ceahlau my soul licenta1(2)

Upload: liviu18new

Post on 30-May-2018

239 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    1/25

    Dac ar fi intrat n basmele celor vechi, ar fi fost att de vestit ca iOlimpul, Pindul sau Pelias. Este aezat n prile Neamului, nu departe deizvorul Tazlului, iar n mijlocul lui e acoperit de zpezi venice; pe vrful luins nu se gsete pic de nea, fiindc pare s fie deasupra norilor de zpad.Din vrful su, care se nal ca un turn, se prvale un pru foarte limpede, ce

    se npustete cu mare larm peste stnci abrupte... Drept n vrf se vede ostatuie strveche, nalt de cinci coi, nfind o btrn cu douzeci demioare, din a crei parte fireasc curge ntr-una un izvor. E anevoie de spusdac natura a vrut s-i arate aici jocul sau dac statuia a fost lucrat de mnaunui artist dibaci. Cci statuia nu st pe nici o temelie, ci e crescut i legatstrns de celelalte stnci...

    Dimitrie Cantemir Descriptio Moldaviae

    Capitolul I :

    Valorificarea spatiului rural

    1.1. Spatiul rural. Definire. Caracteristici :

    Spatiul rural prezinta caracteristici diferite din punct de vedere fizic sisocial, este un concept complex care a generat pareri diverse in ceea ce

    priveste definirea, sfera de cuprindersi coponentele sale.Intr-o rima faza se poate zice ca spatiul rural cuprinde tot ce nu este

    urban. Luand in considerare cateva criterii de ordin morfologic, structural sifunctional putem afirma ca patiul rural este o componenta in cadrul spatiilorfunctionale dduse din caracteristicile zonelor in special oicumene sisuboicumene. Spatiile rurale impruna cu spatiile urbane sau ale diferiteloramenajari cu profil social-economic, ofera cadrul structurilor economicespecifice unei regiuni sau unei tari.

    Spatiul rural din Romania este format din suprafata administrativa, interitoriul careia se implementeaza politica rurala, a celor 2688 comune si12751 sate. O comuna este formata din mai multe sate ; in medie revin 4,7 sate

    pe o comuna. Dimensiunea satelor variaza, de la cele care au doar cativalocuitori, pana la sate cu peste 7000-9000 locuitori. Predomina satele cu putinilocuitori, numarul mediu de locuitori dintr-un sat find de circa 800.

    Suprafata spatiului rural insumeaza 212,7 mii km, reprezentand 89 %

    din suprafata tarii, avand o populatie de 10,14 milioane locuitori carereprezinta 45 % din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub48 locuitori/km. Populatia n mediul rural participa la activitatea economica n

    proportie de peste 57 %, in timp ce populatia urbana are o rata a participarii denumai 43 %.

    Cea mai mare parte din populatia ocupata este intalnita in agricultura,identificata ca ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.Pe langa agriultura, in spatiul rural se desfasoara si alte activitati neagricole,dar fara ca acestea sa fie extinse. Exceptand industria extractiva si energetica,activitatile neagriole se desfasoara in intrprindri mici si mijlocii. Numarulunitatilor care desfasoara activitati mestesugaresti si de prestari servicii a

    descrescut accentuat, cu aproximativ 46 % fata de anul 1989.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    2/25

    Datorita analizarii spatiului rural in comparatie cu celelalte spatii de peteritoriul Romaniei am putut formula caracteisticile specifice ale acestuia,delimitate dupa urmatoarele domenii : structura economica, densitatea

    populatiei, profsiile de baza dominante, cultura si edificii culturale, viataculturala, relatiile interumane, cutumele si altele.

    Caracteristicile spcifice ale spatiului rural :1. din punct de vedere a structurii economice, activitatile agricole detin

    ponderea cea mai mare din teritoriul rural, fara sa fie excluse alteactivitati precum silvicultura si industria forestiera izonele montane sicolinare, turismul si agroturismul, serviciile pentru populatie ;

    2. din punct de vedere ocupational, sptiul rural este preponderent u spatiude productie in care activitatile sectoarelor primare detin o pondereridicata in economia acestuia. Profesiile practicate in spatiul rural suntcu precadere manuale, unele dintre acestea solcitand policalificare

    profesionala. Populatia ocupata in servicii, in activitatileadministrative, sociale este redusa ca podere. In acelasi timp, o mare

    parte din populatia care lucreaza in sectorul neproductiv depune si oactivitate in agricultura si alte sectoare in timpul liber, fie ajutandmembrii familiei, fie lucrand in micile gospodarii agricole sau inferme ;

    3. in cea ce priveste forma de proprietate, cea pivata este predominanta,roprietatea publica si privata a statului fiind mult mai restransa(rezervatii si parcuri nationale, terenuri limitrofe caior de comunicatiisi retelelor de transport, pasuni, islazuri) ;

    4. o caracteristica importanta a spatiului rural consta in densitatea redusaa populatiei si a marimii asezamintelor umane bine aerisite. Locuitoriise cunosc intre ei foare bine rezultand o mai mare implicare a acestorain soltionarea prblemelor comunitatii ;

    5. din punct de vedere peisagisic, prin structura sa naturala, linistea,pacea, climatul, aerul curat, peisajul linistitor, prin flora si fauna sa estemai frumos si mai apreciat de locuiori. Peisajul rural prin naturaletea saconstiuie un patrimoniu al counitatii ;

    6. modul de viata rural, traditiile si obiceiurile, formeaza culturapopulara locala sau regionala si alaturi de economie si ecologie daadevarata dimensiune a spatiului rural. Alaturi de aceasta caracteristicao importanta deosebita o are implementarea activitatilor neagricole, detip industrial sau service, care trebuie realizata fara distrugerea

    autenticitatii spatiului rural ;7. activitatile neagricole, cele de tip industrial si de servicii se bazeaza pecomplementaritatea fata de agricultura dar aceasta nu exclude

    posibilitatea de infiintare a intreprinderilor mici si mijlocii din altedomenii ;

    8. o ultima caracteristica a spatiului rural este reprezentata de inegalitateaintre rural si rustic, pentru ca si in domeniul rural actioneaza legile

    progresului care impun o evolutie in viata localnicilor. Nu se poateafirma ca o involutie in spatiul rural poate avea efecte atat de graveincat sa se produca o rusticizare a spatiului rural.In ceeea ce priveste infrastructura sociala si a serviciilor putem aminti :

    reteaua de invatamant putin diversificata ; iar starea constructiilor si dotarea cuaparatura de specialitate este nesatisfacatoare ; mortalitatea infantila este

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    3/25

    ridicata, urmare directa a nivelului se trai scazut si asistentei sanitare precare.Ca urmare a acestei subdezvoltari care persista in spatiul rural se impuna caobiectiv a dezvoltarii rurale realizarea de actiuni in sprijinul economiei si

    populatiei din aceste zone.

    1.2. Dezvoltarea complexa a spatiului rural :

    Dezvoltarea complexa a spatiului rural trebuie privita ca un obiectivnational avand in vedere implementarea standardelor europene practicate inacest domeniu si implicit in imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei dinmediul rural si participarea la ridicarea generala a calitatii vietii.

    Avand in vedere caracteristicile spatiului rural activitatile economice,sociale si culturale desfasurate in acest cadru putem realiza o descriere aacestuia concentrata in trei functii principale :

    1. Functia economica a spatiului rural :- este functia primara,considerata de baza ; are ca obiectiv principal

    obtinerea produselor agroalimentare si a altor bunuri realizate in cadrulramurilor productive din amonte si aval de agricultura ; activitatemenita sa asigure localinicilor din spatiul rural conditii de viatasatisfacatoare.

    Prin intermediul Cartei Europene se doreste garantarea unui sistemde productie menit sa asigure necesarul alimentar al populatiei ; aliniereaveniturilor celorlalte profesiuni cu veniturile agricultorilor si familiilor lor, casursa de venit (profit) fundamental pentru populatia rurala ; protejareamediului inconjurator ; producerea de materii prime reciclabile destinateindustriei si productiei de energie ; asigurarea tuturor nevoilor intreprinderilormici si mijlocii agricole, comerciale si de prestari servicii ; o baza pentrurecreatie si turism.

    Toate aceste demionstreaza ca functia economica este o functiecomplexa, pluriactiva rezultatnd faptul ca spatiul rural nu mai este vazut ca ozona in principal agricola, ci o zona economic diversificata care isi propunementinerea tineretului in psatiul rural garantand in acest mod surse de veniturisuplimentare pentru salariatii din spatiul rural.

