conceptul de asigurari

Click here to load reader

Post on 05-Jul-2018

220 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Introducere
  Un aspect esenial în via i evoluia omului, înc din cele mai vechi timpuri l-a
constituit grij fa de viitor, teama combinat cu precauie i înelepciunea cu sigurana
unui lucru împlinit. Asigurarea exprima în principal o protecie nanciar pentru
pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.
  Asigurarea este cea mai reuit form a prevederii, desfur!ndu-se în mod
profesional cu participarea companiilor de asigurare, într-un mediu legislativ specic, pe
piaa concurenial a asigurrilor.
  Asigurarea se ba"ea" pe principiul mutualitii, în care se crea" fondul de
asigurare prin sumele cu care contribuie ecare asigurat astfel compens!ndu-se pagubele
ce s-au produs la unii. Asigurarea are rolul de a oferi securitate i astfel temerile
asiguratului se reduc.
  #rin de"voltarea tot mai accentuat a riscurilor se prevede i de"voltarea strict a
activitii de asigurare
1. Primele forme de organizare
  Contractele comerciale în evul mediu
$uropenii au învat s-i redacte"e contractele pentru a se proteja împotriva unor
 înt!mplri ulterioare. %ulte contracte comerciale derulate în $vul %ediu prevedeau i
modaliti de împrire a riscului. Acestea erau absolut necesare comercianilor angajai
 în comerul la distan. &aptul c bunurile puteau transportate mai uor a  însemnat
totodatat ca acestea puteau mai uor de pierdut sau de furat. 'binerea unui prot
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
implica, de asemenea, i un grad mare de risc.
  $uropenii au învat s-i redacte"e contractele pentru a se proteja împotriva unor
 înt!mplri ulterioare. %ulte contracte comerciale derulate în $vul %ediu prevedeau i
modaliti de împrire a riscului. Acestea erau absolut necesare comercianilor angajai
 în comerul la distan. &aptul c bunurile puteau transportate mai uor a  însemnat
totodatat ca acestea puteau mai uor de pierdut sau de furat. 'binerea unui prot
implica, de asemenea, i un grad mare de risc.
 
Asocierea un mod de reducere a riscului
(el mai simplu mod de reducere a riscului este de a-l împri. #e ba"a contractelor
comerciale s-au creat diverse tipuri de asocieri care ofereau protecie împotriva riscului.
(!nd unul din parteneri dorea s transporte marfa, iar cellalt dispunea de o nav, ei se
puteau asocia pentru a transporta mrfurile la destinaie, a le vinde i a împri protul.
)ac nava care efectua transportul nu ajungea la destinaie, prile împreau pierderea
Asigurrile maritime în evul mediu
  Uneori, riscul de duna era transferat în schimbul achitrii unei prime, separat de
cheltuielile implicate de transport. )ei repre"entau tran"acii individuale,aceste
activiti erau at!t de înrudite, înc!t deseori erau încheiate în momente i locuri apropiate.
(ontractele de asigurare maritim veneau în înt!mpinarea necesitailor comerului
medieval, ele ind utili"ate doar în msura în care cele dou pri ajungeau la un acord
asupra elementelor contractului. $ra mai uor s închei asigurri într-un ora în care
exista o anumit experiena în domeniu. Aceste orae aveau reputaia unor piee de
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
http://slidepdf.com/reader/full/conceptul-de-asigurari 3/21
asigurare active. )e-a lungul secolelor, pe msur ce schimbrile de ordin politic i
tehnologic au in*uenat viaa economic, centrele europene ale asigurrilor s-au orientat
dinspre oraele italiene spre cele mai mari centre comerciale din nord-vestul $uropei+
Anvers, Amsterdam i ondra
Londra i cafeneaua asigurrilor
n evul %ediu, Anglia era considerat o naiune de comerciani. (omerul cu
continentul european s-a concentrat în jurul porturilor din $ rii i al capitalei, ondra.
n secolul /0 s-au utili"at modele de contracte de asigurare maritim de origineitalian.
