâmpina probleme importante in aprovizionarea cu hrana pentru lunile friguroase ianuarie si februarie. Din aceasta cauza, animalele vor caută hrana in afara parcului, ceea ce reprezintă un pericol pentru satele învecinate. Prin urmare, animalele sunt in pericol de a fi impuscate, după cum s-a întâmplat si iarna trecuta cu doi lupi. Deoarece sunt anumite specii slab reprezentate (urs, lup, porc mistreţ, si faimoasa capra neagra pe cale de dispariţie), Proiectul prevede nevoia de a asigura o suplimentare cu provizii de hrana pentru animale pe timpul iernii.

Faza I a întrevăzut anumite particularităţi ale RNC. Datorita acestui lucru, este nevoie ca pe viitor sa se realizeze publicitate si materiale informative speciale legate de speologia si geologia unica a Parcului.

Mai mult, datorita creşterii calităţii facilitaţilor turistice din RNC (realizata in Faza I), este necesar sa se pregătească si sa se implementeze un plan turistic naţional (local) si internaţional comprehensiv pentru RNC.

O alta arie a proiectului a fost identificata ca fiind problema tot mai mare a insectelor parazite ("mustile negre" in romana), care a obligat Romsilva sa defrişeze multe regiuni din RNC. Bioindustria romaneasca in cooperare cu Universitatea Iaşi a realizat cu succes măsurători biologice pentru a opri sau reduce extinderea paraziţilor. Ar fi potrivit si natural pentru Proiect sa susţină impreuna cu părţile sus-mentionate acesta munca in RNC.

In final, este nevoie ca grija, participarea si responsabilitatea pentru RNC sa fie realizate practic, in acord cu Convenţia Aarhus (Capitolul 1.3 Cadrul legal).

Urmând campaniile iniţiale de conştientizare de pe parcursul Fazei I, ar trebui pregătita si implementata o campanie vasta de conştientizare privind mediul, care sa se desfăşoare in scoli si universităţi.

Necesităţile expuse mai sus întrevăd o a doua faza de susţinere a RNC. Principalul punct este văzut ca fiind dezvoltarea unui management efectiv Ia nivelurile executiv si consultativ, care sa permită punerea in practica a celor declarate de Convenţia Aarhus.

In continuare sunt prezentate doua cai de punere in practica a strategiei proiectului. O posibilitate ar fi aceea de a incerca sa se aplice simultan Convenţia Aarhus in toate laturile ce interesează mediul in România. A doua, cea invocata aici. este sa se aplice Convenţia in totalitate intr-o zona pilot cu semnificaţie speciala si care are o intindere buna pentru dezvoltarea participării publice. RNC este potrivita pentru ambele opţiuni. Urmând proiectul, exemplul organizării si practicii conducerii care a fost dezvoltat in RNC va fi dat institutiior si publicului si in alte zone cu interes pentru mediu din România.

Teoretic, un proiect poate fi propus exclusiv doar pentru imbunatatirea managementului executiv si consultativ al RNC. Totuşi, acest punct nu este considerat ca fiind optim in acest caz. In primul rând, nu s-ar fi menţionat problemele tehnice care necesita atenţia (descrise mai sus), daca RNC n-ar trebui dezvoltata maximal. In al doilea rând, se considera ca trainingurile in management din interiorul proiectului nu si-ar atinge scopul daca proiectul n-ar conţine arii in care noile ablilitati de a conduce nu ar putea fi puse in practica.

De aceea Proiectul propune ca punct principal dezvoltarea unor practici si sisteme de a conduce (incluzând si managementul financiar), care sa răspundă la, si sa incorporeze masuri mai bune pentru participarea si responsabilizarea populaţiei. In continuare, include planificarea si implementarea unor servicii necesare in noile structuri manageriale. Cu alte

cuvinte, Proiectul cuprinde atât stabilirea, cat si implementarea unui management imbunatatit, pentru a oferi RNC toate facilităţile de care are nevoie.

1.2 SEMNIFICAŢIA PROBLEMEI MEDIULUI

Rezervaţia Naturala Ceahlău a fost stabilita de Consiliul Judeţean Neamţ prin decizia nr. 15 din 24 decembrie 1994, ca urmare a Ordinului nr. 7 din ianuarie 1990 de la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protecţiei Mediului. Ordinul nr. 7 specifica ariile protejate din România, incluzând si Rezervaţia Naturala Ceahlău. Rezervaţia Naturala Ceahlău acoperă mai mult de 20000 ha din Carpatii Orientali. In interiorul acestei arii, 6000 ha au fost numite ca fiind strict protejate, inclusiv o rezervaţie forestiera anterioara care se numeşte Poliţa cu Crini. Trăsătura principala a Rezervaţiei este Muntele Ceahlău (1904 m), care a fost subiectul a numeroase creaţii populare, si care continua sa aibă semnificaţie religioasa. Masivul Ceahlău oferă o varietate intinsa de condiţii climatice, iar aria conţine flora si fauna de o mare varietate si de o bogata biodiversitate.

O mare parte din Rezervaţia Naturala este acoperita de copaci: pin (24%), fag (28%) si brad (45%). Bogăţia remarcabila a florei este confirmata de faptul ca au fost identificate aproximativ 2800 de specii de plante in Rezervaţie. Aceasta reprezintă aproape un sfert din speciile de flora din România. Dintre cele 17 specii de plante decretate "monumente ale naturii", 9 pot fi găsite in Masivul Ceahlău. Rezervaţia Naturala are 8 specii locale de flora pentru Carpatii Orientali si 3 specii locale pentru Masivul Ceahlău.

Aceasta mare diversitate florala reprezintă un bun important pentru tara care marchează importanta Rezervaţiei Naturale. O atenţie speciala ar trebui acordata ariei alpine a Masivului Ceahlău. Vegetaţia naturala din aceasta arie este ienuparul (Juniperus commune si Juniperus nana sibirica), jneapanul (Pinus mugo), buruiana (Ericaceae), muşchiul, tufele mici si alte plante ierboase care protejează solul si au o importanta deosebita pentru sistemul hidrologic. Acum 35 de ani s-a realizat o defrişare excesiva a ienuparului, in scopul creşterii suprafeţelor cu păşuni. Apoi, mai târziu, in anii 1990, au fost găsiţi turişti care tăiau vegetaţia. In ambele cazuri a fost ignorata importanta vegetaţiei in menţinerea eco-sistemului. Consecinţele au fost secarea izvoarelor naturale si eroziunea solului, cu efecte ecologice devastatoare. Proiectul care s-a adresat acestor probleme a oprit cu succes daunele.

Faza I a imbunatatit considerabil structurile fizice existente si a construit noi srtucturi pentru turiştii si toţi cei care beneficiază de RNC. Totuşi, aceste masuri au adus o noua presiune pământului. Aceasta trebuie menţionata, pentru a se asigura îngrijirea ecologica a RNC.

Pe lângă marea diversitate florala, aceasta arie are o considerabila diversitate a faunei, care include ursul brun, lupul, rasul, pisica sălbatica si capra neagra.

1.3 CADRUL LEGAL

Consiliul Judeţean Neamţ a delegat Salvamont-ului (Serviciul/ Corpul de Salvare Montana = SSM/CSM) autoritatea de a controla si monitoriza respectarea de către turişti a regulilor si reglementarilor legate de Muntele Ceahlău. Sectorul Silvic Piatra Neamţ a dat o delegaţie similara Salvamont-ului, legata de vizitatorii ariei, care era de competenata Sectorlui Silvic Piatra Neamţ. Astfel, din ambele unghiuri Salvamont are autoritatea de a obliga si de a sancţiona. Totuşi, amenzile in general sunt foarte mici, iar sancţionarea fizica este dificila, fiind împiedicata de lipsa facilitaţilor de transport si de numărul mic de personal.

Indatoririle Salvamont sunt stipulate in Decizia Consiliului Judeţean Neamţ nr. 457/ 20.10.2000.

In 25 iunie 1998 România a semnat Convenţia Aarhus, la Aarhus, Danemarca, iar prin Legea nr. 86/10 mai 2000, România a ratificat Convenţia Aarhus, publicata in Monitorul Oficial nr. 224/22 din 2000. Principalul scop al Convenţiei este asigurarea accesului liber la informaţii si asigurarea participării populaţiei in luarea deciziilor, ca si asigurarea accesului populaţiei la justiţie, in ceea ce priveşte problemele mediului. După cum am mai menţionat, in timp ce semnarea Convenţiei este semnul unei dezvoltări binevenite, se considera ca in prezent România are nevoie de experienţa practica legata de modul in care Convenţia Aarhus poate fi pusa in practica intr-un mod productiv.

Noua Lege nr. 236 din decembrie 2000 stabileşte modalităţile de administrare a ariilor protejate. Ea stipulează ca toate planurile de management trebuie supervizate de Academia Romana de Ştiinţe si aprobate de Ministerul Mediului. Sunt necesare mai multe informaţii pentru

a şti cum va fi implementata aceasta lege, iacestea urmând a fi obţinute in Faza de început a noului Proiect. O prezentare a pârtilor centrale ale legii este ataşata ca Anexa 6. Un aspect cheie al legii este implicarea Comitetului Ştiinţific in procesul de aprobare a Planului de Management. Aprobarea finala cade in sarcina Ministerului Mediului.

1.4 AMPLASAREA INSTITUŢIONALA, IDENTIFICAREA SI ANALIZA PARTENERILOR

1.4.1 Instituţiile publice responsabile de managementul Rezervaţiei Naturale Ceahlău

Faza II a proiectului are in vedere stabilirea a doua instituţii locale noi preocupate direct de Rezervaţia Naturala Ceahlău: (a) un Comitet Executiv (CE), care sa conţină patru membri, si care sa fie sub tutela Consiliului Judeţean, si (b) un Comitet Consultativ, compus din grupuri de utilizatori si alte persoane/instituţii cu interes special in Rezervaţie. După cum se ştie, rolul si responsabilităţile noului Comitet Ştiinţific (CS), specificat in noua lege (Secţia 1.3) nu sunt inca clare. Dat fiind aceasta stare de fapt, noi propunem ca membrii Comitetului Ştiinţific sa lucreze mana-in-mana cu Comitetul Executiv. Aceasta va ajuta sa se menţină la un nivel sensibil numărul si funcţiunile comitetelor, si totodată sa se creeze legaturi reale de munca intre comitetele locale ale Rezervaţiei Naturale Ceahlău, Academia de Ştiinţe si Ministerul Mediului.

In interiorul acestei sructuri, Comitetul Executiv (împreuna cu membri ai Comitetului Ştiinţific) va stabili un Plan de Management comun (PM) pentru Rezervaţia Naturala Ceahlău (RNC). Acest plan va include iniţiativele deja conturate in documentul prezentului proiect, si de asemeni va include orice iniţiativa provenita de la Comitetul Consultativ, daca aceasta este in beneficiul mediului si in acord cu legislaţia si daca este posibila din punct de vedere financiar.

TR ai Comitetelor Executiv, Ştiinţific si Consultativ vor fi discutate si definite in Faza de început (TR pentru CS pot fi de asemenea conturaţi, in legătura cu Legea 236).

Planul de Management va fi dezvoltat in viitor după PM schiţat de-a lungul Fazei I a proiectului, si va fi un PM in derulare pe o perioada de 5 ani, care va suferi modificări datorate atât iniţiativelor venite de la cele trei

Comitete, cat si restricţiilor / suporturilor financiare, sau evaluărilor iniţiativelor prezente.