    2. Functia ecologica a spatiului rural :- odata cu industrializarea agriculturii si a zootehniei, apare si se

    intensifica poluarea spatiului rural manifestata prin : poluarea apei ;poluarea aerului si poluarea solului ; fapt ce determina dezechilibre la

    nivelul ecosistemelor din spatiul rural.Datorita aparitiei factorilor poluanti sau impus masuri de limitare siinlaturare a efectelor negative ale factorilor poluanti asupra spatiului ruralconcentrate intr-o politica de pritectie a mediului natural care prevede :exploatarea ratinonala si durabilitatea resurselor natiurale in scopul prezervariispatiilor locuite si a biodiversitatii ; protejarea peisajului ; remediereadegradarilor naturii si ale peisajului ; cerarea de rezervatii naturale si nu inultimul rand creare a de programe de supraveghere a respectarii dispozitiilor

    juridice nationale si intermediare asupra protectiei mediului.3. Functia social culturala :- este cunoscut faptul ca locuitorii din spatiul rural se cunosc intre ei,

    realizandu-se astfel o ierarhizare sociala in functie de comportamentul

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    4/25

    in familie si in societate, ambele aspecte fiind caracteristici alerelatiilor din mediul rural.Relatiile sociale din interiorul comunitatilor din spatiul rural sunt

    strans legate de viata culturala cea spirituala. De-a lungul timpului uneletraditii au disparut ca efect al modernizarii, al productiei de masa,

    caracteristicile urbanului.In prezent se depun eforturi in vedrea readucerii la viata a

    preocuparilor traditionale in domeniul alimentar, mestesugar ; si aparareadiversitatii si bogatiei patrimoniului arheologic din zonele rurale.

    Incepand cu conferinta asupra mediului de la Stocholm din 1972oamenii au inceput sa recunoasca faptul ca degradarea mediului inconjuratoreste dependenta de bunastarea omenirii si de cresterea economica in general ;in acest sens a fost infiintat Comitetul Mondial asupra Mediului si Dezvoltariicare pana in 1987 a identificat peste 60 de definitii ale conceptului deDezvoltare Durabila.

    Dezvoltarea durabila va trebui sa intruneasca in mod armonios cele trei

    dimensiuni esentiale :1. economica ;2. sociala ;3. ecologica.Acest concept trebuie sa nu redea un proces care sa stopeze cresterea

    economica asa cum se prezoniza in primul raport al Clubului de la Roma sinici sa absolutizeze rolul mediului precum o fac asociatiile si partideleecologiste.

    In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila a spatiului rural a fostacceptat pe plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio deJaneiro din 1982, cand pentru prima data s-a angajat o negociere planetara fatade schimbarile climatice care au loc pe baza de ratiuni stiintifice aprigdiscutate.

    Astfel dezvoltarea durabila este cea care satisface cerintele prezentuluifara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a raspunde propriilornevoi. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includurmatoarele :

    - redimensionarea cresterii economice, avand in vedre o folosire cat maieficienta si mai echitabila a resurselor, astfel incat sa se obtina un

    produs de calitate cu deseuri minime si netoxice ;- cresterea calitatii vietii oamenilor in conditiile satisfacerii nevoilor

    esentiale si prin reducerea cresterii demografice necontrolate ;- conservarea calitatii mediului si a resurselor naturale ;- o participare mai ferma a organismelor de guvernare in luarea

    deciziilor privind economia si mediul.Am putea spune ca dezvoltarea durabila presupune asigurarea unui

    echilibru intre cresterea economiei si protectia mediului si pe aceasta baza,satisfacerea cerintelor nu mai prezente dar si de perspectiva ale dezvoltariisociale.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    5/25

    1.3. Modalitati de valorificare a potentialului din spatiul rural :

    1.3.1. Sistemul industrial ca posibilitate de valorificare apotentialului din spatiul rural :

    Intr-o anumita perioada a dezvoltarii societatii umane, au luat formasi s-au consolidat activitatile industriale. Acestea cunosc si in prezent un

    proces de diversificare desfasurat pe masura cresterii gradului de cunostere. Inciuda multitudinii activitatilor industriale acestea pot fi cuprinse doar in treigrupe :

    - activitati de extractie ;- activitati de prelucrare ;- servicii cu caracter industrial.

    Industria se incadreaza insfera productiei materiale, rod al diviziuniisociale a muncii, in care au loc procese de extragere a bunurilor materiale dinnatura, de prelucrare a materiilor prime minerale, agricole, silvice, sintetice si

    artificiale, cat si lucrari cu caracter industrial.Dezvoltarea continua a activitatilor industriale, adancirea diviziunii

    muncii, au avut drept rezultat delimitarea unor grupe omogene care au formatadevarate subsisteme industriale delimitate dupa criterii, cum ar fi : destinatiaeconomica a produselor ; natura produselor materiale folosite ; specificultehnologiei de fabricatie utilizate ; specializarea personalului lucrator.

    Procesul de formare a industriilor, in ansamblul lor, s-a desfasurat intimp, suferind si in prezent modificari semnificative in raporturile dintreramurile si subramurile industriei. Sub influenta diversilor factori unele ramuriisi restrang activitatea, lasand locul altora cu conditii mai bune de dezvoltare siaparitia altor activitati industriale care intr-un timp relativ scurt devin ramurisau subramuri de sine statatoare.

    Intre factorii care actioneaza in aceasta directie se numara :a.) progresul tehnic imprima modificari care intervin in raporturile

    cantitative dintre elementele componente alecapitalului ;

    b.) aparitia unor noi procedee tehnologice prelucrarea unor noi materii prime conduce la schimbari semnificative intreramuri sau chgiar in interiorul uneia dintre acestea ;

    c.) dezvoltarea in avans a ramurilor care au rol de a aduce prelucrarearesurselor materiale sporind cantitatea de munca la

    fiecare unitate de materie prima transformata inprodus finit ;d.) diversificarea si aparitia de noi produse ca urmare a schimbarii

    cererii pietei ;Componenta definitorie a industriei o reprezinta procesul de productie.

    In functie de specificul acestuia putem face diferenta intre industrie siagricultura, industrie si constructii, industrie si comert. Toate aceste ramuri aula baza capitalul productiv care face posibil desfasurarea procesului de

    productie. Principala componenta, specifica spatiului rural, estePAMANTUL ; acesta este conditia principala fara de care procesul de

    productie nu este posibil. Rolul sau este diferit in functie de ramura in care se

    desfasoara procesul de productie. In industrie functioneaza ca un loc deasezare, baza a spatiului de functionare.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    6/25

    Industria rurala este partea integranta a economiei nationale cu scopulde a valorifica resursele locale si satisfacerea nevoilor beneficiarilor acestor

    produse. Asigura folosirea completa a fortei de munca de la sate si asigurareaunor conditii de viata mai bune a populatiei prin dotarea acestor localitati.

    Ca parte integranta a economiei nationale, industria rurala indeplineste

    urmatoarele functii :a.) Functia de valorificare a resurselor locale de materii prime si materiale :

    In spatiul rural exista cantitati insemnate si diversificate de materiprime, prin procesarea carora, industria rurala isi aduce un aport substantial laobtinerea de bunuri materiale ; in aceste conditii, resursele de productie, isigasesc justificarea din punct de vedere al eficientei economice.

    b.) Functia de diversificare a productiei de bunuri materiale :Schimbarea activitatilor in functie de cerintele beneficiarilor (a pietei)

    prezinta o mobilitate sporita in unitatile productive de dimensiuni mici. Se potorganiza activitati de diversificare a productiei de bunuri materiale specificeintreprinderilor mici si mijlocii care functioneaza in economia nationala cu

    conditia existentei factorilor de productie necesari acestor activitati.c.) Folosirea completa a fortei de munca din spatiul rural :

    In comparatie cu agricultura careia ii este caracteristica sezonalitateaactivitatii, industria rurala asigura folosirea fortei de munca pe tot parcursulanului deoarece majoritatea produselor alimentare presupun procesareamateriilor prime agricole obtinute doar in jumatate din perioada anului,cealalta jumatate folosindu-se in cea mai mare masura prelucrarii lor.

    Un dezavantaj in acest sens este dotarea slaba din spatiul rural in ceeace priveste activitatea de artizanat. Din acest motiv si datorita lipsei de forta demunca calificata, tinerii dornici dornici sa munceasca sunt atrasi de oferteledin oras, desi sunt dornici de calificare. Acest deficit se poate rezolva daca sevor asigura venituri sporite si dotari mai bune pentru muncitorii din industriarurala.d.)Cresterea veniturilor medii ale productiei rurale :

    Doua aspecte pozitive ale industriei rurale sunt cresterea nivelului depregatire generala a populatiei rurale si cresterea nivelului dotarii edilitare,astfel putem delimita veniturile obtinute de populatia rurala in veniturirealizate din activitati agricole carora se adauga veniturile obtinute prin muncineagricole in industria rurala si venituri realizate de lucratori permanenti inindustria rurala.