(omercianii londone"i subscriau contracte de asigurare maritim de origine italian i
contracte de asigurri negociate de bro1eri. 2otarii întocmeau i eliberau poliele i tot ei
ineau registrele tuturor polielor încheiate. n anul 3456 a fost îninat o (amer de
Asigurri care a impus p!n în 3678 ca toate poliele semnate s e înregistrate la 9o:al
$xchange. #rintr-o hotr!re a #arlamentului din 3683 se stabilea statutul legal al
contractelor de asigurare maritim. (onform acestei hotr!ri, despgubirile din asigurare
erau supuse sanciunilor legale, iar guvernul urma s impun execuia contractelor de
asigurare i s re"olve disputele. a sf!ritul secolului al /0;;-lea, persoanele interesate
 în transporturi, sau care doreau s investeasc în asemenea activiti, se înt!lneau la
(afeneaua $d<ard ;o:d=s de pe strada ombard, l!ng 9o:al $xchange. e obinuia ca
cei adunai acolo s încheie contracte de asigurare reciproce împotriva pericolelor
marine
http://slidepdf.com/reader/full/conceptul-de-asigurari 4/21
la care erau expui transportatorii. n rubrica de observaii se descria nava,  încrctur,
proprietarul, echipajul i destinaia. #articipanii la asigurare îi completau numele i
procentul de risc asigurat, dup descrierea transportului pe care-l efectuau. )in acest
motiv, cei care asigurau au devenit cunoscui sub numele de subscriiptori. &iecare
subscriiptor garanta cu activele personale partea specicata din oricare pierderi asigurate.
#entru o perioad de timp, lo:d a editat un "iar, >llo:d=s ne<s> care pre"enta noutile
din transport maritim. )atorit legturilor sale cu transportul maritim, cafeneaua
era
considerat centrul pieei asigurrilor maritime, ind cunoscut în secolul al /0;;;- lea
sub numele de ondon lo:d=s. (u toate c avea statutul unei asociaii a subscriitorilor
individuali, lo:d=s oferea toate facilitile specice societilor de asigurri maritime
2. Noiunea contractului de asigurare (ontractul de asigurare este acel act juridic prin care o parte, numit asigurat, se
obliga s plteasc o prim unei alte pri, numit asigurator, iar aceasta din urm se
obliga ca, la producerea unui anume risc, s plteasc asiguratului sau beneciarului
asigurrii despgubirea ori suma asigurat ?indemni"[email protected], în limitele i la termenele
convenite ?art. 7 din egea [email protected]
  Asigurrile sunt reglementate, în principal, prin egea nr. 36B3774 privind
asigurrile i reasigurrile în 9om!nia, la care se adauga egea nr. CBC888, privind
societile de asigurare i supravegherea asigurrilor, modicat prin '.U.D. nr.
336BC888 i prin egea nr. 56BC88.
  Asigurarea este o form de protecie ba"at pe un contract, prin care o
persoan
http://slidepdf.com/reader/full/conceptul-de-asigurari 5/21
"ic sau juridic care se va numi asigurat, cedea" anumite riscuri unei persoane
 juridice - asigurator, pltind asiguratorului o sum de bani numit prima de asigurare.
Asiguratorul se obliga prin acesta contract s plteasc asiguratului despgubiri în ca"ul
 în care evenimentele prev"ute în contract au loc.
  #roblemele asigurrii sunt abordate sub aspect juridic, economic sau nanciar
2.1. Asigurarea sub asect !uridic
Aspectul juridic al asigurrilor este dat în primul r!nd de contractul de asigurare care
constituie Elegea parilorF sau Elegea propriu-"isF, prin care asiguratul se obliga s
plteasc societii de asigurare o prim, iar în ca"ul în care se produce riscul,
asiguratorul trebuie s plteasc beneciarului, care poate asiguratul sau o terta
persoan, o despgubire, conform unor limite stabilite anterior.