Ministerul Mediului (prin intermediul Direcţiei Consenarea Naturii si Biodiversitatea Biologica) si Academia de Ştiinţe (prin intermediul Protecţiei Monumentelor Naturale) sunt responsabile in ansamblu pentru Rezervaţia Naturala Ceahlău, incluzând in aceasta responsabilitate si autoritatea de a institui reglementari.

Responsabilitatea controlului, de aplicarea a legii si de protecţie a muntelui, in fata turiştilor este delegata către Salvamont ONG. sub forma Serviciului de Salvare Montana - un serviciu finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ.

Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) are responsabilitatea de a controla si de a veghea la aplicarea regulilor si reglementarilor legate de protecţia mediului.

Rornsilva are responsabilitatea administrării zonelor forestiere si a controlării zonelor protejate.

Consiliul Judeţean poate iniţia ordine de protejare a speciilor din judeţ (Ordinul Consiliului Judeţean nr. 15/1994), si de asemenea poate stabili ordine in ceea ce priveşte zonele protejate din judeţ. O cerere pentru astfel de ordine poate veni din partea APM, ONG-urilor sau a publicului. Anterior Fazei I a Proiectului, Consiliul Judeţean avea împuternicirea de a da astfel de ordine fără întârziere. In consecinţa, potrivit legii, Consiliul Judeţean este mandatat sa informeze publicul atât care sunt zonele protejate, cat si care sunt regulile si reglementările in aceste zone.

După Legea nr. 137 a Protecţiei Mediului, din 29 decembrie 1995, Academia Romana de Ştiinţe trebuie sa notifice toate propunerile de zone protejate, in timp ce Agenţia de Protecţie Mediului (APM) are responsibilitatea declarării acestor zone ca fiind protejate. Acest proces va continua in Faza II, pentru a include RNC in una din categoriile de arii protejate deja stabilite de Ministerul Mediului.

In Faza II (la fel ca si in Faza I), Consiliul Judeţean va ocupa rolul central (inclusiv rolul de co-fmantator) ca si partener de cooperare cu DEPA si va- institui Comitetul Executiv pentru RNC. La începutul Fazei II este de aşteptat ca Consiliul Judeţean sa aibă deja numit un oficial care sa acţioneze ca liant intre ceilalţi membri ai Comitetului Executiv. La fel, este de aşteptat ca in timpul fazei de implementare Consiliul Judeţean sa stabilească un birou si sa angajeze un funcţionar cu experienţa in problematica mediului (care sa fie Oficialul de Legătura a Mediului a CJ) si o secretara.

Managementul zonelor forestiere din judeţul Neamţ revine, după lege, organizaţiei Direcţia Silvica Piatra Neamţ (ROMSILVA). care este sub tutela, Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor. Managementul cuprinde controlul pădurilor in zonele protejate, rezervaţiile naturale si parcurile naţionale. Responsabilitatea lor este in ceea ce priveşte apa, eroziunea, insectele parazite ale florei, vânatul si pescuitul. O data cu schimbarea guvernului in decembrie 2000, Consultantul intelege ca zonele protejate rămân sub tutela Ministerului Mediului, in timp ce zonele forestiere (si aspectele legate de ele, care au fost menţionate mai sus) rămân sub tutela Romsilva, care aparţine de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor.

Romsilva va ocupa un loc central in Faza II si va fi reprezentata in Comitetul Executiv. Prin intermediul acestui forum, Romsilva va stabili un Plan de Management comun pentru RNC, va coordona controlul împreuna cu alţi membri ai CE, si va alinia sistemul sau de penalizări la cele al Consiliului Judeţean.

Consiliul Judeţean a delegat Salvamont-ului (SSM) autoritatea de a controla si monitoriza respectarea regulilor si reglementarilor impuse de Consiliul Judeţean pentru turiştii muntelui Ceahlău. Direcţia Silvica Piatra Neamţ a delegat de asemenea Salvamont, in mod similar, sa acţioneze in ceea ce priveşte turiştii, in legătura cu ceea ce cade sub competenta Direcţia Silvica Piatra Neamţ.

Salvamont este o organizaţie neguvernamentala romana, cu un statut semi-guvemamental. In prezent, Salvamont lucrează in Rezervaţia Naturala Ceahlău, si este finanţat de Consiliul Judeţean. Acest serviciu cuprinde 5 persoane specializate in salvarea vieţilor pe munte si 2-3 semi-voluntari. Personalul specializat este angajat al Consiliului Judeţean. Activităţile organizaţiei cuprind avertizarea timpurie in caz de viscol, trasarea rutelor turistice, salverea vieţilor omeneşti, transportarea si oferirea primului ajutor turiştilor Rezervaţiei Naturale. Pe perioada verii (15 iunie - l octombrie), o echipa permanenta formata din 3 membri supraveghează zona alpina a Parcului National. Din 1996, Salvamont este implicat, de asemeni, in stabilirea legilor, autorizata de Consiliul Judeţean, după cum a fost descris mai sus. Voluntarii lucrează in principal pentru a merge prin Rezervaţie vinerea, sâmbăta si duminica, când vin cei rnai mulţi turişti.

In conformitate cu Decizia nr. 45/20.10.2000, principalele responsabilităţi ale SSM sunt:

• Patrularea, in scop preventiv (a accidentelor, daunelor, incendiilor etc)

• Căutarea si găsirea turiştilor dispăruţi

• Acordarea primului ajutor in caz de accidente• Preluarea operaţiunilor de salvare si transportul la cea mai

apropiata unitate sanitara• Aranjarea, repararea si curăţirea rutelor si traseelor turistice

• Colaborarea cu Ministerul Apărării, cu Armata, cu pompierii civili si militari, in cazul operaţiunilor de salvare a vietior omeneşti

• Coordonarea managementului Rezervaţiei• Asigurarea protecţiei Rezervaţiei impotriva oricărei distrugeri de

flora, fauna sau alte structuri• Impunerea penalităţilor date instituţiilor sau persoanelor fizice

care incalca legile sau deciziile Consiliului Judeţean in interiorul Rezervaţiei.

In Faza II, este de aşteptat ca Salvamont sa ocupe rolul central in implementarea managementului si îngrijirea RÎS'C, si va fi reprezentat ca membru al Comitetului Executiv.

Agenţia de Protecţia Mediului (APM) care aparţine de Consiliul Judeţean este biroul regional al Ministerului Mediului. Mandatul APM este următorul:

Controlarea si ghidarea activităţilor de protecţia mediului, a resurselor biologice si naturale, si a echilibrului biologic prin intermediul reglementarilor, legilor, standardelor de calitate si a monitorizării mediului;

Acordarea de consultanta tehnica si performarea unei invastigari pe arii pentru toate proiectele de investiţii din judeţ;

Aplicarea unei strategii de conservare si de reconstrucţie ecologica.

APM si-a stabilit un sistem de monitorizare in judeţ, in ceea ce priveşte: sistemul de monitorizare a aerului (54 staţii), calitatea ploii (14 staţii), calitatea apelor de suprafaţa si a celor de adâncime (80 staţii), calitatea solului (41 staţii), radioactivitatea (25 staţii), supervizarea poluării sonore (20 staţii). O parte importanta a muncii APM este menita sa monitorizeze poluarea industriala si sa supervizeze industria poluanta.

APM măsoară continuu radioactivitatea in Rezervaţia Naturala Ceahlău, prin Staţia Meteorologica de pe Platoul Ceahlău. In prezent lucrează 4 angajaţi la aceste măsurători. Măsurătorile sunt luate prin metoda calibrarii manuale, iar estimările sunt făcute pe baza datelor meteorologice obţinute zilnic.

Este de aşteptat ca APM sa ocupe un rol mai central in Faza II, pentru a ne asigura ca toate iniţiativele (si Planul de Management) sunt controlate si

susţinute de APM - in concordanta cu termenii de responsabilitate ai APM. Acest nou rol se recunoaşte si prin faptul ca APM va fi membru in Comitetul Executiv (impreuna cu Consiliul Judeţean, Romsilva si Salvamont).

Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Piatra Neamţ efectuează cercetări in ceea ce priveşte biodiversitatea regiunii si expune descoperirile prin intermediul expoziţiilor si activităţilor educative din cadrul muzeului. Muzeul a fost implicat cu succes pe perioada Fazei I, la fel este văzut a se implica si in Faza II.

Universitatea Iaşi dispune de o staţie moderna pentru monitorizarea radioactivităţii, care este legata de staţia meteorologica. Computerele din institutul universitar înregistrează datele. Faza II a proiectului va prevede cooperarea cu Universitatea Iaşi in ceea ce priveşte expediţii si specializări ale studenţilor in RNC.

Staţiunea piscicola de la Durau este sub tutela Direcţia Silvica Piatra Neamţ si a fost construita ca o staţiune de piscicola foarte moderna in 1962. Scopul sau este producerea si eliberarea de peşti. Staţia are o capacitate de 70 000 peşti cu vârsta mai mare de un an. Ea a fost implicata in inmultirea peştilor locali (hucho-hucho). Aceştia, si alte specii locale de peşti, au fost eliberaţi in râul Martin si in lacuri din judeţ, pe parcursul Fazei I.'

1.4.2 Organizaţii neguvernamentale

Pe parcursul implementării Fazei I, a fost contactat un număr de asociaţii non-guvernamentale pentru a lua parte la aceasta implementare. Rezultatele profesionale ale muncii lor au fost foarte diverse. Datorita acestei experienţe, Consultantul a identificat organizaţii non-guvernamentale valide (incluzând si unele noi) care sa ia pane la implementare in Faza II.

1.4.3 Sectorul privat

Pe parcursul Fazei I, anumite companii private si semi-private au cooperat la implementare, in mod particular in ceea ce priveşte reabilitarea si construirea a trei cabane. Faza II nu mai stabileşte o cooperare viitoare directa cu aceste companii, dar anticipează sa lucreze strâns cu acestea prin

intermediul organizaţiilor locale turistice, pentru stabilirea unui plan turistic local si internaţional.

Pe parcursul Fazei I, cabana Izvorul Muntelui si-a schimbat administratorul, iar acum are o arganizare 100% privata. Celelalte doua cabane Dochia si Fantanele sunt inca sub tutela Petrotur (o companie semi-privata, a cărei structura de administrare viitoare este nesigura).

Finanţări posibile care sa vina din partea organizaţiilor turistice vor fi discutate pe parcursul fazei iniţiale a activităţilor legate de acestea.

1.4.4 Consultanţi locali individuali

Se anticipează sa se folosească in proiect o varietate de experţi romani. Intre aceştia ar fi incluşi Sorin Bariu si dr. Tatiana Onisei. Pe parcursul Fazei I ei au fost reprezentanţii instituţiilor lor (Muzeul de ştiinţe ale naturii si Stejarul), dar amândoi au lucrat mai mult decât strictul necesar si au făcut expertize foarte competente, dedicandu-se muncii prestate. Se propune ca aceste doua persoane sa lucreze ca si consultanţi Danagro in Faza II. CV-urile lor sunt prezentate in Anexa 5.

1.4.5 Satele

Locuitorii satelor invecinate RNC vor fi membri naturale ai Comitetului Consultativ, iar activităţile vor fi realizate in cooperare cu ei, pe parcursul Fazei de implemantare a proiectului. Posibilele conflicte de interes intre manageri si săteni vor fi adresate si rezolvate prin participarea reprezentanţilor satelor in Comitetul Consultativ.

