strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului...

Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Timiş şi Programul Strategic Multianual 2015-2023

ADETIM – C.J Timiş 2015 - 2015 -

ANALIZA ECONOMICO - SOCIALĂ

STRATEGIA DE DEZVOLTAREECONOMICO - SOCIALĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ

2015 – 2020/2023

Timisul, mai bine!


ADETIM – C.J Timiş 2015

CUPRINS:

Cap. I. INTRODUCERE ......................................................................................................... ............. 3

Cap. II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A DEZVOLTĂRII JUDEŢULUI TIMIŞ ................................. 7



CAP. I. INTRODUCERE

NOŢIUNEA DE PROGRAMARE a fost definită initial în Decizia Consiliului Europei CE nr. 1260 /1999,care stabileşte regulile generale pentru Fondurile Structurale şi care reprezintă "procesul de organizare,luare a deciziilor şi finanţare, derulat într-un număr de etape pentru a implementa, pe o bază multianuală,acţiunea comună a Comunităţii şi a Statelor Membre în scopul atingerii obiectivelor politicii de coeziunestabilite la Articolul 1".

În perioada 2014-2020, în baza Reglementărilor 1300-1305/2013 sunt următoarele specificități: o orientare mai puternică pe rezultate; o simplificare, printr-un singur set de reguli pentru cele 5 fonduri (Fondul regional de dezvoltare

ERDF, Fond de Coeziune, Fonsul social - ESF, Fond de solidaritate, instrumente de asistenta pre-accesare - IPA); și instrumente de susținere specifice (Jaspers, Jeremie, Jessica, Jasmine)

introducerea unor precondiții pentru accesare de fonduri (ex Strategia de specializare inteligentă); accentuarea dimensiunii urbane și sprijinirea puternică a incluziunii sociale legătura cu reforma economică la nivelul UE.

Fondul de coeziune are 11 obiective tematice:1. promovarea accentuată a cercetării, dezvoltării si inovării (CDI);2. sustinerea competitivității IMM-urilor,3. trecerea la economia bazata pe o emisie redusă de carbon;4. susținerea adaptărilor la schimbările climatice, prevenirea și managementul riscurilor;5. promovarea eficienței resurselor minerale și protejarea mediului;6. susținerea ICT;

7. promovararea transportului durabil si susținerea retelelor de infrastructură;

8. promovarea folosirii depline si de calitate a forței de muncă și a mobilităților acesteia;

9. susținerea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării;10. investirea in educație, formare și invățare pe to t parcursul vieții;11. creșterea eficienței administrației publice;

Politica de coeziune socială are la bază 4 principii: concentrarea (resurselor, eforturilor, cheltuirii);programarea; parteneriatul și adiționalitatea. Programarea este așadar strâns legată de principiulconcentrării pe un număr redus de obiective si investiții, pe un parteneriat solid și pe o contribuție proprie,alături de fondurile nerambursabile primite.

În prezent, Strategia Europa 2020 își propune să asigure o creștere economică: inteligentă, prin investiții maieficiente în educație, cercetare și inovare; durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisiiscăzute de dioxid de carbon; și favorabilă incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncăși pe reducerea sărăciei. Strategia se concentrează pe cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței demuncă, inovarea, educația, reducerea sărăciei și energia/clima. Pentru ca Strategia Europa 2020 să dearoade, a fost instituit un sistem de guvernanță economică menit să coordoneze acțiunile politice derulate la



nivelul UE și la nivel național. Astfel obiectivele stabilite în 1999 au fost reformulate în noul context dedezvoltare a UE.

În acest sens, Europa 2020 este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană își propune să sprijinecreșterea economică și ocuparea forței de muncă, lansată în 2010. Obiectivul ei este mai mult decât de adepăși criza din care economiile Statelor Membre își revin acum treptat. Strategia își propune să asigurecoerența unui model de dezvoltare european (Duhr, 2006, cf Cap 2 AES) și să creeze condiții favorabilepentru o specializare inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitulanului 2020, UE şi-a fixat cele cinci obiective esenţiale.

Cele cinci obiective sunt sprijinite de șapte inițiative emblematice. Acestea oferă un cadru prin care UE șiautoritățile naționale își susțin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020, cum ar fiinovarea, economia digitală, ocuparea forței de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea sărăciei șieficiența energetică.

Alte mecanisme existente la nivelul UE, cum ar fi piața unică europeană, bugetul UE și agenda externă a UEcontribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Strategia Europa 2020 este pusă în aplicare și monitorizată în cadrul Semestrului european, ciclul anual decoordonare a politicilor bugetare și economice. „Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului Timiş(SDES Timiş), împreună cu Programul Strategic (PS – SDES Timiş) este un instrument programaticfundamental prin care judeţul Timiş îşi propune să reducă in următoarele 2-4 decenii (cât mai rapid)disparităţile de dezvoltare socio-economice faţă de media de dezvoltare a regiunilor Uniunii Europeneindustrializate, in toate/majoritatea sectoarelor economico-sociale si in eficiența folosirii resurselor mineralesi a energiei. SDES Timiş este astfel compatibilă cu politicile europene de coeziune economică şi socială şireprezintă documentul de planificare strategică şi de programare financiară multianuală a judeţului, elaboratîn baza consultărilor programatice anterioare. Strategia este perfectibilă si se propune o revizie a acesteia lafiecare doi ani, astfel încât să poată orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a judeţului Timiş, înfuncție de realitățile regionale, naţionale şi europene.

Pornind de la discuţii tehnice în cadrul Comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeţean Timiş, în cadrulunor întâlniri parteneriale cu reprezentanţii instituţiilor administraţiei publice locale din judeţul Timiş şi cureprezentanţi importanţi ai mediului de afaceri, actualizarea SDES Timiş a demarat încă din anul 2013, pebaza ideii că acest document are în vedere, în principal, priorităţi şi obiective compatibile cu domeniile deintervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune, precum si cu cele din ale fonduri naționale, regionale șilocale, in afara celor folosite in baza principiului subsidiarității. Această abordare este justificată atât princonsiderarea rolului SDES Timiş de utilizare şi valorificare superioară a ofertei de fonduri structurale şi decoeziune, cât şi prin prisma faptului că politicile de dezvoltare ale judeţului Timiş se aliniază după anul 2007la priorităţile regionale şi comunitare de dezvoltare şi sunt bazate pe măsuri considerate drept stimuli dedezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

SDES Timiş, împreună cu Programul strategic (PSP – SDES Timiş), îşi propune să se constituie cadocument programatic de orientare a dezvoltării judeţului Timiş până în anul 2020 cu perspectiva anul 2025,având rolul facilitării accesului judeţului Timiş la fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene,precum și la folosirea eficientă a unor fonduri naționa le, regionale și locale.

Construcţia sistemului de obiective ale Strategiei şi a Programului strategic de proiecte al judeţului Timiş, areîn vedere cerinţele specifice de dezvoltare ale judeţului în corelaţie cu resursele/potențialul local, fiind



compatibilizat la acelașii nivel agregat cu documentele importante de planificare strategică pe planeuropean, regional şi naţional, respectiv cu:

Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii VEST 2014 – 2020 – referitor la obiectivul general,obiectivele specifice, axele strategice, priorităţile şi ariile de intervenţie;

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României; Conceptul de dezvoltare teritorială a României si integrare în structurile teritoriale ale UE 2007-2030; Acordul de Parteneriat al României pentru perioada 2014 – 2020; Strategia EUROPA 2020; Principalele programe ale României de accesare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020:

Programul Operaţional Regional (POR) și alte șapte Programe Operaţionale (PO). Toate programelesunt finanţate pe principiul subsidiarității din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene2014 – 2020 (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul deCoeziune).

Principalele caracteristici ale SDES Timiş, care o individualizează sunt:

dimensiunea locală în abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local şivalorificarea resurselor şi oportunităţilor proprii;

prioritatea acordată zonelor relativ rămase în urmă sau mai puţin dezvoltate, pentru a le asigura unset minim de precondiţii de creştere;

complementaritatea față de domeniile de intervenţie ale SDES Timiş o reprezintă ariile/domeniile deintervenţie ale Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii VEST şi se aşteaptă să opereze însinergie cu acestea, dar şi cu cele ale programelor naționale și ale Uniunii Europene;

promovează abordarea de jos în sus a analizei și susținerii dezvoltării economice; prioritatea direcţiilor tematice ale celor mai importante strategii la nivel naţional.

Implementarea Strategiei de dezvoltare economico-socială a Regiunii NUTS 3 TIMIS 424 prin utilizareaeficientă a fondurilor prevăzute, atât interne cât şi a celor externe, va avea ca rezultat la orizontul anilor 2020- 2025, o regiune NUTS 3 (judeţ) competitivă, dinamică şi prosperă, integrată cu succes în UniuneaEuropeană printre alte regiuni NUTS 3 şi aflat în continuare pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă,similar cu cel din perioada 2000-2010



CAP. II. ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A DEZVOLTĂRII JUDEŢULUI TIMIŞ

Considerații generale................................................................................................................... ......... 7Termeni utilizaţi..................................................................................................................................... 72.1.- CARACTERISTICI GENERALE ................................................................................................. 92.2.- SITUAŢIA ECONOMICO – SOCIALĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ ..................................................... 202.3.- INFRASTRUCTURA JUDEŢULUI TIMIŞ .................................................................................... 1142.4.- TURISMUL ÎN JUDEŢUL TIMIŞ .................................................................................................. 2252.5.- MEDIUL CULTURAL, RELAŢIILE CU SOCIETATEA CIVILĂ ŞI RELAŢIILE DE COOPERARE

TRANSFRONTALIERĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ ............................................................................. 2432.6.- CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ÎN ÎN JUDEŢUL TIMIŞ ................................................ 2682.7.- POPULAŢIA, RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN JUDEŢUL TIMIŞ ..... 3162.8.- ANALIZA PERIOADEI CURENTE DE PROGRAMARE 2007-2013 .......................................... 3502.9.- ANALIZA SWOT........................................................................................................................... 3892.10.-ANALIZA DE DIAGNOSTIC........................................................................................................ 402



Considerații generaleDupă cum este definită în literatura de specialitate, o analiză socio-economică a dezvoltării reprezintă cadrulanalitic de informare/ investigare şi comparare, pe o perioadă definită, a aspectelor economice, tehnice,sociologice, juridice şi manageriale a unei arii.

În scopul definirii obiectivelor şi a strategiei de dezvoltare a judeţului Timiş, a fost elaborată o amplă Analizăsocio-economică a dezvoltării judeţului Timiş, care a permis stabilirea unei Analize diagnostic a stării actualea judeţului.

Pe baza acestora, a fost dezvoltată Analiza SWOT a judeţului Timiş, prin care sunt identificate punctele tari,punctele slabe, ameninţările şi oportunităţile de dezvoltare ale judeţului Timiş. Aceste documente strategicesunt premergătoare etapelor de stabilirea a sistemului obiectivelor de dezvoltare şi a strategiei.

Termeni utilizaţiAnaliza socio-economică a dezvoltării – cadrul analitic de informare/ investigare şi comparare, pe o perioadădefinită, a aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice şi manageriale a unei arii.

Actuala lucrare cuprinde, Analiza socio-economică a dezvoltării judeţului Timiş 2014.

Analiza Diagnostic – este o metodă de management şi reprezintă rezultatul unei investigări largi aprincipalelor aspecte economice, tehnice, sociologice, juridice şi manageriale ale unei entităţi sau ariianalizate pe baza analizei socio-economice (ex. judeţul Timiş).

Actuala lucrare cuprinde, Analiza diagnostic a dezvoltării judeţului Timiş 2014.

Analiza SWOT - este o metodă eficientă, utilizată şi în cadrul planificării strategice, pentru identificarea şianaliza potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei dedezvoltare. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceastaimplicând analiza mediului intern al ariei analizate (judeţul Timiş) şi a mediului extern general şi specific.

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengths” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses”(Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări). Primele douăprivesc aria analizată (judeţul Timiş) şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul externacesteia şi oglindesc impactul asupra dezvoltării ariei.

Analiza SWOT este, în fapt, o tehnică prin care se pot identifica punctele tari şi slabe şi se pot examinaoportunităţile şi ameninţările unui proiect, ale unei acţiuni sau ale unei arii.

Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar al calităţilor şi slăbiciunilor interne (micromediu) în ariaanalizată (judeţul Timiş). Apoi se identifică oportunităţile şi ameninţările externe (macromediu) care potafecta aria analizată (judeţul Timiş), bazat pe situaţia mediului şi evenimentelor înconjurătoare.

Puncte forte/ tari

Punctele forte/ tari descriu atributele pozitive, tangibile şi intangibile, interne, ale ariei analizate (judeţulTimiş). Acestea sunt, în general sub controlul factorilor de decizie. Întrebări care necesită răspuns: Ce faceţibine? Ce resurse aveţi? Ce avantaje aveţi faţă de competitori?

Puncte slabe



Punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul decidenţilor, care împiedică să se obţină sau să semenţină o calitate competitivă. Ce zone trebuie îmbunătăţite?

Punctele slabe pot include lipsa de experienţă, resurse limitate, lipsa de acces la fonduri, etc. Aceştia suntfactori care sunt sub controlul decidenţilor dar, dintr-o varietate de motive, au nevoie de îmbunătăţiri(definirea de măsuri) care să permită potenţări crescute ale punctelor tari şi, în acest mod, atingerea efectivăa obiectivelor dezvoltării. Valoarea analizei creşte pe măsura identificării precise a punctelor slabe.

OportunităţiOportunităţile evaluează factorii atractivi externi ariei analizate, care ar putea reprezenta motive de succes aldezvoltării acesteia. Oportunităţile reflectă potenţialul realizabil prin implementarea strategiei.

Ameninţări

Ameninţările includ factori în afara controlului decidenţilor, care ar putea sa pună într-o poziţie de riscstrategia de dezvoltare. Aceştia sunt factori externi - nu există control asupra lor, dar pot fi anticipaţi, dacăexistă un plan de urgenţă care să se ocupe de prevenirea şi rezolvarea acestor probleme. Poate fi utilă oeventuală clasificare a ameninţărilor în funcţie de seriozitatea acestora şi de probabilitatea de a se întâmpla.Cu cât sunt identificate mai bine ameninţările potenţiale, cu atât mai mult vor fi uşurate repoziţionările şiplanificările proactive pentru a le răspunde.

Valoarea analizei SWOT1 este aceea că este o metodă intuitivă de organizare a cantităţii foarte mari deinformaţii şi de date. După ce s-a efectuat analiza iniţială şi au fost identificate problemele strategice într-unmod relevant, analistul grupează problemele într-un tabel cu patru rubrici (puncte tari/ forte, puncte slabe,oportunităţi, ameninţări). Tabelul este rezultatul analitic intermediar al analizei SWOT şi reprezintă oînfăţişare vizuală concisă a analizei anterioare. Unii analişti preferă să sublinieze punctele tari interne şipunctele slabe ale ariei analizate, situându-le în vârful matricei pentru a sublinia astfel aspectul deinstrument strategic al analizei SWOT.

Strategii ar trebui să utilizeze metoda descrisă pentru acele probleme care au cel mai mare impact petermen lung şi care pot fi efectiv rezolvate prin capacitatea şi potenţialul disponibil.

1Geza Fordos – Teza de doctorat



2.1 - CARACTERISTICI GENERALE

2.1.1 Aşezare geografică.................................................................................................. 102.1.2 Suprafaţa................................................................................................................. 112.1.3 Relieful .................................................................................................................... 122.1.4 Clima ....................................................................................................................... 152.1.5 Resursele naturale................................................................................................... 162.1.6 Organizarea administrativ - teritorială ...................................................................... 18



2.1 - CARACTERISTICI GENERALE

2.1.1. Aşezare geografică

Judeţul Timiş, este situat în vestul României şi se învecinează la vest cu Serbia şi cu Ungaria, la est cujudeţul Hunedoara, la sud-est cu judeţul Caras - Severin iar la nord cu judeţul Arad.

Punctul cel mai nordic al județului se află la 46011’ (localitatea Cenad), iar cel mai sudic la 45011’(localitateaLățunaș, comuna Jamu Mare) latitudine nordică; punctul cel mai de est se află la 22033’(localitatea Poieni,sat Pietroasa) longitudine estică. Pe teritoriul județului se află și cel mai vestic punct al României, localitateaBeba Veche la 20016’longitudine estică cunoscut și sub denumirea Triplex Confinium.

Prin poziţia sa geografică, aproape o treime din limitele judeţului constituie în acelaşi timp şi frontiere de stat.Astfel, în partea de nord-vest, între Nădlac şi Beba Veche se învecinează cu judeţul Csongrad-Ungaria, 18km din această frontieră fiind pe râul Mureş. La sud-vest, între Beba Veche şi Lăţunaş, judeţul Timiş seînvecinează cu Provincia Autonomă Voivodina-Serbia. Spre sud-est, între Lățunaș și vârful Rusca din MunțiiPoiana Ruscă, se mărginește cu județul Caraș-Severin. Limita dintre cele două județe trece succesiv pesteDealurile Dognecei, Câmpia Gătaia, Dealurile Pogănișului, culoarul Timișului, urcând apoi pe culmilemontane până în vârfurile Padiș și Rusca. În partea de est, limita cu județul Hunedoara se menține pecumpăna de ape dintre Mureș și Bega, coborând de pe culmile montane până în șaua Lăpugiului și urcâ nddin nou în Dealurile Bulzei. La nord, limita dintre județele Timiș și Arad urmărește Dealurile Lipovei, CâmpiaVinga, până la Periam Port, de unde urmează râul Mureș, pe circa 30 km, până la granița cu Ungaria

Timişoara, reşedinţa judeţului, se află situată la o distanţă medie de aproximativ 550 km faţă de capitalaRomâniei – Bucureşti şi cca. 170 km şi 300 km faţă de Belgrad şi Budapesta, capitalele celor două ţăriînvecinate Serbia şi respectiv Ungaria.

Figura 1.1.1Harta judeţului Timiş



Aşezarea în regiune şi euroregiune,

Județul Timiș face parte din Regiunea de Dezvoltare VEST (alături de județele Arad, Hunedoara și Caraș -Severin) și se suprapune provinciei istorice Banat.De asemenea, județul Timiș face parte din Euroregiunea "Dunăre-Criș-Mureș-Tisa" (Euroregiunea DKMT), oregiune trasfrontalieră ce se întinde pe 77.100 km2şi cuprinde o populaţie de 6 milioane de locuitori.

Partenerii DKMT sunt: România: Judeţele Timiş,Arad, Caraş-Severin, Hunedoara; Ungaria: Judeţele Csongrád, Békés, Bács-Kiskun; Serbia: Provincia Autonomă Voivodina

Figura 1.1.2 Euroregiunea DKMT

Cooperarea în cadrul Euroregiunii DKMT vizează domeniile economice, construirea unor facilităţi deinfrastructură (transport şi telecomunicaţii), turism, mediu, protecţie civilă, ştiinţă, cultură, sport, relaţii civice.

2.1.2. Suprafaţa

Suprafaţă totală a Judeţului Timiş este de 869.665 ha, reprezintă 3,65% din teritoriul României și ocupă —ca întindere — locul I pe ţară.

Din suprafaţa totală, suprafaţa agricolă era în 2010 de 693.417 ha (79.7%) în scădere cu 8.753 hectare (1%)faţă de 2006 (702.170 ha - 80,7%), din care 531.037 ha arabil, 121.347 ha păşuni naturale, 28.619 ha fâneţenaturale, 3.871 ha vii, 8.543 ha livezi.

Suprafaţa agricolă amenajată pentru irigaţii în 2010 era de 15.120 ha (2.2% din suprafaţa agricolă).



Suprafaţa neagricolă era în 2010 de 176.248 ha (20.3%, în creştere cu 1% faţă de 2006) din care 107.768ha păduri, 15.736 ha ape, 18.950 ha drumuri şi căi ferate, 28.923 ha curţi şi construcţii, 4.871 ha terenneproductiv.

2.1.3. Relieful

Relieful județului Timiș se caracterizează prin complexitate și varietate de forme morfologice aparținând unortrepte majore: munți, dealuri, depresiuni de contact și câmpii, succesionate altitudinal, în general de la est lavest.

Forma predominantă de relief se caracterizează prin câmpie, care acoperă partea vestică (câmpia joasă) şicentrală (câmpia înaltă) a judeţului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văileTimişului (spre Lugoj) şi Begheiului (spre Făget), iar în estul judeţului se desfăşoară dealurile premontaneale Pogănişului şi partea sudică a Podişului Lipovei.

Înălţimile cele mai mari corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscăi (800 —1.300 m),culminând cu vârful Padeşul (1.380 m).

Munţii Poiana Ruscă fac parte din Carpații Occidentali și sunt cea mai veche şi înaltă formă de relief de peteritoriul judeţului, fiind situaţi în extremitatea estică, cu înălţimi de aproximativ 1300 m_ Vf. Padeş 1374 m,Vf. Rusca 1355 m. Din aceste vârfuri se desprind radiar culmi lungi, numite de localnici "picioare", carecoboară până în depresiunile periferice.Din vârful Padeș se desprinde către nord o culme care, prin vârfurile Balaurul, Preslop, Ambros, Beneșuajunge până la Tomești; din vârful Balaurului se desface spre vest o altă culme care se extinde prin vârfurileBrăinul Mare și Gomila Mare până la Fârdea.Din vârful Rusca pornește către NV, până la Românești, o culme peste Vârful Stâlpului, Druja și vârfulScalinulu

Zona dealurilor piemontane:Dealurile s-au individualizat prin acumularea unor groase depozite sedimentare cu alcătuiri granulometricediferite, aduse și depuse de râurile care coborau din munți.

Zona dealurilor piemontane (Dealurile Banatului), constituie a doua treaptă majoră a reliefului judeţului,alcătuită din dealuri cu altitudini între 200-400 m. În cadrul acestei unități de relief se individualizează o seriede subdiviziuni şi anume: Dealurile Lipovei - sunt delimitate de Mureș la nord, de Bega la sud; spre est și vest limita urmează

un traseu sinuos, pe aliniamentele Lăsău -Lăpugiu de Jos -Coșteiu de Sus, respectiv Chesinț -Benec-Ianova. Reprezintă cea mai întinsă subunitate deluroasă.

Dealurile Bulzei (Frăgulii) - sunt situate în estul Dealurilor Lipovei, între Valea Mureșului la nord,Valea Mare la est, pârâul Icui la sud, valea Șanovița, valea Groși, peste interfluviul Groși-Icui, prindreptul contactului dintre nivelele de 300 și 350 m, la vest. Au altitudini de peste 400 m (DealulCiordan 459 m, Dâmbul Cornului 437 m, Vârful Frăgulii 493 m) și reprezintă sectorul cel mai înalt dinDealurile Lipovei.

Dealurile Lăpugiului - se află în partea de nord-vest a Munților Poiana Ruscă și sunt despărțite deDealurile Lugojului prin râul Bega Luncanilor. În general culmile depășesc cu puțin 300 m, dar sunt șiînălțimi mai mari ca urmare înscrierilor pe roci mai rezistente. Astfel, dealurile Săliște (518 m) și



Dobra (364 m) sunt alcătuite din andezite și roci piroclastice grosiere, iar Dealul Corbului (406 m)este format dintr-o alternanță de argile, pietrișuri, marne argiloase, calcare și tufuri.

Dealurile Lugojului - se desfășoară între Bega Luncanilor și Culoarul Bistrei, dominând CâmpiaLugojului și Depresiunea Făgetului cu peste 100 m. Sunt alcătuite predominant din pietrișuri, nisipuriși argile de vârstă pannoniană dispuse transgresiv peste șisturi cristaline, aflate la sud de valeaSurducului.

Dealurile Buziașului (subunitate a Dealurilor Pogănișului) - se extinde în jumătatea de nord-vesta Dealurilor Pogănișului, între Câmpia Lugojului, la nord-est, Câmpia Buziașului la nord-vest și sud-est și valea Pogănișului la sud.

Dealurile Dognecei - sunt reprezentate în județ numai în sud-est, prin porţiuni restrânse şi joase dindealurile Tirolului (Dealul Teiuş 237 m, Podişul Teiş 223 m).

Zona de câmpie:Câmpia Banatului reprezintă cea mai joasă treaptă a reliefului judeţului; ocupă partea centrală şi vestică,pătrunzând în zona dealurilor piemontane (unde formează golfurile de câmpie ale Făgetului şi Lugojului). Câmpia Vinga - prezintă cele mai tipice depuneri de löess din sud-vestul României, acumulate în

diferite etape ale cuaternarului pe mai multe nivele, cu grosimi între 8-12 m și intercalații de solurifosile.

Câmpia Bârzavei (Gătaia) - coboară sub formă de evantai din zona Dealurilor Dognecei și setermină destul de brusc, în câmpia joasă la nivelul cotei de 100 m pe linia localităților Lățunaș -JamuMare -Moravița -Gaiu Mic -Denta -Opatița -Folea -Liebling -Sacoșu Turcesc -Buziaș. Spre est, limitaeste marcată de un abrupt de circa 50 m ce o separă de dealuri.

Câmpia Jimbolia – Bulgăruș - prin uniformitatea și extinderea câmpurilor, Câmpia Jimbolia -Bulgăruș are un caracter de câmpie tubulară joasă. Caracteristica esențială a câmpiei esteomogenitatea depozitelor sale löessoide, groase de 2-3 m.

Câmpia Sânnicolaului - este despărțită de cea a Jimboliei de către Câmpia nisipoasă Galațca -Giucoșin. Are o extindere redusă, fiind limitată la nord de Aranca, la sud de linia Periam -vest Pesac -nord Tomnatec - est Nerău, după care urcă altimetric spre nord - vest, până la sud de SânnicolauMare.

Câmpia Beba – Cherestur - are o extindere redusă în România, ea continuându-se spre nord-vest,în Ungaria și spre sud-vest, în Serbia.Altitudinea câmpiei este redusă (79-82 m), fapt care serepercutează asupra nivelului freatic, mai ridicat (1,5 -2,5 m) și a circulației sale mai lente. Câmpiaeste acoperită în mare parte cu depozite löessoide, întrerupte de intercalații grosiere sau fluvio-lacustre fine. Spre est, löessurile sunt acoperite de depozite fluvio-lacustre în straturi tot mai groase,realizându-se o tranziție treptată spre Câmpia Aranca.

Câmpia golf Timiș – Bega cuprinde sectorul de luncă comună a râurilor Timiș și Bega din aval deCaransebeș, respectiv Făget. Dacă din punct de vedere morfologic, câmpia nu prezintă diferențieriesențiale față de alte sectoare, ea se deosebește net în funcție de natura și caracteristicile chimiceale sedimentelor, de modul lor de așezare, cât și de tipurile de soluri care au evoluat pe acestea.

Câmpia Recaș – Chizătău este situată spre est, în zona de unire a luncilor celor două răuri Timiș șiBega. Începe în aval de Lugoj și ține până în aval de Recaș. Posea (1992), o denumește impropriuCămpia Timișinei, cu toate că nu Pârâul Timișina este răspunzător de formarea sectorului de câmpie.Chiar dacă pârâul își lasă amprenta asupra depozitelor, o face numai pentru extremitatea sud -esticăa acestei câmpii.

Câmpia Moșnița mărginește la vest câmpiile de lunci comune ale râurilor Timiș și Bega și se extindede la vest de Recaș - vest Izvin -sud Ghiroda -sud Timișoara -vest Șag -sud Pădureni -nord Liebling -peste Stamora Română și Sacoșul Turcesc, unde se termină Câmpia înaltă a Nițchido rfului.



Câmpia Timișoarei face tranziția între câmpul löessic al Torontalului (Câmpia Jimboliei) în vest,Câmpia golf Timiș-Bega în est și Câmpia de divagare a Timișului inferior în sud. La nord se sprijinăpe terasele inferioare ale Câmpiei înalte Vinga, care se prelungesc spre sud, sud-vest, în CâmpiaTimișoarei sub forma unor martori de eroziune (Dealul Flămând -martor care domină câmpul cu 2până la 20 de metri).

Câmpia Sânmihai – Diniaș - dacă pentru sectoarele de câmpie anterior prezentate, agențiimorfogenetici și materialele aduse de către ei au reprezentat jaloane de divizare, câmpiile situate lavest de Timișoara se subordonează unor procese legate de regimul hidric al depozitelor și decirculația ascendentă a sărurilor.

Câmpia Ciacova îmbină pe porțiuni reduse aproape toate caracteristicilesectoarelor de câmpie aleTimișului prezentate până aici. Situată pe o arie de accentuată afundare a fundamentului, câmpia areun aspect tipic de subsidență cu intense divagări și rătăciri ale apelor , cu meandrări accentuate șidese înmlăștiniri (zona Cebza -Macedonia -Petroman -Obad).

Câmpiile joase acoperite cu depozite fluvio-lacustre reprezintă sectorul cel mai coborât altitudinal dinperimetrul Banatului. Sunt relativ recente, drenate de o serie de pârâuri cu regim permanent. Pantafoarte redusă și subsidențele locale sau generale au determinat acoperirea depozitelor löessoide și aaluviunilor mai vechi cu aluviuni recente sau cu depozite foarte fin texturate, de origine lacustră.Acestea au următoarele subdiviziuni: Câmpia Aranca, Câmpia Cenei -Ionel –Livezile şi CâmpiaMoraviţa.

Apele:

Teritoriul judeţului este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega şi Timiş, cu afluenţii săi Timişana,Pogăniş şi Bârzava, iar în nord îşi urmează cursul de la est spre vest, Aranca, vechiul braţ al Mureşului.

Bazinul hidrografic Mureș – Mureşul (L = 716 km, S = 27830 km2, la frontieră) străbate judeţul în partea denord-vest pe o lungime de 42 km, formând limita comună cu judeţul Arad şi apoi graniţa de stat cu Ungaria.Trebuie menţionată Valea Aranca,un vechi curs al Mureşului (L = 104 km, S = 990 km2, la frontieră) care arepe teritoriul judeţului peste 90% din suprafaţa bazinului şi lungimea cursului său care în prezent joacă rol decanal de desecare.

Sistemul Aranca – Aranca curge de la nord-est către sud-vest; își are izvoarele la Sânpetru German, iarlocul de vărsare în Tisa, la Pade în Serbia. Cursul său principal are o lungime de 108 km până la frontierădin care 65 km în cuprinsul județului Timiș. Este un vechi braț al Mureșului și este alimentat din pânzafreatică, din ploi și zăpezi, având un curs foarte sinuos. Sistemul Aranca este astăzi influențat de apeleMureșului pe cale subterană. Datorită pantei reduse a bazinului, de sub 3m/km, drenajul apelor de suprafațăeste foarte redus, fapt ce conferă zonei un caracter de evidentă divagare.

Bazinul Hidrografic Timiș- Timişul se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei, are la intrarea în judeţ în aval decomuna Sacu, o suprafaţă de bazin de 2335 km2şi o lungime de 93 km iar în secţiunea de frontieră 5795km2şi respectiv 231 km. Râul Timiș își adună primele ape din munții Țarcu, Godeanu și Semenic ca apoi,până la trecerea frontierei să adune încă circa 80 de afluenți. Ca afluenţi mai importanţi primeşte pe dreaptapârâul Nădrag (L = 27 km, S = 140 km2), iar pe stânga Timişana (L = 47 km, S = 434 km2), Şurgani (L = 29km, S = 192 km2), Pogăniş(L = 97 km, S = 667 km2) şi Lanca-Birda(L = 44 km, S = 440 km2) dând bazinuluiun aspect cu o pronunţată asimetrie de stânga.

Bazinul Hidrografic Bega – Bega își are obârșia în Munții Poiana Ruscă prin două izvoare. Este vorba deBega care coboară de sub Padeș de la înălțimea de 1150 m și de Sașa, de sub vârful Rusca de la 1010 m.



Din suprafaţa totală a bazinului de recepţie a râului Bega, de 2240 km2, 2211 km2 se află pe teritoriuljudeţului Timiş. Densitatea rețelei hidrografice este de 0,37 km/km2 .

Bazinul hidrografic Bârzava - Bârzava își are izvoarele în Munții Semenic și se varsă în Timiș pe teritoriulSerbiei. Are o lungime de 129 km, S = 1020 km2, se încadrează în judeţ cu sectorul său inferior, pe olungime de 45 km, cu o albie majoră larg dezvoltată, ajungând uneori la lăţimi de 2-4 km şi o pantă mediesub 1‰.

Bazinul hidrografic Moravița - Moravița, afluent al Bârzavei cu care confluează pe teritoriul sârbesc,izvorăște din Dealurile Tirolului. Puţinii afluenţi pe care îi primeşte din dealurile piemontane, numai pe parteastânga (Clopodia, Serniţa), imprimă bazinului o asimetrie evidentă. La Șemlacu Mare pantele scad brusc,fapt ce determină stagnarea apelor. În partea inferioară a sa are cursul împotmolit și deci neîncăpător laviituri.

Lacurile:Lacurile sunt numeroase dar au suprafeţe şi adâncimi mici. Dintre lacurile naturale mai importante pot fienumerate: Complexul lacustru din arealul comunei Satchinez_ Lacul Satchinez (S=40 ha, Hm=1,50 m). Din

acest complex lacustru mai fac parte şi lacurile: Cotul Morii (8 ha), Verbunci (2 ha), Râtu Mare (6 ha),Râtul Lişului(2 ha) şi mlaştinile Râtul Dutin, Râtul Mărăşeşti.

Cele două lacuri din perimetrul comunei Becicherecu Mic (unul de 33 ha și altul de 13 ha). Lacurilede la Satchinez și Becicherecu Mic sunt lacuri relicte (resturi din mlaștinile care au acoperit odinioarăo mare parte din câmpie).

Balta Petra (15 ha) din comuna Jebel. Lacul de acumulare Surduc este amplasat pe râul Gladna, afluent de stânga al râului Bega

superioară, la cca 4 km amonte de satul Surducul Mic. Acumularea este construită în anul 1976 cuun volum total de 51,08 milioane m3la NNR (198 mdMB) în etapa finală şi un luciu de apă de 538ha.În prezent acumularea funcţionează la nivelul capacităţii etapei I cu un volum total de 24,225 mil.m3la NNR (192 mdMB) şi un luciu de apă de 357 ha. Adâncimea maximă a lacului la NNR (192mdMB) este de 16m. Nivelul minim de exploatare al lacului este la cota de 187 mdMB. Barajul esteamplasat la o altitudine medie de 195 mdMB cota coronamentului fiind 203 mdMB.

Lacul de acumulare Murani este situat pe cursul de apă Măgheruş, amonte de localitatea Murani.Acumularea a fost dată în funcţiune în anul 1971, funcţionând cu retenţie nepermanentă (cu rol deatenuare a undelor de viitura). Din anul 1980, în urma lucrărilor suplimentare executate, devine curetenţie permanentă.

2.1.4. Clima

Clima are caracter temperat-continental moderat cu veri calde și ierni blânde datorită atât influențelormaselor de aer oceanice (dinspre vest) și mediteraneene (dinspre S și SV), cât și a faptului că peste 85%din teritoriul județului Timiș aparține ținutului cu climă de câmpie ( restul de circa 15% se încadrează în ceamai mare parte zonei cu climă de dealuri și munte). Sectorul de provincie climatică cu influență oceanică secaracterizează prin advecții frecvente ale aerului temperat-maritim, de origine polară tot anul, care determinămaximul principal de precipitații din mai-iunie și, uneori, un maxim secundar în decembrie. Iarna, advecțiifrecvente de aer rece din nord-vest, generate de anticiclonul azoric și cel scandinav, și calde din sud-vest,generate de ciclonii mediteraneeni.Sectorul de provincie climatică cu influențe submediteraneene are ca principală caracteristică, iarna, advecțiiale aerului cald din sud-vest, generate de ciclonii mediteraneeni, care determină un climat mai blând, cu



precipitații mai frecvent sub formă de ploaie și lapoviță, fenomene climatice de iarnă slabe ca intensitate,durată mică a stratului de zăpadă (15-20 de zile), durata intervalului fără îngheț dintre cele mai lungi din țară;în unii ani, înghețul este episodic, iar durata perioadei de vegetație este aproape continuă.În regimul anual al precipitațiilor se înregistrează un maxim principal în mai-iunie și altul secundar îndecembrie.

Temperatura medie anuală oscilează între -2°C şi 21°C. Cea mai joasă temperatură înregistrată înTimişoara a fost de -24,1°C iarna şi de 5,3°C vara, iar cea mai ridicată temperatură de 20,5°C iarna şi de39,5°C vara.

Ca fenomene meteorologice cu grad mare de risc, se menţionează orajele şi furtunile cu grindină (dupăpersistenţa zilelor tropicale), depunerile de chiciură (cu efecte negative asupra vegetaţiei), secetele şifenomenul de „arşiţă”, care se manifestă, mai ales în partea vestică a judeţului.Cantităţile medii anuale de precipitații totalizează 734 mm la Făget, 591.6 mm la Timișoara, 602 mm laDenta, 531.9 mm la Jimbolia, 526.6 mm la Sânnicolau Mare. De la anumite înălțimi, funcție și de expozițiaversanților, mai spre munte, se ating și se depășesc 1000 mm anual (1017 mm la Nădrag).

Frecvența și viteza medie a vântului pe direcțiile principale - frecvenţele medii anuale înregistrate laTimişoara în perioada 1961-2000, evidenţiază cea mai mare pondere a vânturilor de nord-vest (21,2%) şi acelor din vest (15,6%), urmate de cele din sud (15,1%) şi nord (12,0%). Vântul de Vest este determinat deanticiclonul Azorelor; vara bate de la nord-vest, iar iarna de la sud-vest. Este un vânt călduț și umed careprovoacă precipitații abundente în lunile mai și iunie.

2.1.5. Resurse naturale

Resursele naturale (în subsol) cuprind zăcăminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucareţ-Sanoviţa), mangan(Pietroasa). argilă (Biled, Cărpiniş, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare), ţiţei şi gaze (în zona de vest ajudeţului), nisip (Şag), nisip pentru sticlă (Groşi - Făget, Tomeşti şi Gladna).In ultimii ani au fost puse înevidenţă importanet resurse pentru exploatarea gazelor de şist. Izvoare de ape minerale şi ape geotermalesunt la Timişoara, Buziaş, Pişchia, Ivanda, Sacoşu Mare, Bogda, Calacea, Deta, Sânnicolau Mare, Jimbolia,Teremia Mare şi Lovrin.

Solul judeţului Timiş oferă condiţii favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor şi aplantelor tehnnice şi furajere şi pentru pomicultură şi viticultură. În partea nord-vestică a judeţului suntcernoziomuri, cernoziomuri levigate şi cernoziomuri de fâneţe, iar în zona deluroasă se succed de la vestspre est diferite tipuri de soluri silvestre, între care predomină cele brune, iar cele brune-închise şi brune-roşcate ocupă suprafeţe mai mici în partea vestică.

Datorită varietății formelor de relief, solurile nu formează zone clar delimitate. Dispoziția lor geografică estedeterminată mai ales de condițiile locale de drenaj natural și de textura depozitelor de solificare. Astfel,luvosolurile apar la contactul cu câmpia piemontană și în partea sudică și vestică a Dealurilor Lipovei.Luvosolurile stagnice sunt răspândite pe platourile sau pe versanții slab înclinați din Dealurile Făgetului,în partea estică a Dealurilor Lipovei, pe terasele largi ale râurilor Timiş şi Bega.



Tabel cu principalele tipuri și asociații de soluri din județul Timiș:

Nr.crt. SRTS2003 SRCS1980 Agricol(ha)

Forestier(ha)

Total(ha) %

1 Litosol (di,eu,pr,rz) Litool 9833 178* 1011

2 Regosol(di,eu,mo,um,pe,li)

Regosol 22475 44 22519

3 Psamosol (eu,mo,gc) Psamosol 211 - 211

4 Aluviosol Protosolaluvial

Protosol aluvial 29148 29148

5 Sol aluvial - 4328 4328

6 Coluvial - - -Protisoluri Soluri neevoluate 61667 4550 66217 8,27 Cernoziom

(ti,gc,ka,vs,sc,ac)Cernoziom 187187 - 187187

8 Cernoziom cambic - - -

9 Faeoziom (ti,vs,gc,st,cl) Cernoziom argiloiluvial 24722 300 25022

10 Sol negru clinohidromorf - - -

11 Rendzină (ti,cb,ka) Rendzină 140 200 340

Cernisoluri Molisoluri 212049 500 212549 26,412 Nigrosol (ti,cb,li) Sol negru acid - - -

13 Humosiosol (ti,cb,li) Sol humicosilicatic - - -

Umbrisoluri Umbrisoluri14 Eutricambosol

(ti,mo,vs,ro,al)Soluri bruneeumezobaziceSol roşu-terra rosa

89002 32100 121102

15 Districambosol(ti,um,ep,li) -

Sol brun acid - 14450 14450

Cambisoluri Cambisoluri 89002 46550 135557 16,816 Preluvosol

(ti,mo,rs,vs,ca,st)Sol brun roşcat 85176 - 85176

17 Sol brun argiloiluvial 12150 12150

18 Luvosol(ti,rs,ab,vs,pe,st)

Sol brun roşcat luvic 76556 500 77056

19 Sol brun luvic 25670 25670

20 Luvisol albic 11540**** 11540

Luvisoluri Argiluvisoluri 165946 49860 215806 26,821 Prepodzol (ti,um,tb,li) Sol brun feriiluvial - 175 175

22 Podzol (ti,um,fe,tb,li) Podzol - - -

Spodisoluri Spodisoluri - 175 17523 Vertosol (ti,gc,st,br) Vertisol 71218 218 71436

Pelisoluri Vertisoluri 71218 218 71436 8,924 Gleiosol

(eu,di,ka,mo,ce,ca,pe,al)Lăcovişte 43117 447 4356

25 Sol gleic - - -

26 Stagnosol (ti,lv,ab,vs,pl) Sol pseudogleic 7375 326 7701

Hidrisoluri Soluri hidromorfe 7375 326 51265 6,427 Soloneţ

(ti,mo,lv,ab,sc,ge)Soloneţ 42473 - 42473

Salsodisoluri Soluri halomorfe 42473 - 42473 5,3



-continuare tabel-

Nr.crt. SRTS2003 SRCS1980 Agricol(ha)

Forestier(ha)

Total(ha) %

28 Turbosol (di) Sol turbos - - -Histisoluri Hitosoluri - - -

29 Erodosol (ca,cb,ar,sp,li) Erodosol 5618 - 5618

30 Antrosol (ro,aq) şiEntiantrosol (ar,ru,co)

Sol desfundat 3933 - 3933

31 Protosol antropic - - -

32 Antrisoluri Soluri trunchiate,antropice

9551 - 9551 1,2

T O T A L 702398 102626*** 805024-Sursa – PATJ Timis-

*). Reprezintă simbolurile subtipurilor de sol. **). După datele Conferinţei Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 2003, cumodificări conform Amenajamentelor. ***). Reprezintă suprafaţa cu păduri (fără terenuri afectate gospodăririi silvice).****). Cuprinde şi alosoluri (cca. 1500 ha)

Resursele de sol în zona montană sunt reprezentate prin: păduri (de gorun, de fag în amestec cucarpen, iar pe pantele superioare ale muntelui păduri de molid, în amestec cu brad; sporadic se întâlnesc șiexemplare de pin), pajiști de munte ce se diferențiază după loc în pășuni și fânețe, adică pajiști mai înaltecare se cosesc;

Resursele de sol în zona de deal sunt reprezentate prin: păduri (de stejar și amestec de fag și stejar),pajiști de dealuri, pajiști de luncă, fânețe; solurile cu fertilitate mijlocie, folosite pentru arături;

Resursele de sol în zona de câmpie sunt reprezentate prin: soluri fertile (61,34% din suprafața județuluio reprezintă terenurile arabile); pajiști de câmpie reprezentate îndeosebi prin izlazurile comunale din preajmasatelor; pajiști din lunci, apele de suprafață, energie solară și eolia nă.

Terenul agricol reprezintă cea mai importantă rezervă naturală a teritoriului județean care acoperă peste79,73% din suprafața sa totală respectiv 693416 ha. Structura pe folosințe agricole pune în evidențăpredominanța terenurilor arabile cu 531037 ha (76,58% din suprafața agricolă). Celelalte folosințe au ponderimai reduse și sunt reprezentate de: pășuni 121347 ha (17,79% din suprafața agricolă), fânețe 28619 ha(4,12% din suprafața agricolă), vii și pepiniere viticole 3871 ha (0,55% din suprafața agricolă), livezi șipepiniere pomicole 8542 ha(1,23% din suprafața agricolă).

2.1.6. Organizarea administrativ – teritorială

Organizarea administrativă a judeţului Timiş cuprinde potrivit Legii nr.2 / 1968, modificată recent prin Legeanr.83 / 2004 şi Legea nr.84 / 2004, 2 municipii (Timişoara şi Lugoj), 8 oraşe (Buziaş, Ciacova, Deta, Făget,Gătaia, Jimbolia, Recaş şi Sînnicolau Mare), 89 comune şi 313 sate.

La ultimul recensământ din 2011 (rezultate provizorii), populaţia judeţului Timiş a fost de 683.540 locuitori (înscădere cu 5.614 locuitori – 0.8% faţă de recensământul din 2002). Densitatea populaţiei este de 75locuitori/kmp (în scădere faţă de 2002 cu 3 locuitori/ kmp.



Reşedinţa judeţului este Municipiul Timişoara, atestat documentar în anul 1266 şi oraş din anul 1342,numele fiind luat de la râul Timişel sau Timişul Mic aşa cum apare cursul actualului râu Bega în descrieriledin epocă. Stăpânită de regatul ungar şi de imperiul otoman în evul mediu, de habsburgi în epoca modernă,de monarhia austro-ungară în veacul al XIX - lea şi intrată în componenţa statului român începând cu anul1919, Timişoara a fost numită „Mica Vienă”, fiind printre primele oraşe ale lumii care a avut tramvai tras decai în anul 1869 şi primul oraş din Europa iluminat electric în 1885.

Important centru industrial, social, cultural şi ştiinţific, oraş al concordiei interetnice, simbol al Revoluţiei din1989, Timişoara este astăzi oraşul care promovează cele mai progresiste idei, constituindu-se într-unbastion al democraţiei şi dezvoltării pe toate planurile.

Consiliul Judeţean Timiş este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean, pentrucoordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea asigurarii serviciilor publice de interesjudeţean și a dezvoltării economico-sociale a județului Timiș.



2.2 - SITUAŢIA ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ2.2.1 Evoluţia mediului de afaceri.................................................................................................. 232.2.1.1 Agricultura.......................................................................................................................... 552.2.1.2 Industria............................................................................................................................. 712.2.1.3 Construcţiile....................................................................................................................... 782.2.1.4 Comerţul, serviciile şi turismul........................................................................................... 842.2.1.4a Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul............................................................................... 852.2.1.4b Serviciile........................................................................................................................... 872.2.2 Specializarea şi concentrarea producţiei pe piaţa Comunitară. Poziţia judeţului Timiş......... 932.2.2.1 Specializarea şi concentrarea producţiei şi procesul de reindustrializare pe Piaţa Unică.. 932.2.2.2 Analiza concentrări............................................................................................................. 972.2.3 Dezvoltarea metropolitană şi relaţia rural-urban................................................................... 1042.2.4 Unele aspecte de bază ale specializării inteligente…........................................................... 108



2.2 - SITUAŢIA ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ

Contextul analizei - Cadrul european și național de referință:

Raportul competitivității în UE-27 din anul 2013, precum și alte documente și comunicate oficiale ale UniuniiEuropene (UE) din ultimul an reiau importanța și necesitatea reindustrializării în Statele Membre. Pe ntruregiunile din România, reindustrializarea are o importanță specială, având în vedere scăderea volumuluicantitativ și a calității, atât pentru produse și servicii, cât șiîn dotarea cu factori tehnologici și de resurseumane din ultimul sfert de secol: capital, forță de muncă, energie, materiale (resurse) și servicii de producție.Factorul rămas oarecum în avantaj comparativ, forța de muncă, în special prin abilități, un nivel de disciplinămediu superior, precum și costul relativ redus al acesteia poate susține viabil reindustrializarea în profilteritorial a economiei regiunilor NUTS 3, în noile condițiiale unei globalizări restrânse de pe piața europeană.Adoptarea unor măsuri integrate la nivel de NUTS 0, pentru a realiza o stabilitate dinamic-structurală aeconomiei și pentru a rezista la presiunea crescândă a forțelor concurențiale de pe piața europeană – ocondiție în fapt îndeplinită numai parțial la aderare de România, reprezintă în prezent o cerință esențialăpentru construirea unei strategii în profil teritorial. Lipsa unei descentralizări adecvate, oportune și în termen,poate stopa, de asemenea, pentru o lungă perioadă de timp efortul de industrializare depus în ultimii 130 deani de factorii de decizie din țara noastră.

Obiectivul principal al Strategiei Lisabona 2000 a fost de atingere a nivelului celui mai performant alcompetitivității la nivel mondial până în 2010, de către economia UE, prin niveluri reduse ale consumului deresurse, prin costurile mai mici în fapt, precum și printr-o valoare adăugată mai mare pe salariat. În prezentacest obiectiv, adecvat și pentru economia României, este reiterat în Strategia Orizont 2020, cu o formularemai clară a obiectivelor și instrumentelor – competitivitae prin inovare, folosirea adecvată a forței de muncăși cooperarea transfrontalieră între regiuni. Instrumentele principale sunt măsurarea prin avantaj comparatival firmelor și colectivităților (Studiu introductiv, în Manoilescu, 2012) și prin nivelul redus al costurilor șiprețurilor, care asigură menținerea pe piața europeană a produselor românești. Prețul unui kilogram deprodus finit, precum și intensitatea energetică sunt încă substanțial reduse în economia națională,comparative cu cea a UE-28.2 Astfel, necesitatea inovării de produs, de proces și de tehnologii pe PiațaUnică, alături de stimularea participării universităților în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și ainovării, devin în următoarea perioadă de programare (2014-2020) – cerințe și soluții pentru alegerea șidezvoltarea unor sectoare cheie pentru economia fiecărei regiuni. Aceste cerințe sunt reunite în noulconcept de specializare inteligentă (smart specialisation) – direcții cheie ale evoluției activităților socio -economice comunitare.

În acest context, dezvoltarea convergentă a regiunilor NUTS 2 şi 3 din Uniunea Europeană poate fiaccelerată sub forma unei cooperări transfrontaliere prin schimburi de bunuri, servicii și de know-how,bazate pe identificarea de scheme de schimb avantajoase reciproc între toate regiunile NUTS 3 (aproximativ1400), bazate pe măsurarea simultană a avantajului comparativ al produselor fabricate şi a serviciilor, aeconomisirii de resurse și de energie clasică, obținută din combustibili fosili, în principal. Po trivit StrategieiOrizont 2020, realizarea unei specializări inteligente, în cadrul unor resurse date și cu presupunerea unuisalt calitativ în inovarea de produse, procese și de tehnologii ale IMM-urilor, se poate realiza simultan cureindustrializarea unor sectoare performante. Dacă se are în vedere faptul că Europa nu a fost în ultimele

2Compararea prețurilor se asigură în sistem hedonic – prin compararea caracteristicilor principale la produse similare. Date maidetaliate privind compararea eficienței producerii unui kilogram în piața comunitară la: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/, seria dedate tsdpc100: 0,21 euro/kg produs finit în comparatie cu nivelul european de 1,6 kg/euro. Pentru intensitatea energetică a se vedeaseria de date tsdec360: 392 kg/100 euro în România, comparativ cu 144 kg/100 euro in UE-27.



două secole un stat al bunăstării (Krugman, 2012), atunci măsurarea simultană și corelată, prin acestemărimi și obiective de referință, cu urmărirea în ultimă instanță a convergenței regionale, bazată pecreșterea valorii adăugate, capătă un accent special. Astfel tema industrializării și calculul avantajuluicomparativ, reunite sub cupola specializării inteligente, devin puncte de reper cheie în dezvoltarea unorregiuni ale UE, printre care si cele din România, în legătură cu obiectivele de dezvoltare stabilite.Convergența, măsurată prin PIB/locuitor sau valoare adăugată brută/salariat, presupune un grad sporit deechitate socială, ea reluând temele legate de relațiile Nord-Sud, ale câștigurilor din comerț și cele aleoportunității localizării unor noi investiții în diferite regiuni ale pieței comunitare.

Pentru regiunea NUTS 3 Timiș, acest tip de analiză este de actualitate, având în vedere poziționarea cheie aregiunii, dotarea relativă bună cu factori de producție și deschiderea comunităților teritoriale spre legături maiintense cu cele din alte regiuni. În acest context, evoluția economico-socială a județului Timiș este necesar afi observată și analizată sistematic prin măsurarea competitivității – prin productivitate totală cuantificată laacest nivel dezagregat prin reducerea costului și/sau prețului produselor, prin productivitatea muncii bazatăpe creșterea valorii adăugate obținute pe un salariat, precum și măs urarea folosirii cât mai depline a forței demuncă în dezvoltarea regională. Analiza situației economico-sociale actuale a județului Timiș se va faceastfel în noul context, prin observarea comparativă a evoluției din perioada 2001-2011 pe Piața Unică, cuextinderea sau restrângerea acestei perioade, inclusiv pe niveluri agregate – la nivel de regiune sau la nivelnațional, potrivit surselor de date statistice sau similare identificate, precum și a unor studii privind evoluțiaeconomiei comunitare.

Direcțiile de lucru principale pentru analiza economico-socială (AES) a regiunii NUTS 3 Timiș au în vedere: identificarea și selectarea unui număr minim de industrii și/sau (sub)sectoare economice prioritare în

procesul de elaborare în continuare a Strategiei, în vederea stimulării dezvoltării acestora, pentru aasigura protecția mediului și economisirea resurselor, concomitent cu folosirea eficientă a surselor deenergie (regenerabilă). În paralel, sunt necesare a fi identificate sectoarele cheie care produc bunuriși servicii de bază, pentru consumul populației, și pentru a micșora factorii de risc în cazul unorevenimente neprevăzute, precum catastrofe, ruperea legăturilor existente dintre diferite spații socio-economice etc;

în paralel, AES va asigura baza de informații pentru identificarea/selectarea unui număr de sectoarecu impact transversal și în alte regiuni transfrontaliere, în special în județele învecinate, inclusivasupra sectoarelor cheie, urmărind transferul de valoare adăugată dintre regiuni. Astfel, etapa deanaliză a Strategiei regiunii NUTS 3 Timiș este necesar a se relua periodic, la 2 ani, pentru a fipermanent în concordanță cu procesele reale.3

identificarea de oportunități sau, din contră, a unor posibile amenințări de la nivele superioar eagregate, datorită lipsei analizei și stimulării integrate a transferului de valoare adăugată în volumridicat, pentru a asigura o dezvoltare accelerată și, în final, convergentă, spre media europeană avalorii indicatorului, pentru regiunea NUTS 3 Timiș.

3 Refacerea periodică și cu continuitate a strategiilor/programelor de acțiune de dezvoltare economico-socială (ES), - necesare a fi integrate prinobiective, sarcini și indicatori la nivel național (NUTS 0) și regional (NUTS 2 şi 3) precum și pentru alte s trategii pe domenii (mediu/ dezvoltaredurabilă, de industrializare, de export) – este o problemă de actualitate și în alte țări dezvoltate. De exemplu, proiecția forței de muncă pe profesii șimeserii se face în SUA, inclusiv la nivel regional, pentru o perioadă de 10 de ani, luând în calcul peste 10-15 caracteristici (profesie, grupă vârstă,sex, nivel de pregătire) și se reia la fiecare doi ani. Ea are la bază proiecția la nivel național a creșterii tuturor sectoa relor economico-sociale, bazatăpe productivitatea muncii pe sector (http://www.bls.gov/news.release/ ecopro.toc.htm). In acest context toate strategiile regiunilor NUTS 3 dinRomânia, pentru care există obligativitatea elaborării documentelor de programare potrivit legislației în vigoare, este necesar să devină anexe lastrategia unică pe teritoriul regiunii NUTS 0. În condiții de resurse limitate și criză, devine necesară integrarea pe vertic ală (pe diferite niveluri deagregare) a acestor strategii de dezvoltare economico-socială unice prin adoptarea unui act normativ.



Scopul imediat al analizei situației economico-sociale a județului Timiș este de a avea o radiografie aevoluției din perioada de planificare a UE-27 2007-2013 și pentru care, de regulă, există informații, cuscopul de a asigura elaborarea Strategiei de dezvoltare economico-socială a județului Timiș, castructură teritorială europeană NUTS 3, stabilă și având o consistență juridică (legea 215/2001) dinperspectiva competențelor, atribuțiilor, instrumentelor și mijloacelor de acțiune la niveluladministrației publice.

2.2.1. Evoluţia mediului de afaceri

Evoluția județul Timiș în Regiunea V Vest, în care ponderea mediului de afaceri prin caracteristicileprincipale este de în jurul valorii de 30%, va fi analizată cu prioritate din câteva perspective principale: captarea de valoare adăugată brută – venituri salariale, profit pentru firme, alte elemente de valoare

adăugată și amortizare în principal, inclusiv prin transferul transfrontalier al acesteia; folosirea forței de muncă din sectoarele de activitate ale județului Timiș; concentrarea și specializarea la nivele agregate superioare – regiuni NUTS 2și NUTS 0 din economia

comunitară – ca semnal pentru a se putea deduce alegerea unor sectoare prioritare pentru județ.

Observarea sistematică a evoluției are ca obiectiv propunerea unei specializări inteligente, pe unul dinnivelurile fixate de Uniunea Europeană, potrivit obiectivelor din Strategia 2020, care să asigure un saltcalitativ în alegerea unor direcții viabile de evoluție regională.În economia judeţului Timiș s -au produs mutaţiimajore în perioada 1990-2012, odată cu introducerea în fabricație de produse noi și prin accesul la serviciispecifice economiei de piață concurențiale. În aceste condiții, s -au înființat subsectoare economice noi, careau asigurat o schimbare continuă și semnificativă a structurii, proces care nu este finalizat nici în prezent.

Evoluția valorii adăugate brute în perioada 1997-2008, în UE-27, ne arată o pierdere de valoare adăugată, însectorul industriei prelucrătoare, de 6,21% pentru UE-27 în perioada 2003-2007, în afara perioadei de criză.În România, cu excepția Lituaniei, această pierdere a fost semnificativ mai mare: 24,36%. Dezvoltareaeconomiei naționale și a regiunilor NUTS 3 se poate considera că este, pe o scală a dezvoltării economice,în primul sfert al axei orizontale a graficului. În timpul crizei, în economiile aflate în dezvoltare – cea aRomâniei este inclusă în această situație – ponderea principalelor trei sectoare economice poate oscilasemnificativ, imediat după zona în care aceste sectoare își pot inversa ordinea (graficul 2.1).



Sursa: EU, 2013, graficul 2.1

Graficul 2.1 Evoluția analitică in economiile dezvoltate a celor treisectoarede baza,în relaţie cu dezvoltarea economică

Stabilizarea unei relații între producția și consumul intern, bazată pe consumul necesar, cu o plată a valoriiadăugate importate prin valoarea adăugată exportată, se poate realiza pe o perioadă de câteva decenii încazul României. În prezent, potrivit datelor din UE, în România și, prin extindere,în regiunea NUTS 3 Timiş,are loc o pierdere relativă de valoare adăugată (Baza de date OECD, accesată 15 ianuarie 2013). Lipsastabilității economiei regiunii poate genera o involuție prin fluctuații ale volumului de activitate al sectoarelorși subsectoarelor industriale și de servicii,devenind mai vizibilă în România în primii ani după aderarea lapiața UE, care s-a suprapus peste criza începută în anul 2008 (Krugman, 2012).

O perspectivă generală a evoluției unei economii naționale în cea a UE-27 – UE 28 cu 1 iulie 2013, prinaderarea Croației – se asigură prin valoarea adăugată brută creată, măsurată la nivel de sector sau la nivelde economie națională prin produsul intern brut. O caracteristică a evoluției PIB/locuitor din România înperioada 1995-2009 este creșterea dispersiei acestuia la nivelul NUTS 2, mărime calculată între nivelurileNUTS 3.

Tabelul 2.1 - Dispersia PIB regional la nivel NUTS 2 (%), indici şi ritm de creștere, 1995-2010

Regiunea/Perioada 2000 2006 2007 2008 2009 2010

Indice2010/1995

Indice2010/2006

Ritm an2010/1995

Ritm an2010/2006

UE-27 : : : : : : 27.7

Belgia 25.2 25.5 24.7 24.3 23.8 24.2 24.3 0.96 0.98 1.00 1.00

Bulgaria 13.4 18.1 31.3 36.1 37.1 39.6 40.3 2.96 1.29 1.07 1.07

-continuare tabel-



Regiunea/Perioada 2000 2006 2007 2008 2009 2010

Indice2010/1995

Indice2010/2006

Ritm an2010/1995

Ritm an2010/2006

RepublicaCehia 16 22.0 25.5 26.5 27.3 26.8 27.6 1.68 1.08 1.03 1.02

Danemarca 14.1 15.5 15.3 15.1 15.1 15.0 17.0 1.06 1.11 1.00 1.03

Germania 17 : : : 17.2 16.5 16.7 0.97 1.00

Irlanda 14.5 15.5 15.0 16.6 16.4 17.1 18.6 1.18 1.24 1.01 1.06

Grecia 11.2 12.8 22.1 22.4 23.3 24.4 24.5 2.18 1.11 1.05 1.03

Spania 18.8 20.6 18.4 18.3 17.8 18.6 18.5 0.99 1.01 1.00 1.00

Franța 19.5 20.9 20.1 23.2 23.4 22.9 24.4 1.17 1.21 1.01 1.05

Croația : 1.6 2.2 0.9 2.3 0.9 1.2 0.56 0.55 0.96 0.86

Italia : : : : : : 22.8

Ungaria : 31.9 36.7 37.4 37.5 39.4 38.1 1.24 1.04 1.02 1.01

Olanda 9.7 10.6 11.2 10.6 10.9 10.7 11.0 1.10 0.98 1.01 1.00

Austria : 16.9 15.8 15.1 14.7 15.3 15.1 0.91 0.96 0.99 0.99

Polonia 13.3 17.6 19.7 19.9 19.7 20.7 21.5 1.56 1.09 1.03 1.02

Portugalia 20.7 22.5 23.8 23.5 23.7 23.6 22.8 1.14 0.96 1.01 0.99

Romania 10.9 25.1 27.4 28.5 32.9 30.4 31.5 2.79 1.15 1.07 1.04

Slovenia 17.2 16.7 19.2 19.0 18.3 18.6 18.3 1.08 0.95 1.01 0.99

Slovacia 26.3 26.8 29.9 30.8 29.6 33.0 32.5 1.25 1.09 1.02 1.02

Finlanda 14.4 20.3 18.8 18.8 18.8 20.9 20.8 1.45 1.11 1.03 1.03

Suedia 12.1 15.9 15.1 15.5 15.5 18.3 15.9 1.51 1.05 1.03 1.01Regatul Unital MB 17.6 21.6 22.9 23.4 24.6 25.1 24.9 1.43 1.09 1.02 1.02

Nota: Eurostat, nama_r_e0digdp, date accesate la 31 ianuarie 2014, iar pentru anul 1995 în 3 septembrie 2013; Estonia,Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg și Malta nu au date raportate. *pentru Austria şi Ungaria,datele din anul 1995 au fostînlocuite cu cele din anul 2000.

Obiectivul de convergență, analizat în UE la nivel de NUTS 2 prin PIB/locuitor, indicator folosit în vedereastimulării dezvoltării regionale cu diferite fonduri europene, ne arată că dintre regiunile NUTS 0 România,pierderea de ritm sau divergența dintre regiunile componente naționale, este pe locul secund după Bulgaria,fiind urmată de Grecia și Polonia.

La nivelul regiunilor NUTS 3, dispersia este relativ mare la nivel național, conform tabelului 2.2. Dispersiaprodusului intern brut regional pe locuitor (seria de date tsdec220), măsurat ca pondere din produsul internbrut pe locuitor la nivel național, este o sumă a diferenţelor absolute dintre nivelele regionale și cel național,ponderate cu populația fiecărei regiuni. Indicatorul este calculat în Sistemul European de Conturi (SEC1995)și ne arată distanța dintre nivelul regional și cel mediu național.



Tabelul 2.2 - Dispersia PIB regional la nivel NUTS 3, indici și ritm de creștere, (%), 1995-2010

Tara/ Perioada 1995 2000 2006 2007 2008 2009 2010Indice2010/1995

Indice2010/2006

Ritman

2010/1995

Ritman

2010/2006

UE-27 : : : : : : 32.2

Belgia 30.8 28.4 27.6 27.7 27.0 26.5 26.8 0.87 0.97 0.99 0.99

Bulgaria 25.6 27.3 38.0 42.7 44.4 46.7 47.6 1.86 1.25 1.04 1.06

Republica Cehia 16 22.0 25.5 26.5 27.3 26.8 27.6 1.73 1.08 1.04 1.02

Danemarca 17.3 18.5 18.9 18.5 18.5 18.4 20.5 1.18 1.08 1.01 1.02

Germania 28.9 : : : 29.2 28.4 29.0 1.00 1.00 0.00

Estonia 29.8 38.4 44.2 41.9 41.0 43.6 40.7 1.37 0.92 1.02 0.98

Irlanda 21.1 24.1 27.3 28.5 29.2 31.9 35.0 1.66 1.28 1.03 1.06

Grecia 13.2 15.3 23.6 24.0 24.4 25.4 25.8 1.95 1.09 1.05 1.02

Spania 21.9 21.3 19.1 18.8 18.3 19.0 19.0 0.87 0.99 0.99 1.00

Franța 22.1 23.9 23.1 25.8 25.9 25.8 27.0 1.22 1.17 1.01 1.04

Croația 29.6 30.4 33.8 32.8 32.8 33.3 36.7 1.24 1.09 1.01 1.02

Italia : : : : : : 24.6 0.00 0.00

Letonia 31.6 43.3 51.3 46.5 46.5 42.7 43.0 1.36 0.84 1.02 0.96

Lituania 12.3 21.0 27.0 28.1 26.0 27.1 26.3 2.14 0.97 1.05 0.99

Ungaria : 38.9 41.3 40.7 42.0 43.7 43.1 1.11 1.04 1.01 1.01

Olanda 15.9 15.7 16.6 15.9 18.0 17.6 18.4 1.16 1.11 1.01 1.03

Austria : 25.9 23.9 22.8 22.6 22.9 22.4 0.86 0.94 0.99 0.98

Polonia 31.8 32.7 34.2 34.4 33.5 34.1 34.7 1.09 1.01 1.01 1.00

Portugalia 28.2 27.8 28.7 29.0 29.2 28.4 28.1 1.00 0.98 1.00 0.99

Romania 16.8 30.3 34.4 35.3 38.2 37.4 37.8 2.25 1.10 1.06 1.02

Slovenia 19.4 19.2 22.7 22.3 21.7 22.8 22.4 1.15 0.99 1.01 1.00

Slovacia 28.2 27.8 34.4 34.9 32.6 35.2 35.1 1.24 1.02 1.01 1.01

Finlanda 16.3 20.6 18.8 18.8 18.8 20.9 21.1 1.29 1.12 1.02 1.03

Suedia 12.3 15.9 15.2 15.5 15.9 18.3 16.5 1.34 1.09 1.02 1.02Regatul Unit alMB 21.7 28.1 28.1 28.9 30.1 30.5 30.1 1.39 1.07 1.02 1.02

Sursa: EurostatNotă: seria nama_r_e0digdp, date accesate la 31 ianuarie 2014, iar pentru anul 1995 la 3 septembrie 2013. Cipru, Luxemburg șiMalta nu au date raportate.* - pentru Austria şi Ungaria, datele din anul 1995 au fost înlocuite cu cele din anul 2000.

Creșterea divergenței între regiunile NUTS 2 şi 3 din România în comparație cu alte state, cu excepțiaBulgariei, poate avea drept consecințe posibile: lipsa unor corelări dintre obiectivele diferitelor strategii, programe operaționale sectoriale și folosirea

de fonduri naționale și europene, care asigură stimularea sectoarelor cu productivitate mare a muncii– valoare adăugată ridicată produsă de un salariat;



un grad scăzut de ocupare a forței de muncă, simultan cu lipsa rezistării la presiunea crescândă aforțelor concurențiale, datorită lipsei unor produse competitive, care să înglobeze inovație șicercetare;

un posibil schimb asimetric cu pierdere relativă de valoare adăugată cu alte regiuni din UE; eficiență scăzută a utilizării fondurilor alocate, generată de o mărime relativ mai ridicată a costurilor

noilor produse, precum și un nivel redus al inovării și cercetării științifice.

Obiectivul principal al județului Timiș, urmărit prin elaborarea unei viitoare strategii, în baza analizeieconomico-sociale prezente, este de a atrage și folosi eficient fonduri proprii, naționale și europene.Sarcinile propuse de către regiune se cer a fi formulate dintr-o perspectivă realistă. Paradoxul convergențeieuropene este cel de imposibilitate a atingerii pe termen de 10-20 ani a unui nivel mediu de creștere aPIB/locuitor de către toate regiunile NUTS 2 sau, cel puțin, de majoritatea regiunilor din România. Deviațiastatistică a nivelului indicatorului principal, al PIB/locuitor, de scădere a nivelului mediu prin intrarea de noimembri în UE, nu poate susține, de asemenea, realizarea obiectivului convergenței. Un calcul exact peregiuni al creșterii acestui indicator, în baza schemei avantajului comparativ (instrumentul de bază alspecializării inteligente), poate reduce așteptările referitoare la distanţa dintre creșterea economică promisăși/sau presupusă la nivel general și uneori fără fundament, și posibilitatea de a atinge efectiv un nivel real înraport cu cel mediu al UE-27, aflat în creștere permanentă. Aspectul inconsecvenței convergenței în NoileȚări Membre (NTM) a fost observat și analizat parţial de către unii experți în UE -27 – Studiul lui Stiglitz – Sen- Fitoussi din 2009 - si se regăsește in nivelul măsurării unor indicatori din bazele de date ale UE.

Evoluția noii economii a Uniunii are loc pe un fond de pierdere de performanță (EU, 2013), măsuratăsimultan prin valoarea adăugată brută pe salariat și prin folosirea parțiala a forței de muncă. Evoluțiacontinuă să adâncească asimetriile și/sau inechitatea distribuirii veniturilor între regiuni (conform datelor dintabelele de mai sus), deși pe fond există o creștere a PIB/locuitor. Situațiile sunt simi lare și în alte regiuni, înspecial în NTM. Calculele și analizele făcute pentru economia SUA, privind inechitatea/asimetria dininteriorul acestei economii performante, pot fi un semnal pentru economia europeană (Stiglitz, 2013), iareconomia județului Timiș este o mică piesă în acest joc al Pieței Unice.

Evoluția economico-socială comparativă a județului Timiș este observată la nivel general în legătură cuprodusul intern brut (PIB) /locuitor, prin cei doi indicatori care îl compun: volumul valoric al PIB-ului șinumărul de locuitori ai unei regiuni/țări/UE.În evoluţia populaţiei în perioada 1995-2010, pentru județul Timiș,comparativ cu regiunile învecinate sau cu cele cu care județul a încheiat parteneriate instituţionale (de tipînfrăţire) sau cu nivelurile agregate (Regiune Vest, Romania, UE-27), calculate în ritm mediu anual,s-auobservat scăderi între -0,4% anual şi 0,6% anual, astfel:Regiunea Vest (-0,6%), România (-0,4%),Timiş Vest(-0,1%), Ungaria (-0,2%), Dél-Alföld (-0,4%), Csongrad (-0,1%); creşterile s-au înregistrat pentru volumulpopulaţiei din UE-27, Germania (aprox. 0,1%, de 96.000 locuitori în perioada de 15 ani observată),Oberbayern (+0,6%) şi Rosenheim, Kreisfreie Stadt (+0,2%). Pentru Emilia-Romagna şi Modena nu suntdate pentru anul 1995 sau pentru anii intermediari, astfel că nu este calculată evoluţia. Populația Italiei acrescut cu 3541 de locuitoriîn perioada 2000-2010. Scăderile de populaţie în celelalte trei judeţe ale regiuniiVest (NUTS 42) sunt relativ scăzute în Arad (-0,4%) sau mai mari în Caraş Severin (-0,9%) şi Hunedoara (-1,1%). 4

4 Analiza, efectuată în mărimi relative de structură și de coordonare, precum şi în indici medii anuali neponderaţi, ne arată e voluţiilepe aceste două dimensiuni statistice: în dinamică, în raport cu mărimea superioară, precum şi între două colectivități umane peniveluri agreate diferite (în structură) sau amplasate în spații diferite ale UE-27 (mărimi de coordonare).



Tabelul 2.3 - Evoluția populației pe niveluri agregat în UE-27, județul Timiș și în unele regiuniînvecinate/ înfrățite, mii locuitori, 1995-2010

Regiune/Anul 1995 2000 2006 2010Indice2010/1995

Uniunea Europeană (27 țări) 478.652 483.013 493.888 501.755 1,003Romania 22.681 22.435 21.584 21.431 0,996Vest 2.086 2.040 1.927 1.917 0,994Arad 480 476 458 455 0,996Caras-Severin 366 353 331 321 0,991Hunedoara 546 523 477 461 0,989Timiş 694 689 661 680 0,999Germania 81.661 82.188 82.366 81.757 1,001Oberbayern 3.968 4.056 4.258 4.364 1,006Rosenheim, Kreisfreie Stadt 59 59 60 61 1,002Italia : 56.942 58.942 60.483Emilia-Romagna : : : 4.414Modena : : : 698Ungaria 10.329 10.211 10.071 10.000 0,998Dél-Alföld 1.385 1.382 1.345 1.313 0,996Csongrád 432 431 424 423 0,999% Timiş din Vest 33,27 33,77 34,30 35,47 1,004% Vest din Romania 9,20 9,09 8,93 8,94 0,998% Romania din UE 4,74 4,64 4,37 4,27 0,993% Rosenheim, Kreisfreie Stadt din Oberbayern 1,49 1,45 1,41 1,40 0,996% Oberbayern din Germania 4,86 4,94 5,17 5,34 1,006% Germania din UE-27 17,06 17,02 17,00 16,76 0,999% Modena din Emilia-Romagna 15,81%Emilia-Romagna din Italia 7,30% Italia din UE-27 11,79 11,76 11,91 1,001% Csongrád din Dél-Alföld 31,19 31,19 31,52 32,22 1,002% Dél-Alföld din Ungaria 13,41 13,53 13,36 13,13 0,999% Ungaria din UE 2,16 2,11 2,04 1,99 0,995

În mărime relativă, faţă de nivelul de agregare superior NUTS, volumul populaţiei din judeţul Timiş a crescutcu 0,4% anual, fiind situat între ritmul din Oberbayern, din Germania şi cel din Dél-Alföld din Ungaria.

Analiza distribuției întreprinderilor pe sectoare economice și clase de mărimi, după numărul de salariaț i,pentru perioada 1997-2008, ne oferă o primă imagine privind structura mediului de afaceri din județul Timiș.

În tabelul 2.4. (LINK Anexa) se observă o dominare a numărului de firme mici în totalul firmelor. Acestefirme, așa cum se va observa în continuare,au o productivitate a muncii semnificativ mai mică, exprimată învaloarea adăugată brută (VAB)/salariat.

În perioada 1997-2008 există un trend ascendent, caracterizat prin creşterea în special a numărului demicroîntreprinderi, prin dublarea numărului. După anul 2008, numărul firmelor active începe să scadă, cu o„prăbuşire” a numărului de microîntreprinderi. Anul 2011 se caracterizează printr-o revenire la creştere anumărului de microîntreprinderi, numărul acestora ajungând la un maxim al perioadei analizate. În perioadaanalizată 1997-2008 numărul întreprinderilor mari se menține, cu o scădere ușoară de la 99 la 83, iar cel alîntreprinderilor mijlocii (10-249 angajaţi) aproape că se dublează, de la 1338 la 2409.



În graficul 2.2 sunt prezentate sectoarele având o importanță relativă ridicată a caracteristicii analizate și cuprezentarea sub formă de mărimi relative de structură.Se observă o pondere mare a firmelor în sectorulcomerț la clasa de mărime 0-9 salariați. Situația este specifică unei economii de piață aflate într-o fazainițială, cum este cazul României. Se observă o pondere semnificativă a firmelor mari în sectorul industrieiprelucrătoare, care arată o potențialitate de dezvoltare, potrivit direcțiilor identificate în Raportul european decompetitivitate.

Graficul 2.2 Structura numărului de firme pe sectoare și clase de mărime în județul Timiș,1997-2008, în procente

După anul 1990, înfiinţarea unui mare număr de societăţi comerciale cu capital privat şi reorganizareaîntreprinderilor în societăţi comerciale cu capital de stat au fost principalele direcții de trecere de la oeconomie de comandă la una de piață concurențială.

În graficul de mai jos este redată dinamica mediului de afaceri (înmatriculări de societăţi comerciale şiradieri) pe ani în perioada 2001-2011. Se observă o tendință de creștere a numărului de firme care îșiîncetează activitatea din diverse motive, având drept cauză generală creșterea presiunii pieței, inclusiv prinaglomerarea acesteia, susținută de pătrunderea pe piața locală a unor firme din alte regiuni ale UE.

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

tota

l

0--9

10--5

0

51--2

49

pest

e 25

0

tota

l

0--9

10--5

0

51--2

49

pest

e 25

0

tota

l

0--9

10--5

0

51--2

49

pest

e 25

0

1997 2000 2008

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati ale economieinationale

Agricultura, vanatoare sisilvicultura

Hoteluri si restaurante

Transporturi, depozitare sicomunicatii

Constructii

Industria prelucratoare

Tranzactii imobiliare si alteservicii



Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comertului (date prelucrate).

Graficul 2.3 Dinamica mediului de afaceri (înmatriculari/radieri firme), județul Timiș, 2001-2013

Prin observarea soldului firmelor, se observă că în anul 2010 cauzele generale semnalate mai sus secompletează cu efectele crizei, propagate în acest an în România cu o amplitudine ridicată.

Sursa: Oficiul National al Registrului Comertului (date prelucrate)

Graficul 2.4. Dinamica mediului de afaceri în perioada 2001-2013 - Diferenţeîntreînmatriculări şi radieri de firme

Se poate observa existenţa unei perioade de „înflorire” a numărului de firme, perioadă în care au fostînfiinţate un mare număr, urmată de o scădere bruscă a numărului acestora în 2006, când, cel mai probabil,din numărul de firme înfiinţate în perioada anterioară au rămas pe piaţă cele mai competitive. Perioadaurmătoare este una echilibrată, cu un număr mai mic de firme înfiinţate, dar şi cu un număr mai mic de firmeradiate. În anul 2010 are loc din nou o scădere a numărului de firme înfiinţate şi o creştere importantă anumărului de firme radiate, pentru ca în 2011 numărul de firme înfiinţate să crească din nou uşor, iarnumărul de firme radiate să scadă. Pe ansamblu, dinamica înfiinţării/desfiinţării firmelor pare să indice un„lag” de 3-4 ani, astfel încât o parte din firmele înfiinţate în perioada de creştere economică ies de pe piaţă

-8000

-6000

-4000

-2000

0

2000

4000

6000

8000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

RadieriInmatriculari

-4000-3000-2000-1000

01000200030004000500060007000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013



după 2-3-4 ani de activitate, generând o creştere a numărului de firme radiate. Anul 2010 este singurul an(după 2001) în care numărul de firme radiate a fost mai mare decât numărul de firme înfiinţate, semnalizândatingerea vârfului de criză economică.

Sursa: INSSE Timiş

Graficul 2.5. Dinamica mediului de afaceri (număr întreprinderi active) în judeţeleRegiunii Vest, 2007-2011

Pentru toate judeţele Regiunii Vest anul 2008 a constituit un an de cotitură, trecând de la creştereeconomică (caracterizată prin creşterea numărului de întreprinderi active) la scădere economică(caracterizată prin scăderea numărului de întreprinderi active). Tendinţa de scădere s-a menţinut peperioada 2009-2010. Cea mai accentuată scădere a numărului de întreprinderi active s-a înregistrat înHunedoara, unde numărul de întreprinderi active a scăzut cu 13.2% în 2010 faţă de 2008. În Timiş şi Arad,numărul întreprinderilor active a fost cu 12.0% - 12.9% mai mic în 2010 faţă de 2008. Cea mai mică scăderes-a înregistrat în Caraş-Severin (11.6%) unde însă există şi cel mai mic număr de întreprinderi active dintoate judeţele Regiunii Vest.

Analiza comparativă în mediul de afaceri regional NUTS 2 agregat (regiune Vest), prin unii indicatorieconomici de bază(cifra de afaceri, productivitatea muncii, productivitatea capitalului – ultimii doi indicatoriparticipând la calcului productivității totale – și costurile muncii orare) ne relevă unele aspecte noi pe piațaconcurențială locală: cifra de afaceri mai marea unei firme din județul Timiș în comparație cu celelalte treijudețe, însoțită de o productivitate a muncii și a productivitate a capitalului mai mare ( cu excepția ultimuluiindicator pentru județul Arad).5 Costurile mai mari cu forța de muncă ne arată un mediu mai atractiv în acestejudețe – alte condiții nefiind luate în considerare.

5O analiză în continuare a productivității totale, în relație cu productivitățile factorilor de producție (capital, forța de muncă, energie,materiale și servicii; KLEMS, în prescurtare (engl.)) ar oferi o imagine asupra eficenței sectorului.

2007 2008 2009 2010 2013Arad 12317 12891 12577 11226 14626Caras Severin 5353 5659 5455 5000 7279Hunedoara 10327 10748 10401 9330 12847Timis 22870 24554 24162 21744 33368

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

Arad Caras Severin Hunedoara Timis



Sursa: site-ul Regiunii Vest, 2013, studiu preliminar; date prelucrate după ancheta ASI, diverși ani.

Graficul 2.6 Analiza comparativă a unor indicatori de performanță, pe piața regional -locală, judeţul Timiş (medie 2005-2010)

Analiza sectoarelor economico-sociale ale județului Timiș, precum și a agregării acestora se va face încontinuare în contextual pieței intra-comunitare. În aceste condiții se pot prelua bune practice, de la regiunileNUTS 3 din UE-28 cu niveluri superioare, sau se pot observa practici care nu trebuie urmate de la cele cuniveluri reduse ale indicatorilor observați.

Tabelul 2.5 - Nivelul absolut și relativ al valorii adăugate brutepe salariat, mii euro, județul Timiș, 2010

Poziţia* Indicator /Regiune TotalNivel maxim 262.5Nivel minim 4.8Nivel median 48.4Nivel mediu (neponderat) 45.5Nr de regiuni NUTS 3, aflate în observație 1209

1117 Bucuresti 25.6Bucuresti, poziție 987

1118 Ilfov 21.8Ilfov, poziție 1039

1127 Timiş 16.6Timiş, poziție 1099

163 Rosenheim, Landkreis 50.4Rosenheim, Landkreis, poziție 523

907 Csongrád 16.9Csongrád, poziție 1092

Sursa: calcule proprii, Eurostat, date extrase la 15 sept 2013.Notă: VAB/salariat și mărime aferentă de poziţie;

* poziția din clasamentul total.



Comparativ cu economiile regiunilor NUTS 3 din regiune și la nivel național (cu excepția municipiuluiBucurești și a sectorului agricol Ilfov), economia judeţului Timiş este mai puternică şi diversificată decât alteregiuni NUTS 3 din România, fiind susţinută de tradiţia industrială, poziţia geo-economică favorabilă şi deforţa de muncă înalt calificată. Mediul de afaceri are o deschidere mai mare spre cultura antreprenorialăoccidentală, atuuri care sunt confirmate astăzi de prezenţa mai numeroasă a investitorilor, autohtoni şistrăini. Comparativ cu regiunile din UE, în clasamentul economic general se încadrează în ultima decilă, dincele 1209 regiuni considerate în analiză. Analiza mai în detaliu se va face în continuare pe sectoare.

În clasamentul european, județul Timiș ocupă o poziție mai favorabilă, comparativ cu alte județe, cu excepțiaregiunilor metropolitane București şi Ilfov din cele 1209 regiuni considerate în analiză. Analiza pe regiunimetropolitante, în care este inclusă și regiunea NUTS 3 Timiș ne va releva în continuare noi probleme desoluționat în viitoarea strategie 2014-2020, în legătură cu capacitatea de a genera inovare de produse,procese, servicii și tehnologii. O viitoare strategie a municipiului Timișoara, inclus datorită economiei sale înregiunile metropolitane din UE, va necesita analiza mai în detaliu a poziției actuale din ultima decilă din UE.

Capitalul străin investit în judeţul Timiş, prin participarea la capitalul societăţilor înfiinţate în perioada 1990-2011, se ridică la valoarea de 1.140,4 milioane euro, judeţul situându-se în anul 2011 pe locul 2 în ţară dinpunctul de vedere al numărului de societăţi cu capital străin, şi pe locul 3 pe ţară din punctul de vedere almărimii capitalului străin investit.

Situaţia capitalului străin investit în perioada 2002-2012 este prezentată în graficul de mai jos.

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (date prelucrate)

Graficul 2.7. Evoluţia num ărului de societăţi cu capital străin, judeţul Timiș, 2002-2012

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

5413 59546717

76188541

95891047610666

114981167512530

Anul



Graficul 2.8 Societăţi cu capital străin nou înființate, judeţul Timiş, 2002-2012

Se poate observa o scădere importantă a numărului de firme nou înfiinţate în 2009, o revenire în anul 2010şi din nou o scădere marcată în 2011. În anul 2012 se înregistrează o creştere importantă a numărului desocietăţi comerciale cu capital străin înfiinţate în judeţul Timiş.

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (date prelucrate).

Graficul 2.9 Evoluţia capitalului străin investit în judeţul Timişîn perioada 2003-2012 (mii. euro)

Se poate observa că anul 2007 se caracterizează printr-o retragere semnificativă de capital de pe piața locală,urmată de investiţii importante în 2008 şi 2009 şi o scădere a interesului investitorilor în perioada următoare,

0

200

400

600

800

1000

1200

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

541 541

763

901 9231043

892

190

832

619

855

Anul

-100000

-50000

0

50000

100000

150000

200000

250000

Capital total investit (mil.Euro)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012



2010-2012. Capitalul străin investit în judeţul Timiş a scăzut mult în 2012, în ciuda faptului că numărul desocietăţi comerciale cu capital străin a crescut, ceea ce indică faptul că societăţile comerciale înfiinţate în anul2012 au fost societăţi mici.


Graficul 2.10. Capitalul străin (total) investit în judeţele Regiunii Vest, mii. euro

Anul 2007 s-a caracterizat prin retrageri de capital străin atât în judeţul Timiş, cât şi alte două judeţe dinRegiunea Vest: judeţul Arad şi Caraş-Severin. Cu excepţia anului 2006, când capitalul nou investit în judeţulArad a atins un maxim, judeţul Timiş s-a menţinut continuu pe primul loc între judeţele Regiunii Vest în ceeace priveşte capitalul străin investit.


0200000400000600000800000

100000012000001400000

Timis Arad Caras-Severin Hunedoara

(mii

Euro

)

Judetele Regiunii Vest

2002 2003 2004 20052006 2007 2008 20092010 2011 2012 Poli. (2011)

-100000-50000

050000

100000150000200000250000300000350000

Timis Arad Caras-Severin Hunedoara

(mii.

Euro

)

Judetele Regiunii Vest

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012



Graficul 2.11. Evoluţia capitalului străin nou investit în judeţele Regiunii Vest (mii. Euro)

Dacă luăm în considerare doar capitalul străin nou investit, fără a lua în considerare societăţile existente (cucapitalul lor), se observă comparativ faptul că în cursul anului 2007 au avut loc reduceri importante aleaportului de capital extern în toate judeţele Regiunii Vest, cu excepţia judeţului Hunedoara. Investiţiile străineau revenit pe trend ascendent în judeţul Timiș în perioada 2008-2009, după care s-a înregistrat din nou unregres (în judeţul Timiş în anul următor - 2008) şi s-au menţinut pe această tendinţă până în 2011 (atingândchiar un maxim în 2009), în timp ce în celelalte judeţele ale Regiunii Vest s-a înregistrat o dinamică variată ainvestiţiilor străine în perioada 2008-2012.Ultimele date statistice plasează judeţul Timiş pe a doua poziţie la nivel naţional ca valoarea produsuluiintern brut după capital, cu o pondere de 4,5% în produsul intern brut al României şi de 46,2 procente înprodusul intern brut regional.Aceeași situaţie favorabilă a economiei judeţene în context suprateritorial este subliniată de valoareaprodusului intern brut pe locuitor, acesta depăşind,după cum se poate observa în tabelul 2.6., valoarea celuide la nivel de regiune cu aproape 31%, şi cu 43,5% valoarea PIB pe locuitor de la nivel naţional.Distribuţia produsului brut regional evidenţiază poziţia de frunte a judeţului, comparativ cu celelalte judeţe dinRegiuneaVest, ponderea sa în totalul PIB-ului regionalreprezentând aproape jumătate din valoarea acestuia.

Tabel 2.6 - Produsul intern brut total, judeţulTimiş şi regiunea Vest, 2008-2010,milioane lei preţuri curente

2008 2009 2010Regiunea Vest 50393,4 49200,2 52983,3Arad 11082,2 10774,5 11549,8Caraş-Severin 6113,7 6409,6 6658,6Hunedoara 9683,1 9301,7 9396,8Timiş 23514,4 22714,4 25378,1

Sursa: informații de pe site-ul Direcţiei Regionale de Statistică Timiș, extrase pe 5 noiembrie 2013.

În comparațiile internaționale, în privința dinamicii creșterii PIB în formă relativă (pe locuitor), județul Timiș,ca regiune NUTS 3, ocupă locul II din Uniunea Europeană (EU, European Regional Yearbook 2013).

Tabelul 2.7 - Dinamica creșterii relative a PIB/locuitor în UE/27, în regiunile cele mai dezvoltate,regiunile cu creștere ridicată și cele cu scăderi semnificative, 2000-2010

Regiunea NUTS 3 2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Inner London - West (UKI11) 100 100 99 102 101 103 101 98 99 102 100Wolfsburg, Kreisfreie Stadt(DE913) 100 105 91 93 83 97 92 96 97 87 112

München, Landkreis(DE21H) 100 100 97 99 96 99 93 93 86 88 87

Frankfurt am Main, KreisfreieStadt (DE712) 100 101 99 101 100 100 98 95 98 99 99

Hauts-de-Seine (FR105) 100 99 101 97 95 98 95 100 99 101 103



-continuare tabel-

Regiunea NUTS 3 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Giurgiu (RO314) 14 18 17 17 25 19 21 20 25 28 36Timiş (RO424) 31 35 39 44 48 50 58 61 68 68 71Sofia (BG411) 47 55 61 64 67 72 81 91 100 104 105Călăraşi (RO312) 15 19 16 18 24 19 20 22 29 27 33Ilfov (RO322) 35 40 41 46 55 60 72 74 84 83 76

Arr. Virton (BE345) 82 77 71 65 63 64 62 59 56 57 59Kastoria (EL132) 72 77 86 85 88 52 52 51 54 55 51Imathia (EL121) 84 78 74 75 77 64 65 65 64 65 58Korinthia (EL253) 123 113 104 101 99 93 97 95 91 88 84Voiotia (EL241) 177 175 169 157 148 133 130 127 121 122 118

Sursa: Eurostat, DG Regio.

Graficul 2.12 Regiunile NUTS 3 din UE-27 cu cea mai mare rată de creșterea PIB/locuitor (PPC), 2000-2010

Prin comparație, în formă grafică, sunt redate regiunile NUTS 3 din UE -27 cu cea mai mare rată dedescreștere a PIB/locuitor (PPC), 2000-2010.

020406080

100120

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Giurgiu (RO314)Timiş (RO424)Sofia (stolitsa) (BG411)Călăraşi (RO312)Ilfov (RO322)



Grafic 2.13 Regiunile NUTS 3 din UE-27 cu cea mai mare rată de descreșterea PIB/locuitor (PPC), 2000-2010

La nivelul Uniunii Europene, România deține o poziție intermediară privind clasificarea pe niveluri de variațiea PIB/locuitor pe regiuni NUTS 2, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (2010), conform situațieiurmătoare:

Tara/Pragul < 75 % din nivelulmediu al UE-27

între 75% și 125%din nivelul mediu al

UE-27peste125 % din nivelul mediu al UE-

27

UE-27 24.2 57.4 18.4Belgia 0.0 60.3 39.7

Bulgaria 72.0 28.0 0.0

Republica Cehă 88.1 0.0 11.9

Danemarca 0.0 69.5 30.5

Germania 0.0 70.4 29.6

Estonia 100.0 0.0 0.0

Irlanda 0.0 27.0 73.0

Grecia 45.9 54.1 0.0

Spania 2.3 77.9 19.8

Franța 2.3 79.5 18.2

Italia 29.0 53.6 17.4

Cipru 0.0 100.0 0.0

Letonia 100.0 0.0 0.0

Lituania 100.0 0.0 0.0

Luxemburg 0.0 0.0 100.0

Ungaria 70.4 29.6 0.0

020406080

100120140160180200

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Arr. Virton (BE345)Kastoria (EL132)Imathia (EL121)Korinthia (EL253)Voiotia (EL241)



-continuare tabel-

Tara/Pragul < 75 % din nivelulmediu al UE-27

între 75% și 125%din nivelul mediu al

UE-27peste125 % din nivelul mediu al UE-

27

Malta 0.0 100.0 0.0

Olanda 0.0 37.1 62.9

Austria 0.0 43.7 56.3

Polonia 86.3 13.7 0.0

Portugalia 64.6 35.4 0.0

România 89.4 10.6 0.0Slovenia 52.9 47.1 0.0

Slovacia 88.5 0.0 11.5

Finland 0.0 71.0 29.0

Suedia 0.0 72.8 27.2

Regatul Unit 3.9 86.8 9.3Sursa: Baza de date Eurostat, 15 noiembrie 2013.