  #entru respectarea dispo"iiilor legii s-a îninat (omisia de upraveghere a
Asigurrilor, autoritate administrativ cu urmtoarele atribuii+
¬ elaborarea sau avi"area proiectelor de acte normative, care privesc domeniul de
asigurri sau care au implicaii asupra acestui domeniu, precum i avi"area actelor
administrative individuale, dac au legtur cu activitatea de asigurriG
¬ supravegherea situaiei nanciare a asiguratorilor, în vederea protejrii intereselor
asigurailor prin controale asupra activitii asiguratorilorG
luarea msurilor necesare pentru c activitatea de asigurare s e gestionata cu
respectarea normelor prudentiale speciceG
¬ participarea ca membru la asociaiile internaionale ale autoritilor de
supraveghere în asigurri i repre"entarea 9om!niei la conferine i la înt!lniri
international referitoare la supravegherea în asigurriG
¬ aprobarea transferului de portofoliuG
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
¬ îndeplinirea altor atribuii prev"ute în lege.
  (ontractul de asigurare este reglementat de egea nr 36B3774, conform creia
trebuie s se întocmeasc obligatoriu în form scris i s aib urmtoarele
elemente+ - )enumirea, domiciliul sau sediul persoanelor contractanteG
- 'biectul asigurrii+ bunuri, persoane sau rspundere civilG
- 9iscurile ce se asiguraG
- #rimele de asigurareG
- umele asigurateG - Alte elemente precum frani"a
  (odul (ivil 9oman pre"int urmtoarele condiii de validitate a contracului de
asigurare conform art. 7HI+
- (onsimm!ntul acestora s e valabilG
- aib un obiect determinat sau determinabilG
- (au"a contractului s e licit
Contractul de asigurare are urmtoarele caracteristici:
$ste un contract consensual, adic se încheie numai prin consimm!ntul prilor.
Acest contract este valabil din momentul în care asiguratul i asiguratorul i-au
exprimat
acordul de voina cu privire la coninut. &orma scris cerut de legiuitor este din dorina
de a proteja interesele asigurailor i pe cele ale terilor.
  $ste un contract sinalagmatic, at!t asiguratorul c!t i asiguratul îi asuma oligatiile,
astfel+ asiguratul se obliga s plteasc primele de asigurare iar asiguratorul s plteasc
indemni"aia în ca"ul producerii riscului. (ontractul este valabil numai în msura în care
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
asiguratul îi îndeplinete obligaiile în ca" contrar acesta decade din drepturi.
  $ste un contract aleatoriu, în sensul c prile contractante nu cunosc în momentul
 încheierii contractului efectele acestuia, respectiv beneciile sau pierderile ce vor re"ulta
din acesta. )ac evenimentul pentru care se solicita contractul ar cert i momentul în
care se produce ar cunoscut de pri, nu ar mai avea sens asigurarea iar riscul ar
acoperit cu certitudine de ctre asigurator.
  $ste un contract cu titlu oneros ecare parte urmrind obinerea unui avantaj pentru
contraprestaia pe care o face sau se obliga s o fac în favoarea celeilalte pri.
Asiguratul benecia" de protecie din partea asiguratorului în schimbul unei pli sub
forma primei de asigurare.
  $ste un contract succesiv i const în ealonarea în timp a prestaiilor prev"ute în
contract. Asiguratorul preia responsabilitatea de a acoperi un risc pentru o perioad lung
de timp, cum ar contractul de deces pe o perioad nelimitat, sau pentru o perioad
foarte scurt, cltoria efectuat de un mijloc de transport rutier.
  $ste un contract de ade"iune+ forma i clau"ele sunt stabilite de ctre societatea de
asigurri, asiguratul av!nd posibilitatea de a accepta sau nu acest contract.
$ste un contract de bun credin, executarea contractului se cere a fcut cu
bun credin de ctre pri. Asiguratorul nu verica de ecare dat informaiile pe care
le primete de la asigurat în legtur cu riscul preluat, reaua credina a asiguratului ind
sancionata sever.   egea este forma juridic de reali"are a asigurrii. )in acest punct de vedere
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
 juridice i "ice încheie din propie iniiativa aceast asigurare împotriva evenimentelor
care le amenina bunurile, viaa.