1.4.6 Analiza

Faza I a avut un scop vast, si a stabilit contracte de cooperare cu un număr mare de organizaţii non-guvernamentale locale de mediu (din judeţ), cu instituţii guvernamentale corespunzătoare, si la fel, cu administratori de hanuri din zona. Partenerul de cooperare principal a fost Consiliul Judeţean Neamţ, care a si co-finantat proiectul cu DEPA.

Cel mai important este una dintre lecţiile invatate din Faza I: nevoia de a institutionaliza viitorul management al Rezervaţiei Naturale Ceahlău, pentru a optimiza si forma intr-un corp unitar activităţile de susţinere si management ale instituţiilor manageriale-cheie (Consiliul Judeţean, Romsilva si Agenţia Romana pentru Protecţia Mediului), dar si pentru a tine in siguranţa interesele unor diverşi investitori/partide interesate/folositori ai RNC.

1.5 ASISTENTA SECTORIALA PREMERGĂTOARE, IN DERULARE SAU PLANIFICATA

După cum s-a explicat in Secţiunea 1.1, proiectul intitulat "Conservarea diversităţii biologice si reconstrucţia ecologica a Rezervaţiei Naturale Ceahlău, România" (care a fosp numit in acest document Faza I) a fost semnat in 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in judeţul Neamţ, România, sfarsindu-se in ianuarie 2001. cu o campanie şcolara de succes in ceea ce priveşte grija pentru mediu.

Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul: Acordarea de ajutor pentru managementul rezervaţiilor naturale romaneşti.

Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătăţirea managementului Rezervaţiei Naturale Ceahlău cu scopul îmbunătăţirii biodiversitatii Rezervaţiei Naturale, si

optimizarea potenţialului turistic prin practici suportive tic management al mediului si de management economic.

Motivul pentru care DEPA a asistat Faza I a proiectului a fost acela ca problema mediului si protecţia naturii au devenit din ce in ce mai importante, atât pentru opinia publica romana, cat si pentru partea administrativa. S-a remarcat o motivaţie in creştere pentru a acţiona in aceste câmpuri, dar

resursele financiare limitate (din tranziţia economica prezenta) au făcut necesar un sprijin extern, responsabil atât de stabilirea un cadru care sa acţioneze in aceasta direcţie, cat si de realizarea unui management suportiv a resurselor naturale si de creşterea permeabilităţii publicului fata de problema protecţiei mediului.

S-a acceptat ca asistenta externa (daneza) este necesara in ariile in care experienţa romaneasca este săraca, incluzând:

• Aspectele de biodiversitate. Pentru managementul rezervaţiei naturale era nevoie de cunoştinţe specializate in ceea ce priveşte flora si fauna si funcţionarea ecosistemului si importanta unei baze diversificate de resurse, pentru a promova grija pentru protecţia mediului in rândurile publicului si pentru a pune in evidenta managementul resurselor naturale ale Rezervaţiei.

• Dezvoltarea turismului. Deşi Rezervaţia Naturala Ceahlău a constituit o atracţie naţionala timp de ani de zile, n-au prea existat servicii pentru turişti, cum ar fi: postere de interpretare, broşuri, servicii de informaţie. Aceste servicii ţintesc spre atragerea atât a turiştilor naţionali, cat si a celor internaţionali, dar si asigura faptul ca turiştii au fost orientaţi spre zone ale Rezervaţiei Naturale care le sunt potrivite. Acest lucru este important pentru a minimiza impactul negativ pe care turiştii 1-ar putea resimţi.

• Cabane prietenoase si atractive, locuri de campare si sisteme manageriale de prisos.

• Economisirea apei si folosirea apei de ploaie, încălzirea apei prin panouri solare.

• Cooperarea dintre organizaţii guvernamentale si iieguvernamentale.

Implementarea Fazei I si-a atins cu succes Obiectivul Imediat, după cum urmează:

• Infrastructura Parcului: campare, colectarea gunoiului, trasee si alte facilitaţi, demarcarea graniţelor parcului.

• Reabilitarea si îmbunătăţirea cabanelor cu panouri solare, incaizire centrala, apa calda, etc.

• Reabilitarea florei si faunei: replantarea pinului pitic, orhideelor sălbatice, restocarea cu peste.

• Oferirea de informaţii: hârti (de interes ştiinţific si general), broşuri, postere, video, campanie şcolara.

• Perfecţionări: ornitologie, salvare montana.• Campanie de îngrijire a mediului.

• Producerea de broşuri informative legate de mediu.O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este

disponibila in Anexa 1.

Datorita rezultatelor si experienţei primului proiect, opinia Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare logica si necesara a primei faze.

După cum am mai menţiona la inceputul capitolului, Consultantul considera ca, deoarece Faza I si-a atins majoritatea obiectivelor tehnice propuse, implementarea acestei faze a atras atenţia asupra unui număr de particularităţi care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica. Faza II a proiectului ar trebui sa se adreseze acestir probleme.

Pentru o descriere amănunţita a acestor disfunctionalitati se poate vedea Capitolul 2.3. pe pascursul Fazei I s-au stabilit relaţii strânse individuale si intre companii, in ceea ce priveşte Danagro (si Coordonatorul de Proiect al Danagro) si Consiliul Judeţean, la fel ca si intre Danagro si instituţii, organizaţii si companii. Aceste legaturi stabilite vor da forţa prevederilor de implementare cu succes a Fazei II.

Banca Mondiala a finanţat proiectul "Biodiversitate, Conservare si Managementul Proiectului" (acum sub tutela Ministerului Agriculturii si Pădurilor), care si-a inceput implementarea in mai 2000, Proiectul acoperă 3 zone in România, dintre care una este Rezervaţia Naturala Retezat - o rezervaţie "impartita" de trei judeţe. Proiectul este pus in practica prin Romsilva si se focalizează atât pe viata sălbatica, cat si pe turism. 7 agenţi silvici Romsilva lucrează in fiecare dintre cele trei rezervaţii, plătiţi din fondurile Băncii Mondiale. Proiectul atinge in anumite puncte aceleaşi probleme de mediu ca si cele existente in Rezervaţia Naturala Ceahlău; totuşi, discuţii preliminare cu Coordonatorul National de Proiect din Rezervaţia Retezat indica dorinţa de apropiere in colaborare si schimb de experienţa (intre Faza II a proiectului RNC si proiectul Băncii Mondiale). Este nevoie de mai multe informaţii pentru a studia aceste posibilităţi, informaţii care ar trebui obţinute pe parcursul Fazei de început. Deja a fost discutata posibilitatea realizării unor mici si scurte ateliere de discuţii intre cele doua proiecte.

Banca Mondiala dezvolta un Program de Dezvoltare Forestiera in valoare de 24 milioane USD, realizat cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor. Obiectivul acestui proiect este creşterea contribuţiei la economia naţionala prin intermediul managementului de susţinere a resurselor forestiere romane. Proiectul va asista Romsilva in (a) stabilirea supervizării efective in

respectarea regulilor si monitorizarea activităţilor silvice prin intarirea capacităţii instituţionale si dezvoltarea sistemului informaţional, (b) susţinerea dezvoltării sectorului forestier prin stabilirea dezvoltării sectorului privat si a serviciilor consultative, îmbunătăţirea eficientei si profitabilităţii Autorităţii Forestiere Naţionale, susţinerea dezvoltării asociaţiilor de proprietari forestieri particulari si îmbunătăţirea infrastructurii 'forestiere'; si (c) construirea suportului si grijii publice pentru folosirea raţionala a resurselor forestiere. Nu se cunoaşte in prezent daca si când va începe proiectul. Iarăşi nu se ştie cum vor fi îndeplinite propunerile de mai sus. Acesta va fi monitorizat.

La final, DEPA are un istoric de ani in protecţia cu succes a mediului, împreuna cu judeţul Neamţ, si isi menţine poziţia de donator major in judeţ Exista contracte individuale si instituţionale strânse intre DEPA si Consiliul Judeţean, la fel exista astfel de contracte intre DEPA si alte companii si instituţii private/semi-private. Aceste relaţii vor susţine foarte puternic implementarea cu succes a Fazei II.

2. DEFINIREA INTERVENŢIILOR PROIECTULUI

2.1 OBIECTIVUL DEZVOLTĂRII SI INDICATORI CORESPUNZĂTORI

Obiectivul dezvoltării: Oamenii si instituţiile îmbunătăţesc managementul si utilizarea suportiva a Parcurilor Naţionale/Rezervaţiilor Naturale din România

IVO: Numărul instituţiilor din alte părţi ale Romanici care întreprind calatorii de studiu referitoare la managementul si întreţinerea Rezervaţiei Naturale Ceahlău pana la sfârşitul proiectului.

Termenii "obiectivul dezvoltării" si "obiectivul imediat" reflecta impreuna abordarea pilot subliniata in Secţiunea 1.1. Pe scurt, abordarea sugerata este focalizarea in continuare asupra Rezervaţiei Naturale Ceahlău, in vederea consolidării realizărilor Fazei I a Parcului pentru a-1 face funcţional si operaţional si in final de a demonstra un model de succes - Rezervaţia Naturala Ceahlău - instituţiilor responsabile de alte parcuri si rezervaţii naturale din România. Astfel, obiectivul dezvoltării se refera la parcurile si rezervaţiile din întreaga tara, in timp ce obiectivul imediat se refera doar la Rezervaţia Naturala Ceahlău.

Subiectul obiectivului dezvoltării (oameni si instituţii) tine cont de faptul ca dezvoltarea prospera a parcurilor si rezervaţiilor depinde in mod crucial de o viziune comuna intre publicul larg si unele instituţii care vizează ce anume aşteaptă acest public de la parc sau rezervaţie si modul in care ar trebui utilizat in beneficiul cat mai multor persoane. Termenul "instituţii" se refera la instituţiile guvernamentale responsabile de managementul parcului. De asemenea, se refera la o serie de alte instituţii - ONG-uri, organizaţii din sectorul privat si, cel mai important, grupuri si instituţii care reprezintă utilizatorii parcurilor si rezervaţiilor -grupuri de interes public, scoli si universităţi.

Subiectele obiectivului general (management si utilizare suportiva) reflecta faptul ca imbunatatirile managementului trebuie direcţionale către utilizarea rezervelor parcului intr-o maniera suportiva prin creşterea numărului de utilizatori. Una din funcţiile unui parc sau a unei rezervaţii este de a proteja natura si mediul înconjurător, iar acest lucru trebuie realizat in mod elocvent. In acelaşi timp, un parc sau o rezervaţie trebuie sa fie un loc in care publicul poate cunoaşte si profita de natura si mediu si, prin aceste experienţe, isi poate dezvolta propriile responsabilităţi pentru protecţia naturii si mediului. Este nevoie de asemenea masuri de protecţie. Este important sa se evite impunerea masurilor de protecţie, care exclud accesul publicului in parcuri si rezervaţii.

IVO este propus pe baza faptului ca dezvoltarea Rezervaţiei Naturale Ceahlău trebuie sa fie un punct de interes specific in cadrul instituţiilor

responsabile de alte rezervaţii si parcuri din România si se va reflecta in cererile altor instituţii de a invata modul in care un parc naţional se poate dezvolta si utiliza.

2.2 OBIECTIVUL IMEDIAT

Obiectivul imediat: Instituţii consolidate au dovedit un şir complet de servicii susţinute pentru protecţia naturii si recreerea publicului in Rezervaţia Naturala Ceahlău.

