5. CONCEPTUL DE RISC PROFESIONAL5.1. PREMIZE TEORETICE - DEFINITII SI CONCEPTE

Problemele legate de strategia de evaluare a riscurilor profesionale si de punere in aplicare adiverselor metode sunt numeroase; prezentui capitol al lucrarii va aborda doar patru probleme esentiale:a) terminologia, care trebuie sa fie clara astfel ca tofi participantii la prevenire sS alba aceeasi intelegere atermenilor, precum: factori de rise, consecinfe, riscuri, prevenire, protectie, etc.;b) analiza riscurilor profesionale, care trebuie sS ia Tn considerare ansamblul tuturor problemelor cecondifioneaza sanatatea si securitatea si nu numai riscurile cele mai evidente sau cele care corespundcompetentelor disponibile;c) metodele de analizS si masurile de prevenire a riscurilor profesionale, care trebuie s3 poatS fi efectivpuse Tn evident^ nu numai fn marile Tntreprinderi unde persoanele competente sunt mai usor disponibile,dar si Tn cele mici si mijiocii;d) structurarea abordarii prevenirii astfel Tncat sS se profile de competentele disponibile si sfi se asigurecomplementaritatea Tntre diferiti intervievati.

Procedurile de evaluare si de prevenire a riscurilor profesionale utilizeazS 10 concepte precisdefinite [15]:5.1.1. Factoriide riseFactorii de rise sunt toti factorii sistemului de munca susceptibili sa interfereze cu sanatatea si integritatealucratorilor si care pot produce daune. Este vorba despre ceea ce majoritatea persoanelor, Tn mod eronat Tnlimbajul curent, denumesc riscurile: zgomotui, munca Tn aer liber, etc. In cele ce urmeaza se va vedea c6 unsens diferit trebuie rezervat cuvantului "rise". Totusi, ar fi dificilS Tndepartarea totaia de acest cuvant sitermenul "factor de rise" sB fie preferabil termenilor "pericol" si "noxe" utilizati Tn numeroase analize, dar carenu corespund vocabularului obisnuit. Tn plus, multe cuvinte ar trebui utilizate, pentru a defini despre ce sevorbeste, tinand cont de acceptia lor generala:

- zgomotui este adesea considerat drept noxa si nu pericol,- munca la Tnaltime este considerate pericol si nu noxa,- activitatea la calculator nu este considerate nici pericol, nici noxa.

Definirea pericolului, data Tn general, pare de altfel ambigua: "proprietatea sau capacitatea intrinsecaprin care un lucru (de exemplu: materie, material, metode si practici de munca) este susceptibil s5 cauzeze odauna". In sprijinul afirmatiei de mai sus este de notat ca unii autori, de limbS engleza, fac o distinctie Tntrecuvintele "hazard" si "pericol", Tn timp ce altii se limiteazS la aspectele toxicologice, evita aceste cuvinte

vorbind de agenti, aratand cS ei consider^ "lucrul" si nu proprietatea sa de a cauza o dauna. Sintagma"factor de rise" ar parea, deci, mai logica.Acesti factori de rise pot fi relativi la:- securitate: munca la Tnaltime, o pardoseaia cu denivelarii, utilizarea unui cutit, electricitate, etc.;- sanatatea fiziologica: zgomotui, solvent!!, manipulare manuals de sarcini, etc.;- stare de confort fizic, psihic si socioprofesional, confortui si dezvoltarea personala: munca prestata,autonomia, relatiile interumane Tn cadrul echipei, stresul [15].

In acest sens norma european^ EN 292-1 defineste pericolul, situatiile periculoase sau evenimentelepericuloase asociate procesului de munca (factori de rise) ca fiind o "cauzS capabila sa provoace o leziunesau un atac la sanatate". Aceasta definitie constituie o apreciere calitativS a riscului uzitatS Tn identificareaacestuia [37].5.1.2. ConsecintaAl doilea concept este eel de consecinta (efect, dauna) care poate rezulta din acesti factori de rise. Tn celetrei categorii de factori de rise definiti mai sus, poate fi vorba despre:

- fracturi, entorse, taieturi, electrocutari, deces, etc.;- asurzire, intoxicatii, dureri lombare, etc.;- tulburari de concentrare, oboseala, anxietate, lipsS de informatii, etc. [15].