- Asigurarea ex lege, are la ba" principiul obligativitii conform cruia persoanele "ice
i juridice care dein bunurile ce fac obiectul asigurrii trebuie s le asigure  împotriva
riscurilor prev"ute de lege iar asiguratorii la r!ndul lor trebuie s reali"e"e acest lucru.
  #rin asigurarea contractual asiguraii dob!ndesc o securitate individual pe c!nd cea
obligatorie ofer protecie anumitor persoane din considerente de ordin social i
economic naional.
- principiul despgubirii+ contractele nu ofer despgubiri mai mari dec!t valoarea
suferit de asigurat
- principiul interesului asigurabil+ dac se reali"ea" o pierdere nanciar sau un
prejudiciu persoanei provocat de un eveniment atunci o persoan are un interes asigurabil
- principiul subrogaiei+ consta în obligarea asiguratorului de a despgubi o daun
prin
polia de asigurare c!nd aceasta a fost din culp unei tere personae
2.2. Asigurarea sub asect economic
$xistenta asigurrii este legat de constituirea unui fond de resurse bneti destinat
pagubelor provocate de unele evenimente. &ondul de asigurare trebuie constituit numai în
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
form bneasca, în form natural ar ridica probleme complexe.
&ondul de asigurare se formea" în mod descentrali"at din primele de asigurri
primite de la persoane "ice sau juridice care doresc s înlture eventualele pagube dac
unele fenomene s-ar produce. (ei interesai apelea" la asigurare, ca modalitate de
protejare împotriva pericolului care îi amenina, numai dac prima de asigurare pe care ar
trebui s o achite este îndeajuns de redus, comparativ cu mrimea pagubei pe care ar
urma s o suporte dac s-ar produce fenomenul respectiv.
  Asigurarea presupune existena unei comuniti de risc format din persoanele"ice
i juridice ameninate de aceleai pericole apr!ndu-i interesele comune. %embrii sunt
contieni c trebuie s contribuie la formarea fondului de asigurare.
  Acest fond de asigurare este oferit numai persoanelor afectate de risc, dup
principiul mutualitii, la constituirea participa toi dar se reparti"ea" numai acelor
asigurai care au suferit prejudicii. mprirea se face numai între membrii aceleiai
comunitii de risc.
  9elaiile economice între participani iau natere odat cu formarea i utili"area
fondului de asigurare. Astfel, în prima etap, *uxurile bneti sub forma primelor de
asigurare pornesc de la persoanele "ice i juridice asigurate ctre
organi"aia de asigurare. n etapa urmtoare, *uxurile bneti sub forma despgubirilor pornesc de la
fondul de asigurare ctre persoanele "ice i juridice afectate de producerea fenomenului.
  #rin urmare asigurarea exprima relaii de distribuire i redistribuire a valorii
adugate brute, relaii care apar în procesul constituirii i utili"rii fondului de
asigurare
asigurate, protejrii persoanelor "ice împotriva anumitor evenimente care le-ar putea
afecta viaa sau integritatea corporal, precum i onorarii obligaiilor de rspundere civil
ce revin persoanelor "ice i juridice fa de teri.
2.". Asigurarea sub asect #nanciar
Av!nd în vedere decalajul de timp între momentul încasrii primelor i momentul
platii despgubirilor, societatea de asigurri centrali"ea" temporar sume
foarte
importante pe care le plasea" apoi pe piaa capitalului, scopul obinerii unor venituri
suplimentare i al creterii siguranei afacerilor.
  Asigurarea c ramura prestatoare de sevicii apare în momentul în care în schimbul
primelor le ofer un produs sui generis, i anume obligaia de a prelua asupra sa efectele
negative ale producerii unui anumit fenomen, obligaia este in*uenat de caracterul
aleatoriu al fenomenelor asigurate.$chilibru exista atunci c!nd primele i despgubirile se
produc aa cum au fost stabilite.
ocietatea de asigurri de via acumulea" treptat sumele i apare ca un intemediar
nanciar intre persoanele care pltesc primele ealonat i persoane juridice care au nevoie
de resurse nanciare suplimentare.
  ociet ile de asigurare apar pe piaa nanciar cu o ofert de capital de  împrumut
orientat ctre diveri solicitani de resurse nanciare. #lasarea de disponibiliti bneti
pe piaa capitalurilor de împrumut se face în condiii de dob!nd, cursuri ale h!rtiilor de
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
valoare, cursuri de schimb valutar, etc.