1. IVO: creşterea cu 25% a numărului de vizitatori ai Rezervaţiei Naturale Ceahlău pana la sfârşitul proiectului.

2. IVO: scăderea cu pana la 75% n abuzurilor si distrugerilor provocate de vizitatori pana la sfârşitul proiectului.

Conform abordării proiectului-pilot, obiectivul imediat se refera exclusiv la Rezervaţia Naturala Ceahlău. Subiectul (instituţiile) este interpretat in acelaşi context ca si in obiectivul dezvoltării, respectiv include (a) instituţiile direct responsabile de managementul Rezervaţiei Naturale Ceahlău, (b) instituţiile care reprezintă furnizorii de servicii (ex. organizaţii de turism) si (c) instituţiile care reprezintă utilizatorii - grupurile de interes particular si publicul larg.

Adjectivul "consolidat" subliniază faptul ca in prezent aceste instituţii nu sunt destul de puternice pentru a realiza sarcinile cu uşurinţa, astfel incat sprijinirea (consolidarea) lor constituind un obiectiv al proiectului.

Referitor la conţinut ("un şir complet de servicii susţinute"), cuvântul "servicii" include facilitaţi, publicitate si infrastrucutura, atât in cadrul parcului cat si alte locuri din jurul parcului. Adjectivul "complet" recunoaşte ca, in timp ce s-a realizat un progres in îmbunătăţirea serviciilor in Etapa I, exista zone care inca necesita atenţie (după cum sunt elaborate in Rezultatele proiectului, Secţiunea 2.3). Astfel, rolul proiectului este de a acoperi aceste lacune in furnizarea serviciilor. Mai mult, este de aşteptat sa nu mai existe asemenea lacune la finalul proiectului. Cu alte cuvinte, Etapa a Il-a va conduce la o rezervaţie suportiva - Rezervaţia Naturala Ceahlău - care nu va mai avea nevoie de sprijin suplimentar pentru dezvoltarea sa fundamentala.

Termenii "protecţia naturii" si "recreerea publicului" reflecta functiile-cheie ale Rezervaţiei Naturale Ceahlău. In orice zona protejata exista un echilibru intre protecţia naturii si recreerea publicului. Accesul complet al publicului va duce la degradarea naturii si a mediului. Scopul proiectului este de a găsi starea in care atât managerii cat si utilizatorii sa inteleaga nevoia de echilibru intre protecţia naturii si recreere si sa ajungă la un angajament comun de menţinere a acestui echilibru.

Sunt sugerate 2 IVO. Primul măsoară in termenii creşterii numărului de turişti, gradul in care un şir complet si atractiv de servicii au fost furnizate. Al doilea măsoară gradul in care angajamentul comun de a controla accesul publicului si exploatarea a fost îndeplinit, inregistrandu-se o micşorare aşteptata a incidentelor privind distrugerea peisajului natural, a florei si faunei din parc.

Activitatea 1.1 Clarificarea cadrului legal si reglementator

S-a prevăzut ca reprezentant de vaza al Consiliului Judeţean sa conducă Comitetul Executiv. Comitetul va cuprinde cate un reprezentant al Serviciului de Salvare Montana, Romsilva si APM, care va putea sa ia decizii in numele instituţiilor pe care le reprezintă. Procedura actuala pentru Romsilva este de a inainta Centrului spre aprobare Planurile lor (locale) de management. In Faza II, se prevede ca Romsilva sa. grăbească aceasta procedura sau sa sa renunţe de tot la ea, alaturandu-se celorlalţi. Daca aceste proceduri sunt similare in cazul APM si a C}, aceleaşi masuri trebuie luate cat de repede posibil.

Prin prisma noii legi 236 (Secţiunea 1.3) s-ar îmbunătăţi activitatea Comitetului Executiv si a procesului de aprobare a planului de management daca un reprezentant al Academiei Romane de Ştiinţa sau al Comitetului Ştiinţific ar deveni membru al Comitetului Executiv.

Totuşi, primul pas de plecare pentru membrii CE si pentru Proiect este clarificarea limitelor legale si reglementatoare ale CE.

Activitatea 1.2 Definirea si aprobarea termenilor de referinţa (TR) si totalitatea de membri pentru Comitetul Executiv (CE) - RNC si a Comitetul Ştiinţific (CS) - RNC

După stabilirea cadrului legal, reprezentanţii CE vor defini termenii de referinţa ai acestui comitet, numărul de membri si procedurile sale (ca o institutie-pilot), fiind susţinuţi de instituţiile din care fac parte. In acelaşi timp, reprezentanţii CS vor fi identificaţi de către Academia Romana de Ştiinţa si aprobaţi de Ministerul Mediului.

Activitatea 1.3 Instruirea Comitetului Executiv - RNC si Comitetului Ştiinţific -RNC in management si in planificare lucru

Toţi cei patru membri ai CE si pana la doi membri ai CS vor fi specializaţi in managementul rezervaţiilor naturale (cooperarea instituţiilor si colaborarea partenerilor de proiect) si in munca de echipa, in Danemarca (de către Colegiul Forestier Danez) pentru întemeierea unor condiţii optime de colaborare in cadrul si intre CE, CS si CC. O schiţa a programului de specilalizare in Danemarca este prezentata in Anexa 6.

După aceasta specializare, CE va fi instruit in abordarea cadrului logic de lucru in România, împreuna cu membri ai CS si ai CC, in vederea garantării ca vor utiliza instrumentele corespunzătoare in evaluarea activităţilor din proiect si a celor din Planul de Management (PM). In final, cele 2 comitete vor fi specializate/ îndrumate de consultantul in managementul resurselor naturale pentru proiectarea PM - RNC.

Activitatea 1.4 Pregătire Plan de Management concret de către CE si CS

In cursu l Fazei de Im plem entare, m em brii CE - RNC îm preuna cu m em brii CS- RNC ajutaţi de consultantu l in PM , vor pregăti un proiect concret a PM in vederea inaintarii lu i CC.

Acest proiect va fi dezbătut in amănunţime de către CC. Orice dezacorduri vor fi discutate, iar daca este necesar, CE va pregăti propuneri revizuite. Pe aceasta baza, cu acordul ambelor comitete (CE si CC), se va completa un PM.

Conform Legii nr. 236 (Secţiunea 3.1), PM pus astfel de acord va fi inaintat Academiei de Ştiinţa (AS) pentru recomandări si revizuire, apoi Ministerului Mediului pentru aprobarea finala. Aceasta procedura poate necesita mai multe discuţii. Totuşi, odată aprobat, PM - intr-adevar si concret aprobat de către toţi partenerii, va constitui baza administrativa pentru conducerea RNC de către CE. Considerarea activităţilor adiţionale din cadrul

PM vor urma aceeaşi procedura, iar PM va fi revizuit anual de toate comitetele de mai sus.

Datorita faptului ca proiectul constituie un exercitiu-pilot, se va acorda o atenţie deosebita acordului dintre toţi partenerii precum si procedurii de pregătire si aprobare a PM celei mai potrivite din punct de vedere tehnic, mai directe si mai puţin costisitoare dpdv a timpului.

Activitatea 1.5 Implementarea studiului cotelor de nivel

Este foarte inportant ca performanta PM sa fie monitorizata impreuna cu metodele de implementare a acestuia. Acest lucru este responsabilitatea CE, utilizând resurse ale CS si eventual ale CC, daca sunt potrivite. In acest scop Indicatorii de Verificare Obiectiva (IVO) sunt sugeraţi in Fig. 2.1, iar membrii CE vor fi instruiţi in importanta si măsurarea lor in cadrul abordării GIL.

Ca urmare, ca parte a pregătirii PM, membrii CE se vor pune de acord asupra listei finale a IVO, cum urmează aceştia sa fie măsuraţi (tehnica, interval de înregistrare etc.) si cine va fi responsabil de aceaste măsurări. Studiul cotelor de nivel reprezintă primul pas in stabilirea acestei sarcini de monitorizare.

De subliniat ca monitorizarea IVO este, după cum se cuvine, o sarcina a CE.Personalul proiectului poate si va da sugestii cu privire la realizarea acestei sarcini cel mai bine. Dar CE trebuie sa găsească timpul si resursele pentru monitorizare de-a lungul implementării proiectului.

REZULTATUL 2 Instituţiile si publicul creaza si operează intr-un Comitet Consultativ (CC) al RNC

Etapa I a revelat o nevoie neta a diferiţilor acţionari de a se face auziţi in proiect. De exemplu, unii acţionari care locuiesc in vecinătatea rezervaţiei au dorii sa folosească o parte din aceasta pentru păscut. Alţii se simt obligaţi sa ucidă animalele rătăcite ieşite inafara graniţelor Rezervaţiile in căutare de hrana. Iar alţii ar putea obţine un mic profit din creşterea controlata si aprobata a unor plante care se găsesc in Rezervaţiei, daca ar fi permis.

Industria turistica a profitat de frumuseţea naturala a RNC. In prezent, aceasta industrie are nevoie de o strânsa indrumare si cooperare cu

administraiorii RNC in vederea respectării activităţilor legate de mediu, a celor financiare si a surselor de venit.

Comunitatea ştiinţifica cum ar fi Muzeul de Ştiinţe Naturale, Universitatea din Iaşi si altele are interese puternice in utilizarea RNC pentru vizite de studiu, cursuri si proiecte ştiinţifice datorita bogăţiei naturale a rezervaţiei.

De asemenea, şcolile au si ele interese in utilizarea RNC ca exemplu in invatarea elevilor despre mediul inconjurator, despre avantajele sale si despre responsabilităţi.

Cererile acestora si ale altor acţionari in proiect trebuie luate in considerare in momentul stabilirii unui PM pentru RNC. Atât utilizatorii cat si administratorii trebuie sa ştie in ce măsura se pot soluţiona aceste cereri pentru a nu exista incertitudini in momentul implementării managementului.

Activităţile identificate de către CC sau CE pot necesita finanţări. In acest scop, s-a prevăzut un Fond pentru Activităţi constituit din veniturile din taxele de rezel'vatie colectate de SRSM (Anexa 4, Costuri SRSM). Totuşi, se aşteaptă prevederea si a altor alternative financiare, fie din resursele proprii ale acţionarilor, fie din donaţii din surse externe sau sponsorizări private.

Toate activităţile din cadrul Rezultatului II cu excepţia Activităţii 2.4 se vor efectua in cursul Fazei de început.

Activitatea 2.1 Clarificarea cadrului legal si reglenientativ

S-a prevăzut ca membrii CC sa fie reprezentanţi cu experienţa ai instituţiilor lor si astfel sa poate vorbi in numele acestora.

Similar cu stabilirea CE, primul pas este clarificarea limitelor legale si reglementative ale Comitetului Consultativ (CC) vis-â-vis de CE si Convenţia Aarhus. întrucât aceştia nu sunt administratori ai RNC, cadrul lor legal si reglementativ va fi limitat doar la unele instituţii.

Activitatea 2.2 Definirea si aprobarea termenilor de referinţa si totalitatea demembri pentru Comitetul Consultativ (CC) - RNC

După clarificarea cadrului legal, se vor defini TR pentru CC si reprezentanţii acestuia, cu îndrumare din partea instituţiilor din care fac parte.

