CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂŞI COOPERAREA INTERREGIONALĂ

ÎN SPAŢIUL DUNĂREAN

LEAD PARTNERMinisterul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale din Republica Slovacă9 PARTENERI din Germania, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi România

DONAUREGIONEN

Proiect finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului INTERREG III B CADSES

Fluviul Dunărea:- este cel de-al doilea fluviu ca mărime în Europa- trece prin 10 ţări - bazinul său este cel mai “internaţional” bazin din lume, conţinând teritoriile a 19 ţări.

Aria de interes a proiectului:– teritorii din 5 ţări

aparţinând regiunii dunărene:Slovacia, Ungaria, Serbia,

Bulgaria şi România

Necesitatea proiectului:– Ţările şi regiunile situate de-a lungul fluviului Dunărea au nevoie de o

planificare coordonată a dezvoltării spaţiale.– Proiectul vine ca sprijin în evaluarea potenţialelor de dezvoltare socială,

economică, umană, de mediu şi infrastructură din zona dunăreană.

Metodologie:– 1. evaluarea potenţialului de dezvoltare al zonei dunărene – analiza

problemelor, intereselor şi conflictelor – 2. tipologia şi selectarea centrelor de dezvoltare din regiunea dunăreană– 3. conceptul de dezvoltare spaţială a teritoriului bazinului dunărean– 4. stabilirea instrumentelor de implementare a planurilor şi proiectelor în

regiunea dunăreană

DONAUREGIONEN : Analize (Evaluarea şi Tipologia – Identificarea Problemelor)

DONAUREGIONEN+ : Strategii (Strategia Planificării Spaţiale)DONAUREGIONEN++ : Implementare (Strategia Implementării)

Activităţi desfăşurate:

1. Elaborarea Schemelor Generale: 1. Condiţii naturale,2. Reţeaua de localităţi, 3. Transportul şi infrastructura tehnică şi4. Structura economică

2. Analiza potenţialului de dezvoltare a regiunilor dunărene (NUTS3)3. Stabilirea conceptului de dezvoltare spaţială în regiunea dunăreană şi a tipologiei regiunilor NUTS3, specificarea centrelor şi zonelor trans-dunărene de dezvoltare

Rezultate:

1. Actualizarea sistemului de metainformaţii elaborat în cadrul proiectului Donaudatenkatalog, accesibil prin intermediul paginii web a proiectului 2. Crearea sistemului informaţional conţinând documente în formă digitală(partea grafică în format GIS), accesibil prin pagina de web a proiectului3. Scheme Generale – 4 studii4. Evaluarea Potenţialului de dezvoltare din zona dunăreană – 1 studiu 5. Tipologia regiunilor şi identificarea problemelor – 1 studiu6. Conceptul de dezvoltare spaţială a teritoriului şi propuneri de regiuni de dezvoltare trans-dunărene – 1 studiu.

Efectele proiectului DONAUREGIONEN:

• Optimizarea relaţiilor teritoriale, socio-economice şi de mediu dintre unităţile teritoriale de-a lungul Dunării

• Crearea unei platforme de informaţii pe care să se poată baza autorităţile publice din regiunea dunăreană în elaborarea de planuri şi programe de nivel regional

• Stabilirea unui parteneriat care să ofere consultanţă în activităţile de amenajare a teritoriului regiunii dunărene şi care să coordoneze activităţile de investiţii şi să ofere informaţii privind localizările pentru diferiţi investitori

• Crearea unei baze de planificare teritorială care să fie un document de referinţă ce poate fi folosit pentru actualizarea şi coordonarea dezvoltării regionale în regiunile implicate

Prezentarea regiunii analizate (NUTS3)

UngariaH1 - Transdanubia de VestH2 - Transdanubia CentralăH3 - Transdanubia de SudH4 - Câmpia de SudH5 - Centru

La nivel NUTS2 au fost considerate regiunile:Slovacia

SK1 - BratislavaSK2 - Slovacia de Vest

SerbiaYU6 - VoivodinaYU2 - Serbia CentralăYU4 - Serbia de Est

RomâniaRO4 - Regiunea Sud-Vest OlteniaRO3 - Regiunea Sud - MunteniaRO2 - Regiunea Sud-EstRO8 - Regiunea Bucureşti-IlfovRO5 – Regiunea Vest

BulgariaBG3 - Regiunea MontanaBG4 - Regiunea LovechBG5 - Regiunea RuseBG6 - Regiunea Varna

SCHEMA GENERALĂ CONDIŢII NATURALE

Date analizateSchema generală Condiţii Naturale a analizat caracteristicile generale ale ariei de interes din punct de vedere al mediului şi ecologic. Principalul obiectiv a fost definirea potenţialului natural şi a factorilor de risc cu ajutorul indicatorilor ce descriu bogăţia naturală şi biodiversitatea, pe de o parte, şi cei ai stării mediului exprimaţi prin poluarea atmosferei, a apei şi managementul deşeurilor, pe de altă parte.