    Industria rurala are si o functie sociala daca avem in vedere necesitatea

    pregatirii profesionala a locuitorilor spatiului rurala pentru a se integra inactivitatea de productie.In concluzie, obiectivul principar al industriei rurale il constituie

    producerea de bunuri materiale, industriale si alimentare, articole de uz casnicsi gospodaresc, articole de artizanat si arta populara, repararea sireconditionare ade piese, producerea de energie ce rezulta de lamicrohidrocentrale din mediul rural, valorificarea energiei eoliene si solare ;toate acestea pentru nevoile populatiei si in vederea valorificarii potentialuluidin mediul rural.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    7/25

    1.3.2. Serviciile din spatiul rural :

    Servicile activitati utile, destinate satisfacerii unei nevoi sociale ;caracterizate astfel :

    - au forma nemateriala ;

    - sunt nestocabile ;- sunt intangibile ;- sunt indivizibile coincidenta in timp si spatiu a productiei si a

    consumului lor ;- sunt inseparabile de prestator din perspectiva modului lor de

    desfasurare ;- sunt eterogene in raport cu sectorul tertiar cat si cu fiecare servciu in

    parte.Deoarece sectorul servciilor adaposteste o mare varietate de activitati

    este necesara o clasificare a acestora in grupe omogene cu caracteristicispecifice. Cea mai corecta avand in vedere acest aspect este dupa scopul si

    destinatia serviciilor ; astfel destingem trei grupe principale :

    1.) Prestari servicii industriale :

    In aceasta grupa sunt incluse urmatoarele servicii :- activitati prin carese realizeaza bunuri sau instalatii noi ;- reparatii capitale sau curente ale masinilor, utilajelor ;- efectuarea unor prelucrari ale materiei prime si materialelor in cadrul

    unior actiuni de cooperare ;- reconditionarea pieselor de schimb ;- remedierile in termenele de garantie ;- confectionarile de produse de uz personal sau gospodaresc sau cele

    realizate in serii mici.

    2.) Prestari servicii pentru agricultura :

    Aici sunt cuprinse serviciile prestate de AGROMEC-uri, proprietariide tractoare si masini agricole, asistenta tehnica de specialitate.

    In Romania, exploatatiile agricole prezinta o dezvoltare precara, deunde si necesitatea infiintarii unor servicii guvernamentale dar si private

    printre care cele mai necesare fiind : serviciile de sol, servicii de protectie a

    plantelor, servicii veterinare, servcii de productie si selectie a animalelor,servicii si consultanta pentru practicarea agriculturii durabile, servicii demecanizare a agriculturii.

    3.) Prestari servici pentru populatia rurala :

    In aceasta categorie se includ transportul in comun ; programul deactivitate a dispensarului din zona rurala ; distributia energiei pentru consumulcasnic ; serviciile de invatamant.

    Foarte important este si marketingul serviciilor rurale ; se pune accentpe calitatea serviciilor oferite, respectarea termenului de executie a serviciilor ;

    acordarea de gratuitati pentru clientii fideli sau pentru abonati.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    8/25

    1.3.3. Silvicultura si spatiul rural :

    In spatiul rural, padurea este componenta de baza a mediuluiinconjurator, furnizoarea a unei game bogate de produse printre care masalemnoasa, vanat, peste, fructe de padure, ciuperci comestibile, plante

    medicinale. Principala producatoare de biomasa cu o valoare economicadeosebita pentru evolutia societatii omenesti, padurea contribuie la pregatireasolului si purifica aerul cu ajutorul fotosintezei.

    Potrivit Codului Silvic, padurile au numeroase functii, printre care celemai importante sunt :a.) Functia de protectie a apelor atribuita padurilor situate in aval si amonte pe

    o distanta de 15-30 km de limita acumularii, precum si padurilor din DeltaDunarii ;

    b.) Functia de protectie a terenurilor si solurilor atribuita padurilor situate peterenuri accidentate ; de exemplu pe terenurile predispuse la alunecari deteren, pe o raza de 50 m sau plantatiilor forestiere executate pe terenuri

    degradate ;c.) Functia de protectie contra factorilor climatici si industriali daunatori

    tribuita padurilor care constituie un zid de proectie a terenurilo agricole,paduri din tepa si silvostepa si nu in ultimul rand paduri situate in zona decampie ;

    d.) Functia de recreare atribuita padurilor parcuri sau celor siuate in juruloraselor mari din Romania si nu numai ;

    e.) Functia de interes stiintific si de conservare a fodului genetic forestieratribuita parcurilor nationale, reervatiilor naturale, padurilor seculare si

    portiunilor de padure cu specii rare.Fondul forestier, potrivit Legii nr. 26/1996 : Codul Silvic, poate fi

    definit prin urmatoarele componente : padurile, terenurile destinateimpaduririi, cele care servsc nevoilor de cultura, productie ori administratiesilvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive, incluse inaranjamentele silvice, in conditiile legii, idifrent de natura dreptului de

    proprietate.Romania dispune de un fond forestier dintre cele mai vloroase din

    Europa ; cu o suprafata de peste 6,36 milioane hectare, adica apoximativ 27%din suprafata tarii, ocupand locul 8 dupa tari ca : Suedia, Finlanda, Spania,Franta, Germania, dar cu o suprafata in continua diminuare.

    Potentialul forestier cuprinde si baza tehnica necesara pentru

    prelucrarea primara a lemnlui, concretizata in 2700 gatere, 6500 de circulare sialtle.O mai buna cunoastere si apreciere economica a fondului frestier

    national se realizeaza cu ajutorul unui sistem de indicatori, printre care senumara si marime fondului forestier, compozitia pe specii a padurilor,structura pe clase de varste a padurilor, regimele de tratamente aplicate ingospodarirea padurilor, productia si productivitatea padurilor, rezerva de masalemnoasa existenta pe picior si nu in ultimul rand accesibilitatea padurilor.

    O problema importanta si de actualitate este reprezentata de protectiafondului forestier national, activitate complexa si de natura ecologica cuajuorul unor masuri si responsabilitati concrete privind activiatea de

    combatere a daunatorilor, paza padurilor contra activitatii distrucive a omului,

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    9/25

    apararea impotriva incendiilor si a pasunatului n padurile tinere ; pentrumentinerea echilibrului ecologic.

    1.3.4. Valorificarea spatiului rural prin agroturism :

    Turismul contribuie ca factor determinant pentru progresul economicgeneral, ca aport in cresterea produsului intern brut, la echilibarea balantei de

    plati externe si la ameliorarea calitatii vietii.In Romania agroturismulconstituie o sansa pentru gospodaria rurala,

    gospodarie careia,in general ii este caracteristica economia de subzistenta. Sidaca avem in vedere faptul ca in perioada actuala se manifesta o cererecrescanda a clientelei europene pentru o astfl de foprma de turism, rezulta deaici inca o motivatie pentru practicarea agroturismului.

    Defnitia fundamentala a agroturismului trebuie sa porneasca de lanecesitatea gasirii de solutii pentru gospodariile rurale, in sensul sterii

    veniturilor prin valorificarea potentialului economi al acestora, dezvoltandservicii de gazduire si de valorificare a produselor proprii si locale.

    Din definitia agroturismului deducem faptul ca acesta trebuie tratat cun sistem complex ale carui elemente componente se afla intr-o stransa relatiede interdependenta. Pe baza studiilor efectuate si ca urmare a sesizarii

    principalelor efecte ce iau nastere in momenul activarii acestore elemente s-aajuns la concluzia ca agroturismul poate fi privit ca un sistem asupra caruia seexercita numeroase influente din mediul extern si care, la raul sau,influenteaza mediul extern, asa cum este descris in figura de mai jos :

    Fig. 1 : Agroturismul sistem cibernetic :

    O alta modalitate de a defini agroturismul este aceea de a-l privi ca pe

    o activitate practica ce prezina o latura intrinseca a economiei locale. In cadrulsistemului economic la nivel local, agrturismul are un rol de regulator, de

    Influente alemediului extern

    asupra sistemuluiINPUTURI

    (INTRARI)

    SISTEMECONOMIC

    AGROTURISMUL

    Influente alesistemului asupramediului externOUTPUTURI

    (IESIRI)

    Activitati de transformareMEDIUL EXTERN

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    10/25

    feed-back. Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural, afertei de cazare si a diverselor servicii puse la dispozitie de catre gospodariilesi fermele agrotuistice. Scopul acestei activitati este acelasi ca la orice altaactivitate economica, de a obtine venituri.