Activitatea 2.3 Instruirea Comitetului Consultativ in funcţiile de consultanta siplanificare lucrări

Aceasta activitate se va efectua in acelaşi timp cu Activitatea 1.3. Toţi membrii CC vor fi instruiţi in funcţiile de consultanta in managementul resurselor naturale si planificare lucrări in vederea consolidării capacităţile lor de consultanta, pentru consolidarea echipei de lucru si pentru a permite dezvoltarea optima a TR pentru CC si PM - RNC.

Activitatea 2.4 Revizuirea si aprobarea PM - RNC de către CC - RNC

CC va revedea si comenta PM proiectat de CE si CS, după care ii va inapoia acestora cu recomandările pentru viitoare discuţii. Ideal, aceasta acţiune ar trebui sa aibă loc in cursul Fazei de început, deşi ar putea sa necesite o perioada mai mare.

Se preconizează ca revizuirile si comentariile CC se vor baza pe un dialog activ intre cele 3 comitete pentru a soluţiona potenţialele contradicţii si diferente de percepţie si pentru asigurarea intelegerii depline a scopului si modalităţilor PM de către toţi membrii.

REZULTATUL 3 SRSM - RNC furnizează servicii operaţionale si de întreţinere pe baza recuperării cheltuielilor

Serviciul de Salvare Montana (SSM) a RNC operează in prezent prin Salvamont ONG, conform unui contract încheiat cu Consiliul Judeţean Neamţ. Acest serviciu cuprinde un şef si 4 persoane permanente, si l sau 2 voluntari. Serviciul are multiple responsabilităţi. Conform Deciziei nr. 45/20.10.2000, principalele lor responsabilităţi sunt:

• Patrularea pentru prevenirea accidentelor• Urmărirea si găsirea turiştilor rataciti/disparuti• Asigurarea primului ajutor in caz de accident• Efectuarea operaţiunilor de salvare si transport la cel mai

apropiat spital

• Repararea si curăţarea traseelor turistice• Colaborarea cu Ministerul Apărării, Armata, Pompierii in

operaţiunile de salvare.• Coordonarea managementului Rezervaţiei• Asigurarea protecţiei Rezervaţiei împotriva distrugerii florei,

faunei si structurilor• Impunerea de amenzi instituţiilor si persoanelor care

incalca legea saudeciziile/regulamentele CJ pe teritoriul RNC

In prezent acest serviciu nu-si poate îndeplini toate obligaţiile in mod corespunzător. De fapt, succesul etapei I a crescut ca urmare a activităţii lor actuale.

Activităţile suplimentare ale SSM, in afara contractului lor actual, includ acum:

• îndrumarea si informarea turiştilor despre RNC• îndrumarea si informarea instituţiilor ştiinţifice/utilizatorilor RNC• Amenajarea de noi trasee turistice si locuri de popas• Asumarea administrării Cabanei Dochia, incluzând facilităţile

toaletelor• Păstrarea tuturor structurilor SSM si a liniilor de comunicare si

îmbunătăţirea lor dacaeste cazul

«Instruirea voluntarilor • Amenajarea si întreţinerea structurilor pentru reabilitarea florei« Amenajarea si întreţinerea structurilor pentru reabilitarea faunei • Sprijinirea de noi activităţi aprobate de CE • Controlul asupra eco - căsuţelor de Ia I. Muntelui si Durau • Efectuarea (cu plata) de excursii cu ghid pentru turişti

• Vânzarea de materiale informative si cârti (realizate in cadrul ambelor proiecte - Faza I&II)

• Alte activităţi legate de cele sus menţionate

In ciuda faptului ca raportul suprafaţa - ranger este foarte mare in comparaţie cu alte rezervaţii si luând in considerare topografia foarte dificila a RNC, care in multe locuri fac accesul/ escaladarea muntelui dificila, nici o operaţiune de salvare nu a eşuat pana acum si nu au fost decese in rândul turiştilor. Acest record este unic pentru SSM - KNC.

Totuşi, o situaţie ca fractura de picior in cazul unui ranger este suficienta pentru a presa mai mult activitatea serviciului. Atât forţa de munca cat si echipamentul au deficiente si necesita sprijin suplimentar.

Consiliu! Judeţean este conştient de aceste necesitaţi, fiind informat in mod regulat de lipsa de personal cu experienţa si de existenta unui echipamentul uzat si invechit. Totuşi, situaţia financiara a acestui serviciu nu permite serviciului sa vina in întâmpinarea necesitaţilor de baza.

S-a estimat ca SSM necesita o echipa permanenta de 10 rangeri complet instruiţi si echipaţi pentru a da RNC si utilizatorilor/turiştilor săi servicii complete si îngrijire in toate anotimpurile si circumstanţele.

In acest scop, Consultantul sugerează o noua structura in care SSM sa aibă un statut financiar semi-independent vis-â-vis de CJ. Trecerea la un astfel de statut va fi suportata de Proiect.

Activitatea 3.1 Redefinirea responsabilităţilor SSM - RNC

Responsabilităţile SSM vor fi redefinite, luând in considerare aportul in munca suplimentar, forţa de munca necesara si echipamentul necesar. Se vor stabili calculatiile de costuri si venituri pentru succesiunea acestor servicii. S-au identificat si propus surse de venit (Anexa 4, Proiectul de Buget pentru asumări si venituri estimate), statutul financiar independent al SSM vis-â-vis de CJ urmând a fi stipulat intr-un nou contract. Se va intocmi un plan financiar pentru 4 ani, incluzând co-finantarea din partea CJ si DEPA.

Daca taxa obişnuita (taxa rezervaţie) de 5000 lei (2 DKK) de turist pe noapte in vecinătatea RNC va creste in cursul Fazei de început (sa reflecte costurile reale de management si întreţinere) si este obţinută direct de SSM, se prevede ca aceasta sa servească drept element major in fondarea financiara si controlul Serviciului, permitandu-i desfăşurarea operaţiunilor de administrare si întreţinere a RNC. Potenţiale surse de venit pentru SSM:

• taxele plătite de turişti• taxe de la cabanele ecologice din Izvorul Muntelui si Durau• vânzarea de cârti, harţi si broşuri• excursii cu ghid pentru turişti« alte taxe

Pe baza unui angajament contractual intre SSM si CJ, s-a prevăzut ca Proiectul, intr-o perioada de tranziţie de 3 ani, sa furnizeze salariile pentru personalul SSM. In primul an, sprijinul va fi complet. In următorii 2 ani,

procentul va fi de 50%. In cel de-al patrulea an, Serviciul isi va desfăşura activităţile din propriile fonduri.

Pentru ca denum irea SSM sa fie potrivita cu noile structuri si responsabilităţi s-a propus noul num e - Serviciul de Rangeri si Salvare Montana a RNC sau prescurtat. SRSM.

Activitatea 3.2 Identificarea si angajarea de personal suplimentar pentru SRSM -RNC

Personalul suplimentar (in număr de 5 persoane) va fi identificat, angajat si instruit de personalul deja existent al SRSM.

Activitatea 3.3 Instruirea in management a personalului SRSM

Pentru ca SRSM sa-si stabilească o unitate independenta din punct de vedere financiar, sub incidenţa unui contract cu CJ, va avea nevoie de instruire in management. Personalul selectat al SRSM (3) va fi instruit in managementul resurselor naturale timp de 10 zile in Danemarca. Se vor stabili TR pentru instruire.

Activitatea 3.4 Instruirea personalului SRSM in contabilitate

Pentru a deveni independent financiar, SRSM va necesita de asemenea instruire in contabilitate. Personalul selectat (3) va fi instruit pentru aceasta timp de 4 zile in Danemarca, potrivit TR stabiliţi.

Activitatea 3.5 Instruirea personalului SRSM pentru întreţinere rezervaţie

Ca urmare a noilor TR ai SRSM, întregul personal va fi instruit in întreţinerea RNC pe durata proiectului. Aceasta se va realiza in principal prin cursuri interne.

Activitatea 3.6 Furnizare echipament, cazare si utilităţi pentru SRSM - RNC

In timpul Fazei de început se va intocmi o lista de necesitaţi materiale, care sa nu depăşească sumele prevăzute in buget, pentru echipament, cazare si utilităţi, iar rezolvarea acestora se va efectua la momentul corespunzător.

REZULTATUL 4 SRSM -RNC reabilitează ecologic facilităţile selectate, flora si fauna

Mamiferele de pe Ceahlău includ ursul, lupul, mistreţul si faimoasa capra neagra. Proiectul vizează importanta evitării pe viitor a uciderii animalelor in zonele învecinate RNC. Pentru evitarea atacării oamenilor de animale. Proiectul prevede provizii de mâncare pentru ursi, lupi, mistreţi si capre negre. Aceasta activitate se va realiza in special in perioada ianuarie- februarie, când temperatura este la cel mai scăzut nivel. In aceasta perioada hrana este putina iar animalele se îndreaptă spre zonele învecinate locuite. Aceasta acţiune va permite evitarea unor situaţii cum ar fi uciderea in acest an a 2 lupi lângă satul Izvorul Alb.

RNC cuprinde peste o treime din totalul speciilor de flora din România si astfel este una din cele mai bogate zone din tara din punct de vedere biologic. Totuşi, creşterea numărului de turişti de-a lungul anilor (in parte datorata primei etape a proiectului) a avut un impact negativ asupra acestei bogaţii. Aceasta s-a întâmplat mai ales in partea cea mai vizitata a RNC. In prezent, multe specii se găsesc doar in zone ferite de traseele montane.

In Faza I a Proiectului s-au reabilitat toate traseele turistice existente, s-au amenajat locuri de popas si un teren de campare pe platoul Dochia. Rezultatul a fost o creştere a utilizării de către public a acestor facilitaţi si de aceea acum exista necesitatea întreţinerii potecilor si a construirii de noi poteci.

Activitatea 4.1 îmbunătăţirea furnizării de hrana pentru urs, lup, mistreţ si capra• neagra

In cadrul proiectului se vor hrăni animalele, folosind soproane construite de SRSM si amplasate in zonele obişnuite obişnuite de vânătoare ale animalelor.

Activitatea 4.2 Construirea structurilor pentru reabilitarea florei

Proiectul va cuprinde extinderea Pinus muga - important din punctul de vedere al mediului (conserva solul si apa de pe platou) si a unor flori rare din pepiniera de la Dochia, amenajata in de SRSM in precedenta faza a

proiectului. Mai mult, pepiniera va fi extinsa si imbunatatita. Aceasta va fi întreprinsa de SRSM. Extinderea florei va fi realizata in cooperare cu Romsilva si un consultant specialist in flora, intr-o perioada de 3 ani.

Activitatea 4.4 Construirea si reabilitarea scărilor si altor infrastructuri

SRSM va repara, îmbunătăţi si amenaja noi trasee turistice, locuri de popas si va întreţine si îmbunătăţi Campingul Dochia. In plus,.in cursul derulării primei jumătăţi a proiectului, SRSM va sistematiza curăţarea toaletelor din Campingul Dochia.

REZULTATUL 5 Managementul RNC pregăteşte si incepe sa pună in aplicare un plan pentru dezvoltare turistica si alte afaceri

Scopul acestui rezultat este in principal atragerea cat mai multor turişti străini in Rezervaţia Naturala Ceahlău si Piatra Neamţ.

In cursul Fazei I s-au imbimatatit facilitaţi de baza in cadrul RNC, incluzând modernizarea celor 3 cabane si inflintarea Centrului de Vizitare din Durau. Următorul pas este intocmirea unui plan de turism naţional si internaţional care sa acopere toate hotelurile, cabanele si casele agro-turistice private in si din zona RNC (inclusiv Piatra Neamţ).