Au fost analizate în principal:• Componentele abiotice şi cele biotice• Vegetaţie forestieră• Vegetaţie non-forestieră• Terenuri agricole• Zone umede• Terenuri cu regim specific• Ape• Zone construite• Elemente tehnice• Depozite de deşeuri• Anumite componente socio-economice• Surse de poluare a aerului• Soluri contaminate

SCHEMA GENERALĂ REŢEAUA DE LOCALITĂŢI ŞI RESURSE UMANE

Date analizate

Obiectivul acestei Scheme Generale a fost aflarea tendinţelor de dezvoltare a resurselor umane şi a reţelei de localităţi precum şi definirea potenţialului de cooperare internaţională. Au fost avute în vedere principiile ESDP (European Spatial Development Perspective), mai ales în ceea ce priveşte potenţialul de includere în sistemul policentric internaţional, transregional şi transfrontalier de localităţi.

Au fost analizate în principal:

• CARACTERISTICILE ŞI STRUCTURA RESURSELOR UMANE:• Caracteristicile populaţiei, structura pe sexe şi tendinţe de dezvoltare• Standardul locuirii, exprimat prin numărul de locuinţe• Calificarea populaţiei• Evoluţia populaţiei activă economic

• STRUCTURI URBANE:• Centre urbane, funcţiuni• Sisteme de aglomerări urbane• Axe de dezvoltare pe coridoare de transport• Potenţialul de dezvoltare al localităţilor• Conectarea la sistemul european de localităţi.

SCHEMA GENERALĂ TRANSPORT ŞI INFRASTRUCTURĂ TEHNICĂ

Date analizate

Reţelele de transport, prin densitatea şi calitatea lor tehnică, contribuie la procesul de transport în întregul teritoriu, contribuind astfel la dezvoltarea acestuia. In acelaşi timp, o reţea de transport nedezvoltată sau insuficientă reprezintă o barieră în dezvoltarea părţilor afectate ale teritoriului.

Au fost analizate în principal:

• TRANSPORT:• Transportul rutier• Transportul feroviar• Transportul aerian • Transportul naval• Transportul multimodal

• INFRASTRUCTURA TEHNICĂ:• Alimentarea cu energie electrică• Distribuţia de petrol şi gaze naturale• Managementul apei• Telecomunicaţii.

SCHEMA GENERALĂ ECONOMIE

Date analizate

Scopul Schemei Generale Economie a fost evaluarea potenţialului economic, a condiţiilor de dezvoltare şi al nivelului economic de dezvoltare din zona coridorului dunărean.

Evaluarea nivelului economic al regiunii la nivel NUTS2 şi NUTS3 s-a bazat pe indicatorul PIB al regiunii în perioada 1996-2005. Acest indicator a fost exprimat ca PIB regional în EUR, PIB regional în moneda naţională, PIB regional exprimat în PPP şi PIB per locuitor exprimat în PPP. De asemenea s-a ţinut cont de structura activităţilor, salariul mediu brut lunar şi speranţa de viaţă la naştere.

Evaluarea potenţialului economic din zona dunăreană a constat în evaluarea:• Resurselor primare (potenţialul natural - utilizarea terenului, resurse naturale metalice şi

nemetalice)• Resurselor secundare (potenţialul creat de activităţile umane: potenţialul forţei de

muncă, structura întreprinderilor, potenţialul de dezvoltare al regiunii)

1. EVALUAREA POTENŢIALULUI DE DEZVOLTARE AL REGIUNII In acest scop au fost selectaţi indicatori specifici din fiecare SchemăGenerală (total 27 indicatori). In funcţie de valorile acestor indicatori, sortaţi pe fiecare Schemă Generală, a fost creat un sistem de ierarhizare. A fost astfel obţinută ierarhizarea pe indicatori şi pe Schemă Generală a celor 42 de unităţi NUTS3.