În formă grafică, se observă dispersia diferită pe țări a PIB/locuitor la cele trei clase de variație:

Graficul 2.14 Pragurile de analiza în UE privind nivelul de dezvoltare economică

24,20,0

72,088,1

0,00,0

100,00,0

45,92,32,3

29,00,0

100,0100,0

0,070,4

0,00,00,0

86,364,6

89,452,9

88,50,00,03,9

57,460,3

28,00,0

69,570,4

0,027,0

54,177,979,5

53,6100,0

0,00,0

0,029,6

100,037,1

43,713,7

35,410,6

47,10,0

71,072,8

86,8

18,439,7

0,011,9

30,529,6

0,073,0

0,019,818,217,4

0,00,00,0

100,00,00,0

62,956,3

0,00,00,00,0

11,529,027,2

9,3

0 20 40 60 80 100 120

UE-27

Bulgaria

Danemarca

Estonia

Grecia

Franța

Cipru

Lituania

Ungaria

Olanda

Polonia

România

Slovacia

Suedia

< 75 % din nivelul mediu al UE-27

între 75% și 125% din nivelulmediu al UE-27

peste 125 % din nivelul mediual UE-27



O analiză a unităților locale active (ULA) în judeţul Timiş, în perioada 2006-2010, ne arată, pe lângăcapacitatea de a genera valoare adăugată pentru cheltuieli cu costurile salariale și pentru rezultatul brut alexerciţiului, care este capacitatea de finanțare a bugetelor locale. Astfel, firme din alte regiuni NUTS 3 dințară își pot deschide puncte de lucru în județul Timiș. Situația poate fi și reciprocă, firme din județul Timișstabilindu-şi locații în alte județe.Se poate observa tendinţa de creştere economică din perioada 2004-2008,măsurată prin numărul de ULA, urmată de perioada de scădere din 2009-2010 şi o revenire lentă aeconomiei judeţului din 2011, așa cum s-a observat mai sus.

Tabelul 2.8 - Dinamica numărului de unități locale active (ULA) în judeţul Timiş,în sectorul economic non-agricol, 2006-2008 (CAEN rev.1)

Sectorul 2006 2007 20082008 (IR)

într.rezidente

Diferenţe deflux 2008ULA-IR

Total, din care 19898 21784 23459 23176 283Industrie extractivă 39 43 60 54 6Industrie prelucrătoare 2405 2427 2736 2690 46Energie electrică şi termică, gaze şi apă 16 20 24 19 5Construcţii 1772 2264 2424 2385 39Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinereaautovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şicasnice 7768 8112 8488 8174 314Hoteluri şi restaurante 1000 1061 1175 1168 7Transport, depozitare şi comunicaţii 1097 1342 1510 1463 47Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi deservicii prestateîn principal întreprinderilor 4730 5360 5780 5977 -197Învăţământ 1) 58 84 107 106 1Sănătate şi asistenţă socială 1) 436 447 479 475 4Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 577 624 676 665 11

Nota 1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământsau sănătate şi asistenţă socială, organizate casocietăţi comerciale.

În perioada 2006-2008 se observă stabilirea înjudeţ a unor firme de comerţ, precum și efectuarea detranzacții imobiliare şi activități similare în alte locații din afara județului pentru firmele locale cu acest profil.Alte diferențe semnificative în stabilirea punctelor de lucru înjudeţ se regăsesc la activități de transport,depozitare şi comunicaţii (47 de ULA) și la construcții (39 de ULA).În perioada 2010-2011, numărul de ULA scade cu aproape 2300 de unități în toate sectoarele, cu excepțiaurmătoarelor: producţia şi furnizarea de energie electricăşi termică, gaze, apă caldăşi aer condiţionat;distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare; activități de învățământ.

Tabelul 2.9 - Dinamica numărului de unități locale active în judeţul Timiş,în sectorul economicnon-agricol, 2009-2011 (CAEN, rev. 2)

Sectorul 2009 2010 2011 2012Total, din care 23532 21744 19258 19619

Industrie extractivă 53 56 47 43

Industrie prelucrătoare 2233 2017 1883 1907

Producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiţionat 21 42 57 69



-continuare tabel-Sectorul 2009 2010 2011 2012

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 67 74 86 95

Construcţii 2705 2192 1948 2021

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 7509 7212 6682 6567

Hoteluri şi restaurante 1271 1209 1101 1142

Transport şi depozitare 1268 1143 1079 1105

Informaţii şi comunicaţii 799 758 706 732

Tranzacţii imobiliare 1065 957 871 882

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 3115 2844 2560 2680

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 993 868 841 913

Intermedieri financiare şi asigurări 261 243 230 222

Învăţământ 1) 116 110 118 134

Sănătate şi asistenţă socială 1) 408 421 415 425

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 215 195 188 214

Alte activităţi de servicii 602 524 446 468Nota 1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământsau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţicomerciale.

În tabelul de mai jos prezentăm în detaliu numărul de unități locale active în judeţul Timiş în anul 2011, înfuncţie de domeniul de activitate (codul CAEN) și clasa de mărime.

Tabelul 2.10 - Numărul de unități locale active în judeţul Timiş,în sectorul economic non-agricol, 2011

Sectorul Total 0-9 10-19 20-49 peste 250Total 19258 16674 2075 426 83

Industrie extractivă 47 32 12 2 1Industrie prelucrătoare 1883 1251 418 162 52Producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apacalda şi aer condiţionat 57 48 5 1 3Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi dedecontaminare 86 64 15 5 2

Construcţii 1948 1580 307 56 5Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şimotocicletelor 6682 6004 597 78 3Hoteluri şi restaurante 1101 918 170 13 -Transport şi depozitare 1079 938 109 23 9Informaţii şi comunicaţii 706 611 71 19 5Tranzacţii imobiliare 871 833 37 1 -Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2560 2452 90 18 -Activităţi de servicii administrative şiactivităţi de servicii suport 841 686 115 38 2Intermedieri financiare şi asigurări 230 214 16 - -Învăţământ 1) 118 103 15 - -Sănătate şi asistenţă socială 1) 415 366 44 5 -Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 188 164 20 4 -Alte activităţi de servicii 446 410 34 1 1Notă: Sursa baza de date a DRS Timiș. 1) Include numai unităţile locale cu activitatede învăţământ sau sănătate şiasistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.



Tabelul 2.11 - Numărul de unități locale active în judeţul Timiş,în sectorul economic non-agricol, 2012

Sectorul Total 0-9 10-49 50-249 peste 250Total 20216 17570 2126 427 93

Industrie extractivă 48 29 15 2 2Industrie prelucrătoare 1952 1314 426 154 58Producţia şi furnizarea de energie electrica şi termica,gaze, apa calda şi aer condiţionat 72 63 5 1 3Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,activităţi de decontaminare 102 80 15 5 2Construcţii 2043 1675 303 61 4Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; reparareaautovehiculelor şi motocicletelor 6931 6242 616 69 4Hoteluri şi restaurante 1151 964 173 14 -Transport şi depozitare 1137 981 118 28 10Informaţii şi comunicaţii 767 663 76 70 5Tranzacţii imobiliare 886 853 31 2 -Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2698 2579 100 19 -Activităţi de servicii administrative şiactivităţi de serviciisuport 943 789 108 42 4Intermedieri financiare şi asigurări 231 216 15 - -Învăţământ 1) 136 119 17 - -Sănătate şi asistenţă socială 1) 429 374 50 5 -Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 221 200 19 2 -Alte activităţi de servicii 469 429 39 - 1

Sursa INS – date prelucrate

O analiză comparativă a numărului de angajaţi în anul 2011, a populației civile ocupate și a numărului mediude salariați, ne oferă o imagine de ansamblu a gradului de folosire a timpului de lucru în sectoareleeconomice din județul Timiș.

Tabelul 2.11 - Populația civilă ocupată, numărul mediu de salariați pe sectoareconomice în județul Timiș, mii persoane, 2011

SectorulPopulaţia

civilăocupată(PCO)

Numărulmediu al

salariaților(NMS)

Gradul deocupare a

timpului demuncă,NMS/PCO

(%)

Pondereaîn total

PCO (%)

Pondereaîn NMS

(%)

Total 325.1 195.9 60.26 100.00 100.00Agricultură, silvicultură şi pescuit 73.2 5.2 7.15 22.52 2.67Industrie, din care 91.2 70.7 77.52 28.05 36.09Industrie extractivă 1.1 1.1 97.09 0.34 0.55Industrie prelucrătoare 83.9 64.0 76.29 25.81 32.67Producţia şi furnizarea de energieelectrică şi termică. gaze. apă caldă şiaer condiţionat 2.2 2.1 96.36 0.68 1.08



Distribuţia apei; salubritate. gestionareadeşeurilor. activităţi de decontaminare 4 3.5 87.58 1.23 1.79Construcţii 18.2 12.6 69.13 5.60 6.42Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;repararea autovehiculelor şimotocicletelor 46 31.5 68.40 14.15 16.06Transport și depozitare 17.6 11.1 63.14 5.41 5.67Hoteluri și restaurante 5.8 4.6 79.52 1.78 2.35Informații și comunicații 8.3 6.7 80.98 2.55 3.43Intermedieri financiare și asigurări 3 2.8 94.17 0.92 1.44Tranzacții imobiliare 1.6 1.3 78.44 0.49 0.64Activităţi profesionale, ştiinţifice şitehnice 5.6 5.0 88.77 1.72 2.54Activităţi de servicii administrative şiactivităţi de servicii suport 7 6.3 90.64 2.15 3.24Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public 5.8 5.9 101.47 1.78 3.00Învăţământ 15.6 13.9 88.83 4.80 7.07Sănătate și asistență socială 17 14.2 83.48 5.23 7.24Activități de spectacole, culturale șirecreative 2.6 2.4 92.77 0.80 1.23Alte activităţi de servicii 6.6 1.8 26.52 2.03 0.89

Analiza ne oferă un prim rezultat: gradul de folosire a timpului de lucru este de 60,3% în anul 2011. În formăgrafică se observă comparativ structura celor două caracteristici pe fiecare sector economic.



Graficul 2.15 Populația civilă ocupată, numărul mediu de salariați pe sectoare economice în județul Timiș, miipersoane, 2011

Gradul cel mai redus de utilizare a potențialului de timp de muncă a fost în agricultură, în procent de 7,15%.

Analiza în continuare a activității economico-sociale a județului Timiș ca regiune NUTS 3 se va face folosindcaracteristica valoare adăugată brută (VAB) – echivalentul produsului intern brut (PIB) la nivel dezagregat –ca principal indicator sintetic cantitativ de măsurare a convergenței. În comparație cu cifra de afaceri (CA),ne oferă unele avantaje: volumul valoric al CA conține consumul intermediar, astfel că VAB este dublată prinînregistrarea facturilor primite de la alte firme; în plus în sectorul de comerţ, rulajul ”consum intermediar” estedominant în CA. Deoarece nu este un indicator principal în analiza performanțelor din economia UE,caracteristica cifra de afaceri se va folosi pentru completarea seriilor de date cu VAB în dinamică și/sau înstructură.

În tabelul de mai jos prezentăm valoarea adăugată brută pe sectoare economice a societăţilor comercialeactive în judeţul Timiş, în funcţie de domeniul de activitate (codul CAEN rev 2).

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Agr

icul

tură

.silv

icul

tură

şi p

escu

itIn

dust

rie, d

in c

are

Indu

strie

ext

ract

ivă

Indu

strie

pre

lucr

ătoa

reP

rodu

cţia

şi f

urni

zare

a de

ene

rgie

…D

istri

buţia

ape

i; sa

lubr

itate

.…Co

nstr

ucţii

Com

erţ c

u rid

icat

a şi

cu

amăn

untu

l;…Tr

ansp

ort ș

i dep

ozita

reHo

telu

ri și

rest

aura

nte

Info

rmaț

ii și

com

unic

ații

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e și

asi

gură

riTr

anza

cții

imob

iliar

eA

ctiv

ităţi

prof

esio

nale

. ştii

nţifi

ce ş

i…A

ctiv

ităţi

de s

ervi

cii a

dmin

istra

tive

şi…

Adm

inis

traţie

pub

lică

şi a

păra

re;…

Învă

tăm

ânt

sănă

tate

și a

sist

ență

soc

ială

Activ

ități

de s

pect

acol

e. c

ultu

rale

și…

Alte

act

ivită

ţi de

ser

vici

i

Populatia civilă ocupată (PCO)325.1

Numărul mediul al salariaților(NMS) 195.9



Tabelul 2.12 - Valoarea adăugată brută pe sectoare economice (CAEN rev.2),județul Timiș, 2008-2010

Sectorul/Anul 2008 2009 2010 % 2010 înRegiunea Vest

% 2010 înRomania

Total 20918,7 20412,6 22625,2 47.9 4.9Agricultură, silvicultură şi pescuit 1254,1 1214,2 1675,7 46.4 5.6Industrie, din care 6740,9 6968,6 9137,7 49.9 6.2Industrie prelucrătoare 6395,2 6495,9 8251,3 52.3 7.3Construcţii 2189,9 1740,7 1345,1 38.8 2.8Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;repararea autovehiculelor şimotocicletelor; Transport șidepozitare; Hoteluri și restaurante;Informații și comunicații 5425,4 5214,1 4014,1 47.6 4.6Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;repararea autovehiculelor şimotocicletelor; Transport șidepozitare; Hoteluri și restaurante 4083,4 3923,6 3024,0 42.0 4.3Informații și comunicații 1342,0 1290,5 990,1 80.6 5.6Intermedieri financiare și asigurări;Tranzacții imobiliare;Activităţiprofesionale ştiinţifice, şitehnice;Activităţi de serviciiadministrative şi activităţi de serviciisuport 2517,3 2586,3 3686,2 51.2 4.5Intermedieri financiare și asigurări 251,9 237,9 202,4 41.0 1.7Tranzacții imobiliare 1697,4 1808,7 2805,6 52.6 6.1Activităţi profesionale. ştiinţifice şitehnice;Activităţi de serviciiadministrative şi activităţi de serviciisuport 568,0 539,7 678,2 49.7 2.7Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public;Învățământ; Sănătate și asistențăsocială; Activități de spectacole,culturale și recreative; Alte activităţide servicii 2791,1 2688,7 2766,4 44.6 4.0Administraţie publică şi apărare;asigurări sociale din sistemul public 2133,2 2101,6 2196,5 43.1 3.9

Activități de spectacole, culturale șirecreative; Alte activităţi de servicii 657,9 587,1 569,9 51.4 4.3

Sursa: Eurostat, seria nama_r_e3vab95r2.

Evoluția în dinamică, pe o perioadă de 15 ani – dublul perioadei de planificare din UE de 7 ani,se poateobserva în graficul de mai jos, iar tendința poate asigura o bază de pornire pentru proiecția evoluției VAB înperioada următoare, 2014-2020.



Sursa: Eurostat, seria nama_r_e3vab95r2.

Graficul 2.16 Valoarea adăugată brută pe sectoare economice (CAEN rev.2),județul Timiș, milioane lei/euro, 1995-2010.

În dinamică, pe o perioadă de 15 ani, se poate observa tendinţa de creştere economică din perioada 1995-2008 (seria VAB în monedă națională), urmată de perioada de criză din 2009 şi revenirea lentă parțială aeconomiei judeţului din 2010 față de anul 2008 (seria VAB în milioane euro), respectiv o revenire cu creșterefață de perioada anterioară, în moneda națională (datorită neluării în considerare a indicelui de deflație),începând cu anul următor (2010).Pentru comparație, dinamica cifrei de afaceri în județul Timiș în perioada 2004-2011 reia (cu distorsiunilediscutate) trendul valorii adăugate brute, inclusiv recuperarea scăderii activității firmelor începând cu anul2011, măsurate prin volumul valoric.

Sursa: Direcţia Finanţelor Publice Timiş (date prelucrate)

Graficul 2.17. Dinamica cifrei totale de afaceri, judeţul Timiş, 2004-2012

y = 94,139x2 + 16,721x - 213,39R² = 0,9883

y = 12,281x2 + 205,4x - 515,41R² = 0,9522

-5.000,0

0,0

5.000,0

10.000,0

15.000,0

20.000,0

25.000,0

30.000,0

VAB = milioane lei

VAB - milioane euro

Poli. (VAB = milioane lei)

Poli. (VAB - milioane euro)

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

Cifra de afaceri judet (mii lei)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012



Se poate observa tendinţa de creştere economică din perioada 2004-2008, urmată de perioada de scăderedin 2009-2010 şi revenirea lentă a economiei judeţului în anul 2011, cu o creştere importantă a cifrei deafaceri la nivelul judeţului Timiş de la aproximativ 39,74 milioane lei în anul 2011, la 44,00 milioane lei înanul 2012 reprezentând o creştere de 10,7% .În structură, includerea sectoarelor agricol, silvicultură și piscicultură, și agregarea tuturor serviciilor ne oferăo imagine de ansamblu pentru anul 2011 în activitățile economico-sociale ale județului.

Sursa: PATJ Timiş, 2012Graficul 2.18 Ponderea sectoarelor economice prin numărul de salariați, judeţul Timiș,2011

Sursa: Direcţia Finanţelor Publice Timiş (date prelucrate)Graficul 2.19 Ponderea sectoarelor economice la realizarea cifrei de afaceri,

judeţul Timiș, 2011

agricultură7%

industrie25%

constructii11%comerţ

38%

hoteluri şirestaurante

1%

transporturi şidepozitare

7%

poştă şitelecomunicaţii

0%Tranzactii imobiliare

2% Servicii9%

agricultură industrieconstructii comerţhoteluri şi restaurante transporturi şi depozitarepoştă şi telecomunicaţii Tranzactii imobiliare



Din analiza simultană a celor două grafice de mai sus și din analiza datelor din baza de date a DGFP Timiș,se poate deduce că în sectorul industrie întreprinderile mari realizează cifre de afaceri mai ridicate. Astfel10.04% din numărul total de unităţi economice din judeţ realizează 25% din cifra totală de afaceri (CA) ajudeţului. În sectorul comerţului predomină întreprinderile mici şi mijlocii. O pondere de 31.25% din numărultotal de unităţi economice cu acest profil din judeţ realizează 38% din cifra totală de afaceridin judeţ, datoritădistorsiunii consumului/circulațieiintermediar/e. În sectorul serviciilor întreprinderi mici au, de asemenea, opondere ridicată.

Graficul 2.20 Dinamica principalelor sectoare economice(CA firme),județul Timiș, 2004-2011

Începând cu anul 2009, s-a redus semnificativ producţia industrială a firmelor, la care s-a adăugat încetareaactivităților la unele IMM şi chiar a unor firme mari. În perioada 2009 -2011, a crescut activitateaîntreprinderilor din sectorul agricol, iar în anul 2011 s-a înregistrat o creştere a activităţilor din comerţ şiservicii. Economia judeţului s-a transformat treptat din una preponderent industrială – uneori cu pierderisemnificative prin neutilizarea forței de muncă și a dotărilor de capital – în una de tip terţiar (comerţ şiservicii).

Economiile regiunilor NUTS 3 din România nu au încă stabilitatea unui asemenea tip de economie. Oricefluctuație în scădere a pieței influențează cu prioritate sectorul de servicii, și în sp ecial serviciile care nu suntde strictă necesitate (apă, canal, comunicații și altele similare). Se poate observa, de asemenea, scădereaimportantă a activităţii în sectorul construcţiilor în perioada 2009-2010, urmată de o uşoară creştere în 2011.Activitatea de comerţ a urmat aceeaşi tendinţă, revenirea fiind mai mare în acest sector în 2011. Sectorulserviciilor a atins un maxim în 2007, urmată de o scădere masivă în 2008, stagnare în 2009 şi o revenirelentă în 2010-2011 (fără a ajunge însă la maximul din 2007). Sectorul agricol a avut o evoluţie atipică, cu

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011



creşteri şi scăderi şi cu atingerea unui minim în 2006 şi a unui maxim în 2011, oscilația fiind influențată decalitatea (condițiile meteo, în principal) anilor agricoli.

Sursa:Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş (date prelucrate)

Grafic 2.21a. Ponderea sectoarelor economice la realizarea cifrei de afaceri,județul Timiș2006 și 2011

La nivel agregat, ponderea tuturor serviciilor în totalul cifrei de afaceri pe judeţ a crescut în 2011 faţă de2006, precum şi ponderea activităţilor din agricultură, transporturi şi depozitare. A scăzut în schimbponderea sectorului industrial, de construcţii şi a comerţului. Informațiile sunt de natură cantitativă și elenecesită a fi completate cu analiza calitativă prin valoarea adăugată brută sau netă, ultima mărime fiind fărăamortizare.În judeţul Timiş sunt operate cele mai importante schimburi comerciale din Regiunea Vest. În anul 2012județul Timiş se clasează la nivel naţional pe locul al doilea după judeţul Argeş în ceea ce priveşteexporturile.

2006 2011



Contribuţia judeţului în exporturile regiunii reprezenta în anul 2011 57,6% în total şi 8,4% în totalulexporturilor României. Pe de altă parte, situaţia operaţiunilor de import evidenţiază o valoare de 56,7% întotalul importurilor regionale şi 6,2 % în importurile naţionale.

Tabelul 2.13 - Volumul exporturilor, importurilor şi soldul balanţei comerciale România, RegiuneaVest şi judeţul Timiş, 2011, milioane euro

Regiunea NUTS Exporturi FOB Importuri CIF Soldul balanţeicomerciale

România 45274,5 54948,0 -9673,5Regiunea Vest 6559,6 5930,4 629,2Judeţul Timiş 3776,1 3368,2 407,9

Sursa: Prelucrări după baza de date a Institutului Naţional de Statistică şidupă date furnizate de Direcţia Regionalăde Statistică Timiș

Soldul balanţei comerciale timişene în anul 2011 reprezintă,raportat la nivelul regional, o pondere importantă,de aproape 65%, şi înregistrează valori pozitivecare compensează deficitul naţional (conformgrafic 2.22).

Sursa–Prelucrări după date furnizate de DirecţiaRegională de Statistică Timiș

Graficul 2.21b Evoluţia operaţiunilor de import-export, județul Timiș, 2006-2011

În evoluţia operaţiunilor de import-export, în perioada 2006-2011,se remarcă două tendințe:intervalul descădere 2008-2009 datorită crizei, curevenirea în anul 2011 la un nivel superior vârfului din 2008; beneficiuladus economiei județului Timiș de această oportunitate (a crizei) pentru a înlocui/inversa deficitul comercialcu un sold pozitiv al balanței comerciale. Nivelul competitivităţii, sub aspect cantitativ, al economieijudeţene se evidenţiază în acest moment prin trecerea de la o valoare negativă la una pozitivă a solduluibalanţei comerciale în cursul anului 2009.

În cifre,valoarea importurilor ajunge în anul 2011 la suma de 3.368.182 mii euro, cu o dinamică de 52,4%raportat la anul 2006, iar exporturile au o valoare de 3.776.092 mii euro şi o dinamică de 86,4% în anul2011 raportat la anul 2006.



Sursa: Prelucrări după date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică

Graficul 2.22. Soldul balanţei comerciale în județul Timiș, mii euro, 2006-2011

Dinamica soldului balanţei comerciale a judeţului Timiş fluctuează în ultimii ani şi cumulează o perioadă descădere accentuată în intervalul 2006-2007, urmat de creştere în intervalul 2007-2009, stagnare şi apoiiarăşi creştere începând cu anul 2010.

Structura importurilor pe grupe de mărfuri, dar şi cea a exporturilor, se axează în principal pe aceleaşi tipuride grupuri de mărfuri în ceea ce priveşte domeniile cele mai active din punct de vedere al relaţiilor de schimbcomerciale.

După cum se poate observa în tabelul 2.15, principalele grupe de mărfuri, atât pentru import, cât şi pentruexport sunt cele de mașini, aparate şi echipamente electrice cu o pondere de 42,4% în total importuri şi 39%în total exporturi şi grupa materialelor plastice, cauciuc şi alte materiale, cu o pondere de 16,5% în importurişi de 14,7% în exporturi.

Tabelul 2.14 - Volumul valoric și structura exporturilor (FOB) și importurilor (CIF) în județul Timiș, pegrupe de mărfuri, 2011

Grupe de mărfuriVolum

exporturi(FOB)

Volumimporturi

(CIF)

Structurăexporturi

(%)

Structurăimporturi

(%)Animale vii şi produse animale 49.1 30.3 1.3 0.9

Produse vegetale 71.7 37.1 1.9 1.1Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale 0.0 6.7 0.0 0.2Produse alimentare, băuturi, tutun 11.3 0.0 0.3 0.0

Produse minerale 3.8 23.6 0.1 0.7Produse ale industriei chimice şi ale industriilorconexe 41.5 141.5 1.1 4.2

Materiale plastice, cauciuc şi articole similare 555.1 559.1 14.7 16.6

Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse similare 30.2 101.0 0.8 3.0



-continuare tabel-

Grupe de mărfuri Volumexporturi

(FOB)

Volumimporturi

(CIF)

Structurăexporturi

(%)

Structurăimporturi

(%)Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele 37.8 16.8 1.0 0.5Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şicarton şi articole similare 18.9 53.9 0.5 1.6Materii textile şi articole din acestea 154.8 202.1 4.1 6.0

Încălţăminte, pălării,umbrele şi articole similare 358.7 151.6 9.5 4.5

Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din altemateriale similare 30.2 26.9 0.8 0.8

Metale comune şi articole similare 60.4 296.4 1.6 8.8

Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate deînregistrat sau de reprodus sunetul şi imagini 1472.7 1431.5 39.0 42.5Mijloace de transport 377.6 175.1 10.0 5.2

Instrumente şi aparate optice, fotografice,cinematografice, de măsură, de control sau precizie 302.1 64.0 8.0 1.9

Mărfuri şi produse diverse 185.0 37.1 4.9 1.1Alte produse nenominalizate în altă parte 15.1 13.5 0.4 0.4Total 3776.1 3368.2 100.0 100.0

Sursa: Prelucrări după date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, mai 2013.

În structura importurilor, în afara celor două grupe deja menţionate, se disting, cu o pondere maiimportantă,produsele de metale comune şi articole similare (8,7%), precum şi articolele textile (6%).

Din analiza schimburilor comerciale ale judeţului Timiş, de export şi de comerț intra-european, se remarcăponderea ridicată a sectoarelor industriei construcţiilor de maşini, cea a componentelor, echipamentelorelectrice şi accesoriilor auto, mărfuri cu valoare adăugată mare şi care susţin potenţialul de dezvoltare aljudeţului. Importurile din aceeaşi categorie sunt efectuate pentru aducerea de componente din alte regiuniNUTS 3 sau pentru mărirea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente, ceea ce se constituie ca odirecție pozitivă pentru dezvoltarea relațiilor economice transfrontaliere ale judeţului.

O dezvoltare a producției locale în vederea înlocuirii parțiale a importurilor de mașini poate apărea ca odirecție oportună, care ar reduce în timp în acest caz importurile intra-ramură, mai ales dacă este bazată peo producție inovativă. Calculul transferului transfrontalier de valoare adăugată din schimburile comercialeintra-europene și de export, rămâne o sarcină a sectorului de învăţământ superior-cercetare științifică,dezvoltare și inovaredin județul Timiș pentru a analiza simultan convergența și competitivitatea ramurilor cepot fi stimulate în regiune. Unele rezultate ale calculelor transferului de valoare adăugată din RegiuneaNUTS 0 România, regăsite în bazele de date OECD și WIOD, ne arată în special o scădere de valoareadăugatăîn schimburile externe. Ideea nouă de a calcula aceste transferuri se poate integra cu calcululavantajului comparative propus de specializarea inteligentă. Direcția de cercetare are la bază un modelromânesc din 1929 (schema teoretică Manoilescu, 1929/2012, unele detalii în Studiul introductiv) și ea poatefi folosită pentru a studia eficiența sectoarelor economice.

Identificarea și analiza sectoarelor de export bazate pe intensitate (mare) a cunoștințelor (knowledgeintensity) devine astfel o prioritate, deoarece în economia europeană sunt susținute cu prioritate produsele



bazate pe tehnologii generice esențiale (TGE) (Key Enabling technologies, KET). Un produs bazat petehnologii generice esențiale este: (a) un produs generic pentru dezvoltarea de bunuri și servicii care asigurăîmbunătățirea valorii lor de ansamblu comerciale și sociale; (b) generat de părți componente care suntbazate pe nanotehnologie, micro-/nanoelectronics, biotehnologie industrială, materiale avansate și / saufotonică; și, dar fără a se limita la (c) produs de tehnologii de fabricație avansate. (European Union, ECR,2013). Așa cum s-a arătat mai sus, un kilogram de produs înRomânia este vândut pe piața intra europeanăcu 0,21 euro/kilogram, în timp ce media în UE este de 1,6 euro/kg.La nivel regional NUTS 2 şi 3 nu suntcalculate pânăînprezent date similare.

În ceea ce priveste transferul de valoare adăugată, este necesară efectuarea de studii mai amănunțiteprivind câștigul sau pierderea provenită din lipsa ierarhizării și stimulării expo rturilor de produse cu valoareadăugată relativă ridicată și din stimularea producției locale, cu firme locale,sau prin localizarea unor firmedin afara regiunii, însă care acoperă producția de bunuri necesare, cu prețuri mai mici față de cele din importși la aceeași calitate măsurată în sistemul prețului hedonic (Eatwell et al., 1984, Hedonic prices, în vol 2).Importurile, potrivit schemei avantajului comparativ folosit în schema de specializare inteligentă, se justificăîn lipsa producției interne mai puțin eficiente. Calculul de valoare adăugată inclusivîn sectorul auto pe piațaintraeuropeană ne relevăcă firmele din Germania reușesc prin activitățile din afară să mărească valoareaadăugată între anii 1995-2005, conform datelor din proiectul WIOD, de la Universitatea din Groningen dinOlanda.



Graficul 2.23 Structura exporturilor (FOB) și importurilor (CIF) în județul Timiș,pe grupe de mărfuri, 2011

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0

Structură exporturi (%)

Structură importuri (%)

Animale vii şi produse animale

Produse vegetale

Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

Produse alimentare, băuturi, tutun

Produse minerale

Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

Materiale plastice, cauciuc şi articole similare

Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse similare

Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele

Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton şi articolesimilareMaterii textile şi articole din acestea

Încălţăminte, pălării,umbrele şi articole similare

Articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare

Metale comune şi articole similare

Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodussunetul şi imaginiMijloace de transport

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, decontrol sau precizieMărfuri şi produse diverse



Concluzii:

Regiunea NUTS 3 Timiş este cuprinsă în grupul de regiuni cu cea mai mare rată de creștere a PIB/locuitor(PPC) în perioada 2000-2010, fiind cea mai dinamică regiune din Europa în această perioadă după județulGiurgiu. Județul Timiș a contribuit astfel la reducerea dispersiei nivelului regional NUTS 3 şi 2 al PIB/locuitorîn perioada 2000-2010. Nivelul absolut al acestui indicator este situat în ultima decilă la nivelul economieicomunitare, în timp ce la nivel național este pe locul 3.

Valoarea adăugată brută este de 47,9% din Regiunea Vest și 4,9% din nivelul național. Datele similarepentru sectorul industrie sunt de 49,9% și de 6,2%. Pentru industria prelucrătoare, nivelul indicatorului estede 52,3%, fiind cu peste 10% față de nivelul total și respectiv de 7,3%, cu 40% peste nivelul național.

Gradul de ocupare a timpului de muncă, ca raport între numărul mediu al salariaților și populaţia civilăocupată este de 60%, fiind relativ redus datorită nivelului de numai 7,1% al acestui indicator în agricultură, șieste compensat de nivelul de 77,5% în industria prelucrătoare. Există o tendință slabă de amplasare a unorpuncte de lucru înTimiş de către unități active cu sediul social în alte județe. În prezent nu există dateprelucrate la nivel național privind transferul de valoare adăugată, bazat pe avantaj comparativ, întreregiunea NUTS 3 424 Timiş și alte regiuni din țară și de pe piața europeană.Sectorul export-import este diversificat şi se află pe locul 2 în România în anul 2012. Nu este cuantificatăvaloarea adăugată transferată peste granițele regiunii.

Scăderea interesului investitorilor străini în ultimii 4 ani poate avea consecinţe negative importante asupramediului de afaceri din judeţ, mai ales ţinând cont de faptul că majoritatea capitalului autohton este investit înmicroîntreprinderi. Lipsa unor investitori autohtoni importanţi face ca mediul de afaceri să devină extrem devulnerabil la modificările climatului economic general, naţional şi internaţional.

2.2.1.1. Agricultura

Suprafaţa judeţului Timiş se situează pe primul loc în clasamentul judeţelor României, cu o mărime de869.665 ha. Suprafaţa agricolă (672.123 ha) reprezintă aproape 80% din suprafaţa totală a judeţului, 37%din suprafaţa agricolă a Regiunii Vest şi 4.7% din suprafaţa agricolă a României.În prezent, terenurile agricole aparţin aproape în totalitate (97%) sectorului privat şi în proporţie de doar 3 %sectorului de stat, după cum rezultă din datele statistice pe anul 2011.Din punct de vedere calitativ, doar 37 % din terenurile agricole prezintă un potenţial productiv bun şi foartebun (calitate I şi II - 260.770 ha).

Pentru judeţul Timiş, problema ameliorărilor funciare a fost şi este acută deoarece terenurile agricole suntafectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive: exces frecvent de apa în sol, secetă frecventă,eroziunea solului prin apă, compactarea solului datorită lucrărilor executate necorespunzător etc.Astfelcrearea unui sistem de canale, care să asigure o depozitare a apei în exces şi apoi o redistribuie în timp desecetă, ar asigura folosirea unei resurse naturale importante în acest sector (conform bune practiciînOlanda, în special).



La sfârşitul anului 2012 suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii şi suprafaţa agricolă irigată înjudeţul Timiş era de 15.510 ha (2,3% din suprafaţa agricolă a judeţului).

În figura de mai jos se prezintă modul de folosinţă a terenurilor agricole la data de 31 decembrie 2011.

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş

Graficul 2.24. Suprafaţa agricolă pe categorii de terenurila 31.12.2011, județul Timiș,ha

Suprafaţa arabilă deţine ponderea cea mai ridicată în cadrul suprafeţei agricole a judeţului (530.808 ha –76%), terenurile arabile având o frecvenţă mai mare (peste 90% din teritoriu) în Câmpia Torontalului şi aTimişului. În celelalte zone de câmpie, procentul terenurilor arabile variază între 80 şi 90%. În zonadealurilor, terenurile arabile reprezintă între 40 şi 65% din suprafaţa agricolă, iar în zona Munţilor PoianaRuscă, frecvenţa terenurilor arabile scade sub 10%. Suprafaţa arabilă a scăzut cu 1.698 ha (0.31%) în 2011faţă de 2005.Suprafeţele cu păşuni (121.735 ha) şi fâneţe (28.106 ha) reprezintă 22.3% din suprafaţa agricolă a judeţului.Suprafeţele cu păşuni şi fâneţe sunt frecvente în partea de est a judeţului şi mai restrânse ca suprafaţă înzona de contact dintre dealuri şi câmpii.

Judeţul Timiş are nu numai o suprafaţă agricolă raportată la populaţie suficient de mare pentru a putea fivalorificată în scopuri lucrative, ci şi o calitate ridicată a terenurilor. Două treimi din localităţile judeţului suntcaracterizate printr-un potenţialagricol ridicat, fie pentru culturile de cereale, fie pentru culturile de plantetehniceşi legume, fieun potenţial mare de creşterea animalelor. Dispunerea teritorială a ariilor de potenţialevidenţiază o zonă cu un complex de funcţii situate în partea de nord a judeţului, în apropiere de municipiulTimişoara. Este vorba despre localităţile Satchinez, Orţişoara, Sânandrei, Pişchia. Calitatea terenurilor dinaceastă zonă se pretează cumulativ culturilor de cereale, de plante tehnice, cultivarea legumelor, plantareapomilor fructiferi şi pentru creşterea animalelor (vezi cartograma– Zonificarea potenţialului agricol).

Localităţile Nădrag, Tomeşti şi Pietroasa se încadrează, datorită condiţiilor de relief şi sol, categoriei de zonemontane defavorizate şi sunt declarate ca atare în Anexa 4 a din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013Structura terenurilor agricole, după cum se poate observa în figura de mai jos, cuprinde o mare suprafaţă de

530808; 77%

121735; 18%28106; 4%

3882; 0%8503; 1%

arabil păşuni fâneţe vii livezi



teren arabil, 76,58% din totalul suprafeţei agricole încadrându-se acestui tip de folosinţă.

Evoluţia suprafeţei cultivate în ultimii ani nu a variat semnificativ, înregistrând mici fluctuaţii şi o dinamică aanului 2012 raportat la 2006 uşor negativă, după cum se poate observa în tabelul următor. După forma deproprietate a suprafeţelor cultivate, se constată un trend fluctuant mai accentuat şi cu o scădere de aproape20 de procente în aceeaşi perioadă de raportare pentru suprafeţele cultivate în cadrul exploataţiilor agricoleindividuale, dar şi faptul că acestea reprezintă ca şi pondere mai mult de jumătate din suprafeţele cultivate.Suprafaţa efectiv cultivată din suprafaţa arabilă are o valoare importantă, ajungând la o pondere de cca.80%din totalul suprafeţei arabile în anul2011 şi reprezintă, la un alt nivel de comparaţie, mai bine de jumătate(50,22%) din suprafaţacultivată totală a Regiunii Vest, şi 5,23% din cea a României.

Sursa: Prelucrări după baza de date a Institutul Naţional de Statistică

Graficul 2.25 Structura terenurilor agricole (ha), județul Timiș, 2010

Tabelul 2.15 - Evoluţia suprafeţei cultivate pe forme de proprietate, județul Timiș, 2006-2012

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica2012/2006

Total 434918 393323 396822 384000 370833 423274 411418 -2,7Sector privat 430384 392296 396014 383138 368359 422455 406432 -1,8Dincare: exploatațiiAgricoleindividuale

288991 216625 237075 242166 173153 232226 187119 -19,6

Sursa: Prelucrări după baza de date a Institutul Naţional de Statistică

Situaţia trendului negativ mai accentuat al suprafeţelor cultivate în cadrul exploatațiilor individualeevidenţiază vulnerabilitatea acestor forme de valorificare a potenţialului agricol în contextul unei perioade derecesiune economică.

Structura producţiei vegetaleCaracterul preponderent cerealier al structurii de producţie reprezintă un aspect negativ al agriculturiijudeţene. Ponderea suprafeţelor ocupate de cereale în toate zonele este ridicată, chiar dacă în unele zoneacestea nu dispun de condiţii agro-pedoclimatice favorabile pentru cultivare.



Anual, producţia de cereale are oscilaţii în funcţie de condiţiile climatice, dar este influenţată şi de resurselefinanciare de care dispun producătorii agricoli pentru înfiinţarea culturilor.Suprafeţele cultivate cu principaleleculturi acopereau în anul 2011 cca 80% din suprafaţa totală cultivată a judeţului Timiş.

Evoluţia principalelor culturi pe forme de proprietate evidenţiază modificări de câteva procente de la an la anîn perioada 2006-2011. În anul 2011 comparativ cu anul 2006, cea mai importantă scădere în suprafeţelecultivate o are cultura de floarea-soarelui plantată în cadrul exploataţiilor agricole individuale. Aceastăcultură, după cum se poate observa în graficul de mai jos, înregistrează o scădere de 72,2 procente. Dealtfel, pentru acest interval de comparaţie se înregistrează scăderi ale suprafeţelor cultivate pentru aproapetoate culturile, cu excepţia culturii de porumb a cărei suprafaţă creşte cu 22,8 procente per total în anul 2011comparativ cu 2006, însă scade cu peste 10 procente în cadrul exploataţiilor agricole individuale.

Tabelul 2.16 a - Evoluţia suprafeţei cultivate cu principalele culturi pe forme de proprietate,județul Timiș,2006-2011

Tabel 2.16 b - Suprafeţe cultivate cu principalele culturi pe forme deproprietate judeţul Timiş în anul 2012 (ha)

Principalele culturi 2012Grâu-Total 111042Sector privat 108979din care: Exploataţii agricole individuale 39862Porumb boabe - Total 193852Sector privat 192797din care: Exploataţii agricole individuale 94760Floarea soarelui - Total 30513



Sector privat 29653din care: Exploataţii agricole individuale 379Cartofi - Total 8298Principalele culturi 2012Sector privat 8298din care: Exploataţii agricole individuale 8276Legume - Total 11556Sector privat 11549din care: Exploataţii agricole individuale 11534

Sursa. INS – date prelucrate

Sursa: PATJ Timiş, 2012

Graficul 2.26. Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele culturi,județul Timiș, 2003-2011, tone

Se poate observa scăderea majoră a suprafeţelor cultivate cu principalele culturi din 2004 în 2005 şi din nouîn 2006. O explicaţie ar putea să fie creşterea (aprilie 2005) a preţurilor la combustibili.Evoluţia suprafeţelor cultivate pe principalele culturi în 2011 evidenţiază o dominanţă a suprafeţelor cultivatecu porumb, această cereală cumulând singură 45,60% din producţia vegetală totală a judeţului, după cum sepoate observa şi în figura de mai jos.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume

(tone

)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011




Graficul 2.27. Structura principalelor culturi, judeţul Timiş, 2011

Distribuţia în profil teritorial a producţiei de cereale reflectă acea preferinţă pentru cultura porumbului în ceamai mare parte a teritoriului judeţului. Cultura porumbului apare ca dominantă în partea de est a judeţuluicătre zona de deal şi munte, unde acest tip de cultură este ceva mai favorizat decât altele pentru cultură.În anul 2011, producţii mari la cultura de porumb se înregistrează în ordine descendentă înlocalităţileJimbolia, Lenauheim, Cărpiniş, Orţişoara, Comloşu Mare, Gătaia, Uivar, Variaş, Checea, Dudeştii Vechi,Jamu Mare, Şandra, Sacoşu Turcesc, Teremia Mare, Banloc, Săcălaz, Recaş.Producția obţinută în anul 2011 se încadrează într-un interval de 10.000-35.000 tone porumb.Producţiaobţinută la hectar pentru principalele culturi fluctuează în perioada 2006-2011 în funcţie de condiţiileclimatice favorabile sau mai puţin favorabile culturii cerealelor din anii respectivi.



Tabelul 2.17 a - Evoluţia producţiei medii la hectar, la principalele culturi,2006-2011, județul Timiș, kg/ha

Sursa: PA

Sursa: PATJ Timş, 2012

Tabel 2.17 b - Valoarea producţiei pe ramuri agricole Regiunea Vestşi judeţul Timiş 2011 şi 2012 (mil. lei)

Producţia

Regiunea Vest(mil. lei)

Judeţul Timiş(mil. lei)

2011 2012 2011 2012

TOTAL Propr.privată TOTAL Propr.

privată TOTAL Propr.privată TOTAL Propr.

privatăVegetală 5664685 5423191 4939761 4513598 2341894 2338624 2036975 2638487Animală 2423474 2419014 2638987 2632861 1003815 1003007 1075390 1074768Serviciiagricole

53213 31391 49410 37138 41685 19814 20208 17821

Sursa: INS – date prelucrate

Se poate observa că valoarea producţiei în ceea ce priveşte producţia vegetală la nivelul judeţului Timiş, aînregistrat o scădere în anul 2012 faţă de anul 2011, de la 2.341.894 mil. lei la 2.036.975 mil lei, în timp cevaloarea producţiei animale a crescut faţă de anul 2011, de la 1.003.815 mil. lei la 1.075.390 mil. lei. Înceea ce priveşte valoare serviciilor agricole, aceasta a scăzut aproape la jumătate faţă de anul 2011, de la41.685 mil. lei la 20.208 mil. lei în anul 2012.



Graficul 2.28. Dinamica producţiei medii la hectar pe principalele culturi agricole,judeţul Timiş, 2006-2011

Se poate observa că producţiile medii la hectar s-au menţinut în ultimii trei ani aproximativ la aceleaşi valori,diferenţele putând fi atribuite modificărilor climatice. Acest lucru indică faptul că nu s-a realizat încă trecereade la o agricultură extensivă la una intensivă, suprafeţele cultivate fiind încă extinse.Pentru anul 2011 judeţul Timiş realizează culturi medii la ha superioare mediei naţionale, însă inferioareproducţiilor obţinute în Uniunea Europeană, aşa după cum reiese din Comunicatul de presă al InstitutuluiNaţional de Statistică din martie 2012. Din Comunicat reiese că producţia medie la ha pentru cultura de grâueste pentru România de 3685 kg la ha, iar pentru UE de 5517 kg la ha, pentru producţia de porumbRomânia a obţinut o producţie de 4464 kg la ha, iar UE 6902 kg la ha, pentru floarea soarelui România aobţinut 1886 kg la ha iar UE 1992 kg la ha, iar pentru producţia de cartofi România a obţinut o producţie de16.935 kg la ha, iar UE aproape dublu 30.331 kg la ha.Anexa 10 a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală prezintă la nivel de România producţiile orientativepentru culturile de grâu şi porumb în funcţie de potenţialul scăzut, mediu sau ridicat pentru aceste culturi. Întabelul de mai jos pot fi vizualizate aceste producţii.

Tabelul 2.18 - Producţia medie la hectar, pe tipuri de culturi şi terenuri, județul Timiș,2011

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Grau Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi

2006

2007

2008

2009

2010

2011



Este important de subliniat potenţialul judeţului pentru cultura de rapiţă, dintre cele 99 de U.A.T.-uri alejudeţului, 57 prezintă un potenţial ridicat pentru acest tip de culturăşi anume Banloc, Barna, Beba Veche,Becicherecu Mic, Belinţ, Bethausen, Biled, Brestovăţ, Buziaş, Cărpiniş, Chevereşu Mare,Ciacova, ComloşuMare, Coşteiu, Criciova, Darova, Denta, Deta, Dumbrava, Dumbrăviţa, Foeni, Gătaia, Găvojdia, Ghiroda,Giarmata, Giroc, Giulvăz, Jebel, Jimbolia, Lenauheim, Liebling, Lovrin, Lugoj, Mănăştiur, Maşloc, Moraviţa,Niţchidorf, Orţişoara, Peciu Nou, Periam, Pișchia, Racoviţa, Recaş, Remetea Mare, Sacoşu Turcesc, Şag,Sînandrei, Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Satchinez, Teremia Mare, Timișoara, Topolovățu Mare,Tormac, Traian Vuia, Variaș și Voiteg.

Potențialul pentru cultura de rapiță cuprinde cea mai mare suprafaţă la nivel de judeţ, comparativ cupotențialul pentru celelalte culturi vegetale şi devine important în condiţiile creşterii cererii pentrubiocombustibil. În perspectiva anului 2020, Strategia de la Lisabona şi-a propus ca 20% din consumul deenergie al statelor comunitare sa fie asigurat din surse regenerabile.

De altfel, după cum se poate observa în tabelul următor, există, în ultimii ani, un interes crescând şi înjudeţul Timiş pentru acest tip de cultura. În anul 2011 comparativ cu anul 2006 suprafaţa cultivată cu rapiţăcreşte de 24 de ori, iar producţia de 38 de ori.

Tabelul 2.19 - Dinamica culturii de rapiţă, județul Timiș, 2006-2011

Graficul 2.29 Dinamica suprafeței cultivate (ha) și a producției (tone) la cultura de rapiță,județul Timiș, 2006-2011

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Suprafata cultivata (ha)

Productie (tone)



Graficul 2.30. Dinamica producţiei medii la ha, cultura de rapiţă,județul Timiș, 2006-2011

Legumele sunt asigurate din resurse proprii pentru perioada de sezon, dar în perioadele de extrasezon suntdeficitare, necesitând importuri. Se poate observa o scădere accentuată a producţiei de legume în perioada2008-2010, urmată de o revenire la nivelele anterioare în 2011.

Viticultura. Viţa de vie este o cultură cu tradiţie în judeţul Timiş. Suprafeţele ocupate au variat de-a lungultimpului, înregistrându-se o creştere în perioada 2002-2004, urmată de o scădere uşoară în 2005. Producţiade struguri a suferit o scădere dramatică în anul 2005 (de aproximativ 10 ori mai puţin decât în 2004),datorată în principal condiţiilor climatice.Suprafaţa de vii şi pepiniere viticole reprezintă numai 1,56% din suprafaţa arabilă a judeţului Timiş, iar 76,9%din ele sunt valorificate în cadrul exploataţiilor agricole individuale. Evoluţia suprafeţelor cultivate cu vii semodifică de la an la an în perioada 2006-2011 şi prezintă o evoluţie fluctuantă marcată de o perioadă de vârfîn anii 2008-2009.Suprafeţele de teren cultivate cu viţă de vie sunt concentrate în centrele Giarmata, Recaş, Teremia – Mare,Buziaş, Lugoj. Renumite sunt vinurile roşii de Recaş care sunt exportate în Marea Britanie, America de Sudşi Asia.

Pomicultura. Suprafaţa ocupată cu pomi şi alte specii pentru fructe, precum şi producţia totală au evoluat înfuncţie de condiţiile climatice. Judeţul Timiş are acoperită cu livezi şi pepiniere în prezent 1,23% dinsuprafaţa agricolă. Cele mai mari suprafeţe acoperite de livezi se află în localităţile Victor Vlad Delamarina,Periam, Pişchia, Bara, Jamu Mare, iar zonele de potenţial se încadrează zonei de nord a judeţului şicuprinde localităţile Satchinez, Orţişoara, Sînandrei, Pişchia, Fibiş, Maşloc şi Bogda. Potenţial pomicol au şilocalităţile din partea de est a judeţului – Nădrag şi Ohaba Lungă.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Productie medie la ha



Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş, PATJ Timiş 2012

Grafic 2.31 Dinamica producţiei agricole vegetale secundare, judeţul Timiş, 2002-2011

Per ansamblu, se observă o modificare a dinamicii producţiei vegetale secundare: producţia de floareasoarelui scăzând marcat din 2005 până în prezent, în paralel cu creşterea producţiei de rapiţă. Deasemenea, în perioada 2008-2010 producţia de legume a scăzut puternic, perioadă în care a crescut uşorproducţia de fructe. Modificările pot fi datorate parţial condiţiilor climatice, dar şi modificării interesuluiagricultorilor pentru anumite culturi.

Structura producţiei animaliereComparativ cu anul 1990, în anul 2005 se constată o reducere considerabilă a efectivelor de animale.Reducerea s-a manifestat şi la efectivele matcă, tendinţă deosebit de îngrijorătoare. Diminuarea efectivelormatcă sub nivelul actual, care reprezintă un minim tehnologic, poate conduce la compromiterea fonduluigenetic în zootehnie.Producţiile medii obţinute în zootehnie sunt departe de progresul genetic şi tehnologic înregistrat pe planvest - european.

Producţia de carne în 2011 a fost de 102.066 tone în viu, o creştere cu aproape 60% faţă de 2006.Creşterea s-a datorat în principal creşterii producţiei de carne de porc. Producţia de carne de porc a scăzutîn perioada 1990 – 2005, şi a început să crească din nou după 2005 (după investiţiile realizate în firmaSmithfield în complexe de creştere a porcinelor). În prezent producţia de carne de porc este de aproape 2 orimai mare decât producţia anului 1990. Producţia de carne de ovine şi caprine a crescut uşor în perioada2009-2011.

020000400006000080000

100000120000140000160000180000200000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Floarea soarelui Legume Viticultura Pomicultura




Graficul 2.32. Dinamica producţiei de carne (tone viu) în judeţul Timiş, 1990-2011

Evoluţia efectivelor de bovine este dramatică în perioada 1990-2003: de la 236,1 mii capete, efectivele s-au redus la 59,8 mii capete în 2003, reducere care a continuat şi în 2005 ajungându-se la un efectiv de 57mii capete. Scăderile au avut loc pe fondul distrugerii unităţilor CAP şi a tăierilor masive de bovine proveninddin aceste unităţi, survenite în perioada 1994-1998 fără să fie luate masuri de stopare a acestora. Preluărilela gospodăriile populaţiei nu s-au efectuat deoarece acestea nu aveau nici capacităţi de cazare şi nicifurajele necesare. O altă cauză a scăderii efectivelor de bovine a fost situaţia dramatică a stării de sănătatea acestora la finele anului 1989: majoritatea animalelor erau neproductive, bolnave de tuberculoză şileucoză. Dezvoltarea sectorului bovin se va face prin creşterea producţiilor medii de lapte şi a greutăţii mediide tăiere, în cadrul unor ferme specializate de dimensiuni mici şi mijlocii. La sfârşitul anului 2005 toateanimalele existente se găseau în proprietate privată. Efectivele de bovine în judeţul Timiş la sfârşitul anului2011 se ridicau la 36 de mii capete, ceea ce reprezintă doar 15.3% din numărul iniţial de animale existenteîn 1990.

Efectivele de porcine s-au redus în perioada 1990-2003 de la 1.541,8 mii capete la 299,8 mii capete,perioada 2003-2005 caracterizându-se printr-o creştere a numărului de animale vii în principal în sectorulprivat. Scăderea efectivelor de porcine se datorează în special problemelor cu care s-au confruntat marilecomplexe de creştere şi îngrăşare a porcilor. Deoarece aceste unităţi se aflau în proprietatea statului,preţurile de livrare nu au fost liberalizate mulţi ani, fiind menţinute sub costurile de producţie. Nesusţinutefinanciar, aceste unităţi s-au decapitalizat şi multe au ajuns în stare de faliment. Neadaptarea la condiţiileeconomiei de piaţă - la cererea pieţei, a determinat, ca, în concurenţă cu preţul mai scăzut al cărnii obţinutde sectorul particular şi cu importul de carne la preţuri subvenţionate de ţările de origine, să se ajungă lasituaţia de ineficienţă în majoritatea unităţilor de profil. Efectivele de porcine în judeţul Timiş la sfârşitul anului2011 se ridicau la 578.8 mii capete, ceea ce reprezintă doar 37.5% din numărul iniţial de animale existente

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

1990 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Carne de bovina Carne de ovina+caprina Carne de porcine Carne de pasari



în 1990, dar reprezintă o dublare a numărului de animale existent la sfârşitul anului 2005, indicând o tendinţăde creştere.

Evoluţia efectivelor de ovine şi caprine în perioada1990-2003 a avut permanent o tendinţă de scădere, dela 719,2 mii capete ajungându-se la 336,7 mii capete în 2003. Cauza scăderii efectivelor la ovine este, înprincipal, aceeaşi ca şi la specia bovine. Tăierile pentru carne şi exportul de ovine vii fără nici o restricţie aucondus la această situaţie. Sectorul particular şi-a menţinut efectivele în special pentru producţia de lapte şicarne, deoarece producţia de lână nu a fost valorificată la timp şi preţurile obţinute nu stimulează crescătorii.Efectivele de ovine şi caprine în judeţul Timiş la sfârşitul anului 2011 se ridicau la 555.9 mii capete, ceea cereprezintă 77.3% din numărul iniţial de animale existente în 1990, dar reprezintă o creştere cu 65% anumărului de animale faţă de efectivul din 2003.

Evoluţia efectivelor şi a producţiei avicole în perioada 1990-2003 se încadrează ca şi în cazul celorlaltespecii într-o scădere dramatică a efectivelor de la 3.788,5 mii capete în anul 1990 la 1.695,5 mii capete înanul 2003. Scăderea efectivelor de păsări s-a produs în complexele industriale, cauza fiind, ca şi la speciaporcine, neadaptarea la cerinţele pieţei, managementul defectuos, neprivatizarea la timp, menţinereapreţurilor scăzute la comanda autorităţilor, decapitalizarea unităţilor, importul de produse avicole la preţurimai mici decât preţurile de producţie din complexe. În perioada 2003-2005 a crescut însă numărul efectiveloravicole, marea majoritate în proprietate privată. În perioada următoare însă, producţia avicolă a scăzut dinnou, pentru a ajunge în anul 2011 la un efectiv de 1.566,2 mii capete, reprezentând 41.3% din producţiaanului 1990.

Sursa: INSSE, Tempo online

Graficul 2.33. Dinamica efectivului de animale, județul Timiș, mii capete, 1990-2011

După cum se poate observa în tabelul de mai jos,evoluţia efectivelor de animale este diferită pe categorii deanimale, astfel, efectivele de bovine, cabaline şi păsări scad constant în perioada 2006-2011, ajungând ca înanul2011 comparativ cu anul 2006 să se reducă în proporţie de 41,6%, 57,6% şi, respectiv, 24,1%. Pe de

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Bovine (mii capete) Ovine si caprine (mii capete) Carne de porcine Carne de pasari

1990 2003 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011



altă parte porcinele înregistrează o uşoară creşterede 9,3% în valoare totală, iar pe de altă parte scad maibine de jumătate în cadrul exploataţiilor agricole individuale.Se constată o reorientare a producătorilor însă către caprine, această categorie de animale practic îşidublează şi chiar mai mult efectivele în perioada recentă. Teritorial,caprinele sunt localizate într-un numărmai mare în localitatea JamuMare şi Traian Vuiaşi înregistrează şi o dinamică mare de 91,2% şi,respectiv,123,1%.

Tabelul 2.20 - Efectivele de animale, pe categorii de animale, forme de proprietate,județul Timiș, 2006-2012

Categoriideanimale 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Dinamica

2012/2006

Bovine 61899 61642 52059 48033 37974 36156 38918 -41,6Sector privat 61877 60995 51717 47722 37641 35836 38648 -42,1Din care:

Exploatațiiagricoleindividuale

54089 51900 47553 42882 29166 27783 30582 -48,6

Porcine 529409 579010 562318 588533 550038 578834 595247 9,3Categorii deanimale 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Dinamica2011/2006

Sector privat 529376 578520 561894 588471 549988 578774 595183 9,3din care:Exploatațiiagricoleindividuale

156793 151737 156991 111677 87193 66893 57282 -57,3

Ovine 443626 522289 510300 527894 549799 540957 564796 21,9Sector privat 443457 521739 508867 526836 548574 539902 563587 21,7din care:Exploatațiiagricoleindividuale

416708 445030 492918 515319 531336 523442 554145 25,6

Caprine 6749 18308 16904 16275 15630 14929 15682 121,2Sector privat 6749 18308 16904 16275 15630 14929 15682 121,2

din care:Exploatațiiagricoleindividuale

6670 17660 16488 15612 14346 14385 14698 115,7

Cabaline 16343 15645 12072 8698 6585 6935 7071 -57,6Sector privat 15710 15619 11455 8175 6074 6436 7064 -59,0din care:Exploatațiiagricoleindividuale

15658 15602 11426 8152 5945 6422 6846 -59,0

Păsări 2063967 1987363 1889948 2012060 1528190 1566214 1741644 -24,1Sector privat 2063967 1987363 1889948 2012060 1527915 1565580 1741426 -24,1din care:Exploatațiiagricoleindividuale

1963530 1840990 1773302 1891013 1382465 1469791 1650886 -25,1



Servicii pentru agriculturăIrigaţii - Este cunoscut faptul că judeţul este caracterizat de o largă diversitate a factorilor de relief, litologici,hidrografici şi de asemenea de iregularităţile climatice, în special alternarea pe o lungă perioadă de timp aperioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri. Marea problemă a locuitorilor dinmediul rural în managementul resurselor de apă o constituie variaţia la extreme a elementelor climatice careafectează atât terenurile intravilane, cât şi cele din afara localităţilor, precum şi poluarea resurselor de apăindusă de activităţile agricole.Suprafeţele totale amenajate pentru irigaţii s-au redus continuu, de la circa 15.870 ha în 1997 la 15.110 haîn 2012.

Graficul 2.34 Dinamica suprafeţelor irigate, județul Timiș, ha

Mecanizare - La sfârşitul anului 2005, judeţul Timiş avea cea mai bună dotare cu maşini agricole dintrejudeţele Regiunii Vest. De asemenea, judeţul Timiş se situa pe locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte dotarea cutractoare, pluguri, cultivatoare, semănători mecanice, având, per ansamblu, cea mai bună dotare cu utilajeagricole din ţară. Majoritatea acestora se află în proprietate privată. În perioada 2006-2011, parcul de maşiniagricole a crescut continuu, dar lent.Parcul de tractoare şi maşini agricole de care dispun lucrătorii din agricultură, fie ei persoane fizice saujuridice, în anul 2010 se cifra la 10.453 bucăţi şi însumează 37,5% din parcul de tractoare şi maşini agricoleal Regiunii Vest şi aproape 6% din cel al României.Evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole nu parcurge modificări extreme în perioada 2006-2011,fiindde remarcat totuşi creşterea ca număr a mașinilor de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică şi acombinelor autopropulsate pentru recoltat furaje, precum şi scăderea cu cca. 20% a vindroverelor pentrufuraje.

15300

15400

15500

15600

15700

15800

15900

Suprafata irigata (ha)

1997 2006 2007 2008 2009 2010 2011



Tabelul 2.21 - Dinamica dotării cu utilaje agricole, judeţul Timiş, 2006-2011

Tabelul 2.22 - Suprafaţa fondului forestier pe categorii de terenuri şi specii de păduri înRegiunea Vest şi Judeţul Timiş – 2011, 2012 (mii ha)

Suprafaţa Regiunea Vest Judeţul Timiş2011 2012 2011 2012

Total păduri,din care: 1021,5 1022,8 102,9 103,3

Răşinoase 149,6 147,5 5,2 4,9Foioase 871,5 875,3 97,7 98,4Altele 19,4 19,3 2 1,9

Din datele de mai sus se observă că suprafaţa totală a fondului forestier a înregistrat o uşoară creştere atâtla nivelul Regiunii Vest, cât şi la nivelul judeţului Timiş în anul 2012 faţă de anul 2011 de la 1021,5 mii ha la1022,8 mii ha respectiv de la 102,9 mii ha la 103,3 mii ha.

O uşoară scădere s-a înregistrat la pădurile de răşinoase atât la nivelul Regiunii Vest cât şi la niveluljudeţului Timiş, de la 149,6 mii ha în anul 2011 la 147,5 mii ha în anul 2012 (-2,1 mii ha) la nivel de regiune,respectiv o scădere cu aproximativ 0,3 mii ha în anul 2012, de la 5,2 mii ha la 4,9 mii ha, la nivelul judeţuluiTimiş.

În ceea ce priveşte suprafeţele de păduri de foioase , acestea au înregistrat o uşoară creştere în anul 2012faţă de 2011, cu aproximativ +3,8 mii ha la nivelul Regiunii Vest, respectiv cu aproximativ +0,7 mii ha lanivelul judeţului Timiş



Concluzii:

Potențialul de dezvoltare al sectorului agricol din regiunea NUTS 3 Timiş este ridicat. Ca prioritate estenecesară organizarea folosirii timpului de muncă din zona rurală – în anul 2011 la un grad de numai 7,5% injudețul Timiș, ca raport intre Numărul mediu al salariaților /Populatia civilă ocupată - cu o pierdere potențialăde peste 90 milioane ore anual (cf date din tabelul 2.11). Reorganizarea folosirii se poate face si pentru alteactivități, precum producție comp lementară (meșteşugărească), ac tivități de turism, balneare, reciclaredeşeuri și producție pentru energie regenerabilă. Factorii de producție din agricultură din România nu suntperformanți, iar sistemul de management este unul de nivel mediu. Fărâmițarea suprafețelor agricole, lipsaunui lanț de desfacere, a unui sistem de prețuri compensatorii în caz de exces sau deficit de producție suntcauze care, odată înlăturate, pot contribui la creșterea productivității muncii. Sistemul de canale, pentrucolectarea surplusului de apă și redirecționarea acestuia în perioadă de secetă pot contribui la creștereacompetitivității sectorului agricol. Agricultura are o evoluția specifică. Relația din tre prețurile produseloragricole și cele ale factorilor de producție, a utilajelor și a materiilor prime în special – fenomen numitfoarfecele prețurilor, asigură un nivel redus al productivității muncii, măsurat prin valoarea adăugată brută pesalariat. Așa cum s-a arătat un nivel redus al timpului de muncă disponibil ne arată că pentru acest sectorsunt necesare analize separate și o susținere adecvată. O amenințare posibilă, in sistemul analizei SWOT,la nivel de regiune NUTS 3 o reprezintă menținerea pe listele de interdicție a susținerii cu fonduri structural aunor culturi sau producții agricole. Astfel în programele operaționale sectoriale, pentru accesarea de fonduristructurale, in special in cel de competitivitate, nu se asigură și, mai mult, este blocată legătura pe canalul deproducție-distribuție, între produsele din culturile vegetale și producția de animale, pe de o parte și fabricareade produse agroalimentare si complementare, bazate pe aceste intrări. O analiză în lanț a sectoarelor agricolși a producției industriale corespunzătoare poate asigura o antrenare și a cestui sector și, în continuare, odezvoltare adecvată. În concluzie, deși sectorul este considerat important,acesta nu contribuie laconvergența bazată pe valoare adăugată (VAB/salariat).

2.2.1.2. Industria

Industria judeţului Timiş se caracterizată prin diversitate, dinamică şi atractivitate având un potenţial dedezvoltare ridicat pentru mediul de afaceri autohton şi străin. Atractivitatea industriei pentru investitorii străinieste demonstrată prin faptul că un sfert din rezultatele economiei judeţului provin de la firme din domeniulindustriei.6

Poziţionarea județului Timiș în sectorul industrie în Romania, în anul 2010, din perspectiva valorii adăugatebrute pe salariat (mii euro/ salariat) este pe locul 4 în regiunile NUTS 3 din România. În industriaprelucrătoare județul Timiş se regăsește, de asemenea pe locul 4 după Ilfov, Dâmbovița și Sălaj. La niveleuropean această poziționare este redată în tabelul următor.

Tabelul 2.22 - Valoarea adăugată brută pe salariat,mii euro/ salariat,poziţie comparativă, județul Timiş, 2010

Poz (NUTS 3) Caracteristică/Regiune/ Poziţie // Sector Industrie, din care Industrie prelucrătoare

6Industria cuprinde industria extractivă, industria prelucrătoare, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă ca ldă și aercondiționat (secțiunile: B, C, D și E, conform CAEN Rev.2). A se vedea si numerotarea sectoarelor din aceste sectiuni fo losite în AES. Potrivitstatisticii naționale, în lipsa altei definiri, producția industrială reprezintă valoarea produselor finite fabricate, livrate sau destinate livrării, asemifabricatelor livrate din producție proprie, a prelucrării materiilor prime și a materialelor clienților, a lucrărilor (serviciilor) cu caracter industrialprestate terților, producției imobilizate, precum și a diferenței de stoc de produse finite, semifabricate și producție neterminată.



Nivel maxim (în UE) 701.2 254.3Nivel minim 4.9 0.0Nivel median 57.8 53.3Nivel mediu 59.2 53.5Nr de regiuni NUTS 3 rămase în analiză 1202 1039

1117 Bucureşti 6.7 7.8Bucureşti- poziţia 1190 1016

1118 Ilfov 170.5 106.5Ilfov - poziţia 12 35

1127 Timiş 21.6 21.0Timiş- poziţia 1045 900

163 Rosenheim, Landkreis 57.8 55.6Rosenheim, Landkreis- poziţia 602 479

907 Csongrád 21.4 18.2Csongrád- poziţia 1047 932

Județul Timiş se clasează în penultima decilă (1045 din 1202 regiuni NUTS 3) la sectorul agregat industrie șipe locul 900 din 1016 regiuni la industria prelucrătoare (decila 9). Județul Timiș devansează regiuneaCsongrad cu câteva poziții în cele două clasamente și este semnificativ în urma regiunii Rosenheim,Landkreis din Germania (locurile 602 şi 679).

Industria din județul Timiș are ponderea de 37,2% din regiunea Vest în privinţa numărului mediu de salariațiîn anul 2011 (70697/190210). Poziționarea Regiunii Vest în cadrul Pieței unice, pornind de la acest indicator,ne ajută să ancorăm evoluția viitoare a economiei județului Timiș.În analiza folosirii forței de muncă la nivelregional pe activități industriale, la nivel de NUTS 2, în anul 2010, regiunea Vest avea 46,7% din gradul deocupare a forței de muncă, ca procent din sectorul de afaceri nefinanciare al regiunii.

RO11 Nord-Vest 40.2RO12 Centru 44.2RO21 Nord-Est 38.4RO22 Sud-Est 36.6RO31 Sud - Muntenia 45.2RO32 Bucureşti - Ilfov 18.1RO41 Sud-Vest Oltenia 41.9RO42 Vest 46.7

Sursa:Eurostat:online data code: sbs_r_nuts06_r2)

În prima parte a clasamentului de pe Piața Unică, între regiunile regăsite în situația de mai jos, pe poziția treise situează Regiunea Vest.

CZ05 Severovýchod 47.0CZ07 Střední Morava 46.7RO42 Vest 46.7RO31 Sud - Muntenia 45.2BG31 Severozapaden 44.8



HU21 Közép-Dunántúl 44.7CZ08 Moravskoslezsko 44.6SI01 Vzhodna Slovenija 44.3SK02 Západné Slovensko 44.3RO12 Centru 44.2CZ04 Severozápad 43.4BG32 Severen tsentralen 43.2DE14 Tübingen 43.1PL22 Śląskie 42.6CZ03 Jihozápad 42.3PL43 Lubuskie 42.2RO41 Sud-Vest Oltenia 41.9BG42 Yuzhen tsentralen 41.5PL32 Podkarpackie 41.5PL62 Warmińsko-Mazurskie 41.4

Sursa:Eurostat:online data code: sbs_r_nuts06_r2)

Regiunea Vest se situează în ultima cuartilă, fiind pe locul 3 al clasamentului. Distribuirea cuartilelor esteurmătoarea: nivelul minim 1,7/18,2/24,8(mediana)/33,1/47,0 nivelul maxim. Primele 4 regiuni din Romania seregăsesc în primele 20 poziţii din clasament, țara noastră fiind depășită ca număr de regiuni numai deRepublica Cehă, cu 5 regiuni.

Ultimele poziții sunt ocupate de următoarele regiuni:

SE11 Stockholm 11.8NL33 Zuid-Holland 11.3EL43 Kriti 11.1PT17 Lisboa 10.9ES30 Comunidad de Madrid 10.4PT30 Região Autónoma da Madeira 10.4NL32 Noord-Holland 9.9NL31 Utrecht 9.4FR83 Corse 9.1

BE10 Région de Bruxelles-Capitale / BrusselsHoofdstedelijk Gewest 8.9

ES53 Illes Balears 8.9NO01 Oslo og Akershus 8.7EL41 Voreio Aigaio 8.5UKI2 Outer London 7.9ES70 Canarias 7.4PT15 Algarve 7.3EL22 Ionia Nisia 4.3EL42 Notio Aigaio 4.1UKI1 Inner London 3.0ES64 Ciudad Autónoma de Melilla 1.7



Această analiză de pe piaţa comunitară ne indică o orientare a economiei naționale spre sectoareleindustriale.7

Întreprinderile industriale care au sediul în judeţ au realizat o cifră de afaceri ce reprezintă 27.27% din cifrade afaceri totală în anul 2006. În anul 2011 cifra de afaceri realizată de întreprinderile industriale reprezintă25% din cifra de afaceri totală a judeţului.Industria extractivă este puţin dezvoltată, contribuţia acestei ramuri la realizarea cifrei de afaceri în 2006 afost de 0,8%, dar a crescut în 2011 la 2.45%.Producţia şi furnizarea energiei electrice, captarea, tratarea şi distribuţia apei de asemenea contribuie înproporţie redusă la realizarea cifrei de afaceri, respectiv cu 1,9%, şi a scăzut la 0.7% în 2011.

LINK Tabelul 2.23a Cifra de afaceri realizată de firmele din sectoarele industriale, situaţie comparativă,județul Timiș, 2006 şi 2011Principala ramură a industriei a rămas industria prelucrătoare, dar contribuţia acesteia la realizarea cifrei deafaceri din industria judeţului a scăzut de la 97.3% în 2006 la 96.8% în 2011.

Graficul 2.35. Modificări în structura sectorului industrial,județul Timiș, 2006-2011

7O direcție mai clară a oriențării dezvolt ării economice a județului Timiș și/sau regiunii Vest se poate face în funcție decompetitivitatea sectoarelor industrial pe Piața Unică și în funcție de nivelul valorii adăugate, precum și al modului cum po t fisusținute sectoarele economice prin (volumul de) investiții (pe angajat).

0 200000 400000 600000 800000

INDUSTRIA EXTRACTIVA

INDUSTRIA ALIMENTARA SI A BAUTURILOR

FABRICAREA PRODUSELOR DIN TUTUN

FABRICAREA PRODUSELOR TEXTILE

FABRICAREA ARTICOLELOR DE IMBRACAMINTE

TABACIREA SI FINISAREA PIEILOR; FABRICAREA…

INDUSTRIA PRELUCRARII LEMNULUI

FABRICAREA CELULOZEI, HARTIEI SI A PRODUSELOR

EDITURI, POLIGRAFIE SI REPRODUCEREA PE SUPORTI

FABRICAREA SUBSTANTELOR SI A PRODUSELOR CHIMICE

FABRICAREA PRODUSELOR DIN CAUCIUC SI MASE…

FABRICAREA ALTOR PRODUSE DIN MINERALE…

INDUSTRIA METALURGICA

INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR METALICE SI A…

INDUSTRIA DE MASINI SI ECHIPAMENTE

INDUSTRIA DE MIJLOACE ALE TEHNICII DE CALCUL

INDUSTRIA DE MASINI SI APARATE ELECTRICE

INDUSTRIA DE ECHIPAMENTE PENTRU RADIO,…

INDUSTRIA DE APARATURA SI INSTRUMENTE MEDICALE

INDUSTRIA MIJLOACELOR DE TRANSPORT RUTIER

INDUSTRIA ALTOR MIJLOACE DE TRANSPORT N.C.A.

PRODUCTIA DE MOBILIER SI ALTE ACTIVITATI INDUSRIALE

RECUPERAREA DESEURILOR SI RESTURILOR DE…

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI…

CAPTAREA, TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI

2011

2006



Sectoarele industriale care au înregistrat creşteri importante în perioada 2006-2011 sunt cel al mijloacelor detransport rutier (a cărei cifră de afaceri s-a mărit de peste 18 ori!), al recuperării deşeurilor (o creştere de 3ori faţă de 2006), al construcţiilor metalice şi a produselor din metal (o creştere cu 47,3%), sectorul alimentarşi al băuturilor (o creştere cu 21,8% faţă de 2006).În tabelul de mai jos se prezintă comparativ ponderea ramurilor industriei de prelucrare, la realizarea cifreide afaceri a industriei prelucrătoare a judeţului şi, respectiv, a întregii economii judeţene.

LINK Tabelul 2.23b Ponderea sectoarelor industriei prelucrătoare în industria judeţului Timiş - comparativ2006-2011.În ansamblu se observă scăderea ponderii industriei prelucrătoare în cifra de afaceri totală a judeţului, de la27.6% în 2006 la 23.55% în 2011 – o scădere cu 4.05%.



Sursa: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş (date prelucrate)

Graficul 2.36. Pondereaunor sectoare ale industriei prelucrătoarela realizarea cifrei de afaceridin industrie, judeţul Timiș, % din total, 2006 și 2011

0 5 10

Industria alimentară, a băuturilor şi tutunului

Fabricare produse textile, marochinarie, piele

Fabricare hartie, edituri, tiparire

Fabricare substante chimice, cauciuc, alte mineralenemet

Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice

Industrie masini, echipamente, tehnica de calcul

Industria mijl. de transport

Mobilier si prelucrare lemn

Recuperare deseuri

2011 2006



Graficul 2.37. Ponderea diverselor ramuri industriale la cifra de afaceri a industrieiprelucrătoare din judeţ, 2006 și 2011 (%)

S-au produs modificări şi în structura internă a sectorului industriei prelucrătoare: industria mijloacelor detransport rutier a devenit predominantă (odată cu dezvoltarea clusterelor automotive în judeţ); a scăzutramura prelucrării produselor textile şi de piele, industria alimentară şi a băuturilor. S-a dezvoltat deasemenea prelucrarea produselor din lemn şi, mai ales, realizarea produselor de mobilier. De remarcatdezvoltarea industriei de recuperare a deşeurilor. Trebuie remarcată de asemenea scăderea producţiei desubstanţe chimice.Topul angajatorilor din sectorul industriei după numărul de salariaţi în anul 2011 este redat in situațiaurmătoare:

OTTIMA PAN SRL – Municipiul TimișoaraDAR DRAXLMAIER AUTOMOTIVE SRL - Municipiul TimișoaraSUMIDA ROMANIA SRL – Oraș JimboliaHELLA ROMANIA SRL - GhirodaRILUG SRL - Municipiul LugojRO ALTO GRADIMENTO SRL - Municipiul TimișoaraMODA-TIM SA - GirocHMKFLEISCHVERARBEITUNG DRL – Municipiul TimișoaraSHOES GROUP 2000 SRL -GirocINDUSTRIA DE INCALTAMINTE SOARA BUZIAS SRL – Oras Buziaș

Concluzii:Industria județului Timis este situată ca nivel de performanță inaintea celei a municipiului București sisemnificativ in urma industriei sectorului agricol Ilfov. Experiența si productivitatea actuală poate asigura,potrivit unei strategii de specializare inteligentă o stimulare pentru a realiza creșterea specifică zonelor cuproducție industrială (Foray, 2012), așa cum se vor identifica mai in detaliu cerințele la subcapitolul 2.3.Potrivit Raportului de competitivitate din 2013 al UEsi a evoluțiilor din ultima perioadă conform informațiilordin AES prezentă, potrivit noilor reașezări structurale după 1990, se pot identifica sectoare industriale pe maimulte niveluri de necesitate a producției - prioritare, pentru export și pentru consumul intern, inclusiv eficiențăridicată și mediu superioară, potrivit clasificării din UE-28 pe niveluri de performanță.

13,72

20,7

7,35

24,95

9,98

15,35

1,624,82

1,15

13,26 16,35

4,85

13,6 12,69,31

17,86

9,19

2,98

0

5

10

15

20

25

30

2006

2011



2.2.1.3. ConstrucţiiPoziţionarea județului Timiș în sectorul construcții în Romania, în anul 2010, din perspect iva valorii adăugatebrute pe salariat, este pe locul 19 în România. La nivel european această poziționare este redată în situațiaurmătoare:

Poz (NUTS 3) Caracteristică/Regiune/ Poziţie / Sector Construcţii (8)

Nivel maxim (în UE) 448.2Nivel minim 1.7Nivel median 39.5Nivel mediu 39.4Nr de regiuni NUTS 3 rămase în analiză 1202

1117 Bucureşti 1.7Bucureşti- poziţia 1202

1118 Ilfov 448.2Ilfov - poziţia 1

1127 Timiş 12.8Timiş- poziţia 1124

163 Rosenheim, Landkreis 42.6Rosenheim, Landkreis- poziţia 499

907 Csongrád 12.8Csongrád- poziţia 1122

Județul Timiş se clasează în ultima decilă (1124/1202), pe poziția 1124, fiind devansat ușor de regiuneaCsongrad (ultima decilă) și semnificativ de regiunea Rosenheim, Landkreis din Germania (locul 499, decila5).

În perioada 1997-2008, evoluția numărului de firme în construcții este redată în tabelul de mai jos:

Tabelul 2.24 - Numărului de firme în construcții România, Regiunea Vestşi judeţul Timiş, 1997-2008

AnulGrupa de

mărime (nrsalariați)

TOTAL RegiuneaVEST Timiş %

Regiune/Romania%

Timiş/Regiune

1997 total 9470 833 371 8.8% 44.5%1997 0--9 5873 527 230 9.0% 43.6%1997 10--50 2234 203 96 9.1% 47.3%1997 51--249 1025 74 38 7.2% 51.4%1997 peste 250 338 29 7 8.6% 24.1%2000 total 12021 1094 473 9.1% 43.2%2000 0 8015 716 311 8.9% 43.4%2000 11 2714 253 105 9.3% 41.5%

-continuare tabel-

Anul Grupa demărime (nr TOTAL Regiunea

VEST Timiş %Regiune/Romania

%Timiş/Regiune



salariați)2000 50 1078 100 49 9.3% 49.0%2000 peste 251 214 25 8 11.7% 32.0%2008 total 50683 4948 2385 9.8% 48.2%2008 0 42314 4141 1999 9.8% 48.3%2008 11 6625 634 304 9.6% 47.9%2008 50 1550 154 71 9.9% 46.1%2008 peste 251 194 19 11 9.8% 57.9%

Se observă o îmbunătățire a poziției județului în cadrul regiunii, în paralel cu o îmbunătățire a poziției regiuniiîn cadrul economiei naționale.În analiza folosirii forței de muncă la nivel regional în activitatea de construcții, la nivel de NUTS 2, în anul2010 regiunea Vest avea 9,5% din gradul de ocupare a forței de muncă, ca procent din sectorul de afacerinefinanciare al regiunii.

RO11 Nord-Vest 11.6RO12 Centru 10.0RO21 Nord-Est 12.2RO22 Sud-Est 10.9RO31 Sud - Muntenia 10.8RO32 Bucureşti - Ilfov 10.3RO41 Sud-Vest Oltenia 12.1RO42 Vest 9.5

În paralel poate fi observată situația din UE-27:

FR83 Corse 24.5FR93 Guyane 21.5ES43 Extremadura 21.0PT20 Região Autónoma dos Açores 20.7FR81 Languedoc-Roussillon 20.4ES64 Ciudad Autónoma de Melilla 20.3ES42 Castilla-La Mancha 19.1FR61 Aquitaine 18.0ITC2 Valle d'Aosta/Vallée d'Aoste 18.0ITF2 Molise 17.9PT30 Região Autónoma da Madeira 17.9FR53 Poitou-Charentes 17.6NO02 Hedmark og Oppland 17.5FR24 Centre 17.1FR23 Haute-Normandie 17.0FR72 Auvergne 17.0LU00 Luxembourg 17.0ES13 Cantabria 16.8ES53 Illes Balears 16.7FR25 Basse-Normandie 16.6



Regiunea Vest se situează în a doua cuartilă. Distribuirea cuartilelor este următoarea: nivelul minim3,7/8,8/10,8(mediana)/13,7/24,5 nivelul maxim. Cele 8 regiuni din Romania se regăsesc în jurul pozițieimediane din clasament.Sectorul construcții din județul Timiș are nivelul de 31,9% din regiunea Vest referitor la caracteristica numărmediu scriptic (Numărul mediu de persoane ocupate, conform DRS Timiş– numărul total de personal(salariat şi nesalariat) care a lucrat în întreprindere în cursul perioadei de referinţă, inclusiv personaluldetaşat (care lucrează în afara întreprinderii), remunerat de întreprindere).Ultimele poziții sunt ocupate de următoarele regiuni:

DE13 Freiburg 1 6.2DE91 Braunschweig 1 6.1DEF0 Schleswig-Holstein 1 6.1

UKF2 Leicestershire, Rutland andNorthamptonshire 1 6.1

DE30 Berlin 1 6.0FR10 Île de France 1 5.9DEA5 Arnsberg 1 5.6DE11 Stuttgart 1 5.5DEA4 Detmold 1 5.5DE12 Karlsruhe 1 5.4IE02 Southern and Eastern 1 5.4DE21 Oberbayern 1 5.2DEA1 Düsseldorf 1 5.1DE25 Mittelfranken 1 4.9DE71 Darmstadt 1 4.6DEA2 Köln 1 4.0IE01 Border, Midland and Western 1 4.0DE50 Bremen 1 3.9UKI1 Inner London 1 3.8DE60 Hamburg 1 3.7

Această clasificare ne relevă că sectorul construcții ocupă poziții intermediare în cadrul regiunilor NUTS 2din România.Comparat la nivel european, sectorul construcții din țara noastră are un nivel de performanță, caproductivitate a muncii, măsurată prin raportarea valorii adăugate brute la numărul de salariați, în anul 2010,de aproape 31,6%, cu o tendință de scădere ușoară la firmele mari:

Tabelul 2.25 - Productivitatea muncii în sectorul construcţii în UE-27, 2010

UE 27 Belgia Rep. Ceha Danemarca Romania % Romania/UE27

Total 36.9 47.0 16.6 55.1 11.7 31.6%0--9 30.5 37.4 10.9 48.8 10.7 35.1%10--19 36.1 47.9 13.6 53.2 8.5 23.6%20--49 38.5 51.6 17.2 55.0 9.2 24.0%50--249 41.8 59.2 22.7 61.4 12.3 29.4%Peste 250 54.5 71.5 34.8 69.7 15.7 28.8%



Dinamica sectorului construcţii a urmat tendinţa generală din economie: o creştere continuă până în anul2008, urmată de o scădere bruscă în perioada 2009-2010 şi o creştere uşoară în 2011.

Firmele cu activitate în construcţii au realizat o cifră de afaceri care reprezintă 11% din cifra de afaceri aîntreprinderilor active în judeţul Timiş, în anul 2011 (o scădere a ponderii cu 2% faţă de 2006).

Graficul 2.38a Dinamica cifrei de afaceri in sectorul construcţiilor,județul Timiș, 2004-2011

Circa 3000 de unităţi economice din judeţul Timiş au ca obiect de activitate construcţiile, în cadrul cărorasunt angajaţi 13.412 salariaţi în anul 2011, număr în scădere cu cca. 26 procente comparativ cu anul 2006.De remarcat că, deşi cifra de afaceri în sectorul construcţii a crescut cu 5% în 2011 faţă de 2006, numărul desalariaţi din acest sector a scăzut cu 26%.

Cei mai mari angajatori în domeniul construcţiilor în 2011 sunt firmele BANAT CONSTRUCTION COMPANYS.R.L., DRUMURI MUNICIPALE TIMIŞOARA S.A. şi ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC S.A. dinmunicipiul Timişoara.

Domeniul construcţiilor participă la formarea rezultatelor economiei judeţului Timiş într-o proporţie de 10,6 %şi are o dinamică uşoară în anul 2011, raportat la 2006, de aproape 4%: municipiul Timişoara,Dumbrăviţa,municipiul Lugoj, Şag, Giroc, Buziaş, Ghiroda, Sannicolau Mare,MoşniţaNouă,Birda,Gătaia,Giarmata şiSăcălaz.Sedistingcu o dinamică pozitivă şi valori mari decreştere între aceste localităţi Dumbrăviţa (350,4%)şi oraşul Buziaş (240,1%).

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011




Graficul 2.38b Modificarea ponderii sectorului construcţii în economiajudeţului Timiş, 2006-2011

În anul 2006 au fost eliberate 1.889 autorizaţii de construcţie în judeţul Timiş. În anul 2011 au fost eliberate2.014 autorizaţii de construcţie în judeţ cu 6.6% mai multe decât în 2006. Mai jos este prezentat un graficcomparativ privind numărul de autorizaţii de construcţii eliberate în judeţele Regiunii Vest. Se poate observacă în judeţul Timiş au fost eliberate60.4% din totalul autorizaţiilor de construcţie din anul 2011.


Graficul 2.39. Numărul de autorizaţii de construcţie eliberate înjudeţele Regiunii Vest, 2011

O perspectivă a evoluției costurilor în construcții, în perioada ianuarie 2005 - septembrie 2013, ne oferă oimagine a efortului de a face o investiție în domeniul gospodăriilor populației sau în sectorul economie sau înalte activități publice sau private.

0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

2006 20112006 2011

0

500

1000

1500

2000

2500

ARAD CARAS-SEVERIN HUNEDOARA TIMIS



Tabelul 2.26 - Indici de cost în construcţii, pe tipuri de clădiri şi lucrări de reparații,luna decembrie 2006-2012, România, 2010=100%

ian2005 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 sep

2013

Total 63,9 70,4 79,5 82,3 94,7 97,1 101,9 111,6 114,6 112,2Construcţii noi 63,6 70,2 80,4 82,5 95 97,5 101,4 111,7 113,3 112,1

Reparaţiicapitale 63,5 70 76,9 80,4 94,1 97 101,1 112,4 114,4 111,3

Reparațiicurente 64,9 71,2 78,7 83 94,4 96,3 103,4 110,8 118,1 112,9

Clădirirezidențiale 64,8 70,7 81,1 86,6 95 97,3 101,4 111,9 114,4 111,2

Clădirinerezidențiale 62,3 69,4 78 81 94,4 97,2 101,9 112,5 115,1 112,5

Construcțiiinginerești 64,3 70,8 79,6 81,2 94,7 97 102 111,1 114,4 112,2

Clădiri 63,5 70 79,5 83,7 94,7 97,2 101,7 112,3 114,9 112,1TOTAL COSTMATERIALE 68,4 70,1 80,2 80,4 84,5 95,7 101,8 117,9 120,6 113,1

În privința investițiilor nete, regiunea Vest este pe locul 7 în România, devansând numai Regiunea Sud VestOltenia. Regiunea are cea mai accentuată scădere în perioadă, de la 937 la 376 milioane lei în perioada2008-2011.

Regiunea 2008 2009 2010 2011TOTAL 12076 9489 9283 12611

Regiunea NORD-VEST 973 983 347 792Regiunea CENTRU 819 666 264 427

Regiunea NORD-EST 667 689 355 703Regiunea SUD-EST 658 798 392 501

Regiunea SUD-MUNTENIA 725 447 363 463Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 6936 4713 7011 9048Regiunea SUD-VEST OLTENIA 361 358 217 301

Regiunea VEST 937 835 334 376



Concluzii:

Sectorul construcții este in dinamică în perioada 2000-2011, iar județul ocupă poziția 18 la nivel național.Avantajul pozițional al acestui sector în regiunea NUTS 3 Timiș, în cadrul economiei naționale, constă înperioada mai lungă de activitate pe durata unui an, datorită temperaturilor medii mai ridicate in sezonul rece,și în amplasarea în zona devest, care asigură costuri de transport mai reduse în relațiile transfrontaliere. Unalt avantaj este potențialul de dezvoltare ridicat in construirea de noi clădiri cu consum zero de energie sauaproape zero de energie, conform reglementărilor europene și naţionale în domeniu (Directivei 2010/31/EU,cu modificările ulterioare). Consumul de energie in clădiri, de aproape 40% din total, asigură de asemenea onișă importantă în izolarea clădirilor existente, în asigurarea unor sisteme inteligente de gestionare aenergiei, în general în reproiectarea sub aspectul consumurilor de energie a tuturor clădirilor, in special ablocurilor de locuințe.

2.2.1.4. Comerţul și serviciile

Comerţul și serviciile cuprind următoarele sectoare grupate în 3 sectoare/activități agregate: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; Transport și

depozitare; Hoteluri și restaurante; Informații și comunicații (9-12, cf numerotare în AES); Intermedieri financiare și asigurări ; Tranzacții imobiliare; Activităţi profesionale. ştiinţifice şi

tehnice;Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (13-16); Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; Învățământ; Sănătate și

asistență socială; Activități de spectacole, culturale și recreative; Alte activităţi (17 -21).

Sectorul agregat comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor,transportul și depozitarea, sectorul de hoteluri și restaurante, precum și cel de informații și comunicații dinjudeţul Timiș, analizat din perspectiva valorii adăugate brute pe persoană angajată în anul 2010, sepoziționează pe locul 1022 din 1106 regiuni similare care au raportat date (ultima cuartilă/sfert).

Tabelul 2.27 - Analiza comparativă pe Piața Unică a serviciilor din județul Timiș,2010, valoare adăugată brută (mii euro) și poziţie clasament

Caracteristică/Regiune/ Poziţie // Sector 9-12, din care 9-11 Informații șiComunicații (12)

Nivel maxim (în UE) 261.4 213.9 1815.2Nivel minim 2.4 2.3 3.3Nivel median 33.5 32.8 62.2Nivel mediu 35.8 34.4 72.7Nr de regiuni NUTS 3 rămase în analiză 1106 531 516Bucureşti 2.4 2.3 3.3Bucureşti- poziţia 1106 531 516Ilfov 131.2 79.2 1815.2Ilfov - poziţia 2 8 1

Timiş 13.6 11.3 36.7Timiş- poziţia 1022 465 393

Rosenheim, Landkreis 31.1

Rosenheim, Landkreis- poziţia 642

Csongrád 13.4 12.1 33.8Csongrád- poziţia 1025 454 409

Notă: Sectoarele 9-12 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; Transport și depozitare;Hoteluri și restaurante; Informații și comunicații; Sectorul 12 este Informații și comunicații.



Nivelurile maxime, minime, mediana şi media acestui sector agregat pe piața unică europeană sunt, față denivelul general, de 99,6%, 50,7%, 69,2% şi respectiv 78,8%. Numărul de regiuni NUTS 3 analizate suntcomparabile: 1106 (sectorul agregat) față de 1209 (total economie).Pentru comparație, Bucuresti este pe ultimul loc, iar sectorul agricol Ilfov pe locul 2. Unele facilități, inclusivcosturile de localizare priopriu-zise, au facilitat amplasarea serviciilor în această regiune și a stimulat omigrare a firmelor dinspre capitala României. Regiunile Rosenheim, Landkreis din Germania ocupă locul 642și Csongrád din Ungaria locul 1025.