S-a preconizat Activităţile 5.1 - 5.4 sa fie efectuate in timpul celui de-al doilea si al treilea an al proiectului.

Activitatea 5.1 Evaluarea potenţialului turistic si al afacerilor

Potenţialul turistic/de afacerii va fi evaluat de un consultant danez cu experienţa internaţionala in turism si de către un consultant local, in cursul celui de-al doilea an al proiectului. Ei vor prelua informaţiile de la birourile/organizaţiile de turism existente, de Ia hotelurile locale etc.

Se vor evalua standardele pentru hoteluri si alte facilitaţi, luând in considerare nevoile turistului vest-european.

Se va evalua materialul turistic actual, iar consultantul internaţional va efectua 3 vizite programate in RNC. Consultantul local va efectua calatorii mai frecvente in interiorul si in vecinătatea rezervaţiei.

Munca consultantului internaţional va include vizite/contacte cu birouri si agenţii de turism din tarile europene (Danemarca, Germania si Austria) care au deja au contacte cu ecoturismul din România.

Activitatea 5.2 Pregătirea planului detaliat pentru turism/afaceri

Având la baza informaţiile din Activitatea 5.1, se va întocmi un Plan Turistic in engleza si romana, care va fi discutat cu organizaţiile/asociaţiile de turism locale. După ce s-au primit sugestiile se va pregăti un Plan Turistic final in vederea implementării sale in comunitatea afacerilor turistice.

Activitatea 5.3 Pregătirea si realizarea materialelor publicitare

Materialele pentru birourile de turism si agenţiile de călătorie, in romana, engleza si germana vor fi realizate pe baza Planului Turistic final. In plus, se va tipări Ghidul realizat in Faza I in versiunea engleza.

Activitatea 5.4 Realizarea unei pagini pe Internet pentru RNC

Pe baza recomandărilor Planului Turistic final si a întregului material adunat, un specialist local in web-site va realiza un site pe Internet engleza si romana,

S-a anticipat ca acest web-site pentru RNC sa fie accesat de la Centrul de Vizitare Durau si sa fie administrat de SRSM.

REZULTATUL 6 Publicul si instituţiile partenere devin mai conştiente si incep sa se implice mai atent in RNC

De-a lungul desfăşurării Fazei I, diferite mesaje de conştientizare a mediului au fost lansate de către ONG-uri (ex. "Poliţa cu Crini" ONG), acţionarii in proiect si campanii specifice (ex. campania şcolara a SSM).

Consultantul considera aceasta activitate de o importanta majora pentru ca Faza II sa poată fi încununata de succes. In acelaşi timp, acum este necesara o nbordare mai sistematica pentru a genera o înţelegere mai profunda a mediului de către public si diferitele instituţii partenere.

Experienţa din Faza I a demonstrat anumite dificultăţi in obţinerea materialului corespunzător si a forţei de munca specializata. De asemenea, au existat unele instituţii implicate care au fost împinse de la spate. O abordare mai sistematica a conştientizării mediului cuprinde următoarele activităţi care vor fi implementate (cu sprijin financiar) de-a lungul primilor 3 ani ai proiectului.

Activitatea 6.1 Pregătirea si implementarea campaniilor in scoli pentru conştientizarea mediului.

Pe baza aportului specialistului local, a experienţei si sugestiilor din campaniile şcolare ale Fazei I si a profesorilor interesaţi, se vor desemna 2 sau 3 grupuri (pentru vârste diferite) care vor realiza campanii in şcolile din Piatra Neamţ si satele din împrejurimile RNC.

SRSM va efectua campanii şcolare pe toata durata proiectului si va stabili contacte cu şcolile interesate in vizite cu însoţitor in RNC. S-a prevăzut utilizarea facilitaţilor de la Centrul de Vizitare si a serviciilor pentru excursii cu ghid ale SRSM pentru elevi.

Activitatea 6.2 Pregătirea si implementarea campaniilor pentru universităţi

Se vor iniţia (in primul an al proiectului) si implementa (de-a lungul derulării lui) contacte regulate si sistematice cu departamente ale Academiei Romane de Ştiinţa, Universitatea Iaşi precum si alte universităţi sau instituţii ştiinţifice.

In colaborare cu Universitatea Iaşi, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, SRSM si Dr. Onisei vor intocmi programele corespunzătoare ale vizitelor ştiinţifice pe teren efectuate de studenţi si vor examina posibilitatea includerii managementului resurselor naturale ca parte integrala in studiile lor.

Pentru aceste activităţi se vor folosi facilităţile Centrului de Vizitare din Durau. S-a anticipat ca aceasta activitate sa fie condusa de un coordonator local tehnico-stiintific - Dr. Tatiana Onisei - in anii 2 si 3.

REZULTATUL 7 CE -RNC si partenerii pregătesc si realizează pachetele de informaţii turistice/publice cu privire la geologia si speologia RNC

De-a lungul Fazei I s-au publicat diverse tipuri de materiale turistice si educaţionale. Cu toate acestea, nu s-au acoperit 2 zone importante- speologia si geologia.

Se considera ca publicarea unor materiale specifice despre peisajele naturale ale RNC, despre peşterile si formaţiunile geologice are o mare importanta. In prezent, informaţiile sunt puţine. Dar ce s-a identificat pana acum este de mare interes pentru turiştii naţionali si internaţionali cat si pentru vizitatorii locali.

Scopul general al acestei Activităţi este protecţia peisajului natural al RNC prin educarea potenţialilor turişti si a comunităţilor locale.

Munca pentru Rezulatul 7 va fi efectuata de "Amonit" ONG, condusa de specialistul in geologie si speologie Sorin Baciu. Se va colabora cu SRSM si cu Coordonatorul proiectului.

Activitatea 7.1 Pregătire si publicare carte despre geologie & speologie

Va fi identificat echipamentul necesar, care se va achiziţiona in Anul 2.

Prin vizite pe teren efectuate de specialistul in geologie & speologie si personalul sau se vor identifica, clasifica si fotografia peisajele naturale ale RNC pe parcursul Anilor 2 si 3.

Editarea si publicarea pachetelor de informatii/carti (in engleza si romana) cu privire la geologie si speologie specifica RNC va avea loc in Anul 3.

Personalul specialist va pregăti broşuri (engleza si romana) cu diferitele trasee turistice in care sunt localizate peşterile si formaţiunile geologice de interes. Acestea se vor baza pe principiile de evaluare a educaţiei (teste si chestionare efectuate după vizite turiştilor si comunităţilor locale). Activitatea se va desfăşura in Anul 2 & 3.

In fine, in Anul 2 & 3 se vor fotografia peşterile si formaţiunile geologice din RNC. Acestea se vor utiliza pentru realizarea unor vederi care vor fi vândute turiştilor si pentru realizarea de postere si materiale educaţionale folosite la campaniile şcolare.

S-a prevăzut ca materialele publicate si vederile sa fie vândute de către SRSM la punctele lor si la Centrul de Vizitare, profitul fiind utilizat pentru acoperirea costurilor de producere a acestora.

La sfârşitul proiectului echipamentul se va transfera la "Amonit" ONG, care este implementează aceasta parte a proiectului.

Activitatea 7,2 Implementarea seminarului naţional pe teme ştiinţifice si seminariilor locale cu informaţii despre geologie si speologie

Pe baza cârtii si altor materiale informative despre geologie si speologie, se va organiza un seminar ştiinţific naţional la Centrul de Vizitare, la finele Anului 3. Participanţii vor fi cei din comunitatea ştiinţifica si din serviciile altor parcuri naţionale, seminarul având scopul promovării si discutării materialelor informativedezvoltate de Proiect.

Se vor organiza 4 - 5 seminarii cu comunităţile locale. Se vor utiliza principiile testelor si chestionarelor pentru transmiterea de mesaje optime in vederea protecţiei peisajelor naturale.

Activitatea 7.3 Instruirea personalului SRSM in caracteristicile speciale ale peşterilor si in formaţiunile geologice

Amonit va efectua un curs de instruire si educaţie de 10 zile pentru SRSM si Romsilva asupra protecţiei peisajelor naturale (identificare, monitorizare si management) in Anul 3, la Centrul de Vizitare si pe teren.

Activitatea 7.4 Compilare baze de date despre flora 'fauna si formaţiuni geologice

Pe baza informaţiilor culese din teren (Activitatea 7.1) se va realiza o baza de date (Anul 2 &i 3) in Word Access care va cuprinde documentaţia asupra peisajelor naturale ale rezervaţiei. Aceasta va fi efectuata de un specialist local in baze de date si Amonit.

Activitatea 7.5 Compilare web-side despre flora/fauna si formaţiuni geologice

Informaţiile privind peşterile si formaţiunile geologice obţinute in timpul proiectului (ca si informaţiile despre flora si fauna din etapa I) vor fi promovate prin realizarea unei conexiuni intre baza de date si un web-site in vederea stabilirii de legaturi cu părţile interesate din Europa si nu numai. Pagina de web va fi realizata de un specialist local in Anul 3 al proiectului. Aceasta se va afla sub auspiciile SRSM la Centrul de Vizitare.

REZULTATUL 8 Managementul îmbunătăţirii protecţiei faunei si florei

Studiile efectuate in cadrul RNC cuprind informaţii despre plante rare (orhidee, specii endemice si relicte, plante medicinale si aromatice) si animale (insecte, pasări). Suplimentar s-a iniţiat si o monitorizare a acestora. Unele informaţii din cele colectate au fost publicate.

In legătura strânsa cu implementarea unei dorite conservări a biodiversitatii, este necesar sa se continue inventarierea deja inceputa, dar de asemenea sa fie extinsa si la alte grupuri de plante si animale. Pentru a face cererile de informaţii operaţionale este nevoie ca părţile implicate sa aibă un acces rapid la informaţii relevante, care poate ti stabilit printr-o baza de date biologice, realizata si îmbunătăţită printr-o colaborarea interdisciplinara, care sa includă specialişti din diferite instituţii ştiinţifice naţionale si internaţionale.

Unele dintre speciile analizate (ca de ex. orhideele) sunt rare si vulnerabile. Este necesar a imbunatatirea condiţiilor pentru aceste specii in unele zone, de ex. prin modificarea managementului pastoritului (Rezultatul 9) sau prin masuri de protecţie suplimentare.

Sunt necesare experimente realizate pe teren pentru a testa diferite posibilităţi, incluzând zonele deschise precum si cele forestiere. O atenţie speciala trebuie acordata testării pesticidelor in silvicultura, mai ales in cazul insectei "musca neagra" care distruge zone însemnate de păduri in RNC.

Sunt necesare informaţii suplimentare pentru dezvoltarea activităţilor umane si a evoluţiei peisajului datorata proceselor naturale.

Activitatea 8.1 Realizare baza de date cu flora si fauna rezervaţiei

In colaborare cu instituţiile relevante (Academia Romana de Ştiinţe, Universităţile Iaşi si Bucureşti, Muzeul de Ştiinţe Naturale, Gradina Botanica din Bucureşti, Romsilva sa) toate informaţiile despre rarităţile faunei si florei vor fi colectate 51 listate. Aceasta lista va constitui fundamentul pentru o baza de date.

Rezultatele Activităţii 8.4 vor furniza un inventar recent ai rarităţilor florei si faunei. Aceasta activitate se va efectua pe toata durata proiectului.