  Asigurarea apare ca activ nanciar într-o economie de incertitudini prin evoluia
conjuncturii în perioada de valabilitate a contractului de asigurare care va in*uena at!t
mrimea nominal a sumei acumulate c!t i mrimea real a acesteia, la data  încasrii ei.
". $unciile asigurrilor &unciile economice ale asigurrii difer la nivel microeconomic- în cadrul
societilor de asigurari- sau la nivel macroeconomic, ca industrie a asigurrilor. Acestea
 îndeplinesc urmtoarele funcii+
  &uncia de compensare a pagubelor pricinuite de calamiti ale naturii i de
accidente i plata sumelor asigurate.Aceast funcie este cea mai important i const în
plata despgubirilor, onorarea obligaiilor în ca"ul asigurrilor de rspundere civil i
plata sumelor asigurate pentru asigurrile de persoane.Asigurrile au îndeplinit aceast
funcie înc de la început pe plan naional i internaional, contribuind la refacerea
bunurilor distruse, repararea prejudiciilor
$uncia de revenire a riscurilor i daunelor
  %surile complexe de prevenire sunt pre"ente în orice societate de asigurri pentru
prevenirea, limitarea i combaterea riscurilor. ;nteresul este s reduc pagubele pe c!t
posibil altfel agenii economici i persoanele nu fac dec!t s srceasca.Asigurailor le
sunt pre"entate msurile de prevenire a daunelor astfel înc!t în ca"ul unor incendii dac
asiguraii nu iau msuri de securitate i prevenire pltesc prime de asigurare mai mari i
amen"i, în schimb cei care iau msuri de limitare benecia" de reduceri la
plata primelor de asigurare
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
$uncia de reartiie
  Are loc în procesul de repartiie a produsului naional brut, c!nd se constituie, se
reparti"ea" i se utili"ea" fondul de asigurare.#rimele încasate de societile de
asigurare repre"int relaii de repartiie a produsului naional brut. (!nd asiguraii sunt
romani atunci se reparti"ea" produsul national intern, altfel este vorba de produsul
naional brut pe plan internaional.
  &uncia de repartiie are urmtoarele forme de manifestare+
- (reea" posibiliti pentru aprarea avuiei naionale, refacerea bunurilor avariate
sau
distruse de calamiti ale naturii sau de accidente în scopul desfurrii normale i fr
 întrerupere a procesului de producie contribuind la crestera produciei, la reali"area
reproduciei simple i lrgite, la repararea unor prejudicii de producerea crora asiguraii
sunt rspun"tori
- ocietatea de asigurri trebuie s ia msuri pentru prevenirea accidentelor i deceselor
timpurii ale persoanlor asigurate, plata sumelor contribuie la crearea condiiilor materiale
mai bune de via pentru asigurai
Asigurrile reali"ea" prevenirea i combaterea, atenuarea efectelor
  $uncia de control
  Aceasta este reali"at de ctre organele de specialitate ale societilor de asigurri
pentru a indentic cau"ele care au produs duna, precum i constituirea i reparti"area
fondului de asigurare.(ontrolul se exercita preventiv, concomitant i postoperativ. e
urmrete depistarea cau"elor care produc pagube în economie, încasarea corect a
primelor de asigurare, acordarea despgubirilor la timp, stingerea obligaiilor fa de
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
http://slidepdf.com/reader/full/conceptul-de-asigurari 13/21
asigurai i luarea de msuri pentru combatere, prevenire i limitarea daunelor.
  ntre aceste funcii exista o in*uen, o interdependent permanent
%. &lementele te'nice ale asigurrii
  Asiguratorul  este o persoan juridic care în schimbul primelor de
asigurare
 încasate de la asigurai îi asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor
asigurate, prin plata sumei asigurate la producerea unui eveniment asigurat sau de a plti
o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde fa de tere persoane.