    Veniturile obtinute din agroturism au, de regula, un caracter

    complementar, gospodaria sau ferma agroturistica realizeaza in general,venituri de baza din activitatea agricola sau din alte tipuri de activitati(prelucrarea a materiilor prime agricole sau neagricole, artizanat si altele).

    Privit ca o activiate practica, agroturismul are un caracter complex,imbinand armonios : cadrul natural, oferta de cazare, serviciile agroturistice.Toate acestea sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul unor tehnici simetode ce imbraca forma unor programe oferite pietii turistice.

    Exista in Romania numeroase sate ce dispun de conditii naturale bunepentru practicarea turismului si care beneficiaza, de asemenea de un cadruconstruit pitoresc, cu case s gospodarii confortabile, cu oameni ospitalieri ceau o traditie culturala si artistica proprie, cu mestesugari si artizani talentati.

    Dar tot atat de numeroase sunt si cazurile in care aceste zone,reprezentand un bogat si important patrimoniu local sau putin valorificate.Locuitorii si gospodariile satului se deplaseaza la oras pentru a-si valorifica

    produsele proprii si pentru a-si gasi un loc de munca.Pentru a pune in valoare patrimoniul neutilizat si pentru a sprijinii satul

    este necesar sa gasim solutia prin care sa determinam orasul sa priveasca lasat.

    Preocuparile dezvoltarii agroturismului vin in intampinareamotivatiilor de a satisface atat nevoile de odihna si recreere activa a populatieide la orase sau din zonele aglomerate, cat si a vaorifiarii resurselor locale ce

    pot atisface cerintele turistilor.Agroturismul reprezinta o reala sansa pentru economia locala.

    Agroturismul creat si asistat creaza principalele motivatii in antrenarea sidezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale care multa vreme aufost neglijate, a unor mestesuguri ; in creareai consolidarea unor creatiiartistice locale ; legrea unor prietenii ; satisfacerea nevoilor materiale sispirituale ale turistilor, activitatii care diminueaza viata economica locala.

    Gospodaria rurala caracterizeaza oferta de cazare si de serviciiagroturistice si creaza motivatia gospodarului de a pregati si a amenajainteriorul si exteriorul gospodariei in scopul obtinerii de venituri , stimuleazafospodarul sa investeasca in propria gospodarie, sa dezvolte activitati

    complementare preocuparilor sale. Gospodarul va intra in competitie, isi vadesfasura de acum activitatea intr-un mediu concurential si va fi obligat sadevina competitiv, sa ridice calitatea serviciilor si a produselor proprii pentru afi solicitat.

    Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a pune invaloiare oferta de cazare, de a valorifica in stare proaspata sauprelucrata

    produsele proprii din gospodarie, de a presta servicii. Turistul creaza cererealocala de produse alimentare proaspete, produse de mica industrie, artizanat ;el este amator de trasee, de recreere, solicita servicii si stimuleaza creativitateagospodarului.

    Satul sau zona agroturistica reprezinta spatiul real de atractie, spatiul in

    care s easambleaza toate elementele de dezvoltare locala. Apare iteresul de

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    11/25

    sustinere a satului, de imbunatatire a infrastructurii, de construire a unei vietispirituale a satului. Se creaza astfel suportul imbunatatirii serviciilor publice.

    Instruirea gospodarului in pregatirea ofertei de cazare, informareaturistilor, poate fi realizata de un asistent agroturistic. Acesta poate fi unagent local sau national, conditia care se impune fiind armonizarea

    conceptiilor tuturor actorilor implicati si a modalitatii lor de actiune.Pentru a putea intra in circuitul agroturistic, orice gospodarie trebuie sa

    fie evaluata si sa detina un certificat de conformitate, certificat obtinut caurmare a indeplinirii conditiilor cerute. Evaluarea se face pe baza unei Fisede evaluare a potentialului agroturistic al gospodariei(anexa), iar dacagospodaria se incadreaza in anumiti parametrii, ea primeste un Certificat deconformitate (anexa). Acest certificat ii confera dreptul de a practicaagroturismul.

    In functie de nivelul de dotare si calitatea serviciilor oferite, entitatileagroturistice se clasifica pe stele, potrivit criteriilor prevazute de legislatia invigoare.

    Activitatea agroturistica poate fi privita ca un sistem integrat deactivitati ce se desfasoara in mediul rural, activitati ce se afla in relatii deinterdependenta si care au ca scop final dezvoltarea generala a zonelor rurale.Definita astfel, activitatea agroturistica poate reprezenta un instrument demasurarea a calitatii vietii, de cuantificare a nivelului de trai pentru anumitegrupuri sociale.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    12/25

    CAPITOLUL II :

    2.1. Agricultura :

    Mediul natural constituie pentru agricultura unul din factorii deproductie indispensabili, de aceea trebuie bine protejat pentru ca agricultoruldepinde n productie de entitati vii si anume animale si plante. Pentru a puteaasigura continuitatea productiei agricole mediul natural trebuie salvat cu orice

    pret.Mult timp au existat legaturi armonioase ntre agricultura si mediul

    nconjurator. Societatea umana s-a dezvoltat mai nti dupa modelul unuiecosistem natural conceput complet, n cadrul unei economii naturale de tipagrar, dar mai trziu pentru a-si satisface nevoile n sensul dorit, aceea de a-si

    asigura hrana, omul a dezvoltat activitati care au impus o modificaresubstantiala a structurii bazei energetice, sursele rennoibile fiind nlocuitecu cele nerennoibile.(1 - C. Negrei Bazele economiei mediului, Ed. Didactica siPedagogica , Bucuresti, 1997)

    n tarile cu economie de tranzitie cum este si Romnia, problemelelegate de dezvoltarea durabila a exploatatiilor agricole sunt legate maimult de saracie si lipsa de tehnologii productive, dect de aplicarea unortehnologii poluante si de nivelurile ridicate de consum cum sunt n tariledezvoltate.

    Un impact major asupra agriculturii l-a avut aplicarea Legiifondului funciar care a produs farmitarea excesiva a suprafeteloragricole, care nu permit aplicarea tehnologiilor ct mai eficient. Caurmare a avut loc o dezvoltare excesiva a productiei de cereale n sistemextensiv n detrimentul leguminoaselor boabe, fapt ce duce la degradareamediului natural.

    Pentru a nfiinta o exploatatie agricola durabila se vor lua nconsiderare urmatoarele:

    - solul si clima;- marimea gospodariei;- raportul ogor-pajiste;- spatiul pentru grajduri si cladiri;

    - gunoiul lichid sau solid, spatiul ocupat de gropi n m3;- rotatia culturilor si asolamentul;- lucrarile solului;- combaterea buruienilor si daunatorilor;- fortele de munca disponibile;- organizarea muncii;- desfacerea marfii;- finantare.n concluzie, am putea defini exploatatiile agricole durabile ca fiind

    cele care: folosesc tehnici manageriale complexe si performante care sa asigure

    integritatea ecologica fata de mediul natural si chiar fata de consumatori;

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    13/25

    sunt specifice zonei n concordanta cu solul si clima si sa asigure o anumitarelatie ntre oferta de produse si cererea de produse, adica sa fie flexibile; dimensiunea exploatatiilor agricole trebuie sa fie corespunzatoarespecializarii ei si nu n ultimul rnd cu tehnologiile aplicate pentru a putea fieficiente;

    pastreaza biodiversitatea, frumusetea peisajului si alte bunuri care nu suntevaluate pe pietele existente; este profitabila pentru producatori pe termen lung; este eficienta din punct de vedere economic, dintr-o perspectiva sociala,adica: asigura securitatea alimentara si n acelasi timp venituricorespunzatoare producatorilor agricoli.

    Organizarea economico-sociala a agriculturii n tarile cu economiede piata se bazeaza pe proprietatea privata si este rezultatul actiuniisistemelor de interventie a guvernelor si a fortelor pietei n procesul deajustare structurala.(2 - Letitia Zahiu, Anca Dachin Politici agroalimentare comparate,Editura Economica, Bucuresti, 2001)

    Organizarea constituie combinarea nemijlocita a resurselor umanesi n mod indirect, materiale, informationale si financiare, la nivelullocurilor de munca, compartimentelor si unitatii n ansamblul sau.