Dacă se analizează sectorul agregat fără cel de informații și comunicații, situația este următoarea: nivelurilemaxime, minime, mediana şi media acestui sector pe piața unică europeană sunt în creștere semnificativă.Numărul de regiuni NUTS 3 analizate, din lipsa datelor sau pentru respectarea criteriilor de confidențialitate,sunt 531 (sectorul analizat) față de 1106(sectorul agregat). În esență, situația pareschim bată datoritămodificării sistemului referențial: sunt reduse sub jumătate numărul regiunilor. În sistemul de calcul almedianei situația nu este însă schimbată.

Analiza valorii adăugate brute din anul 2010 pe sectorul agregat ne arată că 75% este sectorul analizat, iar25% este deținut de sectorul IT. În anul 2010 VAB a fost de 953 milioane euro, din care cea din sectorul ITde 235 mil euro. Pe cealaltă caracteristică, forța demuncă, din cei 70.000 angajaţi în sectorul agregat, 6,4 miipersoane au fost anagajate în sectorul IT. O analiză în continuare mai detaliată pe cele două caracteristici,exprimate în mărimi absolute, valoare adăugată și pe forță de muncă (număr de persoane angajate) poatereleva aspecte noi.

2.2.1.4 a Comerţul cu ridicata și cu amănuntul

Judeţul Timiş reprezintă un pol comercial al României, în contextul proximităţii geografice a porţii vestice deintrare în ţară a mărfurilor comerciale. Numărul şi densitatea societăţilor comerciale de profil, suprafaţaafectată comerţului şi diversitatea produselor desfăcute, asigură desfăşurarea unui comerţ civilizat şicompetitiv atât pentru locuitorii judeţului, cât şi pentru persoanele aflate în tranzit. La sfârşitul anului 2006,activităţile de comerţ realizau 31.52% din economia judeţului, iar la finalul anului 2011 – 38%.


Graficul 2.40 Evoluţia cifrei de afaceri a sectoarelor comerciale, judeţul Timiș,2004-2011

02000000400000060000008000000

10000000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Comert cu amanuntul cu exceptia autovehiculelor si motocicletelorComert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motocicleteComert cu ridicata si am, intretinere si rep autoveh si motociclete



Se poate observa creşterea masivă a comerţului cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şimotociclete), care a dus la creşterea (per ansamblu) a cifrei de afaceri a acestei ramuri economice şi aponderii sale în cadrul economiei judeţene.Topul angajatorilor din sectorul comercialpentru anul 2011 esteredat în situaţia următoare:


Distribuţia în teritoriu a rezultatelor din comerţ evidenţiază o concentrare a cifrei de afaceri în special cătremediul urban şi zona de influenţă urbană a localităţilorTimişoara, Lugoj, Giroc, Dumbrăviţa, Ghiroda,Gătaia, Orţişoara, Jimbolia, Săcălaz, Sannicolau Mare. În aceste U.A.T.-uri predomină tipul de comerţ curidicata (vezi cartograma – Distribuţia şi dinamica cifrei de afaceri din comerţ, 2011).

În tabelul de mai jos, privind topul firmelor din judeţ din activităţile comerciale, se poate observa atracţiacapitalului către zona reşedinţei de judeţ. De altfel, în municipiul Timişoara, aproape40% din cifra deafaceri este generată de activităţile comerciale.

În zona de vest, sud şi est a judeţului se întâlnesc cele mai slabe valori ale rezultatelor din activităţilecomerciale,aici fiind predominante activităţile de comerţ cu amănuntul.Topul firmelor cu cea mai mare cifrăde afaceri din anul 2011, din domeniul comerţului este redat în situatia urmatoare:


Valoarea exportului judeţului Timiş, la finele anului 2006, din care o pondere de peste 60% revine comerțuluiintraeuropean, a fost de 2.025.732 mii euro; faţă de anul 2004, valoarea exporturilor a crescut cu 19.9%.Valoarea exportului la finalul anului 2011 a fost de 3.776.092 mii euro; faţă de anul 2006 exporturile aucrescut cu 86.4%.



Valoarea importului de mărfuri în 2006 a fost de 2.209.780 mii euro; faţă de anul 2004 valoarea importurilora crescut cu 23.1%. Valoarea importurilor a fost în 2011 de 3.368.182 mii euro; faţă de 2006 importurile aucrescut cu 52.42%.

2.2.1.4b. Serviciile

Peste 250 de unităţi economice din judeţul Timiş au ca obiect de activitate domeniul serviciilor, acesteacaracterizându-se prin diversitate, de la servicii de transport şi turism până la cele ce implică forţă de muncăînalt calificată, cum sunt serviciile de informaţii şi comunicaţii, serviciile financiare şi cele profesionale. Celemai multe firme prestatoare de servicii sunt în judeţul Timiş cele din domeniul turismului, urmate de serviciilepentru transport.

Poziţionarea județului Timiș în sectorul de servicii din UE, în anul 2010, din perspectiva valorii adăugatebrute pe salariat, este în ultimele trei decile, cu excepția sectorului tranzacţii imobiliare, unde ocupă locul 167din 474 regiuni, participante la clasificare. La nivel european, poziționările diverse, inclusiv poziţia celor douăregiuni infrățite, sunt redate în tabelul următor.

Tabelul 2.28 - Valoarea adăugată brută pe salariat, sectorul servicii,poziţiile înclasament ale diferitelor regiuni şi ajudeţuluiTimiş, 2010

Caracteristică/Regiune/Poziţie // Sector 12 13-16 13 14 15-16 17-21 17 20-21

Nivel maxim (în UE) 1815.2 550.1 3623.0 10104.5 316.0 223.6 180.2 517.2Nivel minim 3.3 3.9 0.5 16.2 3.4 0.6 0.6 0.7Nivel median 62.2 82.9 67.1 466.3 32.8 38.2 35.8 24.0Nivel mediu 72.7 84.3 85.7 683.5 35.7 35.9 35.4 26.1Nr de regiuni NUTS 3rămase în analiză 516 1106 527 474 531 1202 627 531Bucuresti 3.3 3.9 0.5 16.2 3.4 0.6 0.6 0.7Bucuresti- poziţia 516 1106 527 474 531 1202 627 531Ilfov 1815.2 550.1 3623.0 737.5 316.0 223.6 180.2 517.2Ilfov - poziţia 1 1 1 129 1 1 1 1Timiş 36.7 55.0 14.1 605.5 14.1 13.5 13.3 14.2Timiş- poziţia 393 869 503 167 459 1097 545 402Rosenheim, Landkreis 138.6 38.2Rosenheim, Landkreis-poziţia 73 605Csongrád 33.8 45.6 31.3 123.5 28.5 13.9 14.1 12.7Csongrád- poziţia 409 933 418 439 303 1093 541 436



Explicația numerotării sectoarelor de servicii este redată în situaţia următoare:

12 Informații și comunicații

13-16 Intermedieri financiare și asigurări; Tranzacții imobiliare;Activităţi profesionale. ştiinţifice şitehnice;Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

13 Intermedieri financiare și asigurări14 Tranzacții imobiliare

15-16 Activităţi profesionale. ştiinţifice şi tehnice;Activităţi de servicii administrative şi activităţi deservicii suport

17-21 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; Învățământ; Sănătateși asistență socială; Activități de spectacole, culturale și recreative; Alte activităţi de servicii

17 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public20-21 Activități de spectacole, culturale și recreative; Alte activităţi de servicii

În anul 2011 circa 24% din salariaţii judeţuluiTimiş sunt ocupaţi în activităţi de servicii şi au o dinamicăascendentă de circa 34 procente.

Structura salariaţilor pe tipuri de servicii, după cum se poate observa în graficul de mai jos, evidenţiază ungrad de ocupare mai ridicat de 28,8 procente în serviciile socialeşi administrative.O pondere mai importantde salariaţi sunt atraşi către serviciile ştiinţifice, profesionale şi tehnice (18,19%), către serviciile pentruturism (16,26%) şi către serviciile de transport (15,33%).

Sursa:Prelucrări după baza de date furnizat deDirecţia Generală a Finanţelor Publice Timiş

Graficul 2.41 Structura salariaţilor pe tipuri de servicii, județul Timiș,2011



Salariaţii din servicii sunt concentraţi, ca şi cei din domeniul comerţului,în municipiul Timişoara şi localităţiledin jurul acestuia. Municipiul Timişoara atrage singur 78,8% din forţa de muncă salariată din servicii, iardinamica acestora în perioada analizată este definită printr-o creştere de 28,8%. De altfel, 80 din cele 99 deU.A.T. au o dinamică pozitivă a salariaţilor din servicii. Creşterea înregistrată se situează într-un interval cemerge de la 7% până la o multiplicare de 60 de ori a salariaţilor, cum este cazul localităţii Balint. Totuşi, înaceastă localitate numărul persoanelor salariate în domeniul serviciilor este de numai 61 de persoane.

Topul angajatorilor din activităţile de servicii cuprinde firme localizate exclusiv în municipiul Timişoaraşi oferădiverse servicii moderne, externalizate, ce apar mai mult ca o necessitate a ultimilor ani, de tipul celor:deplasarea forţei de muncă, call center,beauty center.Topul angajatorilor în sectorul servicii în anul 2011este redat în situația următoare:

IHMTOTAL CONSULTSRL Municipiul TimişoaraBOSCH COMMUNICATION CENTERS.R.L. Municipiul Timişoara

SOCIETATECOOPERATIVAIGIENA Municipiul TimişoaraHARTLTRANSROMÂNIA S.R.L. Municipiul TimişoaraC &MPACKINGS.R.L. Municipiul TimişoaraINFORM MEDIAS.R.L. Municipiul TimişoaraINTERNETMARKETING ON-LINES.R.L. Municipiul TimişoaraZENITSECURITYS.R.L. Municipiul TimişoaraMAGUS INTERNATIONALCOS.R.L. Municipiul TimişoaraTIR EXPRESSS.R.L. Municipiul Timişoara

Sursa– Prelucrări după baza de date furnizată de Direcţia Generală a Finanţelor PubliceTimiş

În ceea ce priveşte dinamica salariaţilor din activităţile de servicii, cele mai importante modificări pozitive(încadrându-se unui interval de creştere ce merge de la 5 ori către 60 de ori mai mulţi salariaţi în anul 2011raportat la anul 2006) se conturează în cadrul localităţilor Balint, Şandra, Lenauheim, Otelec, Variaş,Bucovăţ, Comloşu Mare,Valcani, Ghizela, Pesac, Ghilad, Racoviţa, Uivar, Jamu Mare, Biled, Buziaş şi Birda.

O dinamică negativă a salariaţilor din servicii o au localităţile Criciova,Mănăştiur, DudeştiiNoi, Lovrin,Margina, Niţchidorf, Saravale, Fibiş, Ghiroda, Pişchia, Tomnatic şi Dumbrăviţa. Intervalul în care scadenumărul salariaţilor din aceste localităţi este cuprins între 4,5 % şi100% în cazul localităților Criciova şiMănăştiur.Serviciile participă în rezultatele economiei judeţene într-o pondere de 21%la nivelul anului 2011 şiînregistrează comparative cu anul 2006 un plus de 93,2% al cifrei de afaceri.Structura serviciilor după cifra de afaceri pe care o generează în economie, evidenţiază un model diferit decel al ocupării în activităţile de servicii. Astfel, cel mai important aport la rezultatele produse în economierevine serviciilor de transport,ce contribuie cu aproape 34 %la formarea acestora. Pe al doilea palier, caimportanţă în cadrul serviciilor, se situează serviciile sociale şi administrative şi cele profesionale, ştiinţifice şitehnice. Aceste domenii de activitate au o pondere de 18,29% şi, respectiv 15,91% în totalul cifrei de afaceridin servicii.

Corelând datele referitoare la salariaţi cu cele referitoare la cifra de afaceri se remarcăun randament diferit altipurilor de servicii şi anume în cazul serviciilor sociale şi administrative, a serviciilor profesionale, ştiinţifice şitehnice valoarea adăugată a domeniului este scăzută. Pe de altă parte, în cazul serviciilor de intermedierifinanciare şi asigurări, servicii de informaţii şi comunicaţii, servicii pentru turism şi mai ales pentru serviciile



de transport,randamentul valorii adăugate este mai important.

Sursa: Prelucrări după baza de date a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş

Graficul 2.42 Structura serviciilor după cifra de afaceri, județul Timiș, 2011

Cele mai importante rezultate economice din domeniul serviciilor se concentrează la nivelul municipiuluiTimişoara şi localităţilor Giroc, municipiul Lugoj, Dumbrăviţa, Ghiroda, oraşul Sânnicolau Mare, RemeteaMare, Orţişoara, Sânandrei, Giarmata şi Biled. Aceste localităţi generează 93% din cifra de afaceri dindomeniul serviciilor. Cu excepţia localităţii Dumbrăviţa, unde are loc o uşoară scădere a cifrei de afaceri dinservicii (-9,6%), restul localităţilor se situează pe un trend pozitiv, cele mai multe dintre ele depăşind înanul2011 cu peste 100%rezultatele înregistrate în anul 2006.

Graficul 2.43 Dinamica cifrei de afaceri în sectorul terţiar(servicii), județul Timiș, 2004 -2011

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

Servicii

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011



Se poate observa creşterea activităţii în domeniul serviciilor în perioada 2004-2007, urmată de scădereabruscă a cifrei de afaceri realizate în acest sector în 2008, scădere care a continuat până în 2010; în 2011începe o revenire lentă a acestui sector.

Turismul cuprinde servicii hoteliere, campinguri, restaurante, baruri, cantine şi agenţii de voiaj. În anul 2006,cifra de afaceri realizată de întreprinderile din domeniu a fost de 304.531 lei, valoare ce reprezintă 2.12% dincifra de afaceri a întreprinderilor active în judeţul Timiş. În 2011, cifra de afaceri a crescut la 333.316 mii lei,dar ponderea sectorului a scăzut la 1.68% din cifra de afaceri a întreprinderilor active în judeţul Timiş. Înturism au fost angajaţi 6.154 de salariaţi în 2006 şi 6.137 salariaţi în 2011; numărul de salariaţi a scăzut din2006 în 2011 cu toate că cifra de afaceri a crescut.


Graficul 2.44. Dinamica cifrei de afaceri în sectorul turistic(hoteluri şi restaurante), judeţul Timiş, 2004-2011

Importanţa sectorului în economia judeţului s-a modificat în această perioadă, după cum se poate vedea îngraficul de mai jos.

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

350.000

400.000

450.000

Cifra de afaceri hoteluri si restaurante (mii lei)

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

Pondere in cifra de afaceri judet (%)

1,48

1,852,12

1,971,84

1,99 1,911,68

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011




Graficul 2.45. Dinamica ponderii cifrei de afaceri din sectorul turistic(hoteluri şi restaurante), judeţul Timiş, 2004-2011

Se poate observa că dinamica cifrei de afaceri din sectorul hoteluri şi restaurante nu este identică cudinamica ponderii cifrei de afaceri din acest sector în cifra de afaceri a judeţului. Aşa cum s-a arătat mai sus,importanţa acestui sector a scăzut în 2011 faţă de 2006.Cele mai importante firme care reprezintă acestdomeniu în judeţ sunt:SC CONTINENTAL SRL, SOCIETATEA COMERCIALĂ DE TRATAMENT BALNEARBUZIAŞ, CHICAGO-B SRL, etc.

Transporturile cuprind transporturile pe cale ferată, rutiere şi aeriene, de persoane şi mărfuri, transporturileprin conducte, precum şi manipularea şi depozitarea mărfurilor. În anul 2006, cifra de afaceri realizată deîntreprinderile din domeniu a fost de 688.286 mii lei, valoare ce reprezintă 4.12% din cifra de afaceri aîntreprinderilor active în judeţul Timiş. În anul 2011 cifra de afaceri a crescut 1.408.246 mii lei, reprezentând7.10% din cifra de afaceri a întreprinderilor active în judeţul Timiş. Pentru transporturi, cel mai bunan,începând cu anul 2004, a fost anul 2011. Ponderea acestui sector s-a dublat în perioada 2006-2011.

Serviciile de transport domină rezultatele economice comparative cu celelalte tipuri de servicii prezente înjudeţul Timiş, fapt evidenţiat şi de firmele aflate în topul acestei ramuri (vezi tabelul următor).Topul firmelordin servicii după cifra de afaceri, în anul 2011, este redat în situaţia următoare:

TIR EXPRESSS.R.L. Municipiul TimişoaraDBSCHENKER RAILROMÂNIASRL Municipiul TimişoaraHARTLTRANSROMÂNIA S.R.L. Municipiul TimişoaraFASULOESTEUROPALOGISTICAS.R.L. Municipiul TimişoaraAVITUMSRL RemeteaMareFARTUD S.R.L. OrţişoaraBLACKEIGHTS.R.L. Municipiul TimişoaraINTERLINERTRANSPORTS.R.L. Municipiul TimişoaraCAVANAROS.R.L. Municipiul Timişoara

Sursa: Prelucrări după baza de date furnizată de Direcţia Generalăa Finanţelor Publice Timiş

Serviciile de poştă şi telecomunicaţii au o pondere redusă în cifra totală de afaceri a judeţului pe anul2006 – 0.8%. Cifra de afaceri în acest sector a scăzut de la 119.469 mii lei în 2006 la 58.889 mii lei în 2011(o scădere cu mai mult de 50%), ponderea sectorului scăzând şi ea de la 0.8% în 2006 la 0.3%.Anii de vârfpentru acest sector au fost 2008 şi 2011.

Serviciile financiare şi profesionale, activităţi de asigurări, închirierile, informatica, alte activităţi deservicii, realizează o cifră de afaceri de 1.376.867( mii lei) în 2006, iar în 2011 cifra de afaceri a scăzut la1.008.672 (mii lei) – o scădere cu 26.75% în 2011 faţă de 2006. Cel mai bun an pentru acest sector a fost2007.

În domeniul activităţilor imobiliare, cifra de afaceri a societăţilor comerciale a crescut,fiind de 260.711 miilei în 2006 şi la 350.556 mii lei în 2011 ( o creştere cu 34.5% în 2011 faţă de 2006).



Graficul 2.46 Dinamica cifrei de afaceri în sectorul terţiar (servicii),județul Timiș,2004-2011, mii lei

Se poate observa că şi în sectorul serviciilor a existat o perioadă de creştere (2004-2007-2008), urmată de oscădere bruscă în perioada 2008-2009 şi o revenire pe creştere în 2010-2011. În anul 2011, cea maiimportantă cifră de afaceri în sectorul serviciilor se înregistrează pentru serviciile de postă şi telecomunicaţii.

Concluzii:Judeţul Timiş are o poziție strategică, fiind un pol comercial al României, în contextul proximităţii geograficea porţii vestice de intrare în ţară a mărfurilor comerciale. Structura și densitatea societăţilor de profil,suprafaţa afectată şi diversitatea produselor desfăcute, asigură desfăşurarea unui comerţ competitiv la nivelregional și național. În comparație cu nivelul firmelor străine, eficiența firmelor cu capital auto hton este mairedusă de 2,09 ori mai redusă la nivel național. Numărul mare de firme mici și mijlocii din comerț și aceastăeficiență relativ redusă pe piața intra-europeană va conduce in timp la o concentrare și o specializare in timpa acestor firme. Aceasta este tendința specifică unei economii care nu este puternic concurențială și nu estestabilizată dinamic. Scăderea numărului de salariați, prin reducerea generală a populației din România și dinzonă susține această tendință de concentrare.

In sectorul serviciilor are loc o reașezare a subsectoarelor pe principii de eficiență. Criza din 2008 a afectatsectorul imobiliar din județul Timiș. Alte servicii, precum cele de IT sau de transport în principal, au tendințade a se relansa.

2.2.2 Specializarea și concentrarea producției pe piața comunitară. Poziția județului Timiș

2.2.2.1 Specializarea și concentrarea producției și procesul de reindustrializare în Piața Unică

Potrivit datelor de mai sus, contextul în care se dezvoltă România și, implicit, regiunile NUTS 3componente,este următorul: a. o creștere a VAB în sectoare economice relativ conjuncturale –afaceri imobiliare, turism,alte servicii dependente de producţia de bunuri din industrie; b. identificarea în ultimul raport a uneivulnerabilități relative a sectorului industrie al UE, implicit al fiecărui proces economic industrial, în special în

0200000400000600000800000

100000012000001400000160000018000002000000

Transport Serviciifinanciare

Servicii deposta si

telecomunicatii

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011



Noile Țări Membre (NTM); c. scăderea constantă a ponderii VAB în sectorul industriei prelucrătoare; d.calculul transferului de valoare adăugată pentru a se măsura specializarea inteligentă, realizat prinprogramul FP7 al UE numai de către experţi din UE-15 din diverse institute de cercetare, finalizate princonstruirea unor baze de date WIOD, EU KLEMS 2003 de la Universitatea din Groningen,WIFO Austria.Aceste date completează alte baze de date ale OECD. Experții din NTM nu au participat la aceste proiecte șiiar acest transfer nu este finalizat printr-o schemă (Manoilescu,2012) potrivit procedurii de sprecailizareinteligentă in baza principiului avantajului comparativ. Astfel, în ultimul Raport de competitivitate, UniuneaEuropeană reia o problemă discutată în urmă cu peste 8 decenii de Mihail Manoilescu (1929/2012) privindindustrializarea sau varianta sa modernă de reindustrializare (Raport competitivitate, 2013). Legătura dintrereindustrializare, transferul de valoare adăugată și dezvoltarea economico-socială, în contextul uneispecializări inteligente rămâne, în lipsa unei scheme validate de transfer optim de valoare adăugată, este osarcină a fiecărei regiuni NUTS 3, care poate fi realizată însă numai prin cooperare intre factorii de decizie șide către specialiști (Ball, 2014).

Constatările privind necesitatea industrializării au loc pe fondul scăderii accentuate a valorii adăugate înindustrie, considerată motorul economiei nefinanciare europene, conform tabelului următor:

Tabelul 2.29 - Evoluția ponderii VAB, 2000-2008, țări membre și UE-27

Tara/Anul 2000(%) 2001 2007 2008 % 2008/2000

UE-27(1) : : 26.88 : 93.79%Belgia 25.5 25 20.5 19.8 77.65%Bulgaria : 18.4 20.8 17.9 102.79%Republica Cehia : 24.7 23.5 :Danemarca 34.7 33.7 31.8 31.8 91.64%Germania 31.8 31.4 28.5 26.9 84.59%Estonia 27.6 27.6 28.7 27.5 99.64%Irlanda 35.4 33.6 30.7 34.1 96.33%Grecia : : 29.8 :Spania 27.9 27.3 25.8 25 89.61%Franța 24.7 23.6 24.8 25.6 103.64%Italia 26.1 25.4 24.2 22.4 85.82%Cipru 32.4 32.6 35.2 33.6 103.70%Letonia 32.2 45.9 29.6 28 86.96%Lituania 23.2 22 22.7 16.6 71.55%Luxemburg 31.7 31.5 32 38 119.87%Ungaria 23.4 22.1 22.4 22.4 95.73%Malta 28.5 28.1 26.5 : 87.46%Olanda 26.8 25.9 23.1 21.7 80.97%Austria 36.1 34.7 32.6 30.5 84.49%Polonia 30.9 37.6 25.5 25.4 82.20%Portugalia 27.8 26.9 25.3 24.2 87.05%Romania(2) 31.2 29.5 23.6 : 75.64%Slovenia 26 25.9 29.6 28.8 110.77%Slovacia 19.8 23.1 18.4 15.8 79.80%Finlanda 32 32.6 28 27.2 85.00%Suedia 30.3 28.4 29.3 27.4 90.43%Regatul Unit al MB 33.8 33.5 33 31.7 93.79%

Nota (1) Intre 2003-2007(2) Intre 2000-2007 Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tin00005



Scăderea ponderii valorii adăugate în industria europeană a ridicat și ridică probleme importante în fațafactorilor decidenți din Uniunea Europeană. Fără sectorul industrie, cu subsectorul său cel mai importantindustria prelucrătoare, considerat în SUA motorul economic, economia UE nu poate realiza obiectiveleOrizont 2020, și cele ale Strategiei Lisabona 2000/2005, din care la unele s-a renunțat - obiectivul 2010 caUE sa devina cea mai performantă economie la nivel mondial este exemplul principal –, sau au fostreformulate, iar altele au fost preluate în noile strategii europene.

Scopul analizei reindustrializării se face şiîn contextul evoluției acestei ramuri în România și în regiuneaVest, în scopul alegerii unor sectoare industriale competitive, conform cerințelor stabilite prin StrategiaOrizont 2020 de specializare inteligentă.

În România, comparativ cu alte 3 state, și în regiunea Vest, comparativ cu regiunea Del-Alfold, pondereasectoarelor în industria prelucrătoare este redata în tabelul următor.

Tabelul 2.30 - Ponderea sectoarelor în industrie prelucrătoare, după numărul de angajați, 2010,Romania, Regiunile Vest şi Del-Alfold (Ungaria) şi alte 3 țări

Sector/ regiune Belgia Bulgaria Germania Ungaria Dél-Alföld

Romania Vest

Manufacturing 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0Manufacture of food products 16.0 16.4 8.6 13.5 26.1 14.1 9.2Manufacture of beverages 1.8 2.9 1.1 2.1 3.1 2.0 0.8Manufacture of tobacco products 0.3 0.9 0.2 0.2 0.0 0.1 0.0Manufacture of textiles 4.2 2.4 1.1 1.4 1.8 2.7 3.0Manufacture of wearing apparel 0.9 19.6 0.6 4.0 6.2 13.7 8.8Manufacture of leather andrelated products 0.2 3.2 0.3 1.6 1.6 5.1 7.4Manufacture of wood and ofproducts of wood and cork,except furniture; manufacture ofarticles of straw and plaitingmaterials 2.3 2.9 1.4 2.8 3.2 4.9 3.5Manufacture of paper and paperproducts 2.3 1.7 2.4 1.7 1.9 1.1 0.4Printing and reproduction ofrecorded media 3.7 1.9 1.9 2.5 2.2 1.6 0.6Manufacture of coke and refinedpetroleum products 0.8 0.6 0.3 1.0 1.2 0.6 0.0Manufacture of chemicals andchemical products 8.2 2.6 5.5 2.0 1.3 2.6 0.9Manufacture of basicpharmaceutical products andpharmaceutical preparations 4.4 1.4 1.8 2.2 0.2 0.8 0.1Manufacture of rubber andplastic products 4.6 4.5 6.3 6.4 7.1 4.0 4.2Manufacture of other non-metallic mineral products 5.7 4.5 3.3 3.8 4.8 3.7 2.8Manufacture of basic metals 5.7 2.4 4.3 2.5 1.2 3.4 1.8



-continuare tabel-

Sector/ regiune Belgia Bulgaria Germania Ungaria Dél-Alföld

Romania Vest

Manufacture of fabricated metalproducts, except machinery andequipment 11.6 10.0 10.6 9.6 9.2 7.4 5.3Manufacture of computer,electronic and optical products 2.9 1.6 4.7 9.1 1.2 2.2 5.5Manufacture of electricalequipment 3.8 3.5 6.7 5.9 6.6 3.2 5.0Manufacture of machinery andequipment n.e.c. 6.9 5.4 16.4 7.8 6.1 4.6 3.5Manufacture of motor vehicles,trailers and semi-trailers 6.5 1.9 12.6 10.0 5.2 10.2 27.5Manufacture of other transportequipment 1.2 1.0 1.9 0.7 0.6 2.7 2.4Manufacture of furniture 2.7 4.2 1.9 2.6 3.4 5.3 4.1Other manufacturing 1.6 1.5 2.5 2.9 2.4 1.2 2.0Repair and installation ofmachinery and equipment 1.9 3.2 3.7 3.6 3.5 2.6 1.2

În regiunea Vest evoluţia în dinamica a numărului de unităţi și angajaţi şi a ratei de creștere în perioada decreștere 2008-2010 este redatăîn continuare.CLICK Tabel 2.31 Evoluția numărului de unități și de angajați, a ponderii sectoarelor, Regiunea Vest, 2008 -2010.

Ponderea de peste două cincimi a sectoarelor industriale ale județului Timiș în cele ale Regiunii Vest asigurăo bază de analiză pentru identificarea pentru următoarea perioadă de planificare a unor direcții prioritare.Pentru a analiza posibilitățile de specializare în judeţul Timiș este necesară identificarea prealabilă a unorevoluții privind gradul de concentrare, precum și a specializării existente în UE și în România. În privințaspecializării regionale pe activități, la nivel de regiuni NUTS 2 în UE, după numărul de salariați, în anul 2010situația era următoarea:

Tabelul 2.31 - Specializarea regională pe activităţi

G C F N +95 I H M J L E D B

Nivel minim 16.1 1.5 3.7 2.1 2.1 3.7 1.9 0.8 0.2 0.2 0.0 0.0

Prima quartilă 22.8 15.2 8.7 6.0 5.6 6.2 5.8 1.8 1.3 0.6 0.4 0.1A doua quartilă(mediana) 25.7 22.1 10.8 8.2 7.5 7.2 6.9 2.6 1.8 0.9 0.7 0.3

A treia quartilă 28.1 30.1 13.7 11.2 9.8 8.5 8.5 4.2 2.3 1.4 1.2 0.4

Nivel maxim 40.2 44.4 24.5 22.9 32.7 39.6 24.4 14.6 5.8 3.0 4.5 13.9

Nivel maximregional

DytikiEllaa(EL23)

Seveovýchod(CZ05)

Corse(FR83)

Lisboa(PT17)

NotioAigaio(EL42)

Åland(FI20)

InnerLondon(UKI1)

InnerLondon(UKI1)

Latvija(LV00)

Sud-Est(RO22)

Sud-VestOltenia(RO41)

NorthEasternScotland(UKM5)

Notă (1) Minimul și maximul (linii verticale la extreme); inter -cuartile (cutie); mediana (linie verticală în interiorul cutiei); Bulgaria(NACE sectiunea F), Grecia și Olanda, 2009; Chemnitz (DED4), Leipzig (DED5), Emilia-Romagna (ITH5), Marche (ITI3), Helsinki-Uusimaa (FI1B), Malta, Etelä-Suomi (FI1C), Pohjois- ja Itä-Suomi (FI1D), Cheshire (UKD6) și Merseyside (UKD7), lipsă de date.



Înformă grafică distribuirea pe cele patru cuartile este următoarea:

Sursa:prelucrat după Anuarul statistic regional, 2013.

Graficul 2.47 Specializarea regională pe activități, regiuni NUTS 2 în UE,după numărul de salariați, 2010

2.2.2.2 Analiza concentrării

Situaţia economiei naţionale pentru perioada 2000-2011, ce o include pe cea regională, în care poate fianalizată economia judeţului Timiş, pentru a asigură o strategie viabilă de specializare inteligentă teritorială(la nivel NUTS 3) în cadrul a Uniunii Europene, pentru perioada 2014-2020, este regăsit sintetic, pe celepatru mari sectoare economice în tabelele următoare. Datele referitoare la indicatorii relativi de eficienţăasigură o orientare a specializării în următoarea perioadă, care trebuie corelată cu tendinţa europeană şi ceamondială.Gradul de concentrare la nivel naţional pe cele 4 sectoare mari: industrie, construcţii, comerţ şiservicii, pentru trei ani, 2000,2006 și 2011 este redat în tabelul următor.

Tabelul 2.32 - Gradul de concentrare îndomeniul industrie, România, 2000-2011

Anul Numărulîntreprinderilor

Numărul mediudesalariaţi*

Cifradeafaceri- mil lei -

Cumulat în % din totalulnumărului mediu de

salariaţiCumulat în % din totalul

cifrei de afaceri

Primele 5 Primele 20 Primele 5 Primele 202000 4.901 1.847.714 51.258 10.28 18.11 26.52 38.142006 60.119 1.779.723 232.594 5,24 10.20 14,90 27,422011 49.715 1.387.110 366.288 4,48 9,44 13,98 25,33

Sursa: Datele sunt prelucrate din publicaţiile Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şiservicii pentru anii 2000, 2006 şi 2011.* Pentru anul 2000 nu sunt cuprinse firmele având între 0-49 salariaţi

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2000 sunt:1. SCSOCIETATEA NAŢIONALĂ APETROLULUI PETROM SA BUCUREŞTI. 2. SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI. 3. SC TERMOELECTRICASA BUCUREŞTI. 4. SC SIDEX SA GALAŢI. 5. SC ALRO SA.

North Eastern Scotland (UKM5)



Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2006 sunt:1. SC PETROM SA. 2. SC MITTAL STEELGALAŢI SA. 3. SC AUTOMOBILE-DACIA SA. 4. SC ROMPETROL RAFINARE SA. 5. SC PETROTELLUKOIL SA.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2011 sunt:1. OMV PETROM S.A.2. SC AUTOMOBILE-DACIA S.A.3. ROMPETROL RAFINARE S.A.4. PETROTEL - LUKOIL S.A.5. ARCELORMITTALGALAŢI S.A.

Tabelul 2.33 - Gradul de concentrare în domeniul construcţii, România, 2000-2011


Numărulmediu

desalariaţi*




cifrei de afaceri

Primele 5 Primele 20 Primele 5 Primele 202000 1292 270413 5.913 14.77 26,53 16,00 29,032006 36115 421579 45.053 7,92 12,19 6,20 13,252011 43503 418202 77.877 5,95 10,28 5,28 13,59

Sursa: Datele din publicaţiile Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii pentru anii2000, 2006 şi 2011.* Pentru anul 2000 nu sunt cuprinse firmele având între 0-49 salariaţi.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2000 sunt:1. REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAŢIANAŢIONALĂ A DRUMURILOR DIN ROMÂNIA BUCUREŞTI. 2. SC SOCIETATEA DE CONSTRUCŢIICCCF BUCUREŞTI SA. 3. SC HIDROCONSTRUCŢIA SA. 4. SC ENERGOMONTAJ SA. 5. SCENERGOCONSTRUCŢIA SA.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2006 sunt:1. SC HIDROCONSTRUCŢIA SA. 2. SCELECTRICA SERV SA. 3. SC COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DINROMÂNIA SA. 4. SC ENERGOMONTAJ SA. 5. SC ROMELECTRO SA.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2011 sunt:1. COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞIDRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA S.A.2. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. 3. SPEDITION UMB S.R.L. 4. ROMINSERV S.R.L.5. FILIALAELECTRICA SERVS.A.

Tabelul 2.34 - Gradul de concentrare în domeniul comerţ, România, 2000-2011


Numărulmediu

desalariaţi*



salariaţiCumulat în % din

totalul cifrei de afaceri

Primele5

Primele 20 Primele5

Primele 20

2000 1.394 169.020 16.449 12.70 20.43 19.37 36.892006 205.946 919.632 252.992 2,54 5,55 6,56 14,832011 165.100 857.445 399.108 3,78 8,81 9,64 20,64




Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2000 sunt:1. SC LUKOIL ROMÂNIA SRL. 2. SC METROCASH & CARRY ROMÂNIA SRL. 3. SC INTERBRANDS MARKETING & DISTRIBUTION SRL. 4. SCTOTAL DISTRIBUTION GROUP ROMÂNIA SRL. 5. SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORTSRL.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2006 sunt:1. SC METRO CASH & CARRY ROMÂNIA SRL.2. SC LUKOIL ROMÂNIA SRL. 3. SC INTERBRANDS MARKETING & DISTRIBUTION SRL. 4. SCPORSCHE ROMÂNIA SRL. 5. SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2011 sunt:1. OMV PETROM MARKETING S.R.L.2.ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L.3. BRITISH AMERICAN TOBACCO (ROMÂNIA) TRADING S.R.L.4.KAUFLAND ROMÂNIA SOCIETATE ÎN COMANDITĂ SIMPLĂ5. LUKOIL ROMÂNIA S.R.L.

Tabelul 2.35 - Gradul de concentrare în domeniul servicii, România, 2000-2011


Numărulmediu

desalariaţi*




cifrei de afaceri

Primele 5 Primele 20 Primele 5 Primele 202000 1405 476552 12.508 37.21 50.37 37.87 59.592006 149386 998247 96.893 11,13 16,90 13,84 22,682011 161026 1137314 158.352 7,96 13,03 8,90 16,86


Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2000 sunt:1. SOCIETATEA NAŢIONALĂ DETELECOMUNICAŢII ROMTELECOM SA BUCUREŞTI. 2. SC SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORTFEROVIAR DE MARFĂ - CFR MARFĂ SA. 3. SC MOBIFON SA. 4. SC MOBIL ROM SA. 5. SC COMPANIANAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" SA.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2006 sunt:1. SC ORANGE ROMÂNIA SA 2. SCVODAFONE ROMÂNIA SA 3. SC ROMTELECOM SA BUCUREŞTI 4. SC SOCIETATEA NAŢIONALĂ DETRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ - CFR MARFĂ SA 5. SC COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATECFR SA.

Firmele care au asigurat primele 5 poziţii în anul 2011 sunt:1. ORANGE ROMÂNIA S.A. 2. VODAFONEROMÂNIA S.A. 3. ROMTELECOM S.A. 4. RCS & RDS S.A. 5. COSMOTE ROMANIAN MOBILETELECOMMUNICATIONS S.A.

Comparativ,în anul 2011 gradul de concentrare la nivel naţional al filialelor grupurilor străine înRomânia,pentru sectoarele industrie, construcţii, comerţ şi servicii pentru anul 2011este redat sintetic întabelul de mai jos:



Tabelul 2.36 - Gradul de concentrare în industrie, construcții, comerț și servicii,al filialelor grupurilor străine în România, 2011

Anul Numărul filialelor(întreprinderilor)

Capitalul social- mii lei -

Numărulmediu

desalariaţi

Cifradeafaceri- mii lei -

Valoarea adăugată brută lacostul factorilor

- mii lei -Industrie 2869 47.546.185 481613 209543823 44.836.500Construcţii 1353 3.844.144 21969 11886356 3.286.441Comerţ 2508 14.200.604 143120 158156980 13.146.044Servicii 4914 16.406.959 198099 52704723 22.778.314

Eficiența managementului şi a organizării optime a capacităţilor de producţie a filialelor grupurilor străine înRomânia, comparative cu firmele din România, pentru anul 2011, este redatăîn situația următoare:

Tabelul 2.37 - Indicatori de intensitate în industrie, construcții, comerț și servicii,societăți autonome si filialele grupurilor străine în România, 2011

Societăți cu capital romanesc Filialele grupurilor străine Indicatori de intensitate

Sectorul nr salariaţi/într.

CA/salariat

VAB /salariat

nrsalariaţi/într str

CA/salariat

VAB /salariat

Nr relativide

salariaţipe într.

CArelativă

VAB/relativă

0 1 2 3 4 5 6 7=4/1 8= 5/2 9=6/3Industrie 27.90 264.07 64 167.87 435.09 93 6.02 1.65 1.46

Construcții 9.61 186.22 47 16.24 541.05 150 1.69 2.91 3.20Comerț 5.19 465.46 44 57.07 1105.07 92 10.99 2.37 2.09Servicii 7.06 139.23 57 40.31 266.05 115 5.71 1.91 2.03

Sursa: Datele din publicaţiile Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii pentru anii 2000,2006 şi 2011

Valoarea adăugată brută pe salariat este mai mare de 1,46 ori în industrie (nivelul minim) și 3,2 ori înconstrucții (nivelul maxim). Eficiența cifrei de afaceri pe un salariat urmărește pe ceaavalorii adăugate brute,iar mărimea optimă medie a unei firme este de 6 ori mari mare în industrie la filialele grupurilor străine, de 11ori în comerţ, de 5,71 ori în servicii și de 1,69 ori în construcţii.

Principalele 3 direcţii supuse dezbaterii publice, care se conturează, ce apar din această perspectivă (înacest stadiu al analizei) sunt următoarele:

analiza posibilităţii de creştere a valorii adăugate la nivel NUTS 3 pe sectoarele selectate în cadrulStrategiei judeţului Timiş pentru perioada 2014-2020.

folosirea cât mai deplină a forţei de muncă în cadrul structurii teritoriale analizate (judeţul Timiş),potrivit nivelului de calificare existent, având în vedere modificările din ultimul deceniu de stabilizarerelativă a unor sectoare economice.

necesitatea de a asigura prin cooperare în timp în CDI și/sau în industrie o specializare(complementară/ similară) transfrontalieră intre regiuni NUTS 3, eventual regiuni NUTS 2 învecinate,având structură identice, similare sau complementare din economia naţională sau din alte regiuni aleUE.



La nivel european, concentrarea sectorului de afaceri regional, la nivel de NUTS 2, în anul 2010, ca procentcumulat al celor mai mari cinci sectoare NACE, în sectorul de afaceri nefinanciar al regiunii,din perspectivaforței de muncă, este redată în următoarea situație, pentru primele 10 regiuni şi cele 8 regiuni din România.

Concentrarea activităților (sectoare NACE), la nivelul regiunilor NUTS 2, în UE, în 2010 (ca %, cumulativ alprimelor 10 regiuni în sectorul de forță de muncă) este redată în tabelul următor:

Tabelul 2.38 - Concentrarea activităților (sectoare NACE),la nivelul regiunilor NUTS 2, în UE, în 2010

EL22 Ionia Nisia 69.8EL42 Notio Aigaio 69.2ES64 Ciudad Autónoma de Melilla 63.1ES63 Ciudad Autónoma de Ceuta 62.0EL41 Voreio Aigaio 61.2FR83 Corse 59.3EL25 Peloponnisos 58.6EL23 Dytiki Ellada 58.4EL21 Ipeiros 58.3FI20 Åland 57.6

…………………

RO11 Nord-Vest 37.2

RO12 Centru 35.7RO21 Nord-Est 42.9RO22 Sud-Est 38.6RO31 Sud - Muntenia 39.1RO32 Bucureşti - Ilfov 38.8RO41 Sud-Vest Oltenia 36.5RO42 Vest 38.3

Peste mediană este numai regiunea Nord Est (42,9). Regiunea Vest are nivelul de 38,3% și este în primacuartilă, fiind pe locul 218 şi 45 de la finalul clasamentului. Distribuirea cuartilelor este următoarea: nivelulminim 32,1/39,7/42,8(mediana)/46,2/69,8 nivelul maxim. Regiunile din Romania nu sunt în tabel în ordineadin clasament, iar între pozițiile ocupate de acestea se interpun şi alte regiuni.

În formă grafică se observă reducerea accentuată a gradului de concentrare a primelor 10 regiuni șimenținerea unei medii de 10-15% a următoarei categorii (11-20) și de 20-25% a categoriei următoare (21-50), indiferent de activitate.



Graficul 2.48 Concentrarea activităților (sectoare NACE),la nivelul regiunilor NUTS 2, în UE, în 2010

Tabelul 2.39 - Situaţie anexă la grafic:

Activități (NACE) Activități (NACE)07 Mining of metal ores (07)05 Mining of coal & lignite (05)06 Extraction of crude petroleum & natural gas (06)09 Mining support service activities (09)51 Air transport (51)15 Manuf. of leather & leather products (15)60 Programming & broadcasting (60)

0% 25% 50% 75% 100%070506095115605950611219136314215378202973728262395824703028803579743181275226693795413271366825334946775617183843235522168

111042474575

1-10 11-20 21-50 Regiunile rămase



-continuare tabel-Activități (NACE) Activități (NACE)

59 Multimedia publishing (59)50 Water transport (50)61 Telecommunications (61)12 Manuf. of tobacco products (12)19 Manuf. of coke & refined petroleum products (19)13 Manuf. of textiles (13)63 Information service activities (63)14 Manuf. of wearing apparel (14)21 Manuf. of pharmaceutical products & preparations (21)53 Postal & courier activities (53)78 Employment activities (78)20 Manuf. of chemicals & chemical products (20)29 Manuf. of motor vehicles, trailers & semi-trailers (29)73 Advertising & market research (73)72 Scientific research & development (72)82 Other administrative & business activities (82)62 Computer activities (62)39 Remediation (39)58 Publishing activities (58)24 Manuf. of basic metals (24)70 Activities of head offices (70)30 Manuf. of other transport equipment (30)28 Manuf. of other machinery & equipment (28)80 Security & investigation(80)35 Electricity, gas, steam, & air conditioning supply (35)79 Travel agency & related activities (79)74 Other professional, scientific & technical activities (74)31 Manuf. of furniture (31)81 Service to buildings & landscape activities (81)27 Manuf. of electrical equipment (27)52 Supporting transport activities (52)26 Manuf. of computer, electronic & optical products (26)69 Legal & accounting activities (69)37 Sewerage (37)95 Repair of computers & personal & household goods (95)41 Construction of buildings (41)32 Other manufacturing (32)71 Architectural & engineering activities (71)36 Water supply (36)68 Real estate activities (68)25 Manuf. of fabricated metal products (25)



-continuare tabel-Activități (NACE) Activități (NACE)

33 Repair & installation of machinery (33)49 Land transport & pipelines (49)46 Wholesale trade (46)77 Rental & leasing activities (77)56 Food & beverage service activities (56)17 Manuf. of paper & paper products (17)18 Printing & reproduction of recorded media (18)38 Waste management (38)43 Specialised construction activities (43)23 Manuf. of other non-metallic mineral products (23)55 Accommodation (55)22 Manuf. of rubber & plastic products (22)16 Manuf. of wood & wood products (16)8 Other mining & quarrying (08)11 Manuf. of beverages (11)10 Manuf. of food (10)42 Civil engineering (42)47 Retail trade (47)45 Motor trades & repair (45)75 Veterinary activities (75)

Nivelurile medii (media aritmetică și mediana) al folosiri forței de muncă în sectorul de afaceri nefinanciar şicele mai specializate regiuni pe activități (secțiuni NACE şi divizii), la nivel de regiuni NUTS 2, 2010 (1) (%dinnivelul de folosire al forței de muncă în sectorul de afaceri nefinanciar) se regăsesc în tabelul următor:

Tabelul 2.39 Nivelurile medii (media aritmetică și mediana) al folosirii forței de muncă în sectorul de afacerinefinanciar şi cele mai specializate regiuni pe activități (secțiuni NACE şi divizii), la nivel de regiuni NUTS 2,2010.

2.2.3. Dezvoltarea metropolitană și relaţia rural-urban

Analiza dezvoltării metropolitane din Uniunea Europeană se concentrează pe 258 zone metropolitane, întrecare în România sunt 9: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iasi, Brașov, Ilfov, Constanța, Galați și Craiova.Această analiză ridică două întrebări principale: 1) devine Uniunea Europeană o arie/zonă maimetropolitană? și 2) de ce unele zone metropolitane cresc mai repede? Ipoteza luată în considerare estefaptul că zonele metropolitane sunt considerate,cel puțin o perioadă de timp,factori principali de antrenare aieconomiei naționale /regionale, cu o evoluție mai rapidă a creșterii economico -sociale, mai ales pentru noilețări membre din UE.

Privită ca un proces complex ce este analizat în știința economică urbană (Urban Economics), fenomen maipuțin studiat deocamdată în țările din Eur opa Centrală și de Est, dezvoltarea zonelor metropolitane, nu areun răspuns unic și simplu, valabil pentru perioade mai mari de timp. Cu unele explicații suplimentare laaceastă ipoteză, zonele metropolitane pot înlocui în aceste țări lipsa sau existența incipientă a unor clustere,



rețele de dezvoltare și asigură circulația pe un lanț integrat de resurse minerale (vegetale) – producție –desfacere – ce au deja un trecut în țările dezvoltate (poate cu excepția hub-urilor). Ele pot fi asimilatefenomenului infant industries, uneori chiar fără stimulente tarifare și netarifare, pentru a asigura o dezvoltareaunei zone prin existența metropolei.

Un alt avantaj posibil este poluarea controlată, concomitent cu protecția terenurilor arabile, a ariilor protejateși a altor arii fără zone industrial, ce suntuneori implantate artificial, fără o planificare strategică. Operspectivă principală este aceea de a analiza economia unui oraș ca un proces complex (proces deprocese) și de a stabili mărimea optimă a acestuia în dezvoltarea economico-socială a zonei, cu extindereasuprafeței inițiale a orașului. Atâta timp cât accesul localităților din zonele învecinate la aceste metropoleeste eficient – cu timp de acces scurt, în principal, poate fi o variantă de dezvoltare pentru o regiune NUTS3, ce are o infrastructură redusă a zonelor mai depărtate de metropolă.

După anul 2000,volumul valoric al PIB-ului s-a schimbat semnificativ in zonele metropolitan, comparativ cucel al populației, în special în Bulgaria, Grecia, Ungaria, România și în cele trei state baltice, unde aucâștigat între 2-9%.

Tabelul 2.40 - Numărul de persoane angajate pe zonemetropolitane, Romania, 2006,pe sectoare economice

Regiune Metro/Sectoare(NACE rev.1) 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Bucureşti 1,082.8 18.1 318.8 226.0 92.8 745.9 326.9 145.4 273.6Cluj-Napoca 296.6 54.3 105.2 82.9 22.2 137.1 67.7 14.4 55.0Timişoara 326.8 61.9 128.9 103.8 25.2 136.0 66.9 14.5 54.6Craiova 331.8 159.5 66.7 56.7 10.0 105.6 50.2 11.2 44.2Constanta 347.7 93.3 86.2 60.3 25.9 168.2 90.3 20.3 57.6Iaşi 440.7 207.8 93.8 70.3 23.5 139.1 58.4 19.3 61.4Galaţi 206.9 34.2 79.7 62.0 17.7 93.0 44.7 10.8 37.6Braşov 265.4 34.3 110.4 91.0 19.4 120.6 58.9 13.1 48.6

Nota 1. Total; 2 agricultura; 3 Industria; 4 Industria (fără construcții); 5 Construcții; 6 servicii, 7 comerţ, hoteluri şirestaurante, transport (cu exc. organizaţiilor extrateritoriale);8.activități financiare și intermedieri; servicii imobiliare; 9.Administraţie publică şi activități ale gospodăriilor populației.

Se pot observa unele trăsături specifice regiunilor din Romania: ponderea ridicată a sectorului agricol(Craiova și Iași); ponderea ridicată a industriei, specifică majorității Noilor Țări Me mbre.

O analiză comparativă a PIB-ului pe locuitor în perioada 2001-2010 cu alte regiuni din UE, în special, nearată unele aspecte: Regiunea metropolitană Timișoaraa crescut cel mai mult, depășind în mărime relativăregiunea București, cu menținerea populației (99%); cu excepția capitalei, în toate regiunile din România ascăzut populația; creșteri ale PIB-ului pe locuitor au fost însoțite de creșteri (mai lente) ale populației, chiar înregiuni cu nivel ridicat de dezvoltare (Stockholm, Helsinki).

Tabelul 2.41 - PIB pe locuitor, 2001-2010,populația (2010) șicreșterea în regiunile metropolitane, Romania şi alte câteva regiuni din UE-27

METROREG/AnulPIB/loc PIB/loc PIB/loc Indice PIB Populaţie Indice pop

2001 2009 2010 2010/2001 2010 2010/2001Bucureşti 4,122.6 12,986.4 13,760.8 3.34 2263 1.00Cluj-Napoca 2,451.3 6,932.3 7,258.2 2.96 691 0.97



Timişoara 2,560.0 7,889.9 8,873.4 3.47 680 0.99Craiova 1,556.5 4,459.7 4,568.6 2.94 702 0.95Constanta 2,441.9 6,431.4 6,944.7 2.84 724 0.97Iaşi 1,696.8 4,200.7 4,635.5 2.73 826 0.99Galaţi 1,773.9 3,742.9 4,286.1 2.42 609 0.95Braşov 2,488.1 6,482.2 7,024.3 2.82 598 0.96Ljubljana 15,813.8 24,780.3 24,518.8 1.55 532 1.08Maribor 9,450.6 14,574.0 14,489.4 1.53 323 1.01Bratislava 9,664.4 28,318.3 29,241.2 3.03 626 1.04Kosice 4,059.8 9,069.9 9,580.6 2.36 779 1.02Helsinki 36,881.3 44,001.7 45,361.4 1.23 1525 1.09Tampere 26,117.0 30,295.0 31,493.6 1.21 486 1.08Turku 25,387.1 30,667.8 29,334.6 1.16 464 1.04Stockholm 38,808.8 44,822.0 50,725.2 1.31 2046 1.12

În 75% din cazuri, zonele metropolitane- capitale au cel mai mare PIB-ul pe cap de locuitor. Acest lucru esteregăsit/valabil în România, Bulgaria, Slovacia și Polonia, unde PIB pe cap de locuitor este mai mult decâtdublu față de media națională. În acest caz este posibil ca, din punct de vedere al optimului, dezvoltarea săîși fi atins un optim relativ (la dezvoltarea regiunii sau a țării), privită din perspectiva convergenței regionale(NUTS 2 şi 3). Trecerea de nivelul de 75% (uneori 50%) din PIB-ul mediu pe cap de locuitor schimbă statutulde susținere cu stimulente naționale și europene (cazul municipiului București în actuala perioadă deplanificare europeană).Având în vedere că în țările mai dezvoltate din UE diferența dintre zonelemetropolitane-capitală și cea a țării în ansamblu este mult mai mică, iar creșterea economică este mai puținconcentrată în aceste zone, concentrarea mai mare a activității economice și creșterea de capital în țărilecentral și est-europene pare probabilă să continue pe termen scurt și mediu în aceste zone.

Zonele metropolitane din afara capitalei pot fi grupate în două categorii. Zonele metropolitane de nivelul aldoilea sunt grupate ca nivel de dezvoltare imediat sub sau aproape de cel din capitală în ceea ce priveștemărimea populației. De exemplu, în Italia, în acest caz se regăsesc Milano, Torino și Napoli. Aceste zonemetropolitane au potențialul de a deveni locații alternative atractive pentru activități economice caregenerează valoare adăugată ridicată și/sau pentru investiții, deoarece au un nivel optim al infrastructurii(tehnologiei procesului de procese al zonei). Altfel spus, au atins o masă critică. Grupul din a doua categoriecuprinde alte orașe mari ce au o piață a forței de muncă, a u o infrastructură de transport și de CDI(universități, institute de cercetare). Nivelul acestor zone metropolitane sunt definite la nivel național, și potdiferi în mărime de la o țară la alta.

O analiză separată a celor mai puțin dezvoltate țări din UE ar putea duce la concluzia că economiile deaglomerare devin mai importante pentru ca țările să se dezvolte și că o creștere economică mai mare înzone metropolitane este o consecință inevitabilă a dezvoltării. Cu toate acestea, direcția contrară esteadevărată. Diferența de PIB pe cap de locuitor între regiunile metro și restul țării este mai mică în țările maidezvoltate din UE. Aceasta susține ipoteza lansată de Williamson Jeffrey Georgeîn anul 1965, potrivit căreiaaglomerarea stimulează creșterea PIB-ului numai până la un anumit nivel de dezvoltare economică.

În aceste condiții, creșterea economică poate favoriza zone metropolitane din țările mai puțin dezvoltate,însă creșterea ar putea continua în afara oraşelor mai mari. Aceasta ar putea fi o concluzie importantăpentru cazul României, deoarece avantajele generate de aglomerare devin mai disponibile pe scară largă înîntreaga țară prin îmbunătățirea mediului de afaceri, a infrastructurii de transport și de comunicații, precum și



a nivelului de pregătire al forței de muncă din afara marilor orașe. Distanța până la un aeroport sau la uncentru metropolitan, în sensulcel mai general - accesul, începe să fie un indicator în economia comunitară.În lipsa unor resurse financiare şi de forță de muncă pregătită la nivel superior în restul unitățiloradministrative teritoriale dinregiunea NUTS 3, devine necesar ca dezvoltarea viabilă a orașelor mari dinRomânia să fie reconsiderată. Oraşele metropolă sunt și pot deveni pentru viitor centre cuforță centrifugăeconomică de creștere pentru restul UAT din regiunile NUTS 3 din România.

Relația dezvoltare rurală - dezvoltare urbanăRelația rural-urban ridică în calea dezvoltării noi provocări. Fenomenul asimetriei în dezvoltarea urbană,înrelație cu cea rurală, se încadrează în fenomenele mai generale Nord-Sud, relația dintre țări dezvoltate- țăriîn curs de dezvoltare, relațiadintre centru-periferie.Relația dintre prețurile și productivitatea muncii laprodusele agricole și cele industrial definește mai exact această relație (Manoilescu, 2012).

Analiza unei dezvoltări convergente a unei uniuni de țărişi/sau regiuni și, în detaliu, în interiorul unei regiuni,nu poate evita observareasistematică a evoluției acestei relații și a fenomenelor de mai sus. Analiza șisusț inerea din necesitate, pe o anumită perioadă a zonelor metropolitane – lipsa resurselor suficiente pentruca aceste regiuni rurale să decoleze singure într-o dezvoltare de durată, nu exclud de la masa câștiguluizonele rurale înglobate în cazul unei dezvoltări de tipp cooperative și convergent, cum este cazul UE. La oanaliză sumară evoluția pare să dea câștig de cauză zonelor urbane și să condamne la involuție relativă,sau la o creștere mai lentă, zonele rurale. Dintr-o altă perspectivă, fenomenul poate fi observat în UE înrelația dintre țările/regiunile cu venituri reduse și cele cu venituri ridicate– ultimele regiuni având o structurăde afaceri integrată care asigură o stabilitate structurală.

O regiune NUTS 3 este clasificată ca fiind: predominant urbană (PU), în cazul în care cota de populație caretrăiește în mediul rural (LAU2, în UE) este de sub 15%; intermediară (ÎN), în cazul în care cota de populațiecare trăiește în mediul rural LAU2 este între 15% și 50%; predominant rurală (PR), în cazul în care pondereapopulației care trăiesc în LAU2 rural este mai mare de 50%.

Într-o etapă ulterioară, dimensiunea centrelor urbane din regiune este luată în considerare, astfel: 1.regiunea clasificată ca predominant rurală prin etapele 1 și 2 devine intermediară în cazul în care conține uncentru urban cu mai mult de 200.000 de locuitori, reprezentând cel puțin 25% din populație regional;Metodologia OCDE clasifică LAU2s, cu o densitate a populației sub 150 de locuitori pe km², ca mediul rural.2. regiunea clasificată ca intermediară în pașii 1 și 2 devine predominant urbană în cazul în care conține uncentru urban de mai mult de 500.000 de locuitori, reprezentând cel puțin 25% din populație regională. ÎnRomania sunt două regiuni predominant urbane (PU), 15 intermediare și 25 predominant rurale, conformsituaţiei de mai jos: 9,9%; 43,9%; 46,2%; media în UE 27 este de 40,4%; 35,4%; 24,2%.

RO111 Bihor ÎN RO224 Galaţi ÎNRO112 Bistriţa-Năsăud PR RO225 Tulcea PR

RO113 Cluj ÎN RO226 Vrancea PRRO114 Maramureş PR RO311 Argeş ÎN

RO115 Satu Mare PR RO312 Călăraşi PRRO116 Sălaj PR RO313 Dâmboviţa PRRO121 Alba PR RO314 Giurgiu PRRO122 Braşov ÎN RO315 Ialomiţa PRRO123 Covasna PR RO316 Prahova ÎN



RO124 Harghita PR RO317 Teleorman PRRO125 Mureş PR RO321 Bucureşti PURO126 Sibiu ÎN RO322 Ilfov PURO211 Bacău ÎN RO411 Dolj ÎNRO212 Botoşani PR RO412 Gorj PRRO213 Iaşi ÎN RO413 Mehedinţi PRRO214 Neamţ ÎN RO414 Olt PRRO215 Suceava PR RO415 Vâlcea PRRO216 Vaslui PR RO421 Arad PRRO221 Brăila ÎN RO422 Caraş-Severin PRRO222 Buzău PR RO423 Hunedoara ÎNRO223 Constanţa ÎN RO424 Timiş ÎN

2.2.4 Unele aspecte de bază ale specializării inteligente

Prin reformularea obiectivului 2000, de deveni cea mai competitivă economie până în anul 2010, tacitacceptat ulterior ca imposibil de atins, Uniunea și-a reconstruit obiectivele, ţintele și instrumentele. În acestcontext a fost introdus şi conceptul de specializare inteligentă, care poate fi simultan obiectiv și instrumentde măsurare. Ca obiectiv,UE își propune ca ponderea inovării și cercetării să crească în activitățileantreprenoriale, prin parteneriate între universități și institute de cercetare, pe de o parte și firme, pe de altăparte. În România, în baza legii 215/2001, rolul prioritar al consiliilor judeţene, coroborat cu convergențaregiunilor NUTS 3, este de a proiecta şi urmări acest proces, în baza sarcinilor de planificare care le revin.Sintagma ”Nu reinventăm roata” este o încercare indirect de a încuraja și/sau de astimula, în acest procesimportant, întreprinderile mici și mijlocii și colectivele de tineri cercetători în legătură cu acest obiectivimportant al UE. Ca instrument,conceptual are la bază măsuraeficienței schimburilor prin schema avantajuluicomparativ și, în consecință, a transferurile de valoare adăugată dintre regiuni, bazate pe sistemul win-win,astfel ca fiecare regiune (NUTS 3) să beneficieze în urma inovării.

Specializarea inteligentă este presupusă a fi abordată prioritar la nivel de experți. Concluziile experților,supuse unui proces de validare publică, vor servi factorilor de decizie in a stabili țintele de atins.Având învedere nivelul redus de inovare din regiunile din România, dar și oportunitatea reindustrializării identificată inRaportul de competitivitate al UE din 2013, dintre nivelurilede specializareidentificate în UE, cel de ”zonă deproducție industrial”, aferent tipologiei creșterii inteligente,poate deveni accesibil.

Existența unor resurse limitate și concentrarea in marile orașe capitale de județ a sectoarelor industrialeexistente face necesar ca abordarea specializării inteligente să se facă din perspectiva regiunilormetropolitane. Nivelul relativ redus al inovării in regiunile metropolitane din România, inclusiv in Timișoara,identificat în clasamentul tuturor regiunilor metropolitanedin UE(pat_ep_mipc), pentru perioada 2009,justifică începerea analizei din această perspectivă:

Tabelul 2.42 - Clasamentul regiunilor metropolitane din UE după nivelul patentelor,2009 (cele 2 extreme)

Poziţia dinclasament

Regiunemetro/IPC 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Eindhoven1381.

3 230.9 90.4 48.9 6.6 18.2 84.7434.

2 466.02 Regensburg 591.8 37.8 234.1 19.0 10.8 7.0 86.8 48.3 148.03 Heidelberg 559.1 105.6 69.3 101. 7.4 6.1 46.7 129. 93.3



6 1

4 Stuttgart 541.5 29.5 158.1 15.7 4.0 18.8139.

9 65.7 109.4

5 Nürnberg 534.5 58.5 87.8 26.8 4.0 6.8101.

7100.

4 147.7

6 Grenoble 513.8 48.2 64.4 36.2 4.5 4.2 27.4111.

8 217.17 München 480.6 60.4 95.1 35.0 3.8 9.6 72.7 99.8 104.28 Ulm 436.4 67.3 118.1 23.1 9.2 26.1 87.8 64.7 40.19 Reutlingen 432.9 51.1 119.9 4.9 8.5 8.6 99.1 60.9 79.8

10 Mannheim 415.8 81.8 60.1146.

4 6.8 7.1 37.8 40.9 34.8

11 Mainz 407.1 119.1 46.4148.

8 1.3 3.6 9.1 34.9 43.912 Karlsruhe 397.3 42.6 67.8 17.2 2.7 6.5 67.2 97.5 95.713 Pforzheim 355.1 44.5 73.5 14.1 0.5 17.5 80.1 51.8 73.114 Paderborn 347.6 27.7 104.3 17.2 6.1 25.2 57.7 53.4 56.015 Würzburg 335.8 30.9 113.6 36.3 3.3 22.0 44.0 58.4 27.4

16 Freiburg imBreisgau 324.3 52.5 37.0 51.3 4.0 13.8 23.2 90.7 51.8

17 Graz 322.9 39.0 58.4 39.9 10.0 1.8 21.2 72.7 80.018 Helsinki 307.9 27.5 49.6 40.3 6.6 9.9 14.8 52.4 106.719 Stockholm 303.3 49.9 30.3 16.3 2.1 7.4 26.0 49.2 122.020 Heilbronn 286.9 15.6 99.7 9.6 0.9 13.1 57.8 36.5 53.7

210 Kielce 6.5 : 2.0 1.9 : 2.6 : : :211 Plzen 6.4 : : 0.6 : : 2.1 2.0 1.8212 Bucuresti 6.2 0.0 0.0 0.1 : : 0.5 2.7 2.9213 Sofia 6.2 0.8 1.4 0.6 0.1 : 0.8 0.2 2.2214 Ostrava 6.1 1.0 0.3 1.4 0.2 : 0.8 2.3 :

235 Walbrzych 1.8 : : : : 1.5 : 0.3 :236 Brasov 1.7 : : 1.7 : : : : :237 Wloclawek 1.6 0.6 : : : 0.6 : : 0.3238 Iasi 1.2 : : : : : : 1.2 :

239 Santa Cruz deTenerife 1.1 1.1 : : : : : : :

240 Timişoara 1.0 : : : : : : 0.3 0.7241 Opole 0.9 : : : : : : : 0.9242 Cluj-Napoca 0.7 : 0.7 : : : : : :243 Craiova 0.5 : : : : : : : 0.5244 Las Palmas 0.4 0.4 : : : : : : :245 Olsztyn 0.3 : : 0.3 : : : : :246 Constanta : : : : : : : : :247 Galati : : : : : : : : :Notă. Semnificația coloanelor din tabelul de mai sus este următoarea: 1. Clasificarea internaţională a invențiilor (CII/IPC) –total; 2 Secțiunea A - Necesități umane. 3. Secțiunea B –Activități de operare (performing operations); transport. 4.



Secțiunea C - Chimie; metalurgie. 5. Secțiunea D - Textile; hârtie. 6. Secțiunea E - Constructii. 7. Secțiunea F –Ingineriemecanică electricitate, iluminat, căldură; armament, explozibil. 8. Secțiunea G – Fizică. 9. Secțiunea H – Electricitate.

Direcțiile de urmat în urma dezbaterilor pe baza analizei economico-sociale de mai sus, precum și cele carederivăînvederea construirii strategiei 2014-2020, pot fi sintetizate la nivelul unei regiuni NUTS 3 astfel:

încheierea de către consiliile locale de parteneriate cu toate universitățile și institutele de cercetare(U-IC) din regiunea NUTS 2 Timiş pentru a susține inovarea și activitățile de cercetareîn firme pentrua realiza procentul de 1% din PIB pentrucercetare alocat sectorului privat și cel de 1% aferentsectorului public. Procesul de inovare-cercetare este devine sarcină principal și prioritară auniversitățile. Ea este necesar a fi corelată cu necesitatea de dezvoltareaprioritară a unor sectoare,ţinând cont de resursele existente: cele minerale, de forță de muncă, inclusiv tinerii cercetători(studenții); cele tehnologice, stocul de patente şi inovații (Foray, 2012).

antrenarea potențialului de inovare imens din regiunea NUTS 3 Timiș, de peste 200.000 de ore demuncă zilnic. La nivel anual sunt disponibile peste 40 milioane ore. În aceste condiții primele resurse– cu impact semnificativ la nivel intergenerațional – devin rezultatele din referatele, studiile, lucrărilede diplomă, de disertaţie sau de doctorat ale tinerilor cercetători (studenţilor), începând cu anul I destudii.Având ca punct de pornire acest potenţial și unele rezultatele este necesar ca această forță deinovare să fie proiectată pe activități, coordonată pe departamentele din universități, antrenată prindiferite stimulente si obiective universitare, și controlată periodic. Pentru a se realiza sarcina deinovare stabilită de Uniunea și asumată de România, de 2% din PIB, acest stoc este necesar să fieantrenatși coordonat zilnic pe fluxuri adecvate în forme cooperative,prin managementul universitar șicel public în cadrul acestor parteneriate devenite obligatorii potrivit reglementărilor europene. Acesteparteneriate vor fi gestionate deunitățile instituționale publice locale, potrivit atribuțiilor de planificareteritorială și locală, precum și de comunitățile interesate – asociațiile profesionale, firmele grupate pesectoare, clustere, rețele, lanțuri de producție și alte forme moderne de cooperare. Potrivit studiilorfăcute de experţi în managementul cercetării,cuprinderea în fiecare curs universitar a unui capitol –de bune practici din alte țări dezvoltate, inclusiv din SUA, ca un potențial concurent al UE – precum șia unui curs separat de inovare în fiecare an, va asigura baza modelării unei gândiri inovative înformare la tinerii cercetători.

Competenţele în cercetare sunt date de înregistrarea inovaţiilor și a altor achiziţii inovative în domeniulștiințelor socio-umane. Aceste direcţii de antrenare inițiale a cercetării actuale pot asigura în timpspecializarea atât în domeniile de vârf, cât și in sectoarele care produc bunuri pentru necesități de bazădintr-o regiune NUTS 3– hrană sănătoasă, aditivi sau suplimente alimentare, precum și medicamente curesurse locale. În prezent o parte din aceste resurse locale se export la nivelul redus de prelucrare, măsuratprin prețul de 0,21 euro/kg produs finit la nivel național, comparative cu media UE de 1,6 euro/kg.

În noul context european, pentru următoarea perioadă de programare europeană 2014-2020, cercetarea,dezvoltarea și inovarea au un rol de bază, cu referire la economisirea de resurse, creșterea valorii adăugateși cooperarea transfrontalieră. Astfel, analiza indicatorilor 2020 și a unora complementari, asigură calcululunor mărimi de atins pentru nivelul de agregare NUTS 3, ce va fi în corelare cu cel din toate strategiilenaționale și regionale (NUTS 2). În baza acestor mărimi se vor stabili de către experți țintele de atinsînperioada de dezbatere publică. Ele vor fi preluate în parteneriatele semnate după dezbaterea publică.Inversarea ordinii, stabilirea de niveluri de atins in UE fără semnarea de consiliile județene și de cele locale–ca și factor de agregare la un nivel acceptat de UE pentru a se stabili convergența –stabilirea de indicatori șide obiective nu este justificat. Demersul are experiență perioada 2007-2013, precum și perioada 1950-1989,



în care s-austabilitobiective pentru export sau comerț intra-european, pentru dezvoltare, care nu au fost inconsonanță cu resursele, potențialul de inovare și cu obiectivele de atins.Scăderea prețului pe produs inultima perioadă, comparative cu o creșterea în toate celelalte state UE este o dovadă din perspectiva lipseiinovării în perioada 2007-2013, în special.

Având in vedere potențialul redus de inovare pe termen scurt, se poate anticipa posibilitatea incheierii departeneriate cu universități și institute de cercetare din alte regiuni NUTS 3 și în special din București sautrasnfrontaliere, pentru a realiza sarcinile de inovare și dezvoltare de produse, tehnologii și procese,ce vor fipropuse la nivelul regiunii NUTS 3 Timiș.Pornind de la nivelurile europene și/sau cele naționale asumate șide la poziția în primele locuri din clasament a regiunii NUTS 3 Timiş,este necesar de a fixa în urmadezbaterii publice, pe bază de măsurare, niveluri țintă pentru 15-20 indicatoricheie din tabelul de mai jos. Eiau fost stabiliți de UE pentru măsurarea țintelor și sarcinilor pentru 2020.

Citeva exemple de direcții de specializare inteligentă propuse de regiuni NUTS 0 şi 2 din UE (platforma S3:http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home).

Dezbaterile bazate pe analiza economico-socială, organizate în jurul obiectivului de specializare inteligentănațional și intracomunitar, se vor organiza adecvat pe următorele etape, cerinte și probleme:

I. Aferent nivelului de organizare a activităților economico-sociale din regiunea NUTS 3 Timiș, și a stadiuluicooperării în domeniul inovării:

Ce priorități de cercetare și inovare se selectează în urma dezbaterilor cu colectivitățile și cu echipelede experți. Acestea se vor statabili după ce se vor studia sistematic toate domeniile, de la celetehnico-aplicative la cele din cercetarea socială în cadrul sectoarelor identificate ca prioritare sau celede bază (consumul intern și export prioritar). În lipsa unei consistențe juridice ridicate a regiunilorNUTS 2, nivelul NUTS 3 este considerat ca fiind stabil pentru identificarea priorităților de dezvoltare,iar ulterior mărimile și indicatorii la nivelul regiunilor NUTS 3 se pot agrega la nivelul regiunilor NUTS2 existente.

Validarea prin dezbateri la nivel antreprenorial, bazate pe analize si masurători a priorităților decercetare, dezvoltare și inovare pentru sectoarele prioritare si a celor de producere a bunurilor deprimă necesitate. Includerea acestor priorități în strategiile din toate universitățile din județul Timiș șiîn planurile de cercetare anuale ale departamentelor din universități; In planurile anuale de CDI sevor include temele aferente acestor priorități, cu măsurarea prin indicatori a țintelor de atins, iar la 2ani se va reface strategiile potrivit realizărilor și a noilor priorități.

Încheierea de parteneriate strategice între Consiliul Judetean Timiș, ca și coordonator, cu grupuri deintreprinderi pe fiecare sector prioritar și de bază pentru economia regiunii NUTS 3, pe de o parte șicu universitățile și centrele de cercetare, pe de altă parte.

Validarea simultană de consiliile locale și de senatele universităților și centrelor de cercetare apriorităților de cercetare în domeniul inovarii din cadrul acestor parteneriate de tip public-public-privat.

Achiziția de know-how din alte regiuni NUTS 3 pentru asigurarea unui salt calitativ în domeniul CDI,prin accesarea de proiecte Orizont 2020, precum și folosirea de alte scheme integrate de dezvoltareconvergentă. Cumpărarea de know-how mangerial in domneiul inovarii, inclusiv angajarea depersonal de coordonare din alte țări UE și non -UE – exemplul Universității Szeged ca bună practică –pentru a susține deficitul de management in cercetare-dezvoltare inovare.

Participarea in regim intensiv a cercetătorilor tineri (studenților din ciclul I, II şi III) la etapele deobservare sistematică a realității în domeniile de dezvoltare prioritare; folosirea concluziilor pe acestnivel intermediar de cercetare, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; acest demers



este validat pentru echipe interdisciplinare si multiple la nivel mondial pentru a continua analizele decătre cercetătorii cu experiență si a identifica soluții în mod cooperativ pentru factorii de decizie (Ball,2014). Această etapizare, pe două niveluri a cercetării, asigură specializarea și folosirea adecvată aexperienței în cercetare, concomitent cu transferul intergenerațional al know-how-ului aferentactivității de cercetare, dezvoltare și inovare.

Susținerea activităților de CDI din bugetele locale, in special pentru a realiza cota de 1% repartizatăprin Strategia de CDI națională, aflată ca nivel de elaborare la stadiul document de lucru, pentrufirmele private si alte organizatii non-guvernamentale.

Succesiunea adecvată a algoritmilor din schema de calcul a avantajului comparativ (Manoilescu,2012), cu folosirea măsurării transferurilor de valoare adăugată dintre regiunile NUTS 3 din UE-28: lanivel individual (de firmă); la nivel colectiv; calculul eficienței energetice pe bunurile produse; calcululeconomiei de resurse locale și/sau importate in fabricarea de produse reproiectate într-o manierăinovativă.

II. Adecvat nivelului de specializare inteligentă recomandat prin documentele UE-27, cel de ”zonă deproducție industrială”, ca regiune predominant urbană, cu vecinătăți și acces relativ facil a zonelor rurale dinregiunea NUTS 3 Timiș.

Reproiectarea inovativă in perioada 2014-2020 a minim 80% din produse - ca pondere in volumulproducției începând cu cele prioritare și cele mai importante în consumul intern, ce au importanță șiprin efectul de antrenare in lanț sau pe canal. Scopul este de a atinge nivelulde 1-1,2 euro/kg produsfinit la nivel național (seria de date Eurostat sdpc100).

Concluzii:Dezvoltarea regională pe zone metropolitane in UE asigură a concentrare a eforturile de inovare pentrueconomisirea de resurse minerale și energetice. În această perioadă, după criza din 2008, resursele audevenit mai limitate, iar UE-28 a formulat în acest sens obiectivul specializării inteligente, bazat pe unconsum relativ mai mic de resurse și pe obținerea unor rezultate semnificative prin inovare, în special. Inaceste condiții se conturează ideea de a concentra dezvoltarea regională și specializarea în jurul orașelormari. Această direcție se poate realiza adecvat în interiorul județului Timiș cu stabilirea a altor 10-15 zone,alese pe bază de măsurători. O dispersare a fondurilor naționale și europene ce pot fi atrase, a celor localesau a altor dotări, pentru a susține sectoare prioritare in cadrul fiecărui UAT separat, ar solicita fonduri devolum ridicat, ce ar trebui alocate sistematic și pe durate medii sau lungi. Un calcul al navetei forței demuncă in comparație cu dotarea pe anumite zone cu infrastructură industrială și de servicii, pe un orizont detimp de 15-20 ani, va permite o măsurare corectă a variantelor de dezvoltare alese. Analiza rural-urbansusține în continuare și în complementaritate o reducere a dispersiei in interiorul regiunii. Asimetriaschimbului rural-urban și dezvoltarea specifică a zonei rurale este cauza principal a creșterii dispersiei intreși în interiorul regiunilor NUTS 3 din România. O folosire a timpului de muncă, cu dezvoltarea unor sectoarecare nu necesită investiții foarte mari, poate crește semnificativ valoare adăugată pe salariat și devine osoluție de start, ce este necesar a fi analizată in detaliu. Dezvoltarea unor sectoare complementare încontinuarea lanțului de producție din agricultură, cu analiza succesiva până la desfacerea la intern a intrărilorinițiale de factori de producție, susține un start pentru o agricultură intensivă. Agricultura este în prezentdependentă de condițiile climaterice în sezonul cald – cu temperaturi in creștere și cu oscilații mari -, iarorganizată în condiții adecvate poate menține biodiversitatea din zonă și stimula un turism combinat cutratament balnear. Asigurarea unor servicii noi completează aceste direcții care se impun în reducereadisparității rural-urban.



Concentrarea și specializarea asigură puncte de reper pentru analiza economic-socială sub aspectulperformanței antreprenoriale a regiunii NUTS 3 Timiș.



2.3 - INFRASTRUCTURA JUDEȚULUI TIMIȘ

2.3.1 Infrastructura şi activităţile de transport............................................................... 1152.3.1.1 Reţeaua de căi ferate.......................................................................................... 1172.3.1.2 Reţeaua rutieră................................................................................................... 1202.3.1.3 Infrastructura aeroportuară ................................................................................. 1272.3.1.4 Căile navale........................................................................................................ 1322.3.1.5 Infrastructura suport pentru transport durabil ...................................................... 1342.3.1.6 Activitatea de transport ....................................................................................... 1422.3.2 Infrastructura de utilităţi....................................................................................... 1602.3.2.1 Reţeaua de alimentare cu apă ............................................................................ 1602.3.2.2 Reţeaua de canalizare şi tratare a apelor uzate .................................................. 1622.3.2.3 Reţeaua de distribuţie a gazului natural .............................................................. 1672.3.2.4 Reţeaua de electricitate ...................................................................................... 1732.3.2.5 Infrastructura de telecomunicaţii ......................................................................... 1772.3.3 Infrastructura sanitară și sistemul de sănătate .................................................... 1842.3.4 Infrastructura de învăţământ ............................................................................... 1912.3.5 Infrastructura de cercetare –inovare şi IT............................................................ 1942.3.6 Infrastructura de susţinere a afacerilor................................................................ 2032.3.7 Infrastructura instituţională – evoluţia în perioada 2007-2013 ............................. 216



2.3 - INFRASTRUCTURA JUDEȚULUI TIMIȘ

Punerea la dispoziţie a unei infrastructuri fizice adecvate reprezintă premiza oricărei dezvoltări economicesusţinute. Pentru evaluarea situaţiei existente si a potenţialului infrastructurii județului vom analizaurmătoarele patru puncte:

Infrastructura și activitățile de transport; Infrastructura de utilităţi; Infrastructura de învăţământ, Infrastructura sanitară și a serviciilor sociale; Infrastructura în domeniul cercetării și comunicaţiilor; Infrastructura de sustinere a afacerilor; Infrastructura instituțională relevantă pentru implementarea strategiei județului

2.3.1. Infrastructura de transportRețeaua de transport TEN-T este compusa din 2 mari categorii și anume rețea de bază (core) și rețeaextinsă (comprehensive) acestea fiind prezentate succint în continuare:

Pentru modul de transport rutier, rețeaua TEN-T de bază se suprapune la nivelul Regiunii Vest traseuluiautostrăzii A1, a DN 6 Lugoj - Băile Herculane ș i a DN 59 Timișoara - Moravița. Rețeaua TEN-Trutier extinsă se suprapune DN 79 Arad – Oradea și DN 66 Simeria - Petroșani.

Pentru modul de transport feroviar, rețeaua TEN-T de baza se suprapune traseului magistralelor principale200 Curtici - Arad – Simeria și 900 Timișoara - Băile Herculane, a magistralei secundare 217Timișoara - Arad, cat și a magistralei secundare 922 Timișoara - Moravița. Rețeaua feroviara extinsacuprinde magistrala secundara 310 Arad - Chișineu-Criș – Oradea și magistrala secundara 202 Simeria- Petroșani.

Pentru modul de transport naval, Rețeaua TEN-T de baza se suprapune fluviului Dunărea, regiuneadeținând și portul secundar Moldova Noua care face parte din Rețeaua extinsa TEN-T.

Pentru modul de transport aeroportuar, din regiune, doar aeroportul Timișoara face parte din Rețeaua debază TEN-T, legătura cu aeroportul fiind asigurata de DJ 609D.

De asemenea, municipiul Timișoara, alături de capitala București, este menționat ca centru nodal peRețeaua de baza. Totodată, municipiul Timișoara, alături de București și Craiova, este terminal rutier -caleferată pe Rețeaua de baza, in timp ce Brașov, Cluj-Napoca, Turda și Suceava apar ca terminale rutier-caleferată pe rețeaua extinsă.

Judeţul Timiș este traversat de doua culoare Pan Europene, astfel:

coridorul Pan-European IV - Berlin / Nurnberg – Praga - Budapesta – Constanţa –Istanbul – Salonic,pe traseul Arad - Timișoara – Lugoj – Făget – Deva, coridor care coincide cu traseul Autostrăzii A1aflata in execuție (parțial operaționala).

coridorul Pan - European VII - Igoumenitsa – Athina - Sofia –Budapesta cu joncțiune la AutostradaA1 la Lugoj

Axa de circulație Calafat – Craiova – Alexandria – București a fost inclusă în Rețeaua Trans-europeana de Transport TEN-T, atât în componenta rutieră cat și feroviară cu joncțiune la Calafat laculoarul Pan - European VII Igoumenitsa – Athina - Sofia –Budapesta.



Județul Timiș este traversat de culoarul Pan - European VII care se interconectează cu Autostrada A1la Lugoj permițând județului Timiș o noua conexiune rapida pe direcția de sud cu Pitești –București-Constanța.Culoarele pan europene care traversează Romania și județul Timiș sunt prezentate în imaginile de mai jos:



2.3.1.1 Reţeaua de căi ferateRețeaua de cale ferată la nivel național este formată din 9 magistrale principale din care se desprind maimulte linii secundare. Cele 9 magistrale administrate de operatorul național CFR reprezintă principaleleartere feroviare din România. Întreaga infrastructura a CFR însumează 13.807 km la care se adaugă 6.923km de linii existente în stații.

La sfârșitul anului 2005, judeţul Timiș avea o reţea de căi ferate în lungime de 799 km, și o densitate a căilorferate de 91,9 km pe 1000 km2. În cea ce privește densitatea liniilor, judeţul Timiș se află pe locul 2 înRomânia.

Fig. 3.1

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică la nivelul anului 2010 pe raza județului Timișrețeaua feroviară are o lungime de 795 km din care 113 km (14.2%) sunt de cale electrificată.

Tabel 3.1 – Lungimea căilor ferate, Regiunea Vest

Pe teritoriul județului Timiș rețeaua feroviară este formată dintr-o magistrală (900) și 18 linii secundare careaparțin magistralelor 900 (București - Timișoara), 200 (Brașov - Curtici) și 300 (București - Episcopia Bihor).Magistrala 900 de cale ferată, al cărei traseu este București (nord) - Roșiori (nord) - Craiova - Filiași -Caransebeș - Timișoara (nord), străbate teritoriul județului pe relația Lugoj – Timișoara, aceasta face partedin Coridorul IV Pan European. Deși cu cea mai mare densitate, județul Timiș are doar 14% din linii



electrificate și nu are linii duble de cale ferată. Județul Hunedoara, cu cea mai mică densitate, situându-sepe primul loc, raportat la ponderea liniilor de cale ferată electrificate (76%) și a celor duble (53%).

Tabel 3.2 – Densitatea căilor ferate Regiunea Vest

Distributia retelei majore de cale ferata la nivelul național, regional județean și conexiunile acesteia se potvizualiza in hartile de mai jos:



Legaturile judetului Timiș cu reteaua TEN - T feroviara de baza este prezentata in tabelul de mai jos

Legaturile județului Timiș eu Rețeaua TEN-T feroviar de baza (core)DJ572:Limitajud.Caras-Severin-Silagiu-BUZIAȘ-Hitias-TopolovatuMare-Lucaret-Bresttovat-Limita jud AradDJ584: Lugoj - Oloşag - Ştiuca - Zgribeşti - Limita Jud.Caraş Severin (Zgribeşti)DJ584A: Găvojdia (ON6) - Știuca (DJ 584)DJ591: Cenei (DN 59 B) - Sânmihaiu Roman - Utvin - Timișoara (DN 59)DJ592: Timișoara - Moșnița Noua - Albina - Chevereșu Mare - Bacova - Buziaș - Sinersig - LugojDJ592D: Lugoj (DN 6) - Jabăr - Ohaba Forgaci - Ficătar - Drăgoeşti - Racoviţa - Hitiaş - Sârbova - BacovaDJ595: ON 59 (Timișoara) - Chișoda - Giroc - Timișoara (ON 59)DJ682: FĂGET (ON 6 - Limita judo Arad (Km 9+000) - Limita județ Arad (Km 130+150)-Periam– SânpetruMare - Saravale - Sânnicolau Mare - Dudeștii Vechi - Beba Veche - Frontiera SerbiaDJ691: TIMIȘOARA - Dumbrăvița - Giarmata – Pișchia - Fibiș - Mașloc - Limita județ AradDJ692: ON69 - Sânandrei - Carani - Bărăteaz - Gelu - Variaș - Periam - Pesac - ON 6DJ693: Cărpiniș (DN 59A) - Iecea Mare - Biled - Satchinez - Bărăteaz - Călacea - Orțișoara - Seceani - Fibiș(DJ 691)DJ693B: Iohanisfeld (DN 59B) - Ivanda - Cebza - Ciacova - Jebel - Iosif - Liebling - Stamora Română - DJ592A (Otveşti)

Regionala CFR este traversată de două magistrale principale, cea care leagă București de Jimbolia,respectiv magistrala pe traseul Curtici - Brașov (corespondenta axei TEN-T numărul 22). Regionala are incoordonare 194 de stații și halte de mișcare, a căror activitate este coordonată de 4 regulatoare decirculație: Timișoara, Arad, Caransebeș, Deva. Dintre acestea, 13 stații sunt de grad I, 14 stații de grad II,48 de stații de grad III si 26 stații de grad IV. În plus mai există și 95 halte de mișcare.

Stația Timișoara Nord constituie cel mai apropiat și mai important nod de cale ferată, din partea de vest atarii. Stațiile C.F. Arad si Timișoara Nord sunt cuprinse, conform strategiei CFR SA, într-un important



program de conectare a rețelei CFR la Rețeaua europeană, urmărindu-se modernizarea acestora, la nivel deeurostație. Regionala Căi Ferate Timișoara este mai mare decât Regiunea Vest, în cadrul acesteia fiindincluse și zone mici din județele Mehedinți și Bihor.

Conform Mersul trenurilor de călători (valabil în perioada 11.12.2011 – 8.12.2012) publicat de CompaniaNațională de Căi Ferate „CFR” SA, în județul Timiș există 133 de stații operabile.

Judeţul este străbătut de două linii internaţionale de cale ferată:

București - Craiova - Timișoara - Jimbolia (electrificată până la Timișoara), cu continuare în Serbia Timișoara - Stamora-Moraviţa, cu continuare în Serbia

La graniţa cu Serbia există două treceri de frontieră, pe cale ferată, în localităţile Moraviţa și Jimbolia.

Aportul reţelei de transport pe cale ferată la viaţa economică a judeţului este însă mult diminuat în principaldin următoarele cauze:

Viteza redusă de circulaţie a trenurilor, datorită restricţiilor de viteză impuse ca urmare a stăriiavansate de uzură a căii ferate pe anumite porţiuni;

Material rulant și căi de rulare neîntreţinute corespunzător; Întârzieri faţă de orar; Condiţii de călătorie improprii, în cazul trenurilor regionale; Lipsa unor centre intermodale de transport marfă și de persoane; Capacitate investițională redusă a proprietarilor și administratorilor rețelei de transport pe cale ferată

pentru modernizarea acesteia. Lipsa unei strategii de cooperare transfrontalieră în domeniul infrastructurii de cale ferată care să

includă atât culoarele prioritare cât și a rețelei regionale de cale ferată.

2.3.1.2 Rețeaua rutierăPoziționarea județului la limita vestică a țării își pune amprenta asupra caracterului rețelei rutiere. JudețulTimiș se învecinează la Vest cu județul Csongrad - Ungaria și la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia.Legăturile rutiere cu aceste provincii se realizează prin punctele de trecere a frontierei de la Cenad (DN 6),spre Ungaria, și Stamora Moravița (DN59) și Jimbolia (DN 59A) spre Serbia. Infrastructura rutieră aflată înperimetrul punctelor de frontieră este în parte modernizată, necesitând doar parţial noi investiţii. Pe teritoriuljudeţului Timiș există doar un punct de trecere a frontierei dintre Ungaria și România la Cenad – Kiszomborcu limitare de tonaj (tonaj maxim admis 7,5 tone) și există doar două treceri de frontieră dintre Serbia șiRomânia la Jimbolia și Moraviţa.

Județul Timiș este traversat de importante drumuri europene și de Coridorul IV de transport pan-european(Constanța – București – Arad – Budapesta –Bratislava – Praga – Dresda).Al doilea coridor Pan European VII pe traseul - Igoumenitsa – Athina - Sofia –Budapesta face joncțiune laAutostrada A1 la Lugoj. Trei drumuri europene traversează judeţul:

E 70 - intră în ţară dinspre Serbia (Moraviţa) și face legătura, prin Timișoara, cu nordul ţării și cu capitalaBucurești;

E 671 - trece dinspre nordul ţării prin Arad și Timișoara, asigurând astfel o bună legătură între cele douăcentre judeţene;



E 673 - face legătura, prin Făget, între estul ţării și Banat, respectiv Lugoj, scurtând legătura între Deva șiTimișoara.

Legăturile interjudețene și intrajudețene sunt asigurate de drumurile naționale principale și secundare dincare se desprinde o rețea densă de drumuri locale. Sectoarele de drumuri publice din județul Timiș suntprezentate pe categorii în tabelul de mai jos:

Tabel 3.3: Infrastructura rutieră din judeţul Timiș (an 2011)

Judeţul Timiș are astfel o reţea bine dezvoltată de căi rutiere, repartizată relativ echilibrat în teritoriu. Lasfârșitul anului 2006, judeţul avea o reţea totală de drumuri publice de 2901 km din care 533 km suntdrumuri naţionale și 2.368 km drumuri judeţene și comunale. La 31 decembrie 2011, rețeaua de drumuri

Categorie Drum Drum Observații

Autostrăzi A1-AutostradaTimișoara - Arad

Autostrada A1 este parte a Coridorul IV pan-european,sectorul de autostrada Timișoara - Arad dat in folosințăintegral în 2012, iar în faza de construcție se aflasectoarele Nădlac-Arad, Timișoara – Lugoj și Lugoj –Deva – Sibiu

Drumuri naționaleDrumuri europene: E70 pe traseul DN 59 și pe traseul DN 6 între limita de județ

și TimișoaraE671 pe traseul DN 69E673 pe traseul DN 68A

Drumuri naționale principale: DN 6 pe sectorul Timișoara - CenadDN 58B Limită județ Caraș Severin - Gătaia - Sculia Birda -

DN 59(Voiteg)DN 59A Timișoara - Jimbolia - Frontiera SerbiaVarianta de ocolireTimișoara Nord

Interconecteaza DN6 Timișoara - Lugoj cu DN69Timișoara - Arad

Drumuri naționale secundare: DN 57 DN 59(Timișoara) - Chișoda - Giroc - Timișoara(DN59)DN 58A Lugoj - V.V.Delamarina - Limită Caraș SeverinDN 59B Cărpiniș - Cenei - Uivar - Cruceni - Banloc - DetaDN 59C Jimbolia - Nerău - Sânnicolau Mare

Drumuri localeDrumuri Județene: DJ 47 de trasee, din care 12 asigura legături cu județele

învecinate, iar 4 merg până la frontiera, având potențialinterregional

Drumuri comunale: DC 176 de trasee



publice a Județului Timiș avea o lungime de cca 2.930 km (fără sectorul de autostrada Timișoara - Arad datin folosință în 2012) situând județul Timiș în primele locuri în țară în ierarhia lungimii drumurilor publice, cu odensitate de 33.7 km/ 100 km2. Dintre acestea, rețeaua de drumuri județene din Timiș la nivelul anului2012 însuma 1.144,8 km. Mai mult de jumătate din acestea sunt alcătuite din drumuri de calitate bună(imbrăcăminți asfaltice ușoare - 56,3%). Ca și procent pentru drumurile pietruite, jud. Timiș are un procentasemănător cu jud. Arad și mult mai redus ca jud. Hunedoara. Drumurile cu îmbrăcăminte foarte buna(beton asfaltic și beton de ciment) dețin însă o pondere mai redusă decât nivelul regional (24,6%). Stareadrumurilor publice, la sfârșitul trimestrului I 2012, este următoarea:

Tabel 3.4: Starea drumurilor publice din județul Timiș și tipurile de imbracăminți asfaltice

Categorie drum Număr Lungime(km)

Autostrăzi 1 32,2DN, din care: 10 562

modernizate 559 cu îmbrăcăminți rutiere

ușoare4

DJ, din care: 47 1145 modernizate 914 Nemodernizate (drumuri

pietruite si de pământ)213

DC, din care: 176 1222 modernizate 313 nemodernizate (drumuri

pietruite si de pământ)909

Sursa: CNADNR (31.12.2012) Serii Tempo INSSE 31.12.2011, CJ Timiș – D.A.D.P.J.T. 31.12.2011

Se observă că din totalul drumurilor publice doar 29,7% sunt modernizate, procent mai mic decât media lanivel naţional, 30,5%. Comparativ cu anul 2006, procentul a crescut de la 23.4% la 29.7%, dar se situeazătot sub media naţională. O mare parte din aceste drumuri modernizate se află într-o stare improprie, fiindnecesare lucrări urgente de reparaţii în vederea asigurării unor condiţii civilizate de circulaţie. In ultimii ani aufost demarate, de către autorităţile administraţiei publice, acţiuni ample de îmbunătăţire a calităţiiinfrastructurii de circulaţie, precum și de dezvoltare a reţelei existente.