  Asiguratul este persoana "ic su persoana juridic care în schimbul primeide
asigurare pltite asiguratorului, îi asigur bunurile împotriva anumitor riscuri, sau pentru
prejudiciul pe care îl poate produce unor tere pesoane.
Jeneciarul asigurrii repre"int persoana care are dreptul s încase"e despgubirea sau
suma asigurat fr îns c aceasta s e parte la contractul de asigurare.
  (ontractantul asigurrii este persoana "ic sau juridic care poate încheia o
asigurare, fr îns c aceasta s obin calitatea de asigurat.
  (ontractul de asigurare se încheie în form scris i va cuprinde+
  -numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contractanteG
  -obiectul asigurrii+ bunuri, persoane, rspundere civil, profesionalG
  -primele de asigurareG
  )iscul asigurat  este evenimentul sau un grup de fenomene [email protected]
care odat produs datorit efectelor sale obliga pe asigurator s plteasc asiguratului despgubirea
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
sau suma asigurat.
  *uma asigurat este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul îi
asum rspunderea în ca"ul producerii evenimentului pentru care s-a încheiat asigurarea.
uma asigurat repre"int în toate ca"urile limita maxim a rspunderii asiguratorului i
constituie un element care st la ba"a calculului primei de asigurare.
  Prima de asigurare repre"int suma de bani dinainte stabilit pe care asiguratul o
pltete asiguratorului pentru c acesta s-i poat constitui fondul de asigurare necesar
achitrii despgubirii la producerea riscului asigurat. #rima de asigurare se detrmina
 înmulind suma asigurat cu cotele de prima tarifara stabilit difereniat în funcie de
form de asigurare.
  +urata asigurrii  repre"int perioada de timp în care rm!n valabile raporturile de
asigurare dintre asigurator i asigurat aa cum au fost ele stabilite prin contractul de
asigurare.
  Pagub sau duna  repre"int pierderea intervenit la un bun asigurat ca urmare a
producerii evenimentului împotriva cruia s-a încheiat asigurarea. nt!lnim aici dou
noiuni i anume paguba total în ca"ul în care bunul a fost distrus în întregime i paguba
parial atunci c!nd pierderea intervenit este mai mic dec!t valoarea bunului.
  +esgubirea ltit de asigurator este suma de bani pe care asiguratorul o
datorea" asiguratului în vederea compensrii pagubei produse de riscul asigurat.
)espgubirea de asigurare poate în limita sumei asigurate egala sau mai mic dec!t
pagub în funcie de principiul de rspundere al asiguratorului.
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
Se întâlnesc trei principii:
3. #rincipiul rspunderii proporionale
n ca"ul aplicrii acestui principiu despgubirea de asigurare se stabilete în aceeai
proporie fa de pagub în care se a*a suma asigurat fa de valoarea bunului
asigurat.
C. #ricipiul primului risc
n ca"ul aplicrii acestui principiu despgubirea de asigurare este egal cu paguba fr a
putea depi nivelul sumei asigurate.
 . #rincipiul rspunderii limitate
n ca"ul aplicrii acestui principiu despgubirea de asigurare se acorda numai dac
paguba produs de riscul asigurat depete o anumit limita dinainte stabilit.
#artea din valoarea pagubei dinainte stabilit, care cade în sarcina asiguratului poart
denumirea de frani"a. $a poate de dou feluri+ atins i deductibila.
  -;n ca"ul frani"ei atinse, asiguratorul acoper în întregime paguba p!n la nivelul
sumei asigurate - dac aceasta este mai mare dec!t frani"a   -&ransi"a deductibila se scade în toate ca"urile din paguba indiferent c!t este
volumul acesteia din urm.