    2.2. Silviculura :

    Concluziile sunt diverse, unele dintre ele se regasesc pe parcursullucrarii, iar altele decurg din privirea de ansamblu asupra temei tezei dedoctorat:

    - Industria lemnului are o veche traditie n tara noastra, dispun deimportante resurse de masa lemnoasa i de forta de munca cu expertizan domeniu, ceea ce se constituie n premise importante pentrudezvoltarea sa;

    - Prin numeroasele sale activitati, aceasta ramura industriala contribuiela punerea n valoare a lemnului, la satisfacerea diverselor nevoi aleconsumatorilor i are un rol important n existenta unor comunitatirurale;

    - Industria lemnului detine un loc nsemnat n economie redat, ntrealtele, prin: contributia sa la realizarea valorii adaugate brute -8%,oferta de locuri de munca -11,1% din totalul acestora, i prin

    participarea la exportul de produse industriale -11.0%;- Industria lemnului dispune de nsemnate capacitati de productie,dar ele

    reprezentau, n anul 2005, circa doua treimi din cele existente n 1989,cu exceptia producerii cherestelei, unde s-a nregistrat o cre tere de18%;

    - ntreprinderile care opereaza n industria lemnului sunt de mici

    dimensiuni - 86,7%, cele mijlocii i mari reprezentnd numai 13,3%,gradul de concentrare fiind redus, cele mai mari 20 de ntreprinderi din

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    14/25

    prelucrarea lemnului (exclusiv mobila) detineau numai 18,1% din cifrade afaceri a acesteia.

    2.3. Servicii :

    2.4. Industrie :

    CAPITOLUL III :

    Studiu de caz : pensiunea agroturistica Condor Dulcesti, Neamt

    3.1. Planul de afaceri : pesiunea agroturistica Condor Dulcesti,Neamt :3.1.1. Descrierea afacerii :

    Afacerea a demarat in anul 1992, de catre fratii Sava Alexandru si,respectiv Sava Mihai. Acestia au inceput construtia unuei cladiri care mai apoisi-a gasit intrebintarea in a gazdui si a oferii o gama intreaga de serviciicomplete speifice rurale regasite in conceptul de agroturism.

    Pensiunea poarta denumirea de CONDOR si ofera cientilor ei serviciide cazare si masa in regim de pensiune completa, la nivlul standardeloreuropene in domeniu si pecifice mediului rural cum ar fi bucataria traditionala

    bazata pe produse autohtone sau achizitionate din zona, ghidaj turistica sitransport in zona, sporturi de iarna si alpinism montan, pescuit si vanatoare.

    Pensiunea Condor este o afacere de tip familial, proprietarii fiind fratiiSava. Capitalul acesteia este in intregime privat si se siteaza pe o suprafata de10 000 mp unde se intalnesc 2 caldiri : pensiune si anexele gospodaresti.Pensiune dispune de 36 locuri de cazare dispuse in 20 de camere doate cu tv

    propriu si incalzire cucentrala termica pe gaze, apa curena si canalizare cu fosaseptica. Atat camerele cat si sala de receptie si de servire a mesei dispun de unmobilier traditional specific zonei neamtului si ofera un mediu relaxant atat

    pentru parinti cat si pentru copii acestoa care se pot bucura si de spatiul

    amenajat special pentru acestia cu leagane rustice. Clientii se pot folosi si deparcarea generoasa din fata pensiunii dar si de un garaj de 2 locuri acoperitcare face parte din anexele gospodaresti alaturi de grajduri si locul dedepozitare a nutretului. Puncul de atractie a pensiunii si elementul care conferafarmec acesteia este considerata pivnita unde nu numai ca sunt depozitatenumeroase conserve autohtone si specii alese de vinuri si bauturi specifice dinfructe si nu numai, dar intr-un colt este amenajata o zona care aduce aminte deo cafenea unde clientii pot savura o sticla de vin la un pahar de vorba.

    In ciuda faptului ca este o afacere de familie, fratii Sava au fost nevoitisa angajeze o menajera,un ghid turistic, si un muncitor priceput la toate.Alaturi de acestia sotiile fratilor Sava se ocupa in intregime de bucatarie si

    pregatirea alimentelor pentru conservare in vederea pastrarii acestora pe iarna,

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    15/25

    iar cei doi frati impart responsabilitatile in ceea ce priveste departamentufinanciar si aprovizionare si nu in ultimul rand ingrijirea animalelor.

    3.1.2. Serviciile oferite de pensiune Condor :

    Pensiune ofera in mod curent servicii complete de pensiune care includcazare si trei mese pe zi. Meniul este unul traditional dar pot fi relizate la

    comanda si preparate de bucatarie intrnationala, iar bauurile sunt oferite dinproductie proprie dar si din afara pensiunii acestea din urm fiind cuprinseseparat pe nota de plata. Clientii pot servi masa in spatii speciale pentruaceasta dar si pe terasa amenajata astfel incat aceasta poate fi folosita si petimp de ploaie deoarece este acoperita. De Craciun, Revelion si Paste seorganizeaza mese festive cu preparate specifice zonei penru aceste ocazii, iarin sezonul de tamna se organizeaza si degustari de vinuri in pivnita specialamenajta.

    Ghidul pensiuniii ofera oaspetilor diferite programe de agrement sipoate conversa in mai mute limbi de circulatie internationapa prcum engleza,franceza si rusa. Printre seviciile si programele de agrement se numara si

    prticiparea la activitaile gspodaresti (hranirea si ingrijirea animalelor, culesuloualor, mulsul vacilor, lectii practice de bucatarie traditionala), drumetii inzona neamtului care se pot face calare sau sub forma de trasee montne simpledar si complexe de doua zile pe masivul ceahlau care safla la o distanta dedoar 10 km de pensiune, pot merge si la pescuit in raul Izvoul Muntelui si pot

    participa la targurile si festivalrile traditionale locale.

    3.1.3. Localizarea pensiunii :

    Pensiunea Condor este situata in comuna Dulcesti, satul Dulcesi,judetul Nemt. Localitatea Dulcesti se afla pe drumul national DN 15 la circa10 km de localitatea Bicaz de unde se poate pornii in explorarea masivuluiCeahlau si reprezinta punct de plecare spre multe alte atractii turistice din zonaneamtului.

    Limita de nord contureaza portiunea cu vegetatie forestiera compactasi altitudini mai mari, in sectorul cuprins intre Valea Schitului, apoi limitaocoleste poiana unde se afla statiunea si schitul Durau; mai departe limitaurmeaza pe o portiune versantul drept al Vaii Schitului traversand afluentiiacestuia: Durauasul si Gasteniul si trecand pe la izvoarele paraului Ursu.Urmeaza pe o portiune cumpana de ape dintre Rapciunita si Sasca apoi trece

    pe la obarsia paraului Sasca si a afluentului sau Tiflic, urca la Varful Stuspana la confluenta acestuia cu Izvorul Alb.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    16/25

    Limita de est urmareste cursul Izvorului Alb, in sensul raului, apoi seridica pe versant pana la cumpana de ape dintre Izvorul Alb si IzvorulMuntelui apoi urmareste pe o mica portiune aceasta cumpana. Limitaintersecteaza apoi paraul Izvorul Muntelui in apropiere de confluenta acestuiacu paraul Armeni, apoi urca pe cumpana de ape cu valea Furciturii si coboara

    in valea Furciturii; urmareste pe o mica portiune cursul acestei vaiapoi urca pe cumpana de ape dintre valea Furciturii si Neagra;

    coboara pe valea Magdei cu Fagii Rari ocolind fanetele din bazinul Negrii,traverseaza cumpana de ape, coboara in paraul Neagra si urca pana in varfulVerde (1138 m).

    Limita de sud urmareste limita dintre padurea compacta si zona defanete si pasuni a localitatilor Neagra, Bicazul Ardelean si Telec. De la varfulVerde trece spre sud-vest, coborand pe o culme domoala pana la o mica sa, deunde urca la varful Fagetel (1168 m), urmarind apoi limita padurii pana indreptul satului Telec.

    Limita de vest traverseaza paraul Franturi urmand valea Bistrei in

    amonte, de aici limita urca pe paraul Ciotelicu de unde trece peste o foarteingusta cumpana de ape , urcand pana in varful Calului; apoi coboara in

    bazinul paraului Schitului, urmarind cursul unui important afluent al acestuia,Valea Slatina.

    Aici limita se indeparteaza putin de vale datorita existentei uneisuprafete cu vegetatie de pajiste. Limita traverseaza apoi paraul Martinu siurmareste limita padurii fata de poiana.