Tabel 3.5: Reteaua de drumuri publice pe categori, lungimi de tronsoane si trasee in judetul TimișDrumuri

Naționale Lungime Traseu

DN 57 11,700 Km DN 59(Timișoara) - Chișoda - Giroc - Timișoara(DN59)DN 58A 19,000 Km Lugoj - V.V.Delamarina - Limită Caraș SeverinDN 58B 22,908 Km Limită județ Caraș Severin - Gătaia - Sculia Birda - DN 59(Voiteg)DN 59 63,428 Km Timișoara - Moraviţa – Frontiera SerbiaDN 59A 47,873 KM Timișoara - Jimbolia - Frontiera SerbiaDN 59B 75,032 Km Cărpiniș - Cenei - Uivar - Cruceni - Banloc - DetaDN 59C 41,073 Km Jimbolia - Nerău - Sânnicolau MareDN 6 161,950 Km Limită Caraș Severin - Lugoj - Sânnicolau Mare - Cenad - Frontiera UngariaDN 68A 53,000 Km Lugoj - Făget - CoșevițaDN 69 26,000 Km Timișoara - Orțișoara – Limită Județul AradDJ 572 46,800 Km Limită Caraș Severin c - Silagiu - Buziaș - Hitiaș - Topolovățu Mare - Lucare



- Brestovăț – Limită județul AradDJ 584 24,000 Km Lugoj - Olosag - Știuca - Zgribesti - Limită Caraș SeverinDJ 584A 7,200 Km Gavojdia (DN6) – Știuca (DJ584)DJ 585 8,600 Km Limită Caraș Severin - Visag - DN58ADJ 588 24,900 Km Gătaia(DN58B) - Șemlacu MareDJ 588A 16,600 Km Gătaia(DN58B) - Berecuța - Mânăstire - Sângeorge - Rovinița Mare - DentaDJ 588B 13,600 Km Rovinita Mare(DJ588A) - Rovinita Mica - Percosova - Gherman

DJ 591 28,000 KmTimișoara(DN59) - Utvin - Sânmihaiu Roman - Sânmihaiu German - Bogda -Cenei(DN59B)

DJ 591A 19,300 Km Sânmihaiu Roman(DJ591) - Diniaș - Peciu Nou

DJ 592 57,500 KmTimișoara - Moșnița Noua - Albina - Chevereșu Mare - Bacova - Buziaș -Sinersig - Lugoj(DN6)

DJ 592A 24,900 KmDJ592(Sacoșu Turcesc) - Otvești - Berini - Tormac – Limită județ CarașSeverin

DJ 592B 46,200 Km Chevereșu Mare - Tormac - Sipet - DN59 (Voiteni)DJ 592C 17,600 Km Boldur (DC141) – Gara Boldur - Hodoș - Darova - Sacoșu Mare(DC 143)

DJ 592D 33,700 KmLugoj(DN6) - Jabăr - Ohaba Forgaci - Ficatar - Dragoesti - Racovița - Hitias- Sarbova - Bacova(DJ592)

DJ 593 35,900 Km DN59 - Peciu Nou - Giulvăz - Foeni – Frontiera Serbia

DJ 593A 14,400 KmPeciu Nou(DJ593) - Sânmartinu Sârbesc - Sânmartinu Maghiar – Uivar(DN59B)

DJ 594 23,800 Km Jimbolia(DN59A) - Grabaț - Gottlob - Lovrin(DN6)DJ 594A 12,100 Km Gottlob(DJ594) - Comloșu Mare - Lunga - Frontiera SerbiaDJ 594B 17,400 Km DN6(Lovrin) - Bulgăruș - Lenauheim - GrabatDJ 595 11,700 Km DN 59(Timișoara) - Chișoda - Giroc - Timișoara(DN59)

Lucrările de întreţinere, reparaţii şi investiţii drumuri şi poduri judeţene ale județului Timiș se află înresponsabilitatea DADPJ Timiş fiind finanţate exclusiv din bugetul CJ Timiş și după caz din fonduri UEnerambursabile. Analiza programului de lucrari pentru infrastructura rutiera din perioada curenta deprogramare 2007-2014 este prezentată în tabelele și graficele următoare.

Tabel 3.6 – Programe de lucrări întreţinere, reparaţii şi investiţii drumuri şi poduri judeţeneale DADPJ Timiş finanţate exclusiv din bugetul CJ Timiş (mii lei)

Anul

Execuţie bugetară Indicatori de rezultat

Total(mii lei)

Întreţinere/Reparaţii(mii lei)

Investiţii(mii lei)

Total(km)

Întreţinere/reparaţii

(km)

Investițiireabilitare/

modernizare(km)

2007 42.743,18 42.050,0693,18

(693,18-lucrări)

- 75,08 km - 69,28 km - 5,8 km

2008 60.995,30 58.057,12.938,20

(2.938,20-lucrări)

- 120,81 km - 84,31 km - 36,50 km

2009 50.120,24 49.600,0520,24

(520,24-proiectare)

- 32,30 km- 6 doc. proiectare - 32,30 km - 6 doc.

proiectare

2010 60.710,70 52.788,07.922,70

(7.845,00-lucrări

- 141,10 km- 2 buc. podețe/întreținere

- 133,70 km- 2 buc. podețe/întreținere periodică

- 7,40 km- 1 doc.proiectare



77,70-proiectare)

periodică- 9 buc.pod,podețe/calamitați- 8 buc. poduri,podețe/rep.curente- 1 doc. proiectare

- 9 buc. pod,podețe/ calamitați- 8 buc. poduri, podețe/rep.curente

2011 81.736,83 71.310,0

10.426,83(9.419,43-lucrări1.007,4-proiectare)

137,10 km- 4 buc. podețe/întreținereperiodică- 8 buc.pod,podețe/calamitați- 2 buc. poduri,podețe/rep.curente- 10 doc.proiectare

- 124,30 km- 4 buc. podețe/întreținere periodică- 8 buc. pod,podețe/ calamitați- 2 buc. poduri, podețe/rep.curente


2012 91.172,89 73.858,5

17.314,39(17.193,00-lucrări

121,39-proiectare)

- 147,55 km- 4 buc.pod,podețe/calamitați- 2 doc. proiectare

- 135,55 km- 4 buc. pod,podețe/ calamitați


2013 111.690,24 68.473,3

43.216,94(43.216,94-

lucrări)

- 89,10 km- 4 buc. podețe/întreținereperiodică- 1 buc.pod,podețe/calamitați- 3 buc. poduri,podețe/rep.curente


- 21,53 km

Total 499.169,38 416.136,9


- 743,05 km- 10 buc. podețe/întreținereperiodică- 22 buc.pod,podețe/calamitați

- 19 doc.proiectare

- 647,02 km- 10 buc. podețe/ întreținereperiodică- 22 buc. pod,podețe/calamitați-13buc.poduri,podețe/rep.crt.


Sursa: DADPJ Timiş

Tabel 3.7: - Proiecte de investitii din fonduri atrase (UE, Guvern etc) ale CJTimiș:

Anul Denumire proiect Sursa de finanţareValoareainvestitiei

(mii lei)

Parametriitehnici

Lungime(km)

2008

HG 577/1997 – pietruirea, reabilitarea/asfaltaredrumurilor comunale

M.D.L.P.L.și bugete locale 3.966,80 19,00

Reabilitarea infrastructurii drumului județean DJ593 Foeni – Giulvăz – Peciu Nou, Foeni –Secţiune Punct Vamal, km 31+500 – 35+900, L =4,4 km – titular de proiect C.J. Timiș

PHARE, M.D.L.P.L. 1.645,75

4,40



Modernizare DJ 682 Beba Veche – FrontierăUngaria, km 188+000 – 191+000, L = 3 km –titular de proiect C.J.T.-D.A.D.P.J. Timiș

PHARE, M.D.L.P.L. 2.071,253,00

2009 HG 577/1997 – pietruirea, reabilitarea/asfaltaredrumurilor comunale





M.D.L.P.L.și bugete locale 5.735,20



2012 Centura N-V de ocolire a orasului Buzias L=4,3km – titular CJTimis POR 2007-2013 16.753 4,3

2013 OUG 28/2013 – subprogramul infrastructură lanivel județean M.D.R.A.P. 1.500,00 1,60

2013 Reabilitare DJ592 intre Buzias Lugoj km 25+000-km54+200, L=29,2km – Titulatr proiect CJTimiș POR 2007-2013 56.690,00 29,2

2013 Reabilitare DJ 682 limit jud Ar-Periam-Saravale-Sanicolau Mare, km129+200-km153+200,L=24km CJT

POR 2007-2013 42.916,0024

TOTAL 146.760,00 113,5

Sursa: DADPJ Timiş

Proiecte de investitii din fonduri atrase (UE, Guvern etc) ale DADPJ Timiş

Fig. 3.2

Proiecte de investitii din fonduri atrase (UE, Guvern etc) ale DADPJ Timiş (km)

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Valoare proiecte (mii lei)

Valoare proiecte (mii lei)



Fig.3.3

DADPJ Timiș - Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş, în perioada 2007-2013a efectuat cheltuieli totale, exclusiv din alocări de la bugetul CJ Timiş, în valoare de cca. 499.169 mii leipentru lucrări de întreţinere, reparaţii şi investiţii drumuri şi poduri judeţene, din care cca. 416.137 mii leireprezintă cheltuieli pentru întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri, iar diferenţa de cca. 83.032 mii leireprezintă cheltuieli de investiţii, din care cca. 81.305 mii lei pentru lucrări de execuţie iar cca. 1.727 mii leipentru documentaţii tehnice de proiectare (SF, PT, DDE). La acestea se adauga investițiile directe aleCJTimiș în modernizarea infrastructurii rutiere judetene în valoare de 25.880.000 Euro finanțate pe POR2007-2013 totalizand 57,5 km.

Au fost realizate lucrări de întreţinere şi reparaţii pe cca. 647 km de drumuri judeţene şi aproximativ 45 depoduri şi podeţe (întreţinere periodică, reparaţii curente şi calamităţi), precum şi investiţii în lucrări dereabilitare/modernizare pe aproximativ 96 km de drumuri judeţene. De asemenea, în cursul anului 2013, unnumăr de 13 drumuri comunale (DC) au fost clasate în drumuri judeţene (DJ), cf. HCJ Timiş nr.210/18.12.2013, în lungime totală de 132,70 km, din care drumuri asfaltate 70,85 km, drumuri pietruite înlungime de 43,95 km şi drumuri de pământ în lungime de 17,90 km.

În ceea ce priveşte proiectele de investiţii din fonduri nerambursabile (UE, Guvern), din tabelul de mai susreiese faptul că în perioada de referinţă au fost atrase, în special finanţări din fonduri PHARE şiguvernamentale în valoare totală de 30.401 mii lei pentru reabilitare/modernizare drumuri judeţene (DJ) şidrumuri comunale (DC), în lungime totală de 56 km.

0

10

20

30

40

50

60

2007 2008 2009 201 2011 2012 2013

Lungime drumuri (km)

Lungime drumuri(km)



Străzile orășenești – infrastructură rutiera urbană

În anul 2011 lungimea acestora, în cadrul Regiunii Vest a fost de 3.149 km, în creștere cu 7,3% comparativcu anul 2000. Regiunea se află pe locul VI in România ca lungime, cu o pondere de 11,3% din totalulnațional. La nivelul regiunilor de dezvoltare, cea mai mare pondere a străzilor orășenești modernizate segăsește, in acest context, în cadrul Regiunii Sud-Est cu 68,4% străzi modernizate, o valoare superioarămediei naționale. La acest indicator, Regiunea Vest ocupa locul II, cu 67,5% din total străzi modernizate.

Analizând evoluția străzilor orășeneștii (tabelul 3.8), se observa ca cea mai pozitivă evoluție între anii 2000-2011 o deține județul Arad (+29,1%) pe când cea mai negativă evoluție a avut loc in județul Timiș unde aavut loc o diminuare a numărului de străzi orășenești.Mai mult decât lungimea simplă a străzilor orășenești, calitatea străzilor orășenești sau gradul demodernizare a acestora este un indicator important din cauza faptului ca arata starea de fapt si implicitfuncționalitatea acestora, in Regiunea Vest in perioada 2000-2011 județele Hunedoara și Arad auînregistrat cele mai pozitive evoluții - 9,0 p.p respectiv 8,6 p.p pe când cele evoluții nesemnificative au fostînregistrate in județul Caras-Severin.

De menţionat că lungimea străzilor orăşeneşti a rămas aceeaşi (908 km) şi în anul 2012 în ceea ce priveştejudeţul Timiş, iar în Municipiul Timişoara lungimea străzilor a fost la nivelul anului 2012 de 582 km.

Tabel 3.8: Lungimea străzilor orășenești, comparativ pentru anii 2000 și 2011

JUDEȚ 2000 (km) 2011 (km) Modificare 2000-2011 (%)Arad 676 873 29,1Caras-Severin 448 449 0,2Hunedoara 885 919 3,8Timiș 927 908 -2,0

JUDEȚModernizate,

2000 (%) 2011 (%) Modificare 2000-2011 (pp)Arad 50,3 58,9 8,6Caras-Severin 71,9 72,6 0,7Hunedoara 58,5 67,5 9,0Timiș 68,1 73,2 5,1Sursa: INS Tempo Online Lungimea străzilor orășeneșt i pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe extrase in iunie 2012cf. date analiza regionala ADR Vest.

2.3.1.3 Infrastructura aeroportuară și transportul aerian

În județul Timiș sunt disponibile 2 infrastructuri specializate de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situateîn apropierea municipiului Timișoara și cu acces din DN 6, respectiv: Aeroportul Internațional Timișoara –Traian Vuia (AIT) și Aerodromul Utilitar Cioca (AUC).

Aeroportul lnternaţional Timişoara -Traian Vuia

Aeroportul Internaţional Timişoara -Traian Vuia, amplasat la nord-est de municipiul Timişoara, la o distanţăde aproximativ 12 km de centrul oraşului, deserveşte populaţia judeţului Timiş.

Aeroportul Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara este al doilea aeroport din ţară ca importanţă şidimensiune din punct de vedere al infrastructurii (după Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti,respectiv al treilea ca importanţă din punct de vedere al numărului de pasageri înregistraţi (după Aeroportul



Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti şi Aeroportul Internaţional "Avram Iancu" din Cluj).

Aeroportul Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara este aeroport de rezervă pentru Budapesta (BUD),Belgrad (BEG) şi Bucureşti (OTP) În special datorită infrastructuriii existente a categoriei în care seîncadrează sistemele de navigaţie, precum şi serviciilor oferite.

Acesta prezintă accesibilitate ridicată atât pentru locuitorii municipiului Timişoara, fiind deservit de o linie detransport public local, care circulă zilnic, la un interval de 1 oră (linia de autobuz Express 4), asigurândlegătura între centrul oraşului şi aeroport, cât şi pentru utilizatorii din afara municipiului Timişoara prinlegătura directă la segmentul de Autostrada A1 aflată in exploatare, la reţeaua de drumuri naţionale din judeţşi la varianta de ocolire Nord a municipiului Timişoara. Astfel la nivel regional si euroregional AeroportulInternaţional "Traian Vuia" din Timişoara deserveşte o populaţie de aproximativ 2,5 milioane de locuitori.

Aeroportul Timişoara are în prezent o capacitate de operare de 1300 pasageri/oră pentru cursele externe,respectiv 700 pasageri/oră pentru cursele interne.

În prezent AlT deţine 12 porţi de îmbarcare: 4 (patru) porţi de îmbarcare pentru zboruri interne şi 8 (opt) porţide îmbarcare pentru zboruri externe. Pe aeroport operează curse regulate trei companii aeriene şi anume:TAROM (curse interne), WIZZAIR şi LUFTHANSA (curse externe).

De pe Aeroportul Timişoara se poate decola spre 16 destinaţii, respectiv o destinaţie internă Bucureşti şispre 15 destinaţii externe care asigură legătura cu 6 ţări europene:BruxellesCharleroi, Paris -Beauvais,Londra -Luton, Dortmund, Munchen, Frankfurt-Hahn, MemmingenMunich West, Bari, Bergamo -Milano,Bologna, Roma, Venice-Treviso, Barcelona, Madrid, Valencia.

Numărul de pasageri deserviţi a scăzut dupa 2011 datorită crizei economice mondiale care a afectat şisectorul transport aerian şi a generat retragerea/restrângerea activităţilor unor operatori, în anul 2012 (-13%), continuând în 2013 (-27%) şi 2014 (-2,76%) înregistrând însă o creştere semnificativă in anul 2015(+28%). Acest fapt s-a datorat schimbării din piaţă si structura pasagerilor care au determinat incetareaactivităţii Carpatair.

Fig. 3.4

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

Nr.pasageri

Dinamica numărului de pasageri deserviti pe AeroportulTimișoara

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



Platforma principală de staţionare aeronave cu dimensiuni 415x162m are o capacitate de 18 poziţii deparcare pentru aeronave comerciale, platforma secundară de staţionare aeronave are o capacitate de 6poziţii de parcare pentru aviaţia generală si are dimensiuni 181x32,5m. Capacitatea de operare la pistă este,conform studiilor CAMACA -EUROCONTROL de 26 de mişcări aeronave/oră (pentru aterizări RWY 29 şidecolări RWY 11).

În ceea ce priveşte traficul de marfă, terminalul dispune de depozite uscate, echipamente de prelucrarecoletărie, echipamente speciale de manipulare a mărfurilor. Mărfurile de diferite tipuri, mărfuri generale,poştă, coletărie sunt preluate, procesate la Aeroport şi, prin intermediul companiilor partenere, transportaterapid de la Timişoara către alte aeroporturi până la destinaţia finală. Transportul mărfurilor se realizează princompaniile aeriene partenere, respectiv, prin firme de curierat de prestigiu internaţional. Aeroportul dispunede camere de depozitare echipate adecvat şi de personal calificat pentru desfăşurarea activităţii cargo.

Printre transportatorii în favorea cărora se transportă marfa de către operatorii aerieni care asigurădeplasarea mărfurilor de pe Aeroportul Internaţional Timişoara se numără : DHL, TNT, UPS, FEDEX,Kuehne-Nagel ş.a.

Fig.3.5

SN Aeroportul Internaţional Timişoara "Traian Vuia" S.A este autorizat de către Autoritatea AeroanauticăCivilă Română ca Agent Cargo abilitat, iar serviciile furnizate prin acest Centru Cargo sunt conforme custandardele europene specificate în Regulamentul CE 185/2010 al CE.

Referitor la investitiile realizate acestea s-au axat pe zona de mărfuri, coletărie fiind efectuate lucrări derecompartimentare si moderinzare la hala cargo. În data de 26.11.2015 a fost inaugurata în incinta AlT bazalogistică pentru Regiunea Banat, a liderului mondial în transport şi expediţii coletărie DHL.

Aeroportul Internaţional .Traian Vuia" Timişoara îndeplineşte toate condiţiile de siguranţă aeronauticăconform standardelor internaţionale. Astfel în cursul anului 2014 AACR -Autoritatea Aeronautică CivilăRomână a autorizat exploatarea pe o perioadă de 3 ani şi nu există restricţii de operare pentru niciocompanie aeriană şi pentru nici un tip de aeronavă.

Aeroportul Internaţional "Traian Vuia" Timişoara deţine un sistem de balizaj performant şi sisteme denavigaţie aeriană de ultimă generaţie, pentru a asigura operarea aeronavelor în condiţii de vizibilitate redusă,fiind posibilă aterizarea aeronavelor şi atunci când vizibilitatea orizontală este de doar 200 m pe direcţia

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

Tone transport marfa

Dinamica traficului de marfa pe Aeroportul Timișoara

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



principală de aterizare şi de cel puţin 350 m pe direcţia secundară de aterizare. În România doar AlT estedotat cu sisteme ILS (Instrumental Landing Sistem) pentru proceduri de operare În condiţii de vizibilitateredusă (LVO şi L VTO) pe ambele direcţii de aterizare.

Impactul direct asupra economiei judeţului/regiunii este de 264,47 milioane Euro şi 7.043 locuri de muncă,date calculate prin Economic Impact Calculator (Sursa AlT"Traian Vuia" noiembrie 2015).

Pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare în continuare a infrastructurii şi a servici lor aeroportuare AlTtrebuie avute în vedere următoarele: Deschiderea de noi destinaţii si atragerea de noi companii care să opereze de pe AlT şi care să

diversifice destinaţiile şi legăturile directe cu principalele distinaţii europene; Operarea pe un aeroport - nod aerian - alternativă pentru destinaţia Munchen ; Obiective de investiţii conforme cu Decizia 139/2014 a C.E; Extinderea sălii de grupare a pasagerilor din terminalul plecări curse externe existent zona porţilor de

îmbarcare); Achiziţia de autospecială pentru stingerea incendiilor; Conexiune rutieră paralelă cu calea ferată Aeroport Timişoara - Remetea Mare; Îmbunătăţirea legăturilor intermodale, pentru o mai rapidă şi eficientă legătură cu alte destinaţii.

Pentru a raspunde acestor cerințe au fost luate în considerare la nivelul AIT următoarele proiecte noide investiții prioritare:

A. Terminal intermodal pasageri

Obiectivele de investiție considerate și principalele caracteristici ale acestora sunt:1. Terminalul de aviaţie (aerogara): se va intinde pe o suprafata de aprox 17.500 mp construcţie pe două nivele,capacitate maxima de procesare a pasagerilor: 3000 pasageri/oră, posibilitatea de imbarcare a pasagerilor prin 3 sistemede imbarcare tip "finger", dotări si amenajări tehnice complete si în deplină concordanţă cu reglementările de securitateaeroportuară si cele de siguranţă aeronautică în vigoare ;2. Terminal rutier (autogara): se va întinde pe o suprafaţă de aprox 4000 mp constructie pe un singur nivel, capacitatemaximă de procesare a pasagerilor: 150 pasageri pe oră ( 5 autocare/oră), asigură conexiunea cu reţeaua de transportpublic rutier de pasageri in plan local, regional si internaţional.;3. Terminal feroviar (gara): se va întinde pe o suprafaţă de aprox 4.000 mp, consrucţie pe un nivel (supraterană sausubterană), capacitate maximă de procesare a pasagerilor: 600 calatori/oră, va avea o reţea de 3 linii ferate pentrustaţionare ;4. Platforma stationare aeronave: se va intinde pe o suprafaţă de aprox 70000 mp, va asigura noi locuri de parcare sideservire a aeronavelor la sol, va fi concepută si realizată ca o extensie functională a platformei existente ;5. Parcări auto: căi de acces si conexiuni rutiere între terminale, suprafaţă: aprox 39000 mp.;

Scopurile urmărite prin implementarea proiectului sunt:

Promovarea circulaţiei internaţionale si de tranzit a persoanelor prin asigurarea de conexiuni eficace,prin modernizarea si dezvoltarea axelor TEN-T relevante

Promovarea dezvoltării unui sistem echilibrat al modurilor de transport, pe baza avantajelor fiecareiadintre modalităţile de transport (aerian, feroviar, rutier) ;

Promovarea dezvoltării durabile cu precădere prin minimizarea efectelor adverse ale transportuluiasupra mediului si imbunatăţirea siguranţei acestuia;

Dezvoltarea si modernizarea capacităţii de operare a aeroportului pentru traficul intern si internaţionalde pasageri;



Asigurarea mobilităţii si fluidităţii fluxurilor de pasageri in ceea ce priveşte cele trei modalităţi detransport, decongestionarea traficului urban rutier si feroviar;

Interconectarea flexibilă a modalităţilor de transport aerian, rutier si feroviar.

B.Terminal intermodal de marfuri (CARGOTIM)

Terminalul Intermodal Cargo Timişoara va fi un sistem complex de transport al mărfurilor ce va asiguraconexiunea rapidă între diferite tipuri de transport (aerian, rutier si feroviar), creând spaţii de depozitare,logistice şi de activităţi cu specific aeroportuar, oferind astfel utilizatorilor (companii, transportatori,comisionari vamali etc) un nivel de servicii ireproşabil şi soluţii complete pentru procesarea rapidă şi sigură amarfurilor. Obiectivul de investiție ia în considerare previziunile economice, premizele de dezvoltare zonalăşi a ţării, indicii factorilor de transport din analiza de trafic din ţară, dimensiunile dezvoltării generale aoraşului Timişoara şi nu în ultimul rând potenţialul de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Timişoara -Traian Vuia.

Totodată investiția este complementară ”Centrului regional intermodal de transport marfă” planificat deConsiliul Județean Timiș să se realizeze în noul ciclu de programare a fondurilor europene 2014-2020 lângăAeroportul International Timișoara (locaţia Remetea Mare/locație extinsa CARGOTIM).

Avantajele realizării Terminalului lntermodal Cargo:

Conectivitatea rutiera Acces auto direct la drumul european E70 care leagă Budapesta-Timişoara -Bucureşti; Apropierea de autostrada A1 (2,5 km distanţă de punctul de descărcare al acesteia în drumul european E70)

care leagă Budapesta - Timişoara - Bucureşti; Acces imediat la tronsonul existent de centură ocolitoare a oraşului Timişoara; Se află intr-o zona industrială foarte dezvoltată, în special industria automotive (Hella-fabrica şi

logistica, Continental -fabrica de cauciucuri, Dura-fabrica de acumulatori auto), UPS si TNT-transportatori, Dunca Expeditii -transportator marfa, s.a.

Conectivitate feroviară Existenţa in imediata vecinantate a unei căi ferate legate la magistrala Bucureşti -Budapesta ; Accesul de cale ferata secundară, racordată la magistrala Budapesta -Bucureşti în incinta Aeroportului

Internaţional Timişoara (3 km).

Conectivitate aeriană Acces direct la infrastructura existentă a aeroportului, ceea ce poate adauga caracterului de intermodalitate a

terminalului şi componenta de transport aerian (aerian, feroviar si rutier); Asigură condiţiile infrastructurale necesare accesului, parcării aeronavelor cargo si procesării mărfurilor

debarcate din aeronave, fiind conectate la căile de rulare si pista de decolare/aterizare existente, precum si lazona de acces auto (zona rutieră). Platforma va fi dimensionată pentru o capacitate portantă minimcorespunzătoare celor aferente structurilor similare existente (căi rulare si pistă) Structura de principiu:

o Sistem Multiplu de Rampă pentru aeronave (MARS), care permite serviciul simultan pentru aeronavede categorie mare si medie (cod D, IATA si cod C, IATA)

o Număr de poziţii de parcare a aeronavelor (standuri) corelat cu capacitatea aeronavelor si volumulprevizionat de mărfuri gestionate

Impactul asupra mediului:Locația propusă se află în afara oraşului Timişoara.



Având în vedere faptul că intermodalitatea propusă este între transportul aerian, rutier si cel feroviar, se vadecongestiona in bună masură traficul rutier urban cu conotaţii şi efecte benefice asupra oraşului Timişoaraprin reducerea emisiilor de CO2. Totodata, existenţa liniei de cale ferată ELECTRIFICATĂ pe acest tronson,constituie un avantaj din punct de vedere al protecţiei mediului.

Aerodromul Utilitar Cioca

Aerodromul Utilitar Cioca din Timișoara este situat în partea de vest a localității, la circa 5 km distanță deaceasta, într-o zonă cu o dezvoltare economică continuă determinată de investiții private și publice (PITT,TECHNOPOL), respectiv între drumurile naționale DN 6 și DN 59A pe direcția Timișoara – Cenad șiTimișoara – Jimbolia. Acesta este unicul aeroport utilitar al Regiunii Vest Romania.

În prezent aerodromul are o pistă înierbată de 750 m lungime și o lățime de 30 m, pentru activități specificede zbor pe care se operează la vedere pe timp de zi precum și construcții destinate activității utilitare șisportive pe direcția 500 – 2300.

Funcțiunile și serviciile curente ale Aerodromului utilitar Cioca sunt următoarele: servicii utilitare pentrulucrări agricole; servicii aeroservice pentru aparatele proprii.

Problemele cu care se confruntă sunt: pistă nemodernizată, uzura și diversitatea aparatelor de zbor.Necesită investiţii pentru modernizare și transformare în aeroport pentru servicii de aviaţie utilitară, sportivăși de agrement.

2.3.1.4 Căile navale

Dunărea constituie principala cale navigabilă interioară a României, împreună cu canalele Dunăre - MareaNeagră și Poarta Albă – Midia Năvodari. Din cei 2.411 km navigabili, peste 40% (1.075 km) constituiegraniţa naturală a României sau străbat teritoriul acesteia. De la vărsarea în Marea Neagră și până laBrăila, pe o distanţă de 170 km au acces pe Dunăre și navele maritime de până la 12.500dwt. Româniadispune de 28 de porturi funcţionale pe Dunăre, dintre care Galaţi, Brăila și Tulcea au o infrastructură carepermite accesul navelor maritime.Dunăre-Rin–Main constituie axa Europeană TEN-T 18 legând sud-estul (Constanţa) de nord - vestul(Rotterdam) Europei. Dunărea asigură ţărilor riverane Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia,Bulgaria, România, Moldova și Ucraina o alternativă importantă la transportul terestru. Harta cu traseulfluviului Dunărea și dispunerea porturilor navale din România sunt prezentate în imaginile de mai jos.



România are 30 de porturi interioare, cu o capacitate totală de 50 milioane tone/an. Dintre acestea, porturileBrăila, Galaţi, Tulcea și Sulina sunt parte a reţelei TEN, au o capacitate totală de trafic de aproximativ 34milioane tone /an, având caracteristicile tehnice ce permit accesul navelor maritime care au capacitate depână la 25 000 dwt, 180 m lungime și 7,0 m adâncime. În condiţii speciale, limita de adâncime poate fidepășită. Din cele 30 de porturi interioare, 29 sunt pe Dunăre, doar portul Timișoara fiind pe Bega. ÎnRegiunea Vest sunt concentrate șase dintre acestea, ceea ce reprezintă 23,33% din total si auurmătoarele caracteristici.

Tabel 3.10 - Caracteristici ale porturilor din Regiunea Vest

Port Tip port Anul construirii Lungimefront de cheiuri

Baziaș fluvial 1850 ‐1880 -‐Moldova Vech fluvial 1048 550 mMoldova Nouă fluvial 1046 250 mDrencova fluvial 1016 240 mTișoviţa fluvial -‐ 120 mTimișoara interior 1901 -‐ 1916 1 000 m

Principalele cursuri de apă cu potenţial navigabil din judeţul Timiș sunt: Mureșul - parcurge teritoriul judeţelor Timiș și Arad, trece în Ungaria și asigură legătura cu Dunărea.

Nu este amenajat pentru navigaţie. Canalul Bega – se află pe teritoriul judeţului Timiș, trecând apoi în Serbia; navigabil în trecut, este în

prezent neamenajat pentru transportul de mărfuri si/sau persoane.

Canalul Bega face parte din sistemul Rhin - Main - Dunăre, făcând posibila legătura între Marea Nordului șiMarea Neagra. Canalul Bega navigabil este cuprins între km 118+360 (limita din amonte a municipiuluiTimișoara) și km 45+000 (ecluza din dreptul localității Klek pe teritoriul Serbiei). De aici până la km 0(materializat prin confluența cu râul Tisa) se naviga pe vechea albie a râului Bega, care a fost regularizată șiamenajată.



Lungimea canalului pe teritoriul românesc este de cca. 44,5 km și de 74 km pe teritoriul sârbesc. Pe teritoriuladministrativ al Municipiului Timișoara Canalul Bega are o lungime de 10,60 km, în profil transversal, lățimeacanalului la oglinda apei fiind de 30-45 m, iar la nivelul fundului de 15-20 m.Partea navigabilă a canalului începe din zona localității Ghiroda din vecinătatea Municipiului Timișoara deunde acesta continuă spre sud-vest până la vărsarea în Tisa, situată pe teritoriul sârbesc. Canalul Bega esteprimul canal navigabil construit în România. Construit inițial pentru asanarea terenurilor inundabile din jurulTimișoarei, a fost amenajat ulterior pentru navigație.

Din 1958 transportul de mărfuri a încetat, iar din 1967 au fost retrase și navele de pasageri. În perioada 2008- 2011 s-au efectuat lucrările de dragare și ecologizare a Canalului Bega în zona municipiului Timișoara(Uzina de Apa Ghiroda-Timișoara – Sânmihaiu Roman), parte din proiectul ”Ecologizare Canal Bega pesectorul Timișoara – Frontiera Serbia” al cărui beneficiar este Administrația Bazinală de Apa Banat. Înprezent, între Uzina Hidroelectrica km118+300 (limita amonte) și aval 150m față de podul Modos km111+000 (limita aval), taluzurile Canalului Bega sunt amenajate prin proiectul AQUAPROIECT.

Astăzi, pe teritoriul romanesc, canalul poate fi navigat de mici ambarcațiuni doar pe portiunea Timișoara –Ecluza Sânmihaiu Roman însă sunt in derulare proiecte care vizează valorificarea potențialului turistic alcanalului Bega in cadrul programului IPA Ro-Se 2007-2013 implementat de CJTimiș-ADETIM.

2.3.1.5 Infrastructura suport pentru transportul durabil

Transporturile durabile sunt sisteme complexe menite să satisfacă necesitatea de mobilitate fără adeteriora factorii de mediu și sănătatea și au ca scop eficientizarea consumurilor energetice și facilitacreșterea gradului de mobilitate.

Pornind de la această definiţie, putem considera că infrastructura-suport de dezvoltare a acestora, este ceacare sprijină modurile de transport mai puţin sau deloc poluante. Printre cele mai importante soluţii sunttransporturile intermodale și transporturile alternative, precum transporturile în comun, de pasageri iar lanivel local și între localităţi, mersul pe jos sau cu bicicleta.

2.3.1.5.1 Infrastructura pentru transportul intermodal

Analiza fluxurilor de marfă la nivel naţional și a celor care tranzitează România evidenţiază necesitateaamplasării de noi terminale, în special, pe traseul reţelelor TEN-T care străbat teritoriul naţional. În noilecondiţii ale globalizării, infrastructura transporturilor trebuie să asigure deplasarea unor mijloace de



transport tot mai perfecţionate, la viteze tehnice și comerciale din ce în ce mai mari. Timpul de staţionare,în porturi sau aeroporturi, trebuie redus tot mai mult prin mecanizarea operaţiunilor de încărcare-descărcare și utilizarea tehnologiilor moderne de transport (containerizare, paletizare, pachetizare).

Din aceste perspective, transportul multimodal reprezintă, la ora actuala, una dintre cele mai flexibilemodalităţi de mișcare a mărfurilor în Europa și în lumea întreagă. Este nevoie însă de o logistică foarte binepusă la punct, de vehicule speciale, moderne și nu în ultimul rând de investiții semnificative motiv pentrucare amplasarea și distribuția acestora la nivel naţional/regional trebuie să fie corect distribuită și respectivplanificată realizarea acesteia.

Infrastructura de transport multimodal cuprinde, în principal: căile rutiere, ferate și navigabile care sunt adecvate transportului combinat; terminalele sau nodurile multimodale; instalaţiile de transbordare între modurile de transport, din terminale.

În Regiunea Vest, din perspectiva terminalelor multimodale există un singur centru, la Golgovăţ(lângă Arad) care trebuie modernizat și adus la parametrii care să satisfacă actuala ce rere de transport.În județul Timiș, se are în vedere construirea unui terminal ultramodern în zona Timișoara, principalulpol de dezvoltare economică al Regiunii, respectiv la Remetea Mare.Acesta se află inclus în Strategia României pentru dezvoltarea de sisteme intermodale şi este un proiectpregătit și promovat către CNCFR şi MTI de CJ Timiş şi ADETIM în colaborare cu Primăria municipiuluiTimişoara.

Un sistem eficient, utilizat destul de mult la nivel European, și anume transportul de autotrenuri rutiere cuvagoane specializate pe calea ferată, tip RO-LA, nu este funcţional, la nivel naţional, datorită costurilorridicate de la calea ferată. Apărut iniţial în statele cu relief muntos, Elveţia şi Austria, pentru facilitareatraficului de marfă, sistemul RO-LA (Rollenden - Landstrassen), care constă în transportulcamioanelor pe vagoane de cale ferată speciale, s-a extins pe măsură ce problemele de protecţie amediului au devenit mai stringente. O serie de state europene au preferat să subvenţioneze acest gen detransport concomitent cu înăsprirea condiţiilor pentru transportul rutier, urmărind în acest fel protejareainfrastructurii rutiere şi protecţia mediului.

În anul 2006 România reuşea să transporte în acest sistem 7.680 tiruri pe relaţia Glogovăţ- Wels şi Wels-Episcopia Bihorului. Un an mai târziu transportul de tip RO-LA a devenit ineficient ca urmare a creșteriipreţului transportului pe calea ferată.Interesant de remarcat este că România a fost singura ţară, din cele incluse în prima fază a proiectuluiMarco Polo 2, care nu a reuşit să atragă fonduri europene, deoarece nu a depus nici un proiect în acestsens. Diferenţa de preţ, pe rutele amintite, de circa 570 euro pe calea ferată faţă de circa 350 euro la rutier,au dus la dispariţia sistemului RO-LA în România, într-un moment când acest sistem cunoştea o dezvoltaretot mai mare la nivel European.

Conform datelor de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pentru a menţine această activitate ar fifost necesare subvenţii de circa 300 euro pentru fiecare TIR transportat. În calculul costurilor pentrutransportul de tip RO-LA nu au fost incluse o serie de taxe ce ar trebui plătite la încărcarea şi descărcareaTIR-urilor de pe vagoane. În tabelele următoare sunt prezentate câteva comparaţii referitoare la costurilespecifice în cazul transportului de tip RO-LA.



Tabel 3.11: Comparație costuri sistem RO-LA - transport rutier

Parametrii trenRO-LA

Relația detransport RO- LA

Costuri totale detransport feroviareuro/TIR și sens

Costuri transportrutier euro/TIR și sens(eu autorizație rutieră

gratuită]

Costuri transportrutier euro/TIR și

sens (eu autorizatțerutieră eu plată]

1200 tb/500 m Glogovăț - BucureștiProgresul

572 238 338

Sursa: Strategia de transport intermodal in Romania 2020, Guvernul României, Ministerul Transporturilor siInfrastructurii, mai 2011

În prezent, România nu dispune de infrastructură necesară dezvoltării rapide a sistemului de transportmultimodal. Sistemele de transport în containere și RO-RO sunt singurele utilizate. Încercări timide dereimplementare a sistemului RO-LA s-au făcut în anul 2009, dar costurile mari, induse de acest sistem,comparativ cu cele ale transportului rutier, pe aceiași distanță, au dus la lipsa cererii și ulterior, laabandonarea ideii. În prezent conform unor poziții publice exprimate de reprezentanții MTI se analizeazăposibilitățile de facilitare a transportului intermodal în paralel cu implementarea programului derealizare/modernizare a infrastructurii de transport intermodal.

Tabel 3.12: Valoarea subvențiilor necesare transportului tip RO-LA în România ( anul 2009)

Nr. pereche(i) detrenuriRO-LA/zi

Subvenție zilnicieuro/pereche(i) tren RO-LA

Subvenție anuali(euro)

Rest parc devagoane RO-LA

buc. fizice1 13.230 4.828.950 1002 26.460 9.657.900 603 39.690 14.486.850 0

Sursa: Strategia de transport intermodal în România 2020, Guvernul României, Ministerul Transporturilorși Infrastructurii, mai 2011

Actualmente, în zona Timișoara nu există dezvoltată o infrastructură de transport, care să asigure servicii lastandardul impus de cerințele pieții și corelate cu distribuția amplasamentelor pentru producție și desfacere,cu planurile de urbanism și tendințele de dezvoltare strategică locală, regional și transfrontalieră. Existențaunui centru intermodal regional de transport ar conduce la reducerea timpilor și a cheltuielilor de transport,cu implicații benefice asupra cheltuielilor beneficiarilor locali, și ar crește competitivitatea zonei Timișoara înraport cu regiunile Uniunii Europene.

Crearea acestui centru intermodal regional de transporturi, ar putea susține dezvoltarea infrastructurilor detransport rutier, feroviar, aerian, implicând alinierea acestora la standardele europene (din punct de vedereal parametrilor tehnici și operaționali) și care va avea, totodată, efecte benefice privind corelarea proiectelorde dezvoltare ale Regiunii Vest cu cele din regiunile vecine.

În acest context CJ Timiș a pregătit și promovat către CNCFR și MTI u n proiect de investiție la nivel destudiu de fezabilitate pentru amplasarea unui centru de transfer multimodal la Remetea Mare, care este olocalitate situată foarte aproape de Timișoara, având acces direct la infrastructura rutieră (E70), feroviară(CF 900) și aeroport.



Suprafața totală necesară dezvoltării acestui terminal este de cca 30 ha pe care vor fi realizate rețelele decale ferată și triaj (inclusiv racordurile la magistrala de cale ferată), rețelele rutiere, platforma și parcărilenecesare pentru operatorii economici cât și pentru administrația centrului, clădirile pentru administrație șivamă, clădiri pentru instalații utilități, rețelele de utilități necesare, urmând ca dotarea cu echipamente deîncărcare / descărcare / deplasare a containerelor și paleților, alte facilități operaționale să rămână însarcina operatorului privat care ar urma să obțină contractul de operare.Proiectul este planificat să se realizeze în etape succesive corelat cu dezvoltarea cererii și pieței detransport containerizat și terminale RO-LA pentru transportul de TIR- uri. Investiția pentru etapa I-a careface obiectul proiectului propus CNCFR în calitatea acestuia de aplicant eligibil pe POS Transport 2007-2013 este evaluat la circa 24 mil. Euro.

Detalii privind avantajele locației, echipările infrastructurale și serviciile planificate sunt disponibile pe site -ulwww.adetim.ro, respective http://www.adetim.ro/node/201

Hărți - Detalii amplasament și echipare pentru terminalul multimodal Remetea Mare



2.3.1.5.2 Transportul în comun

Promovarea transportului public stă la baza celor mai multe proiecte de protecție a mediului sau a celorsociale, din majoritatea localităților. La capacități de transport comparabile, avantajele transportului publicfață de cel individual sunt numeroase: economie de energie și spațiu, poluare chimică și fonică reduse,securitate sporită, intensitate scăzută a traficului urban etc.

În toată Uniunea Europeană sunt evidente eforturile de promovare a transporturilor publice îmbunătățireaacestei activități se poate realiza dacă sunt abordate următoarele domenii: construcția vehiculelor, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii specifice, integrarea cu celelalte sisteme de transport, creșterea calității serviciilor, etc.

Potențialii utilizatori ai transportului colectiv pot fi descurajați dacă de-a lungul unui traseu se impunnumeroase schimbări ale modului de transport sau, în cazul aceluiași mod, schimbarea mijloacelor detransport se efectuează cu valori mari ale timpilor de așteptare, datorită nesincronizării orare, sau cucheltuieli suplimentare (pentru alte bilete) datorită neintegrării sistemului tarifar.

Integrarea sistemică urmărește gruparea tuturor modurilor de transport public într-un singur mediu comunde exploatare. Principiul este următorul: se formează o rețea unică de exploatare pentru toate modurile detransport public (tramvai, autobuz, troleibuz).În cadrul Regiunii Vest există transport public în trei dintre cele patru județe (Timiș, Arad și Caraș-Severin)lungimea rețelelor (tramvaie și troleibuze) însumând 255,9 km, ceea ce reprezintă 20,11% din totalulacestor rețele, la nivel național.

Tabel 3.13 - Lungimea rețelelor de transport public din Regiunea Vest, 2011 -km

Lungimea liniei simpleTramvaie Troleibuze Metrou

Arad 96,0 - -Caraș-Severin 9,9 - -Hunedoara - - -Timiș 90,0 60,0 -Vest 195,9 60,0 -ROMANIA 872,8 399,7 162,4

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Regiunea Vest ocupă locul al șaselea între regiunile României, cu 6,7% din totalul transportului localde pasageri în condițiile în care Regiunea București-Ilfov se clasează prima cu 47,2% urmată de RegiunileNord-Vest, Nord-Est, Sud-Est și Centru. În ceea ce privește județul Timiș, acesta dispune în principal înmunicipiul Timișoara de cel mai divers și dezvoltat sistem de transport public acoperind 76,5% din totalpasageri transportați cu mijlocele de transport în comun la nivelul regiunii.

Cu toate acestea se constată o evoluție negativă a numărului pasagerilor transportați cu mijloace detransport în comun. Cea mai mare scădere se înregistrează pentru tramvaie în contrast cu autobuzele șimicrobuzele au pierdut în această perioadă mult mai puțin iar trolebuzele au rămas aproape neschimbate.



Tabel 3.14 – Numărul vehiculelor în inventar pentru transport public local de pasageri

Categorie VehiculeRegiunea Vest Judeţul Timiş Timişoara

2011 2012 2013 2011 2012 2013 2011 2012 2013Tramvaie 318 314 315 147 158 159 147 158 159

Autobuze şi microbuze 427 412 399 138 138 138 113 114 113

Troleibuze 50 50 50 50 50 50 50 50 50

După cum se observă din tabelul 3.14, la nivelul Regiunii Vest numărul tramvaielor a scăzut foarte puţin dela un număr de 318 tramvaie în anul 2011, la 315 în anul 2013, în timp ce numărul troleibuzelor s-amenţinut constant în perioada analizată 2011-2013, 50 troleibuze existente în parcul auto al RATTTimişoara , fiind singurul oraş din Regiunea Vest care deţine ecest tip de mijloace de transport în comun.

În timp ce la nivelul Regiunii Vest numărul de autobuze şi microbuze a scăzut de la 427 în anul 2011, la399 în anul 2013, în judeţul Timiş numărul acestora s-a menţinut constant la 138 de autobuze şi microbuze,din care un număr de 113 se regăseau în Municipiul Timişoara.

De asemenea, în judeţul Timiş, mai precis în Municipiul Timişoara numărul tramvaielor a crescut uşor de la147 în anul 2011 la 159 în anul 2013, însă trebuie precizat faptul că acestea prezintă o uzură fizică şimorală avansate, fiind necesară o reînnoire a parcului de tramvaie din cadrul RATT.

Tabel 3.15: Caracteristici ale transporturilor publice în Timiș

Nr.Crt. Localitate

Existentaunui sistem

public detransportpasageri

LungimeaRețelei(km)

Numărulpasagerilor

transportați,anual

Costulunei călătorii

(prețuri pentruanul 2012)

Rute principale

1 Timișoara DA 406,7 100.736.000 2 lei, oricetip de mijloctransport si 2,5lei autobuzexpres

32 linii: 8 lnii tramvai + 7linii troleibuz + 17 linii autobuz

2 Lugoj DA 95,6 64.044 Între 0,60lei și 2,50 lei infunctie de traseu

Gara Lugoj - Colegiul TehnicV. Braniște; Gara lugoj - ȘcoalaE Murgu; Tirol - Cartierul J.C.Drăgan - Tirol; Școala nr. 4 -Cartierul J.C. Drăgan - Tirol;Gara Lugoj-sat Tapia - sat Măguri

3 Gătaia DA 21,0 43.800 Între 2,00lei si 5,00 lei înfuncție de traseu

Gătaia - Sculia ;Gătaia - Semleu Mare ; GătaiaSemleu Mic ; Gătaia - Butin ;Gătaia - Percosova

Sursa: Cercetare de teren în cadrul proiectului Studiu regional de transport și mobilitate cf. studiu regional ADR Vest

Costul unei călătorii variază, în funcție de traseu (distanță), companie de transport, condiții de transport etcîntre 0,6 lei și 5 lei (la nivelul anului 2012) ceea ce, raportat la cursul euro, înseamnă între 13 eurocenți și



1,11 euro, pe călătorie, ceea reprezintă un nivel relativ mic, comparativ cu prețurile călătoriilor din alte țări,dar destul de mare dacă îl raportăm la puterea de cumpărare a cetățenilor.

Pentru ca un sistem de transport să fie eficient, este esențial ca potențialii pasageri să fie permanentinformați asupra situației modurilor de transport disponibile. Informațiile, în timp real, referitoare la ritmicitateși dispunerea temporală a activității diferitelor rețele de transport, sunt în acest sens de o reală importanțăfără să implice costuri investiționale majore.

2.3.1.5.3 Rețelele pietonale

Mersul pe jos nu este doar cel mai bun mod de deplasare într-un oraș ci el a fost întotdeauna cel mairăspândit mod de transport. Statisticile neglijează, în general, faptul că aproape 50% din totalul deplasărilorse efectuează mergând. Recunoașterea importanței traficului pietonal este crucială pentru eficientizarea șicreșterea gradului de atractivitate al acestuia. Numeroase orașe din Europa au recunoscut rolulimportant al traficului pietonal în ameliorarea vieții urbane. Exemple de promovare a mersului pe jos segăsesc atât în orașele cu mari aglomerări, cât și în cele mici. Mersul pe jos este atractiv dacă este rapid,comod și fără pericole. Altfel, dacă nu pot fi îndeplinite aceste condiții trebuie intervenit pentru îmbunătățireafacilităților pietonale. Pietonii nu agrează ocolurile. În plus, la o rețea de străzi echipate cu trotuareadecvate, mai sunt necesare și legături de toate naturile (pasaje, poduri etc…). Timpul de așteptare lapasajele pietonale trebuie redus. Nevoile pietonilor nu trebuie neglijate atunci când se face planificareateritorială a orașului . Un oraș conceput pentru pietoni trebuie să cuprindă numeroase zone comerciale, iardistanțele între locurile de muncă și domicilii să fie reduse. Trebuie introduse reguli în amenajareateritorială, pentru evitarea construcției de centre comerciale și birouri la mare distanță de centrul orașului.

În cadrul Regiunii Vest conform analizei regionale realizate de ADR Vest rețelele pietonale există de-alungul străzilor orășenești:

Tabel 3.16: Lungimea rețelei pietonale în Regiunea Vest in 2011

Lungimea zonei pietonale (km) Ponderea lungimii zonei pietonale

Total din care: modernizate % Total % Modernizate

Arad 873 514 27.7 24.2Caraș-Severin 449 326 14.3 15.3Hunedoara 919 620 29.2 29.2Timiș 908 665 28.8 31.3Vest 3.149 2.12S 11.3 12.2ROMÂNIA 27.846 17.413

Sursa: INS, 2013, site ADR Vest

Din analiza datelor prezentate reiese ca cea mai extinsa rețea exista in județul Hunedoara (29,2%), dargradul de modernitate cel mai ridicat, se regăsește în județul Timiș (31,3%). Distribuția, la nivel de județeste aproape echilibrată, din perspectiva lungimii și calității rețelelor, o diferențiere majoră fiind întîlnită lajudețul Caraș-Severin unde lungimea rețelei stradale reprezintă doar 14,3% din cea a regiunii.



2.3.1.5.4 Rețelele de biciclete

Măsurile care ajută integrarea în transportul urban a celui pe baza bicicletei, sunt foarte importante. Pedistanțe relativ mici (de până la 8 km), bicicleta poate înlocui autovehiculul.Înlocuirea transportului auto din orașe, prin deplasări cu ajutorul bicicletei, prezintă avantaje enorme pentrumediul înconjurător și sănătate. Pentru promovarea acestui tip de transport este necesar însa, în primulrând, să se construiască o infrastructură specifică, separată de cea a celorlalte moduri. În Olanda, deexemplu, parcări special amenajate pentru biciclete sunt dispuse în raza a circa 80 de gări. Acestea suntgestionate de căile ferate olandeze și, pe lângă asigurarea pazei mai sunt oferite servicii de reparații sau devânzări de biciclete.

În afara transporturilor publice, la nivelul județului Timiș în ultimii ani sunt susținute dezvoltarea unoralternative ecologice față de transporturile rutiere, la nivel urban. Dintre acestea, de o certă importanță e steutilizarea bicicletelor, pentru care au fost construite, sau sunt în curs de dezvoltare, infrastructuri specifice(piste de biciclete, parcări speciale).

Tabel 3.16: Rețeaua de piste de biciclete de la nivelul Regiunii Vest, în anul 2012

Nr.Crt. Localitate

Existentainfrastructurii

pentrutransportulcu bicicleta

Lungimearețelei (km)

Existenta parcărilorspecial amenajate pentru biciclete

(număr locuri de parcare)

Existența parcărilorspecial

amenajate (pe tipuri)pentru alte mijloacede transport (număr

locuri de parcare)

1 Lugoj DA 2,50 NU în corpul drumului - 402 Timișoara DA 60,00 NU (dar există un proiect în fază

de contractare pentru centreintemodale prin care se prevedeconstrucția a 25 stații de bicicletecu o capacitate de 300 de locuri)

subterană - 1 (310locuri);în corpul drumului -61.640 locuri parcare;

3 SânnicolauMare

NU - NU DA

4 Jimbolia NU - NU DA (350 locuri)5 Ciacova NU - NU NU6 Făget NU - DA (20 biciclete) DA (70 locuri)7 Gătaia NU - NU NU8 Deta DA 2,00 DA (100 biciclete) DA (100 locuri)9 Buziaș NU - NU DA10 Recaș NU - NU NU

Sursa: Cercetare de teren in cadrul proiectului Studiu regional de transport si mobilitate site ADR Vest

Din datele prezentate reiese că dezvoltarea infrastructurii speciale pentru pistele de biciclete este doar laînceput, existând un total de doar 65 km lungime a pistelor de biciclete în județul Timiș care reprezintă cca70% din rețeaua disponibilă la nivelul regiunii (94,63 km la nivel regional).

Pentru asigurarea eficacității fiecărui sistem de transport este important ca rețeaua de biciclete să fiedezvoltată separat de cea a trotuarelor (drumurile pietonale) altfel, va descuraja mersul pe jos, prinobstrucționarea acestor căi. De asemenea, în cazul orașelor cu transport public de călători, cu vehicule de



mare capacitate (tramvaie, autobuze, troleibuze) trebuie amenajate spații speciale, în interiorul vehiculelorde transport, pentru depozitarea bicicletelor, pe timpul călătoriilor. Nu în ultimul rând trebuie extinsăconstrucția pistelor de biciclete, din interiorul localităților, pe drumurile care leagă aceste centre șidezvoltarea de rețele speciale (drumurile verzi).În Timișoara, rețeaua de piste de biciclete este în expansiune, în anul 2011 existând circa 60 km. Este,însă, prevăzut să se dezvolte, rapid, o rețea complexă de piste de biciclete conform figurii de mai jos. Alteproiecte interesante, sunt cele prin care sunt vizate construcția unei piste de biciclete la granița dintreRomânia și Ungaria, pe teritoriul comunei Cenad (14,334 km) și construcția unei piste de biciclete pe malulcanalului Bega între Timișoara și limita frontieră cu Serbia (cca 43 km).

Dispunerea rețelelor de piste de biciclete în municipiul Timișoara

2.3.1.6 Activitatea de transportTransporturile alcătuiesc un segment al pieței serviciilor publice sau private însă activitatea este stranslegata de calitatea infrastructurii de transport. În general, transportul se referă la deplasarea fizică abunurilor și persoanelor, dar nu se rezumă doar la o simplă mișcare fizică. Alături de aceste servicii înconceptul de "transport" sunt incluse o serie de alte prestații, legate de deplasările propriu-zise: manipulareabunurilor, îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, transbordările intermodale, condiționarea mărfurilor,asigurarea securității bunurilor și persoanelor etc.Modurile de transport și relațiile care se stabilesc între acestea, reprezintă o trăsătură caracteristică apieței acestui tip de servicii. Diferitele moduri de transport împart piața, iar creșterea cererii adresate unuiadintre ele, determină în mod real diminuarea cererii care se adresează celorlalte. Acest lucruechivalează cu a afirma că serviciile sunt substituibile. Totuși, în transporturi nu se întâmplă chiar așa,deoarece există anumite caracteristici specifice, diferențe de fond, care fac ca diversele moduri de transportsă nu fie tocmai substituibile. Astfel, în condiții particulare (zona, nivel de trafic, intensitatea activitățiieconomice), modurile de transport oferă servicii diferite care nu pot fi comparabile.



Pe termen lung, infrastructurile și mijloacele de transport evoluează diferit pe moduri, conducând lamodificări atât ale domeniilor tehnice de competență cât și ale zonelor economice de intervenție. Acest faptse datorează în principal modificărilor survenite asupra condițiilor de formare a costurilor. Modificarea zoneieconomice, cu influențe asupra fenomenului de concurență intermodală, poate fi influențată și de alteelemente precum: evoluția structurii economiei (modificări structurale ale activităților economice, reduceri de activități

etc.); îmbunătățirea performanțelor activității de transport; apariția unor noi concurenți pe piață; adoptarea de măsuri legislative, fiscale, cu scopul încurajării sau descurajării unor anumite moduri

de transport, pe anumite direcții de acțiune.

În Romania, activitatea de transport participă cu aproximativ 12% la crearea PIB, absorbind 5% dinpopulația activă. Analiza acestui sector economic, evidențiază corelarea evoluției PIB, cu cea a participăriitransporturilor la crearea lui: perioadele de declin sau relansare economică sunt însoțite de descreștereasau creșterea participării transporturilor la crearea PIB. Piața nați onală de transport este dezechilibratrepartizată între moduri ponderea rutierului fiind detașat majoritară la toți indicatorii.

Tabel 3.17: Caracteristici ale pieței transporturilor din România în anii 2008 și 2011

Sursa: Date și prelucrări date, MTI, 2012 site ADR Vest

Totuși, în ultimii ani se vede o reală tendință de echilibrare a distribuției modale, în sensul diminuăriiponderii transporturilor rutiere în favoarea altora, precum cele feroviare, aeriene sau navale. Astfel, latransportul de mărfuri cota modului rutier a scăzut, în perioada 2008-2011 cu aproape 40%, în aceiașiperioadă la căile ferate înregistrându-se o creștere a volumului de mărfuri transportate cu 22,7%, în timp cetransportul fluvial, pentru același indicator, a avut o creștere spectaculoasă, de circa trei ori.

La transportul de pasageri, tendințele sunt în aceleași directii ca la mărfuri, cu observația că procentele demodificare a cotelor de piață sunt mult mai mici. O excepție se observă în cazul transportului aerian depasageri unde modificarea cotei de piață între anii 2010 și 2008 a fost de aproape 3 ori și jumătate, încreștere. De altfel, în anul 2010 au fost transportați, în total, 319,5 milioane pasageri, din care 3,7% au fost

MOD 2008 2011Mariuri Pasageri Mariuri Pasageri

Volum(mii t)

Parcurs(mii t-km)

Volum(mii

calat)

Parcurs(mii calat-

km)Volum(mii t)

Parcurs(mii t-km)

Volum(mii

calat)

Parcurs(mii calat-

km)România 446.291,9 76.549.131 378.941 31.520.443 312.658 52.475.382 314.425 20.619.940Cota piața 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0RUTIER 364.605 56.377.187 296.954 20.194.477 183.629 26.347.485 242.516 15.528.750Cota piața 81,7 73,6 78,3 64,0 58,7 50,2 77,1 75,3

FEROVIAR 66.711 15.236.464 78.252 6.957.839 60.723 14.719.288 61.001 5.072.806Cota piață 14,9

19,920,7 22,1 19,4 28 19,4 24,6

AERIAN 4,9 7.458 3.541 4.346.737 27 - 10.783 -Cota piața - - 0,9 13,8 - - 3,4 -FLUVIAL 14.971 4.928.022 194 21.390 29.396 11.408.609 125 18.384Cota piață 3,4 6,5 0,1 0,1 9,4 21,7 - 0,1MARITIM - - - - 38.883 - - -Cota piața - - - - 12,4 - - -



înregistrați în transportul internațional de pasageri. Transportul rutier de pasageri deține cea mai marepondere (76,7%), urmat fiind de transportul feroviar (20,1%).

Raportat la PIB, volumul transportului de mărfuri este în permanentă scădere. Astfel, dacă în anul 2005valoarea era de 174,2 t km/PIB5 la nivelul anului 2010 se înregistra valoarea de 105,8 t km/PIBcorespunzătoare unei scăderi de peste 60%. În același an, 2010, Țări precum Ungaria sau Bulgaria6, aveauo valoare a indicatorului de 131,6 t km/PIB (cu aproape un sfert mai mult ca România) și respectiv 156,2 tkm/PIB (cu peste 47% peste valoarea țării noastre).

Nu același lucru se observă la activitatea de transport pasageri raportată la PIB. Aici, se observă o ușoarăcreștere, pentru România, în ultimii ani7. Astfel, de la 85,8 pasageri km/PIB, la nivelul anului 2010 s-a atinsvaloarea de 86,7 pasageri km/PIB, ceea ce echivalează cu 1% creștere. La acest indicator Ungaria stă maiprost, cu 71,3 pasageri km/PIB în anul 2010 și la fel Bulgaria, cu 84,6 pasageri km/PIB. Media UE 27 estemai mare decât valoarea atinsă în România, cu aproape 8%, având valoarea de 93,6 pasageri km/PIB.

Tabel 3.18:-Indicatori economici pentru activitatea de transport1pentru Regiunea Vest, in anul2011

INDICATOR U.M. VEST Arad Caraș -Severin Hunedoara Timiș

Cifra de afaceri Mil. lei, prețuri curente 4.473 1.573 233 653 2.284Personalangajat

Persoane 31.944 7.880 2.133 4.806 17.125Investiții brute Mil. lei, prețuri curente 585 238 34 38 275

Sursa: Eurostat și prelucrări-inclusiv activităț ile de depozitare, postă și curier. Sursa: Repere economice si sociale regionale: Statistica teritorială,20l3 (Tabel 6l. Cifra de afaceri, investițiile brute, investițiile nete si personalul unităților locale active, din industrie, construcții, comerț sialte servicii, pe activități ale economiei naționale)

2.3.1.6.1 Transportul rutier

Transportul public rutier intrajudețean este reglementat de CJ Timiș, acesta acordă licențele de transportpentru trasee și programul de transport prin curse regulate. Relațiile municipiului Timișoara cu județul suntasigurate prin 7 autogări. Relațiile municipiului Timișoara cu localitățile din Zona Metropolitană Timișoaraprivind serviciile de transport public sunt administrate de Societatea Metropolitană de Transport Timișoara înbaza unor acorduri încheiate cu primăriile localităților periurbane în condițiile în care, acestea din urmăasumă acoperirea diferenței de încasări până la limita rentabilității asigurării traseelor periurbane.Stadiul actual al traseelor metropolitane existente este următorul:

Tabel 3.19: Stadiul actual al traseelor metropolitane existente (an 2011)Indice linie Traseu metropolitan Mod transport Status

M 22 Timișoara – Moșnița Noua –Moșnița Veche – Urseni

Autobuz Suspendată

M 24 Timișoara – Dudeștii Noi Autobuz SuspendatăM 27 Timișoara – Remetea – Ianova Autobuz SuspendatăM 30 Timișoara - Ghiroda Autobuz ActivăM 35 Timișoara - Giarmata Vii Autobuz ActivăM 36 Timișoara - Utvin – Sânmihaiu

Roman – Sânmihaiu GermanAutobuz Activă



ZONA Pasageri (mii) Cota de piata (%)Parcursul pasagerilor

(miipasageri-km)

Cota de piata (%)Nord-Vest 35013,2 14% 1888841,9 12%Centru 25564,9 11% 3408497,1 22%Nord-Est 30863,7 13% 1867267,0 12%Sud-Est 30760,4 13% 2163862,5 14%Sud-Muntenia 53490,4 22% 1825096,1 12%București -Ilfov 19508,7 8% 2050506,7 13%Sud-Vest-Oltenia 15219,5 6% 914916,4 6%Vest 32094,8 13% 1409762,3 9%ROMANIA 242515,6 100% 15528750,0 100%

Sursa: Transportul de pasageri si mărfuri pe moduri de transport, in anul 20ll

M44 Timișoara Becicherecu Mic Autobuz ActivăM45 Timisoara Dumbravita Autobuz ActivăM46 Timișoara Săcălaz – Beregsău

Mare – Beregsău MicAutobuz Activă

Transporturile rutiere au fost, în permanență, în ultimii ani, într-o creștere intensă a ponderii în totalulsectorului. Acest fapt, conjugat cu efectele negative produse de activitate atât asupra mediului dar mai alesasupra sănătății umane, au condus la apariția a numeroase programe și strategii, la nivelurile mondial,european dar și național și chiar regional, in favoarea calmarii creșterii activității de transport rutier. În modcert, însa, pentru următorii ani, creșterile valorilor traficului datorat transportului rutier vor consemna, încontinuare, creșteri chiar dacă nu așa semnificative ca până în prezent.Pentru Romania, din prognoza traficului rutier pentru anul 2015 rezultă că vor circula mai mult de 16.000vehicule fizice/24 ore pe drumurile publice din zonele aferente marilor orașe, ducând la apariția de blocaje siîntârzieri în traficul rutier de marfă și pasageri. Pentru a avea o imagine mai clara a acestui fenomen estebine să analizam caracteristicile activității de transport, la nivel regional.

Pentru transportul rutier de pasageri Regiunea Vest este modest poziționata, la nivel național, fiind peultimele locuri atât in ceea ce privește volumul activității (numărul călătorilor), cât și parcursulcălătoriilor.

Tabel 3.20 - Numărul pasagerilor transportați cu autovehicule rutiere, în spatiile interurbanși internațional, la nivelul regiunilor de dezvoltare, 2011

La nivel județean diferențele sunt, de asemenea, semnificative. Județele Caraș - Severin și Hunedoaracontribuie la transportul regional de pasageri doar cu 4,62% respectiv 2,75%. Județul Hunedoaraînregistrează cel mai scăzut nivel al transportului de pasageri, dar și un singur tip: autobuze/microbuze.

Tabel 3.21 - Transportul pasagerilor, pe tipuri de mijloace de transport

Județ Tramvaie Autobuze/Microbuze Troleibuze Total

pasageriPondere in total pasagerifata de Regiunea Vest (%)

Arad 15096,4 6285,5 0 21381,9 16,13Caraș Severin 2726,0 3392,0 0 6118,0 4,62Hunedoara 0 3648,0 0 3648,0 2,75Timiș 51032,0 25800,0 24570,0 101402,0 76,50

Sursa: Transportul de pasageri si mărfuri pe moduri de transport, in anul 2011



De asemenea, observăm ca transportul public prin intermediul troleibuzelor se face doar in județul Timiș șianume în municipiul Timișoara. La nivelul anului 2011, în activitatea de marfă desfășurată, în cadrulregional, se observă că, din Regiunea Vest au fost livrate către celelalte regiuni un volum de 2.598 tonemărfuri, în timp ce în Regiunea Vest a ajuns un volum de 2.654 tone. Cea mai importată activitate a fost,însa, transportul de marfă intraregional, cu un volum de peste 20.000 tone mărfuri.

Tabel 3.22 - Traficul rutier de mărfuri, pe destinații regionale, pentru Regiunea Vest – 2011- tone -

Regiuneîncărcare

Regiune descărcareNord-Vest Centru Nord-

Est Sud-Est Sud-Muntenia

București-Ilfov

Sud-Vest Vest

Nord-Vest 25379 793 429 274 439 492 181 894Centru 932 16594 224 201 415 361 246 371Nord-Est 344 138 16047 556 208 209 41 57Sud-Est 332 229 452 18621 1058 908 57 99Sud -Muntenia

692 559 302 1649 21606 2281 397 410

București -Ilfov

590 362 279 706 1782 12655 246 324

Sud-Vest 188 191 35 120 421 264 11249 499Vest 618 464 63 172 264 451 566 23592

Sursa: INS, Transportul de pasageri si mărfuri, pe moduri de transport in anul 2011

În ceea ce privește fluxurile de mărfuri in transportul rutier se constata o concentrare pe direcția RegiunilorSud Muntenia, București - Ilfov si Sud Vest, așa cum rezultă din datele din hartă.

Harta - Intensitatea fluxurilor de transport marfă rutier



Cele mai încărcate/descărcate mărfuri ale Regiunii Vest au fost cele din categoria produselor mineralenemetalice, metalice de bază și minereuri metalifere, la polul opus fiind activitățile de poșta și curierat sautransportul mărfurilor la schimbarea de domiciliu etc

Tabel 3.23 - Traficul rutier de mărfuri, pe categorii, pentru Regiunea Vest tone

Tip produse Volum mărfuridescărcate

Volum mărfuriexpediate

Volum mărfuri,intraregional

Produse agricole, din vânătoare ș isilvicultura; pește si alte produse din pescuit

74 115 453

Cărbune si lignit; țiței si gaze naturale 55 28 124Minereuri metalifere si alte produse de minerit siexploatare de carieră; turba; uraniu si thoriu

250 155 11125

Produse alimentare, băuturi si tutun 655 538 782Textile si produse textile; piele și produse din piele 57 28 90Lemn și produse din lemn și plută(cu excepțiamobilei); articole din paie si materiale de împletit;celuloza, hârtie și articole din hârtie; tipărituri șiînregistrări media

125 199 524

Cocs, produse rafinate din petrol 58 77 314Chimicale, produse chimice și fibremanufacturate; produse din cauciuc și din maseplastice; combustibil nuclear

44 137 185

Alte produse minerale nemetalice 345 519 8288Metale de baza; produse fabricate din metal, cuexcepția mașinilor și a echipamentelor 208 87 182

Mașini si utilaje n.c.a.;echipamente de birou și computere; mașini șiaparate electrice n.c.a.; echipamente si aparateradio, TV si decomunicații; instrumente medicale, de precizie șioptice; ceasuri de mână și ceasornice

80 109 160

Echipamente pentru transport 78 152 57Mobila; alte mărfuri fabricate n.c.a.

29 28 34

Materiale secundareneprelucrate; deșeuri municipaleși alte deșeuri

98 93 842

Posta, colete 15 20 3Echipamente și materiale utilizatein transportul de mărfuri 82 38 9

Mărfuri deplasate pe parcursul mutărilor dedomiciliu sau birou; bagaje transportate separatde pasageri; autovehicule deplasate în vedereareparațiilor; altemărfuri necomerciale n.c.a.

6 3 1

Mărfuri grupate: un amestec detipuri de mărfuri transportate împreuna 329 242 92



Activitatea de transport rutier a fost susținuta, in evoluția sa de o creștere permanenta a parcului deautovehicule. Astfel, la nivel național, gradul de motorizare a crescut, intre anii 2000-2011 cu 38,91% șiintre anii 2005-2009 cu 23,15%. Interesant este și faptul ca, din totalul autovehiculelor de marfa, 95% suntautocamioane, dar elementul surprinzător este că dintre acestea aproape 35% sunt în proprietateapersoanelor fizice.

Acest fapt denotă intenția de acces pe piața de transport (pasageri și marfă) a persoanelor fizice, încompetiție cu firme și companii specializate, cu infrastructuri logistice și investiții mult mai mari. În modevident, din totalul parcului auto, ponderea cea mai mare este deținuta de categoria autoturismelor (79,3%,in anul 2011), dintre acestea 81,2% fiind in proprietatea persoanelor fizice.La nivelul Regiunii Vest, structura parcului de autovehicule se menține, autoturismele, la nivelul anului 2011,reprezentând 73% din totalul autovehiculelor (vezi tabelul 33).

Tabel 3.24 - Numărul vehiculelor înscrise în circulație, in Regiunea Vest, la data de 01.01.2011

Sursa: INS, 2012

La nivel județean, situația este identica cu cea prezentata anterior, la analiza activității de transport rutier depasageri. Astfel, cele mai numeroase autovehicule se regăsesc in județul Timiș, cele mai puține in județulCaras-Severin. categorie aparte a vehiculelor rutiere este cea specifica sectorului agricol. Evoluția acestora, la nivelul

Regiunii Vest, este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 3.25 - Dinamica parcului de vehicule agricole, din Regiunea Vest,in perioada 2000-2011

Mărfuri neidentificabile: mărfuricare din anumite motive nu pot fi identificate șicare, prin urmare, nu pot fi clasificate in grupele01- 16.

9 2 309

Alte mărfuri n.c.a. 57 28 18TOTAL 2654 2598 23592

Autocamioane AutotractoareAutovehicule

speciale TractoareRemorci și

semiremorciArad 12.809 991 435 1.261 8.980Caras -Severin 6.774 309 342 1.324 2.762

Hunedoara10.798 683 488 1.644 5.410

Timiș 19.435 1.304 816 1.089 9.303Vest 49.816 3.287 2.081 5.318 26.455Romania 636.077 31.142 30.701 50.400 252.293



Zona/ani Tractoareagricole fizice

Pluguripentrutractor

Semănătorimecanice

Combineautopropulsate pentrurecoltatcerealeArad

2000 6.767 5.070 2.925 1.4672005 7.972 6.228 3.505 1.2482008 7.203 6.259 3.270 1.0862009 7.032 6.259 3.270 1.1792010 7.053 4.822 2.842 1.3572011 7.125 5.424 2.821 1.3172012 7.204 5.526 2.779 1.302Caras-Severin

2000 5.381 3.884 908 4702005 5.913 4.092 894 3982008 6.165 4.255 891 3522009 6.156 4.248 893 3632010 6.166 4.250 896 3492011 6.172 4.260 896 3582012 6.170 4.260 896 358Hunedoara

2000 3.517 2.634 805 4032005 4.140 3.094 1.041 4172008 4.321 3.064 1.016 3742009 4.234 3.142 1.039 3642010 4.219 3.127 1.048 3552011 5.005 3.657 1.044 3052012 4.713 3.596 1.061 269Timiș

2000 9.018 6.970 4.365 2.0652005 10.183 8.368 5.444 1.4982008 10.445 8.425 5.430 1.4062009 10.457 8.422 5.433 1.4032010 10.453 8.431 5.448 1.3962011 10.453 8.431 5.448 1.3962012 10.530 8.431 5.448 1.411

Sursa: TEMPO Online - AGRI03A - Parcul de tractoare si mașini agricole principaledin agricultura (la sfârșitul anului)

Structura pe județe se modifică, la această categorie, în sensul că pe ultimul loc se afla județul Hunedoara,ceea ce înseamnă ca ponderea activității agricole, în economia județeană, este mai ridicată in județul Caraș-Severin decât în județul Hunedoara care, in schimb, deține un parc mai numeros pentru transportul rutier demarfă.

TOTAL Mopede șimotociclete Autoturisme Autobuze și

microbuze

Autovehicule demarfă, total, din

care:Arad 143.810 2.599 102.123 812 13.800Caraș -Severin

78.0111.472 57.507 438 7.083

Hunedoara 125.9101.797 92.509 1.100 11.481

Timiș 224.582 4.847 166.146 903 20.739Vest 572.313 10.715 418.285 3.253 53.103Romania 5.446.362 85.171 4.319.701 40.877 667.219



În cadrul Regiunii Vest există un puternic suport economic pentru susținerea activității de transport, atât prinexistența unor companii de subansamble auto, dar și prin cererea de transport datorată activității acestorfirme, care expediază produsele finite atât spre destinații interne cât și externe. În general, agenții economicidin industria auto localizați in Regiunea Vest sunt companii multinaționale care, potrivit legii din Romania, seîncadrează în categoria marilor întreprinderi (peste 250 de angajați și cifra de afaceri peste 50 milioane euro)și au realizat proiecte mari de investiții în Regiunea Vest, peste 10 milioane euro (media).

O caracteristică distinctă a acestor companii este faptul că, deși inițial s-au stabilit într-o locație, dupăînceperea activității propriu-zise au căutat dezvoltarea de noi unități de producție, atât in Regiunea Vest, darși in regiunile învecinate (cu precădere Nord Vest sau Centru). Producția obținuta de companiile din industriaauto este, în mare parte, destinată exportului, pe baza unor contracte ferme cu producători, europeni,asiatici sau americani, renumiți pe p iața specifică a producției de automobile.

Așa cum am afirmat anterior, activitatea de transport rutier este, din păcate, cauza producerii unornumeroase și importante efecte negative asupra mediului și sănătății umane. Unul dintre cele mai relevanteeste cel legat de producerea unor accidente de trafic soldate cu răniți și decedați.

Daca, la nivel național, tendința persoanelor decedate în accidente rutiere, pentru perioada 2001-2011, estein ușoară scădere, numărul total de accidente și al răniților grav este în creștere, maximele fiind atinse înanul 2008 .

Fig. 3.6 - Dinamica accidentelor rutiere, la nivel național, în perioada 2001-2011

După acest an, evoluția a fost fluctuantă cu scăderi până în anul 2010, urmat de o ușoară creștere în anul2011. De altfel, această tendință pare să continue, având în vedere că numărul total de accidente rutieregrave, înregistrat în prima jumătate a anului 2012 este aproape identic cu cel din perioada întregului an2011.

Tabel 3.26 - Evoluția numărului de accidente rutiere la nivel național, pe tipuri,în perioada 2011 și prima jumătate a anului 2012



ZONA 2000 2005 2011 Evoluție 2000-2011 (%)

Romania 2.696 3.851 4.548 68,7UE 27 279.646 299.076 297.576 6,4

Ungaria 2.865 3.843 3.898 36,1Bulgaria 1.644 2.365 2.498 51,9

Din păcate, tendințele naționale sunt regăsite și în plan teritorial. Regiunea Vest avea, astfel, la nivelulanului 2010 un număr total de 9.225 accidente rutiere cu peste 10.000 de persoane accidentate.

Tabel 3.27 - Numărul accidentelor rutiere, pe tipuri, in Regiunea Vest, 2010

Sursa: Poliția rutieră Timiș, 2012

Demn de semnalat este faptul că, în interiorul Regiunii Vest, deși la capitolul dotare cu autovehicule, județulHunedoara este pe loc codaș, la numărul de accidente rutiere, produse pe raza acestuia, este primul. Acestfapt poate fi explicat prin caracteristicile rețelei rutiere, care traversează zone periculoase (defilee, munțietc.), dar și prin calitatea și siguranța rutieră, oferite de aceasta, care este la parametrii scăzuți.

Consumul specific de carburanți, reprezintă un alt element important în analiza activității de transport.Astfel, la nivel național, pentru transportul rutier, consumurile energetice au cunoscut o creștere accentuată,în perioada 2000-2011 (vezi tabelul 34) cu 68,7%. Creșterea este mult mai accentuată față de media VE27(6,4%) dar apropiată de cea din Bulgaria (51,9%) sau Ungaria (36,1%).

Tabel 3.28 - Evoluția consumurilor energetice pentru transportul rutier

1 - tep - tone petrol echivalent ( 1 tonă de combustibil convențional - 0,7 tep) Sursa: Eurostat, 2013 si prelucrări(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdtr250)

ZONA Accidente Persoane accidentateTotal Morți Răniți

Pondere la nivelnațional 9,5 9,9 11,0 9,6

Arad 215 273 76 197Caras - Severin 158 198 51 147Hunedoara 269 322 65 257Timiș 233 283 69 214Vest 875 1.076 261 815Total 9.225 10.853 2.377 8.476

Vest2000 24.683 18.558 9.003 4.4052005 28.208 21.782 10.884 3.5612008 28.134 22.003 10.607 3.2182009 27.879 22.071 10.635 3.3122010 27.891 20.630 10.234 3.4572011 28.755 21.772 10.209 3.376



2.3.1.6.2. Transportul feroviar

În ciuda dezvoltării infrastructurii feroviare din Regiunea Vest, care se poziționează mai bine în comparațiecu alte regiuni, problemele majore sunt de natura condițiilor tehnice precare a căilor ferate și zonele de liniineelectrificate.Din păcate, echipamentele depreciate, locomotivele și materialul rulant învechite, conduc la reducereavitezei de transport pe calea ferată în aceasta Regiune, acest lucru face ca duratele călătoriilor să crească.De exemplu, călătoria între Deva (reședința județului Hunedoara) și Timișoara, durează între trei ore sijumătate și patru ore, pe o distanță de doar 170 km.În prezent, principalele noduri feroviare din regiune sunt cele din Timișoara și Arad, din punct de vedere almagistralelor care pornesc din Timișoara, cât și din cel al numărului de trenuri, Timișoara este al doilea nodferoviar al României, după București.Din Timișoara, daca sunt incluse și stațiile Timișoara Sud, Timișoara Est, Ronaț triaj și Sânandrei, alături degara principala Timișoara Nord, pleacă trenuri in 9 direcții: Arad, Radna, Recaș, Buziaș, Jebel, Cruceni,Cărpiniș, Lovrin si Periam.Din Arad (inclusiv Aradu Nou) pleacă trenuri in 6 direcții: Curtici, Santana, Radna, Timișoara, Periam siNădlac.

Neașteptat, al treilea nod feroviar din regiune este în localitatea rurală Lovrin cu cinci direcții (dacă includemși halta Satu Nou), toate însă secundare: Timișoara, Jimbolia, Sânicolau Mare, Periam și Nerău.

Urmează, cu patru direcții, municipiile Lugoj (Ilia, Recaș, Buziaș și Caransebeș) și Caransebeș (Lugoj,Reșița, Orșova și Bousari), orașele Gătaia (Voiteni, Buziaș, Reșița și Jamu Mare) si orașele SânicolauMare (Cenad, Periam, Vâlcani si Lovrin) și Jebel (Timișoara, Liebling, Voiteni și Giera), Periam (Arad,Timișoara, Lovrin si Sânicolau Mare). Celelalte noduri au doar 3 direcți.Stația Timișoara Nord constituie cel mai apropiat și mai important nod de cale ferată din partea de vest ațării, prin intermediul celor peste 80 de perechi de trenuri de călători, care sosesc și pleacă zilnic din stație,se asigură legăturile cu principalele orașe ale țării.

Referitor la modul de organizare al circulației trenurilor, în funcție de dotarea cu care sunt înzestrate stațiileși secțiile de circulație, pe raza Regionalei CFR Timișoara, se întâlnesc toate cele 5 sisteme de circulație(cale liberă, CED-BLA, BLAS, secții cu conducere dispecer (Caransebeș - Orșova) și secții cu conducerecentralizată a circulației trenurilor (Timișoara Est-Radna și Nadab- Grăniceri), Regionala CFR Timișoaradeservește Sucursala Marfa Timișoara și Regionala de Transport Feroviar Călători Timișoara.

Principalele rute feroviare, din perspectiva transportului de călători sunt:

Secția Curtici - Arad - Șibot, exista relațiile: Arad-Curtici cu un număr de circa 33.500 călători lunar Arad-Simeria-Șibot cu un număr de circa 180.000 călători lunar

Secția Timișoara Nord-Caransebeș-Orșova cu un număr de circa 110.000 călători lunarSecția Timișoara Nord-Arad-Ciumeghiu, cu relațiile:

Timișoara Nord-Arad cu un număr de circa 46.800 călători lunar Arad-Ciumeghiu cu un număr de circa 33.000 călători lunar

Secția Simeria-Petroșani-Livezeni cu un număr de circa 75.000 călători lunar



Secția Timișoara Nord-Jimbolia cu un număr de circa 163.000 călători lunarSecția Timișoara Nord-Stamora Moravița cu un număr de circa 24.000 călători lunarSecția Caransebeș - Reșița Sud cu un număr de circa 30.000 călători lunarSecția Timișoara Nord-Buziaș-Lugoj-Ilia, cu relațiile:

Timișoara Nord-Buziat-Lugoj cu un număr de circa 39.000 călători lunar Lugoj-Ilia cu un număr de circa 63.000 călători lunar

Doar din aceasta prezentare sintetică se observă că cele mai intense fluxuri de călători ale regionaleiTimișoara sunt pe relația Arad-Simeria-Șibot și Timișoara Nord-Jimbolia.Regionala CFR Timișoara este străbătută de 26 trenuri internaționale de călători, respectiv 56 de trenuriinternaționale de marfă, care intră și ies prin cele 3 stații de frontiera.

Intre reședințele județene există conexiuni feroviare directe sau indirecte (pe direcția Reșița-Deva nuexistă tren direct ci doar cu întrerupere, via Timișoara sau via Lugoj). De asemenea, nivelul preturilorde bilet variază nu numai între clase, ci și pe unitatea de preț (lei/km). Astfel, de exemplu, pentru un trenInterregio, pe ruta Timișoara-Arad avem un preț unitar, pentru clasa a II-a, de 0,183 lei/km, in timp ce peruta Arad-Deva la aceleași categorii de tren și clasă, un preț unitar de 0,221 lei/km. Interesant este faptul că,în acest exemplu diferența de d istanță este de peste 2,6 ori pe ruta Arad-Deva față de Timișoara - Arad, dardiferența de preț unitar este de doar 82,8%.



R via Caransebeș 133 18034.325.35

Reșița - DevaIR-IR via Timișoara

102.72339 749* 87.33

IR-R via Timișoara77.97

339 758** 62.58

IR- IR via Lugoj61.5

185 367*** 52.07

IR- R via Lugoj47.55

185 812**** 38.1

Timișoara - Deva

IR172 210 47

35.75

R172 255 30.7

17

R- IR via Lugoj166 250 44

33.05

R- IR via Buziaș 166 22046.635.4

Arad- ReșițaIe-IR 194 198

68.255.95

IR-IR 194 19955.543.25

Arad- Deva

IeN 149 1405444.25

Ie 149 135 5444.25

IR 149 14042.732.95

R 149 200 22.813.05

Tabel 3.29 - Principalele caracteristici ale deplasării cu trenurile de pasageriintre reședințele de județ ale Regiunii Vest

Relația de transport Tip tren de pasageri Distanta (km)Durata medie(minute) Preț bilet (lei)

Timișoara - Arad

Ie 57 5330.126.45

IR 57 6014.110.45

R 57 80

10.66.95

Timișoara - Reșița

IR 137 14038.129.5

IR via Lugoj 133 14544.734.45

R - IR via Lugoj 133 155 32

Legenda: cu verde sunt subliniate preturile de la clasa II fără reducere



IC - Interccity IR - Interregio R - RegioICN – Intercity Night

* - Timp de așteptare 400 min** - Timp de așteptare 353 min*** - Timp de așteptare in Lugoj 142 min**** - Timp de așteptare in Lugoj 503 min

Pentru transportul de călători exista următoarea desfășurare:

Relația Timișoara-Arad, 11 perechi de trenuri de tipul Intercity (I'), Interregio (IR) si Regio (R) Relația Timișoara-Deva, 9 perechi de trenuri de tipul IR si R Relația Timișoara-Reșița, o singura pereche de trenuri IR Relația Arad-Deva, 17 perechi de trenuri, de tipul IC, IR și R

Pe cuprinsul județului Timiș, calea ferată însumează 1.069 km de linie simplă din care 795,231 reprezintălinie curentă între stații), iar pe 186 de km calea ferată este electrificată, respectiv pe linia 100 întreTimișoara și granița cu județul Caraș-Severin spre Caransebeș Km 496+765 și pe linia 218 spre Arad lagranița cu județul Arad Km 28+744. Intensitatea zilnică a traficului de călători este de 79 perechi trenuri depersoane/zi (tabelul 39).

Numărul total de călători îmbarcați în anul 2007 in stațiile de cale ferată care formează Complexul Timișoaraau fost de 6.234.137. În ultimii ani, se constată o continuă degradare a infrastructurii feroviare pe liniilesecundare, iar drept consecință, scăderea continuă a traficului de marfa și călători. Sunt puternic afectateșinele și traversele, podurile și podețele, fiind necesare lucrări urgente de modernizare pe unele trasee.De altfel, pe aceste rute se circulă cu viteze foarte mici (sub 40 km/h) și cu garnituri de tren foarte vechi șiuzate. 0 posibila soluție pentru liniile secundare, nerentabile în prezent, ar fi transformarea acestora întrasee pentru transportul suburban.

Tabel 3.30 - Parametrii principalelor fluxuri feroviare generate de municipiul Timișoara

Traseul Lungimea(km)

Nr. perechitrenuri/zi

Viteza comerciala"(km/h)

Timișoara - Arad 57 20 48,8Timișoara - Lugoj 59 17 44,3Timișoara - Stamora Moravița 47 10 32.0Timișoara - Buziaș 36 9 31,3Timișoara - Jimbolia 39 6 46,8Timișoara - Cenad 75 5 26,9Timișoara - Radna 68 5 30,6Timișoara - Periam - Nerău 93 4 31,0Timișoara - Cruceni 49 3 30,3*) pentru trenuri personale

Sursa: CFR S.A., Mersul trenurilor de călători (valabil 14.12.08-12.12.09)

Traseele prezentate sunt completate cu unele în care activitatea este desfășurată de operatori privați(tabelul 40), rețele privatizate în urma analizelor economico-financiare făcute de societatea naționalăSNCFR S.A. și considerate ca nefiind rentabile pentru aceasta.



Tabel 3.31 - Trasee ale operatorilor privați de cale ferată din Regiunea Vest - 2012

Direcția de circulație DistantaCaransebeș - Oțelu Roșu - Boutari 37 kmCaransebeș - Lugoj - Ilia - Deva - Războieni - Cluj Napoca 324 kmBrașov - Alba Iulia - Arad - Timișoara Nord 509 kmHunedoara - Simeria - Deva 24 kmTimișoara Nord - Remetea Mica - Radna 68 kmLupeni - Livezeni - Petroșani - Simeria 102 kmArad - Nădlac 52 kmArad - Aradu Nou - Periam - Sânicolau Mare - Vălcani 87 kmTimișoara Nord - Sânandrei - Periam - Lovrin - Nerău 93 kmTimișoara Nord - Ronaț - Lovrin - Sânicolau M - Cenad 75 kmArad - Santana - Nadab - Grăniceri 62 kmArad - Santana - Ineu - Gurahonț - Brad 167 kmIneu - Cermei 14 kmBuziaș - Gătaia - Jamu Mare 56 kmLiebling - Jebel - Giera 43 kmTimișoara Nord - Voiteni - Gătaia - Berzovia - Reșița N 95 kmBerzovia - Oravița 59 kmOravița - Iam 27 kmTimișoara Nord - Cruceni 49 kmTimișoara Nord - Cărpiniș - Ionel 55 kmJimbolia - Lovrin 27 km

Sursa: Date ADR Vest

De altfel, transportul feroviar de călători cu operatori privați reprezintă un segment foarte important în totalulpasagerilor transportați, având o pondere de peste 30%. Astfel, dacă operatorul public SNTFC "CFR

CĂLĂTORI SA" - STFC Timișoara a înregistrat in anul 2011 un număr de 2.107.395 călători transportați10

doar operatorul privat SC REGIOTRANS SRL Brașov-sucursala Timișoara a înregistrat lunar un numărde peste 45.000 călători transportați.



Tabel 3.32 - Numărul pasagerilor transportați, pe calea ferată din Regionala Timișoara,cu operatorul public CFR Călători si operatorul privat SC REGIOTRANS SRL

StațiaOperatorul public CFR

Călători(călători/an pentru anul 2011)

Operatorul privat SCREGIOTRANS SRL

(călători/luna)Timișoara Nord 1.269.462 39.779Timișoara Est 260.088Agenția Timișoara 140.719Agenția Lugoj 48.805Lugoj 240.320Buziaș 18.090Făget 17.313Jimbolia 112.598Gătaia 835Variaș 625Chinezu 940Teremia Banat 203Sânnicolau Mare 119Biled 340Pescaretu Mic 750Dudeștii Noi 299Lovrin 233Checea 879TOTAL 2.107.395 45.838

Sursa Periam: Adresa SCREIR CF Timișoara nr 5/3/3/4481/2012836

Transportul feroviar de mărfuri se desfășoară în zona Timișoara cu încărcarea/descărcarea vagoanelor înstațiile Timișoara Nord, Timișoara Sud, Timișoara Est, Timișoara Vest, Timișoara CET, Semenic șicompunerea de trenuri între aceste stații și Ronaț Triaj. Între stațiile Complexului Timișoara și Ronaț Triajcirculă zilnic în medie 3 perechi trenuri de marfă. Menționam că această activitate este sub posibilitățile detransport pe care le oferă calea ferată, traficul fiind influențat direct de către solicitările de transport alebeneficiarilor. Traficul actual reprezintă 50% din capacitate.

Sucursala Marfă realizează o mare parte din totalul transporturilor de mărfuri din cadrul Societății Naționalede Transport Feroviar de Marfă. O pondere importantă în traficul de marfă, în cadrul acestei sucursale, oreprezintă produsele petroliere (Sucursalele SNP Petrom SA de la Biled, Periam), ciment (Casial S.A.Deva), produsele siderurgice ( Siderurgica S.A. Hunedoara, C.S. Reșița, C.S. Oțelu Roșu, U.M. Timișoara,etc. ), cărbune ( bazinul carbonifer Petroșani ) etc. - Tabelul 42.