2. TIPOLOGIA REGIUNILOR DUNĂRENE analizate a ţinut cont de rezultatele obţinute la evaluare şi a constat în identificarea a 4 grupuri de regiuni NUTS3:

1. Grupul 1: Regiuni dezvoltate: Bratislava, Budapesta, Győr-Moson-Sopron

2. Grupul 2: Regiuni stabilizate: Bács-Kiskun, Baranya, Bucureşti, Constanţa, Fejér, Grad Beograd, Ilfov, Južno-bački, Komárom-Esztergom, Nitra, Pest, Pleven, Ruse, Tolna, Trnava, Veliko Tarnovo, Vratsa

3. Grupul 3: Regiuni în stagnare: Borski, Brăila, Călăraşi, Caras-Severin, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Južno-banatski, Mehedinţi, Montana, Podunavlje, Razgrad, Silistra, Sremski, Tulcea, Vidin, Zapadno-bački

4. Grupul 4: Regiuni slab dezvoltate: Braničevski, Olt, Srednje-banatski, Teleorman

EVALUAREA GLOBALĂ

Din analizele comparative SWOT, aceste grupuri au următoarele caracteristici:Regiuni dezvoltate ( Grupul 1)Potenţial economic cu o structură diversificată economic, cu producţie şi servicii complexe Potenţial uman şi de inovare de calitate Nivel ridicat al urbanizării teritoriului şi facilităţi ale reţelei de localităţi Caracter policentric al reţelei de localităţiAccesibilitate regională, localizare pe coridoare multimodaleUn înalt nivel al protecţiei peisajului şi prezenţa surselor de poluare a aerului, apei şi solului Surse proprii (interne) suficiente pentru dezvoltare Regiuni stabile (Grupul 2)Baza economică constă în ramurile industrialeDeţine resurse de forţă de muncă (cantitative şi calitative)Suficiente facilităţi de transport (aria deţine o mare capacitate a infrastructurii de transport)Sistemul localităţilor este caracterizat de un procent scăzut de localităţi de mică dimensiune – lucru care influenţează facilităţile teritoriale şi cauzează migraţia Un grad scăzut de concentrare a surselor de poluare a aerului, apei şi solului Regiuni în stagnare(Grupul 3)Decăderea ramurilor economice de bază ale regiunii Nu există schimbări dinamice pentru o nouă structură economicăDispun de potenţial umanDispun de infrastructură tehnică şi de transport Structura localităţilor este relativ stabilă, fără o migrare semnificativă a populaţiei O bună calitate a condiţiilor naturale – un grad scăzut de poluare a aerului, apei şi solului Regiuni slab dezvoltate (Grupul 4)Principalul factor al dezvoltării economice este nivelul scăzut al diversificării economiei, o mare sensibilitate în schimbările condiţiilor de piaţăScăderea bazei economice cauzează migrarea populaţiei (mai ales a tinerilor cu pregătire superioară)Înrăutăţirea structurii demografice, îmbătrânirea populaţiei Numeroase localităţi mici, cu scăderi de populaţie O accesibilitate scăzută la facilităţile de transport şi infrastructură tehnică în regiune Condiţii naturale în bună stare cu noi posibilităţi de utilizareLipsa surselor interne de dezvoltare

3.CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A TERITORIULUI DUNĂREANAcest concept va sta la baza următoarei faze a proiectului, şi anume

propunerea de proiect DONAUREGIONEN+.Pentru identificarea potenţialelor zone de dezvoltare şi cooperare din

regiunea dunăreană în cadrul coridorului dunărean s-a ţinut cont de: Rezultatele Schemelor Generale individualeRezultatele evaluării şi identificării grupelor NUTS3Identificarea punctelor tari şi a celor slabe ale fiecărei entităţi NUTS3 (analize SWOT)

Conceptul a presupus apoi identificarea unor Regiunilor Trans-Dunărene (Subregiuni ARGEDONAU) ca arii potenţiale de dezvoltare. Criteriile de identificare a acestora au fost următoarele:Arii transfrontaliere bilaterale şi trilaterale cunoscute ca Euro-regiuniAxe de aglomerare şi urbane de importanţă cel puţin regionalăLocalităţi şi porturi de importanţă cel puţin regionalăTerminale de transport de importanţă cel puţin regionalăTreceri peste Dunăre existente şi potenţiale

Identificarea subregiunilor ARGEDONAU şi a regiunilor Trans-Dunărene este o etapă considerată a fi preliminară. Descrierea acestora şi strategia vor reprezenta subiectul proiectuluiu DONAUREGIONEN+, care este în prezent în faza de pregătire.

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ŞI COOPERAREA INTERREGIONALĂ ÎN SPAŢIUL DUNĂREAN

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ ŞI PROPUNERI DE REGIUNI TRANS-DUNĂRENE

În cazul României, au fost identificate 3 subregiuni şi anume: 1. Subregiunea Serbia-România-Bulgaria

2. Subregiunea Bulgaria-România

3. Subregiunea România-Moldova-Ucraina