    Muntii Ceahlau sunt incadrati de vai largi si adanci (Bistricioara,Bistrita si Bicaz) ce se separa de masivele vecine alcatuite din sisturi cristalinesau din flis gresos. De-a lungul vailor se poate ajunge in diferite puncte ce se

    pot realiza pe drumuri forestiere sau poteci turistice marcate, ascensiuni lavarfurile principale sau la diverse alte obiective turistice.

    Potenialul turistic natural din Masivul Ceahlu a determinatamenajarea unor trasee i locuri de popas nc din secolul trecut. Astfel,familia Cantacuzinilor amenajeaz n jurul anului 1860 prima potec sprenlimile Ceahlului, iar primele adposturi sunt construite n 1906 lngFntna Rece i n 1914 la Fntnele. Unul din principalele obiective deatracie al turitilor l reprezin relieful conglomeratic din zona central,

    printre cele mai spectaculoase forme numrndu-se Panaghia, Toaca, CciulaDorobanului, Piatra cu Ap, Detunatele, Dochia, Clile lui Miron, Piatra cuAp. Un alt obiectiv l reprezint, pentru cei pasionai de alpinism,

    ascensiunile pe traseele de escalad din masiv.Pentru un turism organizat i civilizat, n Masivul Ceahlufuncioneaz treicabane: Izvorul Muntelui, Dochia i Fntnele. La acestease adaug pensiunea Condor i ale numeroase pensiuni, dar si complexulDurau. De asemenea nu putem s nu amintim de posibilitatea efecturii decroaziere de agrement cu vaporul pe lacul de acumulare "Izvorul Muntelui".

    Pe cuprinsul rezervaiei sunt aprobate, amenajate i marcate aptetrasee turistice, care traverseaz n ntregime aria protejat.

    Trasee turistice marcate din Masivul Ceahlu:

    TRASEUL 1:

    http://www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Cabane.htmlhttp://www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Cabane.htmlhttp://www.neamt.ro/Date_gen/Bicaz/Lac_Izv_Muntelui.htmlhttp://www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Cabane.htmlhttp://www.neamt.ro/Date_gen/Bicaz/Lac_Izv_Muntelui.html
  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    17/25

    Pensiunea Condor - Cabana Izvorul Muntelui -Curmtura Lutu Rou - cabana Dochia

    Marcaj: band albastrDiferen de nivel: 953 m

    Timp de parcurs: 4h - 4h 30'Timp de parcurs pe etape:Pensiunea Condor - Cabana Izvorul

    Muntelui(45) - Curmtura Lutu Rou (45') - Piatra cuAp (2h - 2h45') - Detunate (2h30' - 3h) - cabanaDochia (4h - 4h30')

    Informaii despre traseu:De la pensiunea Condor se poate ajunge pe jos, care sau cu un mijloc

    de transport cu tractiune animala pana la Cabana Izvorul Muntelui (797 m alt.)care reprezint punctul de plecare pentru trei trasee turistice. Spre cabanaDochia Traseul spre Curmtura Lutu Rou, cel mai utilizat de turiti, este

    practicabil att vara ct i iarna. Se pleac de la caban i se urmeaz potecaprin pdure, pe malul stng al prului Izvorul Muntelui, ntr-un urcu relativuor. Dup ce se traverseaz oseaua asfaltat, se continu traseul marcat pnntr-un punct unde sunt instalate o banc i o mas de metal. Acest loc senumete "La Arsuri" i este situat la aproximativ 200 m de Curmtura LutuRou, la altitudinea de 1015 m.

    Aspecte geologice

    Din punct de vedere geologic,Ceahlul este alctuit n cea mai mare

    parte din conglomerate i gresiiinterstratificate, dispuse structuralntr-un sinclinal larg. n acest sens,Ceahlul reprezint un exemplu tipicde inversiune de relief. n zoneleCurmtura Lutu Rou i Obcina

    Humriei, peste argilele roii, geologic mai tinere (Cenomanian) se dispunconglomeratele de Ceahlu, mai vechi (Albian). Aceast anomalie evideniazo important fractur - falia Lutu Rou, identificat ulterior pe tot cuprinsulCarpailor Orientali.

    De "La Arsuri" poteca i schimb direcia spre stnga i ncepe s urce

    pe Culmea Rchiti. Dup cteva serpentine, drumul continu n lungulcoastei, panta se accentueaz, devenind din ce n ce mai dificil. Dupaproximativ 45 de minute, la marginea unei rariti de pdure ntlnimamenajat un loc de popas. n aceast zon de foioase, ca de altfel i n zonele

    pdurilor cu poieni i lstriuri, n cele cu izvoare, mlatini i bli, putemntlni cerbul.

    Dup Polia cu Crini traseul se continu pe curb denivel, printre blocuri mari de calcar. n aproximativ 10 min.se iese, printr-o poian mic, la baza Turnului Rchiti,unde este amenajat i loc de popas cu bnci i mese din

    metal. ntreaga poian este dominat de un bloc masiv de calcar, numit

    "Piatra cu Ap". Pe aceast stnc se pot remarca endemite precum pelinu(Artemisia petrosa) i cdelnia (Campanula carpatica).

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    18/25

    Piatra cu Ap reprezint, din punct devedere geologic, o klipp de calcar similar cu celedescrise pe Ocolaul Mic, avnd aceeai origine ialctuire petrografic. La baza ei s-a format o

    peter cu o lungime de aproximativ 10 metri. Tot

    din acest bloc s-a desprins o stnc de 8 m. nlime,denumit "Moul". Cteva exemplare frumoase de

    larice, alturi de molid, acoper o parte din aceast zon. De la Piatra cu Apse deschide o splendid panoram spre Detunate, cabana Dochia i OcolaulMare.

    Poteca marcat continu prin pdurea de molid, din loc n loc ocolindperei mici alctuii din conglomerate. Pe parcursul traseului pot fi ntlnite plante ocrotite, precum ciuboica cucului (Primula leucophylla) i omagul(Aconitum toxicum). Dup cteva serpentine, ntr-un urcu tot mai dur, seajunge deasupra unui perete abrupt, de unde se poate vedea valea IzvorulMuntelui, Turnul Rchiti i abrupturile din Ocolaul Mare. De aici, n scurt

    timp, traseul marcat duce la baza unui grup stncos denumit "Detunatele".Din potec se pot admira Detunatele, un grup de stnci mari, cu perei

    verticali, ce se nal amenintori. La baza lor, prin prbuirea blocurilor igaleilor de conglomerate, s-a format un grohoti impresionant. Toat aceastcentur de grohoti de la marginea platoului central se datoreaz n specialclimatului aspru din timpul glaciaiei pleistocene. ntre pereii stncilor dinDetunate s-au format fisuri largi i adnci.

    De sub Detunate, se urc uor cteva serpentine. Peultima poriune a traseului se traverseaz o zon cu jnepenii molizi, apoi se urc prin "jgheabul cabanei" i se ajungedirect n faa cabanei Dochia. n timpul iernii i primverii,

    pentru evitarea avalanelor ce pot apare pe ultima poriune a traseului, acestaeste deviat prin partea dreapt, pe o potec marcat cu stlpi de orientare.

    Din faa Cabanei Dochia se deschide o panoramdeosebit spre Culmea Rchiti, valea Izvorul Muntelui iOcolaul Mare.

    TRASEUL 2 :

    Pensiuea Condor - Staiunea Duru -cabana Fntnele - Piatra Lat - Panaghia - subVrful Toaca - cabana Dochia

    Marcaj: band roieDiferen de nivel: 1070 mTimp de parcurs: 4h - 4h 30'Timp de parcurs pe etape: pnsiunea

    Conor - staiunea turistic Duru (45) - cabanaFntnele (1h - 1h15') - Piatra Lat (2h - 2h15') -cabana Dochia (4h - 4h15')

    Informaii despre traseu:

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    19/25

    De la pensiuna Condor se ajunge in statiunea Durau cu ajutorul uneicarute puse la dispozitia oaspetilor deoarece este mai lung decat in cazul

    primului traseu. De aici sese formeaza grupul iar sub indrumarea ghidului deporneste intr-o drumetie care se deschide cu o frumoas privelite spre zonanalt a Masivului Ceahlu, dominat de vrful Toaca (1900 m), stnca

    Panaghia i Piatra Ciobanului. Poteca marcat cu band roie este una dintreprimele ci de acces spre nlimile muntelui, amenajat nc din anul 1835.Crarea urmeaz traseul iniial, prin Poiana Fntnele, Piatra Lat, stncaPanaghia, cabana Dochia.

    Din centrul staiunii Duru se urc uor pe piciorul dintre prulFntnii i prul Nican, printr-o pdure de molid i fag. Pe aceast poriunese traverseaz cteva poieni mici, n care se pot remarca bulbucii (Trolliuseuropaeus).