Nu trebuie uitat ca Tn conceptui de consecintS trebuie incluse si efectele asupra mijioacelor de productie cese pot produce Tn cazul accidentelor de munca precum si Tn cazul incidentelor tehnice.5.1.3. GravitateaAl treilea concept este gravitatea consecintelor asupra integritatii fiziologice si psihologice ale lucratorilor Tncazul manifestarii factorilor de rise.

Se apreciaza, conform standardului MIL-STD-882 C, prin evaluarea consecintelor celui mai gravaccident care ar putea fi provocat de factorul de rise respectiv. Gravitatea consecintei (severitatea dauneicea mai posibila) poate fi estimata luand Tn considerare urmatoarele:

- natura obiectivului protejat (persoane, bunuri, mediu Tnconjurator);- gravitatea leziunilor sau a afectarii sanatatii (usoarS - Tn mod normal

reversibila, gravS - Tn modnormal ireversibila, deces);

- amploarea de manifestare a consecintei (o persoana, mai multe persoane).Categoriile de gravitate a consecintelor permit atribuirea unei dimensiuni

calitative accidentelorpotentiate datorate erorii umane, a conditiilor de mediu, neconformitatii proiectului, deficientelor proceduralesau avarierii si disfunctiei produsului, subansamblurilor sau componentelor acestuia. Managerul de produs,managerul programului de asigurare a calitatii de securitate a produsului si eel care realizeazS produsul

39trebuie sa stabileasca exact ce se Tnfelege prin distrugerea produsului, prin consecinte majore/minore aduseprodusului/mediului si prin boala profesionala sau vatamare grava/minora.

Pornind de la aceasta modalitate de definire a gravita(ii consecintelor aceasta se poate aprecia cuajutorul unei scale calitative. In literatura de specialitate s-au propus mai multe scale, adesea specificenumai unei categorii de factori de rise (securitate, agenfi chimici, etc.). Majoritatea acestora sunt scalecantitative, interesante Tn cazul studiilor epidemiologice, dar a caror oportunitate Tn contextui prevenirii nu Tsigasesc aplicatie. Astfel gravitate poate fi definita pe baza consecintelor manifestate asupra personaluluiexpus:

- incapacitatea de munca temporara (I.T.M.), incapacitatea de munca permanenta(invaliditate), deces;- efecte asupra sanatatii, reversibile sau nu, pentru factorii de rise susceptibili sa aiba efectepsihologice;- interferenta cu starea de confort, satisfactia, motivatia lucratorului pentru factorii de risesociali si organizatorici.

5.1.4. ExpunereaExpunerea la factorii de rise, reprezinta durata Tn timp sau frecvenfa Tn timp la care executantui este expusunui factor de rise si nivelul la care este expus. Aprecierea expunerii poate fi realizata, Tn anumite cazuri, Tntermeni cantitativi prin masuratori. Functie de necesitatile analizei se pot alege diverse grile de apreciere aexpunerii. [3]. Expunerea este adesea integrata Tn notiunea de probabilitate, evaluarea propriu-zisa a risculuitinand cont de durata sau de frecventa expunerii. Considerarea expunerii, Tntr-un mod separat deprobabilitate, este subtila si se impune o abordare complexa de evaluare a riscurilor profesionale. Aspectelecare trebuie avute Tn vedere la estimarea expunerii Tn cadrul evaluarii riscului sunt legate de:- Persoanele expuse. Estimarea riscului trebuie sa ia Tn considerare toate persoanele expuse pericolelor.Persoanele expuse pot fi reprezentate de personalul de executie, de personalul de Tntretinere, depersonalul de laborator, de personalul de supraveghere si conducere precum si alte categorii depersonal pentru care este previzibil, Tn mod rezonabil, ca pot fi afectate de sistemul analizat.- Tip, frecventa si durata expunerii. Estimarea expunerii la pericolul considerat necesita analizarea siluarea Tn considerare a tuturor modurilor de functionare ale echipamentelor tehnice

