PowerPoint

Mediul pdurilor de conifereEfectuat de: Dana UntuDru MihaelaAndronic AndreeaLacu DanielaMigalatiev Sergiu Clima Clima este temperat rece cu temperatura medie anuala de 2C. Precipitatiile sunt scazute,intre 300-400 mm/an.Vanturile caracteristice pentru acest mediu sunt vanturile de vest(vara) si vanturile polare(iarna).Actioneaza mase de aer temperate si arctice.Sunt prezente doar doua anotimpuri ,vara si iarna.Iarna este anotimpul dominant,ce dureaza de la 5 la 9 luni, este foarte rece :se inregistreaza geruri puternice, cu temperaturi minime care au ajuns la -77,80C inSiberia,iar temperatura medie e de -20 C.Precipitatiile cad sub form de nea,ce se aseaza in strat gros. Verile sunt mai scurte,au temperaturi pana la 10C si ploi rare,fapt pentru care solurile nu se dezgheata decat la suprafata.

Apele de uscatIn aceasta zona se intalnesc numeroase ape curgatoare cu un debit bogat si potential hidroenergetic ridicat.Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari in sezonul cu precipitatii si debite mai mici in celalalt.Majoritatea marilor cursuri de apa ale taigalei Siberiei, incluzand fluviile si raurile Obi, Enisei si Lena au cursul indreptat spre nord. Obi, in vestul Siberiei formeaza un mare bazin cu o suprafata vasta si o scurgere saraca.Principalele rauri care traverseaza zona padurii de conifere sunt:Lena, Onega, Pecioara, Enisei.

Vegetaia, caracteristica vegetaiei.Adaptri.Principalele grupuri de conifere ntlnite n pdurile de conifere sunt clasificate n funcie de acele lor. pinii au ciorchini de ace lungibrazii ,molizii i ienuperii au ace mai scurte i mai ascuite. Tuia ,chiparoii i falii chiparoi au frunze ce s-au transformat n solzi.Cei mai reprezentative suntmolidul, pinul, bradul alb,zada,jneapnul(singurul arbust din pdurile de conifere),tuia(numit i arborele vieii),tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia si sequoia roie.

Molidul

Pinul

Bradul

Jneapn

TuiaExist o gam special de plante care se ivesc din patul de ace de pini, precum crucea voinicului cu florile sale albastrecuibul galben sau pipa olandezului cu florile sale viu colorate.Degetruii, ndeosebi n poieni i la marginile pdurilor.Petice de muchi Sphagnum acoper suprafee mari de pmnt Ferigile stau pe trunchiurile copacilor czui.Ramurile mai joase i lemnul vechi al pinilor nu gzduiesc doar ferigi, muchi i alge, ci i plante cu flori, precum : afinul i curpenul alpin.Umiditatea pdurii de conifere atrage i ciuperci precum - buretele puturos al crui miros neplcut inund majoritatea pdurilor de pini. - Ciuperca conopid (Sparassis crispa) se gsete de asemenea n mod obinuit la solul pdurilor crescnd printre acele de pini.

Crucea voinicului

Pipa olandezului

Buretele puturos

Muchii sphagnumAdaptri ale lumii vegetale.Coniferele sunt bine adaptate la condiiile ostile din nord, unde timp de ase pn la nou luni din an temperatura este sub 6C. Ramurile lor sunt lsate n jos, permind zpezii, care este n medie ntre 380-635 mm pe an, s cad fr a provoca daune structurii arborilor. Frunzele lor sunt transformate n ace sau solzi i sunt impregnate cu rin, care mpiedic nghearea celulelor. Coniferele au fibre rasinoase i spongioase ce permit clatinarea si indoirea lor; astfel rezista vanturilor puternice. Rdcinile lor nu sunt adnci, ceea ce este esenial pentru c straturile mai adnci de pmnt sunt permanent ngheateconiferele sunt mereu verzi, ele sunt capabile s continue fotosinteza i creterea tot timpul anului, folosind puina energie luminoas, Zada din Europa i Asia este o excepie printre conifere, ele avnd frunze cztoare i acele lor cznd n fiecare an. Au scoar rezistent la incendii. Acest lucru este extrem de util, deoarece incendiile cuprind n mod regulat pdurile de conifere.

Fauna.Animalele din pdurile de conifere sunt n general mamifere. Unele dintre ele au blnuri preioase. Ursul este unul dintre acestea. Cerbuleste un alt reprezentant a pdurilor de conifere i este la fel un mamifer, la fel i Cprioara.Ali reprezentani suntveveria,hermelina i samurul, de asemenea se gsesc i vulpi, jderi, arici, iepuri, ri, linci, castori si pume. Din psari se ntlnesc piigoi, ciocnitoare, matasar, grangur, coco de munte, iernuca, gaia de munte, bufnia, cucuveaua, huhurezul i forfecua. Insecte: furnici, fluturi, anari, gndacei i pianjeni.

Renul

Ursul brun

Puma

CiocnitoareaAdaptri ale lumii animale.Psrile au ciocurile specializate n spargerea nucilor i desfacerea seminelor, pentru c fructele coniferelor conurile care conin semine sunt adesea prezente aici.Deoarece pinii btrni sunt goi pe dinuntru , ei servesc ca gazd pentru ciocnitori i pentru bufnie, ciocnitoarele gsind aici destule larve de gndaci.Blana unelor mamifere este groasa si aspra, iar la atingere se simte uleioasa, protejandu-l de climatul rece si umed in care traieste.Animalele au sub piele un strat gros de grsime, pentru a-i proteja de frig.Renul, are fir de par goale in interior, pentr-un a-l izolaaerulrece, strat gros de grsime sub piele si copite mari, marginite cu blana, pentru a umbla prin zpada adnc.

Dezvoltarea economicaCanada

Europa de Nord

Siberia

Gradul de antropizare si masuri de protectieDefrisarea padurilor

Poluarea

Vnatul animalelor

Masuri de protectieMonitorizarea defrisarilor Replantarea padurilorForest Stewardship Council Managementul padurilorAmenzi cpentru braconaj Rezervatii naturale 22