conceptul de dezvoltare umana

6
Conceptul de dezvoltare umană DEZVOLTAREA UMANĂ poate fi privită ca un proces de schimbări incluzând modificările fizice, psihice şi sociale de-a lungul existenţei unei persoane, implicând atât diferenţieri cantitative cât şi calitative cu scopul adaptării active şi creative la mediul înconjurător. Complexitatea dezvoltării umane este dată de faptul că implică niveluri diferite: biologic, psihologic şi socio-cultural. Berger 1980: dezvoltarea biologică: creşterea şi modificarea corpului, creşterea în greutate şi înălţime, modificări la nivelul muschilor, glandelor, creierului, organelor senzoriale, deprinderilor motrice, mers, scris, nutriţie şi sănătate dezvoltarea cognitivă: procesele mentale utilizate în obţinerea cunoştinţelor: percepţie, gândire, limbaj, memorie, imaginaţie, învăţare; dezvoltare psihosocială: focalizată pe personalitate, relaţii cu alţii, dezvoltarea emoţiilor primare, impactul cu familia şi societatea. Life-span development termen introdus de Riegel (1973) şi dezvoltat de Santrock (2002). surprinde modifiările care se produc începând din momentul concepţiei şi care continuă de-a lungul întregii vieţi, astfel că dezvoltarea include creştere dar şi declin. DEZVOLTAREA se realizează de la CONCEPŢIE până la STADIUL TERMINAL. Psihologia educaţiei are în atenţie modul în care se produce şi se determină dezvoltarea omului pe tot parcursul vieţii. Stadialitatea dezvoltării umane - John W. Santrock(2002)

Upload: ileanasinziana

Post on 07-Nov-2015

1 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Conceptul de dezvoltare umana

TRANSCRIPT

Conceptul de dezvoltare umanDEZVOLTAREA UMAN poate fi privit ca un proces de schimbri incluznd

modificrile fizice, psihice i sociale de-a lungul existenei unei persoane,

implicnd att diferenieri cantitative ct i calitative cu scopul adaptrii active

i creative la mediul nconjurtor.

Complexitatea dezvoltrii umane este dat de faptul c implic niveluri

diferite: biologic, psihologic i socio-cultural.

Berger 1980:

(dezvoltarea biologic: creterea i modificarea corpului, creterea n greutate i nlime, modificri la nivelul muschilor, glandelor, creierului, organelor senzoriale, deprinderilor motrice, mers, scris, nutriie i sntate

(dezvoltarea cognitiv: procesele mentale utilizate n obinerea cunotinelor: percepie, gndire, limbaj, memorie, imaginaie, nvare;

(

dezvoltare psihosocial: focalizat pe personalitate, relaii cu alii, dezvoltarea emoiilor primare, impactul cu familia i societatea.

Life-span developmenttermen introdus de Riegel (1973) i dezvoltat de Santrock (2002).

surprinde modifirile care se produc ncepnd din momentul concepiei i care continu de-a lungul ntregii viei, astfel c dezvoltarea include cretere dar i declin.

DEZVOLTAREA se realizeaz de la CONCEPIE pn la STADIUL

TERMINAL.

Psihologia educaiei are n atenie modul n care se produce i se determin dezvoltarea omului pe tot parcursul vieii.

Stadialitatea dezvoltrii umane

- John W. Santrock(2002)

Perioada prenatal cuprinde timpul scurs de la concepie pn la natere cnd are loc evoluia de la celul la organism pe parcursul a 9 luni dar i dezvoltarea unor procese psihice;

Perioada copilriei fragede cuprinde primii 2 ani de via, perioad n care copilul este dependent de adult, perioad n care achiziioneaz vorbirea, mersul, gndirea simbolic, coordonarea senzorio-motorie;

Copilria timpurie ntre 2 i 6 ani este perioada precolar cnd copilul i dezvolt deprinderi de ascultare, de nelegere i ndeplinire a unor instruciuni sau norme;

1. Copilria mijlocie i trzie 6-11-12 ani perioada colaritii mici, copilul i dezvolt deprinderile de citit-scris, calcul aritmetic, stpnirea de sine self-controlul;

Adolescena cuprins ntre 12-18-22 de ani e perioada de tranziie de la copilrie la adultul timpuriu; perioad nsoit de modificri fizice i fiziologice rapide i adesea dramatice, au loc creteri de greutate i nlime, se dezvolt caracterele sexuale, gndirea devine formal, logic i abstract, se dezvolt identitatea, contiina i imaginea de sine;

1. Adultul tnr ntre 22 i 30 de ani, periopad n care se ctig independena economic, se dezvolt cariera, se selcteaz partenerul de via, se nva intimitatea i se nasc i cresc copii;

2.Adultul de mijloc: 30-60 de ani, perioad n care se extind responsabilitile sociale i profesionale, apar i se manifest noile generaii;

Adultul trziu ntre 60-70 de ani i ine pn la moarte, perioada n care preocuprile pentru sntate sunt cele mai intense i se ncearc redescoperirea unui nou sens al vieii n condiiile ieirii la pensie

Psihologia Educaiei Timpurii

Decizia de a deveni printe

Tem de lucru:

A deveni printe este un act decizional responsabil sau

presupune doar bucuria de a aduce pe lume un copil?

Raspundei i argumentai-v punctul de vedere!Decizia de a deveni printeA fi printe este unul dintre cele mai dificile roluri pe

care i le poate asuma cineva.