si a metodelor delucru. Particularizand aceasta se refera la necesitatea de acces Tn timpul reglarii sau corectariiprocesului, curatarii depistarii defectelor si mentenanfei. Estimarea tipului de expunere trebuie sa ia Tnconsiderare si situatiile Tn care este necesar a se suspenda, partial sau total, functiile de securitate alesistemului.- Relatia dintre expunere si efecte. In cazul evaluarii riscurilor se are Tn vedere relatia directa dintreexpunerea la un pericol si efectele datorate acestuia. Se impune, de asemenea, a avea Tn vedere siefectele expunerii acumulate si efectele sinergetice. Tntr-o astfel de situatie, cand se ia Tn considerare siaceste categorii de efecte, evaluarea riscului trebuie sa se bazeze, pe cat posibil, pe date precise dejarecunoscute.- Factorii umani. Factorii umani pot influenta manifestarea riscurilor si ca atare trebuie luati Tn considerareTn evaluarea riscurilor profesionale. Formele de influenfare include de exemplu:

- interactiunea persoanelor cu echipamentele tehnice;- interactiunea Tntre persoanele participante la procesul de munca;- aspecte psihologice;- aspecte ergonomice;- capacitatea persoanelor de a percepe riscurile Tn situatii date Tn functie de

instruirea, experientasi aptitudinile lor.Estimarea aptitudinilor persoanelor expuse trebuie s3 tina seama de urmatoarele aspecte:

- aplicarea principiilor ergonomice la proiectarea echipamentelor tehnice;- aptitudinea naturals sau dezvoltata Tn executarea sarcinii de munca;- constientizarea riscurilor;- nivelul de Tncredere Tn Tndeplinirea sarcinilor de munca fara abateri

voluntare sau involuntare;- tentatia de a se abate de la metodele de lucru nepericuloase prescrise si

necesare.5.1.5. ProbabilitateaAl cincilea concept este "probabilitatea" aparitiei daunei Tn timpul expunerii, dar fara a tine cont de durata saude frecventa acestei expuneri. Aceasta etapa este adesea integrata celei ce urmeaza: evaluarea risculuipropriu-zis tinand cont de durata sau de frecventa expunerii. Considerarea sa, Tntr-un mod separat, este atatde subtila si nu se impune la o abordare sumara de depistare Tn care sunt cautate solutiile imediate deprevenire. AceastS probabilitate este functie de chiar conditiile de munca: fiabilitatea masinilor,inflamabilitatea materialelor, organizarea muncii, constrangeri temporale, etc. [15].

0 scala calitativa, precum urmatoarea, poate fi utilizata pentru a evalua aceasta probabilitate:

- foarte frecvente - probabilitatea de producere a consecintelor foarte mare (P^^/luna);

- frecvente - probabilitatea de producere a consecintelor mare (1'1/an<P<1"1/luna);

- putin frecvente - probabilitatea de producere a consecintelor medie (2'1<P<1'1/an);

- rar - probabilitatea de producere a consecintelor mica (5'1<P<2'1/an);

40- foarte rar - probabilitatea de producere a consecintelor foarte mica (10-1 <P<5-1/an)- extrem de rar - probabilitatea de producere a consecintelor extrem de mica (P^CT'/an).Probabilitate este in mod egal funcfie de factorii individual! precum sexul, varsta, vechimea,experienfa profesionala, capacitatea fizica sau mentala, susceptibilitatea individuala, etc. Acesti factori suntuneori desemnati prin termenul "factori de rise". Aceasta denumire pare putin fericita Tntrucat seTndeparteaza total de accepfiunea comuna si este susceptibila de a fi sursa de confuzie decat de claritate.Sexul lucratorului nu este nici "pericol" nici "noxa". Este totusi susceptibil sa modifice probabilitatea unuianume efect cand lucratorul realizeaza o anumita sarcina. Astfel, probabilitatea aparitiei problemelorlombare este mai ridicata pentru o femeie decat pentru un barbat Tn cazul transportarii unei sarcini.Acesti factori individual! sunt deci factori agravanti iar denumirea "co-factori de rise" pare maipotrivita.Probabilitatea reprezinta conform standardului MIL-STD-882 C, frecvenfa de manifestare (aparitiede) a evenimentului si poate fi descrisa ca o aparitie potentiala Tn unitatea de timp sau raportat la populatie,element sau situafie.Probabilitatea este conditional de chiar condifiile procesului de munca: fiabilitatea echipamentelortehnice, periculozitatea materialelor, organizarea muncii, constrangeri temporale, etc. Ca si Tn cazul gravitatiiconsecinfelor, pentru estimarea probabilitatii de aparifie a unei consecinte se pot utiliza mai multe grile deapreciere. Pentru o estimare cat mai corecta a probabilitatii de aparitie a unei consecinte se recomanda a filuate tn considerare urmatoarele aspecte:

a) frecventa si durata expunerii care sunt determinate de:- necesitatea de acces Tn zona periculoasa (Tn funcfionare normala, mentenanfa sau reparatii);- natura accesului (de exemplu pentru alimentarea manuala cu materiale);- timpul petrecut Tn zona periculoasa;- numarul persoanelor care acced;

- frecventa accesului.b) probabilitatea de producere a evenimentului periculos determinate de:

- fiabilitatea echipamentelor tehnice si alte date statistice;- date statistice legate de frecventa accidentelor si a Tmbolnavirilor profesionale;- compararea riscurilor prezentate de sistemul analizat cu riscuri deja acceptate din sistemesimilare.

c) posibilitatile de evitare sau de limitare a consecintei unui eveniment periculos Tn functie de:

- executant (care poate fi o persoana calificata sau necalificata, care poate executa sarcina demunca supravegheat sau nu, etc.);- viteza de aparitie a evenimentului periculos estimat (brusc, rapid, lent);- orice formS de constientizare a riscului (prin informatii generale, prin observare directa, prinintermediul semnalelor de avertizare si a dispozitivelor indicatoare);- posibilitatile executantului de a evita sau limita consecinta (de exemplu prin reflexe, prinindemanare, posibilitatile de salvare care fac ca posibilitatile executantului de a evita sau limitaconsecinta sa fi posibile, posibile Tn anumite condifii, imposibil);- experienfa practica si cunostintele executantului (referitoare la procesul de munca analizat,

referitoare la un proces de munca similar sau fara experienta).5.1.6. RiseAl saselea concept este eel al "riscului" propriu-zis, adica probabilitatea aparitiei unui efect al unei anumitegravitati, tinand cont de expunerea la factorul de rise si de probabilitatea producerii unei consecinte Tn timpulacestei expuneri.Acest rise poate fi evaluat cantitativ, daca gravitatea, expunerea si probabilitatea au fost ele Tnselecuantificate. Aceasta poate fi interesant pentru a compara diferite riscuri si pentru a defini prioritatile saupentru a compara riscul Tnainte si dupa diverse modificari posibile. Totusi, interesul principal al proceduriianalizate pana Tn prezent nu este cuantificarea riscului Tn sine, ci reflexia asupra daunelor si efectelorpotentiate, observarea expunerii, studiul influentei factorilor favorizanti. Aceste etape, adesea considerate caintermediare, sunt cele mai importante Tn demersul prevenirii si cuantificarea riscului [15].In general este admis ca la nivelul actual al cunostintelor stiintifice, al dezvoltarii tehnologiilor sicivilizatiei, activitatile umane (Tn special cele de tip industrial) se desfasoara Tn conditii de rise. Functie denatura lor, riscurile Tnglobate Tn activitatea umana, pot afecta atat personalul implicat direct Tn procesul demunca cat si persoane neparticipante sau Tnsusi mediul Tnconjurator (ca urmare a

poluarii sau a unorcatastrofe industriale). Acest fapt conduce la necesitatea ca la toate nivelurile de participare a factoruluiuman (conceptie, proiectare, exploatare, Tntrefinere, etc.) sa se constientizeze faptui ca procesele de muncainclud intrinsec factori de rise ce se pot transforma Tn evenimente ireversibile. Riscurile Tntalnite Tn practicasub forma unor pericole, noxe sau star! periculoase se pot transforma Tn accidente de munca, Tmbolnaviriprofesionale sau catastrofe industriale ca urmare a unei perturbari instantanee a procesului de munca.Notiunea de rise profesional este caracterizata printr-un raport dintre probabilitatea de producere sigravitatea consecintelor aplicat unui "eveniment" periculos Tn contextui unui proces de munca. In consecinta,riscul este echivalent cu o Tncalcare a reglementarilor, susceptibila de a provoca, adesea foarte direct, unaccident. Date Tnsa fiind limitele de cunoastere stiintifica precum si posibilitatile tehnice Tn unele situatii nu se