Tabel 3.33 - Traficul feroviar de mărfuri, pe categorii, pentru Regiunea Vest - 2011Tone -

Tip produse Volum mărfuridescărcate

Volum mărfuriexpediate

Volum mărfuri,intraregional

Produse agricole, din vânătoare șisilvicultură; pește și alte produse dinpescuit

3.557 27.428 1.173

Cărbune și lignit; țiței și gaze naturale 65.561 1.200 8.866Minereuri metalifere și alte produse deminerit și exploatare de carieră; turbă;uraniu și thoriu

61.207 - 118.438

Produse alimentare, băuturi si tutun 18.655 - -Textile și produse textile; piele șiproduse din piele

- - -

Lemn și produse din lemn si pluta (cuexcepția mobilei); articole din paie șimateriale de împletit; celuloza, hârtie siarticole din hârtie; tipărituri si înregistrărimedia

14.107 - -

Cocs, produse rafinate din petrol 553.635 112.232 3.059Chimicale, produse chimice si fibremanufacturate; produse din cauciuc si dinmase plastice; combustibil nuclear

5.085 1.254 -

Alte produse minerale nemetalice 8.554 2.093 20.002Metale de bază; produse fabricate dinmetal, cu excepția mașinilor și aechipamentelor

53.726 123.989 489.618

Mașini si utilaje n.c.a.; echipamente debirou și computere; mașini și aparateelectrice n.c.a.; echipamente și aparateradio, TV și de comunicații; instrumentemedicale, de precizie și optice; ceasuri demână și ceasornice

745 270 -

Echipamente pentru transport 8.296 3.582 307Mobilă; alte mărfuri fabricate n.c.a. - - -Materiale secundare neprelucrate; deșeurimunicipale și alte deșeuri

39.822 88.596 6.058

Poșta, colete - - -Echipamente și materiale utilizate întransportul de mărfuri

5.311 6.416 70

Mărfuri deplasate pe parcursul mutărilorde domiciliu sau birou; bagajetransportate separat de pasageri;autovehicule deplasate în vedereareparațiilor; alte mărfuri necomercialen.c.a.

39 50 -

Mărfuri grupate: un amestec de tipuri demărfuri transportate împreuna

- - -

Mărfuri neidentificabile: mărfuri care dinanumite motive nu pot fi identificate șicare, prin urmare, nu pot fi clasificate ingrupele 01-16.

46.944 23.105 56

Alte mărfuri n.c.a. - - -TOTAL 885.244 390.215 647.647Sursa: INS, Transportul de pasageri și mărfuri, pe moduri de transport în anul 2011



Regiuneîncărcare

Regiune descărcareNord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud-

MunteniaBucureștiIlfov Sud-Vest

Vest

Nord-Vest 537.948 3.107.347 39.766 73.021 2.599 65.911 150656 1760Centru 323.439 1.098.499 1.930.551 684.133 148.378 213.523 421179 138755Nord-Est 150.336 5.881.512 411.247 953.069 667.595 79.327 176.325 334121Sud-Est 168.970 551.488 904.025 21.692.424 1.021.747 64.747 51.276 263047Sud-

Muntenia76.197 129.851 78.733 699.852 1.618.032 149.401 54.449 61637

București-Ilfov

32.337 240.769 215.581 35.492 21.481 74.849 176.139 22467

Sud-Vest 451.489 1.509.358 176.997 407.082 109.961 103.274 2.147.088 63457Vest 426 82283 151483 103507 18538 14.937 19.041 647647

Tabelul 3.34 - Traficul feroviar de mărfuri, pe destinații regionale,pentru Regiunea Vest - 2011 (tone)

Sursa: INS, Transportul de pasageri si mărfuri, pe moduri de transport în anul 2011

În ceea ce privește intensitatea traficului de marfă se remarcă faptul ca cel mai mare trafic pe modul detransport feroviar este cu regiunea Nord Est cu circa o treime din totalul fluxurilor, cu o tendința de creșterea celor care pleacă din Regiunea Vest către regiunile Sud-Est și Sud-Vest, așa cum rezultă din harta demai jos.

Intensitatea fluxurilor de transport marfă feroviar



La polul opus, cele mai puține mărfuri descărcate în Regiunea Vest, provin din Regiunea București -Ilfov, întimp ce Regiunea Nord-Vest primește cele mai puține mărfuri trimise din Regiunea Vest.

Spre deosebire de sectorul rutier, consumurile energetice înregistrate de transportul feroviar național, înperioada 2000-2011 evidențiază o scădere destul de pronunțată, de 19,9% (Tabelul 44). Față de mediaEuropeana (9,4%), România a înregistrat scăderi mult mai accentuate în perioada analizată, mult mai maridecât Ungaria (-17,3%), dar mai mici decât în Bulgaria (-48,7%).

Tabelul 3.35 - Evoluția consumurilor energetice pentru transportul feroviar-mii tep1-

ZONA 2000 2005 2011 Evoluție 2000-2011 (%)

Romania 357 160 286 -19,9UE 27 8.078 7.808 7.319 -9,4Ungaria 173 158 143 -17,3Bulgaria 78 65 40 -48,71 - tep - tone petrol echivalent ( 1 tonă de combustibil convențional - 0,7 tep) Sursa: Eurostat, 2013 si prelucrăr(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsdtr250)

2.3.2. Infrastructura de utilităţi

Existenţa unei infrastructuri fizice adecvate reprezintă premiza oricărei dezvoltări economice susţinute. Încadrul acestui capitol se va face referire la o serie de indicatori de măsurare ai accesului populaţiei laprincipalele categorii de utilităţi: reţeaua de alimentare cu apă, reţeaua de canalizare, reţeaua dedistribuţie a gazului natural, reţeaua de termoficare și reţeaua de electricitate existente în județul Timiș șinivelul de echipare in raport cu media naționala si Regiunea Vest. De asemenea, în acest capitol serealizează o analiză la nivelul infrastructurii de telecomunicații prin prisma accesului la internet și comerțuluielectronic.

2.3.2.1 Reţeaua de alimentare cu apă

În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană nivelul populaţiei conectate la alimentarea publică cu apăeste de aproape 100%, prin urmare, accentul este pus pe tratarea apelor reziduale (în 2009 a fost peste90% în 17 ţări). Însă acest lucru nu este valabil și în cazul României, care are cea mai mică pondere a

populaţiei conectate la sursa de apă (56%)2. Statisticile regionale din România nu permit analiza graduluide acoperire a populaţiei la nivel regional și local, deși sunt furnizate date suficiente asupra unor parametri

tehnici ai sistemului de alimentare cu apă3. Singurul indicator care permite evaluarea aproximativă aaccesului la alimentarea cu apă a populaţiei este numărul localităţilor cu instalaţii de apă potabilă, cu toatecă acesta se referă la numărul de unităţi administrative locale și nu la numărul de așezări.

Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă în Regiunea Vest, comparativ cucelelalte regiuni de dezvoltare și județe ale regiunii a fost în 2011 de 1.241.830, în creștere față de anul2008 cu 90.938 persoane.



Tabel 3.36 - Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă in România

Populaţia deservită de sistemul publicde alimentare cu apă

AniAnul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

UM: Număr persoaneNumăr

persoaneNumărpersoa

ne

Numărpersoan

e

Numărpersoane

TOTAL 11.336.676 11.790.494

11.931.011 12.089.562Regiunea NORD-VEST 1.434.038 1.570.587 1.591.467 1.632.031Regiunea CENTRU 1.450.470 1.458.807 1.499.379 1.555.589Regiunea NORD-EST 1.341.998 1.436.411 1.471.864 1.472.048Regiunea SUD-EST 1.713.807 1.722.968 1.713.969 1.688.664Regiunea SUD-MUNTENIA 1.594.334 1.635.562 1.633.995 1.706.732Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 1.727.078 1.772.364 1.792.012 1.799.149Regiunea SUD-VEST OLTENIA 924.059 992.763 993.091 993.519Regiunea VEST 1.150.892 1.201.032 1.235.234 1.241.830Arad 2596.92 262.568 264.406 252.721Caras-Severin 137.156 143.741 166.548 161.178Hunedoara 302.064 329.931 337.218 337.313Timiș 451.980 464.792 467.062 490.618

În 2011, 77,7% din localităţi (municipii, orașe și comune), în Regiunea Vest aveau instalaţii de apă potabilă(peste media pe ţară de 72,4%), situându-se pe poziția a treia după regiunile Sud-Est (87,44%) și Nord-Vest (84,30%), dar înaintea regiunilor București-Ilfov (68,29%) și Centru (74,64%). Cu alte cuvinte, înzonele rurale există 72 de localităţi în totalitate fără acces la reţeaua publică de alimentare cu apă(25,6%).

Accesul la reţeaua publică de alimentare cu apă dezvăluie diferenţieri intra-regionale semnificative. Chiaravând unele lacune, Arad și Timiș se clasează mult mai bine (88,5%, respectiv 90,9% din toate localităţilecare au acces la apă), pe locul 5, respectiv 4 în România. În anul 2011, 30 de localităţi (39%) din judeţulCaraș-Severin și 24 (35%) de localităţi din judeţul Hunedoara nu au instalaţii de apă potabilă, aceste judeţeclasându-se pe locurile 35, respectiv 30 între județele din România.

Tabel 3.37 - Sistemele publice de alimentare cu apă potabilă

Localităţi cu sisteme de alimentare cu apă potabilăîn anul 2011

Apă potabilă furnizată,m3/loc

Număr %2000 2011

Variaţie,%Total Urban Rural Total Urban Rural

Vest 251 42 209 77,7% 100,0% 74,4% 89,9 45,1 -49,8%România 2.304 317 1.987 72,4% 99,1% 69,5% 77,6 47,9 -38,3%Arad 69 10 59 88,5% 100,0% 86,8% 92,6 42,1 -54,5%Caraș-Severin 47 8 39 61,0% 100,0% 56,5% 66,7 35,2 -47,3%Hunedoara 45 14 31 65,2% 100,0% 56,4% 74,4 39,4 -47,0%Timiș 90 10 80 90,9% 100,0% 89,9% 100,7 55,7 -44,7%

Sursa: INS, Tempo online GOS106C - Număr de localităţi cu instalaţii de apă potabilă, GOS108B –



Cantitatea de apă potabilă furnizată consumatorilor și calcule proprii

La sfârșitul anului 2006, lungimea reţelei de alimentare cu apă din judeţele regiunii Vest era de 5672 km; lasfârșitul anului 2011 lungimea reţelei de alimentare cu apă în Regiunea Vest era de 7.729 km,, iar lasfârşitul anului 2012 era de 8.053,4 km în creștere cu 2.381,4 km. Lungimea rețelelor din județul Timișreprezintă 37,58% din lungimea totală regională, fiind în lungime totală de 2.954,7 km la sfârşitul anului2012.

Tabel 3.38 - Reţeaua apei potabile distribuite, în judeţul Timiș

Regiunea/Judeţul

Unități administrativ teritoriale cu instalaţiide alimentare cu apă potabilă (număr) - la

sfârșitul anului

Lungimea totala simpla a reţelei dedistribuţie a apei potabile (km) la

sfârșitul anuluiTotal din care: municipii și orașe2006 2011 2006 2011 2006 2011

Regiunea Vest 209 251 42 42 5672 7729Timiș 73 90 10 10 2059 2926

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiș (date prelucrate)

La sfârșitul anului 2006, alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităţilor din judeţul Timiș se realiza încadrul a 127 de localităţi, toate localităţile urbane din judeţ dispunând de sisteme centralizate de alimentarecu apă. La sfârșitul anului 2006, 99.71% din populaţia din mediul urban avea acces la apă potabilă. Volumultotal de apă distribuită consumatorilor din judeţ a fost de 37.858 mii m3/an, în anul 2004.

La sfârșitul anului 2011, alimentarea cu apă în sistem centralizat a localităţilor din judeţul Timiș eraasigurată în 200 de localităţi, cu 73 de localităţi mai mult decât în 2006. Volumul total de apă distribuităconsumatorilor din judeţ era de 37.848 mii mc/an, în anul 2011. Se poate observa că volumul de apădistribuită în anul 2011 a fost mai mic decât în anul 2004 ca urmare a reabilitării rețelelor de distribuție șicontorizării consumului de apă ceea ce a condus la reducerea pierderilor de apă în rețea și totodatăoptimizarea consumului de apă.Regiunea Vest și în particular județul Timiș a beneficiat de alocări importante pentru extindereasistemelor de alimentare cu apă și ape uzate din fonduri PHARE, ISPA și în prezent, Fondul de Coeziune.În zonele rurale există fonduri alocate prin FEADR. Atât în zonele rurale, cât și în zonele urbane nevoileprioritare sunt conform planurilor județene existente: Extinderea reţelei actuale în vederea creșterii accesibilităţii (rata de conectivitate) a populaţiei la

apă potabilă; Aplicarea unor soluţii regionale pentru reducerea investiţilor și costurilor operaţionale; Reabilitarea sistemului existent de alimentare cu apă pentru a reduce pierderile

de apă înregistrate în prezent; Îmbunătăţirea calităţii apei prin modernizarea staţiilor de tratare a apei.

2.3.2.2 Reţeaua de canalizare și sisteme de tratare a apelor uzateÎn ansamblu, aproape 90% din apele uzate urbane este tratată în cadrul UE15. Cu toate acestea rămânîncă lacune. În cazul UE-12, tratatele de aderare prevăd tranziţia eșalonată, extinderea până în 2015 șipentru România în anul 2018. Tratarea apelor uzate este încă mult sub 100% într-o serie de zone urbane



în UE-12. Există o situație particulară în România, unde în unele regiuni, inclusiv București, mai puţin de30% din apele uzate urbane sunt tratate.

Comparaţia mai detaliată în ceea ce privește tratarea apei uzate se confruntă cu unele limitări. DateleUE există doar la nivel naţional și sunt extrem de fragmentate, prin urmare, este posibilă doar o comparaţielimitată. Pe de altă parte, datele disponibile privind România sunt pentru o perioadă foarte scurtă (2006-2010) și dinamica este scăzută, prin urmare, sunt utilizate numai date de anul trecut (2010).

În 2011, 49,7% din populaţia Regiunii Vest a fost conectată la sistemul de colectare a apelor uzate urbane,cu 6,1% peste media naţională de 43,6%. Regiunea Vest se situează pe locul 3 în România, dupăregiunile București-Ilfov (81,9%) și Centru (50,7%), în timp ce în 3 regiuni acoperirea este de aproximativ30%. Populaţia conectată la sistemele de colectare cu tratare este 95,3% din populaţia totală conectatăpeste media din România (91,9%). Conform acestui indicator Regiunea Vest ocupă locul al 5-lea înţară, după regiunile Nord-Vest (99,4%), Nord-Est (97,9%), Sud-Muntenia (96,3%) și București-Ilfov(96,2%). Din punct de vedere al acoperirii totale a populaţiei prin sistem de colectare cu tratare,Regiunea Vest este chiar pe primul loc (47,3%), peste media pe ţară de 40,1%.

Tabel 3.39 - Populaţia conectată la colectarea apelor uzate urbane și la sistemele de tratare,2011 - comparaţie regională și intra-regională

Regiuni

Sisteme decolectare inclusiv cu tratament Staţii de

tratare inclusiv cu tratamentPopulaţia

urbană - %% Dinpopulaţie

% Dinpopulaţie

% din totalulconexiunilor

% Dinpopulaţie

% Dinpopulaţie

% din totalulconexiunilor

Nord-Vest 42,8 42,5 99,4% 42,5 33,8 79,5% 53,1%Centru 50,7 45,8 90,4% 45,7 21,6 47,2% 59,2%Nord-Est 31,4 30,7 97,9% 30,6 28,2 92,3% 42,9%Sud-Est 45,5 31,9 70,2% 31,0 27,6 89,1% 55,0%Sud - Muntenia 28,5 27,4 96,3% 27,2 19,3 71,0% 41,4%București-Ilfov 81,9 78,8 96,2% 78,8 77,8 98,8% 91,6%Sud-Vest Oltenia 33,0 29,9 90,7% 29,9 20,5 68,6% 48,0%Vest 49,7 47,3 95,3% 47,3 18,6 39,2% 62,7%România 43,6 40,1 91,9% 39,9 30,3 75,8% 54,9%Clasament 3 2 5 2 8 8 2Arad 35,1 34,8 99,1% 34,8 34,1 97,9% 55,1%Caraș-Severin 41,6 29,0 69,7% 29,0 27,7 95,6% 56,0%Hunedoara 58,9 58,6 99,4% 58,6 24,4 41,6% 76,6%Timiș 57,0 56,7 99,5% 56,7 0,0 0,0% 61,5%% din medianaţionalăArad 80,5% 86,8% 107,8% 87,2% 112,5% 129,2% 100,4%Caraș-Severin 95,4% 72,3% 75,8% 72,7% 91,4% 126,1% 102,0%Hunedoara 135,1% 146,1% 108,2% 146,9% 80,5% 54,9% 139,5%Timiș 130,7% 141,4% 108,3% 142,1% 0,0% 0,0% 112,0%

Sursa: INS ROMÂNIA, Tempo Online, PMI109A și calcule proprii



Diferenţierea intra-regională în ceea ce privește epurarea apelor uzate urbane este mare. Judeţele diferăatât în ceea ce privește acoperirea pe partea de canalizare, cât și de tratare și tipul de tratare, dar cuexcepţia județului Caraș-Severin, majoritatea indicatorilor sunt peste media naţională. Județul Timiș arevalori bune de acoperire (deși în nici un caz "ideale") și pe tip de tratare – 57% din totalul populaţiei esteconectată la un sistem de canalizare și 56,7% la staţii de epurare. Cu toate acestea cea mai mareparte a tratării este doar primară (doar 1% din totalul populaţiei conectate la instalaţiile de tratare esteconectată la tratarea secundară);

Reţele de canalizare există în principal în orașe, mai extinse în cartierele de blocuri. Multe dintre reţelele decanalizare menajeră prezintă uzuri avansate, fizice și mai ales morale. În 2011 lungimea reţelei decanalizare în Regiunea Vest era de 2.920 km. Lungimea rețelelor din județul Timiș reprezintă 34,48% dinlungimea totală regională. Din tabelul de mai jos rezultă că în perioada 2006 - 2011 au fost executate lucrăride extindere a rețelelor. Din totalul de rețele executate în regiune, în perioada menționată, 51,1% au fostexecutate în județul Timiș.

Tabel 3.40 - Reţeaua de canalizare, în judeţul Timiș în anul 2006

Regiunea / JudeţulLocalităţi cu instalaţii de canalizare publică (număr) Lungimea totală simplă a

conductelor de canalizareTotal din care: municipii si orașeRegiunea 5 Vest 84 41 2194Timiș 18 9 643


Proiectele de investiții în sectorul apei potabile și apelor uzate au fost și continuă să fie finanţate dinProgramul ISPA, respectiv din Fondul de Coeziune, iar în mediul rural din SAPARD respectiv FondulEuropean pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. Investiţiile adresate comunităţilor depind, ca soluţiitehnice, de dimensiunile comunităţii. Domenii cheie abordate sunt:

Extinderea de conectivităţii; Extinderea reţelei și implementarea reţelelor de apă uzată în zonele rurale; Strategia de implementare a nămolurilor în scopul de a reduce gradul de depozitare și de a

spori utilizarea în agricultură.

Viitoare investiții vor fi coerente cu planurile de management (master planul județului Timiș) - la rândul lorcorelate cu responsabilitățile asumate de ţara noastră pentru conformare cu politicile și strategiileEuropene în domeniu.România a convenit cu Uniunea Europeană obiective și termene clare privind respectarea legislaţieicu directivele UE în sectorul de gestionare a apelor uzate:

Până la 31 decembrie 2013 - conformitate cu Directiva7 privind apele uzate urbane pentrulocalităţile peste 10.000 de locuitori (echivalent);

Până la 31 decembrie 2018 - conformitate cu Directiva privind apele uzate urbane pentrulocalităţile sub 10.000 de locuitori (echivalent);

Până la 31 decembrie 2015 - conformitate cu Directiva8 privind apele uzate urbane pentrulocalităţile peste 10.000 de locuitori (echivalent) - reprezentând 61,9% din încărcăturabiodegradabilă totală.



Investiții în curs de implementare în infrastructura de apă și apă uzatăDin Fondul de Coeziune, prin intermediul POS Mediu se finanțează extinderea și modernizarea sistemelorde apă și apă uzată. În județul Timiș există un proiect regional in implementare definit ca etapa I -a pentruimplementarea Master planului regional depus de către operatorul AQUATIM. Valoarea totală a acestuiaeste de aproximativ 120 milioane euro și vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii de utilitatățipublice apă canalizare și epurare ape uzate în localitățile urbane din județul Timiș și localitățile periurbaneale municipiului Timișoara.

Zonele rurale beneficiază de finanțare prin FEADR pentru „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţireaserviciilor de bază pentru economia și populaţia rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”. În total unnumăr de 18 proiecte au fost aprobate in județul Timiș și se află în diferite stadii de implementare față de untotal de 72 comune beneficiare ale unor proiecte integrate la nivelul Regiunea Vest (jud. Arad – 10 proiecte,jud. Caraș-Severin – 29 proiecte, jud. Hunedoara – 15 proiecte).

Situația comparativă la nivel regional și național - extras din studiul regional ADRVestÎn anul 2011, 115 din localitățile Regiunii Vest aveau rețele de canalizare menajeră. Dintre acestea, maimult de jumătate se află în mediul rural (64,3%), în timp ce doar 35,7% din numărul localităților cucanalizare din regiune se află în mediul urban. Numărul localităților urbane cu canalizare a crescut cu10,8% (4 în mărimi absolute) în 2011 comparativ cu 2000. Regiunea deține 13,4% din numărul localitățilorcu canalizare din România și se află pe locul 4, după regiunile Centru (162), Nord Est (148) și Nord Vest(130). Pe ultimul loc în țară se află regiunea București Ilfov, cu doar 23 de localități cu canalizare.

Disparitățile interregionale sunt nesemnificative. Pe primul loc în regiune ca număr al localităților cucanalizare se află Hunedoara, cu 31 de localități (14 în mediul urban și 17 în mediul rural), urmat de Timiș,cu 29 de localități (9 în mediul urban și 20 în mediul rural), apoi județul Arad cu 28 de localități (10 în mediulurban și 18 în mediul rural), și județul Caraș - Severin, cu 27 de localități (8 în mediul urban și 19 în mediulrural).

Tabel 3.41 - Numărul localităţilor cu canalizare publică

Regiune de dezvoltare, judeţe Mediu de rezidenţă 2000 2011 Modificare2000-2011 %

Regiunea VESTUrban 37 41 10,8Rural 39 74 89,7

AradUrban 8 10 25,0Rural 12 18 50,0

Caraș-SeverinUrban 8 8 0,0Rural 6 19 216,7

HunedoaraUrban 14 14 0,0Rural 12 17 41,7

TimișUrban 7 9 28,6Rural 9 20 122,2

Sursa: INS, TEMPO Online – GOS110C Numărul localităților cu canalizare publică și calcule proprii, site ADRVest

Lungimea simplă a conductelor de canalizare în Regiunea Vest în anul 2011 a fost de 2.920,4 km,reprezentând 12,6% din lungimea rețelei de canalizare la nivel național (23.137,2 km). Regiunea se află pelocul 5 în România din punct de vedere al lungimii conductelor. În ceea ce privește modificarea în 2011



comparativ cu anul 2000, se constată o creștere a lungimii conductelor din regiune cu 914,1 km (45,6%),creștere ușor peste media națională (41,5%), dar superioară creșterii pentru București-Ilfov (26,9%).

La nivel județean, cea mai mare lungime a conductelor de canalizare se întâlnește în județu l Timiș (34,5%din totalul regional, cu 1007,1 km), urmat de județele Hunedoara (27,4%, cu 800,5 km), Arad (24,6%, cu719,6 km) și județul Caraș-Severin cu 393,2 km de conducte de canalizare, reprezentând 13,5% dintotalul regional. În anul 2011, comparativ cu 2000, se constată o creștere a lungimii conductelor pentrutoate cele 4 județe, cea mai puternică creștere fiind în județul Timiș (81%), iar cea mai slabă în județulHunedoara (25,6%). Din punct de vedere al ponderii lungimii conductelor în totalul regiunii, situația este însădiferită. Județul Timiș este singurul care înregistrează creștere în 2011 comparativ cu 2000 (6,8%), în timpce toate celelalte județe înregistrează scăderi, cea mai puternică fiind în județul Hunedoara ( -4,4%).

Tabel 3.42 - Lungimea conductelor de canalizare

Anul2000

Anul2011

Modificare2000-2011

%România - km 16.348,4 23.137,2 41,5București Ilfov - km 1.873,1 2.376,5 26,9Regiunea Vest - km 2.006,3 2.920,4 45,6Arad 531,6 719,6 35,4Caraș-Severin 280,8 393,2 40,0Hunedoara 637,5 800,5 25,6Timiș 556,4 1.007,1 81,0

% din total regionalArad 26,5 24,6 -1,9Caraș-Severin 14,0 13,5 -0,5Hunedoara 31,8 27,4 -4,4Timiș 27,7 34,5 6,8

Sursa: INS, TEMPO Online – GOS110B Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare, site ADRVest

La finele anului 2012 lungimea reţelei de canalizare ape uzate menajere la nivelul judeţului Timiş era de1.028,6 km, iar în municipiul Timişoara aceasta măsura 535 km, urmată de Lugoj cu 76,9 km, Buziaş 21,3km, Deta cu 16,5 km, Sânnicolau Mare cu 27,4 km.

În ceea ce privește cantitatea de apă uzată colectată în sistemul de canalizare, în Regiunea Vest secolectează 14% din totalul apei uzate colectate la nivel național. Pe medii de rezidență, în mediul urban secolectează 14,3% din totalul național pe urban, iar în mediul rural doar 2,2% din totalul național. În ceea ceprivește apa epurată, 89,2% din totalul apei uzate colectate în regiune se epurează. Pe medii de rezidență,în mediul urban se epurează 89,1% din apa colectată, în timp ce în mediul rural se epurează 97,2% din apacolectată.

Disparitățile inter-regionale sunt semnificative. Cea mai mare cantitate de apă uzată se colectează în județulTimiș (61.753 mii mc, 56,7% din totalul regional), în timp ce în județul Arad se colectează doar 8.629 mii mcde apă uzată (7,9% din totalul regional). În ceea ce privește colectarea apei uzate pe medii de rezidență, pemediul urban situația este similară, cu județul Timiș pe primul loc cu peste 50% din totalul apei colectate peurban, iar județul Arad pe ultimul loc, cu 7,8%. În mediul rural, situația este însă diferită. Județul Arad are



cea mai mare cantitate de apă uzată colectată – 157 mii mc, în timp ce în Caraș-Severin apa uzată nu estecolectată în mediul rural.

Județele Arad și Timiș sunt pe primul loc în regiune din punct de vedere al cantității de apă epurată dintotalul apei uzate colectate, în ambele județe întreaga cantitate de apă uzată colectată fiind și epurată, atâtîn mediul urban, cât și în cel rural. Județul Hunedoara stă mai puțin bine, cu doar 71% din totalul apeicolectate fiind și epurată, în timp ce județul Caraș -Severin este pe ultimul loc în regiune, cu 67,1% dincantitatea de apă colectată fiind și epurată.

Tabelul 3.43 - Cantitatea de apă uzată colectată în sistemul de canalizare2011 Apa colectată (mii mc) Apa epurată (mii mc)

Total Urban Rural Total Urban RuralRomânia 777.042 761.205 15.837 620.247 604.387 15.860Regiunea Vest 108.878 108.621 354 97.089 96.745 344Arad 8.629 8.472 157 8.629 8.472 157Caraș-Severin 15.692 15.692 0 10.523 10.523 0Hunedoara 22.804 22.804 97 16.184 16.097 87Timiș 61.753 61.653 100 61.753 61.653 100

% din total % din total colectatăRegiunea Vest 14,0 14,3 2,2 89,2 89,1 97,2Arad 7,9 7,8 44,4 100,0 100,0 100,0Caraș-Severin 14,4 14,4 0,0 67,1 67,1Hunedoara 20,9 21,0 27,4 71,0 70,6 89,7Timiș 56,7 56,8 28,2 100,0 100,0 100,0

Sursa: ANRSC și calculele autorilor, site ADRVest

2.3.2.3 Reţeaua de distribuţie a gazului naturalConsumul de gaze naturale la nivelul țării s-a menţinut relativ constat în ultimii ani, la nivelul de 13-14miliarde mc., cu o creştere de aproximativ 5% în anul 2010 faţă de anul 2009. În anul 2010, consumul totalde gaze naturale a fost de 146.762.322.350 MWh, din care 117.053.537.455 MWh a reprezentat consumulnoncasnic (79,75%) şi 29,708,784,895 MWh a reprezentat consumul casnic (20,25%). În anul 2010,numărul total de consumatori de gaze naturale a fost de 3.031.993, din care 176.334 consumatorinoncasnici (5,82%) şi 2.855.659 consumatori casnici (94,18%).

Consumul este acoperit atât din producţie internă, cat şi din import. În anul 2010, producţia internă de gazenaturale a fost de 117.897.720,551 MWh, iar importul de 24.145.776,911 MWh. Producţia internă de gazenaturale în anul 2010, care intră în consum a reprezentat 82,84% din totalul surselor. Importul care a intratîn consum în anul 2010, import curent şi extras din înmagazinare, a reprezentat diferenţa, respectiv 17,16%.



Structura producției interne de gaze naturale, 2010

Fig. 3.7Sursa: Raport anual ANRE - 2010

Din iulie 2005 pană in prezent numărul consumatorilor racordaţi la conductele de gaze naturale (sistemulnaţional de transport şi sistemele de distribuţie) a crescut cu aproximativ 23,36%.

Harta privind reţeaua de distribuţie a gazelor naturale in Romania

Sursa: DISTRIGAZ



Fig. 3.8

Având în vedere gradul de conectivitate al localităţilor la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, la sfârşitulanului 2011, la nivel naţional existau 876 de localităţi conectate, dintre care 241 în mediul urban şi 635 înmediul rural. Regiunea Vest deţine 9,36% din totalul localităţilor conectate la reţeaua de distribuţie a gazelornaturale, având un număr de 82 de localităţi conectate, dintre are 32 în mediul urban şi 50 în mediul rural.Regiunea se află pe locul 5 în România în ceea ce priveşte numărul localităţilor conectate la reţeaua dedistribuţie a gazelor naturale, pe locul 3 în ceea ce priveşte numărul de zone urbane conectate şi pe locul 5în ceea ce priveşte numărul zonelor rurale conectate.

La nivel regional, situaţia este următoarea: Judeţul Arad se află pe locul 3, având la sfârşitul anului 2011 un număr de 20 localităţi conectate la

rețeaua de distribuţie a gazelor naturale, dintre care 8 urbane şi 12 rurale . Comparativ cu anul 2000,numărul localitaților urbane conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale a crescut cu 9.

Judeţul Caraş-Severin este pe ultimul loc, având doar 8 localităţi conectate la reţeaua de distribuţie agazelor naturale, dintre care 4 zone urbane şi 4 zone rurale. Situația nu a suferit modificări față deanul 2009.

Judeţul Hunedoara se află pe locul 2, cu 21 de localităţi conectate la reţeaua de distribuție a gazelornaturale, dintre care 13 zone urbane şi 9 zone rurale. Comparând aceste date cu cele din tabelul demai jos, judeţul are un singur oraş care în care nu se distribuie gaze naturale.

Judeţul Timiş este cel mai bine clasat în ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuiegaze naturale, având un număr total de 32 de localităţi, din care 7 în mediul urban şi 25 în mediulrural.

Lungimea sistemului de furnizare a gazului era de 1044 km la sfârșitul anului 2006 și de 1.571,1 km lasfârșitul anului 2011, cu 527,1 km mai mult.



În 2011 lungimea reţelei de gaze în Regiunea Vest era de 4.015 km. Lungimea rețelelor din județul Timișreprezintă 39,13% din lungimea totală regională.La sfârşitul anului 2012 lungimea totală a reţelei de gaze naturale la nivelul Regiunii Vest era de 4.074,4 km,în timp ce la nivelul judeţului Timiş aceasta măsura 1.575,7 km cu 4,6 km mai mult decât în anul 2011.Din tabelul de mai jos rezultă că în perioada 2006 - 2011 au fost executate lucrări de extindere a rețelelor.Din totalul de rețele executate în regiune, în perioada menționată, 48,7% au fost executate în județul Timiș.

Tabel 3.44 - Reţeaua gazelor naturale distribuite, în judeţul Timiș

Regiunea / Judeţul

Unități administrativ teritoriale în care se distribuie gazenaturale

(număr) - la sfârșitul anului

Lungimea totala simpla areţelei de distribuţie a gazelor

(km) - la sfârșitul anuluiTotal din care: municipii și orașe2006 2011 2006 2011 2006 2011

Regiunea Vest 82 82 32 32 2.933 4015Timiș 26 32 7 7 1.044 1571


2.3.2.3.1 Reţeaua de încălzire centralăServiciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prin intermediulinfrastructurii tehnico-edilitare specifice aparținând domeniului public sau privat al autorității administrațieipublice locale ori asociației de dezvoltare comunitară, care formează sistemul de alimentare centralizată cuenergie termică al localității sau al asociației de dezvoltare comunitară.

Numărul localităților care au beneficiat de sisteme centralizate de producere și distribuție a energieitermice a fost într-o continuă scădere: - 188 localități în anul 2002, 121 localități în 2008, 110 localități lanivelul anului 2011.La nivel național lungimea rețelelor de transport este de cca. 2.719,50 km și a celor de distribuție este decca. 6.946,48 km. În ceea ce privește Regiunea Vest, acesta deținea în anul 2011, 11,2% din totalullungimii rețelei de termoficare națională, respectiv 11,7% din lungimea rețelelor de transport și 10,9% dincea a rețelelor de distribuție.

Județul Timiș deține cea mai mare lungime a rețelelor în cadrul Regiunii Vest (398,3 km, 36,9% din totalulregional).

Din punct de vedere al tipului rețelei însă, Arad este pe primul loc în regiune ca lungime a rețelelor detransport a energiei termice (cu 133 km, respectiv 41,7%), urmat de Hunedoara și Timiș, cu valoriapropiate (27,4%, respectiv 22,9%). În ceea ce privește lungimea rețelei de distribuție, primul loc înregiune îl ocupă Timiș (cu 42,8%), urmat de Hunedoara *28%).



Tabel 3.45 - Lungimea rețelelor de termoficare

2011 Lungimea rețelelor (KM)Transport Distribuție Total

România 2.719,5 6.946,5 9.666Regiunea Vest 319,1 760,6 1.079,7Arad 133 106,7 239,7Caraș-Severin 25,6 115,5 141,1Hunedoara 87,6 213,2 300,8Timiș 73 325,3 398,3

%Regiunea Vest 11,7 10,9 11,2

În județul Timiș reţeaua de încălzire centrală continua sa fie învechită și generează pierderi plătite de cătrepopulaţie. Din acest motiv în ultima perioadă de timp numărul de locuinţe ce utilizează sisteme proprii deîncălzire a crescut continuu. Posibilitatea de utilizare a staţiilor independente de încălzire este însă îndirectă dependenţă de reţeaua de gaz.

Tabel 3.46 . - Localităţi în care se distribuie energie termică centralizat DV, în judeţul Timiș, în anul 2011

Regiunea /Judeţul

Localităţi în care se distribuie energie termică (număr)

Total din care: municipii și orașe

2005 2011 2005 2011Total România 174 112 150 93Regiunea 5. Vest 20 17 18 14Timiș 3 5 3 3

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, 2012, site ADRVest

Se poate observa reducerea numărului de orașe și municipii la nivelul cărora se distribuie agentul termic înperioada 2005-2011; reducerea a afectat Regiunea Vest dar nu și judeţul Timiș. Pentru judeţul Timiș seobservă creșterea numărului de localităţi rurale în care se distribuie agentul termic.Cei mai mulți operatori de energie termică din Regiune se află în județul Hunedoara (5), urmat de Timiș șiArad (la egalitate, cu câte 3 operatori), în timp ce în Caraș-Severin operează o singură companie. Listaoperatorilor de energie termică în regiune este prezentat în tabelul de mai jos:

Tabel 3.47 - Operatori de energie termică în Regiunea VestDenumirea operatorului Județul Lungimea rețelelor

Transport Distribuție TotalS.C.CET Hidrocarburi ARAD S.A. Arad Arad 130,98 99,05 230,03SC APOTERM SA NADLAC Arad 2 6 8PRIMĂRIA CHIȘINEU-CRIȘ- S.P.G.C. Arad - 1,6 1,6S.C.CET 2010 S.A. REȘIȚA Caraș-Severin 25,6 115,5 141,1SC ELECTROCENTRALE SA DEVA Hunedoara 62,05 37 99,05SC TERMOFICARE SA PETROȘANI Hunedoara - 61,9 61,9SC UNIVERSAL EDIL SA LUPENI Hunedoara - 52 52S.C. PREGOTERM S.A.VULCAN Hunedoara - 34,09 34,09SC ACVACALOR S.A. BRAD Hunedoara 25,5 28,2 53,7



SS.C.COMPANIA DE TERMOFICARELOCALA "COLTERM" S.A. TIMIȘOARA Timiș 73 320 393S.C.GOSAN SÎNNICOLAUL MARE Timiș - 2,68 2,68C.L. LOVRIN- S.P.G.C. Timiș - 2,6 2,6

Sursa: Raportul anual ANRSC, site ADRVest

În anul 2011, în Regiunea Vest s-au distribuit în total aproximativ 1,5 milioane gigacalorii (12,3% dintotalul național). Regiunea se situează pe locul 3, după regiunile București Ilfov (4,8 mil. gigacalorii) și SudEst (1,7 mil. gigacalorii). Comparativ cu anul 2000, energia termică distribuită în regiune a scăzut cu 53,1%(1,7 mil. gigacalorii). Din totalul energie termice distribuite în regiune în anul 2011, aproximativ 80% (1,2mil. gigacalorii) au fost pentru uz casnic. Energia termică distribuită pentru uz casnic s-a înjumătățit în 2011față de 2000.

Tabelul 3.48 - Energia termică distribuită (Gigacalorii)2000 2011 Modificare 2000-2011 (%)

Total Uz casnic Total Uz casnic Total Uz casnicRegiunea Vest 3.236.434 2.830.247 1.517.379 1.199.909 -53,1 -57,6România 28.923.760 25.686.904 12.341.232 10.448.167 -57,3 -59,3București-Ilfov 7.787.499 6.781.195 4.769.623 4.291.866 -38,8 -36,7% faţă de România 11,2 11,0 12,3 11,5 9,8 4,2Locul în România 3 5 3 3

Sursa: INS, TEMPO Online – GOS109B Energia termica distribuita 2012 și calculele autorilor

La nivel județean, cea mai mare cantitate de energie termică distribuită a fost în județul Timiș (1.000.967gigacalorii, 66% din totalul regional), urmat de județul Arad (344.307 gigacalorii, 22,7%), în timp ce înjudețul Caraș-Severin s-a distribuit doar 2,3% din energia termică distribuită la nivel regional (34.273gigacalorii). În toate județele, cu excepția județului Caraș-Severin (45,3%), cea mai mare parte din energiatermică distribuită a fost pentru uz casnic (Timiș 84,2%, Arad 72,9%, Hunedoara 66%)

În ceea ce privește evoluția distribuției de energie termică în anul 2011 comparativ cu anul 2000, seconstată scăderi semnificative în toate cele 4 județe ale regiunii. Caraș-Severin este pe primul loc, cu oscădere de 90,2% a cantității de energie termică distribuită, urmat de Hunedoara cu 83,9%. Arad și Timișprezintă scăderi sub 50%, dar semnificative (-47% în Arad și -27,4% în Timiș).

Tabelul 3.49 - Energia termică distribuită la nivel judeţean (Gigacalorii)

2000 2011 Modificare2000-2011

Total Uz casnic Total Uz casnic Total Uz casnicArad 649.315 550.868 344.307 250.943 -47,0 -54,4Caraș-Severin 351.387 320.835 34.273 15.541 -90,2 -95,2Hunedoara 856.124 755.560 137.832 90.944 -83,9 -88,0Timiș 1.379.608 1.202.984 1.000.967 842.481 -27,4 -30,0

%Modificare 2000-2010%

Arad 20,1 84,8 22,7 72,9 2,6 -11,9Caraș-Severin 10,9 91,3 2,3 45,3 -8,6 -46



Hunedoara 26,5 88,3 9,1 66,0 -17,4 -22,3Timiș 42,6 87,2 66,0 84,2 23,4 -3

Sursa: INS, TEMPO Online – GOS109B Energia termica distribuita 2012 și calculele autorilor, site ADRVest

2.3.2.4 Reţeaua de electricitateDezvoltarea sectorului Energetic are un rol esențial în asigurarea condiţiilor necesare susținerii proceselorde dezvoltare economico-socială la nivel european, național, regional și local.Deși în ultimii ani, s-au făcut paşi importanţi în restructurarea sectorului de energie din România prinimplementarea procesului de liberalizare bazat pe principii de piaţă şi libera competiţie, precum şi prinpromovarea unui proces de privatizare susţinut este necesar să se creeze acele structuri şi condiţii care săcorespundă şi să facă faţă pieţei energetice europene aflată într-un continuu proces de integrare, undepieţele naţionale îşi pierd treptat graniţele tradiţionale,devenind parte integrantă a pieţei comune europene.

În anul 2010 producţia de energie electrică a crescut cu cca. 4,3% faţă de anul 2009, iar energia electricălivrată în reţele de principalii producători a crescut cu cca. 4,8%, ajungând la cca 54,94 TWh. Faţă de anul2009, în 2010 s-au înregistrat scăderi ale energiei livrate pe bază de combustibil lichid (cu 47%), gazos (cu5%) şi solid (cu 4%), iar energia pe bază de combustibil nuclear a rămas aproximativ constantă. Resursacare a asigurat creşterea energiei totale livrate a fost cea hidro (a cărei contribuţie a crescut cu 28% faţă deanul precedent), situaţia datorandu-se unui an hidrologic extrem de favorabil comparativ cu ultimii 3 ani.



Energia electrică realizată in anul 2010 in unităţile de producere din surse regenerabile a fost de 20,264TWh, ceea ce a condus la realizarea unei ponderi de energie electrică din surse regenerabile in totalulconsumului brut de energie electrică al Romaniei de 35,24%, cu 2,24% mai mult faţă de 33%, procentasumat de Romania pentru anul 2010.Structura energiei electrice livrate în anul 2010 pe tipuri de resurse convenţionale şi neconvenţionale esteprezentată în graficul următor:

Structura pe tipuri de resurse a energiei electrie livrate

Figura 3.9

În anul 2010 s-a importat o cantitate de cca 943 GWh şi s-au exportat 3.854 GWh; valorile nu reprezintăfluxuri fizice, ci sunt rezultatul schimburilor comerciale, conform rapoartelor realizate de operatorul detransport şi sistem. Comparativ cu anul 2009, importul a crescut cu cca. 38%, iar exportul cu cca. 22%.Consumul intern calculat pe baza acestor date (fără considerarea energiei livrate de producătorii deţinătoride unităţi mici, nedispecerizabile) a fost de cca 52,03 TWh, cu cca. 4% mai mare decat cel din 2009; fiecaredin lunile anului 2010 au fost caracterizate de creşteri ale consumului intern faţă de cel din 2009.

În ceea ce priveste ponderea energiei electrice distribuite în anul 2010 de operatorii principali de distribuţie,Enel Distribuție Banat ocupă penultimul loc în ierarhia societăților regionale de distribuție a energieielectrice, cu o valoare de 9.98% din totalul energiei distribuite la nivel de țară.

Referitor la reţeaua de distribuţie a energie electrice, la nivel naţional peste 60 de mii de locuinţe nu suntracordate până în prezent la sistemul de electrificare, potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor.Autorităţile motivează acest lucru prin lipsa banilor de la bugetul de stat. Statul şi-a asumat în anul 2007 unamplu program de electrificare a tuturor gospodăriilor care nu erau racordate la reţea. Potrivit legii energieielectrice, aceste lucrări se fac doar cu fonduri din bugetul de stat sau din bugetele locale.



În ceea ce priveşte locuinţele dotate cu instalaţii de energie electrică, Regiunea Vest se situează pestemedia naţională de 96,3%, cu un procent de 98,2%, care reprezintă un grad foarte mare de conectivitate lareţeaua de distribuţie a energiei electrice.La nivel judeţean, situaţia distribuţiei energiei electrice in Regiunea Vest conform datelor disponibile lanivelul anului 2010, este următoarea: judeţul Arad este situat pe locul 3, cu 182.480 locuinţe dotate cu instalaţie electrică, care reprezintă

98,2% din totalul locuinţelor din judeţ, valoare egală cu media pe regiune; judeţul Caraş-Severin și din acest punct de vedere pe ultimul loc, cu 127.405 locuinţe dotate cu

instalaţie electrică, respectiv 97,2% din totalul locuinţelor, puţin sub media regională; judeţul Hunedoara este pe locul 2, cu 189.455 locuinţe dotate cu instalaţie electrică, respectiv

97,9%, situându-se de asemenea puţin sub media regională; judeţul Timiş este cel mai bine clasat, cu 255.5827 locuinţe dotate cu instalaţie electrică, respectiv

99,1% din totalul locuinţelor, fiind singurul peste media regională.

Pe baza rezultatelor recensământului din anul 2011, date provizorii, situaţia locuinţelor dotate cu instalaţieelectrică în cifre absolute pentru județul Timiș este prezentată în tabelul de mai jos. Acestea reprezintă, lanivelul Regiunii de Vest, 96,8% din totalul locuinţelor. În judeţul Timiș 97,8% din totalul locuinţelor au fostdotate cu instalaţie electrică.

Tabel 3.50 - Numărul de locuinţe în care se distribuie energie electrică,în judeţul Timiș (anul 2011)

Regiunea / Judeţul Total locuinţe ce sunt dotate cu instalaţie electrică % din total locuinţe

2002 2011 2002 2011Total România 7809356 8166508 96,3 96,6Regiunea 5 Vest 755167 759759 98,2 96.8Timiș 255827 264688 99,1 97,8*

Sursa: Recensământul populaţiei și locuinţelor 2011, date provizorii INS

*Scăderea procentului este datorată (probabil) creșterii populaţiei judeţului și, implicit, numărului de locuinţe. De observa t că, înacest caz, nu toate locuinţele noi sunt racordate la reţeaua electrică.

Producția de energie din surse regenerabile are un imens potențial în România si in particular in judetulTimiș in cadrul caruia a fost elaborat un studiu detaliat privind identificarea resurselor de energieregenerabila si a posibilitatilor de valorificare. La nivel national conform studiului recent al Erste Bank,România are cel mai ridicat potențial pentru energia eoliană în Europa de Est.La nivel regional, studiul Ministerului Economiei privind potențialul energetic al surselor regenerabile indicăun potențial peste medie al Regiunii Vest la toate categoriile de surse regenerabile: energia solară, energiageotermală, biomasa, energia hidro (cu exceptia judetului Timis), astfel că regiunea se remarcă întrecelelalte regiuni ale ţării.

Capacitatea electrică instalată în unităţile de producţie E-SRE calificate la sfârşitul anului 2010 pentruproducţie prioritară pentru anul 2010 este de 520,4 MW şi include centrale eoliene (22%), centrale hidro cuputeri instalate de cel mult 10 MW (74%), centrale pe biomasă (4%) şi centrale fotovoltaice.



Structura puterii instalate după tipul de SRE

Fig. 3.10

Conform datelor Oficiului european de Statistică (Eurostat), România se situează în perioada 2006-2010 pelocul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea energiei obținute din surse regenerabileîn consumul final brut. În perioada 2006-2010, cea mai mare creștere a ponderii energiei obținute din surseregenerabile în consumul total s-a înregistrat în Estonia (de la 16,1% în 2006 la 24,3% în 2010), urmată deRomânia (de la 17,1% la 23,4%), Danemarca (de la 16,5% la 22,2%), Suedia (de la 42,7% la 47,9%) șiSpania (de la 9% la 13,8%).

De asemenea, România ocupa locul al șaptelea între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ceprivește ponderea energiei obținute din surse regenerabile în consumul final brut, în anul 2010. Cele maimari ponderi ale energiei obținute din surse regenerabile în consumul total în 2010 s-au înregistrat înSuedia (47,9%), Letonia (32,6%), Finlanda (32,2%), Austria (30,1%), Portugalia (24,6%), Estonia (24,3%) șiRomânia (23,4%). La nivelul UE procentul este de 12,4%.Obiectivul României este obținerea unui procent de 40% până în anul 2020. Cu toate acestea studiileevidențiază o serie de dificultati şi bariere în dezvoltarea de unităţi de producere a energiilor din surseregenerabile între care: Conştientizarea potențialilor investitori şi accesul la sursă - în cazul biomasei; Bariere administrative - birocrație excesivă în comparaţie cu alte ţări; Costuri de investiţii mari limitează accesul şi favorizează marii investitori din afara ţării; Absența unor scheme de stimulare (de exemplu, în cazul biomasei).



2.3.2.5 Infrastructura de telecomunicațiiTehnologia informației și comunicațiilor (TIC) a pătruns, în prezent, în toate zonele vieții economice șisociale. Domeniul TIC duce la o creștere semnificativă a productivității și a PIB - ului și transformă societățileîn mod profund și fără precedent. Se apreciază că sectorul TIC este direct responsabil pentru creștea PIB-ului Uniunii Europene cu 5%.Pentru a beneficia de o societate informatică, atât în calitate de persoană privată, cât și ca angajator sauangajat, este esențial accesul la tehnologia informației și comunicațiilor, ca de exemplu dispozitiveelectronice precum calculatoarele și conexiunile rapide la internet.Strategia Europa 2020 și Agenda Digitală au drept scop realizarea acoperirii universale a internetului debandă largă până în 2013 și o creștere a vitezei de acces la 30 Mbps până în 2020 pentru toți utilizatorii și la100 Mbps pentru fiecare una din două gospodării.Prezentarea statisticilor comparative pentru utilizareatehnologiei informației și comunicațiilor este limitată la un număr de indicatori de bază pentru care suntdisponibile informații regionale: persoane care nu au utilizat niciodată un calculator, accesul la internet ladomiciliu, accesul la internet de bandă largă de la domiciliu, utilizatori de internet în mod regulat și comerțelectronic realizat de către persoane fizice.

Datele comparative cuprind persoane cu vârste între 16 și 74 ani și gospodării cu cel puțin o persoană înacest interval de vârstă. Valorile medii nu sunt posibil de calculat pe baza datelor disponibile și se utiliz eazăvalorile mediane; aceasta conduce la o oarecare reducere a valorilor pentru UE27, dar care în realitate va fimai ridicată datorită ponderii mai mari a populației UE15. O prezentare comparativă a principalilor indicatorieste prezentată în figura de mai jos.

Indicatori privind societatea bazată pe Internet – comparații naționale și UE (2010)

Sursa: Eurostat și calcule proprii

Fig. 3.11



.

În Regiunea Vest 42,4% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani nu au utilizat niciodată uncalculator. Pe baza acestui indicator, regiunea ocupă locul 2 în România, după București-Ilfov (34,8%).Această cotă este aproape de două ori mai mare decât media UE27. Similare cu Regiunea Vestsunt regiuni din Italia (7), Portugalia (5) cu 41-48% și regiunile Nord-Vest și Centru cu 48%.

În comparație cu prima regiune UE – Flevoland (NL), regiunea are de trei ori mai multe persoane care nuau utilizat niciodată un calculator. Regiunea Vest prezintă o dinamică bună pe acest indicator – numărul depersoane care nu au utilizat un calculator a scăzut cu 15,1% în 4 ani. Regiunea ocupă locul 2 în România.Dinamici asemănătoare prezintă în principal regiunile sud europene.

Accesul la internetAccesul la Internet face posibil să se ia parte la societatea informaţională. Termenul acces nu se referă laconectivitate, de exemplu conexiunile pot fi realizate în zona gospodăriilor sau pe străzi, dar cei dingospodărie trebuie să fie capabili să utilizeze internetul acasă. În 2011, în medie, aproape 3/4 (74,6%)

dintre gospodării în Europa, cu membrii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, au acces la internet acasă13

Tabelul 3.51 - Gospodării cu acces la internet (acasă)(%)

Sursa: baza de date EUROSTAT: isoc_r_iacc_h, 10-12-2010

În 2011, 53% din gospodăriile din Regiunea Vest au acces la internet - peste media pe ţară (de 43,3%) șila 72,6% din media europeană. Regiunea este pe locul 2 în România după București-Ilfov (71%, aproapede media europeană). Ca acces la internet în gospodării, regiunea Vest este la 55,2% față de nivelulcelor mai două bune regiuni din Europa (Overijssel și Flevoland – NL), care au acoperire cu internetaproape totală (98%). Oricum, Regiunea Vest se descurcă bine în comparație cu cea mai slabă regiune -Severoyapaden (Bulgaria) cu doar 35% acoperire.

Deși nu are o situaţie bună în ceea ce privește accesul la internet, Regiunea Vest are o dinamică bună laacest indicator cu o creștere de 71% în perioada 2008-2011 (de aproape 3 ori mai ridicată decât creștereaeuropeană). Regiunea Sud-Muntenia are creștere cea mai accelerată 87,5%. Pentru acest indicatorexistă un tipar clar în Europa - regiunile din estul Europei tind să aibă acces mai redus la internet decât

2008 2011 Modificare 2008-2011Regiunea Vest 31,0 53,0 71,0%

România 30,0 47,0 56,7%

București-Ilfov 50,0 71,0 42,0%

Locul în România 2 2 2

% față de media României103,3% 112,8% 125,4%

Mediana UE 27 58,0 73,0 17,2%

% față de mediana UE 27 53,4% 72,6 411,6%% față de prima regiune UE 35,2% 54,1%% față de ultima regiune UE

124,0% 151,4%



regiunile din centru. Cum regiunile vest europene sunt oricum performante, Europa de Est are dinamicimai bune.

Acces la bandă largăTermenul conexiune în bandă largă se referă la viteza transferului de date la încărcarea și descărcareadatelor14. Politicile regionale europene au ca obiectiv să faciliteze în mod explicit accesul la internet,inclusiv accesul la rețea, terminale, conținut și servicii, în mod special în zone rurale și izolate. În aproapetoate statele membre, accesul în bandă largă a fost de departe cea mai utilizată formă de acces la internetîn 2008 (o medie de 67 % din toate gospodăriile UE 27 în 2011 comparativ cu 5 % din gospodăriilecu acces dial-up sau ISDN), excepție făcând România.15 (31% acces bandă largă și 23% prin modemsau ISDN).

Tabelul 3.52 - Gospodării cu acces la bandă largă (%)

2008 2011 Modificare2008-2011

Regiunea Vest 10 30 200,0%România 13 31 138,5%București-Ilfov 21 54 157,1%Clasare în România 7 5 1% din media pe România 77% 97% 144,4%% din media București-Ilfov 48% 56%Media UE 27 45 67 48,9%% din media UE 27 22% 45%% din prima regiune UE 12% 33%% din ultima regiune UE 111% 176%

Sursa: baza de date EUROSTAT

În Regiunea Vest doar 30% din gospodării au conexiune la bandă largă în 2011 clasându- se pe locul 5 înRomânia (aproape de nivelul național și la 56% din media București-Ilfov). Regiunea este mult subobiectivul de 90% al UE. Cu 45% din media europeană (67) regiunea este pe unul din ultimele locuri înUE (locul 114 din 124). Doar o regiune din Bulgaria (Severoiztochen– 28%) și trei regiuni românești(Centru – 28%, Sud-Est – 25% și Nord-Est – 17%) au valori mai mici. Regiunea are o acoperire dedoar 33%, comparativ cu cea mai bună regiune europeană - Stockholm – SE (91% acoperire cubandă largă). Valori similare regiunii Vest (17-38%) pentru acest indicator arată toate regiunilebulgărești în afară de Yugozapaden- 54% și toate regiunile românești în afară de București – Ilfov 54%.

Deși pe ultimele locuri în UE ca acoperire cu bandă largă în 2011, regiunea Vest are dinamici decreștere mari - acoperirea a crescut la mai mult decât dublu în perioada 2008-2011 crescând cu 200%.Creșterea este de peste 4 ori mai mare decât în UE 27. Astfel regiunea Vest se clasează pe locul 3 în UE(din 124 regiuni) și pe locul 3 între regiunile noilor state membre la creșterea acoperirii în bandă largă. Laacest indicator există un dezechilibru clar între nord și sud în UE.

Hărţi relevante care să arate acoperirea zonelor rurale și urbane cu furnizori de servicii internet (ISP)au fost pregătite în prima parte a anului 2009 pe durata analizelor sectoriale ale Strategiei Naționale de



dezvoltare a comunicațiilor de bandă largă pentru perioada 2009-2015 iar rezultatele sunt prezentate maijos.

Localități cu 0 ISP pe medii de rezidență

Localități rurale cu 0 ISP (puncte verzi) Localități urbane cu 0 ISP (puncte verzi)

Sursa: Strategia Naționala de dezvoltare a comunicațiilor de bandă largă pentru 2009-2015

În privința Regiunii Vest, cele mai dezavantajate zone sunt în Caraș-Severin, urmat de judetul Hunedoarași județul Arad pentru care exista zone cu risc de eșec de piaţă care justifica un grad de acoperire mairedus. Prin comparatie județul Timiș beneficiaza de o acoperire foarte buna a localitatilor din mediul rural.

Tabel 3.52 - Situaţia gospodăriilor cu acces la internet în bandă largă,în interiorul Regiunii Vest

Județ % de populație fără acces la conexiune debandă largă

Timiș între 20 - 40%Arad Între 20 - 40%

Hunedoara Între 20 - 40%Caraș-Severin Între 40 -50%

Sursa: Strategia Naţională pentru dezvoltarea comunicaţiilorde bandă largă, pentru 2009 - 2015

Utilizatorii Internet în mod regulatUtilizatorii de Internet sunt definiți ca persoane care au utilizat Internetul în ultimele trei luni, iar utilizatoriide internet în mod regulat sunt definiţi ca fiind cei care folosesc internetul cel puţin o dată pe săptămână,indiferent de locație. Pentru anul 2009, cota medie a utilizatorilor de Internet în mod regulat în UE este de

60% din populaţia ţintă16.



București-Ilfov 44,0 55,0 25,0%Locul în România 2 2 4

% față de media României 111,5% 108,1% 89,7%% față de media București -Ilfov 65,9% 72,7%

Mediana UE 27 57 68 19,3%% față de mediana UE 27 50,9% 58,8% 196,6%

% față de prima regiune UE 33,3% 42,6%% față de ultima regiune UE 120,8% 121,2%

Tabelul 3.53 - Persoanele care utilizează regulat Internetul (%)(Sursa: baza de date EUROSTAT)

În Regiunea Vest numărul utilizatorilor de internet în mod regulat este doar puţin peste media naţională(37%), cu 40% din persoanele care utilizează internetul cel puţin o dată pe săptămână. Regiunea este pelocul 2 în România după regiunea București-Ilfov (55%). Regiunea Vest este la 42,6% din cea maiperformantă regiune UE - Stockholm –SE (94%). Este cu 121,2% mai performantă decât cea mai slabăregiune din Europa - Sud-Vest Oltenia (33%). Numărul utilizatorilor de internet în mod regulat a crescutfoarte repede – 11% în 3 ani. Tendinţa de creştere este în concordanţă cu cea din România, precum şi cucea din UE.

Nu sunt disponibile date pentru a evalua diferenţierea intra-regională de acces şi de utilizare a TIC şisocietăţii informaţionale. Cu toate acestea din literatura de specialitate sunt cunoscuți unii determinanţiinterdependenți cheie, care trebuie să fie verificați în alte studii cum ar fi: grad de urbanizare, nivel deeducaţie, inclusiv competenţe informatice, structura de vârstă, venit. Ca un exemplu, sunt furnizate uneledate din al Cincilea raport privind coeziunea care arată o influenţă semnificativă (mai ales în România) aurbanizării - atât pe acces curent cât şi cu privire la schimbările în timp. Este de așteptat ca numărulutilizatorilor de internet să fie mai mic în mai multe județe rurale.

Comerţul electronicUna din cele mai populare activități pe internet este shopping-ul. Procentajul utilizatorilor de internet care faccumpărături online aproape s-a dublat în ultimii cinci ani și a atins 43% din nivelul UE 2718 în 2011.Regiunea Vest are doar 3% utilizatori internet care au comandat online bunuri și servicii pentru uz personalîn 2011. Această cifră este foarte mică având în vedere că utilizatorii de Internet în regiune sunt relativ puţiniîn comparaţie cu media UE - este de 11 ori mai mică în comparație cu media UE27. La comerț electronicregiunea este pe ultimul loc în România, la egalitate cu regiune Sud-Est. Există o diferenţă clară privind

2008 2011 Schimbare2008-2011

Regiunea Vest 29,0 40,0 37,9%România 26,0 37,0 42,3%



acest indicator în UE între ţările din Sud şi Europa de Est şi cele din Nord. Regiunea Vest are doar 4% dinvaloarea înregistrată de regiunea cea mai performantă Stockholm - SE (79%).

Tabel 3.54 - Persoane individuale care au comandat bunuri sau servicii pe internetpentru uz personal (%)

2008 2011 Schimbare2008-2011

Regiunea Vest 3 3 %România 4 6 50,0%București-Ilfov 12 14 16,7%Locul în România 2 7% față de media României 75% 50%Mediana UE 27 21 43 25,0%% față de mediana UE 27 14% 7 0,0%% față de prima regiune UE 5% 4%% față de ultima regiune UE 100,0% 100,0%

Sursa: baza de date EUROSTAT

Deşi nu se înregistrează o creștere la cumpărături pe Internet, comerțul electronic în regiunea Vest este încreştere, având în vedere creşterea rapidă accesului şi utilizării Internetului în regiune. Cu toate acestea,regiunea mai are un drum lung pentru a ajunge la media UE de 43%. O scădere semnificativă a fostobservată în Vest şi toate regiunile româneşti în 2009, care nu a fost tipică pentru majoritatea ţărilor şiregiunilor din UE.

Accesul la internet de banda largă, prin gradul de urbanizare



Sursa: Investiţia în viitorul Europei. Al cincilea raport pe coeziune economică, socială și teritorială.Schiţă preliminară. Noiembrie 2010

În plus, Raportul de competitivitatea digitală privind acoperirea DSL arată că acoperirea naţională DSLîn România este de 74%, în timp ce în mediul rural acoperirea DSL este de doar 45%. Această diferențăeste tipică mai ales pentru ţările mai puţin dezvoltate din Europa de Est și de Sud, de exemplu, Polonia(75%, 52%), Slovacia (82%, 54%), Bulgaria (85%, 33%), Grecia (91%, 60%), Cipru (96%, 30%).

În ceea ce privește comerțul electronic la nivel de firme, conform datelor disponibile pe Eurostat, în anul2011, 13% din totalul întreprinderilor din UE27 făceau vânzări online, iar 19% făceau achiziții online.România este mult sub această medie, cu doar 4% din totalul întreprinderilor făcând vânzări online,respectiv 9% achiziții. Dacă avem în vedere mărimea întreprinderilor, în anul 2011, 4% din totalul IMM-urilordin România făceau vânzări și 9% achiziții online. Situația cea mai favorabilă pe clase de mărime aîntreprinderilor este în cazul întreprinderilor mari, 9% dintre aceste făcând vânzări online, în timp ce 13% aufăcut achiziții online în anul 2011.

Tabelul 3.55 - Întreprinderi care utilizează comerțul online, 2011

2011 % din total întreprinderi

Vânzări Totalîntreprinderi IMM-uri Întreprinderi

mici Întreprinderi medii Înreprinderi mari

UE 27 13 12 11 20 32România 4 4 4 5 9Achiziții % din total întreprinderiUE 27 19 19 18 23 36România 9 9 9 7 13

Sursa: baza de date Eurostat, Promovarea comerțului electronic pentru afaceri, extrasă în 3 iulie 2012

Concluzii

Poziţia generală a Regiunii Vest din perspectiva mediului și în special a apei, a gestionării deșeurilor și adeșeurilor solide, nu este bună. Analiza este limitată de indisponibilitatea datelor la nivel regional șiintraregional. Cu toate acestea se poate afirma că nivelul de conectivitate a localităților și populației estescăzut comparativ cu alte țări ale UE, unde conectivitatea populației în cele mai multe dintre ele estede aproape100%.

În ceea ce privește colectarea și tratarea apelor uzate situația este mai puțin bună raportată la UE15 undese ajunge la un procent de peste 90%, în timp ce în România conform datelor din 2009 coenctivitatea erade 43,7% la sistemele de colectare și 30,5% la stațiile de tratare. Regiunea Vest se plasează pestemedia României, dar totuși mult sub UE15.



Rapoartele anuale ANRSC indică o scădere continuă a volumului serviciilor de termoficare la nivelulîntregii tări. Regiunea Vest deține locul 3 în țară după volumul de energie distribuit conform datelor din2010. O problemă majoră în furnizarea serviciilor o reprezintă eficiența operatorilor.

Poziţia Regiunii Vest privind reţeaua publică de alimentare cu apă este slabă. Poziţia relativ bună a regiuniiîn România trebuie să fie privită în contextul poziţiilor mai puțin bune ale tuturor regiunilor din România înUE. Un număr semnificativ de localităţi din mediul rural nu sunt conectate la reţea. În regiune a fostînregistrată o scădere semnificativă a cantităţilor de apă potabilă distribuită, care este greu de explicat, pebază de utilizare sau furnizare mai eficientă.

În ceea ce privește, poziția Regiunii Vest privind colectarea și tratarea apelor uzate urbane este slabă,chiar dacă ar putea fi mai bună într-o analiză la nivel de România. Ponderea populaţiei conectate lasistemul de canalizare și tratare a apei este peste medie, mai ales pentru tratare, dar este scăzută încontextul UE. Încă o parte semnificativă a populaţiei urbane nu este conectată la ambele sisteme (25-30%).

Producția de energie electrică a crescut ușor în România în anul 2010 față de anul 2009. Ca structurăpe tipuri de energie s-a înregistrat o creștere accentuată a energiei hidro față de scăderi la energiile pebază de combustibil lichid, solid și gazos, energia nucleară menținându-se la un nivel constant. Gradulde electrificare al Regiunii Vest este de 98,2% peste media națională, programul național deelectrificare întâmpinând blocaje de natura finanțării în implementare. Chiar dacă România se claseazăîntre țările europene pe locul 2 ca pondere a energiei regenerabile în totalul energiei produse – datorităponderii energiei hidraulice, studiile recente relevă un potențial ridicat al Regiunii Vest pentru producereade energie din surse regenerabile la toate categoriile, mai ales că sectorul a devenit atractiv pentruinvestitorii privați.

Regiunea Vest deține doar 9,46% din localitățile conectate la gaz metan în România, conectivitateafiind mai scăzută în Caraș Severin și în Arad. Nici din punct de vedere a rețelei de distribuție regiunea nustă mai bine cu o pondere de 10,8% din totalul național în 2010 în scădere față de 2009. O problemămajoră a infrastructurii de furnizare a gazului metan o reprezintă uzura avansată a rețelelor de transport șidistribuție, precum și a stațiilor de reglare și măsurare, în proporție mare cu vechimi de peste 25 de ani,respectiv 15 ani și cu durata normată de viață depășită.

2.3.3 Infrastructura sanitară și sistemul de sănătate

2.3.3.1 Sistemul de sanatate

Accesul cetățenilor la servicii publice de îngrijire a sănătății depinde, în mare măsură, de existența șidistribuția infrastructurii sanitare de resurse umane și financiare disponibile. Sănătatea este o problemăreală în județul Timiș și în general Romania și respectiv în regiunea Vest. Dacă starea generală de sănătatea populaţiei este "problema", atunci sistemul de sănătate, în loc să fie înţeles ca soluţie de însănătoșire, artrebui să fie de tip preventiv acolo unde este posibil şi să ofere şi alte forme curative de tratament şi îngrijireîn caz de boală. Nu există o relaţie nepărat directă, între starea de sănătate a populaţiei şi sistemul desănătate, deoarece factori precum stilul de viaţă şi multe altele determină sănătatea, în egală măsură. Cutoate acestea, sistemul de sănătate este menit să contribuie la o stare de sănătate mai bună. Aceasta esteteoria, în mod simplist exprimată. În practică, urmărirea oricărei cauzalităţi între sistemul de sănătate şi



starea de sănătate, cu rezultat asupra intervenţiei sale asupra stării generale de sănătate a populaţiei, esteun proces extrem de complex.

În România şi în Regiunea Vest, sistemul de sănătate poate fi înţeles după cum urmează:

Asistenţa medicală primară, care ar trebui să servească ca o poartă de intrare în sistem, este furnizată demedicii de familie, ca practicieni independenți. Teoretic ea este responsabilă pentru îngrijirea preventivă şipentru dirijarea pacienţilor spre unităţi secundare şi terţiare de îngrijire. Are ponderea cea mai mică dincheltuielile de sănătate, şi, în general, medicii de familie sunt în imposibilitatea de a efectua sarcini cheie.Nu sunt în măsură să presteze vizite la domiciliu şi să examineze cu adevărat pacienţii lor, astfel încât rolullor s-a transformat în a scrie reţetele de medicamente şi trimiterile către specialişti şi spitale.

Sistemul secundar de îngrijire constă într-o varietate de unităţi (dispensare/policlinici/ ambulatorii/centrede sănătate), având capacităţi de diagnoză şi/sau de tratament şi medici specialişti. Unele dintre acesteaau, de asemenea, un număr mic de paturi de îngrijire de zi. Pacienţii pot avea acces la unităţile secundarede îngrijire, fie prin intermediul trimiterii de la medicul de familie (caz în care aceștia beneficiază de îngrijiresubvenţionată) sau direct, la alegerea proprie (caz în care vor plăti taxele pentru servicii). Aceste serviciisunt utilizate mult sub capacitate, din cauza taxelor solicitate şi, într-o oarecare măsură, din cauza timpuluide aşteptare. În acelaşi timp, cheltuielile cu asistenţa medicală secundară iau cel puţin o cotă-parte dinbugetul total de asistenţă medicală.

Sistemul terţiar de îngrijire este format din spitale şi unităţi de îngrijire de zi şi deține peste 60% dincheltuielile de asistenţă medicală la nivel naţional. Acestea sunt serviciile preferate de pacienţi, deoarecesunt complet gratuite (cu condiţia ca pacientul să fie trimis de către medicul de familie) şi au cele mai bunefacilităţi de diagnostic. Cele mai multe resurse gravitează în sectorul spitalicesc şi există o tendinţă capacienţii să ajungă în acest sector, chiar în cazurile în care există alternative mai potrivite și mai apropiate,ca pacienţi de zi sau ca pacienţi ”internaţi pentru o noapte”. Acest lucru poate indica o anumită lipsă de"modernizare" a sistemului şi poate furniza şi o justificare a numărului relativ mare de paturi de spital (şispitale) din sistem - mai ales în comparaţie cu multe ţări mai dezvoltate din Europa de Vest. Într-adevăr separe că timpul de aşteptare pentru sistemul de îngrijire terţiar se explică în principal printr-o tendinţă dinpartea pacienţilor de a ocoli deficienţele sistemului (la nivel primar şi secundar de îngrijire) în ceea cepriveşte plăţile solicitate la aceste niveluri. Cu alte cuvinte, în loc să parcurgă "ruta de diagnosticare" prinsistemul de îngrijire primar şi secundar (care sunt deficitare şi financiar destul de dezavantajoase), pacienţiigravitează în sectorul de spital (terţiar). Există puţine dovezi că acest lucru este justificat în multe cazuri decomplexitatea patologică ce necesită spitalizare.

O decizie a fost luată şi a fost implementată, pentru descentralizarea sistemului spitalicesc către autorităţilelocale. Cu toate acestea, această decizie pare să inducă anumite potenţiale riscuri, manageriale şifinanciare deoarece: autoritățile publice locale pot avea capacităţi manageriale limitate şi pot fi, prin urmare, incapabile să

gestioneze îngrijire de calitate pentru populaţiile lor; bugetele locale sunt cel mai adesea în imposibilitatea de a finanţa bugetele pentru infrastructura de

asistenţă medicală de pe teritoriile lor; în ceea ce priveşte deciziile locale (la nivel judeţean şi regional) nevoile au fost împărţite între autorităţile

locale şi Ministerul Sănătăţii (care a păstrat autoritatea de luare a deciziilor de servicii foarte specializateşi universitare/servicii clinice). În plus, există încă stipularea nu foarte clară despre cine pentru ce



plătește, fie cu privire la finanţarea de servicii operaţionale, fie cu privire la investiţii. În cazul în careautorităţile locale nu reuşesc să contracteze servicii profesioniste de management pentru unităţile deasistenţă medicală și nu reușesc să asigure resurse financiare sigure, nivelul de satisfacţie al populaţiei,precum și indicatorii de sănătate sunt predispuși la o continuă scădere.

Indicatorii utilizaţi pentru a descrie serviciile de asistenţă de sănătate sunt: numărul de paturi de spital,numărul de medici şi numărul personalului de îngrijire a sănătăţii.

Un indicator relevant al infrastructurii sanitare este numărul de paturi în spitale raportate la mia de locuitori,judeţul Timiș este judeţul cu cele mai multe paturi de spital: 9.0 paturi la 1000 locuitori (2005). La sfârșitulanului 2010 numărul de paturi în spitale raportate la mia de locuitori era de 8,5 paturi la 1000 de locuitori.Reducerea numărului de paturi s-a datorat în special modificării legislaţiei în domeniu.Numărul de paturi din spitale furnizează informaţii privind capacităţile de îngrijire a populaţiei, cu alte cuvinteindică numărul maxim de pacienţi care pot fi trataţi în spital. Paturile de spital sunt cele care sunt menţinuteîn mod regulat şi pentru care se asigură personal suficient şi imediat disponibil pentru îngrijirea pacienţilorinternaţi.Cu toate acestea, ca indicator, numărul paturilor de spital trebuie să fie tratat cu atenţie. Anumite sisteme desănătate mai puţin moderne au puţine alternative la spital, iar o parte din oamenii care ajung în spital artrebui să fie, fără îndoială, în altă parte (de exemplu, la un azil, la domiciliu sau în alte facilităţi comunitare,sau în cazul în care ajung în spital, ar trebui să fie numai "pacienţi de zi"). Astfel, în ultimii ani, în fiecare statmembru UE pentru care există date disponibile, cu excepţia Maltei, numărul de paturi de spital la 100.000de locuitori a fost în continuă scădere - ca parte a procesului de modernizare a sistemului de asistenţămedicală.

Reducerea generală a numărului de paturi de spital poate rezulta dintr-o utilizare mai eficientă a resurselor,cu un număr crescând de operaţiuni efectuate ca tratament ambulatoriu şi perioade mai scurte petrecute înspital după o operaţie. Situația indicatorulului nr de paturi la național, regional și județean inclusiv evoluțiaacestuia ca urmare a reglementarilor legale este prezentată în tabelul urmator.

Tabel 3.56 - Numărul paturilor de spital la 100.000 locuitori in județele regiunii Vest



Fig. 3.12

Din datele comparative prezentate rezulta ca Romania, regiunea și in particular județul Timiș detine la acesindicator valori semnificativ superioare in raport cu media UE 27 ceea ce, in contextul unei analize mai largia starii de sanatate din județul Timiș poate fundamenta unele masuri de valorificare a acestor capacități incadrul unei viitoare strategii sectoriale de sanatate la nivelul județului. Desi se constata o tendință descadere a numarului de paturi, este oricum dificil de evitat concluzia că numărul mare de paturilor de spitalin comparatie cu media europeana este, în general, un indiciu al lipsei de alternative la spitalizarea pestenoapte şi reprezintă o problemă de moştenire de la un model mai vechi de asistenţă medicală şi planificarea infrastructurii spitalicești. Numărul mai ridicat de paturi la 100.000 de locuitori din judeţul Timiş comparativcu celelalte judeţe ale regiunii poate fi însă justificat prin faptul că Timişoara reprezintă un centru universitarde tradiţie în medicină, având un număr mai mare de spitale cu tehnologie în domeniu mai performantă şimedici de renume, fapt ce atrage şi un număr mai mare de pacienţi din toate judeţele regiunii şi chiar dinafară.

În ceea ce privește numărul de locuitori ce revin unui cadru medical, la sfârșitul anului 2005 în județulTimiș existau 266 locuitori la un medic și 157 locuitori la un asistent medical; la finalul anului 2010 existau191,7 locuitori la un medic și 129,6 locuitori la un asistent medical.

La nivelul Regiunii Vest există 1.482 medici, stomatologi, farmacişti, fizioterapeuţi, asistente medicale şimoaşe la 100.000 de locuitori. Peste 22% din personalul de asistenţă medicală din Regiunea Vest îlreprezintă medicii.



Tabel 3.57 - Personalul medico-sanitar în Regiunea Vest (la 100 000 locuitori) în anul 2011

În ceea ce privește dotarea cu servicii medicale, comparând în anul 2010 principalii indicatori asupraaccesului la servicii medicale de bază (paturi în spitale la 1000 de locuitori, medici la 1000 de locuitori șipersonalul sanitar mediu care revine la 1000 de locuitori) se observă că valorile înregistrate la nivel dejudeț sunt mult mai mari comparativ cu cele de la nivel regional și naţional, în special asigurarea cupersonal medical, ceea ce relevă importanţa acestui judeţ în reţeaua naţională de sănătate.

Tabelul 3.58 - Principalii indicatori ai accesului la servicii medicale în judeţul TimișIndicator_2010 România Regiunea VEST Timiș

Paturi în spitale –la 1000 deloc– 130691 13050 54566,1 6,8 8,0

Medici –la 1000 deloc– 52204 6160 33892,4 3,2 5,0

Personal sanitar mediu –la 1000deloc–

126656 12703 50115,9 6,6 7,4

Sursa de date: Baza de date TEMPO online INS, DJS Timiș: Fișa de date a localităţii

Serviciile medicale erau asigurate în anul 2010 de 3389 de medici (dintre care 769 erau medici de familie),824 stomatologi (dintre care 11% în sectorul public), 589 farmaciști (dintre care 3,6% în sectorul public) și5011 cadre sanitare medii.

Numărul de medici din sectorul public a scăzut în mediul urban, cu excepţia orașelor Gătaia, Jimbolia șiBuziaș, unde s-a înregistrat o ușoară creștere la sfârșitul anului 2010 faţă de anul anterior. În schimbnumărul total de medici din sectorul privat se dublează în aceeași perioadă.

Același lucru se întâmplă cu personalul sanitar mediu, migraţie explicabilă a personalului medical, încondiţiile reducerii salariului în sectorul bugetar cu 25%. Chiar dacă numărul de medici de familie se află înușoară creștere faţă de anii anteriori, există localităţi, unde nu este asigurat necesarul de medici de familie:Otelec, Secaș, Barași Ohaba Lungă. Alte comune au un număr foarte mare de locuitori pe medic (peste2500), deci necesită o suplimentare de medici pentru a crește accesul tuturor locuitorilor la consult medical.Acestea sunt Lenauheim, Sânmihaiu Roman, Coșteiu, Racovița, Sânandrei, Nădrag, Belinț și Saravale.



2.3.3.2 Infrastructura de sănătate:

Deși în aparență gradul de acoperire cu infrastructură de sănătate în regiune și in particular in judetul Timiseste bun, aceasta este de într-un stadiu avansat de deteriorare și degradare, oferind un confort scăzutpacienților. Multe dintre spitalele sunt uzate fizic (funcționând în clădiri foarte vechi), fiind improprii pentruoferirea unor servicii medicale adecvate.

Numărul unităţilor sanitare cu capital majoritar de stat existente în regiune și județul Timiș în anul 2006 esteprezentat în tabelul urmator.

Tabel 3.59 – Numărul unităţilor sanitare pe categorii în Regiunea Vest şi judeţul Timiş

Ctegorie unităţi sanitareRegiunea Vest

(număr)Judeţul Timiş

(număr)2011 2012 2011 2012

Spitale 44 45 18 18Ambulatorii de specialitate 10 10 6 6Policlinici 3 3 - -Dispensare medicale 28 28 5 5Cabinete medicină generală 81 69 1 -Cabinete medicale şcolare 86 90 33 33Cabinete medicale medicină de familie 1.216 1.217 456 448Cabinete stomatologice 1.478 1.500 723 728Cabinete medicale de specialitate 1.310 1.280 638 645Farmacii 600 581 269 271Laboratoare medicale 241 264 82 95Laboratoare tehnică dentară 197 196 87 86

Sursa :INS Timiş – date prelucrate

Tabel 3.60 - Numărul unităţilor sanitare cu capital majoritar de stat

Regiunea / Judeţul Spitale Ambulatorii Policlinici Dispensare Centre de sănătateRegiunea 5 Vest 46 45 13 36 8Timiș 16 18 9 5 2

Sursa: Anuarul statistic al României 2006

Numărul unităţilor medicale în Regiunea Vest și județul Timiș la nivelul anului 2011 a suferit modificaridatorita schimbarii cadrului legislativ față de anul de referință 2006 atat la nivelul regiunii cat si al județuluiTimiș, evoluția acestor indicatori este prezentata în situația de mai jos:



Se observa astfel ca in perioada 2006-2011 au dispărut unităţi de tipul policlinicilor și dispensarelor și auapărut un număr mare de cabinete medicale (funcţionând ca și agenţi economici de sine stătători).

La structura unitatilor medicale prezentata se adaugă in județul Timiș urmatoarele unitați sanitarespecializate conform datelor statistice disponibile la nivelul anului 2011: 261 farmacii, 105 laboratoare detehnica dentara, 36 laboratoare medicale, 696 cabinete stomatologice, 501 cabinete medicale de familie, 55cabinete medicale de medicina generala si 608 cabinete medicale de specialitate.

Lista spitalelor din județul Timiș este prezentată în tabelul de mai jos:

Spitale Publice in județul Timiș1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Iosif Bulbuca” Timişoara2. Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara3. Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii L. Ţurcanu Timişoara4. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie V. Babeş Timişoara5. Spitalul Dr. K. Diel Jimbolia6. Spitalul Municipal Theodor Andrei Lugoj7. Spitalul Orăşenesc Deta8. Spitalul Orăşenesc Făget9. Spitalul Orăşenesc Sânnicolau Mare10. Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara11. Spitalul psihiatrie şi pt. măsuri de siguranţă Gătaia, Timiş12. Spitalul psihiatrie şi pt. măsuri de siguranţă Jebel, Timiş13. Spitalul Militar de Urgenta Dr Victor Popescu Timisoara14. Spital Clinic CF Timisoara15. Spitalul de Recuperare și Evaluare pentru Copii „C Șerban” Buziaș

Spitale Private în județul Timiș1. SC Athena Hospital SRL Timisoara2. Spital Brol Medical Center Timisoara3. SC Medicor Clinics SRL Timisoara4. Centrul de Oncologie Oncohelp7. Materna Care Timisoara8. Self Med Timisoara

La nivel de județe, județul Timiș stă cel mai bine ca număr de unități medicale private, având 8 spitaleprivate față de totalul de 12 spitale private la nivel regional (3 spitale private în județul Arad un spital privatîn Caraș-Severin și nici unul in județul Hunedoara)



2.3.4. Infrastructura de învăţământ

2.3.4.1 Infrastructura și dotarea cu factori social-economici în învăţământ.

În anul școlar 2005/2006 în judeţul Timiș au funcţionat 582 de unităţi de învăţământ, din care: 348 grădiniţe,174 școli din învăţământul primar și gimnazial, 57 licee, 2 școli profesionale și 1 școală post liceală.

În anul școlar 2010/2011 în judeţul Timiș au funcţionat 652 de unităţi de învăţământ, din care: 337 grădiniţe(cu 11 mai puţine decât în 2006); 239 școli din învăţământul primar și gimnazial (+65 faţă de 2006), 18colegii, 42 licee și grupuri școlare, 1 școală profesională, 7 centre de educație incluzivă, 5 cluburi sportive și3 școli post liceale.

Tabel 3.61 - Unităţi şcolare pe categorii şi forme de proprietate - Regiunea Vest şi judeţul Timiş

Catg. US

Regiunea Vest(număr)

Judeţul Timiş(număr)

Public Privat Public Privat2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012

Grădiniţe 130 123 118 14 13 8 63 60 63 5 5 -Înv.preuniversitar 509 470 509 15 16 20 183 181 172 10 11 10

Înv. primar şigimnazial(inclusiv înv.special)

349 309 343 6 6 8 126 125 117 4 4 4

Licee şiColegiiTeoretice

61 59 62 2 2 2 22 22 23 2 2 1

Licee profilTehnic - - 50 - - - - - 19 - - -

Sursa : INS – date prelucrate

Se poate observa scăderea numărului de grădiniţe și școli profesionale și creșterea importantă a număruluide școli (învățământ primar și gimnazial) și școli postliceale, precum și apariţia unor noi forme de organizarea învăţământului: colegii, centre de educaţie incluzivă.

Datorită caracterului multietnic al populaţiei din judeţ, o caracteristică a învăţământului o constituie existenţaa multor școli primare și secundare care au ca limbă de predare limba minorităţilor etnice (limba maghiară,germană, sârbă, slovacă, etc.) sau o limbă de circulaţie internaţională. De asemenea, există și licee unde seutilizează limba minorităţilor etnice (limba maghiară, germană, sârbă) sau o limbă de circulaţieinternaţională.



Tabel 3.62 - Elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar după limbade predare în Regiunea Vest şi judeţul Timiş

Limba de predare Regiunea Vest Judeţul Timiş2011 2012 2011 2012

Română 274.456 271.974 95.606 96.159Maghiară 5.898 4.624 1.957 1.101Germană 4.709 4.053 2.658 2.189Sârbă 428 457 259 261Ucraineană 208 51 164 10Slovacă 347 516 13 243Cehă 32 30 - -Bulgară 69 - 69 -Croată 236 210 - -Romanes 195 240 160 167Engleză - 246 - 246


În municipiile Timișoara și Lugoj, învăţământul superior cunoaște o puternică dezvoltare, atât în cadrul celor4 universităţi de stat, Universitatea Politehnică (Școala Politehnică din Timișoara a fost înfiinţată în 1920),Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” și Universitatea de ȘtiinţeAgricole și Medicină Veterinară a Banatului, cât și în cadrul unor universităţ i private autorizate sauacreditate din Timișoara, respectiv Universitatea Creștina "Dimitrie Cantemir", Universitatea Tibiscus,Universitatea "Ioan Slavici", Universitatea „Mihai Eminescu” și Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj.În figura de mai jos este prezentată evoluţia populaţiei școlare din judeţul Timiș în perioada 2000 -2011 (nrelevi/studenti):

Fig. 3.13



Tabel 3.63 - Populaţia şcolară pe niveluri de educaţie judeţul Timiş

Nivel instruireJudeţul Timiş

(nr. copii/elevi înscrişi)2011 2012

Grădiniţe 20.565 18.172Învăţământ preuniversitar 80.321 82.305Învăţământ primar şi gimnazial (inclusiv înv.special) 47.728 51.515

Învăţământ primar (inclusiv înv. special) 23.868 27.835Învăţământ gimnazial (inclusiv înv. special) 23.860 23.680Învăţământ liceal 30.231 27.486Învăţământ profesional 123 277Învăţământ postliceal 2.178 2.738Studenţi 36.519 33.629Stdenţi învăţământ public 31.333 29.754Stdenţi învăţământ privat 5.186 3.870


După cum se observă, numărul elevilor înscriși în învăţământul primar și gimnazial se situează pe o pantădescendentă, scăzând de la cca. 75.000 elevi înscriși la nivelul anului școlar 2000-2001, la cca. 52.000 înanul școlar 2010-2011, în timp ce numărul elevilor înscriși la învăţământul liceal se situează pe o pantă ușorascendentă, crescând de la cca. 22.000 de elevi înscriși la nivelul anului școlar 2000-2001, la cca. 30.231 înanul școlar 2010-2011, scăzând la 27.486 elevi în anul şcolar 2011-2012.

În ceea ce privește învăţământul profesional, acesta a înregistrat o scădere dramatică, fapt datorat în maremăsură desfiinţării școlilor profesionale. Din grafic se observă că numărul elevilor din învăţământulprofesional a scăzut de la cca. 8.000 elevi înscriși la nivelul anului școlar 2000-2001, la cca. 1.500 elevi înanul școlar 2010-2011. Aceasta deficiență este semnalată tot mai frecvent de către agenții economici, înspecial societățile cu capital strain care sunt nevoite sa-si califice personalul angajat prin mijloace proprii.Analizele efectuate la nivel local si regional impreuna cu actorii locali și potențialii angajatori relevănecesitatea reconstruirii sistemului de invățămant profesional in stransa legatura cu nevoile pietei, depreferat in parteneriat cu principalii agenții economici interesati in dezvoltarea ofertei de servicii profesionalespecializate pe piata muncii.

2.3.4.2 Infrastructura și dotarea cu factori în învăţământul preuniversitar și universitar

Dinamica personalul didactic pe niveluri de educaţie în județul Timiș, în perioada 1995-2012 este redată întabelul următor:



Tabel 3.64 -Personalul didactic, pe niveluri de educaţie în județul Timiș, număr, 1995-2012

Niveluri de educație Anul1995

Anul2000

Anul2006

Anul2011

Anul2012

Total 11224 11218 10500 8947 8913Învăţământ preşcolar 1249 1123 1132 1155 1118Învăţământ preuniversitar 7778 7349 6498 5712 5811Învăţământ primar şi gimnazial (inclusivînvăţământul special) 5214 4798 4068 3687 3766Învăţământ primar(inclusiv învăţământ special) 2122 1786 1324 1282 1459Învăţământ gimnazial(inclusiv învăţământspecial) 3092 3012 2744 2405 2307Învăţământ primar şi gimnazial 4878 4410 3691 3328 3416Învăţământul primar 1973 1658 1185 1150 1331Învăţământ gimnazial 2905 2752 2506 2178 2085Învăţământ primar şi gimnazial special 336 388 377 359 350Învăţământ primar special 149 128 139 132 128Învăţământ gimnazial special 187 260 238 227 222Învăţământul secundar ciclul 2 (liceal şiprofesional) 2494 2536 2387 2025 1969Învăţământ liceal 2070 2373 2032 1996 1960Învăţământ profesional 424 163 355 29 9Învăţământ postliceal 70 15 43 : 76Învăţământ superior 2197 2746 2870 2080 1984% învățământ superior, din total 19.57% 24.48% 27.33% 23.25% 22.26%

Sursa: INS, seria de date SCL104E, TEMPO, accesat la 15 decembrie 2013.

2.3.5 Infrastructura în domeniul învățământului superior, cercetării și IT&C

2.3.5.1 Tehnologia Informației și Comunicațiilor (IT&C)

UE promovează utilizarea tehnologiilor informaţiei și comunicaţiilor pentru a depăși excluziunea digitală șia îmbunătăţi performanţele economice, oportunitățile de angajare, calitatea vieții, participarea șicoeziunea socială. În anul 2011, în Regiunea Vest, 45% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74ani nu au utilizat niciodată un calculator. Cu toate acestea, Regiunea se poziționează pe locul 2 înRomânia, după București-Ilfov (33%).

Accesul la internet reprezintă posibilitatea gospodăriilor de a utiliza internetul de acasă. Dacă în 2010, 2/3din gospodăriile din Europa aveau acces la Internet, Regiunea Vest nu se situează foarte bine la acestindicator, dar are o dinamică bună cu o creștere de 19% în perioada 2008-2011. Conexiunea la internetîn bandă largă presupune viteze ridicate de transfer a datelor la încărcare și descărcare, asigurând



condițiile cerute de participarea beneficiarilor la rețele sociale, utilizarea aplicațiilor cu fișiere media audio-video, dezvoltarea de relații profesionale la distanță. Regiunea Vest are doar 30% din gospodăriile sale cuconexiune de bandă largă, în 2011 clasându-se pe locul 5 în România (aproape de nivelul național și la55,6% media București- Ilfov). Regiunea este mult sub obiectivul de 90% al UE.

Un studiu realizat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații(ANCOM) în octombrie 2010 indică județul Caraș-Severin ca fiind cel mai dezavantajat din punct de vedereal accesului la internet de mare viteză – cu un procent de 40 – 50% din populație fără acces, în timp cecelelalte județe ale regiunii înregistrează doar 20-40% din populație fără acces. Același studiu a anunţat oacoperire naţională cu servicii de bandă largă de 83,7% în martie 2010.

În Regiunea Vest numărul utilizatorilor de internet în mod regulat este doar puţin peste media naţională(37%), cu 40% din persoanele care utilizează internetul cel puţin o dată pe săptămână. Totuși numărulutilizatorilor de internet în mod regulat a crescut foarte repede – 11% în 3 ani.Regiunea Vest are doar 3% utilizatori internet care au comandat online bunuri și servicii pentru uzpersonal în 2011. Această cifră este foarte mică având în vedere că utilizatorii de Internet în regiune suntrelativ puţini în comparaţie cu media UE. În ceea ce privește comerțul electronic Regiunea Vest nu are osituație bună. Are doar 3% utilizatori de servicii de comerț electronic în 2011 din România și este pe peultimul loc în România. Totodată, firmele care vând sau fac achiziții prin Internet au o pondere mică (4% fațăde 13% în UE 27 în anul 2011).