Activitatea 8.2 Reabilitarea zonelor impostante selectate

Specialistul botanic va face deplasări pe teren in RNC si in comunităţile agricole adiacente (in Anul 1) si va efectua de asemenea scurte vizite in zonele si locurile selectate (de-a lungul derulării proiectului). Primul pas in Anul l ii constituie identificarea zonelor importante din punct de vedere biologic.

Se va încheia un acord cu CE pentru reabilitarea zonelor selectate. Aceasta Activitate va incepe din Anul l si se va derula pe durata proiectului. Reabilitarea propriu-zisa va incepe in Anul 2.

Activitatea 8.3 Instruire in protecţia faunei si florei

Pe baza informaţiilor din Activităţile 8.2 si 8.3 se va efectua instaiirea corespunzătoare asupra aspectelor relevante, in vederea creşterii conştientizării autorităţilor responsabile de managementul rezervaţiei (CE). Aceste exerciţii de instruire/conştientizare se vor desfăşura imediat după obţinerea informaţiilor, mai exact in Anul 2 si după.

Activitatea 8.4 Cercetare si dezvoltare pentru protecţia si utilizarea RNC

Activităţile experimentale (ex. managementul pasunatului) in cadrul rezervaţiei vor fi concentrate pentru îmbunătăţirea condiţiilor pentru speciile florale rare. Un raport care sa cuprindă regimul unui pasunat corespunzător va fi propus din Anul 2 si după. Se vor testa potenţiale îmbunătăţiri in combaterea insectelor dăunătoare (in special musca neagra) prin mijloace biologice, de către entomologi st i locali si internaţionali, acestea urmând a fi predate CE începând cu Anul 2.

REZULTATUL 9 Dezvoltarea utilizării resurselor susţinute in zonele adiacente RNC

Scopul este de\a sprijini comunităţile locale in dezvoltarea si diversificarea activităţilor aducătoare de profit prin implementarea unei politici ecologice (organice) in zonele adiacente rezervaţiei, încercarea se va baza pe creşterea conştientizării si pe schimbarea atitudinii.

Un aspect important este testarea posibilităţilor de îmbunătăţire a păşunilor de lângă sate pentru a se reduce nevoia de păstorit in

rezervaţie. Vor fi studiaţi 2 factori importanţi: (a) varietatea speciilor planteloKde pe păşuni si (b) eficienta îngrăşămintelor pentru plante.

Se aşteaptă ca introducerea varietăţilor îmbunătăţite de plante (ex. specii de trifoi) in păşunile naturale sa sporească producerea\iomasei si deci a capacităţii de pasunat. Un producător de seminţe danez este activ in regiune si ar putea fi implicat in aceasta activitate.

Creşterea capacităţii păşunilor ar putea\fi realizata si prin îmbunătăţirea ingrasamintelor. In România si nu numai exista bio-produse Ciţre au un efect pozitiv asupra asimilării nutritive a plantelor si ar trebui testate.

Activitatea 9.1 îmbunătăţirea zonelor de paşunat selectate

Prin colaborare cu comunităţile locale se vor colecta imbrmatiile asupra activităţilor actuale de pasunat pentru identificarea limitărilor producţiei păsurilor, care forţează fermierii sa isi pasca animalele in interiorul RNC. Aceasta Activitate se va reiliza in Anul 1.

Pe baza acestor informaţii se vor recomanda posibilităţi de îmbunătăţire a producţiei păşunilor ce vor fi testate pe teren.

Locuri pentru desfăşurarea loturilor experimentale vor fi selectate in colaborare cu fermierii si consultanţii agricoli.

Aceste activităţi vor fi efectuate in Anul l & 2.

Unul din mijloacele de îmbunătăţire a producţiei păşunilor ii reprezintă insamintarea de varietăţi îmbunătăţite de plante (ex. trifoi) pe păşunile existente. Un alt factor important pentru producerea biomasei ii constituie ingrasamintele. Pe plan local exista bio-produse care pot îmbunătăţi asimilarea nutritiva si care vor fi testate pe terenurile fermierilor incepand cu primul an (in funcţie de anotimp).

Rezultatele acestor experimente vor fi analizate împreuna cu părţile implicate, iar recomandările, bazate pe concluzii, vor fi aduse la cunoştinţa tuturor potenţialilor utilizatori, CE si agenţilor agricoli, incepand din Anul 2.

Activitatea 9.2 Implementarea experimentelor pe teren in zonele adiacent

Vezi mai sus.

Activitatea 9.3 Instruirea fermierilor din zonele adiacente

Pe baza rezultatelor experimentelor din teren si după dialogul cu fermierii, CE si agenţii agricoli, un material extins va fi elaborat,de către specialistul local incepand cu Anul 2. Acesta va fi înaintata si zonelor cu probleme similare.

2.4 APORTURI/ CONTRIBUŢIIPentru prezentarea generala vezi Capitolul 5 - Proiectul de

Buget si notele aferente. Aportuî Consiliului Judeţean:

Aportul aşteptat din partea Consiliului Judeţean se bazează pe principiile co-finantarii din Faza I a Proiectului - 30% CJ: 70% DEPA. Aportul C J poate fi rezumat după cum urmează:

• întrucât vor exista 10 membri ai SRSM (Serviciul de Rangeri si Salvare Montana), angajaţi inca din Anul l, se presupune ca platirea acestor salariaţi va fi acoperita 100% din bugetul normal al CJ (cheltuieli cu personalul) in Anul l de proiect; in Anul 2 si 3 doar 5 membri vor fi plătiţi din bugetul normal al CJ (cheltuieli cu personalul), iar in ultimul an nici un membru nu va mai fi plătit astfel. Acoperirea salariilor a 5 membri si apoi a tuturor membrilor (in Anul 4) se va realiza din taxele de rezervaţie, conform contractului CJ cu SRSM care se incheie la inceputul Anului 1.

• Asigurarea Biroului pentru Proiect, cu mijloace de comunicaţie (telefon, fax, PC) la Casa de Oaspeţi a CJN din Piatra Neamţ (ca si in Faza I).

• Un secretar de proiect bilingv (engleza) care va asista proiectul, comitetele acestuia si va îndeplini si alte sarcini practice/organizationale in cadrul proiectului.

• Sala de şedinţe a Comitetelor Executiv, Ştiinţific si Consultativ va fi la Casa de Oaspeţi a CJN, daca nu, la Centrul de Vizitare din Durau.

• Preşedinte CE (aprox. 25% din timpul sau afectat proiectului).• Taxa de rezervaţie de 5000 lei/turist/zi transferata de către C J

la SRSM conform contractului din Faza de început a Anului 1. Sunt prevăzute aprobările pentru creşterea imediata a taxei la 10.000 lei in Anul 2 si la IS.ooo lei in Anul 3.

• Transferul formal a echipamentului actual - calculatoare, imprimante, autovehicul etc., primit in Faza I a Proiectului - de la SSM la noul serviciu: SRSM.

• Acoperirea costurilor curente - electricitate, încălzire si apa - Ia cele 3 staţii de rangeri.

Aport Romsilva:

• Membru CE (aprox. 25% din timp)

Aport APM:• Membru CE (aprox. 25% din timp)

2.5 ASIGURĂRI, RISCURI SI PRECONDITII

Asigurările si riscurile sunt listate in Fig. 2.1. La nivelul "Obiectivului Dezvoltării", validitatea proiectului si abordarea sa pilot depind de un angajament naţional real si puternic asupra protecţiei mediului si conservării naturii. Se intenţionează ca implementarea proiectului ca si publicitatea aferenta sa contribuie la acest angajament. Totuşi, s-a admis faptul ca menţinerea acestui angajament este in afara controlului Proiectului. De aceea dezvoltările trebuie monitorizate atent.

Reuşita "Obiectivului Imediat" De la Rezultatele I si 2 depinde de dorinţa, interesul si motivaţia instituţiilor si reprezentanţilor lor de a adopta modalităţi practice de colaborare in sesiuni comune, mai exact in cadrul comitetelor. Unul din obiectivele proiectului ii constituie facilitarea dezvoltărilor care promovează asemenea colaborări (ex. instruirea in managementul colaborării). In acelaşi timp, nivelul actual de colaborare depinde substanţial de abordările care trebuie adoptate de către parteneri, iar acestea nu sunt determinate in totalitate de Proiect.

Asigurările pentru Rezultatele 3-9 (Fig. 2.1) se explica de la sine.

O asigurare suplimentara se refera la cercetarea si aprobarea Planului de Management al RNC (Activitatea 1.4). După cum s-a stipulat in Secţiunea 2.3, Planul de Management nu poate-fi aplicabil decât după aprobarea de către Ministerul Mediului. Pentru ca MM sa facă acest lucru, s-a hotărât ca planul sa fie cercetat si aprobat de Academia de Ştiinţa. Deoarece aceasta decizie este recenta, exista posibilitatea ca procesul sa fie întârziat. Propunem reducerea acestui risc prin includerea membrilor Academiei de Ştiinţa in CE - RNC. Astfel, comitetul va putea lua in considerare punctele de vedere si sugestiile Academiei in momentul consultării planului.

3 COMPATIBILITATEA CU POLITICA DANCEE SI CU PROGRAMUL NATIONAL

2.1. DOMENIILE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI ACOPERITE DE PROIECT

Suportul pentru resursele naturale si pentru mediul înconjurător precum si dezvoltarea instituţionala sunt priorităţile programului pentru fondurile DANCEE.

3.2. CRITERIUL PROGRAMULUI PRIORITAR

Având semnătura din partea romana a Convenţiei AArhus si ratificarea intr-o legislaţie naţionala, precum si exprimarea influentei problemei mediului înconjurător in ceea ce priveşte Rezervaţia Naturala Ceahlău de diferite obstacole - experimentate de consultant in timpul fazei I a proiectului - consultantul crede ca a întâlnit criteriul programului prioritar DANCEE.

4. IMPLEMENTARE

4.1. PLANUL DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI (PIP)

Datorita cerinţelor fundamentale pentru stabilirea Comitetului Executiv, Comitetului Ştiinţific si Comitetului Consultativ aşa cum s-a stabilit noua structura a Serviciului de salvare montana si rangeri, cel mai posibil in proiect, s-a considerat cel mai apropiat pentru a se concentra asupra activităţilor asociate lor in timpul fazei de început si se doreşte o implementare constanta a activităţilor ramase. Deşi, un nivel suficient al activităţilor logice constante a fost stabilita pentru acest punct. Mai multe detalii vor fi posibile in raportul de început.

PIP este impartit in 2 faze : o faza de inceput si o faza de implementare. Planul (PIP) este descris in Anexa 3.

4.2. ORGANIZARE SI ADMINISTRARE

Organizarea proiectului va avea ca persoana de contact pe Consultantul Coordonatorului de Proiect. El va avea de efectuat de 2 ori pe luna vizite la locul unde se desfăşoară proiectul - (in timpul primilor 2 ani de desfăşurare a proiectului) având un aport de timp suplimentar in timpul fazei de inceput, datorita "congestiei" activităţilor care au inceput.

In timpul ultimilor 2 ani de desfăşurare a proiectului, Coordonatorul de Proiect va avea un aport mult mai limitat - efectuând vizite la fiecare 4 luni. Coordonatorul de Proiect si proiectul vor fi susţinute in plan local de un coordonator de proiect local - vorbitor de limba engleza. El va lucra 10 zile pe luna, la proiect, in timpul primilor 2 ani si aportul lui va fi impartit la 5 zile pe luna in timpul ultimilor 2 am.