41poate asigura eliminarea integrals a riscurilor de producere a accidentelor sau Tmbolnavirilor profesionale.Din aceasta cauza practica a impus introducerea a doua nofiuni si anume: riscuri acceptabile (asumate) siriscuri inacceptabile.La identificarea riscurilor dintr-un sistem de munca va trebui sa se fina cont si de o serie deelemente ale analizei "a posteriori", in speta de datele statistice de analiza a gravitafii consecinteloraccidentelor precum si de analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informatii cu privire laprobabilitatea de producere a accidentelor, gravitatea consecintelor precum si la mecanismele deproducere, dandu-ne astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei "apriori".Riscul este definit, in conformitate cu norma europeana EN 292-1, ca fiind "combinatia dintreprobabilitatea si gravitatea unei leziuni sau atac la sanatate, ce poate surveni Tntr-o situafie periculoasa".Aceasta definitie constituie o apreciere cantitativa a riscului ce se poate utiliza Tn ierarhizarea riscurilor. Altfelspus riscul reprezinta probabilitatea producerii unei daune de o anumita gravitate, Tn timpul unei expuneri lafactorul de rise. In consecinta riscul profesional asociat unei situatii particulare sau unui procedeu tehnicparticular rezulta din combinarea urmatoarelor elemente:

gravitatea consecintei previzibile (severitatea consecintei cea mai probabila);probabilitatea producerii acestei consecinfe.

Astfel definit riscul poate fi evaluat cantitativ, daca gravitatea si probabilitatea au fost

ele Tnselecuantificate. Evaluarea cantitativa (cuantificarea) poate fi utilizata pentru a compara diferite riscuri Tn cadrulunui sistem si pentru a determina prioritatile de intecvenfie sau pentru a compara nivelul riscului Tnainte sidupa realizarea masurilor de prevenire a manifestarii lui.Aceste elemente sunt prezentate Tn figura 5.1.1.

Esteofunctiede:'

RISCUL

referitor la

factorul derise

considerat

GRAVITATEA

consecintei cele

mai posibile care

rezulta dinmanifestareafactorului de

riseconsiderat

?i PROBABILITATEA PRODUCERII

acestei consecinte functie frecvenfa si durata expunerii

probabilitatea de manifestare afactorului de rise

probabilitatea de a evita producereaconsecintei sau de a limita

Fig. 5.1.1. Elementele riscului.In consecinta riscul profesional este reprezentat de caracteristica intrinseca a materialelor,echipamentelor tehnice sau a unor acfiuni umane de a provoca leziuni ale integritatii corporale, vatamari alestarii de sanatate sau afectari ale confortului fizic sau psihic manifestate Tn procesul de munca. Riscurileprofesionale se pot manifesta si ca distrugeri de bunuri materiale.Producerea accidentelor de munca se afla Tntotdeauna Tntr-un raport de dependenta cu eel putinunui din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a riscurilor profesionale Tnfunctie de acest criteriu; astfel vom avea:

- riscuri dependente de factorul uman;- riscuri dependente de mijioacele de productie;- riscuri dependente de sarcina de munca;- riscuri dependente de mediul de munca.

Absenfa unui istoric al sistemului analizat, un numar mic de accidente sau Tmbolnaviri profesionale,gravitatea scazuta a consecintelor accidentelor nu trebuie considerata Tn mod automat ca prezumtie a unuirise scazut.5.1.7. Notiunea de rise acceptabilAl saptelea concept este eel al caracterului "acceptabil" sau "inacceptabil" al riscului. Legislatia nu vorbestedeloc despre aceasta nofiune. Din contra, ea da valori limite de expunere peste care, implicit, riscul ar fiinacceptabil. Paradoxal totusi, acest rise nu este Tn general cunoscut: care este

"riscul", adica probabilitateaproducerii consecinte cu o anume gravitate dupa 3 ani de expunere la o concentratie data a unui solvent, deexemplu. Ea precizeaza totusi faptui ca riscul trebuie sa fie redus la valoarea cea mai scazuta posibil, ceeace Tnseamna ca:

- reducerea expunerii la valoarea limita nu este suficienta, daca este "posibil" sa se faca mai bine;- trebuie facut totui pentru a reduce expunerea, chiar daca valorile limita raman depasite.