Institute Naţionale Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Sudură și Încercări de Materiale- ISIM Timișoara Institutul Naţional de Cercetare-dezvoltare pentru Electrochimie și MaterieCondensată - INCEMC Timișoara Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii și EconomiaConstrucţiilor Filiala Timișoara Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Ecologie Industrială -INCOECOIND Filiala Timișoara

Alte institute șiunităţi de cercetare

Institutul de Chimie Timișoara Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara Institutul de Sănătate Publică “Prof. Dr. Leonida Georgescu” Timișoara Staţiunea de Cercetări Agricole Lovrin

Organizaţiineguvernamentaleale cercetării

Asociaţia pentru Cercetare Multidisciplinară din Zona de Vest a României -ACM-V Timișoara Asociaţia de Sudură din România - ASR Timișoara Asociaţia de Robotică din România - Timișoara

Universităţi Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - USAMVBTimișoara Universitatea de Vest Timișoara Universitatea Politehnica Timișoara Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara



Institutele de cercetare din judeţul Timiș acoperă o mare varietate de domenii știinţifice: - sudură și încercăride material; chimie și electrochimie; fizică; silvicultură; ecologie; construcţii; materiale ceramic; sănătatepublic; mașini hidraulice; agricultură; medicină (cardiologie); metrologie; pedologie;

În Timișoara funcţionează în cadrul ISIM Timișoara un Centru de excelenţă în domeniul sudării cuultrasunete.În universităţi există o serie de centre de cercetare acreditate de CNCSIS și care pot evolua în timp sprecentre de excelenţă în măsura în care prin preocupări, personal și dotări parcurg drumul spre performanţă.Timișoara deține un puternic centru universitar de cercetare medicală. De asemenea, Timișoara esteconsiderat un centru universitar complex care se află în prezent în tranziţie de la funcţii de cercetareregională la funcţii de cercetare de importanţă naţională.

Cererile agenţilor economici către unităţile de cercetare sunt diverse: elaborarea unor tehnologii de fabricaţie noi sau modernizate; conceperea și realizarea unor echipamente de producţie; consultanţă știinţifică; asistenţă tehnică în domeniul managementului calităţii; analize, încercări, examinări de specialitate; certificare procese, produse și sarcini; training profesional.

Principalele probleme cu care se confruntă mediul de cercetare

Institutele de cercetare au fost afectate într-o anumită măsură de procesul de privatizare. Nu au existatnormele legale specifice aplicate pentru privatizarea institutelor fapt cu grave consecinţe asuprapatrimoniului acestor institute (dotări, arhiva de proiecte, brevete, clădiri, etc.).

În anul 2006 numărul de angajaţi care munceau în cercetare și dezvoltare raportat la 100.000 locuitori erade 29.5 la nivelul judeţului, ceea ce reprezintă puţin peste jumătate din media la nivel naţional(de 48.9).Numărul salariaţilor din cercetare a scăzut foarte mult pe plan naţional în perioada 2003-2005, lucruevidenţiat și de faptul că media la nivel naţional a numărului de angajaţi a scăzut de la 214.2 la 48.9

Numărul de angajaţi care muncesc în cercetare și dezvoltare raportat la 10.000 de persoane ocupate civileera în 2009 de 53.2 persoane, iar în anul 2010, în județul Timiș existau 57 de cercetători la 10.000 depersoane ocupate civile, rezultat care poziționează județul Timiș după București (110 de cercetători la10.000 de persoane ocupate civile) și județul Cluj (79 de cercetători la 10.000 de persoane ocupate civile).Se poate observa că din 2006 în 2010 numărul angajaţilor din cercetare/dezvoltare raportat la 10.000persoane ocupate civile a crescut de la 29.5 la 57 (aproape o dublare a numărului acestora.).

Cheltuielile totale din cercetare-dezvoltare în perioada 2007-2010, în județul Timiș au fost următoarele: în2007 - 73.508 mii lei, în 2008 – 109.603 mii lei, în 2009 – 71.369 mii lei și în 2010 - 91.750 mii lei. Dinanaliza modului de împărțire a cheltuielilor totale se observă că cele mai mari sunt cheltuielile curente carecuprind plățile efectuate în cursul unei perioade în cadrul unităților, reprezentând costul forței de muncă, almaterialelor, precum și alte cheltuieli curente, comparativ cu cele de capital necesare modernizării.



Nu toate institutele din zonă s-au adaptat ușor la condiţiile economiei de piaţă. Unele institute, probabil șidin cauza profilului specific, au rămas dependente de finanţările guvernamentale, negăsindu-și partenerieconomici interesaţi de rezultatele cercetării proprii.

În cea ce privește proiectele care au fost contractate prin Programul Operațional Sectorial CreștereaCompetitivității Economice, Axa prioritară: Cercetare – Dezvoltare Tehnologică și inovare pentrucompetitivitate, au fost contractate 17 proiecte, de către firme care își desfășoară activitatea în municipiulTimișoara.

Studiul efectuat de ADETIM in cadrul proiectului european FARIN-Facilitarea Inovarii Responsabilela nivelul județului Timiș a analizat o serie de indicatori care sunt prezentati in continuare alaturi deconcluziile studiului, astfel:

Analiza indicatorilor de inovare ai unităţii teritoriale

Există 4 Institute naţionale de cercetare cu filiale în judeţul Timiş, 4 Institute locale de cercetare, 3 asociaţiiprofesionale şi 4 mari universităţi în judeţ. Nu există date disponibile privind numărul de Institute decercetare la nivel regional şi local, însă doar la nivel naţional s-a înregistrat un număr total de 1166 deInstitute de cercetare în România.

Judeţul Timiş este unul dintre puţinele judeţe care au 4 universităţi, cu specialităţi acoperind aproape întregdomeniul ştiinţific: agricultura, medicina, Ştiinţele tehnice, economice şi sociale. Universităţile au o serie decentre de cercetare recunoscute la nivel naţional. Timişoara este, de asemenea, un important centrumedical de cercetare.

La sfârşitul anului 2011, un număr de 1772 persoane au fost încadraţi la muncă în sectorul cercetării şidezvoltării (C&D) în judeţul Timiş. Numărul reprezintă aproximativ 3% din numărul total de lucrători dinsectorul C&D din România, iar 42% din numărul total din Regiunea de Vest.

Tabel 3.65 - Personalul C&D

Unitatea teritorială aactivităţii C&D

Numărul actual alcercetătorilor angajaţiîn cadrul C&D la 1000

locuitori (capita)

Numărul actual alpersonalului auxiliar

angajat în cadrul C&D la1000 locuitori (capita)

Numărul persoanelorangajate în cadrul C&Dcu studii superioare la1000 locuitori (capita)

România 2,0 0,8 1,2Bucureşti şi regiunea Ilfov(capitala) 9,8 4,8 5,0Regiunea de Vest 1,7 0,5 1,2Judeţul Arad 1,6 0,2 1,3Judeţul Caraş-Severin 0,4 0,3 0,1Judeţul Hunedoara 1,2 0,6 0,7Judeţul Timiş 2,6 0,6 2,0

Sursa: INSSE, calculare proprie (Date indisponibile pentru cercetătorii cu studii doctorale din regiuni şi judeţ).

După cum se poate observa din tabel, judeţul Timiş este peste media din România în ceea ce priveştenumărul total de cercetători angajaţi în activitatea cercetării şi dezvoltării la 1000 de locuitori; de asemenea,numărul de cercetători actuali (şi nu a personalului auxiliar) este mai mare.



Din păcate, nu există date disponibile privind repartizarea personalului C&D pe regiuni în funcţie demijloacele economice. Cu toate acestea, există date disponibile în ceea ce priveşte cheltuielile din sectorulC&D.

Tabelul 3.66 - Cheltuielile C&D

Unitatea teritorială a activităţii C&DCheltueli anuale (mii

de euro) ale C&D(anul 2011)

Procentajul cheltuielilor anuale (miide euro) ale C&D (anul 2011)

România 645144 100%Bucureşti şi Regiunea Ilfov (capitala) 372293 57,7Regiunea de Vest 29125 4,5Judeţul Arad 2990 0,5Judeţul Caras-Severin 212 0,03Judeţul Hunedoara 3297 0,5Județul Timiş 22625 3,5

Source: INSSE, calculare proprie

Este de remarcat faptul că peste jumătate din cheltuielile declarate în România sunt centrate în regiuneaIlfov-Bucureşti.

Potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, Regiunea de Vest este peultimul loc în România în ceea ce priveşte nivelul de inovare. Această estimare a luat în considerare factoriprecum: potenţialul de gestionare a inovării; potenţialul pentru crearea de know-how; capacitatea de a inovaşi de a integra într-o reţea; performanţa activităţilor de inovare; proprietatea intelectuală. Aceşti factori aufost subdivizaţi, pentru fiecare factor în parte. Întrucât judeţul Timiş are cele mai dezvoltat sector decercetare-dezvoltare din Regiunea de Vest, vom lua în considerare pentru judeţ aceste rezultate relevante.Prin urmare, vă prezentăm în cele ce urmează rezultatele acestui studiu, pentru toate regiunile dinRomânia.

Tabel 3.67 - Clasamentul regiunilor din România în funcţie defactorii de inovare (la finele anului 2011)

Regiune Potenţial de coordonarea inovării

Potenţial decreare a

know-how-ului

Abilitate deinovare şi

integrare înreţea

Performanţa activităţilorde inovare

Proprietateaintelectuală

Alţi factori: educaţiaformală şi informală,personalul R&D îndomeniul tehnologic;personalul din marketing,promovare, monitorizare;autorităţi publice, suport alinovării

Alţi factori:public; privat;inovare;cooperare şicolaborare

Alţi factori:inovare;cooperare şicolaborare

Alţi factori:produse noi/îmbunătăţiteşi/sau tehnologii,implementare a noitehnologii; activităţitehnologice R&D; serviciide consultanţă;promovare, marketing,repartizare activităţi

Alţi factori:documentațiatehnică șieconomică;brevete; modeleindustrialeprotejate şi altele(drepturi deautor, mărci, etc)

Bucureşti-Ilfov 1 1 1 1 1Nord-Est 2 4 2 7 6Sud-Vest 3 6 4 4 8Nord-Vest 4 3 7 8 4Sud 5 2 5 6 3Sud-Est 6 7 8 2 7Centru 7 8 3 3 1



Regiune Potenţial de coordonarea inovării

Potenţial decreare a

know-how-ului

Abilitate deinovare şi

integrare înreţea

Performanţa activităţilorde inovare

Proprietateaintelectuală

Alţi factori: educaţiaformală şi informală,personalul R&D îndomeniul tehnologic;personalul din marketing,promovare, monitorizare;autorităţi publice, suport alinovării

Alţi factori:public; privat;inovare;cooperare şicolaborare

Alţi factori:inovare;cooperare şicolaborare

Alţi factori:produse noi/îmbunătăţiteşi/sau tehnologii,implementare a noitehnologii; activităţitehnologice R&D; serviciide consultanţă;promovare, marketing,repartizare activităţi

Alţi factori:documentațiatehnică șieconomică;brevete; modeleindustrialeprotejate şi altele(drepturi deautor, mărci, etc)

Vest 8 5 6 5 5

Rezultă destul de clar din acest tabel faptul că lider în inovare este regiunea Bucureşti-Ilfov. Regiunea deVest este situată pe ultimul loc, loc care nu este în concordanţă cu puterea economică a acesteia și nureflecta in mod specific capacitatea de inovare a județului Timiș, datele studiului reflectand nivelul regional.

Inovarea responsabilăÎn privinţa dimensiunii inovării responsabile, au fost analizate răspunsurile primite din partea reprezentaţilorcompaniilor cu privire factorii care au contribuit în ultimii trei ani la deciziile privind activităţile inovative. Deasemeni, s-a încercat o estimare a rolului pe care îi au aceeaşi factori în viitorul apropiat, ca determinanţipentru implicarea în activităţi de inovare. Tabelul nr. 3 ilustrează în regim comparativ răspunsurile celorchestionaţi cu referire la cele două momente de timp.Aşa cum reiese din analiză, cei mai importanţi factori sunt: expansiunea producţiei şi serviciilor,deschiderea de noi pieţe, mărirea capacităţii de producţie, mărirea cotei de piaţă, mărirea capacităţiide producţiei şi a eficienţei proceselor de producţie sau a serviciilor. Importanţa acestor factorimanifestă în cele mai multe cazuri un trend ascendent – sunt factori care au avut importanţă în ultimii treiani, dar vor avea importanţă chiar şi mai crescută în viitorul apropiat. Cei mai puţin importanţi factori ceinfluenţează decizie în legătură cu inovarea sunt: utilizarea şi promovarea a patrimoniului cultural dar şiimplicarea comunităţii locale.

Legat de modul în care activităţile inovative pot afecta mediul înconjurător, aproape toate organizaţiile parsă cadă de acord că nu există aspecte ale activităţii lor sau produse, servicii care să fie dăunătoare sănătăţii(opinie susţinută de 96,2 dintre companiile care au desfăşurat activităţi inovative). Acelaşi procent aurăspuns că desfăşoară o serie de acţiuni cum ar fi tratarea gunoiului înainte de a-l arunca şi colectareagunoiului pentru reciclare. Aproape toate companiile estimează efectele accidentale/neintenţionate cear putea apare ca urmare a activităţii inovative.

În privinţa influenţei activităţilor inovative asupra mediului organizaţional - intern şi social- extern, doar unuldintre cei 30 respondenţi (care se ocupă cu creşterea porcinelor) a afirmat că activitatea inovativă dincadrul firmei a condus la dispariţia unor posturi în interior. Totuşi, s-a întâmplat într-o treime din cazurisă fie necesară relocarea unor posturi (către alte persoane) în interiorul organizaţiei. Din păcate însă,preocupările în ceea ce priveşte responsabilitatea socială a organizaţiilor, lucrurile nu stau la fel de bine:aproximativ 85% dintre firmele care au desfăşurat activităţi inovative nu au o strategie de RSC în interiorulorganizaţiei. Mai mult decât atât – 92,3% dintre aceste firme nu asigură servicii încorporate de tip social.Aceste răspunsuri au fost ilustrate pentru o mai bună comparabilitate vizuală în figura 3.14.

Întrebări privind mediul social:



Fig. 3.14Sursa: analiza răspunsurilor la chestionar

Cooperarea şi sursele de informare utilizate în activitatea de inovare.

Între anii 2008 şi 2012, în medie jumătate din organizaţiile incluse în studiu au cooperat în mod indirect cuanumite instanţe (participanţi), în cursul activităţilor de inovare. Cooperările au fost într-o mai mare măsurăcu camerele de comerţ, cu furnizorii de echipamente, cu autorităţile şi serviciile publice, cu autorităţilelocale. Într-o măsură mai mică s-a cooperat cu organizaţii de inovare naţionale, agenţiile de dezvoltareregională, cu instituţii de cercetare private, cu bănci private, cu parcuri industriale/incubatoare sau cudiverse clustere. Figura de mai jos ilustrează modul în care s-au desfăşurat diferitele cooperări cu anumiţiparteneri, pentru o mai bună comparaţie.

Pentru buna desfăşurare a activităţilor de inovare, firmele utilizează diverse surse de informare. Cele maipuţin folosite surse de informare în acest sens sunt: organizaţiile de inovare naţionale (nu folosesc 73,1%dintre firmele care au activitate inovativă), parcurile industriale, incubatoarele (nu apelează 73,1%),clusterele (neutilizate de către 69,2%), agenţiile de inovare regional (nu apelează 69,2%), agenţiile dedezvoltare regional (nu sunt sursă pentru 65,4%), băncile private (nu folosesc 57,7%), etc. La polul opus,sursele cele mai utilizate pentru informare în folosul activităţii de inovare sunt: camerele de comerţ ( sursacea mai important, amintită aproape în unanimitate). În aceeaşi măsură sunt invocate ca surse deinformare: colegii din interiorul organizaţiei, furnizorii de echipamente, material, service, software.Alte surse folosite în informare de către cei mai mulţi dintre respondenţi sunt: autorităţile şi serviciilepublice (utilizate de către aproximativ 80% dintre firmele cu activităţi inovative), consumatorii/clienţii(pentru aproximativ 80%), competitiorii sau organizaţii/firme din alte industrii (pentru 77%), etc. Dintre toateaceste surse , rolul cel mai important pentru organizaţii îl au colegii din interior (92,3% au declarat aceastăsursă ca fiind foarte importantă). Rolul secundar ca apreciere a importanţei revine standardelor tehnicesau de servicii (declarate de către 80,8% ca fiind surse foarte importante), respective rolul terţ îl deţincamerele de comerţ – apreciate de către 61,5% ca surse foarte importante). Există şi alte surse deinformare cu importanţă crescută: autorităţile locale, jurnalele ştiinţifice şi comerciale, conferinţele,târgurile şi expoziţiile, autorităţile şi serviciile publice.

au disparut posturi în cadrulorganizaţiei?

au fost relocate posturi îninteriorul organizaţiei?

organizaţia sprijinăevenimente

culturale/educaţionale/soci…

organizaţia are o strategie deRSC

compania asigura serviciiîncorporate de tip social?

63,3

65,4

92,3

84,6

92,3

3,8

34,6

7,7

15,4

7,7da nu



Cooperarea cu părţile interesate (participanţi) la activităţile de inovare

Sursa: analiza răspunsurilor la chestionarFig. 3.15

Furnizori de echipamente

Consumatori,clienţi

Imm-uri

Întreprinderi mari

Alte tipuri de organizaţii

Firme de consultanţă

Bănci private

instituţii de cercetare private

Universităţi

Instituţii de cercetare de stat

Agenţii de dezvoltare regională

Parcuri industriale, incubatoare

Clustere

Agenţii de inovare regională

Organizaţii de inovare naţionale

Asociaţii tehnice şi industriale

Camere de comerţ

Organizaţii civile

Autorităţi, servicii publice

Autorităţi locale

63,3

46,2

26,9

19,2

30,8

26,9

19,2

30,8

38,5

30,8

7,8

0,0

7,7

3,8

0,0

27,0

61,5

23,1

57,7

57,7

19,2

3,8

7,70

11,50

7,7

3,8

0,0

7,7

0,0

0,0

0,0

3,8

0,0

0,0

0,0

3,8

3,8

0,0

3,8

3,8

26,9

3,8

11,50

3,80

3,8

7,7

3,8

3,8

0,0

0,0

0,0

0,0

3,8

0,0

0,0

3,8

0,0

0,0

0,0

0,0

7,7

34,6

42,30

46,20

38,5

50,0

61,5

38,5

42,3

50,0

69,2

69,2

69,2

69,2

73,1

46,2

30,8

53,8

34,6

34,6

7,7

11,6

11,6

19,3

19,2

11,6

15,5

19,2

19,2

19,2

23

27

19,3

27

26,9

19,2

3,9

23,1

3,9

3,9

din aceeaşizonăgeografică

din altăregiune

din altăţară

nu acooperat

Non-răspunsuri



Principalele elemente de potențial conform analizei SWOT privind inovarea în judeţul Timiş

Puncte forte Puncte slabe

Economia este dinamică (număr mare deîntreprinderi active, întreprinderi noi)

Judeţul se situează pe locul II în ceea cepriveşte PIB-ul din România, după regiuneaBucureşti

Există investitori străini, în special în sectorulauto

Economia este orientată înspre comerţ şiservicii, situând industria pe locul al doilea

Există unele sectoare precum telecomunicaţiileşi auto, cu produse şi servicii de înaltătehnologie, în ultimii ani înregistrând o continuădezvoltare

Judeţ are cea mai mare populaţie din regiunea Baza dezvoltării R&D: 4 Universităţi de Stat şi 5

Universităţi private, acoperind toate domeniilede educaţie; 4 institute naţionale de cercetare, 5alte institute importante de cercetare, acoperindo largă arie de expertiză

Rata ridicată de ocupare a forţei de muncă(peste media naţională);

Productivitate ridicată de lucru (peste medianaţională)

Agricultură extensivă şi o puternică industriealimentară şi a băuturilor.

Există unele sectoare precum telecomunicaţiileşi auto, cu produse şi servicii de înaltătehnologie, în continuă dezvoltare în ultimii ani

Judeţul are cea mai mare populaţie din regiune

Numărul foarte scăzut al întreprinderilor mari cucapital romanesc

Producţie industrială orientată în principal sprepieţele externe

Concentraţie mare de microîntreprinderi activândîn sectorul comercial şi al serviciilor, şi, prinurmare, depinzând de veniturile populaţiei

Majoritatea companiilor sunt foarte mici (< 10angajaţi) şi în mare măsură depind de variaţiilepieţei

Economia nu foloseşte procedura de clusterefect/suport.

Nu există centru de transfer intermodal, deşijudeţul se află la răscrucea unor importante rutecomerciale din UE.

Infrastructura de afaceri este subdezvoltată Industria judeţului este axată pe anumite

sectoare (auto, IT) şi slab dezvoltate pe altesectoare

Nu se întreprind suficiente măsuri/acţiuni localeîn vederea facilitării dezvoltării IMM-urilor, princomparație cu alte regiuni ale UE;

Capacitatea de inovare şi cercetare locală nueste utilizată pentru dezvoltarea economiei locale

Potenţialul agricol este insuficient folosit şiagricultura este legată de o industriesubdezvoltată

Forţa de muncă nu este în mod adecvat instruită(formare şi educaţie) pentru piaţă

Firmele nu au strategii sau planuri pentru acţiuneîn domeniul Inovării Responsabile

Oportunităţi Riscuri



Poziţie geografică bună (frontieră cu Ungaria,Serbia)

Majoritatea populaţiei locuieşte în zone urbane În ultimii ani populaţia judeţului Timiş a crescut

datorită imigraţiei din diferite zone ale României Antreprenoriatul este dezvoltat Autorităţi locale active, dornice să acceseze

fonduri Europene Potenţial pentru dezvoltarea energiei

regenerabile, mai ales solară, biomasă şi apătermală disponibilă în mai multe zone

Mai multe arii protejate (peisaje naturale şifaună) situate în judeţ

Reţea de drumuri relativ bună, mai ales întreoraşe

Traversat de Râul Bega, există potenţial ridicatpentru transportul apei între Timiş si Serbia.

Mari centre logistice situate în zonă (mai alesfrontiera româno-ungară)

Economie extrem de sensibilă la schimbările depe pieţele internaţionale; recesiunea şi variaţiileeconomice afectează cea mai mare parte aindustriei şi a comerţului

Creşterea preţurilor la energie (resurse mari deenergie şi implicit costuri ridicate de utilizare aunor surse de energie regenerabilă (apăgeotermală şi termică)

Creştere constantă a populaţiei negative O mare parte din forţa de muncă emigrează,

inclusiv cea înalt calificată Constanta creştere a populaţiei de peste 60 de

ani şi scăderea populaţiei tânără (< 15 ani) Deteriorarea infrastructurii de transport Încetarea sau diminuarea finanţării naţionale/

internaţionale a infrastructurii Nu există o conştientizare publică (în comunitate)

a conceptului de Inovare Responsabilă

2.3.6. Infrastructura de susținere a afacerilor - Parcuri și zone industriale în judeţul Timiș

Investiţiile publice în infrastructura pentru dezvoltarea afacerilor în județul Timiș au ca scop atragereainvestiţiilor, crearea de noi locuri de muncă și sprijinirea dezvoltării durabile a economiei județului șilocalităților în care acestea sunt localizate. Infrastructurile de susținere a afacerilor care vizează domeniispecifice au ca obiectiv stimularea dezvoltării unor sectoare de activitate considerate prioritare pentrueconomia județului. În general proiectele de infrastructură pentru susținerea afacerilor sunt printre puțineleinstrumente prin care autoritățile publice pot sprijini dezvoltarea sectorului IMM.

Alături de infrastructura de afaceri publică în județul Timiș exista o serie de structuri de susținere a afaceriiprivate care completează oferta județului Timiș pentru atragerea de noi investiții în județul Timiș și/saudezvoltarea afacerilor.

Infrastructura de susținere a afacerilor include următoarele categorii generice de structuri de afaceri conformclasificării existente la nivelul Regiunii Vest:

parcuri industriale, știinţifice și tehnologice, parcuri logistice; incubatoare și centre de afaceri; locaţii individuale; spaţii / clădiri de birouri.

Distribuția structurilor de susținere a afacer ilor la nivelul Regiunii Vest este prezentată în tabelul de mai jos(sursa ADR Vest)



2.3.6.1. Parcuri și zone industriale aflate în proprietate publică

Parcul Industrial și Tehnologic Timișoara (PITT) a fost realizat de către Consiliul Judeţean Timiș șiAgenţia de Dezvoltare Economico-Socială Timiș, în cadrul unui proiect finanţat prin programul Phare SIF2001, Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, fonduri locale și alte surse.

Investiţia de tip „green field” de la Parcul Industrial și Tehnologic Timișoara, în valoare de 3,7 milioane deeuro, a fost finalizată în luna octombrie 2004, având în final o suprafaţă totală de cca. 18,3 haîmpărţită în 25 de parcele cu dimensiuni cuprinse între 950 m² și 8.420 m². Totodată, în cadrul PITT, existăși un Pavilion Administrativ care oferă 19 spaţii pentru închiriere și poate găzdui evenimente în sălile deconferinţă, protocol și seminar.

Parcul este situat în partea de nord-vest a municipiului Timișoara, pe Calea Torontalului, pe drumulnaţional DN6, la următoarele distanţe:

6 km de centrul orașului; 8 km de Gara de Nord din Timișoara; 15 km faţă de Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timișoara și la 500 m de Aeroportul Utilitar; 48 de km faţă de punctul de trecere al frontierei cu Serbia, de la Jimbolia; 75 de km distanţă faţă de punctul de trecere al frontierei cu Uniunea Europeană, Cenad – Kiszombor

din Ungaria



Destinaţie: Construirea, și amenajarea clădirilor și halelor necesare desfășurării activităţilor productive carese încadrează în profilul de activitate al parcului: tehnologia informaţiei și telecomunicaţii; mașini șiechipamente; industria mijloacelor de transport; electronică și electrotehnică; alte activităţi de producţie careutilizează tehnologii nepoluante sau puţin poluante.

Stadiul actual: Operaţional, începând din luna octombrie 2004; în prezent (ianuarie 2014) mai sunt 7parcele libere în suprafaţă totală de 33.217 mp.

Echipare cu infrastructură: Întreaga suprafaţă a parcului este dotată cu utilităţi de tipul: drumuri deincintă; alimentare cu apă; canalizare pentru apele uzate; reţea alimentare cu gaz; alimentare cu energieelectrică; reţea telefonică; iluminat public stradal și perimetral. Principalii paramatrii ai echipărilor deinfrastructura sunt:Electricitate Puterea instalată totală = 7.000 KW; Puterea simultan absorbită = 5.000 KW ; Alimentarea seface din staţia de 110/20 KV Bucovina prin LES 20 KV. Apă Se asigură de la reţeaua de distribuţie urbanăa municipiului Timișoara printr-o conductă de conectare cu Dn = 400 mm din tuburi de material plastic întăritcu sticlă GRP. Debitul asigurat este cuprins între Q = 25 – 150 l/s pentru clădiri P+1.

Gaze naturale: Distribuţia gazului natural la nivelul fiecărei parcele se face prin conectarea reţelei interne aparcului la conducta generală de gaz din zonă (D=280/255 mm); Consumul maxim estimat de gaz carepoate fi asigurat este de 500 Nmc/h, respectiv 360.000 Nmc/lună pentru consum de 24 ore din 24.Canalizare: reţea de canalizare din tuburi GRP cu Dn = 300 mm conectată la colectorul principal almunicipiului Timișoara.

Reţea telecomunicaţie: PITT este dotat cu centrală telefonică CSND HD (ALCATEL) conectată la centralatelefonică digitală CTD E 10 Timișoara (ALCATEL) prin cablu de fibră optică. CSND HD (ALCATEL)d ispunede 125 de linii conectate prin cablu de cupru la cutiile terminale distribuite în fiecare din cele 25 de parcele.Fiecare cutie terminală oferind 5 linii de abonat.

Drumuri: Drum de acces cu racord la DN6; Drumuri în incintă; Trotuare și alei pietonale;

Pavilionul administrativ și de servicii dispune de spaţii corespunzătoare atât pentru desfășurareaactivităţii personalului de administrare a parcului, cât și 19 spaţii amenajate, în suprafaţă totală de 250 mp,pentru închiriat și care ,în prezent fac, parte din oferta Incubatorului de afaceri PITT Timișoaraoperaționalizat în anul 2012 în cadrul Programului național pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri.



Gama de servicii oferite clienților în cadrul Parcului Industrial și Tehnologic Timișoara include serviciisuport incluse în taxa de concesionare, asigurate de catre ADETIM în calitate de Administrator (recepţie,info point; suport în obţinerea de avize și autorizaţii din partea APL; includerea concesionarilor și locatorilorîn cadrul programului de promovare și PR a Parcului; business club; centru consultativ și locatorilor încadrul programului de promovare și PR a Parcului; facilitarea legăturii cu Centrul Universitar Timișoara;salubrizare și întreţinere drumuri, spaţii verzi și curăţenie spaţiu public; iluminat stradal și perimetral;pază și protecţie; acces la reţeaua de utilităţi a Parcului: apă, canal, gaz, energie electrică, telecomunicaţii)și servicii și facilităţi asigurate contra cost (organizare evenimente; închiriere săli de conferinţă șiseminarii; parcare pentru locatarii Pavilionul Administrativ (PA); închiriere birouri în P A; servicii suportpentru transfer tehnologic; consultanţă pentru identificare furnizori; sprijin pentru consolidarea clusterelor;consultanţă pentru mărci și patente).

Parc industrial Freidorf, TimișoaraParcul Industrial Freidorf Timișoara se află în proprietatea Consiliului Local al Municipiului Timișoara.Suprafaţa totală a parcului industrial este de 47 ha și 9.015m², din care o suprafaţă de cca 3,5 ha estedestinată circulaţiei în incinta parcului, iar restul poate fi concesionată investitorilor. Terenul seconcesionează pe o perioadă de 49 de ani cu posibilitate de prelungire pentru încă 24,5 ani, adică în total73,5 ani.

Parcul este amplasat în intravilanullocalităţii Timișoara, în zona de sud-vesta municipiului, la următoarele distanțefaţă de:

7 km de centrul Timișoarei 15 km faţă de Aeroportul Internaţional

TimișoaraAccesul este asigurat printr-o arteră cupatru benzi de circulaţie, care leagăparcul de centrul orașului. Calea feratăeste adiacentă amplasamentului pelatura de sud-est, unde se găsește Garade Vest a Timișoarei, cu liniile de triajaferente. Zona are asigurat accesul latransportul în comun prin intermediultramvaiului și autobuzului.

Principalele utilităţi și facilităţi asigurate sunt: energie electrică – în partea de sud a amplasamentului existăreţea aeriană de medie tensiune fiind posibilă branșarea consumatorilor; gaze naturale – în partea de norda amplasamentului există două conducte de gaz de medie presiune fiind posibilă branșareaconsumatorilor; apă potabilă – pe mijlocul amplasamentului există reţea de apă potabilă și este posibilăbranșarea consumatorilor; canalizare – canalul existent permite branșarea consumatorilor; colectaregunoi – se efectuează de două ori pe săptămână; reţea de telefonie – în amplasament există reţea detelefonie din fibră optică.

Echiparea cu infrastructură:

Energie electrică - capacitate disponibilă cca 3 MW cu posibilităţi de dezvoltare; Gaze naturale - în partea de nord a amplasamentului există două conducte de gaz de medie

presiune



Apă potabilă - capacitate disponibilă - 527 m3/ zi Canalizare - capacitate disponibilă - 422 m3/zi Colectare gunoi - se efectuează de două ori pe săptămână, capacitate disponibilă - 97.000 t/an Reţea de telefonie - fibră optică

Zona Industrială SacalazZona Industrială Săcălaz are suprafaţa de 86,83 ha, este operațională și se află în proprietatea comuneiSăcălaz.Oferta specifică actuală a zonei industriale este de concesiune parcele de tip „greenfield” cu drept decumpărare a terenului după edificarea investiției, fără restricţii de domeniu de activitate, cu scopul construiriide hale de producţie, birouri și alte activităţi economice.

Zona Industrială LugojZona Industrială Lugoj, se află în proprietatea Municipiului Lugoj și are o suprafaţă de 61 ha “greenfield, șieste amplasată în nord–vestul orașului, ieșirea din municipiul Lugoj spre Timișoara. Autorităţile publice localeau primit deja cereri de la 14 firme pentru suprafeţe de teren cuprinse între un hectar și cinci hectare în noulparc industrial. În prezent se urmărește reabilitarea utilităţilor publice ale zonei industriale Nord Vest Lugojși extinderea acestora pe întreaga suprafaţă de 61 ha în vederea îmbunătăţirii ofertei municipiuluipentru atragerea de investiţii noi

Alte zone industriale de dimensiuni mai mici există în Deta, Gad, Ghilad, Giroc, Liebling, Ciacova, șiJimbolia.

2.3.6.2. Incubatoare de afaceri:Incubatorul de Afaceri și Centru de Transfer Tehnologic în Domeniul Software Timișoara

Primul incubator de afaceri specializat pentru sprijinirea firmelor din domeniul IT din partea de vest aRomâniei, Incubatorul de Afaceri și Centru de Transfer Tehnologic în Domeniul Software Timișoara a fostfondat în anul 2004, în cadrul unui proiect comun derulat de Universitatea Politehnică dinTimișoara, Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Judeţean Timiș, cu sprijinul GTZ (SocietateaGermană pentru Cooperare Tehnică).



Incubatorul ocupă un spaţiu de aproximativ 600 metri pătraţi la etajul 3 al unei clădiri aparţinândUniversităţii Politehnice din Timișoara, localizată central în Timișoara.Incubatorul a fost conceput pentru a oferi servicii unui număr de maxim 16 firme incubate simultan, înîncăperi de 20 sau 40 m², echipate cu reţea de calculatoare și linie telefonică.

Programul de incubare are o durată maximă de trei ani, după care firmele incubate vor fi încurajate sădevină beneficiare ale unor alte programe locale de sprijinire a mediului de afaceri, cum ar fi ParcurileIndustriale și Tehnologice din Timișoara.Incubatorul Timișoara urmărește sprijinirea firmelor specializate în dezvoltarea de servicii și soluţiisoftware, înfiinţate în Timișoara sau judeţul Timiș de studenţi și tineri absolvenţi ai specializărilortehnologice (Automatică, Calculatoare, Electronică, Telecomunicaţii și Informatică, etc.), oferindu-le încondiţii avantajoase spaţii pentru desfășurarea activităţii, acces la reţele de comunicaţii, servicii desecretariat, asistenţă în dezvoltarea antreprenorială, consultanţă, servicii de promovare și facilitare acontactelor de afaceri.

Incubatorul de afaceri PITT Timișoara:

Incubatorul de afaceri este o structură creată pentru sprijinirea dezvoltării firmelor aflate la început deactivitate. Firmele eligibile sunt găzduite în incubator pe o perioadă de 3 ani. În acest interval firmelebeneficiază de birouri bine dotate și utilate, suport financiar și servicii de consultanţă. Pe lângă sprijinullogistic necesar demarării activităţii, Incubatorul organizează traininguri, cursuri de pregătire, acordăasistenţă în realizarea planului de afaceri, a strategiilor de afaceri sau chiar în scrierea proiectelor deatragere a finanţărilor.Toate activităţile au rolul de a susţine dezvoltarea firmelor astfel încât acestea să poată ajunge la un nivel destabilitate și autonomie care să le permită părăsirea Incubatorului și funcţionarea pe cont propriu, cu șansecrescute de a face faţă mediului concurenţial.

Selecţia se face în baza ideilor de afaceri prezentate în cadrul unui plan de afaceri și a următoarelor criteriistabilite prin Procedura de Implementare a Programului Naţional Multianual de Înfiinţare și Dezvoltare deIncubatoare Tehnologice și de Afaceri în România:



Întreprinderea trebuie să fie nou înfiinţată sau cu un istoric de funcţionare de maxim doi ani. Întreprinderea trebuie să aibă sediul social în regiunea arondată Incubatorului de Afaceri, în cazul

nostru, judeţul Timiș Întreprinderea trebuie să desfășoare numai activităţi de producţie de bunuri și/sau de prestări servicii

, să se încadreze în categoria IMM-urilor și să se clasifice ca întreprinderi autonome, potrivit legislaţieiîn vigoare

În cazul întreprinderilor nou-înfiinţate, acestea trebuie să prezinte, în termen de 30 zile de la dataselecţiei, dovada înmatriculării la oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul unde își are sediulîntreprinderea.

Oferta

Spaţii de birouri dotate cu mobilier și echipamente IT și, în limita suprafeţelor disponibile, spaţii deproducţie

Asistenţă tehnică și consultanţă managerială și de specialitate, specifice perioadelor de incubare șide pre-incubare, oferite de Administratorul Incubatorului

Acces la utilităţi și servicii de telecomunicaţii, servicii administrative și de secretariat Acces la săli de curs și săli de conferinţe Ajutor financiar nerambursabil pentru acoperirea costurilor de start-up : max. 20.000 lei pe firmă Ajutor financiar nerambursabil pentru acoperirea costurile cu utilităţile: max. 3.000 lei pe firmă Ajutor financiar nerambursabil pentru consultanţă specifică nevoilor firmei pe parcursul perioadei de

incubare: max. 5.000 lei pe firmă Ajutor financiar nerambursabil pentru participarea la cursuri, târguri, expoziţii și alte activităţi de

promovare: cofinanţare prin alocaţii financiare nerambursabile în limita a 9.000 lei pe firmă

Centrul de incubare, coordonare, calificare și perfecționare Timiș (CiccPT Săcălaz)

CIccPT Săcălaz a fost realizat în cadrul unui proiect inițiat de ADETIM – Agenția de Dezvoltare Economico-Socială Timiș și implementat in parteneriat cu Consiliul Județean Timiș și Primăria comunei Săcălaz încadrul programului PHARE Ro-Hu 2004-2006 pentru a răspunde unor nevoi specifice de stimulare șisprijinire a dezvoltării economice prin dezvoltarea unei oferte de servicii de formare profesională și deincubare a afacerilor.

Centrul Regional de Afaceri Timișoara

Centrul Regional de Afaceri Timișoara (CRAFT) al Camerei de Comerţ, Industrie și Agricultură Timișoara(CCIAT) reprezintă un centru suport de resurse și logistică pentru serviciile prestate și evenimenteleorganizate de CCIAT pentru mediul de afaceri regional și euroregional.Specificul CRAFT constă în organizarea de evenimente, expoziţii, congrese și conferinţe, precum șifurnizarea de servicii de formare și perfecţionare profesională (cursuri, treining-uri) în această locaţie.



Principalele facilităţi oferite în cadrul CRAFT sunt: conexiune la internet; instalaţie pentru videoconferinţe;echipament pentru proiecţii video; parcare privată pentru 160 autoturisme; standuri expoziţionalepersonalizate la cerinţele clienţilor; fast-food și servicii de catering; servicii de secretariat, protocol, relaţiipublice.

Centrul Regional de Afaceri Timișoara este conceput ca o clădire multifuncționala, în două volumeprincipale, pe doua etaje, pe o suprafață la sol de cca 3500 mp și o suprafața total construită de 5150 mp:

10 săli pentru întâlniri de afaceri, parteneriate, seminarii și instruiri, echipate cu sisteme moderne deprezentare, sonorizare, translație cca 350 mp;

spații pentru expoziții amenajate în conformitate cu standardele UFI (Union des Foires Internationales) -cca 1600 mp interior și 600 mp exterior;

1 sală de conferințe echipată cu sisteme de prezentare multimedia și de traducere simultană - cca 250locuri;

birouri administrative - cca 150 mp; holuri de acces, depozite, alte utilități necesare; 200 de locuri de parcare autoturisme, dar care pot găzdui temporar 4-5 vehicule grele (TIR).

Incubatorul de afaceri în Comuna Dumbrăviţa

Incubatorul de afaceri în Comuna Dumbrăviţa este o structură de sprijinire a afacerilor ce va fi localizată peteritoriul Comunei Dumbrăviţa, în apropierea șoselei ocolitoare a Timișoarei.Înfiinţarea acestui incubator de afaceri are ca scop încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale ce vizeazăconservarea meșteșugurilor tradiţionale, în vederea dezvoltării durabile a mediului de afaceri din zonele maipuţin dezvoltate din punct de vedere economic ale Polului de Creștere Timișoara.Pentru a obţine fondurile necesare creări unei astfel de structuri de afaceri, Municipiul Timișoara și ComunaDumbrăviţa au depus în parteneriat o cerere de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1, la sfârșitul 2011 fiind semnat contractul de finanţare.Imobilul cu o suprafaţă construită de 1.393,54 mp, va fi format din două corpuri adiacente cu funcţiunidiferite: corpul A - clădire în regim P+2E, destinat incubării firmelor din domeniul serviciilor și corpul B -clădire tip hală, pentru incubarea firmelor productive.



Incubatorul asigura găzduire pentru un număr de maxim 17 firme, din care: 4 IMM-uri cu activităţi productive,în domeniul meșteșugurilor tradiţionale; 5 IMM-uri cu activităţi în sectorul serviciilor, în special serviciile cătreîntreprinderi, către populaţie, serviciile inteligente și creative; 8 IMM-uri cu activităţi în sectorul serviciilor, cevor beneficia de spaţii de lucru complet echipate, închiriate pe perioade scurte.Incubatorul este astfel gândit încât să funcţioneze cu costuri minime, ceea ce permite închirierea, sprefirmele incubate, a spaţiilor la tarife scăzute, sub preţul pieţei.

2.3.6.3. Parcuri și zone industriale, facilitati logistice privateParcul știinţific și tehnologic TIM SCIENCE PARK TIMIȘOARA reprezintă o zonă în cadrul căreia sedesfășoară activităţi de învăţământ, de cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării șivalorificarea acestora prin activităţi economice. Parcurile știinţifice și tehnologice se înfiinţează in scopulutilizării rezultatelor activităţii de cercetare și aplicării tehnologiilor avansate în economie și în scopul creșteriiparticipării instituţiilor de învăţământ superior acreditate și a unităţilor de cercetare-dezvoltare la procesul dedezvoltare economico-socială prin știinţă și tehnologie.

Domenii de activitate: chimie, electrochimie, protecţia mediului; fizică, sudură; calculatoare, conducerea automată a

sistemelor tehnologice; știinţe economice, marketing; alte domenii, în funcţie de eventualele

necesităţi.

Proiecte abordate: Transferul unor tehnologii recuperative și de

protecţie a mediului Transferul tehnologiei de încălzire/uscare în

câmp fotonic cu separare de medii

LOG CENTER TIMIȘOARALocalizare: Sat Remetea, jud. Timiș; Suprafaţă totală teren: 120 000 mp; Suprafaţă totală spaţiuacoperit: 18 000 mp; Proprietar: Immoeast Ag.



Suprafeţe utile: Suprafaţă totală dedicată depozitării:18 000 mp; Suprafaţă totală birouri: 3 700 mp existăposibilitatea amenajării suprafeţei acesteia de birouri; Număr porţi andocare TIR: 32

TIMIȘOARA AIRPORT PARKLocalizare: Giarmata, Judeţul Timiș; Suprafaţă totală teren: 120 000 mp; Suprafaţă totală spaţiuacoperit: 60 000 mp; Proprietar: INVEST 4SEE SRLSuprafeţe utile: Suprafaţă totală dedicată activităţilor de servicii: 5000 - 12 000 mp; Suprafaţă totalădedicată depozitării:35 000 mp; Drumuri de acces: DJ691 Timișoara – Lipova.

Infrastructură: Energie electrică - pentru industrie ușoară/servicii Gaz - pentru industrie ușoară/servicii Apă potabilă - pentru industrie ușoară/servicii Canalizare - pentru industrie ușoară/servicii

Distanţe utile: Punct vamal: 60 km - vama Cenad / Nădlac Spital: 15 km - Spitalul Județean Timișoara Zone locuite: 2 km - Giarmata Alte distanţe: 5 km - Aeroportul Traian Vuia Timișoara

CENTRUL LOGISTIC DUNCA EXPEDIȚIILocalizare: Dumbrăviţa, DJ 691 km 7+142 jud. TimișSuprafaţă totală teren: 131 606 mpSuprafaţă totală spaţiu acoperit: 42 398 mpProprietar: DUNCA IMOBILIARE SRL

Suprafeţe utile: Suprafaţă totală spaţiu parcare și nr. locuri: 29 700 mp și 250 locuri parcare Suprafaţă totală dedicată activităţilor de servicii: 3 836 mp Suprafaţă totală dedicată depozitării:35 000 mp Suprafaţă totală birouri: 1 206, 2 mp

Număr porţi: Număr porţi aprovizionare: 49; Număr porţi andocare TIR: 49Drumuri de acces: DJ 691Tip acces: locaţie situată pe DJ 691

Infrastructură: Energie electrică - capacitate disponibilă - 5,8 MW Gaz - capacitate disponibilă - 350 Nm3/h Apă potabilă - capacitate disponibilă - 2 foraje;Q1=19 mc/h; Q2=24 mc/h Canalizare - conectat la reţeaua de canalizare Dumbrăviţa

Distanţe utile: Punct vamal: 3 km - Vama Timișoara Spital: 4 km - Spitalul Municipal Timișoara Zone locuite: 2 km - loc. Dumbrăviţa Alte distanţe: Aeroport Timișoara - 3 km, Gara - 3 km, Centura Timișoara - 150 m

Modalităţi de achiziţie: Închiriere la solicitarea clientului

FM LOGISTICS



Localizare: DN 6, Km 570+190, Dudeștii Noi, jud. Timiș; Suprafaţă totală teren: 20 000 mp; Suprafaţătotală spaţiu acoperit: 12 000 mp; Proprietar: SC Seetimi SRL (același grup de firme cu FM RomaniaSRL); Suprafeţe utile: suprafaţă totală spaţiu parcare și nr. locuri: 2000 mp ( 30 locuri tir+ 50 locuriautoturisme); suprafaţă totală dedicată activităţilor de servicii: 300 mp – copacking; suprafaţă totală dedicatădepozitării:10 976 mp, suprafaţă totală birouri: 900 mp; număr porţi: număr porţi aprovizionare: 1; Numărporţi andocare TIR: 14; Drumuri de acces: DN6: Tip acces: direct;

Infrastructură: Energie electrică - capacitate disponibilă - 1 MWH; Gaz - capacitate disponibilă - butelii de 16 cm; Apă potabilă - capacitate disponibilă - puţ forat 200 m adâncime Canalizare - 2 fose septice a câte 10 mc fiecare

Distanţe utile: Punct vamal: 70 km - vama Cenad Spital: 15 km - Spitalul Municipal Timișoara Zone locuite: 5 km Alte distanţe: 25 km - Aeroportul Traian Vuia Timișoara

Modalităţi de achiziţie: Închiriere; Vânzare; Servicii 3PL.

2.3.6.4. Locații individuale

În urma unui studiu efectuat de ADR Vest au fost identificate un număr semnificativ de locaţii individuale,de obicei publice, oferite de primăriile din mediul rural. Aceste locaţii au fost vizitate și validate de cătreagenţie, în scopul de a fi promovate pentru proiecte de investiţii individuale.În această categorie putem include atât clădiri în cadrul cărora se urmărește derularea de noi activităţieconomice, cât și terenuri cu precădere greenfield, situate la periferia localităţilor care nu deţin oinfrastructură de utilităţi foarte bine pusă la punct, dar care în condiţiile unor solicitări concrete pot fiasigurate.În ceea ce privește forma de proprietate, locaţiile individuale sunt atât publice, cât și private. Soluţiilepropuse de proprietarii locaţiilor individuale sunt diverse, mergând de la concesiune până la vânzareaterenului.

La nivelul județului Timiș au fost astfel identificate 6 astfel de locații dintr-un total de 49 la nivelul regiuniiconform situație prezentata in tabelul de mai jos:

Număr locaţiiTotal Regiune 49Timiș 6Arad 9Hunedoara 26Caraș-Severin 8

2.3.6.5. Spații și facilitate de birouri

Dacă majoritatea companiilor aveau în trecut drept criterii existenţa unui open space cât mai generos și opoziţionare bună în termeni de timp de acces, cerinţele acestora sunt mult mai complexe în prezent,



incluzând aspecte precum posibilitatea creșterii companiei (adică extindere a spaţiului în locaţia respectivă)și, de asemenea, facilităţile oferite angajaţilor.Aceste criterii complexe nu lasă indiferenţi dezvoltatorii imobiliari, însă posibilitatea efectivă de a fisatisfăcute se materializează cu precădere în cadrul proiectelor de dimensiuni mai mari, de genul parcurilorde afaceri sau proiectelor integrate de spaţii de birouri.De regulă, clădirile care oferă spaţii de birouri sunt construite în zone centrale, astfel încât beneficiazăde un acces foarte bun la mijloacele de transport în comun, dar în același timp sunt nevoite să oferelocuri de parcare suficiente. Totodată, vorbim în cele mai multe cazuri de o concentrare mai mare peverticală, cu etaje ale căror suprafeţe variază între 500-1500 mp.

City Business Center Timișoara

Clădirea, proprietate a societăţii comerciale Modatim Investment S.A., este localizată chiar în zona centralăa Timișoarei, în Piaţa 700.Suprafaţa totală, ca spaţii de birouri este de 33.600 mp, cu aproximativ 700 locuri de parcare, o sală deconferinţe cu 20-25 locuri. Ca modalitate de achiziţie este specificată închirierea, pe o perioada minimă de5 ani.City Business Centre a câștigat un premiu important în cadrul celei de-a cincea ediţii a competiţieiinternaţionale Southeastern European Real Estate Awards, organizată de EuropaProperty.com, și anumeOffice Development of the Year, cel mai bun proiect de birouri din Europa de Sud-Est. Chiriași ai CityBusiness Center sunt companii precum Alcatel-Lucent, Microsoft, Vodafone, Unicredit,PricewaterhouseCoopers, Deloitte, Nestor & Nestor, ProTv sau Autoliv. Ambele clădiri ale CBC sunt acumocupate complet, iar clădirea C este în curs de realizare.

Unirii Landmark TimișoaraClădirea Unirii Landmark se află încă în construcţie și este localizată în Piaţa Unirii pe str. Eugeniu DeSavoia colţ cu str. Emanoil Ungureanu.Suprafaţa totală a spaţiilor de birouri va fi de 1.665 mp, cu 6 locuri de parcare.Ca modalitate de achiziţie este menţionată închirierea la preţul de 8,5 Euro + TVA/lună, cu perioadăminimă de închiriere de un an și maxim 10 ani.



Clădirea Asirom, Centrul Bancar Timișoara

Centrul Imobiliar Asirom-Vig Timișoara, deţinut de societatea comercială Asirom Vig S.A. Timișoara estelocalizat în Piaţa Consiliul Europei, Centrul bancar (BCR-ASIROM-CEC).Suprafaţa totală a spaţiilor de birouri este de 9.000 mp, cu 35 de locuri de parcare.Ca modalitate de achiziţie este menţionată închirierea la preţul de 8,5 - 12.5 Euro lună, cu perioadăminimă de închiriere de un an.

Fructus Plaza TimișoaraFructus Plaza Timișoara, deţinut de societateacomercială Cavanaro S.R.L.Suprafaţă totală a spaţiilor de birouri este de7.433,59 m², cu 2 nivele subterane de parcăriînsumând 110 locuri de parcare si 16 etaje.Ca destinaţii de utilizare, împărţirea s-a făcutîn felul următor: cele două nivele subteranesunt destinate parcărilor auto și suntamenajate pentru protecţia civilă; parteruleste destinat spaţiilor comerciale; etajele dela 1 la 5 au destinaţia de birouri realizate tipopen space; etajele de la 6 la 13 suntdestinate apartamentelor de locuit.Ca și modalităţi de achiziţie, chiriașii potcumpăra imobilul în orice moment alcontractului, scăzând valoarea chiriei șiplătind diferenţa în anumite condiţii la preţulde 1.675 €/m² + TVA pentru spaţiile de birouriși 1.925 €/m² + TVA pentru spaţiilecomerciale. Este posibilă și închirierea, la unpreţ de 8-12 €/m² pe o perioadă minimă de 5ani.



Proiecte viitoare:

Autorităţile publice locale dinRegiunea Vest manifestă uninteres deosebit pentru crearea înviitor a unor noi structuri de afaceri.

Astfel, în prezent, autorităţilepublice locale din regiune se află înstadiul de pregătire a unorproiecte pentru a obţine finanţaredin Fonduri Structurale, învederea creării și dezvoltării denoi infrastructuri de afaceri.Din distribuția acestora în cadrulregiunii conform datelor disponibilese observă că din totalul de 10, 6sunt planificate în județul Timiș.

2.3.7. Infrastructura instituțională - evoluția în perioada 2007 – 2013.

La începutul perioadei de programare – 2007 - se aflau în funcţiune un număr relativ redus deagenții/asociaţii de dezvoltare economică şi socială la nivelul judeţului Timiş și cel al Regiunii Vest, printreacestea numarandu-se CCIAT, ADETIM Timişoara, ADRVestÎn perioada de referinţă 2007-2013 au luat fiinţă mai multe instituţii care desfăşoară activităţi de dezvolttarea judeţului Timiş pe mai multe domenii de activitate şi anume, Asociaţii de Dezvoltare Inercomunitară, GALuri, Clustere, etc.Printre acestea pot fi amintite ADI Polul de Creştere Timişoara, ADI Apă Canal Timiş - CJ Timiş, ADIDeşeuri Timiş, Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş - AMET, ADIVEST – Asociaţia pentru Situaţiide Urgenţă Regiunea Vest, ADI Timiş - Torontal, ADI Timişoara, AUTOMOTIVEST Regional Cluster,ROSENC Cluster, ICT Cluster, Asociația Timisoara Capitala Culturala, ş.a.

Toate aceste noi asociatii consolideaza infrastructura institutională existentă și contribuie prin capacitățileacestora la implementarea strategiei si a programului strategic de dezvoltare economico-socială a județuluiTimiș, alaturi de autoritatile publice locale și institutiile specializate. Din aceasta perspectivă consideramrelevantă trecerea in revista a acestora și evidentierea principalelor obiective si atributii care au importanțăpentru dezvoltarea economico-sociala a judetului Timiș.

ADI Deşeuri Timiş (ADID) s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării,monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza de competenţă aunităţilor administrativ – teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţiipublice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării, modernizării şi / sau dezvoltării, după caz, asistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului, pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia.Membrii asociaţiei : sunt CJ Timiş şi toate oraşele şi comunele de pe raza judeţului Timiş, in total în numărde 100 membri.



Scopul şi obiectivele ADID Timiş sunt următoarele: Să elaboreze și să aprobe strategia de dezvoltare a Serviciului; Să monitorizeze derularea proiectelor de investiții în infrastructura tehnico - edilitară aferentă

Serviciului; Să constituie interfața pentru discuții și să fie un partener activ pentru autoritățile administrației

publice locale în ceea ce privește aspectele de dezvoltare și de gestiune a Serviciului, în scopul de acoordona politicile și acțiunile de interes general;

Să elaboreze și să aprobe caietul/caietele de sarcini și regulamentul/ regulamentele Serviciului; Să elaboreze și să aprobe documentațiile de atribuire a contractului/ contractelor de delegare și să

stabilească condițiile de participare și criteriile de selecție a operatorilor, cu excepția situației deatribuirii directe;

Să încheie contractul/contractele de delegare cu operatorii, în numele și pe seama unitățiloradministrativ - teritoriale membre implicate,

Coordonarea implementării unui management integrat al deșeurilor în județul Timiș, corelat cu PlanulJudețean de Gestiune a Deșeurilor.

Structura organizatorică a ADID Timiş este următoarea: AGA - Preşedinte - Consiliul Director - Comisia deCenzori - Aparat tehnic.Proiecte relevante derulate:ADID a susținut implementarea proiectului „Management integrat al deşeurilor în judeţul Timiş” promovat șiimplementat de CJ Timiș în valoare de cca. 50 milioane Euro finanţat prin programul POS Mediu.

ASOCIATIA ’’TIMIS-TORONTAL BÂRZAVA’’ Este persoana juridica de drept privat cu scop nepatrimonial,independenta, organizata potrivit Legii nr. 246/2005. Asociatia Timis Torontal este o organizatie cu caractermicroregional formata din 15 consilii locale.Membri fondatori ai asociatiei sunt: Consiliul local Deta, Consilul local Ciacova, Consiliul local Gataia,Consiliul local Birda, Consiliul local Jamu Mare, Consiliul local Jebel, Consiliul local Voiteg, Consiliul localLiebling, Consiliul local Banloc, Consiliul local Denta, Consiliul local Ghilad, Consiliul Local Giera, Consiliullocal Padureni, Consiliul Local Moravita, Consiliul Local Livezile, Consiliul local Giulvaz.Obiective :

a) reprezentarea intereselor zonei fata de alte organe si organizatii;b) depistarea, culegerea propunerilor economice, culturale, sportive, etc.,sistematizarea lor în conceptiadezvoltarii teritoriale pentru sutinerea initiativei locale;

Proiecte derulate de Asociaţia Timiş Torontal: Realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Microregiunii în cadrul programului derulat de Agenţia

de Dezvoltare Regională Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală denumit „Strateg Vest”; “Localităţi în reţea”, proiect realizat in parteneriat între primăriile din Deta şi Asti (oraş 75.000 de

persoane din Piemont, Italia, în apropiere de Torino); “Eficientizarea Serviciului de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă în Oraşul Deta, Judeţul Timiş”

realizat de orasul Deta in parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţului Timiş.



ASOCIAŢIA „ADIVEST” - Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Managementul Situatiilorde Urgenta este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică, nonsindicală şinonsectantă, constituită pe baza dreptului la liberă asociere.Asociaţia şi-a început activitatea începând cu data de 25.06.2009, pe durată nedeterminată. Este interzisădesfiinţarea ei înainte de 31.12.2020. Sediul social se află în Timişoara, Bvd. Revoluţiei din 1989 nr.17.Membri fondatori sunt Judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.Structura organizatorică a ADIVEST este următoarea: AGA - Preşedinte - Consiliul Director - Comisia deCenzori - Aparat tehnic.

Obiective: îmbunătăţirea sistemului integrat pentru situaţii de urgenţă prin achiziţionarea în comun a

echipamentelor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă şi furnizarea în comun a serviciului public deintervenţie în situaţii de urgenţă;

îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; prevenirea şi facilitarea intervenţiei în caz de dezastre; implementarea proiectelor cu finanţare internă, externă sau mixtă care să conducă la funcţionarea

unui sistem regional de coordonare şi intervenţie în situaţii de urgenţă.

Proiecte derulate de ADIVEST: „Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului de

intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primuluiajutor calificat, în Regiunea 5 Vest-Etapa a I a”, finalizat în anul 2013 pe programul POR 2007-2013, în valoare de cca. 10,28 mil. Euro;

„Achiziţionare echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii sistemului deintervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primuluiajutor calificat, în Regiunea 5 Vest-Etapa a II a”, în valoare de cca. 0,65 mil. euro, proiect aflat înimplementare pe programul POR 2007-2013.

ADI Polul de Creştere Timişoara - Din punct de vedere administrativ-teritorial, polul de creştere Timişoaracuprinde un centru urban (Municipiul Timişoara) şi arealul său de influenţă, respectiv 14 unităţiadministrativ-teritoriale rurale (Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Ghiroda, Giarmata,Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag).Suprafaţa totală pe care se întinde Polul de creştere Timişoara este de aproximativ 108.031 ha - din care13.003,87 ha reprezintă teritoriul administrativ al municipiului Timişoara, iar 95.027,13 ha arealul deinfluenţă al municipiului.

Organele de conducere: Adunarea Generală; Consiliul Director (Consiliul de Administraţie); Cenzorul.

Proiecte derulate de ADI Polul de Creştere Timişoara:

Au fost depuse pe Programul POR 2007-2013 Axa 1 DI 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, unnumăr de 30 proiecte incluse în PIDU Timişoara, în valoare totală de 108,34 mil. Euro, din care contractateşi aflate în implementare/finalizate 23 proiecte în valoare de cca. 76,42 mil. Euro.



Grupul de Acţiune Locală (GAL) - „Banat-Vest” - este un parteneriat public privat, care reuneşte 60 demembri (persoane fizice şi juridice provenind din mediul privat, public şi sectorul asociativ), constituit încadrul Axei 4 Leader din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. GAL-ul este autorizat săimplementeze Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului care acoperă oraşul Jimbolia şi 10 comuneînvecinate în partea de vest a judeţului Timiş, de-a lungul frontierei cu Serbia, şi este format din oraşulJimbolia şi 10 comune învecinate: Cărpiniş, Cenei, Checea, Comloşu Mare, Gottlob, Iecea Mare,Lenauheim, Otelec, Săcălaz şi Uivar. În total teritoriul cuprinde 23 de localităţi.

Membri: Sc. Merpano srl. Sacalaz Sc. Visual Individual Precision SRL Comlosu Mic Sc. AVPS Arthemis srl Otelec Primaria Carpinis Primaria Lenauheim

Proiecte derulate de (GAL) - „Banat-Vest”Au fost depuse pe Programul PNDR Axa 112, Axa 322, Axa 312 şi Axa 123 finanţate pe Axa 4 LEADER,un număr de 21 proiecte de dezvoltare în valoare total de 1,23 mil. Euro.

Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş – AMET - este o institutie independenta, un organismcalificat, care isi desfasoara activitatea in interes comunitar si al carei obiectiv principal este de a participa ladezvoltarea sustenabila a judetului Timis si a regiunii, prin promovarea eficientei energetice si a utilizariiresurselor neconventionale de energie. Scopul AMET este imbunatatirea modului in care energia esteprodusa si consumata, cresterea securitatii energetice, accele-rarea cresterii economice, incurajareadezvoltarii de noi locuri de munca si cresterea calitatii vietii, intr-un mediu mai sanatos.

Membri fondatori Consiliul Judetean TimisPrimaria Municipiului TimisoaraUniversitatea Politehnica din

TimisoaraCamera de Comert, Industrie si Agricultura TimisoaraS.C. Colterm TimisoaraS.A.Federatia Asociatiilor de Proprietari Timisoara

Proiecte derulate : Asociatia pentru Managementul Energiei Timis, a initiat realizarea unui Master Plan Energetic al

judetului Timis, , obiectivul general al acestuia fiind satisfacerea necesarului de energie atat inprezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut.

„Ghidul Investitorului în Producţia de Energie Electrică” – având scopul de a oferi informaţii pentruinvestitorii în domeniul E – SRE cu personalizare pentru judeţul Timiş, adresându-se în principalpersoanelor juridice care doresc să investească în capacităţi de producţie a energiei electriceobţinută din surse regenerabile.

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș (APDT) a luat ființă în luna iunie aanului 2014, la inițiativa vicepreședintelui Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, beneficiind de sprijinulconducerii CJT și al primarilor din 33 de localități din județ.Membri fondatori:



Membri fondatori ai Asociației pentru Promovarea și dezvoltarea Turismului în Timiș sunt:

Județul Timiș prin Consiliul Județean Timiș Orașele Buziaș, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia și Recaș Comunele Balinț, Birda, Barna, Bogda, Boldur, Cenad, Chevereșu Mare, Comloșu Mare, Curtea,

Dumbrăvița, Fârdea, Găvojdia, Giarmata, Giroc, Gottlob, Jebel, Margina, Mănăștiur, Moșnița Nouă,Nădrag, Pesac, Pietroasa, Sânandrei, Tomești, Traian Vuia, Victor Vlad Delamarina

Asociații: ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România

Scopul asociaţiei îl reprezintă promovarea potenţialului turistic, cultural, a punctelor de atracţiie turisticăexistente, atât în ţară, cât şi în străinătate, prin creşterea fluxului turistic şi asigurarea unei interacţiuniarmonioase între sectorul turistic şi factorii de ordin social şi de mediu.

Obiectivele şi activităţile asociaţiei sunt diverse și vizează județul Timiș, dar și parteneriate în județele dinvestul țării și nu numai. Crearea şi impunerea unei mărci a turismului bănăţean, organizarea şi desfăşurareade activităţi de promovare a turismului judeţean, iniţierea şi desfăşurarea unor programe atractive şi utile îndomeniul turismului, inventarierea principalelor obiecive turistice, administrarea registrelor locale alepatrimoniului turistic, elaborarea unei baze de date cu obiectivele turistice din judeţul Timiş şi zona Banatuluisunt doar câteva dintre punctele de bază ale activității asociației.

Eelaborarea de propuneri de dezvoltare a turismului, atragerea de programe şi finanţări în vederea creşteriicalităţii turismului, creşterea calităţii produselor turistice, dar și urmărirea activităţii turistice se înscriu pe listaobiectivelor APDT.

Conform statutului, asociația își mai propune organizarea de centre de informare turistică, iniţierea şidesfăşurarea de proiecte în domeniul turismului, elaborarea de studii şi analize pe domeniile de interestouristic, dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi international, dar și crearea unorparteneriate cu asociaţii din ţară şi străinătate care promovează acelaşi scop. Colaborarea cu agenţii deturism naţionale, regionale şi afiliate pentru promovarea judeţului Timiş şi a zonei Banatului ca obiectiveturistice reprezintă un alt obiectiv important al APDT.

Asociaţia Timişoara 2012 Capitală Culturală EuropeanăMisiunea Asociaţiei:Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană își asumă misiunea de a contribui activ la crearea,susţinerea şi promovarea unui spaţiu dinamic, divers și incluziv bazat pe valorile multiculturale,educaţionale, istorice şi civice ale comunităţii, care să valorizeze identitatea, diversitatea, creativitatea şiavangarda culturală timişeană ca motoare pentru dezvoltare comunitară sustenabilă/durabilă.

Scop:Asociaţia este o organizaţie nepatrimonială, neguvernamentală, non-profit, apolitică şi independentă, cu uncaracter cultural şi educativ. Aceasta are ca scop asigurarea programului Timişoara 2021 Capitală CulturalăEuropeană. În acest sens, Asociaţia va pregăti dosarul de candidatură până în 2015 şi va face toatediligenţele necesare atingerii acestui obiectiv.

Obiective: Să pregătească programul Timişoara 2021 – Capitală Culturală Europeană în vederea eligibilităţii

sale;



Să planifice şi să asigure punerea în practică a evenimentelor incluse şi/sau asociate programului; Să promoveze proiectul Timișoara 2021 în mass media; Să promoveze imaginea programului în ţară şi în străinătate; Să atragă sprijin din partea tuturor factorilor interesaţi; Să realizeze activităţi de atragere de fonduri necesare implementării şi promovării naţionale şi

internaţionale a programului; Să colaboreze cu orice alte instituţii, asociaţii, fundaţii, cluburi, etc. în vederea promovării şi

implementării programului; Să contribuie, ulterior anului 2021, la sustenabilitatea programului prin proiecte în folosul comunităţii.

Asociaţia Timișoara-Capitală Culturală Europeană este o organizaţie nepatrimonială, neguvernamentală,apolitică şi independentă, având o misiune profund culturală şi instructiv-educativă, din care fac parte peste100 de membri, printre care Primăria Municipiului Timișoara, Instituţia Prefectului Judeţului Timiș, ConsiliulJudeţean Timiș, alte autorităţi locale și judeţene, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai universităţilor,instituţii de cultură, organizaţii și asociaţii artistice, de cultură, sociale, reprezentanţi ai mass -media etc.Membri:Asociaţia numără peste 80 de membri, între care ONG uri, Institutii de cultură, Universităţi, Asociaţii culturaleetc

Grupul de Acţiune Locală (GAL) - Asociația Microregională Ţara Făgetului - este persoană juridică dedrept privat cu scop nepatrimonial, independentă, apolitică, constituită cu scopul implementări Axei 4LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală și a altor programe de dezvoltare microregională înteritoriul alocat Asociaţiei, în ansamblu şi la nivelul fiecăreia din cele 14 (paisprezece) comunitățireprezentate în asociaţie.

Scop - il constituie dezvoltarea durabilă a MicroregiuniiI ȚARA FĂGETULUI și a comunităţilor dinMicroregiune, prin promovarea cooperării factorilor decizionali Publici și Privați și a dezvoltării Specificuluilocal, punând bazele identificării nevoilor locale, ale întăririi capacităţii de dezvoltare şi implementăriistrategiei locale de dezvoltare si a Planului de Dezvoltare Locala.

Membri fondatori sunt: -: Judeţul Timiş, precum şi oraşul Făget şi comunele Pietroasa, Tomeşti, Curtea,Margina, Balinţ, Dumbrava, Mănăştiur, Nădrag, Bethausen, Bârna, Traian Vuia, Fârdea; Județul Arad :Savarsin.

Proiecte derulate de (GAL) Asociația Microregională Ţara FăgetuluiAu fost depuse să se depună pe Programul PNDR Axa 112, Axa 322, Axa 312, Axa 125 şi Axa 123finanţate pe Axa 4 LEADER, mai multe proiecte de dezvoltare în valoare totală de aproximativ 3,8 mil.Euro.

Grupul de Acţiune Locală Triplex CONFINIUM - si-a propus realizarea unei strategii pentru a puteadezvolta teritoriul reprezentat, utilizând sprijinul acordat prin Programul LEADER.Scop: Amplificarea contribuției mediului economic rural neagricol, cu accent pe revitalizarea ocupațiilor șimeseriilor tradiționale, pentru creșterea nivelului de trai în ansamblul teritoriului şi integrarea durabilă apopulaţiei active de toate vârstele.



Membri fondatori sunt : Sânnicolau Mare și comunele Beba Veche, Becicherecu Mic, Biled, Cenad, DudeștiiVechi, Dudeștii Noi, Lovrin, Periam, Pesac, Șandra, Satchinez, Teremia Mare, Tomnatic, Vălcani, Variaș.

Proiecte derulate de (GAL) Triplex CONFINIUM :Au fost depuse pe Programul PNDR Axa 112, Axa 322, Axa 312, Axa 125 şi Axa 123 finanţate pe Axa 4LEADER, un număr de 19 proiecte de dezvoltare în valoare totală de aproximativ 1,5 mil. Euro.

Din cele 40 de clustere înfiinţate la nivel naţional, un număr de 4 clustere sunt localizate în municipiulTimișoara, şi anume:

AUTOMOTIVEST Regional Cluster a fost înfiinţat în anul 2007, fiind un organism neguvernamental, cupersonalitate juridică. Obiectivul principal este ” crearea unui mediu economic care să sprijine iniţiativa de"cluster" din domeniul industriei auto prin dezvoltarea unei platforme centrale de servicii pentru firmele(furnizori/cumpărători) din Regiunea Vest active în acest domeniu.”Este clusterul automotive al Regiunii Vest România ( Timis, Arad, Caras-Severin, Hunedoara), coordonat decătre Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest, organizaţie non-guvernamentală de utilitate publică, avândrolul de a stimula dezvoltarea economică a Regiunii Vest.

Membri: Firmele: Inteliform SRL, CPM Bocsa, Interpart Production, Continental Automotive Products; Universitatea Politehnică Timișoara; Autorităţi Publice: Municipiul Timișoara, Municipiul Arad; Agenţia de Dezvoltare Regională Vest, Camera de Comerţ și Industrie Timiș, Camera de Comerţ și Industrie Arad.

Agregat, clusterul avea în anul 2010, 1.711 angajaţi, iar pentru anul 2011 estima o cifră de afaceri de 33,5milioane de euro.

ROSENC Cluster - este o asociaţie cu personalitate juridică română, de drept privat fără scop patrimonial,neguvernamentală, care a luat fiinţă în anul 2011 în Timișoara având la bază un număr de 26 de membrifondatori, 4 membri asociaţi, precum și 30 membri care au aderat ulterior.Scop : - promovarea României, a Regiunii Vest şi a judeţului Timiș, pe termen lung, ca lider în sectoareleenergiilor regenerabile, eficienței energetice şi noilor energii sustenabile şi participarea în reţeleleinternaţionale ca partener sau coordonator de proiecte pentru creşterea competitivităţii organizaţiilor dinasociaţie.Clusterul ROSENC a fost fondat in 22.02.2011, de catre 26 de membri fondatori, care au un buget totalalocat dezvoltării sectorului energiilor verzi pentru perioada 2010-2012 de 16,8 mil. Euro și un număr totalde 6.425 de angajați.

Membrii fondatori:Agenţia de Dezvoltare Economică Socială Timiş - ADETIM, Asociația Română pentru Promovarea EnergieiRegenerabile, Asociaţia România Pitorească, Camera de Comerț Industrie şi Agricultură Timiș;Universităţi şi institute de cercetare: Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara,Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timișoara, Universitatea de Vest dinTimişoara, învăţământ superior şi extensie universitară, Institutul de Cercetări Avansate pentru Mediu –ICAM Cercetare Interdisciplinară ,Universitatea “Politehnica” Timişoara;



SC Agasi Srl, SC Armand Consulting SRL, SC Birou de Arhitectură George Stanciu SRL , Cabinet AvocatHaţegan, SC Dosetimpex SRL, SC Eetest SA, SC Elba SA, SC Expert Consulting SRL, SC FI-RI VigoniaSA, SC Gauss SRL, SC Izometal-Magellan SA, SC Mir Power SRL, SC Norad SRL, SC Pro Air Clean SRL,SC Rentinvest SRL, SC Solar Fire SRL, SC Tectonics Art SRL, SC Uzina Textie Timisoara SA.

Membrii asociaţi:Primăria Municipiului Timişoara – PMT , Consilium SRL, Logos Consulting SRL, Afibanat SRL.

ICT Cluster - a fost înfiinţat în anul 2011 cu scopul de a promova și susţine întreprinderile regionale TICdrept actori pe piaţa globală, generatori de produse proprii. Entităţile membre ale clusterului sunturmătoarele:Membrii fondatori:

Firme: Alcatel Lucent Romania SRL, ACI Worldwide SRL, SSI Schaefer SRL, Lasting System , SRL,OCE Software Romania, Kathrein Romania SRL, Deltatel SRL, Flextronics Romania, SRL, SC VoxFilemakers Solutions SRL, Modatim Business Facility SA, ETA 2U SRL, Genisoft SRL, Syonic SRL,VISMA SOFTWARE SRL;

Universităţi: Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea Politehnică din Timișoara, Facultatea deAutomatică și Calculatoare, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Matematică șiInformatică, Departamentul de Informatică;

Institute de cercetare: Institutul E Austria Timișoara Autorităţi publice: Consiliul Judeţean Arad, Consiliul Judeţean Caraș-Severin, Consiliul Judeţean

Timiș, Primăria Arad, Primăria Municipiului Deva, Primăria Municipiului Timișoara Catalizatori: Agenţia pentru Dezvoltarea Regională, UBIT- Timișoara Business Incubator and

Technology Transfer Center

Ind Agro Invest Cluster - în cursul lunii octombrie 2013 a fost constituit la Timişoara, primul clusterinovativ agricol din Romania, Ind Agro Invest.Scop: - cluster inovativ de cercetare si dezvoltare care are scopul de a produce utilaje agricole modernecare se preteaza la solul din Romania.Clusterul Ind Agro Invest este constituit sub polul de dezvoltare IND AGRO si are misiunea de a fi uncluster inovativ de cercetare si dezvoltare, cu scopul de a produce utilaje agricole moderne care se preteazala solul din Romania.

Organele de conducere ale Ind Agro Invest Cluster:„Asociatia Sviluppo Insieme Si Vince – Asociatia de Dezvoltare Impreuna Invingem” a fost constituita in lunaseptembrie de Maschio Gaspardo Romania si 11 colaboratori pe lantul de furnizori.INMA Bucuresti/Ind Agro Pol si universitati de prestigiu din tara (Politehnica Bucuresti, USAMV Timisoara siUniversitatea de Vest “Vasile Goldis” Arad.Colaborarea este deschisa catre universitati si institutii de cercetare din tara si din strainatate.

Asociaţia Clusterul de Turism Banat - CLUSTURBANAT - Asociatia s-a constituit în cursul luniidecembrie 2013, în mod voluntar din persoane juridice (inclusiv personae fizice autorizate), prinreprezentanti legali, sub denumirea de Cluster pentru Turism BANAT si este persoana juridica de drept



privat fara scop patrimonial, de nationalitate româna, şi va îndeplini rolul de Entitate de Management alCLUSTER-ului (EMC) PENTRU TURISM BANATScopul principal al asociatiei este de a contribui, prin dialog social si prin antrenarea raspunderii publice acelor implicati, la armonizarea politicilor, strategiilor si actiunilor concrete în domeniul agriculturii cu cerintelecomplexe, generale sau specifice ale mediului economic, social si cultural, la nivel regional, judetean silocal. Sprijinirea dezvoltarii turismului, în vederea sustinerii cresterii competitivitatii asociatiei, precum si afiecarui membru în parte, atât pe piata nationala cât si internationala.

Obiective : Crearea si promovarea unui cadru armonios de interactiune între toti factorii interesati care activeaza

în subsectoarele din domeniul turismului. Sustinerea promovarea si realizarea unor proiecte de interes comun. Sprijinirea integrarii ofertei de educatie cu nevoile reale ale mediului de afaceri din domeniul

turismului. Crearea de instrumente si canale optime pentru gestionarea eficienta a informatiilor si oportunitatilor

în domeniu. Promovarea si sustinerea de initiative legislative menite sa corecteze, completeze sau, dupa caz sa

reglementeze anumite aspecte de interes pentru sectorul de activitate. Identificarea oportunitatilor de colaborare în directia sustinerii financiare prin diverse programe,

parteneriate, instrumente si/sau operatiuni bancare; întocmirea previziunilor financiare si a planurilorde afaceri.

Identificarea surselor generatoare de fonduri pentru dezvoltarea organizatiei.

Membri : Consiliul Judeţean Timiş; Agenţia de Dezvoltare Economico Socială Timiş – ADETIM; Primăria Timişoara.



2.4 - TURISMUL ÎN JUDEŢUL TIMIŞ2.4.1 Profilul turistic al judeţului Timiş ........................................................................... 2262.4.2 Analiza principalilor indicatori pentru turism ......................................................... 2282.4.2.1 Capacităţi de cazare în judeţul Timiş .................................................................. 2282.4.3 Potenţialul turistic al judeţului Timiş .................................................................... 2312.4.3.1 Caracteristicile şi elementele specifice fiecărei zone în parte.............................. 2322.4.3.1.1 Turism alternativ în zona urbană şi periurbană a municipiului Timişoara.......... 2322.4.3.1.2 Turism alternativ multicultural în zona de vest a României............................... 2352.4.3.1.3 Agroturism, zona premontană a masivului Poiana Ruscă ................................ 2372.4.3.1.4 Turism alternativ în zona Buziaş-Recaş-Lugoj ................................................. 2382.4.3.1.5 Turism alternativ multicultural în zona Deta-Banloc.......................................... 2402.4.3.1.6 Turism alternativ şi de vânătoare în zona Pişchia-Maşloc ................................ 241



2.4 - TURISMUL ÎN JUDEŢUL TIMIŞ2.4.1 Profilul turistic al județului Timiș

Judeţul Timiş dispune de o activitate turistică diversă bazată pe potențial turistic specific zonei. Turismul deafaceri este în continua dezvoltare și este susținut de avantajele competitive pe care Timișul și polul urbande dezvoltare Timișoara îl au în zona de vest a Romaniei. Alături de acesta potenţial natural diversificat,desi mai putin spectaculos în comparație cu cel montan, de delta sau costier, contribuie la completareaofertei turistice a judetului prin varietatea formelor de relief intalnite, munte, deal si campie precum și prinfauna şi flora specific acestora.Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale şi termale, recunoscute pretutindeni pentru calităţilelor curative, fondul cinegetic şi piscicol bogat, precum şi varietatea elementelor de arhitectură, artă popularăşi folclor asigură oferte de turism pe gustul fiecăruia.

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breştea, Chevereşu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaş,Pădureni, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mică, Silagiu), precum şi cele cu un fond piscicol diversificat (Bega- Luncani, Bega - Tomeşti - Româneşti, Bega - Margina, Timiş - Cebza, Timiş - Coşteiu) sunt foarteapreciate de iubitorii vânătorii şi pescuitului sportiv.

În prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifică, creată prin amenajareaunor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbrăviţa sau Pişchia.

Zona de agrement a lacului Surduc (comuna Fîrdea), amenajat în perioada 1972 -1978, într–un cadrucu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcţiune recreativă: agrement,sport nautic, pescuit, ştrand.

Oferta turistică cuprinde monumente şi ansambluri arhitecturale care se găsesc atât în Timişoara –ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa prinţului Eugeniu deSavoya (1717), Claustrul Mânăstirii Franciscanilor, Cazinoul Militar, Palatul Baroc, Bastionul Cetăţii,(construit între 1730-1733), Primăria Veche (construită în stil baroc între 1731-1734); cât şi în alte localităţi:ruinele fortăreţei feudale-Margina (sec. XVII); Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; ruinele cetăţiiMorisena-Cenad (sec. X);la Ciacova se poate admira „Cula Ciacovei” care are cinci secole de existenţă

Printre ansamblurile mânăstireşti se remarcă 25 biserici din lemn vechi de peste 300 de ani la Pietroasa,Povargina, Dragomireşti, Poieni, Margina, Curtea, Lucareţ, Hezeriş, Româneşti etc.

În Timişoara se găseşte Catedrala Orodoxă, Catedrala Ortodoxă Sârbă (1744-1748), Sinagoga din cetate(1862-1865) şi Catedrala Romano Catolică-Timisoara.

Municipiul Timişoara dispune de un număr însemnat de muzee şi case memoriale, de instituţii muzical–culturale şi de galerii de artă. Printre acestea se numără: Muzeul Banatului, Castelul Huniazilor, PalatulEpiscopal Romano-Catolic. În judeţul Timiş sunt case şi centre memoriale în municipiul Lugoj, oraşulJimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia şi Lenauheim.

Judeţul Timiş adăposteşte câteva rezervaţii naturale cu un număr mare de specii de plante şi animale rare. Înperimetrul localităţii Satchinez se găseşte o importantă rezervaţie ornitologică, iar la Rădmăneşti se află orezervaţie paleontologică. La Bazoş se află un frumos parc dendrologic, care conţine o mare varietate despecii arboricole.



În municipiul Timişoara, numit şi „oraşul florilor”, se găsesc multe parcuri ca Parcul Botanic, care conţine omare varietate de specii arboricole şi florale, Parcul Rozelor, Parcul Central, Parcul Alpinet, Parcul Catedraleişi Parcul Justiţiei.

Cu valoare de destinație turistică sunt şi: peştera Pietroasa, peşterile de la Crivina, Tomeşti, Româneşti, Luncanii de Jos; la peştera

Româneşti au loc anual concerte simfonice, de rock sau Jazz. Sunt singurele concerte în peşteră dinţară şi printre puţinele din lume.

vulcanul noroios de la Forocici, vulcanul stins de la Dealul Roşu, conul vulcanic Şumig; Stânca lui Florian, Stânca lui Filip ruinele cetăţilor medievale de la Făget, Gladna-Română, Margina. Rezervaţia botanică pajiştea cu narcise Băteşti - oraşul Făget, 20 ha - din 2000 rezervaţie de interes

naţional pentru protecţia narcisei. Înflorire lunile martie-aprilie. Peştera din Stânca lui Florian- este o peşteră mică, lungă de numai 10 m şi se află la 300 m amonte

de fabrica de sticlă, în versantul abrupt din dreapta văii Bega, la 2 m deasupra talvegului. Peştera Cioaca Birtului (Luncanii de Jos) Peştera Albastră (Pietroasa) Peştera Piatra Fetii (Luncanii de Jos)

În Munţii Poiana Ruscă, se pot găsi poteci marcate pe următoarele trasee: din localităţile Nădrag, Fârdea,Gladna Română, Zolt şi Luncani la cabana Căpriorul; de la cabana Căpriorul, de la Luncani şi de la Nădrag(prin Valea Cârlionţu) spre Vârful Padeş; Gladna Română – Zolt – Luncanii de Jos; Zolt – Pomărie –Tomeşti; din Nădrag la Cascadele, din Valea Cornet la Monumentul Turistului, la Turnul de observare prinValea Izvodiei, la placa comemorativă a reginei Elisabeta; Jdioara – Cetatea Jdioara; Româneşti sat –Peştera Româneşti.

Alte Zone de atracţie turistică din judeţul Timiş sunt şi Zona Lacului Surduc, Pajiştea cu narcise Bălteşti-Făget, zona Cramele Recaş renumită pentru podgoriile sale, unde există un program de vizita a plantaţiei devie pe dealurile însorite şi degustări oferite in adâncul hrubelor vechi de peste 50 ani.

Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş şi la Băile Călacea.

Stațiunea Buziaş este situata la doar 34 km sud-est de Timişoara pe DJ 592 și la 25 km de municipiul Lugoj.Este o staţiune balneară cu tradiţie în tratarea bolilor cardiovasculare, ale sistemului nervos central, denutriţie şi metabolism, profesionale, ale tubului digestiv, tulburărilor neuro-endocrine etc. Cazarea se poateface la Hotel Parc, Hotel Timiş, Hotel Buziaş sau Casa de Odihnă nr. 4 Banatul.

Băile Călacea este staţiune balneoclimaterică de interes general situată în Câmpia Banatului, la 25 km deTimişoara. Staţiunea are tradiţie în tratarea bolilor profesionale determinate de munca în condiţii deumiditate; afecţiunilor reumatismale degenerative; afecţiunilor ortopedico-reumatice. Staţiunea dispune de250 locuri cazare confort I şi II şi căsuţe de camping.

Județul Timiș dispune municipiilor si orașelor de centre de sport şi agrement, baze de echitaţie şi turismecvestru, muzee, galerii de artă, 6 cinematografe, cluburi şi restaurante tradiţionale, teatre, Opera şiFilarmonica care alături de evenimentele cultural-artistice completeaza oferta turistica, culturală, deagrement si petrecere a timpului liber. In mediul rural principalele evenimente tradiţionale care au loc încomunele şi centrele urbane din judeţul Timiş sunt rugile, festivalurile folclorice: Festivalul Inimii, înmunicipiul Lugoj – Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca – concurs naţional pentru instrumente cucoarde.



Judeţul Timiş este de asemenea bine reprezentat în ceea ce priveşte etnografia şi arta meşteşugărească,la Timişoara existând un muzeu al satului. În acelaşi domeniu se remarcă şi localităţile Giarmata,Sânnicolau Mare, Jupâneşti, Făget, Dumbrava.

2.4.2. Analiza principalilor indicatori pentru turism

2.4.2.1 Capacităţi de cazare în judeţul Timiş

Din punct de vedere statistic, evoluția capacității de cazare în județul Timiș a fost una de tip ascendent. Înprivința evoluției numărului de locuri comparativ cu anul 2005 se poate observa o creștere de 148,3%.

Din tabelul de mai jos rezultă un indice de utilizare a capacităţilor de cazare în funcţiune foarte redus, înscădere continuă, dar şi o creştere a locurilor de cazare. Acest fapt se explică prin existenţa unor capacităţide cazare care nu au fost renovate. Serviciile nu sunt întotdeauna de cea mai bună calitate, dar investiţiilenoi încearcă să răspundă în mod corespunzător exigenţelor turiştilor din judeţul Timiş. Potenţialul turisticeste insuficient valorificat iar promovarea nu este încă suficient de atractivă.

Tabel 4.1 - Evoluția structuri de cazare turistică în județul Timiș

Tipuri de structuri de primireturistica Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Locuricazare/2013

Total 131 153 163 8459Hoteluri 64 70 72 5783Hosteluri 2 5 7 346Moteluri 2 2 2 84Hanuri 1 1 1 20Vile turistice 3 2 2 112Campinguri 1 1 1 260Tabere de elevi si preşcolari 2 2 2 109Pensiuni turistice 45 56 60 1396Pensiuni agroturistice 11 14 16 349



Tabel 4.2 Capacitatea şi activitatea de cazare turistică în judeţul Timiş.

Anul -la 31 iulie

Capacitatea de cazareSosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizare acapacităţii în funcţiune

(%)Existenţă(locuri)

În funcţiune(mii locuri

zile)2000 4125 1235 204 532 43,002001 4273 1292 187 512 39,602002 4555 1344 172 478 35,502003 4938 1470 176 482 32,802004 5187 1598 190 514 32,202005 5410 1756 200 518 29,502006 5934 1884,3 246,7 608,3 32,302007 5724 1996,5 283,4 638,5 32,002008 6335 2072,0 281,8 655,6 31,602009 6550 2079,4 225,6 521,2 25,102010 6857 2142,5 216,2 506,3 23,602011 7472 2412,1 260,6 560,5 23,002012 8250 2618,5 281,2 600,2 22,802013 8459 2647,8 279,7 642,1 24,15

Sursa: INS, Tempo online 2014

Figura 4.1.

Sursa: INS, Anuarul Statistic al României, 2006, INS tempo onlie 2014

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evolutia indicelui de utilizare a capacitatii de cazare in unitatile turistice dinjudetul Timis



Se poate observa scăderea utilizării capacităţilor de cazare: în perioada 2006-2008 indicele utilizăriicapacităţilor de cazare s-a menţinut la un nivel constant (dar redus), dar în perioada 2009-2013 a scăzutputernic, un indicator al scăderii interesului turiştilor pentru utilizarea unităţilor de cazare, dar nu neapărat şial scăderii atractivităţii zonei din punctul de vedere al turismului.

La nivel UE 27 conform datelor Eurostat se poate observa distribuția numarului locurilor de cazare (hoteluri,pensiuni, campinguri și alte facilități colective de cazare) în funcție de localizarea acestora (urban, periurbanși rural). Conform acestor date se observă un decalaj la nivel național foarte mare față de valoarea medie acapacităților de cazare în mediul urban (foarte scăzut) și mediul periurban (aproape dublu față de medie) întimp ce locurile de cazare din mediu rural se înscrie foarte bine în media europeană. Dacă comparația estefăcută cu state în care turismul este foarte bine dezvoltat observăm de exemplu în cazul Austriei cadistribuția locurilor de cazare în comparație cu situația din România, iar prin extrapolare în județul Timiș,este mai mare tocmai in mediul rural cu o valoare de 72,5%. Valori semnificativ peste medie se regăsesc siin alte tari cu potential turistic natural (rural) bine valorificat (Finlanda, Grecia, Irlanda, Croația, Franța).Indicatorii României sunt similari cu cei ai Germaniei.

Tabel 4.3 – Numărul de locuri de cazare in hoteluri, campinguri și alte unități de cazare colective, prin tipologieurban-rural, 2011 (1) (% din numărul total de locuri de cazare)

Regiuni predominant urbane Regiuni intermediare Regiuni predominant ruraleEU-27 (2) 25,3 42,5 32,2Belgia 45,8 30,0 24,1Bulgaria 4,6 76,1 19,3Republica Cehă 23,8 41,4 34,8Danemarca 9,9 48,1 41,9Germania 23,1 47,6 29,3Estonia 34,4 7,5 58,1Irlanda 24,8 0,0 75,2Grecia 8,0 17,8 74,1Spania 37,4 54,6 8,0Franța 18,1 32,0 50,0Italia 16,7 51,7 31,5Cipru 0,0 100,0 0,0Letonia 62,5 16,3 21,2Lituania 30,7 40,4 28,9Luxembourg 0,0 100,0 0,0Ungaria 14,9 25,5 59,6Malta 100,0 0,0 0,0Olanda 47,8 49,8 2,3Austria 13,8 13,7 72,5Polonia 18,9 53,5 27,6Portugalia 32,4 33,7 33,9România 7,6 61,1 31,3Slovenia 0,0 64,3 35,7Slovacia 14,9 41,7 43,4Finlanda 16,0 22,2 61,8Suedia 9,8 56,7 33,5Marea Britanie 48,8 38,1 13,1Liechtenstein 0,0 0,0 100,0Norvegia 8,5 44,0 47,5Croația 2,6 30,2 67,2



Source: Eurostat (online data code: tour_cap_nuts3)

2.4.3. Potenţialul turistic al judeţului Timiş

Potențialul turistic al județului Timiș deși este diversificat, nu dispune de un potențial turistic natural relevantde tip montan, deltă sau litoral care să genereze automat atracții turistice. Cu toate acestea există potențialpentru dezvoltarea turismului de nișă, focusat pe obiective turistice care pot fi dezvoltate și valoricare caatractii turistice.

Din această perspectivă analiza de potențial turistic pe principalele zone reprezentative din județ cupotențial turistic specific care pot fi dezvoltate și valorificate ca atractii și obiective turistice pot fi grupateastfel:

Turism alternativ în zona urbană și periurbană a municipiului Timişoara

0% 25% 50% 75% 100%

EU-27 (2)BelgiumBulgaria

Czech RepublicDenmarkGermany

EstoniaIrelandGreece

SpainFrance

ItalyCyprusLatvia

LithuaniaLuxembourg

HungaryMalta

NetherlandsAustriaPoland

PortugalRomaniaSloveniaSlovakiaFinland

SwedenUnited Kingdom

LiechtensteinNorwayCroatia

Predominantly urban regions Intermediate regions Predominantly rural regions



Turism alternativ multicultural în zona de Vest a Romaniei Agroturism în zona premontană a masivului Poiana Ruscăi Turism alternativ în zona Buziaş-Recaş-Lugoj Turism alternativ multicultural in zona Deta-Banloc Turism alternativ şi de vânătoare in zona Pişchia-Maşloc

Fiecare se caracterizează printr-un anumit specific care influenţează potenţialul turistic actual şi carepermite definirea unei strategii de dezvoltare turistică a zonei respective cu efecte pozitive pentrudezvoltarea economico sociala a acestora și a județului Timiș în ansamblu.