Devii printe responsabil i ai astfel toate ansele s fii un bun

printe atunci cnd:

-i doreti cu adevrat s ai un copil;

-eti mai linitit i mai mpcat cu experienele trecutului;

-eti suficient de matur din punct de vedere emoional ca s oferi

copilului iubirea necondiionat i toat libertatea de a fi el nui, de a

deveni ceea ce el viseaz s devin;

-eti informat sau eti dispus s te informezi cu privire la caracteristicile

i nevoile copilului n toate etapele sale de dezvoltare.

Copiii votri nu sunt copiii votri.Ei sunt fiii i fiicele dorului Vieii de ea nsi ndrgostit.Ei vin prin voi, dar nu din voi,i dei sunt cu voi, ei nu sunt ai votri.Putei s le dai dragostea, nu ns i gndurile voastre,Fiindc ei au gndurile lor.Le putei gzdui trupul dar nu i sufletul,Fiindc sufletele lor locuiesc n casa zilei de mine, pe care voi nu o putei

vizita nici chiar n vis.Putei nzui s fii ca ei, dar nu cutai s-i facei asemenea vou,Pentru c viaa nu merge napoi, nici zbovete n ziua de ieri.

Kahlil GibranMajoritatea oamenilor nu sunt contieni de ceea ce fac atunci cnd i

propun s aduc pe lume un copil.

Rezultatul?

Se nasc si cresc copii nevrotici, uneori cu tulburri somatice i n cele mai

grave cazuri cu tulburri psihice. Aceti copii pot mplini totul:

singurtatea, destinul, sentimentul pierderii, trinicia unei familii sau

poate chiar o stare de doliu dup o fiin pierdut. Orict educaie ne

am strdui cu toii (familie, coal, mediul) s le facem, dezvoltarea lor va

fi profund influenat de aceste prime momente ale existenei lor n

reprezentarea pe care o au prinii lor despre ei nc din momentul

apariiei dorinei de a fi printe i asumrii acestui rol.

Dezvoltarea personal a adolescenilor pentru viaa de cuplu i viaa de familie-mic ghid pentru consilierii psihologici-

acest ghid este un material de actualitate: a asigura astzi tinerilor o pregtire psihologic pentru viaa de cuplu i viaa de familie este un deziderat absolut necesar pentru societatea n care trim, i pregtim astfel pentru a deveni prini i a oferi copiilor lor un mediu propice dezvoltrii fizice i psihice armonioase.

exerciiile pot fi mbogite, adaptate att propriului stil de lucru ct i tinerilor cu care se lucreaz.StructurSeciunea 1: conine o serie de exerciii care l vor ajuta pe consilier s formeze un grup coeziv, s ofere adolescenilor un climat de ncredere, de acceptare necondiionat care s le faciliteze autodezvluirea i explorarea personal. De asemenea, ele vor permite familiarizarea participanilor la grup cu tehnicile de lucru de tip experienial, cu modul de abordare a evenimentelor aici i acum.StructurSeciunea 2: are drept int analiza personal a adolescenilor, analiz centrat pe contientizarea unor elemente de umbr i a unora ce in de anima negativ sau animusul negativ formate n relaie cu figurile parentale. Ne ateptm ca o serie de patternuri comportamental relaionale distructive din familia de origine s nu se mai repete la nivelul cuplului adolescentului de azi i al adultului de mine.

Copiii nva ceea ce triesc. Apoi cresc i ajung s triasc ceea ce au nvat. Dorothy Law Nolte

MOTENIREA PRINTEASCHARTA PERSONALMotenirea printeascObiective:

S reflecteze la relaiile pe care le au cu membrii familiei lor;S contientizeze modul n care aceste relaii influeneaz dezvoltarea personalitii lor;S reflecteze asupra modelelor parentale, asupra rolurilor de gen pe care le adopt;S contientizeze ce tipuri comportamentale ale prinilor lor au interiorizat; S descopere care sunt stereotipurile de gen existente n i promovate de familiile lor. Harta PersonalS se cunoasc mai bine;S i contureze o imagine realist despre sine;S i descopere abiliti i noi interese;S i formeze deprinderi de autoexplorare i identificare a propriilor triri interioare;S identifice propriile nevoi de schimbare i s-i descopere resursele persoanale prin care s realizeze schimbarea n viaa lor;S descopere strategii eficiente de luare a deciziilor personale.StructurSeciunea 3: este centrat pe formarea i asumarea identitii psihosexuale, pe pregtirea adolescenilor pentru viaa de cuplu i viaa de familie.

MISTERELE VIEII N CUPLU

VIAA DE FAMILIE

Evaluarea modulului de dezvoltare personalMna mea cea valoroasJurnal personalMisterele vieii n cupluObiective:

S-i formeze deprinderi de comunicare autentic i asertiv;

S contientizeze i s transforme diferite patternuri proprii de relaionare maladaptativ: dependena exagerat, asumarea rolului de dominator sau supus, a celui de salvator, victim sau persecutor;

S descopere modaliti de comunicare eficient n cuplu;

S exerseze comunicarea emoional;

S cunoasc i s contientizeze propriile poziii de via (v. Berne, A.T.) i efectele lor n cadrul unei relaii de cuplu.Viaa de familieObiective:

S cunoasc etapele vieii de familie;S descopere modaliti de rezolvare a unor probleme specifice diferitelor etape ale vieii de familie;S descopere modaliti eficiente de exercitare a rolurilor conjugale i parentale;S-i formeze deprinderea de a fi ateni la gndurile i tririle interioare;S-i dezvolte capacitile empatice i s exerseze comunicarea emoional;S-i descopere noi resurse personale i s nvee s le pun n slujba depirii diferitelor obstacole.