    Cabana Fntnele este aezat sub o creastmpdurit: Chica Fntnele. Este o caban modern, bineamenajat, amplasat chiar pe locul unde se gsea vechiul

    refugiu ridicat n secolul trecut. De pe terasa cabanei sedeschide o privelite deosebit spre zona nalt a Ceahlului, spre staiunea

    Duru, Obcina Boitea, Munii Bistriei i valea pruluiSchit.

    De la caban, traseul marcat cu band roie continuprintr-o pdure de brazi, ntr-un urcu domol de-a lungulculmei Fntnele, pn la locul numit "La Morminte".

    De aici urcuul devine tot mai greu, prin pdure, pn se ajunge ntr-ozon deschis - Curmtura Piatra Lat - dominat de un monolit dinconglomerat denumit "Cciula Dorobanului". De la Piatra Lat se vd laculde acumulare Izvorul Muntelui, staiunea Duru i valea prului Schit. ndreapta potecii se observ trei ancuri stncoase ce poart numele de "Pietrelelui Baciu".

    n aceast zon pot fi observate cteva dintre plantele ocrotite: garoafa roie (Dianthus tenuifolius),cimbriorul (Thymus pulcherrimus) i mixandreleslbatice (Erysimum wittmanni).

    Traseul continu ntr-un urcu uor printre jnepeni i ienuperi. La unmoment dat n fa ne apare nlndu-se impuntoare stnca "Panaghia",despre care se cunosc multe poveti i legende, printre cele mai interesante ifrumoase fiind i cea pe care ne-a fcut-o cunoscut Calistrat Hoga.

    Poteca marcat urmeaz o pant domoal pn la baza stnciiPanaghia, ce se nal cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Pe versantulnordic, de sub Panaghia, pornete pn jos n Duru jgheabul cu acelai nume.n partea sudic a versantului coboar alt jgheab - "Jgheabul Mare" - careduce pn jos, la stnca Dochiei. De la baza stncii Panaghia potecatraverseaz, pe curba de nivel, versantul estic al vrfului Toaca. Spre stnga

    perspectiva rmne deschis spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui i, maideparte, spre munii Stnioarei.

    Dup ce se depete n scurt timp baza vrfuluiToaca, ni se deschide o panoram impresionant spre

    platoul central i pn la Ocolaul Mare. Pe vrful Toaca

    este instalat un observator meteorologic. De aici se poate

    http://www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Leg_Panaghiei.htmlhttp://www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Leg_Panaghiei.html
  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    20/25

    admira, n zilele senine, mreia Masivului Ceahlu i a munilor mai mici dinjur.

    n anul 1970 au fost aduse n Masivul Ceahlu aseexemplare de capr neagr (Rupicapra rupicapra). Acestrelict glaciar a gsit aici condiii prielnice de hran i

    adpost, astfel c astzi o putem vedea pe crestele slbaticedin Toaca, Piatra Ciobanului i n poienile din muntelui.

    De la baza piramidei vrfului Toaca poteca secontinu pe platou, printre jnepeni i stnci izolate, pn lavrful Lespezi (1805 m). n spate a rmas vrful Toaca ispre vest Piatra Ciobanului. De pe vrful Lespezi mai sunt

    200 m de potec marcat pn la cabana Dochia, punctul final al traseului.Numrul turitilor a crescut an de an, de la 8.000 de vizitatori n 1997,

    la 30.000 n anul 2006.Muntii Ceahlau constituie una dintre cele mai bineconturate unitati naturale din Carpatii Orientali, care se

    impune in masivele vecine print-un peisaj aparte ceeace-i confera o valoare turistica deosebita. De aceea afost numit foarte des regele Carpatilor, Farul Moldovei,

    Nestemata Carpatilor.Ceahlaul este alcatuit din roci sedimentare avand o

    patura de 600 m grosime de conglomerate calcaroase sub care se afla strate degresii, marne. Relieful este componentul principal ce asigura varietatea in

    peisaj si da obiective turistice cu un peisaj aparte. Ceahlaul se remarca printr-un sector inalt la peste 1500 m..

    Din punct de vedere turistic masivul Ceahlau intruneste catevacaracteristici:

    - altitudinea dominanta fata de muntii vecini ce ofera un larg orizontpeste Carpatii Orientali incat de pe culmea masivului Ceahlau se pot vedeamuntii Rarau, Calimani, Hasmas, iar spre est se poate vedea podisulMoldovei.

    - dantelaria de piatra a abrupturilor ce marginesc platoul superior- pozitia radiara a culmilor ce ajuta foarte mult turistul in orientare- concentarea celor mai atractive obiective turistice pe un spatiu

    restrans ce faciliteaza vizitarea masivului intr-un timp scurtCa forme de turism in muntii Ceahlau se pot practica drumetii la sfarsit

    de saptamana, drumetii cu traseu de vara ce cuprinde o mare parte a platoului,

    sporturi de iarna ce se practica in apropierea statiunii Durau, alpinism siodihna in cadrul pensiunii Condor.

    3.2. Planul de markeing :

    3.2.1. Clienti potentiali :

    Clinetii vizati de serviciile oferite de pensiune sunt persoane cu veniturmedii si peste medie care iubesc natura si doresc un sejur relaxant in asanumitul Leagan al Moldovei, idiferent de varsta, sex, categorie

    profesionala, cetateni romani sau straini, din mediul urban dar si din mediulrural din alta zona deca zona neamtului.

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    21/25

    3.2.2. Piata si politica de pret :

    In cadrul pietei inerne un loc aparte detine piata turistica, piata are se

    constituie in acelasi timp, ca un segment distinct l pietei serviciilor, fiind defapt o componena de baza a acesteia.

    Piata agroturistica este supusa aceloras legi ca orice piata turistica sievolueaza sub influenta a numerosi factori dintre care amintim : volumulcalitatea si structura resurselor agroturistice ; gradul de amenajareagroturistica ; nivelul de dezvoltare a infrastructurii.

    In Romania piata agroturistica este una in dezvltare in comparatie cupiata turismului clasic care a cunoscut o usoara stagnare in ultimii 2 ani. Acesttrend crescator este datorat si numeroaselor fonduri nerambursabile oferite

    persoaelor din mediul rural care vor sa inceapa o astfel de afacere.Zona in care este situata pensiunea Condor este una in care seviciile

    turistice nu sunt foarte dezvoltate de aceea pensiunea pactica preturi medii incomparatie cu pensiuni agroturistice situate in zone turistice consacrate. Listade preturi variaza in functie de multitudinea de servicii pe care clientii le aleg,

    poate fi descrisa succint astfel :a. 60ron/zi/pers, 3 mese pe zi incluse in pret in camera single ;

    b. 120ron/zi/pers, 3 mese incluse in pret in camera dubla ;c. 10ron/zi/cort, fara mese incluse in zona de camping ;d. 25ron/drumetie/pers pentru drumetii orgnizate cu serviciile

    ghidului pensiunii ;e. Mesele festive organizate la cererea clientilor se taxeaza in

    functie de meniul stabilit.

    3.2.3. Concureta :

    Desi nu este o zona dzvoltata din punct de vedere turistic, pensiuneaCondor are cativa concurenti de seama dar deosebirea este ca acestea sunt

    pensiuni nou infiintate si nu poeseda cunostinte intemeiate in ceea ce privesteintregul concept de agroturism.

    Concurentii pot fi enumerati in functie de cum sunt situati fata deprincipalul punct de atracte turistica, masivul Ceahlau, astfel :

    1. in zona Bicazul Ardelean Pensiunea Paleu : are o capacitate de 18

    persoane impartita in 6 camere din care 2 duble si 4 triple, practica unpret de 100ron/zi/pers ;2. in zona Bicaz Pensiunea Ilinca : are o capacitate de 8 persoane care

    pot fi cazate in 3 camere, 2 duble si 1 de 4 persoane, practica un pret de80ron/zi/pers ;

    3. in zona Cealau Pensiunea Colt de Rai :dispune de 4 camere dintrecare 3 duble si 1 tripla, asta insemnand o capacitate de cazare de 9

    persoane, practica un pret de 120ron/zi/pers ;4. in zona Durau Pensnea Albastrica :are o capacitate de 19 persoane

    care pot fi cazate in 4 camere duble si camere triple , pactica un pretde 120ron/zi/persoana.

    Pensiunile enumerate mai sus sunt principalii competitori din zona apensiunii Condor, dar fata de acestia pensiunea fratilor Sava are avantajul unui

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    22/25

    set de cunostinte obtinute de-a lungul timpului de la infiintare si pana inprezent.