2.4.3.1 Caracteristicile și elementele de potențial specifice fiecarei zone în parte:

2.4.3.1.1 Turism alternativ în zona urbană și periurbană a municipiului Timişoara

Amplasare

Zona este suprapusa pe aria de cooperare a Polul de crestere economica Timisoara și care includeurmatoarele comune periurbane: Dumbrăviţa, Şag, Giroc, Moşniţa Nouă, Sînnmihaiu Român, RemeteaMare, Sacalaz, Dudestii Noi şi Ghiroda precum şi municipiul Timişoara în totalitate.

Aceasta include numeroase zone de agrement amenajate în jurul municipiului Timişoara (Pădurea Verde,Muzeul Satului Bănăţean, Herghelia) precum și alte obiective de interes turistic astfel:

Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale

În Timişoara se găsesc câteva vestigii arheologice şi ruine medievale cât şi monumente, cum ar fi:Fortificaţii de cetăţi Timişoara – sec. XVIII; Castelul Huniazilor (1443-1447); Aşezarea daco-feudală Cioreni– sec. III – IV; Fântâna Paşei (sec. XVII) (Calea Torontalului nr. 17). De asemenea, pe raza comunelorperiurbane se afă o serie de vestigii şi monumente de interes turistic şi cultural, zone cum ar fi: Aşezareaneolitică (mil. III I. Chr.) în satul Chişoda, comuna Giroc; Cetatea de pământ (mil. II I. Chr.) în comuna Giroc;Cetatea turcească (sec. XIV - XVI) sat Ianova, comuna Remetea Mare; Ruine de mănăstire în satulRemetea Mare; Aşezarea neolitică (mil. VI – IV I. Chr.), Cultura Vinča, sat Parţa, comuna Şag.

Muzee şi case memoriale

Municipiul Timişoara dispune de un număr însemnat de muzee. Printre acestea se numără:

Muzeul Banatului: Deschiderea oficială a muzeului are loc în 1877 şi a fost deschis pentru public în 1889.Inaugurarea festivă are loc in 1891. Muzeul cuprindea colecţiile de arheologie şi istorie veche, pinacoteca,colecţia de ştiinţele naturii, biblioteca şi arhiva, colecţii îmbogăţite semnificativ prin donaţiile – în special deartă plastică a – lui Ormós. Muzeul Bănăţean se mută, în 1947, în Castelul Huniade. Muzeul dispune de ceamai bogată colecţie de păsări (datorată lui Dionisie Linţea) şi de fluturi (Frideric König) din această parte aEuropei. În anii următori, expoziţiile de artă şi de etnografie, care au fost expuse în aceeaşi clădire, cea aCastelului Huniade, au primit spaţii proprii, respectiv Palatul Baroc şi Bastionul Cetăţii. În 2000 esteinaugurat muzeul viorii (colecţia Cornel Şuboni). Activitatea muzeului se desfăşoară în secţiile de istorie,artă ştiinţe naturale şi etnografie.

Palatul Episcopal Romano-Catolic construit între 1743-1752 în stil baroc, a avut funcţii administrative. În1783 devine reşedinţa episcopului catolic.



Muzeul Satului Bănăţean: În anul 1967 Muzeul Banatului a primit o suprafaţa de 17,3 ha teren la PădureaVerde, în zona nord – estică a municipiului Timişoara unde s-au construit monumente de arhitecturăpopulară şi tehnică ţărănească, astfel că la 20 august 1971 a fost deschisă pentru public secţia în aer liber aMuzeului Banatului. Patrimoniul cultural deţinut constă din 52 de monumente şi peste 2300 de pieseetnografice. De la 1 ianuarie 2000 Muzeul Satului Bănăţean a devenit instituţie de sine stătătoare aflată însubordine Consiliului Judeţean Timiş

Muzeul de Artă funcţionează în clădirea Palatului baroc situat în centrul istoric al oraşului în Piaţa Unirii.

Alte muzee: Muzeul de Artă Populară, Muzeul Mitropoliei Ortodoxe a Banatului, Muzeul EpiscopieiRomano-Catolice, Muzeul Diocezei Sârbeşti.

Rezervaţii şi arii protejate

Zona periurbană dispune de rezervaţii ştiinţifice: Arboretumul Bazoş cu o suprafaţă de 60 ha situat pe razalocalităţii Bazoşu Nou şi a comunei Remetea Mare şi Parcul Botanic Timişoara cu o suprafaţă de 8 ha,precum şi o arie protejată Pădurea Bistra cu o suprafaţă de 20 ha situată pe raza comunei Ghiroda.

Parcuri

Un farmec aparte este dat de parcurile şi spaţiile verzi ce se întind de-a lungul canalului Bega şi în toatezonele oraşului. Din acest motiv Timişoara a căpătat numele de "oraş al parcurilor şi al trandafirilor".

Parcul Botanic este cel mai mare parc din Timişoara şi conţine o mare varietate de specii arboricole şiflorale protejate. A fost amenajat odată cu înfiinţarea Şcolii Militare de Cadeţi.

Parcul Rozelor a fost înfiinţat în anul 1891 numindu-se iniţial „Franz Iosef”. După Primul Război Mondialparcul se va numi Parcul „Rosarium”. În perioada interbelică se construieşte şi teatrul de vară din cadrulparcului unde au loc diferite evenimente culturale.

Parcul Central a fost înfiinţat în 1870 şi este situat în centrul oraşului, lângă Catedrala Ortodoxă. A fostconstruit pe locul primului cimitir al oraşului şi are o suprafaţă de 91.400 m²

Parcul Alpinet a fost creat de către Mihai Demetrovici în anul 1924 şi conţine o colecţie de diverse speciialpine şi subalpine. Este situat pe malul Begăi, între Podul Tinereţii şi Podul Traian.

Parcul Catedralei este situat în spatele Catedralei Ortodoxe din centrul oraşului.

Parcul Civic, situat pe vechiul loc al Cazarmei Transilvania

Parcul Copiilor este destinat copiilor, fiind amenajate spaţii de joacă, de recreere, plimbare şi un teatru înaer liber.

Parcul Justiţiei, este situat pe Bulevardul C.D.Loga şi are o suprafaţă de 26.200 m² în formă triunghiulară,cu trecere prin Parcul Rozelor.

Parcul Gheorghe Doja este un parc cochet, străjuit de statuia martirului Gheorghe Doja. Înainte de anul1900 existau aici depozite de lemne, iar mai târziu Piaţa de Porci.

În Timişoara se află şi Parcul dendrologic al Grupului Scolar Silvic. Actualul Liceu Silvic dispune de unparc dendrologic amplasat pe scheletul pădurii naturale de stejăret ce vegeta în partea nord-estică aoraşului. Exemplare seculare de stejari din vechea structură a pădurii mai vegetează şi în prezent în parc,impunând prin masivitatea şi vigoarea lor de creştere, vârsta unora estimându-se a fi în jur de 350-400 de



ani. Exemplare asemănătoare de ulmi au dispărut cu circa un sfert de secol în urmă din cauza uscării înmasă a acestei specii în pădurile din emisfera nordică.

Alte parcuri: Parcul Crucii, Parcul Corso din Piaţa Victoriei, Piaţa Bisericii din Piaţa Eforie.

Fauna şi flora – specii rare ocrotite sau pe cale de dispariţie

Parcul dendrologic al Liceului Silvic din Timişoara cuprinde:

Specii monument al naturii: Tisa (Taxus baccata), Ghimpe(Ruscus aculeatus); Specii exotice: Ginkgo biloba (Prun auriu);Abies cephalonica (Brad de Grecia); Liriodendron tulipifera

(Arbore lalea); Cephalotaxus drupacea (Cephalotaxus);Abies grandis (Brad urias);Cornus florida (Cornde Florida); Prunus laurocerasus (Laur); Quercus palustris (Stejar de balta); Quercus rubra (Stejarrosu); Acer negundo var variegatum (Artar american); Chamaecyparis lawsoniana (Chiparos deCalifornia)

Rarităţi: Tilia platiphilos, varietatea rubra (Tei roşu); Tilia vitiaefolia (Tei cu frunză de viţă de vie);Pseudotsuga glauca (Duglas brumăriu); Cryptomeria japonica (Criptomeria); Picia orientalis(Molid de Caucaz)

În pădurea de la Bazoş este răspândită, pe lângă alte specii de animale şi veveriţa (Sciurus vulgaris)(R),specie ocrotită. Flora este foarte variată; în zonele joase, umede şi în bălţi se găseşte o floră rară şi ocrotită:Nufărul alb (Nymphae alba L.); Nufărul galben (Nymphae luteum L.); Stânjenel (Iris sibirica L.); Laleauapestriţă (Fitillaria meleagris L.), monument al naturii şi Lăcrimioara (Canvallaria Majalis L.).

De asemenea, în Timişoara se găsesc câteva exemplare de arbori ocrotiţi, cum ar fi: un exemplar de Alunturcesc (Carylus colurna L.); un exemplar de Chiparos de baltă (Taxodum distideum L.); Tisa (Taxusbaccata L.) - şase exemplare; Arborede mătase (Albizzia juribrisimi) - şase exemplare; Arborele pagodelor(Ginkgo biloba L.) - două exemplare; un exemplar de Ulm (Ulmus laevis Pall).

Potenţialul turistic

Din punct de vedere al potenţialului turistic al zonei de turism alternativ de recreere periurban Timişoaraputem să grupăm oportunităţile în cel puţin trei grupe de atractivitate:

a) prima grupă este constituită din turismul de recreere şi de refacere de scurtă durată, constând dincâteva centre de atracţie zonale şi anume: Arboretum Bazoş, Parcul Botanic Timişoara, Pădurea Bistra,lacurile artificiale de la Ianova şi de la Dumbrăviţa, precum şi apele curgătoare din zona Bega şi Timiş. Înaceste zone nu este amenajat nici un spaţiu cu destinaţie de cazare sau de alimentaţie publică, în afaracelor situate în oraşul Timişoara;

b) a doua grupă constă din turismul de recreere şi de refacere de sfârşit de săptămână carepresupune petrecerea timpului liber o perioadă mai lungă de 24 de ore şi include localităţile de pe malulTimişului, în special localitatea Şag.

c) a treia grupă de atractivitate poate fi considerată oraşul Timişoara – Mica Vienă, în carearhitectura şi istoria au creat un melanj de nostalgie şi de spectacol. În oraşul Timişoara merită să fieamintite câteva puncte de atracţie:

Cetatea Timişoarei sec. XVIII – cu vestigii în Piaţa Huniade, str. Bocşa, str. Popa Şapcă, PiaţaRussel, str. Oituz, str. Dima, str. 1 Mai.

Zona istorică a cartierului Fabric sec. XVIII – str. Dacilor, str. Ştefan cel Mare, str. Şcolii, piaţaVârful cu Dor, str. Neculuţă.



Zona istorică a cartierului Iosefin – sec. XVIII Zona istorică a cartierului Elisabetin – sec. XVIII – str. T. Vladimirescu, str. General Dragalina,

str. Odobescu, str. Romulus, str. Gh. Doja, str. Braşov. Ansamblul Corso – sec. XX – Piaţa Victoriei. Parcul Rozelor – 1929 – 1934 (arh. Mihai Demetrovici). Ansamblul Liceului Piarist – 1908 – 1909 (arh. Al. Baumgarten). Facultatea de Mecanică - 1921 – 1923 (arh Duiliu Marcu). Fabrica de Bere – fondată în 1718, construcţia actuală fiind terminată în 1890 – str. Ştefan cel

Mare nr. 28. Cămine muncitoreşti – 1910 – str. Baader. Centrala hidrotehnică (1907 - 1910) (arh. Laszlo Szekely) pe canalul Bega. Casa baraj şi ecluze la 8 km de Timişoara la Sînnmihaiu Român. Turnuri de apă – str. S. Micu nr. 16 şi Simion Bărnuţiu nr. 3, anii 1912 – 1914 (arh. Laszlo

Szekely). Palatul Dicasterial al Justiţiei; 1855 – 1860. Palatul Barak – Prefectura Veche; 1754 – 1774. Abatorul Timişoara; 1905 – 1907. Spitalul Militar; 1764 – 1766. Primăria Veche; 1731 – 1734. Cazinoul Militar; 1788. Castelul Huniazilor; 1443 – 1447. Casa contelui Mercy. Casa prinţului Eugeniu de Savoya. Casa cu Pomul breslelor. Casa cu Atlanţi. Podul metalic construit de ing. Andrei Saligni. Liceul C.D. Loga; 1902 – 1903. Liceul Eftimie Murgu; 1903 – 1904. Liceul Banatia – german; 1903 – azi Institutul de Medicină şi Farmacie. Cazarma pompierilor din Iosefin – sec. XX. Liceul Piarist şi Claustrul piariştilor; 1908 – 1909.

2.4.3.1.2 Turism alternativ multicultural in zona de Vest a Romaniei

Amplasare

Zona de turism alternativ multicultural este amplasată în partea de vest a judeţului, la congruenţa graniţeitriple de la Beba Veche şi se mărgineşte cu Iugoslavia, Ungaria iar din România cu judeţul Arad. Zona esteamplasată pe suprafaţa a nouă comune: Lovrin, Beba Veche, Cenad, Dudeştii Vechi, Teremia Mare,Sânpetru Mare, Periam, Lenauheim şi Comloşu Mare, şi două oraşe – Jimbolia şi Sânnicolau Mare.


În zona de vest a judeţului se găsesc câteva vestigii arheologice şi ruine medievale, cum sunt: CetateaMorisena din localitatea Cenad, datând din secolele X – XVII; Câmpii de Tumuli din satul Nerău, comunaTeremia Mare, datând din mileniul II Î. Chr.; Necropolă din prima epocă a fierului din Periam, datând din



mileniul I Î. Chr.; aşezare din epoca romană de la Sânnicolau Mare, datând din secolele II-III; de asemenea,în satul Vizejdia din comuna Lovrin se găsesc tunuri datând din mileniul II Î. Chr.

De asemenea în zonă se găsesc câteva monumente arhitecturale cum sunt: Hanul din comuna ComloşuMare din 1848; Conacul Csehonics din Jimbolia datând din secolul XVIII; Hanul poştei din Lenauheim,datând din secolul XVIII; Conacul baronului Liptay din Lovrin din 1820 (azi Staţiunea de cercetări agricole);Conacul Nako datând din 1864 din Sânnicolau Mare, Biserica Sârbească din Sânnicolau Mare din 1783-1787 şi Şcoala din Teremia Mare datând din anul 1823.


Zona de vest a judeţului Timiş întruneşte cel mai mare număr de rezervaţii şi arii protejate, în total cinci şianume: Pădurea Cenad cu o suprafaţă de 279,2 ha; Movila Sisilac cu o suprafaţă de 0,5 ha; Insula MareCenad cu suprafaţa de 3 ha; Rezervaţia naturală pentru protejarea dropiei de la Beba Veche, cu o suprafaţăfoarte mare, de 2.187 ha şi rezervaţia naturală a insulelor Igriş cu o suprafaţă totală de 3 ha. De asemeneazona dispune de trei bazine piscicole: unul de 120 ha la Jimbolia, unul de 5 ha la Sânnicolau Mare şi unulde 3 ha la Periam, bazinele fiind propice pescuitului sportiv. Trebuie să amintim că zona este străbătută derâul Mureş care formează de fapt graniţa dintre judeţele Arad şi Timiş şi judeţul Timiş şi Ungaria pe de altăparte.

Fauna şi flora – specii rare ocrotite sau pe cale de dispariţie

Pe insulele Cenad şi Igriş se găsesc Cormoranul mare (Phalacrocorax carvo), Cormoranul mic(Phalacrocorax pygmeius) şi Prigoria (Merops apiostir) iar la Beba Veche se găseşte specia ocrotită Dropia(Otis tarda). În zonă se întâlnesc, pe lângă flora specifică zonelor de stepă şi câţiva arbori ocrotiţi cum sunt:Stejarul (Querbus robur L.) din Parcul Primăriei din Jimbolia; arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.) - douăexemplare de 100 de ani în preajma Căminului cultural din Pesac şi un arbore Tisa (taxao baccato L.) înParcul Mare din Lovrin.

In zona de vest există şi o zonă cinegetică, în care speciile de interes cinegetic predominante sunt:căpriorul, iepurele, fazanul, potârnichea, prepeliţa, raţele şi gâştele sălbatice. Deşi nu este specific zonei decâmpie, dătorită pădurii Cenadului şi altor factori pedoclimatici favorizanţi (mâncare, apă, locuri de refugiuetc.) în ultimii ani sunt tot mai prezenţi şi mistreţii. Vânatul răpitor este reprezentat de vulpe, dihor,nevăstuică, cioara grivă şi coţofană. După ce aproape că a dispărut, în ultimul an a reapărut dropia

In apropierea graniţei cu Serbia există de asemenea o zonă de interes cinegetic, cu o suprafaţă de 11.491ha, din care o bună parte se intinde pe teritoriul administrativ al localităţiilor Comloşu Mare, Lenauheim,Bulgăruş, Vizejdia, şi pe o bună parte a oraşului Jimbolia. Vegetaţia este exclusiv agricolă, cu oaze formatedin vegetaţie forestieră antropică (perdele de protecţie) şi insule arboricole (salcâm). Din punct de vederehidrografic, terenul nu este drenat de vreun curs de apă permanent. Există ceva bălţi în imediata vecinătatea Jimboliei şi canale de desecări. Ca specii de vânat, ele sunt caracteristice câmpiei de Vest a judeţuluiTimiş şi, în general, teritoriului situat în zona de vest a României: iepurele, fazanul potârnichea, prepeliţa şicăpriorul, la care se adaugă şi alte specii, mai puţin semnificative pentru un astfel de teren (raţe , bizam) şibineînţeles răpitoarele cu pene şi păr.


Din punctul de vedere al potenţialului turistic al zonei de turism alternativ multicultural din zona de vestputem să grupăm oportunităţile astfel:



a) Prima grupă este constituită din turismul de recreere şi de refacere de scurtă durată. Acest tip deturism se practică în jurul oraşelor Jimbolia şi Sânnicolau Mare, atracţiile fiind constituite din rezervaţiilenaturale şi bazinele cu apă termală şi piscicole din zonă. În zona respectivă există câteva unităţi de cazareşi alimentaţie publică în oraşele Jimbolia, Sânnicolau Mare precum şi în localităţile Periam şi Lovrin.

b) A doua grupă de atractivitate pentru practicarea turismului multicultural o constituie amesteculmultietnic şi confesional al zonei. În această zonă ca şi în celelalte zone ale judeţului în care nu este aşa depregnant, există un amestec multietnic. Turismul presupune vizitarea acestor localităţi în momentele desărbătoare (kirwei, rugă, hram, bucsu, forschang etc.). Este demn de amintit că în zonă există o mulţime deforaje cu apă geotermală care sunt utilizate în acumulări de apă pentru ştranduri şi bazine de înot.

2.4.3.1.3 Agroturism, zona premontană a masivului Poiana Ruscă

Amplasare

Zona agroturistică a piemontului masivului Poiana Ruscăi este amplasată în partea de est a judeţului Timişla graniţa cu judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Localităţile care aparţin acestei zone sunt: Margina,Curtea, Pietroasa, Tomeşti, Nădrag, Fîrdea, Dumbrava, Mănăştur, Traian Vuia, Bîrna, Criciova, Victor VladDelamarina, Găvojdia precum şi un oraş - Făget.


Întreaga zonă este atestată documentar încă din secolele XIII – XIV, constituind o comunitate româneascăaflată când sub ocupaţie turcească, când habsburgică. Vestigiile şi monumentele zonei reflectă întru totulaceastă alternanţă.

În satul Româneşti există o aşezare paleolitică din mil. VI I. Chr., la Făget se găsesc ruinele cetăţii Făgetuluidin secolele XVI – XVII; în satul Jdioara, comuna Criciova se află Cetatea Jdioarei din secolele XIV – XVI,iar în satul Româneşti din comuna Tomeşti, în peştera „Vârful lui Filip” se află o aşezare neolitică din epocabronzului datând din mil. II I. Chr.

În comuna Fîrdea pe Valea Brăinului se află o fostă mină de argint din secolele XIX. La Mănăştur există oaşezare medievală şi ruine de biserică din mil. III I. Chr. Precum şi un pâlc de platani de pe vremeaîmpărătesei Maria Tereza. În satul Poeni se găsesc ruinele castelului Oster von Leopoldina şi cripta familieiOster,.la Româneşti se află Mănăstirea „Izvorul lui Miron”, iar în localităţile Victor Vlad Delamarina şi TraianVuia s-au născut poetul, respectiv inventatorul Traian Vuia.


Zona agroturistică a piemontului Poiana Ruscăi dispune de două rezervaţii naturale, respectiv Lacul fosiliferRădmăneşti de 4 ha, aflat pe raza Ocolului Silvic Făget şi Lacul cu Narcise cu o suprafaţă de 20 ha din satulBăteşti aparţinând de oraşul Făget. De asemenea, în zonă se află o arie protejată în suprafaţă de 362 ha peteritoriul comunei Fîrdea - Lacul Surduc. Acumularea Surduc, înfiinţată în 1975, este cea mai mare întinderede apă din Piemonturile Vestice, având o suprafaţă de 362 ha. Este o apă oligotrofă, curată, cu maluri fărăvegetaţie, doar partea amonte prezentând câteva tufe de răchită şi sălcii pe malul polderelor de refulareînierbite.



Fauna şi flora – specii rare, ocrotite sau pe cale de dispariţie

Zona agroturistică a piemontului Poiana Ruscăi are câteva specii din fauna României foarte rare sau pecale de dispariţie. Dintre aceste specii trebuie amintite: corbul (Corvus corax) în zona Rădmăneşti; lăstunulde mal (Riparia riparia) în zona Hitiaş; râsul (Lynx lynx) în zona Făget şi nu în ultimul rând ursul carpatin(Ursus arctus), în zona Făgetului. Din floră, specia cea mai interesantă este Narcisa (Narcissus Poeticus)întâlnită în zona Băteşti, din comuna Făget.


Zona agroturistică a piemontului Poiana Ruscăi se caracterizează printr-un potenţial turistic foarte puternicşi variat.

În Munţii Poiana Ruscă, se pot găsi poteci marcate pe următoarele trasee: din localităţile Nădrag, Fârdea,Gladna Română, Zolt şi Luncani la cabana Căpriorul; de la cabana Căpriorul, de la Luncani şi de la Nădrag(prin Valea Cârlionţu) spre Vârful Padeş; Gladna Română – Zolt – Luncanii de Jos; Zolt – Pomărie –Tomeşti; din Nădrag la Cascadele, din Valea Cornet la Monumentul Turistului, la Turnul de observare prinValea Izvodiei, la placa comemorativă a reginei Elisabeta; Jdioara – Cetatea Jdioara; Româneşti sat –Peştera Româneşti.

Se pot distinge patru categorii de turism practicabil în această zonă:a) turism de tabără pentru tineretb) turism alternativ de recreere pe Lacul Surduc

Lacul este înconjurat în mare parte de păduri de foioase şi fâneţe, pe maluri fiind ridicate numeroase casede vacanţă. În zonă fauna este deosebit de bogată ceea ce face ca şi atracţia cinegetică să fie deosebit demare. Animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, popândăul, dihorul, nevăstuica, fazanul, cocoşul de munte,lupul, vulpea, mistreţul, veveriţa, cerbul, căprioara, pisica sălbatică sau chiar ursul.Pe lângă lac sau în satele învecinate proprietarii caselor de vacanţă sau sătenii oferă cazare şi masăturiştilor.

c) turism clasic organizat în hoteluri, moteluri, cabane şi campinguriReţeaua de cazare a zonei este diversificată, incluzând hoteluri, cum ar fi la Făget hotelul Padeşul. Deasemenea, la Tomeşti, în apropierea cărei localităţi se află şi Peştera Româneşti, în care se organizează şiconcerte de muzică simfonică, funcţionează complexul turistic „Valea lui Liman” iar în apropiere de localitateNădrag cabana „Căpriorul” .

d) agroturism în stadiu incipient de organizareTrebuie să precizăm că ofertele de cazare în zona de interes sunt multiple şi variate, dar nu sunt în totalitateclasificate. Zona dispune de un potenţial agroturistic ridicat.

2.4.3.1.4 Turism alternativ în zona Buziaş-Recaş-Lugoj

Amplasare

Zona turistică este amplasată în centrul judeţului şi are în componenţă un număr de două oraşe şi cincicomune, în total şapte centre teritorial administrative: Lugoj, Buziaş, Recaş, Boldur, Racoviţa, ChevereşuMare şi Coşteiu.




Zona turistică analizată este deosebit de bogată în vestigii arheologice şi în monumente arhitecturaledatorate vechimii localităţilor din zonă, vechime confirmată inclusiv de atestarea documentară a acestora.Dintre vestigiile arheologice putem să enumerăm: aşezarea fortificată din prima epocă a fierului din satulHerneacova, comuna Recaş, din mileniul I Î. Chr.; aşezarea paleolitică din satul Izvin, comuna Recaş dinmileniul V Î.Chr.; aşezarea paleolitică din „Grădişte”, sat Stanciova, comuna Recaş din mileniul VI Î.Chr.;aşezarea din prima perioadă a fierului din satul Silagiu, oraş Buziaş din secolul IX – IV Î. Chr. Nu trebuiesuitate ruinele Cetăţii medievale a Lugojului din sec. XV – XVI. Dintre monumentele arhitecturale a zoneitrebuie şi merită amintite câteva din oraşul Buziaş, datând din secolul XIX, cum ar fi:

Hotel Grand Hotel Bazar Cazinoul Gara mică Baia 1 şi 2.

În zonă se mai pot vizita câteva monumente cum ar fi casa cu nr. 37 din Boldur şi Biserica de lemn din satulCăpăţ, comuna Racoviţa.

În oraşul Lugoj merită să reţină atenţia vizitatorilor:

Teatrul Vechi – 1835; Biserica Minariţilor – 1733 Podul de fier – 1899 Abatorul – 1889 Hanul Poştei – 1726.

Printre monumentele arhitecturale ale zonei merită şi trebuie să amintim barajul şi Casa Baraj, „Casastavilă” de la Coşteiu, nod hidroenergetic de importanţă majoră ce a marcat lucrările de regularizare acursului râului Bega şi Timiş, fiind construit în anul 1759. În localitatea Tapia se găsesc vestigiile vechiiaşezări Tapae, locul bătăliei daco-romane. Tot aici trebuie amintit busturile unor personalităţi care s-aunăscut, au trăit şi au creat în această zonă: Ion Vidu, Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, TiberiuBrediceanu, Eftimie Murgu şi alţii.


În zonă se află două arii protejate, dintre care una este zona de protecţie a resurselor staţiunii Buziaş cuvegetaţie forestieră de la Pădurea Dumbrava, cu o suprafaţă de 310 ha, iar cea de-a doua este constituităde Pădurea şi Parcul Buziaş, de 25,16 ha, zonă de protecţie a resurselor de apă minerală. La începutulsecolului, în anul 1906, când familia Iacob Muschong a achiziţionat Băile Buziaş, în jurul acestora seîntindea o „grădină ornamentală” de câteva hectare, cu precădere taxoni ornamentali (Platanus, Thuja, Tisaetc.) înconjuraţi de elemenţii pădurii naturale (Quercus, Tilia, Fraxinus etc.).

Fauna şi flora

Printre speciile de faună ocrotite posibil de întâlnit în zonă menţionăm Prigoria (Meraps apicester) şiLăstunul de mal (Riparia riparia), întâlnit mai ales pe valea şi lunca râului Timiş. Dintre arborii ocrotiţi trebuiesă amintim exemplarul de Pin negru de Banat (Pinusnigra var Banatica) de 70 de ani din Cimitirul catolic dinLugoj. În Parcul Buziaş există câteva exemplare multiseculare de Platan.



În partea de sud-est a judeţului Timiş, la limită cu Caraş Severinul, într-o zonă colinară, se află amplasatfondul de vânătoare Visag, Se intinde pe o suprafaţă de 11.749 ha, din care 868 ha sunt acoperite depăduri, 1.573 ha sunt păşuni, iar 9.035 ha sunt arabil, fâneţe şi livezi. 85 ha reprezintă luciu de apă, iar 192ha sunt terenuri neproductive. Specii de interes cinegetic sunt : fazani; iepuri; mistreţi; căpriori; sitari depădure; raţe.


Potenţialul turistic al zonei constă în două direcţii principale: prima direcţie o reprezintă turismul clasicorganizat în centre specializate (Lugoj, Buziaş, Chevereş), iar cea de-a doua derivă din caracterul agricol(viticol) al zonei. Această zonă este renumită pentru producţiile viticole realizate.

a) tabăra pentru tineret din Chevereşu Mareb) Staţiunea balneară Buziaş

Staţiunea a fost cunoscută pentru serviciile balneare şi de exploatare a apelor carbogazoase încă din anii1811-1815. Localitatea a fost menţionată pentru izvoarele de acid carbonic de pe vremea romanilor, subdenumirea de Ahilis. În 1812-1815 se amenajează parcul cu puieţi de platani aduşi din Sicilia, iar din 1812există un exemplar gigant de platan. Staţiunea dispune de trei izvoare publice de apă minerală în parc şi deun ştrand cu apă minerală.

c) turismul alternativ viti-vinicol (de podgorie)Acest tip de turism constituie o oportunitate a zonelor specializate în producţii viti-vinicole în care existăposibilitatea valorificării superioare a acestui potenţial. Zona este amplasată pe câmpia înaltă şi piemontulLipovei, respectiv a Poianei Rusca, conferind prin aşezare şi expunere la soare condiţii favorabile cultivăriiviţei de vie.

Cramele Recaş sunt renumite pentru podgoriile sale, unde există un program de vizita a plantaţiei de viepe dealurile însorite şi degustări oferite in adâncul hrubelor vechi de peste 50 de ani.

2.4.3.1.5 Turism alternativ multicultural în zona Deta-Banloc

Amplasare

Zona este amplasată în partea de sud a judeţului, la graniţa cu Serbia şi Muntenegru. Zona cuprindecomunele Ghilad şi Banloc precum şi oraşele Deta şi Ciacova.


În zona delimitată de cele patru administraţii care formează un potenţial turism alternativ multicultural seimpun câteva vestigii arheologice, monumente şi ruine, după cum urmează: în satul Ofseniţa, comunaBanloc, se găsesc Tumuli datând din mileniul II Î. Chr., iar în satul Opatiţa, oraş Deta, există rămăşiţele uneifortificaţii medievale din secolele XII – XVI.

Trebuie amintit Castelul de la Banloc, construit în 1759. De asemenea în localitatea Partoş există omănăstire care are un paraclis din secolul XVI, în timp ce mănăstirea dăinuie din secolele XIII – XIV. Înoraşul Ciacova din cetatea dărâmată în 1701 şi construită între anii 1390-1394 a rezistat doar „Cula”. Înlocalitatea Cebza se găseşte o biserică din lemn, cu un izvor considerat tămăduitor. În localitatea Ciacovase păstrează casa scriitorului Dositei Obradovici, iar în localitatea Gad se găsesc Conacurile „Gudemus” şi



„Gad 2”. În oraşul Deta merită amintite biserica catolică, ştrandul termal şi în general aspectul patriarhal alunui stil mobarak specific oraşului de provincie din zona de şes. De asemenea s-a descoperit şi o fortificaţiemedievală din secolele XII – XVI.


Singura rezervaţie ştiinţifică este parcul de la Banloc care are o suprafaţă de 8 ha şi în care se înalţă 10bucăţi de Pin negru de Banat (Pinus nigra var Banatica) de cca 70 ani. De asemenea, zona dispune dedouă bazine piscicole la Ciacova de 4 ha şi la Deta de 3 ha, unde se poate practica pescuitul sportiv.

Fauna şi flora

Atât fauna cât şi flora sunt specifice zonelor de şes şi de luncă. Dintre speciile rare sau ocrotite amintimPinul negru de Banat care se găseşte în rezervaţia ştiinţifică a Parcului din Banloc. Menţionăm că înlocalitatea Banloc a fost înfiinţată şi perfecţionată prima exploataţie de orez din Banat, creându-se şi un soide orez de Banloc. Din păcate, la ora actuală, exploataţia nu mai funcţionează, existând doar urme aledigurilor şi a canalelor de irigare.


Potenţialul turistic al zonei este destul de redus atât ca varietate a punctelor de atracţie cât şi din punct devedere al numărului lor. În localitatea Deta se poate vorbi de un turism balnear la ştrandul din localitate,care dispune de 2 bazine şi de un număr de 40 locuri de tratament. De asemenea, localitatea Deta maidispune şi de un hotel şi posibilităţi de alimentaţie publică pentru a servi ca bază de plecare atât la Castelulşi Parcul Banloc, cât şi la Biserica şi Mănăstirea Partoş. Timişul, râul care a dat numele judeţului, străbateteritoriul comunei Ciacova, iar pe malurile sale, mai ales în localităţile Cebza şi Gad, se profilează o bază deagrement cu căsuţe de vacanţă de weekend şi chiar cu unităţi pentru turism organizat (cabane, camping).

2.4.3.1.6 Turism alternativ şi de vânătoare în zona Pişchia-Maşloc

Amplasare

Zona de turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc se situează în zona de nord a judeţului Timiş,cuprinzând comunele Orţişoara, Maşloc, Pişchia şi Bogda.


Atracţiile turistice în domeniul vestigiilor arheologice şi al ruinelor medievale sunt în număr destul de limitat,atât datorită ariei destul de reduse a zonei cât şi amplasării acesteia între cele trei mari cetăţi ale evuluimediu: Timişoara, Arad şi Lipova.

Merită însă amintite: „Cetatea Turcească” de pământ de la Alioş, comuna Maşloc, secolele XIV – XVI;Cetatea medievală din Bencecu de Jos, comuna Pişchia, sec. XIV – XVI; „Şanţul turcilor”, comuna Maşloc,sec. XIV – XVI; aşezarea din epoca bronzului din satul Seceani, comuna Orţişoara, mileniul II Î. Chr. Deasemenea, trebuie amintite conacul din comuna Maşloc, datând din 1855 şi biserica romano-catolică dincomuna Bogda, sat Cenei, din 1860.




Menţionăm ca zonă protejată Mlaştinile Murani, cu o suprafaţă de 200 ha, situate pe raza comunei Pişchia.Pe lângă pescuitul sportiv posibil de practicat în zona descrisă, în lacurile şi bălţile din zona Pişchia - Maşlocexistă şi un potenţial cinegetic important. Din totalul de şapte zone cinegetice ale judeţului Timiş cu osuprafaţă de 9.814 ha, patru aparţin zonei (Pişchia, Alioş, Şarlota Mare, Şarlota - Hodoş) şi totalizează6.649 ha, adică 68% din totalul suprafeţei fondului cinegetic.

Fauna şi flora

Dintre speciile din fauna ocrotită sau rară găsim în zona Murani broasca ţestoasă (Emys arbicularis),corcodelul (Podiceps cristatus), precum şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmens) în pasaj. În zonadescrisă fauna şi flora sunt deosebit de bogate, creând condiţii microclimatice favorabile pentru dezvoltare.Abundenţa faunei creează condiţii deosebit de favorabile pentru a practica vânătoarea sportivă în toateanotimpurile anului, cu excepţia verii.

Potenţial turistic

Potenţialul zonei de turism alternativ de vânătoare Pişchia-Maşloc se sprijină pe existenţa în zonă a douăamenajări turistice: Băile Calacea şi Tabăra pentru tineret Bogda. Băile Călacea este o staţiunebalneoclimaterică de interes generalsituată în Câmpia Banatului, la 25 km de Timişoara. Staţiunea aretradiţie în tratarea bolilor profesionale determinate de munca în condiţii de umiditate; afecţiunilorreumatismale degenerative; afecţiunilor ortopedico-reumatice. Staţiunea dispune de locuri cazare de douăşi trei stele precum şi la un popas turistic

Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breştea, Chevereşu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaş,Pădureni, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mică, Silagiu), precum şi cele cu un fond piscicol diversificat (Bega- Luncani, Bega - Tomeşti - Româneşti, Bega - Margina, Timiş - Cebza, Timiş - Coşteiu) sunt foarteapreciate de iubitorii vânătorii şi pescuitului sportiv.

Vânatul de bază în judeţul Timiş este căpriorul, mistreţul, iepurele, fazanul, cerbul lopătar, ursul, lupul, pisicasălbatică, râsul şi cerbul comun. Ca suprafaţa de pescuit AJVPS TIMIŞ deţine: pe Râul Timiş – 53 km; peRâul Bega – 82 km; Bălţile pescăreşti din Lugoj – 58 ha; Bălţile din Partoş – 14 ha.

Ca o a treia posibilitate de practicare a turismului este cea de agroturism, practicat mai ales în zona de dealBogda, Altringen, Charlottenburg.



2.5 - MEDIUL CULTURAL, RELAŢIILE CU SOCIETATEA CIVILĂ ŞI RELAŢIILE DECOOPERARE TRANSFRONTALIERĂ A JUDEŢULUI TIMIŞ

2.5.1 Analiza mediului cultural ...................................................................................... 2442.5.1.1 Tradiţia culturală ................................................................................................. 2442.5.1.2 Cultura scrisă...................................................................................................... 2442.5.1.3 Artele spectacolului............................................................................................. 2462.5.1.4 Artele vizuale ...................................................................................................... 2462.5.1.5 Patrimoniul cultural mobil al judeţului Timiş......................................................... 2462.5.1.6 Patrimoniul cultural imobil al judeţului Timiş........................................................ 2472.5.1.7 Cultura populară şi tradiţiile................................................................................. 2472.5.1.8 Cultură şi civilizaţie tradiţională ........................................................................... 2482.5.2 Relaţiile cu societatea civilă ................................................................................. 2482.5.3 Relaţiile de cooperare transfrontalieră ................................................................. 2642.5.3.1 Euroregiunea DKMT ........................................................................................... 2642.5.3.1.1 Cooperarea în domeniul cultural în Euroregiunea DKMT ................................. 267



2.5 - Mediul cultural, relaţiile cu societatea civilă şi relaţiile de cooperare transfrontalieră a JudeţuluiTimiş

2.5.1. Analiza mediului cultural

2.5.1.1. Tradiţia culturală

Pe fundalul toleranţei reciproce sentimentul apartenenţei naţionale a determinat păstrarea tradiţiilor şivalorilor spirituale specifice, cultura a devenit un element de coeziune socială a locuitorilor acestui spaţiu. Ocaracteristică importantă o reprezintă înfiinţarea a numeroase societăţi şi asociaţii culturale a naţionalităţilorîncepând cu secolul XIX-lea. Timişul a rămas un spaţiu de interferenţe spirituale în care respectul reciprocal valorilor a creat aici un model de multiculturalitate şi un model multietnic de valori care contribuie laperformanțele județului Timiș.

2.5.1.2. Cultura scrisă

Datele existente arată o scădere a numărului şi activităţii bibliotecilor existente şi a activităţii acestora.

Tabel: 5.1 - Biblioteci existente în judeţul Timiş

An Unităţi(număr)

Volumeexistente

(mii)

Volumeeliberate

(mii)

Cititoriactivi(mii)

Din care: biblioteci publice

Unităţi(număr)

Volumeexistente

(mii)

Volumeeliberate

(mii)1990 672 6552 2397 217 247 2402 9332000 420 5791 2823 207 79 1513 7972001 407 5849 2668 175 81 1521 8982002 408 6202 2523 180 82 1515 8002003 403 5333 2245 173 82 1514 9952004 366 6126 2460 193 82 1514 7512005 391 6131 2260 138 90 1508 6482006 379 6070 2067 132 91 1524 5922007 383 6168 1740 138 88 1505 4362008 378 6295 1840 150 89 1528 6062009 372 6275 2472 148 89 1528 4162010 355 6080 2078 153 89 1532 4042011 322 5691 1902 125 89 1536 3842012 299 5787 1674 124 62 1398 325



Tabel 5.2 - Biblioteci existente în județul Timiș

Județul Timiș Timișoara2011 2012 2011 2012

322 299 79 84

Tabel 5.3 biblioteci pe categorii de biblioteci

Figura 5.1.

Se poate observa o scădere continuă a numărului bibliotecilor în judeţul Timiş, precum şi a numărului decititori activi. Totuşi, fondul de carte a crescut uşor în perioada 2004-2009, fără a ajunge însă la numărulexistent în 1990.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

19902000200120022003200420052006200720082009201020112012

Dinamica activitatii bibliotecilor din judetul Timis

Unitati

Volume existente (mii)

Volume eliberate (mii)

Cititori activi (mii)

Categorii de biblioteci 2011 2012Total 322 299

Ale instituțiilor de învățământ 9 9Specializate 22 17Școlare 202 2011Publice 89 62Județene 1 1Municipale și orășenești 9 9Comunale 79 52



Biblioteca Judeţeană colaborează şi cu alte instituţii de învăţământ şi de cercetare la realizarea unorevenimente culturale comune, asigură asistenţa de specialitate bibliotecilor din judeţ. Biblioteca oferăcititorilor săi aproximativ 750.000 de publicaţii - cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-vizuale, înlimba română şi în limbi străine.Anual, achiziţionează 15.000 de unităţi de bibliotecă, însumând 2.400 detitluri; înscrie peste 17.000 de cititori, difuzează aproape 500.000 de volume şi înregistrează o frecvenţă depeste 200.000 de cititori. Prin structura colecţiilor pe care le deţine, Biblioteca Judeţeană Timiş are caracterenciclopedic şi se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale.

2.5.1.3. Artele spectacolului

Arta spectacolului este cel mai vast şi reprezentativ domeniu cultural al judeţului, atât prin numărul actorilorculturali cât şi prin oferta realizată. Viaţa muzicală are o tradiţie de aproape trei secole şi este reprezentatăprin prestigioasa activitate a Operei Române din Timişoara şi a Filarmonicii Banatul. De-a lungul anilor, celedouă instituţii stindard din urbe au realizat şi organizat numeroase stagiuni şi turnee în teritoriu, colaborărileîntre cele două instituţii cât şi cu instituţii terţe determină o dezvoltare certă a spaţiului în care se manifestă.Viaţa teatrală timişeană se caracterizează printr-un element de unicitate european, coexistă cu stagiunipermanente Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar Csiky Gergeky şi Teatrul German de Stat.

2.5.1.4. Artele vizuale

Studiul asupra peisajului plastic necesită raportarea fenomenului la contextul general în care acesta semanifestă atât pe verticală cât şi pe orizontală, pentru a putea decela modul specific de inserţie alfenomenului plastic contemporan, într-o contradicţie deja existentă, pe de o parte şi pe de alta, pentru avedea felul specific în care acelaşi fenomen răspunde sau nu impulsurilor sociale existente, contemporane.În contextul vieţii ultracontrolate de puterea politică, forma asociativă crea, pe lângă constrângerile generaleşi o sumă de avantaje de care artiştii plastici puteau beneficia. Pe de altă parte, existau fonduri de achiziţiianulale, achiziţii care se făceau din materialul expus. Aceste surse au făcut posibilă existenţa unui număr deartişti care au putut să se susţină.

Fondurile de achiziţii de stat s-au sistat după 1989, dar infrastructura a rămas aceeaşi. În consecinţă, deşiU.A.P. dispune de un important potenţial uman, în plan material nu există fonduri, iar membrii săi trebuie sărecurgă la alte mijloace de subzistenţă care să le asigure minimul necesar supravieţuirii.

2.5.1.5. Patrimoniul cultural mobil al Judeţului Timiş

În judeţul Timiş există un bogat patrimoniu cultural mobil, acumulat în timp, din păcate se constată lipsa unuicadru funcţional viabil de aplicare a legislaţiei.

Muzeele sunt instituţii de cultură, educaţie şi divertisment ce deţin un bogat patrimoniu mobil insuficient pusîn valoare şi pe cale de degradare, datorită lipsei spaţiilor expoziţionale şi de depozitare, a resurselorfinanciare pentru modernizarea sistemelor de expunere şi conservare. Se constată lipsa unui parteneriatstabil cu instituţiile educative şi cu instituţiile de turism care să ducă la creşterea interesului publicului pentruoferta culturală a acestor instituţii. Există un public vizitator fidel muzeelor, dar există o lipsă de interes apublicului pentru activitatea muzeală cu reală valoare ştiinţifică în favoarea divertismentului şi facilului. Lipsa



materialelor auxiliare şi a dotărilor necesare pentru realizarea unei prezentări moderne determină oconstantă numerică redusă a publicului.

2.5.1.6. Patrimoniul cultural imobil al Judeţului Timiş

Patrimoniul cultural imobil păstrează memoria şi identitatea spaţiului timişean, definind personalitateaspecifică a arealului investigat. El este într-un proces de degradare, ameninţat de evoluţia mediului fizic şide om prin neîntreţinere şi degradare voită, salvarea patrimoniului cultural imobil tinde să devină o prioritateimportantă la nivel central şi la nivel local.

Monumentele de arhitectură, bisericile din lemn, pictate sau nu, surprind prin echilibrul proporţiilor şipitorescul compoziţiilor picturale, fără a fi îngrădite de epoci, stiluri sau funcţiune, ele contribuie în maremăsură la realizarea unei imagini emblematice a judeţului. Patrimoniul urban degradat, de o inestimabilăvaloare istorică, poate fi conservat dacă se va stabili un cadru juridic coerent care să îi garanteze protecţiaefectivă, în speţă echilibrul instabil dintre dezvoltare şi regres, dintre protecţie şi distrugere a valorilor locale.

Un recent studiu a patrimoniului imobil din mediul rural furnizează următorul raport dintre factorii dezvoltăriişi consecinţele lor, atât timp cât nu se manifestă un sistem protector din interiorul sau exteriorulcomunităţilor: agresarea mediului natural mutaţii socio-etnice necontrolate modificări în sfera vieţii comunitare discordanţe în relaţiile dintre localnici şi noii veniţi modificări galopante şi nemotivate obiectiv ale modului de viaţă agresarea mediului construit prin reconversii neviabile, demolări şi reconstrucţii, tipologii străine de

construire şi amenajare, utilizarea de tehnologii şi materiale neadecvate.

Concluzia este că aceste intervenţii din exterior au măcinat şi continuă să macine structurile interne alecomunităţilor, să distrugă relaţiile ancestrale cu mediul natural, să le mixeze în maniere bizare fărăreprezentativitate pentru mediul existent. În condiţiile comportamentului mutant al comunităţilor din zonă,bunăstarea va accelera procesul de „modernizare” impunând acţiuni exterioare cu consecinţe nefasteasupra patrimoniului imobil.

2.5.1.7.Cultură populară şi tradiţie

Orientată spre păstrarea profilului cultural timişean şi dezvoltată pe baza unei îndelungate tradiţii în policulturali reprezentativi, perturbată în prezent de transformări sociale, economice şi demografice, uneoriconfruntată cu dezinteresul populaţiei rurale şi ai unor reprezentanţi ai administraţiei locale, cudeprofesionalizarea resurselor umane ţi cu degradarea patrimoniului, oferta culturală tradiţională rămâneînsă viabilă şi se afirmă în circuitul de valori naţionale şi universale.

Apariţia în peisajul culturii şi artei timişene a Centrului de Cultură şi Artă a constituit o premieră naţională,modelul pe care l-am creat după o serie de consultări cu reprezentanţi ai administraţiei judeţene dupăriguroase inginerii financiare şi legislative în condiţiile în care timpurile revolute presau pe o parte iarnecesităţile obiective pe altă parte a devenit un model pentru foarte multe judeţe din ţară. Obiectivul de bazăal activităţii îl constituie realizarea unui program coerent de cercetare, conservare şi valorificare a culturii



populare, realizarea unei instituţii care să per e. Timpul a demonstrat viabilitatea acestui proiect, rezultateleobţinute pe plan intern au permis revigorarea activităţii artistice şi culturale specifice mediului rural pe de oparte şi realizarea unei deschideri către circuitul cultural european şi euroregional pe de altă parte. Aceastăinstituţie prin activitatea sa la nivel judeţean a înviat practic viaţa culturală rurală timişeană chiar dacă nu afost recunoscută prin legislaţia promovată în anul 2003.

Acest model de organizare a fost implementat şi la nivelul comunelor prin înfiinţarea de centre de culturăcomunale care practic realizează acelaşi obiectiv în condiţiile specifice nivelului de organizare administrativăpăstrându-se modelul ,,conservat” existent acolo unde evoluţia este mai lentă abordând principiultransformării prin paşi mărunţi a activităţii. La nivelul judeţului se remarcă existenţa unei oferte culturalediversificate reflectate prin multitudinea tipurilor de acţiuni culturale efectuate de Consiliul Judeţean Timiş încolaborare cu consiliile locale. Acest lucru se poate observa prin deschiderea spre activităţi educaţionale şisportive. Se observă creşterea interesului şi a sprijinului acordat de instituţiile administraţiei publicejudeţene, implicarea decisivă a Consiliului Judeţean în finanţarea evenimentelor culturale reprezentative dinjudeţ. La nivel local, trebuie luate deciziile din domeniul local, iar relaţia cu instituţiile de cultură şi artătrebuie să se desfăşoare sub formă de parteneriat pe baza unor proiecte şi programe bine conturate şifundamentate. Trebuie subliniată importanţa finanţărilor obţinute în colaborare cu ONG-urile şi mai alesfinanţarea obţinută prin accesarea unor programe externe. Lipsa personalităţii juridice a centrelor de culturădin mediul rural, respectiv a căminelor culturale, afectează grav managementul instituţional, îngreuneazăgestionarea fondurilor, limitează deciziile, timpul de reacţie şi îndeplinirea obiectivelor specifice.

2.5.1.8. Cultură şi civilizaţie tradiţională

Având un spaţiu multicultural şi multietnic, judeţul Timiş poate fi considerat un model de convieţuireinteretnică bazată pe respectarea valorilor şi a tradiţiei proprii fiecărei comunităţi etnice. Administraţiapublică locală, prin cadrul asigurat, contribuie la realizarea unui climat favorabil afirmării culturale a fiecăreicomunităţi minoritare din judeţ. Organizaţiile minorităţilor naţionale beneficiază de sprijinul oferit de GuvernulRomâniei, de cel al Consiliului Judeţean Timiş precum şi de sprijinul statelor înrudite. Sprijinul extern seconcretizează prin contribuţii la finanţarea funcţionării şi mai puţin prin contribuţii la realizarea de acţiuniculturale în comun cu celelalte comunităţi. Legislaţia românească prevede măsuri de sprijinire a minorităţilornaţionale în păstrarea identităţii culturale şi în dezvoltarea vieţii culturale proprii. Cele mai multe comunităţiminoritare se confruntă în prezent cu o diminuare progresivă a numărului de membrii. Specificul interculturalal Timişului se manifestă cu ocazia evenimentelor culturale şi reflectă importantele modificări ale compoziţieidemografice. Sunt exemple prin care sărbători religioase tradiţionale au fost preluate de comunităţile locale,menţinute şi dezvoltate (Kirchw-eiul).

Dezvoltarea culturală a spaţiului timişean se manifestă prin prezenţa mai multor comunităţi religioase careîşi au propriul patrimoniu mobil şi imobil şi care în acest mod completează oferta culturală tradiţională ajudeţului.

2.5.2. Relaţiile cu societatea civilă.

Relaţiile cu ONG-urile, alte instituţii şi organizaţii aparţinând societăţii civile.

Asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică, precum şi alte organizaţii neguvernamentale fărăscop lucrativ, care iniţiază şi organizează programe şi proiecte culturale, pot primi subvenţii de la bugetul de



stat sau, după caz, de la bugetele locale. Subvenţiile se utilizează în exclusivitate pentru acoperirea parţialăsau integrală a cheltuielilor aferente acestor programe şi proiecte culturale, diferite de cele ce constituieobligaţii ori programe minimale ale unor ministere şi ale altor organe centrale sau locale, ori ale instituţiilordin subordinea acestora.

Orice politică culturală trebuie să acorde o atenţie deosebită sectorului asociativ, ceea ce se regăseşte înactivitatea C.J. Timiş. De cca. 10 ani sunt finanţate din bugetul C. J. Timiş sub coordonare directă şi încolaborare cu unităţile de cultură din subordinea administrativă sau cu alte unităţi culturale din judeţ proiecteşi programe cultural-sportive. Aceste manifestări culturale sunt reunite anual, începând cu anul 1996, subgenericul “Agenda manifestărilor culturale”. Din 1999, se lucrează cu “Agenda manifestărilor cultural-sportive” şi reuşeşte să devină una din principalele modalităţi de promovare a actului cultural în teritoriu.Agenda este elaborată cu sprijinul şi sub îndrumarea directă a Comisiei pentru cultură, învăţământ,cercetare ştiinţifică şi relaţii cu cultele, a Comisiei de servicii pentru populaţie, comerţ, sport şi agrement şi aComisiei pentru dezvoltarea relaţiilor externe şi euroregionale. Denumirile comisiilor implicate în dezvoltareaacestui instrument de lucru se schimbă în timp, esenţial este că indiferent de capitolele pe care le avizeazăexistă o preocupare semnificativă către dezvoltarea permanentă a acestui instrument de lucru coerent.Reglementările legale contribuie în cele mai multe cazuri la o ordonare prin conţinutul lor(HG49/2003PRIVIND ACORDAREA DE SUBVENŢII ONG – urilor şi altor asociaţii şi fundaţii care dezvoltă activităţiculturale).

Strategia culturală a Județului Timiș pentru perioada 2009 – 2013 a fost adoptată prin HOTĂRÂREACJTimiş Nr. 35/24.03.2009 și este o consecință a rezultatelor analizei sociologice făcute pentru activitateaanterioară desfășurată sub egida primei strategii culturale adoptate îmbinată cu noile direcții culturale caurmare a integrării României în Uniunea Europeană.

Analiza acţiunilor desfăşurate în perioada 2002 – 2012, prin prisma rezultatelor obţinute pe direcţiilestrategice principale ar evidenţia rolul Strategiei culturale adoptate pentru Judeţul Timiş:

1) Stimularea participării cetăţenilor la actul cultural – artistic, prin asigurarea unui mediu cultural decalitate (obiective generale: stimularea activităţilor specifice şi a instituţiilor implicate în educaţia culturală acetăţenilor, dezvoltarea învăţământului de specialitate în vederea formării viitorilor actanţi culturali,sprijinirea afirmării tinerelor talente, creşterea accesului la cultură a cetăţenilor de pe întregul teritoriu aljudeţului, dezvoltarea vieţii cultural artistice în comune şi cartiere, includerea grupurilor marginalizate socialîn spaţiul cultural, asigurarea unei infrastructuri culturale adecvate, creşterea confortului consumatoruluicultural, promovarea produsului cultural). Prezintă interes numărul locuitorilor beneficiari ai activităţilorculturale; redăm, deci, în cele ce urmează această evoluţie: avem de-a face cu o creştere aproapeconstantă, punctul de inflexiune coincide cu alegerile din 2000, respectiv cu schimbarea, în mai multelocalităţi, a conducerii administrative.i Acest grafic ne arată că din totalul populaţiei judeţului – de 690 miilocuitori – 651 mii sunt beneficiari (potenţiali) la sfârşitul anului 2012 ai unor activităţi susţinute financiar deCJ Timiş.

Figura 5.2.



Figura 5.3.

Cifra estimată pentru anul 2012 ţinea cont de realitatea privind spaţiile existente care pot fi alocateactivităţilor de cultură şi de spaţiile solicitate în procesele de retrocedare aflate în curs, în anul 2008, 62 dereferenţi culturali au absolvit cursul de pregătire organizat de Ministerul Culturii în colaborare cu CJ Timiş lasediul CCAJ Timiş, în anul 2009 acest curs a mai fost absolvit de 27 referenţi culturali practic aproape toatecomunele judeţului Timiş beneficiază de personal calificat la nivelul comunităţii locale în domeniulmanagementului cultural şi sportiv specific propriei activităţi .Reorganizarea primăriilor în perioada 2010 -2012 a avut drept consecință reducerea numărului referenților culturali din județul Timiș, blocarea posturilordin administrația publică a împiedecat organizarea concursurilor pentru desemnarea referenților culturaliacolo unde din diverse motive obiective posturile erau vacante, în consecință numărul referenților culturali

430

506520

552 564572 590

605 610621 640 651

400

450

500

550

600

650

700

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Popu

laţie

ben

efic

iară

mii locuitori

1214 18

24 29

46

6273

8490 90 94

7874

67

0102030405060708090

100

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Referenţi culturali în Judeţul Timiş



angajați a scăzut în județul Timiș la 78 iar rezultatele la finele anului 2010 au relevat clar această situație,situația la finele anului 2012 s-a înrăutățit prin decesul a doi referenți culturali și prin pensionarea a altor doireferenți culturali în 2011, numărul ref erenților culturali angajați în anul 2012 fiind de 67.Realizarea unei politici culturale şi dezvoltarea vieţii cultural artistice în comune nu se poate realiza înabsenţa unor factori de acţiune locală, cel puţin la nivelul comunelor acolo unde existau principaleleprobleme relevate de studiile anterioare şi unde impactul cu o experienţă anterioară nu a fost deloc benefic.Trecerea de la obligaţia impusă de participare în orice condiţii şi oricând la un act ,,cultural’’ dictat laparticiparea benevolă şi necesară la actul cultural, ca o necesitate obiectivă se realizează mai greu într-ocomunitate din principiu conservatoare, din aceste motive la început găsirea factorilor de acţiune locali afost cel puţin dificilă şi plină de ,,surprize’’ nu tocmai favorabile şi a căror enumerare poate fi dezbătută într-oanaliză ulterioară.

Figura 5.4.

În condiţiile în care legislaţia în vigoare nu era coerentă (ulterior Legea 292/2003 privind organizarea şifuncţionarea aşezămintelor culturale nu a făcut decât să consfinţească o dependenţă piramidală în actulcultural) în privinţa actanţilor culturali locali ca angajaţi ai Consiliilor locale care gestionau activitateaculturală locală s-a apelat la introducerea noţiunii de ,,referent cultural’’ în încercarea de statuare apersoanei care să aibă la nivelul comunităţii locale responsabilităţile specifice diseminării actului cultural. Lanivelul comunităţilor locale comunale REFERENŢII CULTURALI au început să desfăşoare activitateaspecifică cu rezultate perceptibile de la finele anului 2000, exemplul dat de aceştia a sensibilizat puternicatât populaţia care s-a implicat în activitatea culturală locală cât şi factorii de decizie de la nivelul altorcomunităţi care au înţeles importanţa lor. Realizarea strategiei culturale locale a devenit în acest contextputernic legată de numărul şi calitatea referenţilor culturali.

2) Susţinerea afirmării unei vieţi culturale diversificate (obiective generale: dezvoltarea arteispectacolului, dezvoltarea culturii scrise, dezvoltarea artelor vizuale, dezvoltarea artei neprofesioniste,sprijinirea dezvoltării organizaţiilor neprofesioniste şi neguvernamentale care activează în domeniul cultural,promovarea unor noi forme de expresie culturală, asigurarea cooperării culturale la nivel judeţean prin

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1… 1… 1… 1… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2… 2…

Cheltuieli totale AGENDĂ CULTURAL SPORTIVĂ (mii dolari USA)



promovarea parteneriatelor şi a coproducţiilor între diferiţi actori culturali şi promovarea parteneriatelor întrefactorii de decizie în domeniul cultural).

Situaţia finanţării unor acţiuni propuse de ONG-uri este următoarea:

Figura 5.5.

Tabel: 5.4 - Acţiuni organizate în cadrul Agendei Culturale CJ Timiş

36 54 106 164240

320

657814 842

500411

304385

791933

0

200

400

600

800

1000Repartiţii financiare pentru acţiunile organizate în colaborare cu…

Anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Nr. deacţiuniîncolaborare cuONG

4 8 16 24 354 64 148 176 204 276 268 354 433 296 612



Figura 5.6.

În anul 2006 numărul acţiunilor în colaborare cu ONG – urile a crescut la 204 având o sumă alocată iniţialde 15% din suma totală alocată Agendei culturale 2006 iar în anul 2007 numărul acţiunilor estimate acrescut la 279, suma alocată a depăşit suma alocată în anul anterior ajungând la 19,5% din totalul sumeialocate Agendei culturale 2007, în anul 2008 au fost selectate pentru finanţare 268 de propuneri iar sumaalocată reprezintă 16% din totalul sumei alocate anului 2008, în condiţiile în care, aşa cum era de aşteptat,ponderea cofinanţărilor CJ Timiş la acest capitol scade odată cu creşterea ponderii cofinanţărilor oferite desectorul privat, de programele UE, etc. în conformitate cu modificările legislaţiei în vigoare (Ordonanţa2/30.01.2008). În anul 2009 deşi ponderea cofinanţărilor CJ Timiş din total finanţare este de doar 10,1%,numărul acţiunilor este în creştere faţă de 2008 având în vedere alte tipuri de colaborare, nu numai cea decofinanţare (oferirea de facilităţi în obţinerea unor spaţii de desfăşurare a acţiunilor, oferirea altor tipuri desuport logistic pentru acţiuni specifice, etc.) Situația acestei colaborări marchează o creștere importantă înanul 2010 generată și de o finanțare în creștere dar și de o ,,maturizare” a activității acesto r organizații înactivitatea desfășurată, anul 2011marchează o creștere a finanțărilor alocate concomitent cu scădereanumărului de acțiuni realizate în contextul în care amploarea acestora crește, 2012 marchează oconsolidare a acestei colaborări concomitent cu creșterea numărului de acțiuni și a cofinanțărilor obținutedin alte surse de finanțare.

Ca o primă concluzie se poate afirma, că cea mai constantă şi în acelaşi timp mai spectaculoasă creştereexistă în domeniul colaborării cu ONG-urile, dar făcând remarca că majoritatea acestora funcţionează înmediu urban, problema ofertei culturale din mediul rural rămâne doar parţial soluţionată.

O analiză a acestei colaborări prin prisma apartenenţei la categoriile de vârstă situează centrul de greutateal acestei colaborări în jurul vârstei cuprinse în plaja 16 –25 de ani, în general tinerii elevi şi studenţi aupreocupări deosebite în realizarea unor parteneriate în domeniul cultural în legătură cu preocupările lorspecifice (manifestări teatrale, manifestări muzicale pornind de la muzica clasică şi până la cea electronică,seri de poezie, spectacole în spaţii neconforme etc.).

Promovarea parteneriatelor la nivel interjudeţean constituie o problemă încă nesoluţionată dar care relevămai multe aspecte semnificative:

0

100

200

300

400

500

600

700

1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012

Număr de acţiuni în colaborare cu ONG



inexistenţa unor Centre de cultură la nivel judeţean care să poată gestiona o astfel de activitatede promovare coerentă a activităţii culturale,

tendinţa de centralizare excesivă la nivelul administraţiei centrale în condiţiile în care structuralegislativă culturală se elaborează pe principii revolute şi neelastice (nu este o lege care săimpună necesitatea unor actanţi culturali la nivelul comunităţilor locale, nu există obligaţia alocăriiunor fonduri cu destinaţie cultură în condiţiile în care Legea 215/2002 prevede atribuţii clare înacest sens pentru comunităţile locale, etc.),

alocarea de fonduri prin bugetele consiliilor judeţene pentru astfel de activităţi devine o ,,luptăsurdă şi absurdă’’ la nivel judeţean şi unde numai preşedintele consiliului judeţean (dacă acestaare inteligenţa şi deschiderea europeană necesară) şi comisia de specialitate se implică, atâtatimp cât Legea bugetului de stat elaborată anual o ignoră cu desăvârşire, etc.

apariţia periodică a unor constrângeri voalate pe traseul obţinerii cofinanţărilor de la bugetelelocale, unele reglementate legislativ (Ordonanţa 2/2008 privind îmbunătăţirea sistemului definanţare a programelor şi proiectelor culturale ).

3) Păstrarea şi valorificarea patrimoniului şi a tradiţiei culturale (obiective generale: sprijinirea activităţiide conservare, restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural mobil, punerea în valoare a patrimoniuluicultural imobil, dezvoltarea activităţilor de cercetare, conservare, valorificarea tradiţiei şi creaţiei populare).Existenţa în cadrul Centrului de Cultură şi Artă a Judeţului Timiş (structură modernă nerecunoscută oficialprin Legea 292/2003 şi amendată de Ordonanţa de urgenţă 118/2006 privind organizarea şi funcţionareaaşezămintelor culturale şi de aici obligaţia de a soluţiona o serie de aspecte revolute ale activităţii culturaleprin ,,inteligenţă creatoare’’) a unei secţii de profil în care lucrează specialişti în domeniu care publicărezultatele cercetării lor într-o revistă finanţată trimestrial de Consiliul Judeţean, orientarea producţiilor alteisecţii (Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri ,,Banatul’’) către valorificarea unei părţi a patrimoniuluicultural mobil şi educarea prin Şcoala de artă (Secţie cu autofinanţare a C.C.A.J.Timiş) a tinerei generaţiipot constitui premisele unei structuri eficiente în domeniu dar care deşi cu rezultatele excepţionale obţinutetrebuie monitorizată atent atunci când este vorba de tradiţia populară autentică. Organizarea festivaluluiconcurs ,,Lada cu zestre” în ultimii cinci ani a marcat una din cele mai importante acțiuni de conservare șivalorificare a patrimoniului și a tradiției culturale timișene relevând aspecte mai puțin sau deloc cunoscuteale acestuia. Reorganizarea centrelor de olărit, sculptură în lemn și cusături marchează un pas important înacțiunea de păstrare a patrimoniului cultural județean mai ales că aceste centre sunt frecventate mai alesde generația tânără care are șansa să învețe și să valorifice această tradiție.

Resursele financiare insuficiente existente la nivel local pentru sprijinirea activităţii de conservare,restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural mobil au determinat căutarea de parteneriate externepentru atragerea de surse suplimentare de finanţare a unor astfel de acţiuni (Muzeul din Lenauheim,Muzeele din Jimbolia, Muzeul Banatului Timişoara, e.t.c).

O altă direcţie importantă a constituit-o acţiunea de cofinanţare pentru înfiinţarea unor muzee comunalecare au ca obiectiv adiacent secţii de etnografie cu specific local unde prin donaţii de la comunitatea localăau fost adunate prin intermediul tinerei generaţii o serie de obiecte relevante pentru întreaga zonă sau undes-au organizat tabere de instruire avându-i ca instructori pe meşterii populari locali. Începută în anul 2008,continuată în 2009 cu finalizare în anul 2011, clădirea Muzeului tehnic ,,Traian Vuia’’ va constitui un altpunct major în dezvoltarea activităţii culturale judeţene pe principiul dezvoltării activităţilor culturale zonale.



Reorganizarea pe principii moderne a Muzeului Satului Bănăţean ca instituţie de sine stătătoare şi mutareasecţiei de etnografie a Muzeului Satului Bănăţean constituie acţiuni decisive pentru structurarea unei noiinstituţii cu activitate specifică în perioada imediat următoare pentru dezvoltarea mai accentuată a acesteidirecţii strategice. Reorganizarea activităţii pe principii moderne se va putea face după inaugurarea sediuluiadministrativ al acestei instituţii în anul 2013, anul 2012 marchează îmbogățirea cu un obiectiv important,Casa Sârbă, a patrimoniului acestui lăcaș de cultură.

4) Menţinerea multiculturalităţii ca element cheie a coeziunii sociale în spaţiul timişean (obiectivegenerale: sprijinirea dezvoltării vieţii culturale asociative a minorităţilor naţionale, încurajarea dezvoltăriiproiectelor interculturale).

O simplă enumerare a acţiunilor întreprinse în această direcţie strategică face evidentă preocuparea şideosebita atenţie de care s-a bucurat aceasta în perioada 2002 –2010, rezultatele obţinute continuă sămarcheze pozitiv viaţa culturală a judeţului Timiş; iată numai câteva acţiuni concrete: înfiinţarea în cadrul Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara a Aleii Etniilor care a marcat

desemnarea ca obiectiv a unei zone în care fiecare minoritate naţională va avea propria ei casătradiţională (Casa Germană şi Casa Cehă sunt într-un stadiu avansat al lucrărilor, Casa Ucraineanăa fost inaugurată, la fel şi Casa slovacă de unde a pornit tradiţionalul festival anual al etniilor în anul2006, în anul 2008 s-a inaugurat Casa Germană, în anul 2009 a început activitatea de ridicare aCasei sârbe care a fost finalizată în anul 2012).

se află în curs de elaborare o istorie a minorităţilor naţionale din judeţ, lucrarea se va alcătui prinaportul fiecărei minorităţi naţionale în care acestea şi-au desemnat proprii reprezentanţi.

5) Integrarea culturii timişene în circuitul naţional şi internaţional de valori (obiective generale:dezvoltarea capacităţii de cooperare culturală internaţională prin crearea unui cadru politico-administrativpentru promovarea ofertei culturale, promovarea ofertei culturale prin mijloace specifice mediului de afacerişi integrarea ofertanţilor culturali în reţelele culturale europene, afirmarea valorilor cultural artistice timişeneîn circuitul cultural naţional şi internaţional, susţinerea participării actorilor culturali locali la evenimenteculturale naţionale şi internaţionale, introducerea patrimoniului cultural timişean în circuitul turistic,dezvoltarea cooperării culturale euroregionale, promovarea schimburilor culturale în Euroregiunea D.K.M.T).

O deosebită activitate se dezvoltă pe această direcţie strategică în Euroregiunea DKMT având în vederetradiţiile culturale existente şi acţiunile susţinute în vederea integrării în UE (Concurs internaţional de pian şivioară a DKMT – Timişoara 2004 cu participarea liceelor de specialitate din Euroregiune, Filarmonica dinînvăţământul preuniversitar al DKMT a avut primul concert la Timişoara în data de 06.11.2004 şi a avut înprogram Rapsodia I de G.Enescu, Dansurile ungare 5 şi 8 ale lui J.Brahms şi enumerarea ar putea continuacu alte evenimente cuprinse în Agenda culturală din anii 2002 - 2010).

O acţiune importantă, devenită în scurt timp normală, pentru peisajul cultural euroregional este ,,Caravanafolclorică a tineretului din învăţământul preuniversitar al DKMT’’ care anual, timp de o săptămână, susţinespectacole folclorice în diverse localităţi din fiecare ţară membră a euroregiunii şi care reuneştereprezentanţii tuturor minorităţilor naţionale din fiecare ţară membră a Euroregiunii. Susţinerea participăriiactorilor culturali locali la evenimente culturale naţionale şi internaţionale s-a bucurat de o deosebită atenţie,dacă ar fi să enumerăm numai ţările în care aceştia au fost prezenţi în această perioadă (Germania Austria,Polonia, Grecia, Olanda, Italia, etc.). Trebuie subliniat efortul propriu făcut de diverse personalităţi culturalelocale în această direcţie şi sprijinul financiar important obţinut de la unităţi economice de pe teritoriul



judeţului care de cele mai multe ori s-au implicat decisiv şi în organizarea efectivă a manifestărilor culturale.Centrele Culturale ale ţărilor membre ale UE cu reprezentanţă la Timişoara au fost un partener permanentîn promovarea valorilor cultural artistice timişene în circuitul cultural naţional şi internaţional facilitândlegătura cu ţările de origine sau organizând ele acţiuni culturale de marcă.

Tabel: 5.5 - Numărul de acţiuni desfăşurate în cadrulAgendei Culturale CJ Timiş şi finanţarea acestora

Figura 5.7.

Scăderea numărului de acțiuni decontate prin Agenda culturală la acest capitol în anul 2011 s-a realizat încondițiile creșterii sumelor decontate la acest capitol, acțiunile de colaborare între Consiliile Locale dinDKMT au crescut ca număr ele realizându-se prin colaborare directă și nu prin intermediul CJ Timiș , încondițiile în care numărul localităților înfrățite în Euroregiune a crescut, lucru așteptat de multă vreme și careconfirmă încă o dată rolul benefic al Strategiei culturale adoptate de către CJ Timiș pentru aceastăperioadă.

Anul 2012 marchează o creștere importantă a numărului de acțiuni mai ales cele realizate cu comunitatearomână din Serbia ca urmare a colaborării cu Institutul Cultural a Românilor din Voivodina.

614 18 24

36

5668 72 74 76 78

35

98

0

20

40

60

80

100

120

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia numărului de acţiuni culturale finanţate în euroregiune anual

N r. Perioada detimp (an) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 Nr de acţiunianuale

6 14 18 24 36 56 14 72 74 76 78 35 98

2 Suma totalăalocatăfinanţăriiacţiunilorEuroregionale (mil. lei)

171,7 388 508 603 726 750 760 160 200 200 132 156 129



Figura 5.8

O importantă direcţie de acţiune a fost aceea care cuprinde colaborarea cu învăţământul preuniversitar şiuniversitar din judeţul Timiş care este redată sintetic mai jos:

Tabel: 5.6 - Acţiuni realizate de CJ Timiş în colaborare cu învățământul universitar şi preuniversitar

172

388

508

603726

750 760

160

200 200132 156 129

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluţia sumelor alocate manifestărilor culturale Euroregionale(mil.lei)

Nr.Crt. Perioada de timp (an) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 Nr de acţiuni anuale 31 42 55 101 183 240 422 583 749 810 1771

2 Suma totală alocatăfinanţării acţiunilorrealizate în colaborare cuînvăţământul universitar şipreuniversitar(TV) – mil.lei

160 408 619 1320 1570 2700 3100 4000 3800 6337 7510



Figura 5.9.

Acţiuni realizate de CJ Timiş în colaborare cu învățământul universitar şi preuniversitar

Pentru început au fost greu de stabilit şi acordat la formele legale existente, instrumentele financiare decolaborare şi modalităţile de colaborare, odată fixate, concomitent cu schimbarea atitudinii faţă denecesitatea colaborării, efectele se văd atât în creşterea numărului de acţiuni realizate cât şi în creştereacalitativă a acestora, în anul 2010 CJ Timiş a rămas principalul cofinanţator al acţiunilor din acest capitolacelași lucru s-a întâmplat și în anii 2011, 2012, CJ Timiș mărind cofinanțarea pe fiecare acțiunecontractată.

Constatările privind evoluţia acţiunilor realizate pe direcţia sportului de masă sunt similare având însăparticularităţi specifice legate şi de atitudinea factorilor locali de decizie în strânsă concordanţă cu structurasocială şi cu mentalitatea specifică zonelor rurale. Edificatoare este situaţia de mai jos:

Tabel: 5.7 - Acţiuni realizate de CJ Timiş în direcţia sportului de masă şi finanţarea alocată

Au devenit tradiţionale o serie de manifestări sportive de masă (Săptămâna olimpică, Săptămâna sportuluipentru toţi, Ziua clubului din Căminul cultural, etc.) cu caracter judeţean, au reapărut manifestări cândvatradiţionale (Campionatele şcolare judeţene de baschet, volei, handbal, tenis de masă şi şah, pentru licee şi

31 42 55 101 183 240 422 583 749 810

1771

160 408 6191320

15702700

31004000

3800

6337

7510

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Nr. de acţiuni Suma alocată anual T V (mil. lei )

Nr.Crt

Perioada detimp (an) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 Suma totalăalocată finanţăriiacţiunilor detineret şisport(TVI) mil.lei

706 743 810 908 1300 1510 5000 4440 4200 6600 8845 9590

2 Nr de acţiunianuale

78 92 103 148 194 263 278 283 386 497 163 326



pentru ciclul gimnazial atât la băieţi cât şi la fete) s-au au apărut manifestări noi care tind să devinătradiţionale (Cupa lacurilor timişene la pescuit ,Zilele sportului pe lacul Surduc, Cupa satelor timişene la şahrespectiv go, etc.) în contextul în care sunt cofinanţate acţiuni la nivel naţional şi internaţional( Miting aviatic,Cupa Mondială de Karate, Campionatul European de Modelism în anul 2009, etc.).

Figura 5.10.Acţiuni finanţate de CJ Timiş în direcţia sportului de masă şi finanţarea acestora

Figura 5.11

309640 706 743 810 908

13001510

5000 44404200

6600

8845

9590

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Suma alocată TVI (mil. lei )

2854

78 92 103148

194

263 278 283

386

326294

326

050

100150200250300350400450

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Nr. de acţiuni anuale TVI



Pe parcursul anului 2012 cofinanțarea acțiunilor sportive prin CJ Timiș crește, numărul acțiunilor decontateprin Agenda CJ Timiș crește, numărul acțiunilor sportive realizate direct cu contribuția consiliilor localecrește și la acest capitol se evidențiază rezultatele scontate ca urmare a acțiunilor generate în timp prinAgenda principalelor manifestări culturale și sportive.

Agenda culturală a fost singurul instrument prin care Consiliul Judeţean Timiş a reuşit să implementezeStrategia culturală la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ contribuind practic la trecerea de lao viaţă culturală la comandă la o viaţă culturală normală în contextul dificil al tranziţiei din România şi laregăsirea propriei identităţi culturale, amprentă distinctivă în peisajul european de valori. Trebuie subliniataportul important adus în organizarea şi susţinerea acestor manifestări culturale de bibliotecarii comunali dereferenţii culturali, de reprezentanţii bisericilor, indiferent de confesiunea religioasă pe care o reprezintă, deintelectualii localităţilor şi nu în ultimul rând de reprezentanţii administraţiei publice locale. Ca o consecinţăindirectă a acestor manifestări au reapărut formaţiile artistice de amatori în foarte multe localităţi, s-aureorganizat cercurile şcolare pe activităţi artistice şi sportive cu un rol determinant în educaţia noilorgeneraţii, s-au reorganizat coruri laice şi bisericeşti, a reapărut încrederea şi respectul pentru valoriletradiţionale, au fost reluate manifestările tradiţionale în comunităţile locale, încep să reapară monografiilelocale şi interesul pentru valoarea culturală autentică. Din nefericire există încă comunităţi locale în carepreocupările pentru viaţa culturală sunt minime cu consecinţe care se şi observă. Sintetic situaţia esteprezentată mai jos:

Tabel: 5.8 - Acţiuni culturale realizate de CJ Timiş în colaborarecu consiliile locale din judeţ şi finanţarea acestora

Nr.Crt Perioada de timp (an) 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 Suma totală alocatăfinanţării acţiunilor decolaborare cu Consiliilelocale (TII) – mil. lei

682 701 816 1213 1800 2000 3700 5940 4000 3200 2920 3130

2 Nr de acţiuni anuale 88 150 286 320 603 719 901 873 924 785 337 860



Figura 5.12Acţiuni culturale realizate de CJ Timiş în colaborare cu Consiliile locale din judeţul Timiş

Figura 5.13.Număr total de acţiuni realizate în colaborare cu Consiliile locale

Situația e mai complexă la acest capitol din ,,Agenda principalelor manifestări culturale și sportive” finanțatedin bugetul CJ Timiș în anul 2011, scăderea numărului referenților culturali din județul Timiș coincide cureducerea numărului de acțiuni organizate și decontate, din cele 571 de acțiuni cofinanțate în anul 2011doar 337 acțiuni au fost decontate, utilizându-se doar 51% din fondurile alocate,suma nedecontată fiindredistribuită cofinanțării altor acțiuni, în urma mobilizării factorilor locali deși numărul referenților culturali ascăzut, prin preluarea atribuțiilor acestora de către personalul administrativ care s-a implicat în activitatea

78 243682 701 816

12132000

3700

5940

4000 4050

2920 3130

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Alocaţii bugetare anuale Cap. TII (mil.lei)

12 3888

150

286 320

603

719

901 873974

785

337

860

0

200

400

600

800

1000

1200

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Nr. total de acţiuni anuale realizate în colaborare cu Consiliile locale



culturală situația înregistrată la finele anului 2012 marchează un reviriment remarcabil fără a atinge însănivelul anilor anteriori.

Figura 5.14

Figura 5.15

2040 22403770 4140

5380

12760

10650

12970

10230

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sumele alocate cofinanţarii acţiunilor culturale cu instituţiile de cultură

147 159210

236283

353405

451492

0

100

200

300

400

500

600

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Nr. de acţiuni realizate cu instituţiile de cultură



Evoluţia acţiunilor realizate cu instituţiile de cultură din subordinea administrativă este dificil de evaluatdeoarece numărul lor e evoluat în timp o parte au trecut la Ministerul Culturii, o parte a trecut în subordineaadministrativă a CL Timişoara, practic din anul 2004 această analiză poate fi relevantă.

Tabel: 5.9 Acţiuni realizate cu instituţiile de cultură din subordinea administrativă a CJ TimişNr.Crt. ANUL 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1 Număr de acţiuni 147 159 210 236 283 353 405 451 4922 Sume alocate

(mil. lei) T I2040 2240 3770 4140 5380 12760 10650 12970 10230

Raportul final al cercetării sociologice referitoare la:,,Evaluarea impactului social pentru strategia culturală aJudeţului Timiş’’ făcut de Universitatea de vest, Institutul intercultural şi CCAJ Timiş sub coordonareasociologului dr. B. Nadolu la sfârşitul anului 2006 şi care a abordatdouă direcţii de cercetare principale: ,,Evaluarea comparativă (2000/2005) a consumului şi ofertei culturalela nivelul Judeţului Timiş’’ şi ,, Identificarea impactului social al aplicării strategiei culturale a Judeţului Timişevidenţiază mai multe concluzii interesante dintre care se pot evidenţia următoarele:- existenţa unui nivelridicat de valorizare a culturii în prezent, răspunsurile fiind grupate în partea superioară a scalei pentru toate cele3 straturi analizate. Modificările sensibile faţă de situaţia înregistrată în 2000, vizează diminuarea acestei evaluăripentru Timişoara (frecvenţă maximă pentru foarte mare 41,2% în 2000 iar în 2005 frecvenţa maximă pentrumare 36,5%) dar şi prin creşterea acestei evaluări pentru mediul rural (de la frecvenţa maximă corespunzătoarepentru varianta mare 40,4% la variantă foarte mare 41% în 2005). Deşi acest item, prin formularea sa directăprezintă o sensibilitate ridicată la efectul dezirabilităţii sociale, rezultatele înregistrate reflectă cel puţin principialimportanţa deosebită acordată dimensiunii culturale.

conform acestor distribuţii, în mediul rural pentru căminele culturale şi biblioteci se aşteaptă creştereaofertei iar pentru toate celelalte instituţii redeschidere sau înfiinţare.

pentru mediul urban a fost înregistrată o situaţie diferită, 47% declarându-se mulţumiţi, în creştere faţă derezultatele din 2000 (când doar 32,3% erau mulţumiţi) şi doar 9,4% nemulţumiţi, faţă de 24,8%(nemulţumiţi în 2000). Ca argumente pozitive este afirmată tot diversitatea (29,4%) iar ca argumentenegative oferta redusă (16,5%) şi lipsa calităţii (9,4%).

pentru mediul rural distribuţia răspunsurilor acoperă şi partea inferioară a scalei, 37,9% exprimându-şinemulţumirea faţă de oferta culturală existentă, într-o uşoară ameliorare faţă de cei 41,3% înregistraţi canemulţumiţi în 2000, dar şi prin reducerea semnificativă a ponderii celor foarte nemulţumiţi de la 34,1%(în 2000) la 10,7% (în 2005). Comparativ cu situaţia înregistrată în 2000 se remarcă însă îmbunătăţireaconsistentă a evaluărilor formulate de populaţie pentru oferta culturală locală. Principalele argumentepozitive sunt aferente diversităţii şi suficienţei (11,5%) iar ca argumente negative sunt formulate lipsapieţei culturale (27,7%) şi ofertă redusă (13,6%).

se constată de asemenea o uşoară creştere a consumului specific şi pentru muzeele din Timişoara,publicul constant crescând de la 21,2% (2000) la 23,7% (2005) iar cel ocazional 38,2% la 41,1% (non-consumatorii scăzând de la 40,6% la 35,1%). Această situaţia a fost întâlnită şi în mediul urban: ocreştere semnificativă a consumului specific, publicul constant crescând cu 3,3% (de la14,3% la 17,6%)iar cel ocazional de la 24,1% la 37,6%. Pentru acest tip de ofertă se remarcă păstrarea unui consumextrem de redus 92,7% din populaţia rurală reprezentând nonconsumatori (într-o uşoară creştere faţă de2000 când acest segment reprezenta 94,7%).



se constată o participare semnificativ ridicată la festivalurile din Timişoara (afirmată de 61,5% dintresubiecţi), dar într-o scădere sensibilă faţă de studiul din 2000 (când participarea a fost afirmată de68,4%). Gradul de mulţumire pentru aceste acţiuni este preponderent potrivit (28,8%), marcând deasemenea o diminuare vizibilă faţă de situaţia anterioară când valoarea maximă a fost atinsă de variantamulţumit cu 35,1% (2000). Cu toate acestea, se remarcă şi păstrarea evaluării spre partea superioară ascalei, corespunzătoare unor aprecieri pozitive (4,7% foarte mulţumit şi 23,7% mulţumit).

se constată existenţa unei creşteri semnificative a consumului pentru activităţile iniţiate de cămineleculturale din mediul rural, nonconsumatorii reducându-se de la 57% (2000) la 30,8% (2005). Deasemenea, se poate remarca şi o redistribuire a frecvenţei de participare, publicul constant scăzând dela 12,5% la 5,5%, odată cu creşterea consistentă a publicului ocazional de la 30,5% la 63,7%. Se cuvineprecizat faptul că şi aceste distribuţii sunt puternic influenţate de prezenţa/absenţa unei oferte active înpunctele de eşantionare extrase (rezultatele având deci un caracter orientativ).

Pentru a înţelege politica culturală europeană trebuie să ţinem cont de influenţa majoră pe care auavut-o asupra ei principiile care guvernează statul bunăstării, cum ar fi: artă pentru toţi, asigurareaunei vieţi culturale diverse şi de calitate, descentralizarea şi în final democratizarea culturii.

Patru mari principii guvernează politica culturală europeană de mai bine de 25 de ani: promovareaidentităţii culturale, respectarea diversităţii culturale, susţinerea creativităţii, stimularea participării.

2.5.3. Relaţii de cooperare transfrontaliere

2.5.3.1. Euroregiunea DKMT

DefiniţieEuroregiunea Dunăre – Criş - Mureş-Tisa (DKMT) se întinde în Europa Centrală şi de Est, cuprinzând o arielargă în sud-estul Bazinului Carpatic. Pe o suprafaţă de aproximativ 60 mii km2 şi cu o populaţie în jur de 4,2milioane de locuitori această cooperare regională include judeţele Bács-Kiskun şi Csongrád din Ungaria,judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş din România, precum şi Provincia Autonomă Voivodina din Serbia.Cooperarea Regională DKMT a fost creată în anul 1997 prin semnarea unui protocol de colaborare întreconsiliile judeţene din Regiunea de Vest, consiliile judeţene din Regiunea Dél-Alföld şi Provincia AutonomăVoivodina. Scopul a fost sprijinirea şi stimularea colaborării dintre autorităţile publice locale, comunităţilelocale, actorii economici şi cetăţeni în acele domenii care pot contribui la democratizarea regiunii, laaccelerarea integrării europene, la dezvoltarea social-economică şi la realizarea unor contacte şi relaţiistabile în regiune. Prin protocolul reînnoit al Cooperării, în anul 2003 au fost incluse în aceasta şi douăoraşe (Szeged şi Subotica), camerele de comerţ, precum şi reprezentanţii unor ONG-uri.

Obiectivele specifice ale Euroregiunii DKMT Realizarea unei structuri instituţionale de funcţionare a euroregiunii; Creşterea capacităţii euroregiunii de a atrage fonduri comunitare; Armonizarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare regionale în vederea înlăturării disparităţilor

interregionale; Întărirea cooperării transfrontaliere în cadrul DKMT la nivelul societăţii civile, al actorilor

economici şi al structurilor administrative prin crearea unei reţele transfrontaliere multilaterale; Realizarea unei cooperări multilaterale bazată pe exploatarea avantajelor reciproce (a

complementarităţii), pe relaţii de parteneriat, pe armonizarea politicilor regionale, pe o mai bunăfolosire a fondurilor prin finanţări comune;



Asigurarea stabilităţii calităţii vieţii populaţiei regiunii; Mobilizarea societăţii civile, a actorilor economici şi a structurilor administrative, în vederea

participării lor comune la elaborarea şi implementarea programelor de dezvoltare.

Organismele Cooperării Regionale DKMT

Instituţiile DKMT (Adunarea Generală, Agenţia de Dezvoltare, Preşedintele, Secretariatul, grupurilede lucru, comisia de coordonare) au în primul rând un rol de coordonare. Pe lângă aceasta eleparticipă la şi implementarea programelor şi proiectelor europene de dezvoltare, iar prin legăturilepolitice şi profesionale întăresc gândirea euroregională atât spre interior cât şi spre exterior.Adunarea Generală este principalul organ de decizie a Cooperării Regionale DKMT. Adunareagenerală este formată din conducătorii instituţiilor administrative din regiune, şi este organul depregătire, coordonare şi de decizie strategică a cooperării. La şedinţele adunării participă membrii cudrepturi depline ai adunării generale (membrii fondatori şi membrii asociaţi), respectiv ceilalţiparticipanţi (invitaţi permanenţi şi ocazionali).

Agenţia de Dezvoltare a Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa - Societate de Utilitate PublicăNonprofit cu Răspundere Limitată - a fost înfiinţată de către Adunarea Generală a CooperăriiRegionale DKMT la data de 24 mai 2003, cu sediul la Szeged, Ungaria. Membrii fondatori ai AdunăriiGenerale au creat societatea în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare stabilite în actulconstitutiv al Cooperării. Prin acest act, pe lângă organizaţia politică a cooperării, a luat fiinţă şi oentitate economică cu personalitate juridică, capabilă să pregătească proiectele de dezvoltarecomună, să pregătească şi să implementeze cereri de finanţare, să îndeplinească sarcinile demanagement al proiectelor. Pe lângă proiectele de dezvoltare finanţate din fonduri europene, Agenţiade Dezvoltare a contribuit şi la realizarea unor contacte şi la încheierea unor relaţii de colaboraredintre diferite instituţii de o parte şi de alta a graniţei, dintre care unele s-au finalizat în proiecte desucces

Preşedintele în exerciţiu este ales de către Adunarea Generală pe durata unui an calendaristic, dintreconducătorii autorităţilor publice judeţene/regionale, urmându-se principiul rotaţiei între ţări.

Secretariatul îndeplineşte sarcini administrative: ţine legătura în mod permanent cu regiunile membre,contribuie la întocmirea documentelor de lucru, iniţiază şi organizează evenimentele comune,urmăreşte programele Uniunii Europene, întocmeşte cereri de finanţare pe baza hotărârilor adunăriigenerale, şi implementează proiecte. Sediul secretariatului este întotdeauna la sediul administrativ alpreşedintelui în exerciţiu. Secretariatul se compune din trei persoane delegate – câte o persoană dinUngaria, România şi Serbia.

Grupurile de lucrupe diverse domenii de activitate formulează propuneri, proiecte, programe, iniţiativeîn diferite domenii de specialitate ale cooperării, le înaintează adunării generale, participă larealizarea proiectelor comune.

Comisia de coordonare este un corp format din trei persoane, câte o persoană din fiecare ţară, alesde regulă din rândul vicepreşedinţilor organizaţiilor fondatoare, şi care are ca sarcină pregătireahotărârilor, efectuarea negocierilor prealabile, ţinerea legăturii cu SUP Agenţia de Dezvoltare aEuroregiunii DKMT.

Proiectele derulate prin Agenţia de Dezvoltare a DKMT (2003-2012), pe domenii

EconomiePromovarea transfrontalieră a afacerilor



„Aici şi dincolo de Uniunea Europeană – serie de expoziţii şi conferinţe de specialitate”Perioada: 2005-2006Buget: 283 371,67 EURSursă de finanţare: Phare CBC 2003 Ungaria – România

Promovarea turismului şi crearea unei imagini unitare a Euroregiunii DKMT

„Crearea unor trasee turistice transfrontaliere în Euroregiunea DKMT”Perioada: 2006-2008Buget: 129.000 EURSursă de finanţare: Programul INTERREG IIIA / Programul de Vecinătate Ungaria –Serbia şi Muntenegru

„Tasty DKMT”Perioada: 2010-2011Sursă de finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Serbia HUSRB 2007-2013

„Drumuri fără frontiere, revelaţii în Euroregiunea DKMT”Perioada: 2011-2012Buget: 195.635 EURSursă de finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România HURO CBC 2007-2013

Mass-media

„Fereastră către vecini” – Imagine despre Euroregiunea DKMTPerioada: 2003-2004Buget: 32.214 EURSursă de finanţare: Fondul de Proiecte mici Phare CBC;

„Europa cu o mie de feţe”Perioada: 2004Buget: 54.000 EUR

„ERIC - Agenţie Euroregională de Ştiri”Perioada: 2006-2008Buget: 262.000 EURSursă de finanţare: Programul INTERREG IIIA / Programul de Vecinătate Ungaria –Serbia şi Muntenegru

„ERNA – Euroregional News Aggregator”Perioada: 2011-2012Buget: 291.450 EURSursă de finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România HU-RO CBC 2007-2013

Protecţie civilă

„Securitate fără frontiere”Perioada: 2007Buget: 27.241 EURSursă de finanţare: Direcţia Comisiei Europene de Protecţie a Mediului

„Înfiinţarea unei echipe de intervenţie pentru gestionarea în comun a provocărilor legate deinundaţii”



Perioada: 2006-2008Buget: 296 000 EURSursă de finanţare: INTERREG IIIA / Programul de Vecinătate Ungaria – Serbia şi Muntenegru

„Common preparation for floods” (DKMT Floods)Perioada: 2010/2012Bugetul: 390.000 EURSursă de finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Serbia HU-SE 2007-2013

Schimb de experienţă

„SCULTBOARD - Spreading CULTure on BORDer Regions”Perioada: 2010-2012Sursă de finanţare: GRUNDTVIG

Studii

„Proiect pentru realizarea Strategiei Euroregiunii DKMT”Perioada: 2004-2005Buget: 50.000Sursă de finanţare: Friedrich Ebert Stiftung - Germania

„Asigurări de sănătate fără frontiere”Perioada: 2007-2008Buget: 50.000Sursă de finanţare: Programul INTERREG IIIA / Programul de Vecinătate Ungaria –Serbia şi Muntenegru

„Valorificarea rezultatelor cercetării aplicate ESPON în dezvoltarea şi planificarea teritorialătransfrontalieră – ULYSSES”Perioada: 2011Sursă de finanţare: EPSON

„Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Szeged - Subotica – Bácsalmás – Baja”Perioada: 2011-2012Sursă de finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Serbia HU-SE 2007-2013.