Se aşteaptă ca un secretar de proiect sa fie disponibil pentru echipa de coordonare a proiectului prin proiect - similar pentru structura de conducere (management) a fazei I a proiectului.

Toate plăţile vor fi făcute de către Coordonatorul de Proiect (PC) si daca este necesar de Cordonatorul Local de Proiect, la cererea coordonatorului de proiect.

Coordonatorul de proiect va participa la întrunirile Comitetului executiv si ale Comitetului de sfat. Coordonatorul de proiect va participa la toate şedinţele Comitetului executiv pana ce primul plan de management se aproba.

In timp ce reprezentanţii Comitetului de sfat vor răspunde către organizaţiile/instituţiile lor proprii, Comitetul executiv va răspunde către Comitetul de sfat si către organizaţiile proprii.

Este prevăzut ca programul de întruniri a Comitetului Executiv sa fie de doua ori pe luna in timpul primului an. După ce se va stabili Comitetul executiv, programul de intruniri poate fi mai lejer.

Este prevăzut ca programul de intalniri ale Comitetului de sfat sa fie lunar in primul an, cu scopul de a avea timp timp suficient sa suporte dezvoltarea planului de management pentru Rezervaţia Naturala Ceahlău.

4.3. RAPORTAREA, MONITORIZAREA SI DERULĂRI (TRECERI IN REVISTA)

Raportul va fi următorul :S* raportul de inceput (după 6 luni de la implementarea

proiectului) > raporturi de progres după 6 luni (primul raport la sfârşitul primului an) > raportul final (la sfârşitul anului 4 de proiect)

Monitorizarea va fi făcuta de către Consultantul Coordonatorului de proiect bilunar in timpul primului si celui de-al doilea an si la 4 luni in anul 3 si 4, deci consultantul nu va fi nevoit sa părăsească tara pentru o lunga perioada de timp stabilita in proiect.

Deşi, Consultantul Coordonatorul local de proiect va fi legat de proiect si, va lucra 10 zile pe luna in timpul primilor 2 ani si 5 zile pe luna in timpul anilor 3 si 4.

O perioada de mijloc se va derula in timpul anului 3 si este aşteptata sa fie iniţiata de către DEPA cu întregul suport al consultantului, daca acest lucru se cere.

4.4. DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI

Cele mai multe dintre activităţile acestui proiect sunt implicate in diseminarea rezultatelor sale către toate părţile implicate aşa cum poate fi citit in Cap. 2.3.

4.5. BUGETUL

Bugetul detaliat care urmăreşte ieşirile si activităţile asociate lor a fost făcut incluzând note. Acesta poate fi făcut in fig.4.2. si in Anexa 4.

Consultantul sugerează o plata pe loc de 30% din costul total al proiectului si scăzuta din plata pe 6 luni in timpul perioadei proiectului.

4.6. CONTABILITATE SI AUDIT

Conturile externe audite vor fi înaintate către DEPA de către consultant o data la 6 luni.Auditul anual extern al proiectului de buget va fi inaintat către DEPA. Un audit final va fi Ia sfârşitul programului.

. - ANEXA 7

EXTRASE TRADUSE DIN LEGEA 236/ 4 DECEMBRIE 2000, CU PRIVIRE LA ARIILE PROTEJATE

Art. l f), g), h):Aceasta lege stabileşte reguli pentru toate ariile protejate, in vederea conservării siprotecţiei naturii, a speciilor sălbatice de plante si animale, precum si a peisajelor

Art. 5 a): Toate ariile protejate declarate de interes naţional si internaţional sunt incluse intr-o reţea naţionala de arii protejate.

Art. 8 Ariile naturale pot fi declarate protejate de către:• Lege (in Parlament)• Hotărâre de Guvern• Decizii a consiilor locale - când aria face parte dintr-un

teritoriu privat sau este patrimoniu local

Art. 10 Administraţia ariilor protejate (AP) va lua in calcul interesele comunităţilor locale.Participarea locuitorilor va fi facilitata, in vederea implicării lor in

protecţia naturii si comunicare.Tradiţiile locale sunt încurajate in beneficiul comunităţii locale.

Art. II Pentru a fi declarata protejata, o arie naturala de interes trebuie sa fie subiectul:

• Unui studiu ştiinţific• Unei harţi cu toate graniţele si locurile sale importante• Unei analize a formei legale a proprietăţilor teritoriului

împreuna cu o declaraţie a ariilor ariilor care confirma ca aparţin unei zone protejate.

• Supervizării de către Academia Romana de Ştiinţa (AS)

Art. 13 Ariile deja declarate protejate (de diferite alte decizii ca o lege), isi menţin statutul dar isireanalizeza categoria (rezervaţie naturala, rezervaţie ştiinţifica, parc naţional, parc natural etc.). Ele vorfi declarate protejate de Ministerul Mediului (MM) cu supervizarea Academiei Romane de Ştiinţa.

Art. 16 Coordonarea managementului reţelei naţionale de AP este responsabilitatea MM si AS.

Art. 17 Responsabilitatea pentru stabilirea modalităţilor de administrare porneşte de la:a) MM impreuna cu AS pentru acele arii protejate declarate prin lege sau hotărâri guvernamentaleb) Consilii locale sau judeţene pentru acele AP declarate prin deciziile lor.

Art. 18 a) Modalităţile de administrare trebuie sa tina seama de:b) Categoria AP si de suprafaţa cererilor specifice si de situaţia terenurilor care aparţin comunităţilor locale sau localnicilor.c) Posibitati de a sprijini (dpdv tehnic si financiar) administrarea AP

d) Capacitatea si interesul instituţiilor ştiinţifice, ONG-lor, etc. in asumarea si asigurarea sprijinului ppprivind manopera si echipamentul neccesare pentruu administrare sub controlul MM. 1. Administrarea unei AP poate fi făcuta de :

• O unitate administrativa speciala• O instituţie de ex. companie naţionala, o companie de

consultanta (ca Romsilva), o companie privata, locala, administrativa sau de servicii guvernamentale in teritoriu (ex. APM)

• O instituţie ştiinţifica/ de cercetare/ de educaţie, un muzeu (ca MSN) ori ONG• O persoana (in situaţii speciale)

2. O unitate administrativa speciala trebuie sa fie organizata pentru parcuri naţionale si naturale, biosfera, rezervaţie etc.

3. Unitatea administrativa (U A) este reprezentata de:• Conducerea administrativa a rezervaţiei trebuie sa fie

organizata cu persoane calificate. special angajate care vor pune in practica Planul de Management si toate reglementările si regulile de organizare a AP, aprobata de MM.

• Conducerea consultativa va ajuta conducerea administrativa a AP. Conducerea

consultativa este reprezenatata de diferitele instituţii, companii economice, administraţie locala care deţin proprietăţi de terenuri in AP, si care trebuiesc implicate in protecţia, conservarea si dezvoltarea suportiva a AP.

4. Membrii conducerii administrative sunt nominalizaţi de MM si sunt finanţaţi din bugetul saltului in limita bugetului aprobat pentru AP, de companii economice numite "administrator" daca pot sa demonstreze resurse financiare si tehnice si daca vor aplica PM aprobat de MM.

5. Conducerea consultativa este organizata sub controlul MM care ii aproba membrii si responasabilitatile.

6. Conducerea administrativa va fi de altfel asistata de Comitetul Ştiinţific (CS) responsabil de toate activităţile ştiinţifice legate de AP.

7. Propunerile de la CS trebuiesc înaintate către AS si aprobate de MM.8. CS va evalua cel puţin o data pe an cum planul managerial a

fost aplicat si va informa MM despre asta prin recomandările, propunerile si observaţiile sale.

Art. 19 Planurile manageriale trebuiesc realizate de conducerea administrativa a AP, împreuna cuCS. Ele trebuiesc aprobate de MM, după ce aii fost evaluate si supervizate de AS.

Art. 20 2. Pentru acele AP care necesita propria lor conducere

administrativa, administraţia ar putea fi alcătuita dintr-o persoana, o organizaţie sau o instituţie (aici este o lista lunga) care doovedeste ca are calităţi profesionale si posibilitatea sa asigure conservarea si protecţia in zona 3 & 4 Contactul dintre administrator si MM trebuie sa ţie supervizat de AS.

5. Controlul administratorului va fi făcut de MM si AS.6. Pentru rezultate speciale administratorul poate fi felicitat sau plătit.

Art. 22 1. Construcţiile sau alte echipamente tehnioce care deja exista in AP vor fi utilizate in scop

ştiinţific si administrativ.3. Când activitatea de agro/eco turism este dezvoltata,

construcţiile ar putea fi utilizate in scop educaţional, de asemenea.

Art. 23 Pentru un ajutor financiar mai mare, un sistem special de taxe

(bilete, etc) trebuie sa fie stabilit si aprobat de MM.

Art. 39 MM are următoarele responsabilităţi:

a) Sa elaboreze si sa aplice câteva obiective de strategie naţionala, precum si un plan naţional -de acţiune pentru conservarea bio-diversitatii.

a) sa organizeze o reţea naţionala a AP, sa stabilească modalităţile sale de administrare si sa controleze cum este administrata reţeaua.

b) Sa aprobe planurile manageriale a AP (după recomanadarile AS)

k) Sa promoveze si sa finanţeze diferite programe de cercetare ştiinţifica (in special evaluări asituaţiei existenţi '• . . •n) sa organizeze sistemul naţional de informaţii, precum si schimbul de informaţii cu alte tarip) sa promoveze si sa preia proiecte speciale in vederea conservării speciilor in pericols) sa stabilească si sa aprobe un sistem sistemul de taxe si cum sa fie

utilizaţi banii pentaiadministrarea rezervaţiei.t) sa aplice convenţia si alte acorduri internaţionale cu privire la protejarea naturii, sa participe la diferite parteneriate internaţionale.

Art. 40 In teritoriu (judeţe), reprezentatul MM este Agenţia de Protyectie a Mediului (APM),care va coopera cu conducerea administrativa a AP, Romsilva si administraţia locala.

Art. 41 AS trebuie sa:

a) Sa supervizeze planurile managerialee) Sa supervizeze membrii comitetului ştiinţific (CS) si coordonatorul unităţii administrativef) Sa colaboreze cu mm pentru a elabora lista speciilor plantelor in pericolg) Sa iniţieze si sa promoveze programe de cercetare in APh) Sa elaboreze si sa promoveze proiecte speciale privind conservarea biodiversitatii, sa refacăzone distruse, sa re-populeze habitatele, etc.j) Sa analizeze si sa supervizeze acele activităţi care ar putea avea un impact de risc in APk) Sa promoveze si sa ajute diferite studii de evaluare in AP1) Sa participe la organizarea sistemului naţional de informaţii privind APm) Sa fie beneficiarul rezultatelor obţinute in ap, pentru a le utiliza la prezentări si schimburi deinformaţii internaţionale.

Art. 44 Controlul aplicării legii trebuie sa fie exercitat de

•Ministerul Mediului (MM)•Agenţia de Protecţie a Mediului (APM)•Conducerea administrativa a Ariei Protejate (AP)•Romsilva•Consiliile Judeţene (locale) (CJ)

Art. 45 Comitetul Ştiinţific (CS) este decis de AS.

Art. 52 Controlul si administraţia locala, companiile naţionale precum si cele private trebuie sa aplice aceasta lege si sa acţioneze pentru administrarea cu succes a AP.