    3.2.4. Promovarea :

    Inca de la inceputul activitatii proprietarii pensiunii s-au bazat pepromovarea din om in om care s-a dovedit destul de eficienta. Odata cutrecerea timpului fratii Sava au apelat si la alte mijloace de promovare . acestia

    au apelat la o persoana specializata care a creat un site pe internet care sa ofereo prezentare amanuntita a pensiunii si in acelasi timp prezinta toate manuntelede care au nevoie potentialii clienti precum si cai de acces la pensiune.

    In anul 2006 proprietarii pensiunii au semnat 2 contracte cu agentii deturism din Bucuresti si, respectiv Piatra Neamt, pentru a promova pensiunea si

    pein intermediul acestora. De asemenea , fratii Sava au amplasat un panou deorientare catre pensiune, pe DN 15 chiar la intrarea in comuna Dulcesti.

    3.2.5. Analiza SWOT :

    Puncte tari :- pachet de servicii de pensiune completa ;- amplasamentul intr-o zona montana propice turismului de toate

    tipurile ;- pachete de agrement agroturistice variate si inedite ;- preturi convenabile si competitive pe piata ;- oferta larga de mancaruri si bauturi ecologice si traditionale ;- zona usor accesibila si cu multe cai de acces ;- experienta in domeniu turismului si alimentatiei publice a

    proprietarilor ;- facilitati de aprovizionare ;- experienta dobandita de la momentul deschideriipensiunii si pana in

    prezent.

    Puncte slabe :- piata cu o concurenta destul de mare in zona ;- pensiunea trebuie sa atraga si sa fidelizeze clientii.

    Oportunitati :- industria agroturismului este in plina dezvoltare ;

    - turistii cauta din ce in ce mau mult recrearea in mediul rural ;- atractia pe care o ofera traditiile si obiceiurile zonei ;

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    23/25

    - potentialul turistic al zonei Neamt ;- avantajul costurilor mai scazute ale agroturismului fata de turismul

    clasic.

    Amenintari :

    - dezvoltarea din ce in ce mai rapida a acestei ramuri de turism inRomania prezinta pericolul de suprasaturare a pietei ;

    - pierderea elementului de noutate si inedit al afacerii ;- nereusita rentabilizarii rapide si nearmonizarea investitiei.

    3.3. Managementul pensiunii :

    3.3.1. Conducerea si angajati pesiunii :

    Pensiunea Condor este o afacere de tip familial, investitia fiind facuta

    integral de fratii Sava, astfel acestia sunt si managerii afacerii. Decontabilitate, aprovizionare si finante se ocupa Sava Alexandru, acesta fiindabsolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti in cadrul Faculatiide Contabilitate si Informatica de Gestiune la care se adauga o bogataexperienta in domeniul turismului din zona Neamt. Cel de-al doilea frate, SavaMihai, este cel care are grija de tot ceea ce inseamna gospodarirea pensiunii sicoordonarea activitatii celorlalti angajati.

    Gospodaria este destul de mare, iar cei doi frati si sotiile lor nu fac fatasingur la ceea ce inseamna activitatea turistica la care s-au angajat. Din acestmotiv cei doi frati au mai angajat si ajutoare externe, pentru a reusi sa faca fatacu succes cerintelor clientilor si pentru a le oferi servicii cat mai bune calitativ,astfel personalul pensiunii este compus din :

    - o femeie care se ocupa de curatenia camerelor ;- un ghid care are ca responsabilitati alegerea traseelor pentru drumetii,

    insotirea turistilor la plimbarile prin zona, cu calul sau cu caruta, sideasemenea cu ingrijirea cailor ;

    - un muncitor angajat pentru a avea grija de curte si intretinereainstalatiilor sanitare.Personalul este compus din locuitori ai comunei Dulcesti, persoane

    cunoscute familiei Sava. Remuneratiile personalului sunt de 700 ron/lunapentru femeia de serviciu, respectiv pentru muncitor si 800 ron/luna pentru

    ghid. Programul de lucru al personalului este de 8 ore, eventualele oresuplimentare sunt compensate separat, de la aceasta regula face exceptieghidul care isi stabileste programul in functie de preferintele clientilor de aface drumetii.

    3.3.2. Managementul financiar :

    Afacerea de familie a inceput in momentul in care cei doi frati Sava si-

    au investit economiile pentru a-si incepe afacerea ; investitia initiala a fost de45000 euro, din care s-a amenajat locuinta pastrandu-se aerul rustic care

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    24/25

    caracterizeaza zona, s-au intocmit toate actele si s-au platit toate taxelenecesare functionarii pensiunii, s-au platit salariile angajatilor, au fost facuta siaprovizionarea ramanand suficiente fonduri si pentru cheltuielile neprevazute;recent locuinta a fost reamenajata in conformitate cu noile reglementari pentrua putea functiona.

    3.3.3. Analiza cheltuielilor si a veniturilor :

    3.3.3.1. Analiza cheltuielilor :

    Cheltuielile realizate de fratii Sava la inceperea activitatii redau efortuldepus de acestia pentru conferirea de servicii si realizarea veniturilor

    prevazute. Analiza cheltielilor arata in expresie valorica totalitatea resurselorconsumate in vederea oferirii serviciilor.

    Chltuielile care au fost facute pentu amenajarea pensiunii, cat si cele pentru salariile angajatilor, aprovizionarea pensiunii si alte cheltuieliextraordinare sunt analizate in tabelul urmator:

    Nr.Crt.

    Specificatii Unitate demasura

    Vloare

    1 Total cheltuieli euro 450002 Cheltuieli pentru exploatare euro 390733 Chetuieli financiare euro 28684 Diferente de curs valutar euro -5 Dobanzi euro 8596 Cheltuieli exceptionale euro 2200

    Din table se poate observa ca valoarea cea mai mare este acheltuielilor pentru exploatare fapt ce arata ca intreprinzatorii si-au axatatentia pe oferirea unor servicii de calitate printr-o dotare calitativa superioaracare vine in intampinarea clientilor.

    3.3.3.2. Analiza cheltuielilor de exploatare:

    Nr.Crt.

    Specficatii Unitate demasura

    Valoare

    1 Cheltuieli cu aprovizionarea,cu materiile prime si materiale

    euro 7855

    2 Cheltuielile pensiunii euro 82153 Cheluieli cu lucrarile si

    serviciile executate de tertieuro 9900

    4 Cheltuieli cu impozite si taxe euro 3741

  • 8/14/2019 Ceahlau My Soul Licenta1(2)

    25/25

    5 Cheltuieli cu personalul euro 35886 Alte cheltieli de exploatare euro 14017 Amortizari euro 43738 Total cheltueli de exploatare euro 39073

    Cheltuielile de exploatare sunt compuse din mai multe categorii decheltuieli, dar cele mai importante sunt cele ocazionate cu aprovizinarea cumaterii prime si materiale dar si cele ocazionate cu serviciile si lucrarileexecutate de terti. In cazul pensiunii Condor cheltuielile cu serviciile silucrarile executate de terti au valoarea cea mai mare dovedind un real interesin a satisface cerintele clientilor dornci de relaxare si in acelasi timp decunoasterea unei zone montane cu un potential turistic extraordinar.

    Cheltuielile cu aprovizionarea cu materii prime si materiale au ovaloare care atinge 20,10 % din valoarea cheltuielilor de exploatare, fapt cearata grija sporita fata de confortul clientilor dar si independenta alimentara sinu numai deorece doar o parte din produsele necesare sunt procurate din afara

    pensiunii.

    3.3.3. Analiza veniturilor :

    Veniturle sunt un indictor economico-financiar ce reflecta integralefectul economic final al activitatii de explotare, financiare si exceptionaledintr-o perioada de timp data, de regula 1 an.

    Analiza structuala a veniturilor pensiunii funizeaza informatiivaloroase pentru indenificarea acelor asctivitati pe care pensiunea ledesfasoara in scopul obtinerii de profit considerndu-le a fi prioritare.

    Nr.Crt.

    Specificatie Unitate demasura

    Valoare

    1 Venituri totale, din care : euro 478952 Veniuri din servcii prestate euro 473673 Venituri financiare euro 5284 Venituri exceptionale euro -

    Din tabelul de mai sus reiese faptul cea mai imporanta parte aveniturilor o constituie veniturile din explotare care au o pondere de peste 98%din totalul veniturilor ralizate din activitatea pensiunii.

    Tabelul releva si faptul ca veniturile din activitatea exceptionalalipsesc, iar cele din activitatea financiara au o valoare mica.