  $xistenta frani"ei îl determin pe asigurat s manifeste mai mult grij pentru
prevenirea pagubelor
,. (lasi#carea asigurrilor
A. n funcie de obiectul lor, asigurrile se clasica în+
- Asigurri de bunuri ?de exemplu, construcii, autovehicule, bunuri de u" gospo-
)aresc, animale [email protected]
- Asigurri de persoane ?au ca obiect un anumit atribut al persoanei "ice+ viaa persoanei
"ice, capacitatea de munc, atingerea unei anumite v!rste [email protected]
a r!ndul lor, asigurrile de persoane se impart in +
- Asigurri de viaG
- Asigurri de accidente.
- Asigurri de rspundere civil ?se refer la valoarea egal cu daunele-interese pe care ar
trebui s le plteasc asiguratul unei tere persoane, atunci c!nd i-a produs acesteia din
urm un [email protected]
-. n funcie de modul în care iau natere, asigurrile se împart în+
- Asigurri prin efectul legii [email protected], în ca"ul crora raporturile de asigurare,
drepturile i obligaiile parilor se nasc i se sting direct, în temeiul legii, voina parilor
neav!nd nici o in*uen în acest sensG
- Asigurri contractuale [email protected] sunt acelea în cadrul crora drepturile i obligaiile
parilor re"ulta din contract.
(. n funcie de felul raporturilor juridice generate de contract intre asigurator i asigurat
avem+
- Asigurri directe, în care raporturile de asigurare se nasc intre asigurator i asiguratG
- Asigurri indirecte ?sau [email protected], în ca"ul crora raportul de asigurare se stabilete
intre reasigurat i reasigurator.
+. n funcie de locul în care îi au sediul ?respectiv [email protected] prile avem+
- Asigurri interne c!nd ambele pri ?at!t asiguratul, c!t i [email protected] îi au
sediul, respectiv domiciliul, în aceeai tar, unde se a*a i obiectul asigurrii i unde se produc i
riscurile legate de acesta.
- Asigurri externe,în ca"ul crora prile contractante îi au sediul [email protected] în ri
diferite ori obiectul asigurat sau riscul pe care îl vi"ea" se a*a ori se produce într-o alt
ar dec!t cea în care s-a încheiat contractul, în marea liber sau în spaiul aerian
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
&. n funcie de natura juridic a contractului de asigurare avem+
- Asigurri comerciale ?ambele pri sunt [email protected]
- Asigurri comercial-civile ?asiguratul este persoana "[email protected]
#entru asigurator operaiunile de asigurare sunt întotdeauna fapte de comer, în  înelesul
legii comerciale ?art. pct. 35-3I (. [email protected], ind guvernate de ctre aceast din urm, pe
c!nd pentru asigurat raportul de asigurare poate avea i un caracter civil ?art. 6 alin. 3 (.
[email protected]
.1. $orma i coninutul contractului de asigurare
A. &orma contractului de asigurare
  #entru o interpretare corect a voinei prilor, precum i pentru a le oferi acestora
un mijloc de prob a drepturilor i obligaiilor asumate, egea nr. 36B3774 prevede ca
toate contractele de asigurare Kse încheie în form scrisF ?art. [email protected]
  &orma scris este cerut de lege în toate ca"urile, indiferent de valoarea primei de
asigurare sau a indemni"aiei de asigurare.
  n lipsa unui înscris probator al conveniei încheiate de pri, Kcontractul de
asigurare nu se poate dovedi prin martori, chiar dac exist un început de dovada scrisF
?art. [email protected]
-. (oninutul contractului de asigurare
  (onform art. 38 alin. 3 din egea nr. 36B3774, contractul de asigurare trebuie s
cuprind+ numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contractanteG obiectul
asigurrii+ bunuri, persoane i rspundere civilG riscurile ce se asiguraG momentul
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
 începerii i cel al încetrii rspunderii asiguratoruluiG primele de asigurareG sumele
asigurateG alte elemente care stabilesc drepturile i obligaiile prilor.