42Caracterul acceptabil sau nu al riscului trebuie deci apreciat nu numai Tn funcfie de riscul Tnsusi, ci side posibilitatile de reducere.In literatura de specialitate din farile comunitafii europene a fost propusa de ANPAT o scala calitativa§i, usor modificata pentru a evita o terminologie ambigua, care se poate prezenta astfel:- rise nesemnificativ;- rise gestionat la un nivel acceptabil;- rise insuficient sau ineficace gestionat;- rise ridicat sau ineficace gestionat;

- rise foarte ridicat sau ineficace gestionat [15].Asa cum s-a mai precizat, Tn general, este admis ca la nivelul actual de

dezvoltare al cunostintelorstiintifice, al tehnologiilor si civilizatiei activitatile umane (Tn special cele de tip industrial) se desfasoara Tnconditii de rise. Se admite ca notiunea de rise profesional este definita printr-o combinatie dintreprobabilitatea de Tntamplare si gravitatea consecinfelor aplicate unui "eveniment" periculos Tn contextui unuiproces de munca dat [4]. Tntr-adevar, daca admitem un anumit rise, putem sa-l reprezentam, Tn functie degravitatea si probabilitatea de producere a consecintelor, prin suprafafa unui dreptunghi Fi, dezvoltat peverticals; rezulta ca aceeasi suprafata poate fi exprimata si printr-un patrat Fz, sau printr-un alt dreptunghi,Fs, extins pe orizontala (fig. 5.1.2.1.). Tn toate cele trei cazuri, dreptunghiurile avand aceeasi suprafata, risculeste la fel de mare.

123456

Fig. 5.1.2.1. Reprezentarea grafica a echivalentei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de

gravitate-probabilitate.In consecinta putem atribui unor cupluri gravitate-probabilitate diferite, acelasi

nivel de rise. Dacaunim cele trei dreptunghiuri printr-o linie prin vSrfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obtinem ocurba cu alura de hiperbola, care descrie dintre cele doua variabile: gravitate-probabilitate.

Date Tnsa fiind limitele de cunoastere stiintifica precum si posibilitatile tehnice Tn unele situatii nu sepoate asigura eliminarea integrala a riscurilor de producere a accidentelor sau Tmbolnavirilor profesionale.Din aceasta cauza practica a impus introducerea a doua notiuni si anume:

- riscuri acceptabile (asumate);- riscuri inacceptabile.

Pentru reprezentarea riscului functie de gravitate si probabilitate, standardul CEN-812/85 defineste oastfel de curba drept curba de acceptabilitate a riscului.Aceasta curba permite diferen(ierea Tntre riscul acceptabil si eel inacceptabil. Astfel, riscul deproducere a unui eveniment A, cu consecinte grave, dar cu frecventa foarte mica, situat sub curba deacceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinte mai pufin grave, dar cu oposibilitate mai mare de aparitie, ale carui coordonate se situeaza deasupra curbei, este consideratinacceptabil.De exemplu, Tn cazul unei centrale atomice se iau astfel de masuri meat riscul unui evenimentnuclear - fie el riscul evenimentului A - este caracterizat printr-o gravitate extrema a consecintelor, dar de oprobabilitate de producere extrem de mica.Din cauza frecventei foarte reduse de aparitie, activitatea este considerata sigura si riscul acceptat

de societate. Tn schimb, daca pentru riscul evenimentului B luam ca exemplu accidentui rutier din activitateaunui conducator auto, desi acest tip de eveniment provoaca consecinte mai putin grave decat un accidentnuclear, probabilitatea de producere este atat de mare (frecventa foarte ridicata), meat locul de munca alconducatorului auto este considerat nesigur.Astfel, pornind de la aceste notiuni, printr-o analiza statistica se poate ajunge la Tntelegerea si maiprofunda a notiunilor de riscuri acceptabile si riscuri inacceptabile. Tn concluzie asezand Tn abscisa x"probabilitatea" si Tn ordonata y "gravitatea consecintelor", se poate descrie curba din figura 4.1.2.2. Se alegTn mod arbitrar doua puncte A si B reprezentand evenimentele A si B . EvenimentuI A este un eveniment cuurmari foarte grave dar pufin probabil si Tn consecinfa, este judecat ca un rise acceptabil. EvenimentuI Beste un eveniment cu consecinfe medii dar foarte probabil, corespunzand unui rise judecat ca inacceptabil.Aceasta curba reprezinta un punct de vedere pur teoretic, deoarece Tn realitate produsul dintre gravitate siprobabilitate nu este constant el fiind influenfat si de alte elemente perturbatorii.

Probabilitatea XFig. 5.1.2.2. Reprezentarea grafica a notiunii de riscuri

acceptabile/inacceptabileDiagrama prezinta avantajul de a delimita domeniul riscurilor "acceptabile" de domeniul riscurilor"inacceptabile".

Aceasta reprezentare grafica a riscurilor ridica doua probleme:- cum evaluam probabilitatea de producere a unui eveniment;- care sunt criteriile de delimitare a acceptabilului de inacceptabil.

Probabilitatea de producere a unui eveniment este Tn general evaluata Tn raport cu estimarilestatistice Tn mod asemanator cu probabilitatea de defectare a unei piese simple.

Riscul evenimentului B

Exista si unele dificultaticare intervin datorita faptului ca este vorba de evaluari de probabilitati foarte mid, altfel spus inaccesibile laexploatarea statistics dar, de o maniera generala, datele obtinute ne pot da informatii acceptabile.Delimitarea dintre domeniul riscurilor acceptabile si domeniul riscurilor inacceptabile este rezultatui uneidecizii ce decurge din strategia politicii de securitate Tn munca. Cateva consideratii pot Tn acelasi timp saaduca contributia lor la fixarea acestui prag si acestea ar fi urmatoarele:

- evaluarea costurilor vietii umane (unde, de exemplu, se tine cont ca valoarea vietii umaneindividuale este legata de aportui individului la venitui national brut);

- evaluarea prin comparare cu alte riscuri deja acceptate.Pentru a Ie rezolva, premisa de la care s-a pornit a fost relatia rise - factor de

rise. Se stie caexistenta riscului Tntr-un sistem de munca este datorata prezenfei factorilor de rise. Prin urmare, elementelecu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de faptprobabilitatea cu care actiunea unui factor de rise poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiuniifactorului de rise asupra victimei.5.1.8. PrevenireaModalitatile de prevenire sunt masurile tehnice sau organizatorice colective susceptibile sa elimine factorulde rise, sa reduca gravitatea consecinfelor, sa diminueze expunerea sau probabilitatea de producere aconsecintei, adica Tn fapt, sa actioneze asupra unora sau tuturor elementelor definite mai sus, pentrureducerea "riscului". Exemplele par evidente pentru a ilustra faptui ca depistarea solutiilor depinde Tnca deelementele de studiu al riscului ca si de valoarea finala a riscului.5.1.9. ProtectiaIn lipsa masurilor de prevenire care suprima riscul, este necesar Tn anumite cazuri, de a se recurge lamijioace de protectie individuala. Este vorba despre mijioace de protectie purtate de muncitor Tn scopulreducerii probabilitatii producerii unei consecinte si constau, de obicei, Tn Tncaltaminte de protectie,antifoane, masti, ochelari de protectie, etc.5.1.10. Supravegherea medicalaPrin supraveghere medicala, Tntelegem aici examenele medicale specializate precum testele functionalerespiratorii, examenele audiometrice, etc. realizate astfel meat sa asigure ca un muncitor expus la un rise sideci pentru care exista o anumita probabilitate de producere a unei consecinfe, nu a suportat aceastaconsecinta.Supravegherea medicala nu este singurul rol al medicului de medicina muncii, el va

fi partenerulindispensabil pentru aiti factori de prevenire, pentru definirea, Tn particular dar nu Tn exclusivitate, aconsecintelor potentiate, a gravitatii lor si a aprecierii caracterului acceptabil sau nu al riscului.