.2. Prile contractului de asigurare
A.  Asiguratul este persoana "ic su persoana juridic care se asigura  împotriva
producerii unui anume risc, e în temeiul legii, e în temeiul voinei sale, prin  încheierea
contractului de asigurareG
prin contractul de asigurare sau prin legeG
(. (ontractantul este persoana "ic su persoana juridic care încheie contractul de
asigurare i care se obliga fa de asigurator s plteasc primele contractuale ?de
exemplu, un so încheie un contract de asigurare prin care asigura viaa, integritatea
corporal sau bunurile celuilalt [email protected]
+.  Jeneciarul este persoana care, dei nu este parte în contract, va primi indemni"aia
de asigurare ?suntem în pre"ena unei stipulaii pentru [email protected]
5. /N(&A)&A (N)A(3L3I +& A*I43)A)&
  n mod obinuit contractul de asigurare cu durat determinat de timp încetea"
atunci c!nd ajunge la termen, respectiv expir perioada pentru care a fost încheiat. Un
alt mod de încetare a contractului de asigurare este producerea evenimentului asigurat,
 înt!lnit în asigurrile de via.
  n afara celor C ca"uri pre"entate, un contract de asigurare poate înceta prin+
- denunareG
motive prev"ute de lege. Asigurtorul poate denuna contractul în urmtoarele ca"uri+
- dac asiguratul nu a comunicat, în scris, modicrile intervenite în perioada derulrii
contractului, care potrivit condiiilor de asigurare, exclud meninerea contractuluiG
 - dac se dovedete c asiguratul a fost de rea credinG
- atunci c!nd constat neîndeplinirea de ctre asigurat a obligaiei de
 întreinere
corespun"toare a bunurilor, ceea ce duce la creterea anselor de producere a
evenimentului asigurat.
  Rezilierea- repre"int încetarea contractului de asigurare datorit neexecutrii
obligaiei uneia dintre pri din care i se pot imputa. n momentul re"ilieri, creditorul are
dreptul s cear executarea silit a tuturor obligaiilor scadente care nu fuseser
 îndeplinite p!n la acea dat. )e asemenea, el poate pretinde despgubiri pentru
prejudiciile ce i s-au adus ca urmare a neexecutrii respectivelor prestaii. )e exemplu+
re"ilierea are loc atunci c!nd riscul asigurat s-a produs înainte s înceap
rspunderea
asigurtorului.
   Anularea- survine atunci c!nd contractul a fost încheiat fr respectarea condiiilor
eseniale de valabilitate. pre deosebire de denunare i re"iliere, anularea contractului de
asigurare operea" i pentru trecut, nu numai pentru viitor, readuc!nd contractanii
la situaia juridic avut la data încheierii asigurrii. 9ecurg!ndu-se la restituirea reciproc a
8/16/2019 Conceptul de Asigurari
indemni"aia- dac a fost pltit.
(oncluzii
#iaa de asigurri cuprinde totalitatea actelor de v!n"are-cumprare de servicii de
asigurare, a mecanismelor, instituiilor i reglementrilor care guvernea" activitatea în
domeniu pe un teritoriu dat.
Asigurarea compensea"a nanciar efectele unui eveniment nefavorabil. &ondurile
pentru compensarea nanciara a asiguratului sunt create de asigurator din primele platite
de persoanele sau organi"atiile care au cumparat asigurari.
Asiguratul prin despagubirile primite este repus in situatia nanciara pe care a
avut-o inainte de producerea unui eveniment asigurat. Acest lucru exprima scopul
principal al unei asigurari, compensarea pierderilor suferite si nu obtinerea unui prot.
;n schimbul primelor de asigurare alocate unor fonduri speciale, asiguratorul
accepta riscul unor despagubiri, in ca"ul in care detinatorul politei va suferi un prejudiciu.
Asigurarea în economia de pia apare ca un instrument de formare a business-
ului i bunstarea populaiei, pe de alt parte L o activitate care aduce venit. Asigurarea
de bunuri, ca segment al pieei asigurrilor generale, este unul dintre sectoarele cele mai
complexe din punctul de vedere al multitudinii de riscuri acoperite.
http+BBdocuments.tipsBdocumentsBmanagementul-asigurarilor.html
-ibliogra#e
Universitar C886, 9om!nia
8/16/2019 Conceptul de Asigurari