2.5.3.1.1. Cooperarea în domeniul cultural în regiunea DKMT

Cooperarea în domeniul cultural are drept scop integrarea culturii timişene în circuitul naţional şiinternaţional de valori .

O activitate deosebită se dezvoltă pe această direcţie strategică în Euroregiunea DKMT având în vederetradiţiile culturale existente şi acţiunile susţinute în vederea integrării în UE. O acţiune importantă, devenităîn scurt timp normală, pentru peisajul cultural euroregional este ,,Caravana folclorică a tineretului dinînvăţământul preuniversitar al DKMT’’ care anual, timp de o săptămână, susţine spectacole folclorice îndiverse localităţi din fiecare ţară membră a euroregiunii şi care reuneşte reprezentanţii tuturor minorităţilornaţionale din fiecare ţară membră a Euroregiunii.



2.6 - CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL TIMIŞ2.6.1 Calitatea aerului .......................................................................................... ........ 2692.6.1.1 Tendinţe.............................................................................................................. 2742.6.2 Calitatea apelor.................................................................................................... 2752.6.2.1 Starea apelor de suprafaţă.................................................................................. 2762.6.2.2 Starea apelor subterane ..................................................................................... 2812.6.2.3 Situaţia apelor uzate ........................................................................................... 2872.6.3 Calitatea solului .................................................................................................. 2982.6.4 Biodiversitatea şi pădurile ................................................................................... 3012.6.4.1 Biodiversitatea .................................................................................................... 3022.6.5 Gestionarea deşeurilor........................................................................................ 3102.6.5.1 Componenentele sistemului de gestiune a deşeurilor menajere ......................... 3112.6.5.1.1 Colectarea deşeurilor....................................................................................... 3112.6.5.1.2 Transferul deşeurilor ........................................................................................ 3122.6.5.1.3 Tratarea şi depozitarea deşeurilor ................................................................... 3122.6.5.1.4 Gestionarea deşeurilor industriale ................................................................... 313



2.6 - Calitatea Factorilor de Mediu în Judeţul Timiş

Calitatea factorilor de mediu în judeţul Timiş reflectă actualele condiţii economice şi sociale caracteristiceperioadei de tranziţie care au condus la absenţa surselor de finanţare şi a capitalului necesar promovăriiunor lucrări de investiţii destinate protecţiei factorilor de mediu.

2.6.1. Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului este asigurată prin serviciile specializate existente în cadrul Inspectoratului deProtecţie a Mediului Timiş

In anul 2006, în aglomerarea Timişoara (cuprinde: municipiul Timişoara şi comunele limitrofe Dumbraviţa,Sânandrei, Ghiroda, Moşniţa Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz şi Becicherecu Mic) s-au efectuatmăsurători privind calitatea aerului în trei puncte aflate în zona urbana şi în zone industriale precum sianalize ale precipitaţiilor prelevateîn 4 puncte din oraş.

În judetul Timiş s-au efectuat măsuratori pentru pulberi sedimentabile în 14 localităţi şi s-au analizatprecipitaţiile în 4 localităţi. Numărul total de analize realizate pentru monitorizarea calităţii aerului este de23.085.

Incepand cu anul 2007, calitatea aerului în judeţul Timiş este monitorizată permanent prin intermediul a 7staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului(RNMCA), astfel:

Două staţii trafic în Timişoara (TM-1 şi TM-5)o staţie fond urban industrială în Timişoara (TM-2)

Două staţii industrială în Timişoara (TM-4) şi Lugoj (TM-7) Două staţii fond suburban la Comuna Sinandrei, Sat Carani (TM-3) şi Moraviţa (TM-6)

Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţ

Sursa datelor: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

TM3

TM5TM2

TM4TM1

TM6

TM7TM5

TM1

TM2

TM4



Acestea pot fi monitorizate on-line de către oricine pe site-ul www.calitateaer.ro.

În ultimii ani, nivelul de poluare al aerului a scăzut şi este în continuă scădere. De asemenea au fostrealizate investiţii importante în conformarea celor 4 centrale electro-termice la cerinţele de mediueuropene. În pofida reducerilor emisiilor poluante în aer, există depăşiri ale valorilor limită de calitate aaerului la indicatorii particule în suspensie (Timişoara).

Evoluţia calităţii aerului este dependentă în principal de evoluţia populaţiei, de presiunea exercitată desectorul industrial, de sectorul transporturi si de sectorul energetic. La acestea se adaugă în mai micămăsură presiunea exercitată de sectorul agricol si turistic.

Emisii anuale de dioxid de sulf, dioxid de azot şi amoniac

Se constată o scădere constantă a cantităţilor anuale de emisie de dioxid de sulf (SO2) ca urmare areducerii consumului de combustibili fosili în favoarea celor gazoşi şi lichizi. Pe parcursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de poluare cu dioxid de sulf.

Figura 6.1

.Sursa datelor: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului

Principalele surse de poluare cu oxizi de azot sunt reprezentate de arderile energetice, industriile detransformare si traficul rutier. Dioxidul de azot este unul din cei mai periculosi poluanţi. În afară de faptul căNO2 la anumite concentraţii este toxic, el contribuie nemijlocit la formarea smogului fotochimic, un produscomplex alcătuit din diversi compusi chimici si având ca substrat fizic mici suspensii solide sau lichide(aerosoli) din atmosferă. Faţă de anul precedent se observă o crestere a emisiilor de NO2 .

0500

100015002000250030003500400045005000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evolutia emisiilor de dioxid de sulf in atmosfera (t/an) in judetul Timis

Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an)



Figura 6.2.


Principala sursă de poluare cu amoniac o constituie agricultura, ca de exemplu: arderea biomasei rezultatedin defrisări, fermentarea reziduurilor provenite de la animale. De asemenea, soiurile cultivate emit maricantităţi de amoniac. Emisiile de amoniac a înregistrat în ultimul an cea mai mică valoare din ultimii 10 ani.

Figura 6.3.


Emisii anuale de pulberi în suspensie.

Particulele in suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici si picături de lichid. Naturaacestor particule este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine: particule de carbon (funingine), metale

0100020003000400050006000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evolutia emisiilor de oxizi de azot in atmosfera (t/an) in judetul Timis

Emisii anuale de oxizi de azot (t/an)

0

2000

4000

6000

8000

10000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evolutia emisiilor de amoniac in atmosfera (t/an) in judetul Timis

Emisii anuale de amoniac (t/an)



grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar si alte noxe toxice, unele dintre acestea avand efecte cancerigene (cum estecazul poluanţilor organicipersistenţi). In staţiile de monitorizare există cate un echipament de monitorizare aparticulelor in suspensie PM10. Analizorul furnizează medii orare ale concentraţiilor PM10 prin metodanefelometrică. In paralel se efectuează determinarea si gravimetrică obţinanduse o valoare medie zilnică.Măsurătorile gravimetrice sunt măsurători de referinţă.

In anul 2006 valoarea concentraţiilor medi anuale pentru pulberi în suspensie a indicat o depăşireconstantă a valorilor admisibile pentru Timişoara. In plus, aceste valori au crescut continuu, ajungându-sede la valori de 2,5 ori mai mari decât valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (în 2004) la ovaloare de 4 ori mai mare decât valoarea limită în 2006.

In ceea ce priveşte judeţul Timiş, s-a constatat o frecvenţă mare a depăşirilor în localităţile Şag, Utvin siPădureni, aflate în vecinătatea centralei termice a oraşului - CET Sud şi a depozitului de deşeuri menajere aoraşului.

Pe parcursul anului 2011, analizand datele prezentate de judeţele din Regiunea Vest, se poate constatafaptul că s-au inregistrat depăsiri ale valorii limită zilnice de 50 μg/m3 prevăzută de Legea 104/2011, in toatejudeţele. Concentraţiile medii anuale de plumb, arsen, cadmiu si nichel determinate în particulele însuspensie fracţia PM10, nu au depăsit valoarea limită (Pb) sau valoarea ţintă (As, Cd, Ni) stabilite conformLegii 104/2011. În cazul indicatorului particule în suspensie PM10, au fost înregistrate concentraŃii mediizilnice ce au depăsit valoarea limită de 50 µg/m3. Media anuală înregistrată la staţia TM-1 pentru indicatorulparticule în suspensie PM10, a depăsit valoarea limită de 40 µg/m3, mediile anuale înregistrate la celelaltestaţii nedepăsind această valoare limită.

In concluzie, valoriile medii admise au fost depăşite pentru judeţul Timiş şi în special Timişoara încă din2004, iar situaţia nu s-a îmbunătăţit nici pană în prezent.

Emisii anuale de bioxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, care se formează în principal prin ardereaincompletă a combustibililor fosili. Surse naturale: incendierea pădurilor, emisiile vulcanice si descărcărileelectrice. Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

La toate staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din regiune nu au fost înregistrate depăsiri alevalorii limită pentru sănătatea umană de 10 mg/m3 (calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe optore), conform Legii 104/2011.

Emisii anuale de benzen

Benzenul este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil si solubil în apă.

În anul 2011, la staţiile AR1 si AR3 s-au efectuat măsurători de benzen si precursori organici ai benzenului(toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen si p-xilen). Captura de date a fost corespunzătoare doar la staţia AR1se constată faptul că valorile măsurate sunt sub valoarea limita anuală, conform Legii 104/2011.

În judeţul Timis, monitorizarea benzenului s-a efectuat la toate cele 7 staţii automate de calitatea aerului,nefiind înregistrate depăsiri ale valorii limită anuale.



Emisii anuale de ozon

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi.

Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albăstruie si foarte toxic. În atmosferă, sepoate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice si sub acţiunea razelor solare, iar artificial caurmare a reacţiilor unor substanţe nocive, provenite din sursele de poluare terestră. Ozonul format în parteainferioară a troposferei este principalul poluant în orasele industrializate. Ozonul troposferic se formează dinoxizii de azot (în special dioxidul de azot), compusii organici volatili – COV, monoxidul de carbon înprezenţa razelor solare, ca sursă de energie a reacţiilor chimice.

Ozonul se monitorizează în staţiile: TM-2 (staţie de fond urban), TM-3 (staţie de fond suburban), TM-4(staţie fond industrial) si nu s-au înregistrat depăsiri ale valoriilor normale conform Legii 104/2011.

Poluarea aerului – efecte locale

În ciuda reducerilor recente ale emisiilor poluante în aer, există depăsiri ale valorilor limită de calitate aaerului la indicatorii - dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM10) si ozon (O3).

Valorile măsurate de staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului sunt comparate cu limitele pentruprotecţia sănătăţii umane prevăzute în Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic

Sectorul energetic şi în special sectorul de producere al energiei electrice, este unul dintre cei mai maricontribuitori la emisiile de gaze cu efect de seră.

În perioada 2009-2010 emisiile totale de poluanţi atmosferici din județul Timiș au scăzut din cauza diminuăriiactivităţilor economice poluatoare şi îndeplinirii măsurilor din planurile de conformare impuse de APM dinjudeț în autorizaţiile de mediu.

Industria energetica în județul Timis este reprezentată de CET Timisoara Centru si CET Timisoara Sud.

În perioada 2011-2013 pe cele două amplasamente se va realiza proiectul de investiții “Retehnologizareasistemului de termoficare din municipiul Timisoara, in vederea conformării la normele de protecția mediuluiprivind emisiile poluante in aer si pentru cresterea eficienței în alimentarea cu căldura urbană” in cadrulPOS Mediu-Axa prioritară 3 (proiectul a fost aprobat prin Decizia CE nr. 4768/08.07.2010 si Ord. nr.1711/18.10.2010 emis de Ministerul Mediului si Pădurilor iar Contractul de finanțare a fost semnat in22.11.2010).

Principalele obiective ale proiectului sunt reducerea noxelor emise de cele două CET-uri si scădereaprețului la gigacalorie pentru cele 90.000 de familii din Timisoara racordate la sistemul centralizat.

In cadrul proiectului se vor realiza următoarele lucrări:

retehnologizarea cazanelor de abur CA1, CA2, CA3 (100 t abur/oră/buc) ce alcătuiesc IMA6din CET Timisoara Sud;



montarea unei instalații de denoxare necatalitică selectivă (SNCR) si montarea unei instalațiide desulfurare de tip semiuscat (DESOx) la IMA6 din CET Timisoara Sud;

retehnologizarea pompelor de transport agent termic pentru termoficare; retehnologizarea CAF2 si CAF4 din CET Timisoara Centru.

2.6.1.1. Tendințe

Calitatea aerului s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, dar evoluția problemelor si provocărilor de mediu inpunimplementarea mai multor programe de prevenire a poluării pe scară largă si utilizarea abordărilor deprecauție.

Aglomerarea Timisoara este una dintre zonele pentru care au fost raportate depăsiri ale valorilor de PM10(particule în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni), de aceea ARPM Timisoara a inițiat laînceputul anului 2010 elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calității aerului în județul Timis,Program ce a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Timis nr. 55/31.05.2010.

În data de 29 martie 2012, a fost aprobat prin Hotararea Consiliului Județean Timis nr. 48 „Raportul privindstadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a calității aerului pentru AglomerareaTimisoara, Comuna Remetea Mare si Comuna Sag din județul Timis” pentru anul 2011.

Punerea în aplicare a „Programului integrat de gestionare a calității aerului pentru Aglomerarea Timisoara,Comuna Remetea Mare si Comuna Sag din județul Timis” a revenit si revine instituțiilor care au atribuții siresponsabilități în gestionarea calității aerului.

Măsurile cuprinse în acest Program se referă la: fluidizarea traficului, încurajarea transportului în comun,mărirea suprafeței spațiului verde, utilizarea mijloacelor de transport nepoluante, măsuri care vizeazăemisiile produse de autovehicule, îmbunătățirea activității de salubrizare a orasului, controlul conformării cuprevederile documentelor urbanistice si nu în ultimul rând utilizarea energiilor neconvenționale.

Prin măsurile cuprinse în Program se urmăreste reducerea nivelului particulelor în suspensie PM10 dinatmosferă si respectarea condițiilor de calitate a aerului având în vedere angajamentele asumate deRomânia în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Măsurile cu caracter permanent sunt realizate, de ex.: restricționarea traficului greu în municipiul Timisoara,controlul organizărilor de santier si a lucrărilor edilitar gospodăresti în vederea aplicării sancțiunilorcontravenționale în cazurile în care nu se respectă prevederile HCL 371/2007, cap.I, sect.V, art.7,modificată si completată cu HCL 206/2009, scutirea de la plata impozitului pe clădire datorat de cătrepersoanele fizice pentru locuința de domiciliu pentru montarea si punerea în funcțiune a panourilor sauinstalații solare pentru încălzirea apei calde menajere si/sau încălzirii locuințelor, respectiv panourifotovoltaice pentru producerea-stocarea energiei electrice (HCL nr. 196/2009).

Tab. 6.1 - Principalele surse de poluare în judeţul Timiş, în anul 2011Nr.crt. Sursa de poluare Activitatea desfaşurată Observaţii

1 SC COLTERM SA - CET CentruTimişoara,str.Piata Romanilor nr.11

Instalaţii de ardere cu putere termică maimare de 50 MW

IPPC

2 SC COLTERM SA – CET Sud Instalaţii de ardere cu putere termică mai IPPC



Timişoara, str.Calea Şagului nr.201 mare de 50 MW3 SC DETERGENŢI SA,

Timişoara, Calea Stan Vidrighin nr.5Compuşi chimici organici de bază -detergenţi

IPPC

4 SC AZUR SA,Timişoara, str.Constructorilor nr.1-3

Producerea de subst. organice de bază –vopseluri şi pigmenţi

IPPC

5 SC LASSELSBERGER SA, Lugoj, str.Timişorii nr.149-151

Fabricare de produse ceramice prin ardere IPPC

6 SC FOREVER PIPE SALugoj, str.Herendeşti1 nr.10

Fabricare de produse ceramice prin ardere IPPC

7 SC SMITHIFIELD FERME SRL Pădureni Fabricare nutreţuri IPPC

8 SC SMITHIFIELD FERME SRL Instalaţii pentru creşterea porcilor≥2000 sauscroafe ≥750 capete

IPPC36 de ferme

Sursa datelor: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara

Cele două centrale CET Sud şi CET Centru rămân în continuare două mari surse de poluare. Desfinţareagrupului COMTIM a dus la dispariţia a mai multor surse majore de poluare (în special cu metan şi azot). Peansamblu, dintr-un total de 27 surse majore de poluare în judeţ listate de Agenţia pentru Protecţia Mediuluiîn 2006, doar 8 mai există în 2011.

2.6.2. Calitatea apelor“Apa nu este un produs comercial ca oricare altul, ci o mostenire care trebuie păstrată, protejată si tratată caatare” – aceasta este o noua strategie si politică în domeniul gospodăririi apelor la nivel european.

Aspecte generale

Spaţiul Hidrografic Banat este amplasat în sud-vestul României, între 20o18` şi 22o52` longitudine estică şiîntre 44o26` şi 46o08` latitudine nordică. Spaţiul Hidrografic Banat se întinde de la sud de Mureş până laconfluenţa râului Cerna cu Dunărea pe o suprafaţă de 18393,15 km2, ceea ce reprezintă 7,7% din teritoriulRomâniei

Spaţiul Hidrografic Banat se învecinează în partea vestică cu Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru, lanord-vest cu Ungaria, la nord cu bazinul hidrografic Mureş şi graniţa cu Ungaria; la sud cu Dunărea; la estcu bazinul hidrografic Mureş şi Spaţiul Hidrografic Jiu.

Hidrografia

Sistemul Aranca drenează o suprafaţă de 1080 km2, cursul principal are o lungime de 114 km şi reprezintăun curs vechi al Mureşului (holocen), care până la construirea digului de pe malul stâng era alimentat deMureş la ape mari. Lungimea reţelei hidrografice din bazinul hidrografic Aranca este de 328 km, densitateaacesteia fiind de 0,30 km/km2. Bazinul hidrografic este practic o zonă de divagare puternic aluvionată încare apele freatice se află la adâncimi foarte reduse (0-2 m). Scurgerea medie multianuală variază cualtitudinea, valorile medii calculate în regim natural înscriindu-se între 1 şi 2 l/s/km2.



Bega izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă la altitudinea de 890 m de sub Vârful Padeş, iar suprafaţa bazinuluide recepţie (4470 km2) are o orientare generală est-vest (lungimea cursului este de 170 km). Lungimeareţelei hidrografice din bazinul hidrografic Bega este de 1418 km, densitatea acesteia fiind de 0,32 km/km2.Bega se varsă pe teritoriul Serbiei în râul Tisa.Bega Veche reprezintă de fapt un vechi traseu al râului Bega şi este practic o continuare a pârâuluiBeregsau, care pe o lungime de 107 km drenează o suprafaţă de 2108 km2. Scurgerea medie multianualăvariază cu altitudinea, având valori cuprinse între 2 l/s/km2 şi 18 l/s/km2.Timişul izvorăşte de pe versantul estic al Munţilor Semenic, de sub vârful Piatra Goznei (1145 m), de laaltitudinea de 1135 m, şi pe o lungime de 244 km (pe teritoriul ţării noastre) colectează apele a 150 de râuri,cu o lungime a reţelei hidrografice de 2.434 km şi o densitate de 0,33 km/km2. Acest râu este un afluentdirect al Dunării, confluenţa situându-se pe teritoriul Serbiei. Suprafaţa bazinului este de 7310 km2. Înbazinul râului Timiş scurgerea medie multianuală are valori cuprinse între 2 l/s/km2 şi 40 l/s/km2. Principaliisăi afluenţi sunt: Bistra, cu o lungime de 60 km şi o suprafaţă a bazinului colector de 919 km2, Bârzava, culungime de 154 km şi suprafaţă a bazinului de recepţie de 1202 km2 şi Moraviţa în lungime de 47 km şi cu osuprafaţă a bazinului de recepţie de 435 km2.

Geologia

Câmpia de Vest are o constituţie petrografică simplă. Peste blocurile cristaline din fundament s-au aşternutformaţiuni sedimentare aparţinând tortonianului (nisipuri, argile, calcare, gresii), sarmaţianului (marne,nisipuri, marne nisipoase), panonianului (marne, argile, nisipuri, pietrişuri), iar depozitele de vârstăcuaternară (pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri) acoperă întreaga câmpie.

2.6.2.1. Starea apelor de suprafaţă

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii si măsurători standardizate si continue petermen lung, pentru cunoasterea si evaluarea parametrilor caracteristici ai apelor in vederea gospodăririi sia definirii stării si tendinţei de evoluţie a calităţii acestora, precum si in vederea evidenţierii permanente astării resurselor de apă. Apa de la suprafaţa pămantului joacă un rol important in evoluţia umană, raurileasigurand necesarul de apă pentru agricultură, industrie si consum, fluviile, mările si oceanele fiind căi detransport si sursă de hrană, in acelasi timp.

Resursele de apă în anul 2013:

Resursele de apă teoretice totale ale Spaţiului Hidrografic Banat sunt de aproximativ 4,58×109 m3/an, dincare de suprafaţă 3,38×109 m3/an şi 1,20×109 m3/an subterane. Distribuţia spaţială a resurselor teoretice desuprafaţă din Spaţiul Hidrografic Banat se prezintă astfel: în b.h. Bega 0,56×109 m3/an, în b.h. Timiş1,51×109 m3/an.

Resursele de apă tehnic utilizabile totale ale Spaţiului Hidrografic Banat sunt de aproximativ 1,50×109

m3/an, din care de suprafaţă 392,2×106 m3/an şi 1,11×109 m3/an subterane. Distribuţia spaţială a resurselortehnic utilizabile de suprafaţă din Spaţiul Hidrografic Banat se prezintă astfel: în b.h. Bega 30,13×106 m3/an,în b.h. Timiş 30,9×106 m3/an.

Evaluare potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale - 2013

Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă monitorizate



Bazinul hidrografic ArancaÎn bazinul hidrografic Aranca a fost monitorizat 1 corp de apă cu 2 secţiuni de monitorizare, fiind încadrateîn stare proastă, din cauza indicatorilor cadmiu şi plumb în urma evaluării stării chimice, iar din punct devedere al elementelor biologice, fizico – chimice şi al poluanţilor specifici a fost încadrat la categoriamoderat şi bun.

Bazinul hidrografic BegaÎn bazinul hidrografic Bega au fost monitorizate 5 corpuri de apă cu 6 secţiuni de monitorizare, fiindîncadrate în stare proastă, în urma evaluării stării chimice din cauza indicatorilor cadmiu şi plumb un numărde trei corpuri de apă din totalul de cinci corpuri de apă evaluate, iar din punct de vedere al elementelorbiologice, fizico – chimice şi al poluanţilor specifici toate cele cinci corpuri de apă evaluate au fost încadratela categoria moderat şi bun.

Bazinul hidrografic TimişÎn bazinul hidrografic Timiş au fost monitorizate 13 corpuri de apă cu 15 secţiuni, din care două corpuri deapă aflate pe raza judeţului Timiş, fiind încadrate în stare proastă, din cauza indicatorilor cadmiu şi plumb înurma evaluării stării chimice, iar din punct de vedere al elementelor biologice, fizico – chimice şi alpoluanţilor specifici a fost încadrat la categoria moderat şi bun.

Starea apelor de suprafaţă

Subsistemul Râuri:

Aspecte generale

În Spaţiul Hidrografic Banat, au fost delimitate 313 corpuri de apă, dintre care 247 corpuri de apă naturaleşi 66 corpuri de apă puternic modificate şi artificiale.În anul 2013 au fost monitorizate 65 corpuri de apă, dintre acestea 43 corpuri de apă sunt în stare naturalăcu 49 secţiuni de monitorizare şi 22 corpuri de apă sunt puternic modificate şi artificiale cu 26 secţiuni demonitorizare.

Evaluarea stării ecologice şi chimice a corpurilor de apă în stare naturală - 2013Elementele fizico-chimice generale luate în considerare au fost: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Cr,conductivitate, pH, nutrienţi (amoniu, azotiţi, azotaţi, ortofosfaţi, fosfor total, azot total).Poluanţii specifici luaţi în calcul au fost: crom, cupru, zinc, arsen ( fracţiunea dizolvată), fenoli, cianuri totale,detergenţi, acenaften, toluen, PCB (sumă), xileni (sumă).Pentru evaluarea stării chimice au fost determinate substanţele cadmiu, mercur, nichel, plumb (fracţiuneadizolvată), micropoluanţi organici.

Bazinul hidrografic BegaÎn bazinul hidrografic Bega au fost monitorizate 6 corpuri de apă de suprafaţă Bega, Hăuzeasca, Glăviţa,Cladova – Ursoane, Balinţ, Biniş, canal Coştei ), cu 7 secţiuni, fiind încadrate în stare proastă, din cauzaindicatorilor cadmiu şi plumb în urma evaluării stării chimice, iar din punct de vedere al elementelorbiologice, fizico – chimice şi al poluanţilor specifici a fost încadrat la categoria moderat şi bun.

Bazinul hidrografic TimişÎn bazinul hidrografic Timiş au fost monitorizate 14 corpuri de apă ( Paraul Rece + afluenţi, Sebeş-Tapia,Nădrag +afluenţi, Spaia +afluenţi, Timişana), cu 16 secţiuni, fiind încadrate în stare proastă, din cauza



indicatorilor cadmiu, nichel şi plumb în urma evaluării stării chimice, iar din punct de vedere al elementelorbiologice, fizico – chimice şi al poluanţilor specifici a fost încadrat la categoria moderat şi bun.

Subsistemul lacuri

Aspecte generale

În Spaţiul Hidrografic Banat, au fost delimitate un număr de 8 corpuri de apă , dintre care toate 8 au fostmonitorizate, cu un număr de 16 secţiuni de monitorizare.

Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apăLacuri de acumulare monitorizate

În bazinul hidrografic Bega au fost monitorizate două corpuri de apă cu câte un lac de acumulare pefiecare corp de apă.

Corpul de apă LW5.1.21.2 _B1 Măgheruş (Fibiş, Niarad) –Ac. Murani, un lac de acumulare, suprafaţalacului la NNR este de 95 ha, adâncimea medie 1,55 m, lungime baraj 688 m, timp de retenţie 0,386 ani,folosinţă complexă, tipologia ROLA 03, o secţiune de monitorizare, mijloc lac.În urma evaluării potenţialului ecologic a corpului de apă, din punct de vedere al elementelor biologiceacesta s-a încadrat în potenţial ecologic maxim. Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, corpul deapă s-a încadrat în potenţial ecologic moderat, determinat de condiţiile de oxigenare şi nutrienţi, iar în ceeace priveşte poluanţii s-a încadrat în potenţial ecologic bun. În urma evaluării stării chimice, corpul de apă s-aîncadrat în stare proastă, din cauza valorilor maxime determinate la cadmiu, nichel şi plumb.

Corpul de apă LW5.1.10_B1 Raul (Gladna) - Ac. SURDUC, suprafaţa lacului la NNR este de 357 ha,adâncimea medie 6,60 m, lungime baraj 130 m, timp de retenţie 0,670 ani, folosinţă complexă, tipologiaROLA 10a, două secţiuni de monitorizare, baraj şi mijloc lac.În urma evaluării potenţialului ecologic a corpului de apă, din punct de vedere al elementelor biologiceacesta s-a încadrat în potenţial ecologic bun. Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, corpul deapă s-a încadrat în potenţial ecologic bun, determinat de condiţiile de oxigenare şi nutrienţi, iar în ceea cepriveşte poluanţii s-a încadrat în potenţial ecologic bun. În urma evaluării stării chimice, corpul de apă s-aîncadrat în stare proastă, din cauza valorilor maxime determinate la cadmiu, nichel şi plumb.

Cerinţele si realizǎrile captǎrilor de apǎ pe anul 2011 în judeţul Timis sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel:6.2 – balanţa captări




Figura 6.4.

Sursa datelor: Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara (date prelucrate)

În Spaţiul Hidrografic Banat, conform Manualului de operare, au fost monitorizate 11 prize de apă (râuri şilacuri).

Tabel 6.3 - Monitorizarea şi caracterizarea secţiunilor de potabilizare în anul 2013

Nr.crt. Sectiunea de prelevare Sursa de apa

Categoria ceruta detehnologia de tratare a

apei in conf. cuHG100/2002

anexa 1 a

Indicatori depasiti fata decategoria ceruta de

tehnologia de tratare

1Priza potabilizareTomesti Bega A2

2Priza potabilizareTimisoara Bega A3 suspensii

3Priza potabilizareCaransebes Timis ac. Zervesti A2

15.368 13252

22.269

12969

46.273

20395

05.000

10.00015.00020.00025.00030.00035.00040.00045.00050.000

2006 2011

Volum de apă prelevat (mii mc) în scopul satisfacerii cerinţelor dinsurse de suprafata

agricultura

industrie

populaţie



-continuare tabel-

Nr.crt. Sectiunea de prelevare Sursa de apa

Categoria ceruta detehnologia de tratare a

apei in conf. cuHG100/2002

anexa 1 a

Indicatori depasiti fata decategoria ceruta de

tehnologia de tratare

4Priza potabilizareOtelu Rosu Bistra Marului A2

5 Priza potabilizare Nadrag Nadrag A2

6 Priza potabilizare Lugoj Timis A2 suspensii

7 Priza potabilizare Resita Barzava ac. Secu A2 mangan8 Priza potabilizare Anina Buhui ac. Buhui A19 Priza potabilizare Bozovici Tăria ac. Tăria A1

10Priza potabilizareBaile Herculane

Cerna ac.Herculane A2

11Priza potabilizareMehadia Sverdinul Mare A1


Râul Bega am. loc. Tomeşti (priză captare Tomeşti)

Tip captare: suprafaţă; priză de mal:

captarea apei din pârâul Valea lui Liman, prin intermediul prizei de captare situată în amonte deuzina de apă la 1,8 km. Captarea este compusă dintr-un prag (baraj), prevăzut cu o gură de captarede 1,0 x 0,8 x 0,9 m cu grătar metalic. Captarea se continuă cu un deznisipator amplasat pe maluldrept. Deznisipatorul (8,0 x 0,7 m) dispune la intrarea de un cămin prevăzut cu vană de închidere,instalaţii de spălare şi un cămin de vizitare la ieşire.

captarea apei (de rezervă) pe râul Bega malul stâng, executată în anul 1985, este situată la 200 mamonte de confluenţă cu pârâul Valea lui Liman. Captarea este formată dintr-un grătar dimensionatpentru captarea debitului de 9,2 l/s, iar pentru reţinerea nisipului antrenat în priză s-a realizat undeznisipator. Aceasta captare nu a funcţionat niciodată şi în momentul de faţă conducta deaducţiune este colmatată.

Amplasament: râul Bega, hm-175.Caracteristici tehnice: priză de mal, canal de aducţiune Dn=150mm.Operator economic: SC AQUATIM SA Sucursala Făget.Tehnologia de tratare: staţia de tratare a Uzinei de apă Tomeşti a fost dimensionată pentru o capacitate detratare de 14 l/s şi are următorul flux tehnologic: tratarea chimică (gospodăria cu reactivi) cuprinde tratarea cu sulfat de aluminiu şi var, canalul de

amestec cu şicane şi camera de reacţie turbionară; decantarea se realizează într-un decantor de tip vertical realizat din beton armat cu D=7,0 m, V=200

mc amplasat în vecinătatea gospodăriei cu reactivi; filtrarea apei în 4 filtre rapide cu nivel liber (cu strat filtrant de granulaţie 1-3 mm cu o capacitate de

filtraţie de 16 l/s); dezinfecţia apei se asigură cu o staţie de clorinare cu clor gazos de tip CLORMIX.



Râul Bega am. loc. Timişoara (priză captare Timişoara)

Tip captare: suprafaţă – priză Uzina nr. 2 la hm 1273 (în conservare).- priză Uzina nr. 4 la hm 1270.

Amplasament: râul Bega, mal stâng.Caracteristici tehnice: captare gravitaţională prin prize de mal cu capacitatea totală de 3500 l/s;aducţiunea apei la uzine se realizează prin patru conducte şi un canal deschis 1000 x 1200 mm la U4.Operator economic: SC AQUATIM SA TimişoaraTehnologia de tratare: coagulare cu sulfat de aluminiu, aluminat de sodiu, cărbune activ, var, adjuvant –silicat de sodiu, floculare, preclorinare, decantare, pompare, filtrare în filtre rapide închise şi în filtre rapidedeschise şi înmagazinare.

Balanța Captări Anul 2013:Tabel: 6.4 - Bazin Aranca

Bazin/Judet/SursaCaptare

CerintaSem1(miimc)

CerintaSem2(miimc)

CerintaTotal(miimc)

RealizatTrim1

(miimc)

RealizatTrim2

(miimc)

RealizatTrim3

(miimc)

RealizatTrim4

(miimc)

RealizatSem1(miimc)

RealizatSem2(miimc)

RealizatTotal(miimc)

Indicerealizare

Sem I(%)

Indicerealizare

SemII(%)

Indicerealizare

Anual(%)

Din subteran 1638,65 1649,08 3287,73 720,279 845,55 953,605 760,017 1565,83 1713,62 3279,46 95,56 103,91 99,75

Populatie 1177,65 1186,08 2363,73 536,822 645,44 742,234 580,53 1182,26 1322,76 2505,03 100,39 111,52 105,98

Industrie 264 267 531 98,549 113,053 110,233 109,67 211,602 219,903 431,505 80,15 82,36 81,26

Agricultura 197 196 393 84,908 87,062 101,138 69,817 171,97 170,955 342,925 87,29 87,22 87,26


Concluzii privind starea apelor de suprafata.

În judeţul Timis corpuri de apă de tip râuri si de tip lacuri din Spaţiul hidrografic Banat – Timis se încadreazăîn potenţialul ecologic moderat. Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice, unele corpuri de apă s-auîncadrat în potenţial ecologic moderat, din cauza indicatorilor aferenţi grupei.

Concentraţiile poluanţilor în râuri au scăzut, dar mai puţin semnificativ în lacuri.

scăderea poluanţilor în râuri se datorează măsurilor introduse de legislaţia naţională si europeană, înspecial cu referire la: epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu azot si fosfor dinagricultură.

îmbunătăţirea calităţii apei în unele lacuri a fost, în general relativ lentă, în ciuda măsurilor luate dereducerea poluării. Acest lucru se datorează cel puţin parţial, încărcării cu fosfor intern stocat însedimentele din lac.

2.6.2.2. Starea apelor subterane

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterane

Aspecte generale privind:

1. Numărul total de corpuri de apă delimitateÎn Spaţiul Hidrografic Banat au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 20 de corpuri de apăsubterane, din care 19 corpuri pentru freatic şi un corp de apă pentru adâncime.



2. Numărul corpurilor de apa monitorizateÎn anul 2013 au fost monitorizate toate cele 20 de corpuri de apa subterane, delimitate şi identificate dinSpaţiul Hidrografic Banat.

Tabel: 6.5. Numărul total de foraje de monitorizare de pe corpul de apă


Rezultatele încadrării corpurilor de apă în starea chimică corespunzătoare

Din totalul de 20 de corpuri de apă delimitate în spaţiul Hidrografic Banat, 18 corpuri de apă se încadreazăîn stare chimica bună şi 2 corpuri de apă se încadrează în stare chimică slabă.

Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă:

Descrierea generală a corpului de apă:

Lovrin – VingaEste situat pe interfluviul Mureș-Bega, cuprinzând partea centrala şi nord-estică a Câmpiei tabulare joase aTorontalului, precum si jumătatea vestică a Câmpiei înalte subcolinare a Vingăi. Suprafaţa – 1376 km2, iartipul corpului de apă este freatic. Nu există captări pentru apă din freatic, doar puţuri domestice pentru uzgospodăresc. Surse de poluare – pot fi, pe suprafeţe mai reduse, localitățile (depozite de gunoi) si uneleferme de animale (altele decât cele de la S.C.Smithfield Ferme S.R.L.), iar pe arii extinse, substanţele din

Corp de apa Număr forajeCantitativ Număr foraje Calitativ

GWBA01 25 25GWBA02 13 13GWBA03 48 48GWBA04 23 23GWBA05 14 14GWBA06 1 1GWBA07 1 1GWBA08 1 1GWBA09 1 1GWBA10 1 1GWBA11 7 7GWBA12 5 5GWBA13 1 1GWBA14 3 3GWBA15 1 1GWBA16 1 1GWBA17 1 1GWBA18 24 24GWBA19 2 2GWBA20 1 1



agricultură (îngrășăminte, ierbicide etc.) si reziduurile de la fermele de creştere a porcilor de la Bulgăruş,Vinga si Periam aparţinând S.C. Smithfield Ferme S.R.L.Tipul corpului de apă – poros.Criteriul hidrodinamic si hidrogeologic: Niveluri – 1,0-5,0 în câmpia joasa dinspre vest, 2,0-28,0 încâmpia înaltă dinspre est. Debit optim de exploatare, în câmpia joasă – 0,2-3,0 l/s (debit modul 0,1-2,5l/s/km2), în câmpia piemontană – 0,1-1,5 l/s (debit modul-0,1-1,0 l/s/km2). Conductivitatea hidraulică – 0,1-45,5 m/zi, porozitatea totala – 10-30 %, iar porozitatea efectivă – 5-20 %.Grosimea stratului (stratelor) – 1,7-24,9 m.Aprecierea schimburilor de apă între stratele corpului şi sisteme de suprafată asociate – alimentareaacviferului se face din precipitaţii, apele de suprafaţă fiind de foarte mică importanţă. De aceea variaţiilenivelurilor sunt importante, existând schimburi de apă râu-corp subteran în ambele sensuri.

FibişSituat pe interfluviul Mureş-Bega, cuprinde partea de est a Câmpiei subcolinare înalte a Vingăi, extremitateade sud-vest a Dealurilor Lipovei şi terasele de pe malul drept al r. Bega între aval Balint si amonteTimişoara, suprafaţa – 782 km2, tipul corpului de apă – freatic. Nu există captări pentru apa din freatic, doarpuţuri domestice pentru uz gospodăresc.Surse de poluare – pot fi, pe suprafeţe mai reduse, localităţile şi unele ferme de animale (altele decât celede la S.C. Smithfield Ferme S.R.L.), iar pe arii extinse substanţele din agricultură (îngrăşăminte, ierbicideetc.) şi reziduurile de la ferma de creştere a porcilor de la Maşloc aparţinând S.C. Smithfield Ferme S.R.L.Tipul corpului de apă este porosCriteriul hidrodinamic şi hidrogeologic: Niveluri – 0,5-28,0 m, debit optim de exploatare – 0,1-9,6 l/s(debit modul sub 2,5 l/s/km2), conductivitatea hidraulică – 0,2-55,8 m/zi, porozitatea totală – 10-50 %,porozitatea efectivă – 5-25 %, grosimea stratului (stratelor) – 1-13 m.Stratificarea apelor subterane – 1 orizont cu 1-2 strate acvifereAprecierea schimburilor de apă între stratele corpului şi sisteme de suprafaţă asociate – alimentareaacviferului freatic se face din precipitaţii, în principal; la ape mari, râurile principale (Măgheruş, Beregsău,mai puţin Gherteamoş) alimentează acviferul, pentru ca la ape mici sa fie alimentate din acesta.

TimişoaraSe suprapune peste partea sudică a Câmpiei Torontalului şi peste întreaga Câmpie a Timişului, co osuprafaţă de 2577 km2, tipul corpului de apa – freatic. Nu există captări pentru apa din freatic, doar puţuridomestice pentru uz gospodăresc.O situaţie mai deosebită se întâlneşte pe interfluviul Bega-Timiş între aliniamentele Recaş-Bazoş şiTimişoara-Moşniţa Nouă-Urseni, (în corpul GWROBA 03, dar şi în GWROBA 04) unde sunt amplasateforajele de adâncime de exploatare care alcătuiesc frontul de captare pentru alimentarea cu apă amunicipiului Timişoara. Aici s-a pus în evidenţă o coborâre mai accentuata a nivelului piezometric alfreaticului, fără a se putea diferenţia scăderea nivelului determinată de exploatare, de cea datorată variaţieianuale a cantităţii de precipitaţii. Se poate presupune că, în condiţiile existenţei unei structuri litologice de tipcon aluvionar, exploatarea apelor subterane din straturile de medie adâncime şi de adâncime situate întrecca.30-150 m influenţează rezerva de apă freatică, fie lateral prin straturile care comunica direct între ele,fie prin drenanţă pe verticală, fie (cel mai probabil) prin ambele moduri.Surse de poluare – pot fi, pe suprafeţe mai reduse, localităţile şi unele ferme de animale (altele decât celede la S.C. Smithfield Ferme S.R.L.), iar pe arii extinse substanţele din agricultură (îngrăşăminte, ierbicide



etc.) si reziduurile de la fermele de creştere a porcilor de la Biled, Jimbolia, Iecea Mare, Parţa, Pădureni,Peciu Nou, Ciacova, Stamora Germană aparţinând S.C. Smithfield Ferme S.R.L.Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic: Tipul corpului de apă – poros, niveluri – a 0,4-5,0 (6,0) m, debitoptim de exploatare – 0,1-10,0 l/s (debit modul-1,0-3,0 l/s/km2), conductivitatea hidraulică – 0,6-68,0 m/zi,porozitatea totală – 10-50 %, porozitatea efectivă – 5-25 %, grosimea stratului (straturilor) – 2,4-27,0 m.Aprecierea schimburilor de apă între straturile corpului şi sisteme de suprafaţă asociate – freaticul estealimentat din precipitaţii şi din apele de suprafaţă, râuri în principal, cu care relaţia este reciprocă : BegaVeche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa şi principalii lor afluenţi Ier, Timişul Mort, Bega Mică, Lanca-Birda. Înpartea de vest, panta redusă, nivelurile ridicate şi lipsa unei reţele hidrografice de suprafaţă au impusrealizarea unei reţele dense de canale de desecare, cu staţii de pompare a apei spre Bega Veche. După1990 nefuncţionarea acestui sistem a determinat ridicarea treptată a nivelurilor, foarte evidentă în zonaJimbolia.

LugojEste situat pe cursurile superioare ale r. Bega şi Timiş, respectiv pe culoarul comun Bega-Timiş pană la liniaGiarmata Vii - Albina-Stamora Romană, cu o suprafaţă de 1702 km2, tipul corpului de apă – freatic.Există puţuri domestice pentru uz gospodăresc, dar şi forajele de freatic şi medie adâncime din alimentareacu apa a oraşului Buziaş.O situaţie mai deosebită se întâlneşte pe interfluviul Bega-Timiş între Bazoş şi aliniamentul Timişoara-Moşniţa Nouă-Urseni, (din corpul GWROBA 04 pană în GWROBA 03) unde sunt amplasate forajele deadâncime de exploatare care alcătuiesc frontul de captare pentru alimentarea cu apă a municipiuluiTimişoara. Aici s-a pus în evidenţa o coborâre mai accentuată a nivelului piezometric al freaticului, fără a seputea diferenţia scăderea nivelului determinat de exploatare, de cea datorată variaţiei anuale a cantităţii deprecipitaţii. Se poate presupune că, în condiţiile existentei unei structuri încrucişate de tip con aluvionar,exploatarea apelor subterane din straturile de medie adâncime şi de adâncime situate între cca.30-150 minfluenţează orizontul freatic, fie direct între strate (multe de forma lenticulară), fie prin drenanță pe verticală,fie (cel mai probabil) prin ambele moduri.Surse de poluare – pot fi, pe suprafeţe mai reduse, localităţile şi unele ferme de animale (altele decât celede la S.C. Smithfield Ferme S.R.L.), iar pe arii extinse substanţele din agricultură (ingraşăminte, ierbicideetc.) si reziduurile de la fermele de creştere a porcilor de la Bacova si Boldur aparţinând S.C. SmithfieldFerme S.R.L.Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic: Tipul corpului de apă este poros, niveluri – a 0,8-34,0 m, debitoptim de exploatare – 0,01-14,0 l/s (debit modul-1,0-2,5 l/s/km2), conductivitatea hidraulică – 0,2-250,0 m/z,porozitatea totală – 25-50 %, porozitatea efectivă – 10-30 %, grosimea stratului (straturilor) – 1,0-55,0 m.Direcţiile de curgere în acvifer –variază foarte mult fiind determinate de cele doua râuri principale. Pe Begadirecţiile de curgere sunt N(NE)-S(SV) pe malul drept şi S(SE)-N(NV) pe malul stâng; la fel si în culoarulcomun. Pe Timiş direcţiile de curgere se schimbă odată cu schimbarea orientării răului, ajungand de la SE-NV (Caransebeş) la NE-SV (la Boldur) pe malul drept şi de la SV-NE la SE-NV pe cel stâng. În cuprinsulculoarului gradientul hidraulic este de 0,5-2,5 ‰, cu creşteri mari (pana la 5,0-10,0 ‰) la contactul curegiunile mai înalte înconjurătoare.Aprecierea schimburilor de apă între stratele corpului şi sisteme de suprafaţă asociate – alimentareaacviferului se face din precipitaţii şi din râurile Bega, Timiş, Bistra, relaţia râu-corp fiind reciprocă.



GătaiaÎn cea mai mare parte se suprapune pe Câmpia înalta subcolinară a Gătaiei, suprafaţa – 961 km2 , tipulcorpului de apă este freaticNu există captări pentru apă din freatic, doar puţuri domestice pentru uz gospodăresc.Surse de poluare – pot fi, pe suprafeţe mai reduse, localităţile şi unele ferme de animale (altele decât celede la S.C. Smithfield Ferme S.R.L.), iar pe arii extinse substanţele din agricultura (îngrăşăminte, ierbicideetc.) si reziduurile de la fermele de creştere a porcilor de la Birda, Gătaia, Tormac si Niţchidorf aparţinândS.C. Smithfield Ferme S.R.L.Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic: niveluri – 0,9-18,0 m, debit optim de exploatare – 0,1-5,0 l/s(debit modul-2,0 l/s/km2), conductivitatea hidraulică – 0,3-115,0 m/zi, porozitatea totală – 10-40 %,porozitatea efectivă – 5-25 %, grosimea stratului (stratelor) – 1,2-25,6 m.Aprecierea schimburilor de apă între stratele corpului şi sisteme de suprafaţă asociate – alimentarea estedin precipitaţii şi din ape de suprafaţă (râurile Pogăniş, Bârzava şi Moraviţa), dar influenţa este reciprocă.

FărăşeştiEste poziţionat în partea central-nordică a Munţilor Poiana Ruscăi, în bazinul superior al râului Bega, careîn acest sector se mai numeşte şi Bega Poieni, suprafaţa – 80 km2 , tipul corpului de apă – freatic.Nu există captări pentru apa din freatic, doar puţuri domestice pentru uz gospodăresc în stratul subţire dealuviuni de pe văi, surse de poluare – inexistente, aşezările umane fiind foarte puţine şi slab populate.Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic : Niveluri – 0-2,0 m în sedimente, debit optim de exploatare – 0,1-2,5 l/s (debit modul-1,0 l/s/km2), conductivitatea hidraulică – 0,1-180,0 m/zi, porozitatea totală – 5-50 %,porozitatea efectivă – 0,5-40 %, grosimea stratului (stratelor) – 0-5,0 m (pentru sedimentele din luncilevăilor).

LuncaniSituat în partea central-vestică a Munţilor Poiana Ruscăi, pe cursul superior al r. Bega, numit şi BegaLuncanilor, cu o suprafaţă de 47 km2, tipul corpului de apă este freatic.Nu există presiuni de nici un tip deoarece corpul este foarte slab populat, necesarul de apă fiind asigurat defântânile domestice, iar surse de poluare nu există.Criteriul hidrodinamic şi hidrogeologic : debit optim de exploatare – 0,1-2,5 l/s (debit modul-1,0 l/s/km2),conductivitatea hidraulică – 0,1-180,0 m/zi, porozitatea totală – 5-50 %, porozitatea efectivă – 0,5-40 %,grosimea stratului (stratelor) – 0-5,0 m (pentru sedimentele din luncile văilor).

Tabel: 6.6 - Centralizator cu forajele din reteaua de monitorizare a calitătii apelor subterane cudepaşiri ale valorilor prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2013

Nr.crt

Denumire corp de apăsubterană Denumire foraj NO3 ( >50mg/l)

HG53/20091 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Becicherecu Mic F1 171; 199,42 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Biled N F1 189,953 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Călacea S F1 132,44 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Comloşu Mic F1 588,83; 691,55 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Dudeştii Noi F1 310,256 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Lenauheim F1 111,417 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Lovrin F1 367,15; 285,438 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Lunga ( Comloşu Mare ) F1 196,97



9 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Orțişoara F1 268,110 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Şandra F1 168,8911 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Gelu F1 120,7312 GW-ROBA 01-Lovrin-Vinga Teremia Mare F1 56,12; 70,1113 GW-ROBA02-Fibiş Alioş F1 752,8; 682,514 GW-ROBA02-Fibiş AlioşNV F1 62,715 GW-ROBA02-Fibiş Bencecu de Sus F1 293,7216 GW-ROBA02-Fibiş Fibiş F1 696; 98017 GW-ROBA02-Fibiş Fiscut F1 113,72; 15818 GW-ROBA02-Fibiş Giarmata F1 82,15; 70,9519 GW-ROBA02-Fibiş Maşloc F1 151,16; 179,420 GW-ROBA02-Fibiş Pişchia F2 214,121 GW-ROBA03-Timişoara Becicherecu Mic F4 129,93; 163,922 GW-ROBA03-Timişoara Butin F2 113,9823 GW-ROBA03-Timişoara Checea F1A 1248; 149524 GW-ROBA03-Timişoara Ivanda F2 124,7525 GW-ROBA03-Timişoara Ivanda-ape minerale F1A 622,8; 270,426 GW-ROBA03-Timişoara Liebling F1 84,84; 186,7527 GW-ROBA03-Timişoara Parţa F2 61,328 GW-ROBA03-Timişoara Parţa F6 149,529 GW-ROBA03-Timişoara Petroman F1A 124,530 GW-ROBA03-Timişoara Sânandrei F4 157,5; 112,5531 GW-ROBA03-Timişoara Voiteg N F1 57,0232 GW-ROBA04-Lugoj Salha F7 75,2933 GW-ROBA04-Lugoj Traian Vuia F1 91,63; 113,2434 GW-ROBA05-Gătaia Cerna F1 72,5; 78,0135 GW-ROBA05-Gătaia Şipet F1 733,9; 74036 GW-ROBA05-Gătaia Tormac F1 6639,3; 411437 GW-ROBA18-Banat Maşloc F/AD/P 440,9


Sensul general de curgere a fluxului subteran este de la Est la Vest urmând panta generală a reliefului. Inpartea de nord a câmpiei joase pe sectorul Mures – Bega Veche, Mures – Aranca, fluxul subteran aredirecţia NE – SV, având o tendinţă usoară de drenare spre Aranca – Bega Veche.

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile arondatebazinului hidrografic

lipsa sau insuficienta reţea de canalizare menajeră a localităţilor aflate în spaţiul bazinuluihidrografic;

nfiltraţiile din canalele de desecare, canale folosite în mod accidental sau temporar pentrudescărcarea apelor uzate de la vechiile bataluri ale unităţile zootehnice;

depozitarea si împrăstierea pe terenurile agricole a îngrăsămintelor chimice si a pesticidelor fără aţine cont de perioadele optime de administrare a acestora;

impurificării remanente datorată fostelor evacuări de dejecţii provenite de la complexele de cresterea suinelor precum si a celor de crestere a păsărilor;

depozitării gunoiului menajer pe suprafeţe neamenajate.



2.6.2.3. Situaţia apelor uzate

Pentru judeţul Timis, volumele de ape uzate evacuate pe activitǎţi economice - 2013 sunt reprezentate înurmǎtoarele tabele:

Aranca Poluanţi:

Tabel: 6.7 Cantitati de poluanti pe activitati economice (tone/an) - 2013 BH ArancaAmon

iu(NH4)

Azottotal(N)

Azotati

(NO3)

Azotiti(NO2)

CBO5 CCO-Cr

Cloruri(Cl)

Detergentisinteti

ci

Fenoli Fosfor total

(P)

Materii in

suspensie

Reziduufiltrabil

Substan

teextractibile

Sulfati

(SO4)

Captare siprelucrare apa pt.alimentare

25,910 22,736 2,542 0,306 92,156 224,873

77,321 1,943 0,023 1,738 71,862 529,978 7,279

58,452

Mec fina+electrotehnica

9,3161 30,8830 0,3726

TOTAL 25,910 22,736 2,5422 0,306 92,156 224,873 77,321 1,943 0,023 1,738 81,178 560,861 7,65

258,452


Tabel: 6.8 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuatepe activitati economice - 2013 BH Aranca

Activitateeconomica

Volume evacuate (mii mc/an)

NU necesita epurare(2)

Necesita epurare(3)

Total volumeevacuate

(1)

NU se epureaza(4)

Se epureaza(5)

Total volume cenecesita epurare

(6)NU se epureazacorespunzator

(7)

Se epureazacorespunzator (8)

TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL % TOTAL %

Captare siprelucrare apapt. alimentare

0 0 580,804 82,67 0 0 121,711 17,33 702,515 100 702,515

Mec fina +electrotehnica

0 0 69,871 100 0 0 0 0 69,871 100 69,871

TOTAL 650,675 121,711 772,386 772,386


Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare investigate in BH Aranca:

În subbazinul Aranca sunt în evidenţă următoarele surse de poluare:S.C. AQUATIM – SUCURSALASânnicolau Mare –pentru orașul Sânnicolau Mare - ce evacuează apele uzate în canalul Mureşan, afluent



al canalului Aranca, S.C. ZOPPAS INDUSTRIES cu evacuare în canalul Mureşan şi localitatea Lovrin ceaparţine tot de AQUATIM, cu evacuare în Galaţca.Impact major asupra calităţii apei de suprafaţă şi din subteran au toate unităţile din bazinul Aranca care suntîn evidenţa Administraţia Bazinală de Apa Banat. Din punct de vedere al încărcărilor apelor uzate evacuateîn emisar, acestea au valori cu impact asupra calităţii apei de suprafaţă din cauza debitului de diluţieredus.

S.C. AQUATIM – SUCURSALA Sânnicolau Mare Emisar: canal Mureşan Debit mediu evacuat: 20,64 l/s Oraşul Sânnicolau Mare cu 15000 locuitori echivalenţi dispune de un sistem centralizat de

alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Lungimea totala simplă a conductelor şi colectoarelor de canalizare (Dn = 300 – 800 mm), este de

27,5 km.

Apele uzate din reţeaua de canalizare sunt colectate în bazinele de aspiraţie a 4 staţii de pompare (SP2,SP3, SP5 si SP7).Staţiile de pompare SP2, SP3 şi SP5 trimit apele uzate în bazinul staţiei de pompare SP7, care repompeazaaceste ape în staţia de pompare SP9 (amplasată în incinta fostei Staţii de epurare de unde gravitationalajung in canalul Muresan).Aquatim deruleaza in prezent prin proiectul CCI 2009 RO 161 PR 013 lucrari pentru extinderea şimodernizarea sistemului de alimentare cu apă si canalizare conform aviz nr.ABAB-60/22.04.2012. Lucrarile lanoua statie de epurare sunt in derulare cu termen de finalizare 21.11.2014 conform programului de etapizare.

S.C. ZOPPAS INDUSTRIES Emisar : canal Mureșan. Debit mediu evacuat: 3,36 l/s Unitatea are ca obiect de activitate producţia de rezistenţe metalice şi ceramice. Debitul mediu de

ape uzate evacuate În anul 2013 a fost de 3,36 l/s şi constă în ape de răcire şi ape pluvialeneimpurificate, convenţional curate.

Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale receptoare peansamblul bazinului şi pe activităţi economice:

În cursul anului 2013 în canalul Aranca a fost evacuat un volum de 0,772 mil.m3 ape uzate, din care: 0,702mil.m3/an ape uzate cu provenienţă din domeniul captării şi prelucrării apei pentru alimentare cu apă şi0,069 mil. m3/an ape uzate cu provenienţă din ind. mecanică fină şi electrotehnică.

Aspecte privind funcţionarea staţiilor şi instalaţiilor de epurare investigate in BH Bega Timiș:

Din totalul surselor de impurificare din bazinul Bega-Timiş-Caraş, funcţie de debitul de ape uzate deversateşi a cantităţilor de nocivităţi evacuate, am selectat un număr de 7 surse de poluare:

Tabel 6.9 - Surse de poluare



Nr.crt. Sursa de poluare Vol. tot.ev.

(mil.m3/an)Cantitati de nocivitati (tone/an)

Suspensii CBO5 Amoniu1 SC AQUATIM Timişoara 45,246 228,912 211,035 5,0002 SC AQUACARAŞ SA Exploatare

Resita9,330 157,952 230,246 71,673

3 SC TMK (C.S.R.) Resita 0,898 13,299 7,377 -4 MERIDIAN 22 Lugoj 5,318 188,816 263,161 74,5525 SC AQUACARAŞ SA Exploatare

Caransebeş 1,287 30,652 42,181 18,141

6 SC AQUATIM SA SucursalaDeta

0,352 60,242 65,005 13,565

7 Uzina Constructoare de MaşiniReşiţa

0,200 3,652 0,231 -

T O T A L 62,631 683,525 819,236 182,931% faţă de total bazin 90,46 56,91 92,47 69,16


S.C. AQUATIM Timişoara

Staţia de epurare a municipiului Timişoara

Emisar : râul Bega.Q mediu evacuat : 1837,96 l/s.

Fluxul tehnologic al staţiei de epurare pe linia de tratare a apei uzate cuprinde următoarelecomponente:

Vechiul cămin de intrare a fost reabilitat şi s-a realizat interconectarea colectoarelor nord şi sud. Există unstăvilar pentru situaţii de urgenţă, amplasat înaintea grătarelor, care limitează debitul de apă care ajunge lagrătare la 4,3 m3/s.

In zona căminului de intrare, există o instalaţie pentru descărcarea vidanjelor, dotată cu sistem deîndepărtare mecanică a materiilor în suspensie şi plutitoare - grătar cu spaţiul între bare de 6 mm, instalaţiede spălare a grătarului propriu şi sistem de compactare a reţinerilor. Capacitatea intalaţiei pentrudescărcarea vidanjelor este de 60 m3/h. Reţinerile sunt compactate până la un conţinut minim de 30 %substanţă uscată. După compactare reţinerile sunt deversate în 2 containere de câte 10 m3, din care unuleste în aşteptare. Cupla pentru preluarea conţinutului vidanjelor şi panoul pentru identificare sunt amplasateîn exteriorul staţiei de epurare, pe o platformă betonată. Instalaţia este prevăzută cu un sistem deidentificare cu card a operatorilor de vidanje. Se determină în mod automat pH-ul şi conductivitateaconţinutului deversat, iar în cazul în care valorile prescrise sunt depăşite, vana de admisie se închide înmod automat, pentru a împiedica perturbarea procesului de epurare.Din căminul de intrare apa este direcţionată prin 4 canale spre grătarele rare şi apoi spre grătarele dese.Ambele tipuri de grătare sunt prevăzute cu sisteme mecanice de curăţire şi cu sistem de spălare cu apă subpresiune. Reţinerile sunt deversate prin intermediul unor transportoare elicoidale într-o instalaţie de spălareşi compactare. Atât apa separată, cât şi apa de spălare a reţinerilor şi a grătarelor, se întoarce gravitaţionalîn canalul de apă reziduală, iar materialul solid este depus într-un container. Sistemul de curăţare al fiecărui



grătar este controlată prin sistemul de automatizare şi porneşte la o diferenţă de nivel a apei înainte şi dupăgrătar, de 20 cm.Apa uzată, după trecerea prin grătarele rare şi dese, este pompată, prin intermediul staţiei de pompare aapei uzate, spre deznisipatoare şi separatoarele de grăsimi.

Tabel 6.10 Date tehnice pentru pompele de apa uzatăParametrul U.M. ValoareCapacitate totală de pompare m3/h 10800Număr total de pompe buc. 4Număr pompe în funcţionare buc. 3Număr pompe în aşteptare buc. 1Debitul unei pompe m3/h 3600

Pompele sunt pompe centrifuge, cu başă umedă de tip Flygt CP3501/835. Pornirea pompelor se realizeazăîn cascadă, în funcţie de debitul influent în staţia de epurare.

Din staţia de pompare a apei uzate, apa ajunge în canalul de distribuţie a deznisipatoarelor. Deznisiparea şieliminarea grăsimilor se realizează în patru linii paralele. Eliminarea grăsimilor se realizează prin flotare cuaer. Necesarul de aer de 2040 m3/h este asigurat de 3 suflante în configuraţia 2 în funcţiune + 1 de rezervă.Suflantele sunt amplasate împreună cu suflantele care asigură aerul necesar procesului biologic, în clădireasuflantelor. Fiecare linie este dotată cu sistem de aerare şi cu pod mobil pentru eliminarea nisipului.Deznisipatoarele sunt prevăzute cu câte un canal pentru colectare nisipului, de unde eliminarea acestuia serealizează prin pompare, cu câte o pompă submersibilă amplasată pe fiecare pod. Debitul unei pompe estede 26 m3/h. Viteza de deplasare a podului este de 1,8 m/s.

Tabel 6.11 Caracteristicile unei linii de deznisipare - separare a grăsimilor sunt:

Parametrul U.M. Camera

Deznisipare Sep. grăsimiLungime m 40 37,7Lăţime m 3,7 2,2Adâncime medie m 3,95Suprafaţă m2 148 83Volum m3 541Aria secţiunii transversale m2 13,5Adâncimea de aerare m 3,4Raport Lăţime / Adâncime 0,9Raport Lungime / Lăţime 11Raport Lăţime Sep. grăsimi / Deznisipator 0,6

Procesul biologic este un proces aerob, cu nitrificare-denitrificare şi stabilizarea simultană a nămolului.Datorită încărcării relativ reduse a influentului, a fost eliminată decantarea primară.



Urmărirea procesului se realizează prin: monitorizarea potenţialului redox în fiecare linie, în mijlocul zonei anoxice, monitorizarea conţinutului de oxigen dizolvat în 3 puncte, în zona de aerare a fiecărei linii.

Debitul de aer al suflantelor se reglează automat, în funcţie de conţinutul de oxigen dizolvat în zonele deaerare.Apa tratată biologic şi chimic, pentru precipitarea fosforului, este condusă gravitaţional spre două baterii decâte patru decantoare secundare radiale. Fiecare baterie este formata din câte 4 decantoare, dintre care 4nou construite şi 4 reabilitate. Distribuţia apei în cele două baterii are loc în camera de distribuţie de laevacuarea bazinului de aerare.

Decantoarele nou construite sunt de tip radial, cu următoarele caracteristici:Diametru – 48 mSuprafaţă – 1630 m2

Adâncime la 2/3 din raza – 4,7 mVolum – 8500 m3

Decantoare reabilitate sunt de tip radial, cu următoarele caracteristici:Diametru – 40 mSuprafaţă – 1088 m2

Adâncime la 2/3 din raza – 2,9 mVolum – 3650 m3

Fiecare baterie de decantoare este prevăzută cu câte o staţie de pompare pentru nămolul recirculat şipentru nămolul în exces, iar apa decantată este dirijată spre canalul de evacuare a efluentului, iar nămolulîn exces spre linia de tratare a nămolului.

MERIDIAN 22” LUGOJStaţia de epurare a oraşului LugojEmisar: râul TimişDebit mediu evacuat: 168,66 l/s

Municipiul Lugoj cu o populaţie de 44571 locuitori dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apăpotabilă şi canalizare.Sistemul de canalizare (la care sunt racordaţi un număr de 36.683 locuitori) are ca scop preluarea înreţeaua de canalizare a apelor uzate provenite atât din activitatea gospodăriilor populaţiei cât şi dinactivitatea agenţilor industriali, a instituţiilor din municipiul Lugoj. Sistemul de preluare al apelor uzate de peraza municipiului are o lungime totala de cca. 77 km.

Canalele colectoare principale au ca scop preluarea întregii cantităţi de ape uzate deversate în sistemuldivizor de canalizare şi transportarea acesteia în staţia de epurare (prin efect gravitaţional).Fluxul tehnologic al staţiei de epurare cuprinde: treaptă mecanică (2 cămine distribuţie, grătare cu curăţiremecanică, 2 linii de deznisipator, separare grăsimi HUBER, 2 decantoare primare radiale echipate cu poduriracloare); treaptă biologică (4 bazine de aerare cu câte 7 linii de aerare pneumatică pe fiecare bazinechipate cu panouri de aerare cu bule fine , 5 decantoare secundare echipate cu poduri racloare cusucţiune şi pompare, metantancuri, gazometru, paturi de uscare nămol); treaptă terţiară (instalaţie destocare şi dozare cu clorură ferică, cameră de amestec apă aerată cu clorura ferică).



Staţia de epurare funcţionează doar cu treapta de epurare mecanică, treapta de epurare biologică esteparţial utilată sau are utilajele achiziţionate, dar nu sunt montate.

Debitul de apa uzată colectată de pe vatra municipiului este în totalitate trecut prin staţia de epuraremecano - biologică (în funcţiune doar cu treaptă mecanică), în 2013 valoarea debitului mediu evacuat a fostde 168,66 l/s.

S.C. AQUATIM Sucursala DETAStaţia de epurare a oraşului DetaEmisar: pârâul Birdanca

Debit mediu evacuat: 11,18 l/sOraşul Deta cu o populaţie de 5770 locuitori dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilăşi canalizare.Sistemul de canalizare are ca scop preluarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate provenite atât dinactivitatea gospodăriilor populaţiei cât şi din activitatea agenţilor economici şi a instituţiilor din oraşul Deta.Sistemul de preluare al apelor uzate de pe raza oraşului are o lungime totală de cca. 16,09 km.Reţeaua de canalizare este alcătuită din tuburi de beton cu Ø 300 mm. Apele uzate ajung prin intermediulcanalizării într-o staţie de pompare SP1 de tip cheson din beton armat, de unde sunt refulate în colectorulprincipal (Ø 400 mm, L 1348 m) care le transportă spre fosta staţie de epurare.

Aprecieri privind impactul produs de apele uzate asupra surselor naturale receptoare peansamblul bazinului şi pe activităţi în economie:

În tabele de mai jos sunt redate volumele de ape uzate evacuate şi cantităţile de nocivităţi defalcate peramurile economiei naţionale.În cursul anului 2013 au fost evacuate ape uzate cu un volum total de 69,230 mil.m3/an din care pondereacea mai mare o au apele din ramura alimentării cu apă pentru populaţie cu un volum de 65,174 mil.m3/anreprezentând circa 64 din total, precum şi industria metalurgică şi construcţii de maşini cu un volum 1,251mil.m3/an reprezentând circa 1,8 . Apele neepurate cu cea mai mare pondere, respectiv 91,21 dintotalul apelor neepurate, sunt cu provenienţă tot din ramura alimentării cu apă pentru populaţie (gospodăriicomunale).

Apele insuficient epurate sunt reprezentate de ramura industriei alimentare, ce reprezintă circa 41,19 dintotal.

Cantitǎţile de poluanţi evacuate pe activitǎţi economice (tone/an) - 2011 în B.H. Bega Timis, judeţul Timissunt prezentate în tabelul de mai jos:



Tabel: 6.12 Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate pe activitati economice - 2013BH Bega Timis

Activitateeconomica


NU necesitaepurare

(2)

Necesita epurare(3)

Totalvolume

evacuate(1)

NU se epureaza(4)

Se epureaza(5)

Total volume cenecesita epurare

(6)NU se epureaza

corespunzator (7)Se epureaza

corespunzator (8)


Alte activitati 38,817 48,35 0 0 2,457 5,93 39,011 94,07 41,468 51,65 80,285


0 0 5480,87 8,41 653,321 1 59040,675 90,59 65174,866 100 65174,866

Comert si serviciipentru populatie

0 0 0 0 21,966 81,27 5,061 18,73 27,027 100 27,027

Constructii 0 0 0 0 2,339 28,58 5,844 71,42 8,183 100 8,183

Industriealimentara

0 0 0 0 929,499 80,14 230,343 19,86 1159,842 100 1159,842

Industrieextractiva

1,556 0,14 424,8 38,1 326,427 29,28 363,659 32,62 1114,886 99,86 1116,442

Industriemetalurgica + c-tii de masini

972,833 77,72 66,353 23,8 2,557 0,92 209,926 75,29 278,836 22,28 1251,669

Industrieprelucrare lemn

0 0 4,16 100 0 0 0 0 4,16 100 4,16

Industrie usoara 0 0 0 0 190,27 100 0 0 190,27 100 190,27

Invatamant sisanatate

0 0 32,213 36,89 55,108 63,11 0 0 87,321 100 87,321


0 0 0 0 17,382 26,09 49,238 73,91 66,62 100 66,62

Prelucrari chimice 9,816 40,23 0 0 14,586 100 0 0 14,586 59,77 24,402

Transporturi 0 0 0 0 38,754 100 0 0 38,754 100 38,754

Zootehnie 0 0 0 0 0,475 100 0 0 0,475 100 0,475

TOTAL 1023,022 6008,396 2255,141 59943,757 68207,294 69230,316




Tabelul 6.13 Cantitati de poluanti pe activitati economice (tone/an) - 2013 BH Bega Timis jud. TimisAmoni

u(NH4)

Arsen Azottotal(N)

Azotati

(NO3)

Azotiti(NO2)

Cadmiu si

compusi

Calciu(Ca)

CBO5 CCO-Cr

Cianuri

totale

(CN)

Cloruri (Cl)

Cromhexavalent

Cromtotal

Cupru

Detergenti

sintetici

Alte activitati 0,01117

0,00000

0,03384

0,01643

0,00082

0,00000

0,06619

1,26150

0,00000

0,42730

0,00004

0,00001

0,00015

Captare siprelucrareapa pt.alimentare

123,54538

387,33100

919,30759

8,40926

0,01290

689,86989

2323,39656

0,01400

4350,49173

0,00000

0,14556

0,60572

15,00790

Comert siservicii pentrupopulatie

0,08490

0,16919

0,22405

0,02438

0,11785

0,79616

0,00257

Constructii 0,01091

0,02014

0,02708

0,00931

0,01725

0,03870

0,01985

0,00008

Industriealimentara

3,95845

6,74434

4,36400

0,21007

3,81006

14,62686

62,06733

327,18209

0,10682

Industrieextractiva

0,24921

0,64291

3,75414

0,00870

Industriemetalurgica +c-tii de masini

Industrieprelucrarelemn

0,00946

0,02122

0,06469

Industrieusoara

0,09020

1,56132

4,43202

0,12483

1,44510

11,67132

0,00152

36,06251


4,20885

3,18028

0,04623

0,00511

6,21372

18,69353

2,30622

0,08039


0,08420

0,50498

0,93192

0,00547

1,52307

4,82667

5,33061

0,00062

0,01761

Prelucrarichimice

1,47023

1,79567

4,38852

0,01293

Transporturi 0,20334

0,20658

0,05606

0,00731

1,64048

4,80487

0,38443

0,00300

TOTAL 132,19740

0,00000

401,48058

929,40538

8,79655

0,01290

3,81006

717,98021

2435,76398

0,01553

4722,20473

0,00000

0,14560

0,60635

15,24014



Fenoli Fier total(con.tot.)

Fosfortotal(P)

H2S +Sulfuri (S2)

Magneziu (Mg)

Mangan

total(con.tot.)

Materiiin

suspensie

Nichel sicompusi

Plumb sicompusi

iacestuia

Reziduufiltrabil

Substante

extractibile

Sulfati(SO4)

Zinc

Alteactivitati

0,00000 0,21079 0,00054

0,00001

0,71942 2,89341 0,00002 0,00000 59,44413 0,51689 0,02849 0,00106

Captare siprelucrareapa pt.alimentare

0,13693 5,73022 46,12015

2,83115

608,99484

0,46441 0,18376 40639,08883

280,29241

2915,74219

2,68255

Comert siserviciipentrupopulatie

0,01113

0,27128 7,91325 0,10708

Constructii

0,00106

0,02011 0,29351 0,00225 0,02764

Industriealimentara

1,41725

1,52900 36,31564 1203,17782

5,79536 3,36522

Industrieextractiva

0,02891

20,27706 165,95518

0,92656

Industriemetalurgica + c-tiide masini

0,40781 0,42273

Industrieprelucrarelemn

0,00001 0,06656 1,41440 0,01165

Industrieusoara

0,00076 0,24366

7,78521 196,04152

9,57629


0,18587

7,30523 0,52310 1,10177


0,00202 0,07086

1,71347 9,07831 0,33202 2,43572 0,00571

Prelucrarichimice

0,11301

1,18748 0,17298

Transporturi

0,00001 0,01504

1,25099 0,27097 0,13115 0,37772

TOTAL 0,13771 5,94303 48,20747

0,00001 2,24842 2,8311

5688,4890

9 0,46444 0,18376 42282,67793

289,23418

2932,65503

2,68932



Tabelul 6.14 – Volume evacuateActivitateeconomica


NU necesitaepurare (2)

Necesita epurare(3)

Totalvolume

evacuate(1)

NU se epureaza(4)

Se epureaza(5)

Total volume ce necesitaepurare

(6)NU se epureaza

corespunzator (7)Se epureaza corespunzator

(8)


Alte activitati 38,817 50,45

0 0 0,038 0,1 38,086 99,9 38,124 49,55 76,941


0 0 1145,292 2,19 298,099 0,57 50796,544 97,24 52239,935 100 52239,935

Comert si serviciipentru populatie

0 0 0 0 21,966 100 0 0 21,966 100 21,966

Constructii 0 0 0 0 0,419 100 0 0 0,419 100 0,419

Industriealimentara

0 0 0 0 807,366 77,85 229,743 22,15 1037,109 100 1037,109

Industrie extractiva 1,556 0,68 0 0 82,108 35,88 146,745 64,12 228,853 99,32 230,409

Industriemetalurgica + c-tiide masini

74,6 100 0 0 0 0 0 0 0 0 74,6

Industrie prelucrarelemn

0 0 4,16 100 0 0 0 0 4,16 100 4,16

Industrie usoara 0 0 0 0 190,27 100 0 0 190,27 100 190,27


0 0 0 0 55,108 100 0 0 55,108 100 55,108


0 0 0 0 17,382 26,09 49,238 73,91 66,62 100 66,62

Prelucrari chimice 9,816 40,23

0 0 14,586 100 0 0 14,586 59,77 24,402

Transporturi 0 0 0 0 21,648 100 0 0 21,648 100 21,648

TOTAL 124,789 1149,452 1508,99 51260,356 53918,798 54043,587


Aspecte privind corpurile de apă nepermanente

În anul 2013 au fost monitorizate 15 corpuri de apă nepermanente cu 15 secţiuni de monitorizare, dintreacestea 11 corpuri de apă sunt în stare naturală şi 4 corpuri de apă sunt puternic modificate. Lungimeatotală, a corpurilor de apă monitorizate, este de 379,52 km.Rezultatele încadrării corpurilor de apă în stare/potenţial ecologic arată faptul că 9 corpuri de apă au avutstare/potenţial ecologic bun şi 6 corpuri de apă au avut stare/potenţial ecologic moderat.

La corpurile de apă, Bega Veche (Beregsău, Niraj) - am. cf. Valea Dosului + afluenți şi Surgani (Sorgani) -av. evacuare GC Buzias, puternic modificate cu tipologia RO20, încadrarea pe elemente biologice este datădoar de peşti.



La corpurile de apă Moravița (Nanoviste) - av. cf. Vaita + afluenți şi Lunca Birda, puternic modificate cutipologia RO20, în anul 2013 nu s-au monitorizat peştii şi nu este încadrare după elemente biologice, iarevaluarea integrată este dată doar de elementele fizico-chimice generale.

Tabelul 6.15 – Număr corpuri de apă nepermanente

Bazin Număr corpuri de apă nepermanentetotal monitorizate nemonitorizate

Aranca 5 - 5Bega 32 3 29Caraş 13 3 10Cerna 6 - 6Dunăre 21 1 20Nera 6 1 5Timiş 39 7 32Total 122 15 107


Monitorizarea secţiunilor situate în zone vulnerabile

Conform Manualului de Operare, în Spaţiul Hidrografic Banat, acest tip de monitoring s-a efectuat în 23secţiuni de supraveghere, fiind monitorizaţi indicatorii din grupa nutrienţilor, iar cu frecvenţă mărită semonitorizează parametrul „nitraţi”.Acest tip de monitoring s-a aplicat în acele zone, unde a existat suspiciunea că, corpurile de apă suntvulnerabile sau sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole.Din cele 23 secţiuni monitorizate toate secţiunile s-au încadrat în limitele admise ( azotaţi < 50 mg/l) conf.H.G.964/2000 cu completările ulterioare.

Tabelul 6.16 - Monitorizare indicatori din grupa nutrienţilor

Nr.crt. Corp de apă Curs de apă Secţiune

Azotaţival. medie

mg/l1 RW4.2_B1 (ARANCA + afluenti) Aranca Am. loc. Sânicolaul

Mare4,809

2 RW4.2_B1 (ARANCA + afluenti) Aranca Valcani 6,6873 RW5.1_B2 (BEGA - cf. Bega Poienilor-cf.

Chizdia)Bega Loc. Balinţ 2,166

4 RW5.1.21_B1 (Bega Veche -Beregsau, Niraj-am. cf. Valea Dosului + afluenti)

Bega Veche Pişchia-am.cf. valeaDosului-pod CFR.

9,415

5 RW5.1.21_B2 (Bega Veche (Beregsau, Niraj)- av. cf. Valea Dosului + afluenti)

Bega Veche Cenei 4,809

6 RW5.1.21.4_B1 (Apa Mare -Vina Ciurei, ApaNeagra - am. cf. Sisco + afluenti)

Apa Mare Av. cf. Slatina-podCFR.

8,190

7 RW5.2_B4 (TIMIS - cf. Sebes-cf. Tapia) Timiş Av.cf. Potoc 2,9618 RW5.2_B6 (TIMIS - evacuare GC Lugoj-cf.

Timisana)Timiş Am.cf. Timişana. 2,913

9 RW5.2_B7 (TIMIS - cf. Timisana-frontieraRO-SMR)

Timiş Loc. Şag 2,519



-continuare tabel-

Nr.crt. Corp de apă Curs de apă Secţiune

Azotaţival. medie

mg/l10 RW5.2.20_B2 (Bistra - av. cf. Bistra Marului) Bistra Loc. Obreja. 1,98911 RW5.2.28_B1 (Spaia (Iancu) + afluenti) Spaia Loc. Găvojdia-pod

auto E70.2,404

12 RW5.2.33_B2 (Surgani (Sorgani) - av.evacuare GC Buzias)

Şurgani Loc. ChevereşuMare.

6,219

13 RW5.2.35_B3 (Poganis (Poganici) - av. cf.Valea Mare)

Pogăniş Loc. Otveşti-pod auto 2,714

14 RW5.2.36_B1 (Lanca Birda) Lanca Birda Loc. Ghilad-pod auto 9,88315 RW5.2.38_B5 (Barzava - cf. Fizes -

frontierea RO-SMR)Bârzava Loc. Partoş 7,297

16 RW5.2.38.11_B1 (Birdanca) Birdanca Am.cf. Bârzava. 6,96217 RW5.2.38.12_B2 (Moravita (Nanoviste) - av.

cf. Vaita + afluenti)Moraviţa Moraviţa-pod auto

Gherman.3,655

18 RW5.3_B1 (CARAS - Izv. - cf. Garliste +afluenti)

Gârlişte Am.cf.Caraş 2,754

19 RW5.3.6_B1 (Jitin) Jitin Am.cf. Caraş 5,43720 RW5.3.10a.1_B1 (Oravita (Magurean)) Oraviţa Am.cf. Lişava-

Broşteni2,586

21 RW5.3.10a_B2Lisava (Bodovita) - av. cf. Rachitova

Lişava Am.cf.Caraş -Vărădia

4,318

22 RW6.1.7.a_B1 (Steier) Steier Am.cf. Miniş. 4,60123 RW6.1.7_B1 (Minis) Miniş Am.cf. Tăria. 3,209


2.6.3. Calitatea Solului

Solul este cel mai complex factor de mediu datorită compoziţiei chimice si fazice, reprezentând o resursăimportantă în susţinerea civilizaţiei umane, contribuind major la cresterea vegetaţiei, la reglarea curgeriiapelor si reducerea poluării aerului. În acelasi timp funcţionează si ca reciclator al materiei organice moartesi a unor poluanţi.

Cu toată importanţa vitală pe care o reprezintă în asigurarea de alimente si materii prime pentru omenire, cutoate că este cunoscut caracterul său de resursă limitată, nerecuperabilă, în condiţiile actuale de dezvoltaresocio-economică accentuată, solul este supus unor solicitări crescânde din partea tuturor categoriilor deactivităţi antropice, cauzând în final dezafectarea unor suprafeţe însemnate.

Tabelul 6.17 - Repartiţia terenurilor agricole pe clase de folosinţă

Arabil[ha] % Păsuni

[ha] %

Fâneţesi pajistinaturale

[ha]

% Vii[ha] % Livezi

[ha] %

869700 697049 529240 75,93% 124461 17,86% 29535 4,24% 4755 0,55% 9058 1,04%

Suprafaţă judeţ

[ha]

Suprafaţă terenagricol

[ha]

Clase de folosinţă



Repartiţia solurilor pe clase de calitate

Terenurile agricole sunt apreciate după gradul de fertilitate. Din acest punct de vedere ele sunt împărţite înmai multe clase: clasa I terenuri foarte pretabile, CLASA II – terenuri pretabile, CLASA III – terenuri cu au opretabilitate mijlocie, CLASA IV – terenuri puţin pretabile, CLASA V - terenuri nepretabile.

In anul 2006 din totalul agricol de 702262 ha suprafaţă reală şi cartată, încadrarea solurilor pe clase şi tipuriîn judeţul Timiş, este prezentată în figura de mai jos:

Figura 6.5.

Sursa datelor: Agenţia Regională de Protecţia Mediului Timişoara

Se poate obseva scăderea ponderii solurilor de slabă productivitate din cadrul păşunilor, dar şi sărăcireaunei mari părţi din solurile anterior fertile (clasă II) din cadrul fâneţelor.

Este posibil ca aceste schimbări să se datoreze schimbării destinaţiei (încadrării) unor terenuri (din păşuniîn fâneţe şi invers).

Soluri poluate

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial si agricol:

In judeţul Timis solurile sunt afectate de diferite activităţi industriale si agricole pe o suprafaţă de 3764 ha,după cum urmează:

Cod. 01. Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi, balastiere, cariere - suprafeţeleafectate puternic si excesiv de balastiere si cariere, 3350 ha, adancesc albiile apelor producandscăderea nivelului apei freatice si ca urmare, reducerea rezervelor de apă din zonele invecinate, darsi deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

% d

in s

upra

fata

tota

la a

tipu

ri de

tere

n

Tip teren

REPARTITIA PE CLASE DE CALITATE A SOLURILOR - JUDETUL TIMIS, 2006

CLASA VCLASA IVCLASA IIICLASA IICLASA I



Cod 02. Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite degunoaie etc.- din datele inventarierii preliminare rezultă că acest tip de poluare afectează 85 haputernic si excesiv.

Cod 06. Poluarea cu deseuri si reziduuri organice de la industria alimentară si usoară - se apreciazăcă acest tip de poluare afectează solul puternic si excesiv pe o suprafaţă de 12 ha, mult mai micădecat cea determinată de alte activităţi industriale.

Cod 07. Poluarea cu deseuri si reziduuri vegetale agricole si forestiere – din datele statistice rezultăcă acest tip de poluare afectează solul puternic si excesiv pe o suprafaţă de 15 ha.

Cod 08. Poluarea cu dejecţii animale -acest tip de poluare afectează solul puternic si excesiv pe osuprafaţă de 282 ha.

Cod 20 Poluarea cu petrol de la extracţie, transport si prelucrare – sunt afectate de acest tip depoluare suprafeţe mici de sol, in special solul din parcurile de tiţei ale SC Petrom SA.

Poluarea solurilor cu emisii de la termocentrale pe cărbune

La nivelul judeţului Timis există centrala termică SC COLTERM S.A. Timisoara Sud cu un depozit de zgurăsi cenusă la Utvin, care ocupă o suprafaţă de 50 ha. Depozitul se încadrează în clasa b – depozit de deseurinepericuloase, conform clasificării din HG nr. 349 / 2005 cu modificările si completările ulterioare. Îndepozitul de zgură si cenusă se poate depozita prin tehnologia slamului dens autoîntăritor o cantitate cecorespunde unei perioade de funcţionare a centralei termice estimată la 80-90 ani. Extinderea acesteitehnologii s-a realizat la sfârsitul anului 2007 si astfel depozitul Utvin devine un depozit de deseuri solide.

Prin monitorizarea calităţii solului se urmăreste:

depunerea controlată a deseului de zgură si cenusă; colectarea si evacuarea controlată a apelor tehnologice din depozit; efectuarea anuală a unui set de analize; monitorizarea stării de poluare a solurilor si vegetaţiei din zonele afectate; retehnologizarea unităţilor respective prin înlocuirea filtrelor uzate, desulfurarea cărbunilor,

mai ales în cazul utilizării celor bogaţi în sulf, recultivarea haldelor.

Zone critice sub aspectul degradării:

Tabelul 6.18 - Situaţia utilizării produselor fitosanitare in perioada 2007-2011, in judeţul Timis

Supr

afaţ

a(h

a)

Can

titat

ea(k

g/an

)

Supr

afaţ

a(h

a)

Can

titat

ea(k

g/an

)

Supr

afaţ

a(h

a)

Can

titat

ea(k

g/an

)

Supr

afaţ

a(h

a)

Can

titat

ea(k

g/an

)

Supr

afaţ

a(h

a)

Can

titat

ea(k

g/an

)

Ierbicide 244307 387910 280953 312268 271800 141357 371653 242384 307269 434 903Fungicide 99690 82905 114644 47671 87215 40990 166460 82311 65 000 52 000Insecticide

siacaricide

90508 50482 104084 11611 47280 16548 168975 6165 93 490 74 792

TOTAL 434505 521297 499681 371550 406295 198895 707088 330860 307269 561695

2007 2008 2009 2010 2011

Tip produs



În judeţul Timis există 92 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi. În termen de 4 ani de la intrarea învigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protecţia Mediului -ICPA Bucuresti, împreună cu AdministraţiaNaţională "Apele Române", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, la nivel decadastru agricol si va întocmi hărţile cu aceste zone. Conform datelor transmise de O.S.P.A. Timisoara,până la data de 18.06.2012 în baza sumelor alocate au fost finalizate si centralizate în baza de date aI.C.P.A. Bucuresti în judeţul Timis, studii pedologice si agrochimice pentru un număr de 13 unităţiadministrativ teritoriale: Remetea Mare 2006, Foeni 2007, Giulvăz 2008, Giarmata 2009, Săcălaz 2009,Sacosu Turcesc 2009, Sag 2010, Uivar 2010, Peciu Nou 2011, Pischia 2011, Masloc 2011, Jebel 2011 siSecas 2012.

De asemenea solurile afectate de eroziune de suprafaţă, de adâncime si alunecări, sunt în suprafaţă de96820 ha, din care foarte puternic si excesiv 26470 ha, compactare primară si secundară, inclusiv formareade crustă, afectând o suprafaţă de 657231 ha, dar nu foarte puternic si excesiv.

2.6.4. Biodiversitatea şi pădurile

2.6.4.1. Biodiversitatea

Cu toate că judeţul Timiş nu este unul dintre cele mai semnificative judeţe din România în privinţa diversităţiibiologice, se evidenţiază existenţa unui număr ridicat de specii caracteristice arealelor mlăştinoase şimontane.

Vegetaţia naturală, puternic influenţată de activităţile umane, se caracterizează prin prezenţa pe scarărestrânsă a plantelor de silvostepă precum şi printr-o frecvenţă ridicată a speciilor hidro şi higrofile încâmpiile joase şi în luncile cu exces de umiditate.

Pădurile de foioase alcătuite din Quercus robur, Quercus ceris şi Quercus fraineto, ocupă insular sau pesuprafeţe compacte Podişul Lipovei, Dealurile Lugojului şi parţial Câmpia Gătaiei.

Partea estică a judeţului, ocupată de masivul Poiana Ruscă, este acoperită, din punct de vedere alvegetaţiei forestiere cu păduri de gorun (Quercus ceris), păduri de fag (Fagus silvatica) în amestec cucarpen (Carpinus betulus), iar pe pantele superioare ale muntelui cu păduri de molid (Picea abies) înamestec cu brad (Abies alba), sporadic întâlnindu-se şi exemplare de pin (Pinus silvestris).

Existenţa în judeţ a ultimei mlaştini arhaice din vestul ţării – RezervaţiaMlaştinile Satchinez, a permisconservarea unui număr impresionant de specii,protejate de legislaţia Uniunii Europene, precum şi delegislaţia naţională învigoare.

Tot pe teritoriul judeţului Timiş un rol important pentru conservarea fauneisălbatice îl are şi RezervaţiaMlaştinile Murani. În aria protejată au fostobservate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strictprotejate princonvenţiile internationale la care a aderat şi România

La nivelul Judeţului Timiş există un număr de 19 arii naturale protejate,care însumate reprezintă 0,76% dinsuprafaţa judeţului. Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995 şi a Legii nr. 5/2000, se află subregim special de protecţie următoarele arii naturale protejate:



Lunca Pogănişului (rezervaţie naturală botanică, declarată prin HCJ19/1995 şi Legea nr.5/2000,suprafaţă de 75,50 ha);

Movila Şişitak (rezervaţie naturală botanică, declarată prin HCJ19/1995 şi Legea nr.5/2000,suprafaţă de 0,5ha);

Mlaştinile Satchinez (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prinHCJ 19/1995 şi Legeanr.5/2000, suprafaţă de 236 ha);

Beba Veche (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ19/1995 şi Legea nr.5/2000,suprafaţă de 2187 ha);

Mlaştinile Murani (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ19/1995 şi Legea nr.5/2000,suprafaţă de 200ha);

Pădurea Cenad (arie naturală protejată tip forestier, declarată prinHCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2000,suprafaţă de 279ha);

Arboretumul Bazoş (rezervaţie ştiinţifică tip forestier, declarată prinHCJ 19/1995 şi Legeanr.5/2000, suprafaţă de 60ha);

Pădurea Bistra (arie protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995şi Legea nr.5/2000, suprafaţăde 19,90ha);

Pădurea Dumbrava (arie protejată tip forestier, declarată prin HCJ19/1995 suprafaţă de 310ha); Pădure-parc Buziaş (arie protejată tip mixt, declarată prin HCJ19/1995 suprafaţă de 25,16ha); Insula Mare Cenad (rezervaţie naturală tip mixt, declarată prin HCJ19/1995 şi Legea nr.5/2000,

suprafaţă de 3ha); Insulele Igriş (rezervaţie naturală tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995şi Legea nr.5/2000, suprafaţă

de 3ha); Sărăturile Diniaş (rezervaţie naturală pedologică, declarată prin HCJ19/1995 şi Legeanr.5/2000, suprafaţă de 4ha);

Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie naturală paleontologică, declarată prin HCJ 19/1995 şiLegea nr.5/2000, suprafaţă de 4ha);

Pajiştea cu narcise Băteşti (arie protejată tip botanic, declarată prinHCJ 19/1995 şi Legeanr.5/2000, suprafaţă de 20ha);

Parcul Botanic Timişoara (rezervaţie ştiinţifică botanică, declaratăprin HCJ 19/1995, suprafaţă de8ha);

Parcul Banloc (rezervaţie ştiinţifică tip mixt, declarată prin HCJ19/1995, suprafaţă de 8ha); Lacul Surduc (arie protejată tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şiLegea nr.5/2000, suprafaţă de

362ha).

Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior are o suprafaţă de 17.166ha şi a fost declarat prin HG2151/2004.Se întinde pe teritoriul judeţuluiTimiş cu o suprafaţă de 3157.59 ha. În cadrul acestei suprafeţe , suntincluseurmătoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad. Conform Planuluide Management al Parcului Natural Lunca Mureșului, acesta are o suprafaţă mai mare în urmavectorizării limitelor sale în proiecţie Stereo 70 la o scară 1:2000, folosind ca substrat imaginiaeriene din anul 2005. Astfel suprafaţa totală a ariei protejate este de 17.455,2 ha, mai mare cu 289,2ha faţă de suprafaţa declarată prin HG 2151/2004, în județul Timiș suprafața fiind de 3107,3 ha.

La nivelul anului 2006, conform Ordinului Ministrului nr.494/30.05.2005, Anexa 2, în judeţul Timiş au fostatribuite în custodie următoarle arii naturale protejate care nu au necesitat constituirea de structuriadministrative:



Aria naturală protejată Arboretumul Bazoş a fost atribuită în custodieInstitutului de Cercetări şiAmenajări Silvice - Secţia Timişoara, începând cu data de 31.01.2006;

Aria naturală protejată Mlaştinile Murani a fost atribuită în custodiePrimăriei Comunei Pişchia,începând cu data de 31.01.2006; Aria naturală protejată Locul Fosilifer Rădmăneşti a fostatribuită încustodie Direcţiei Silvice Timişoara, începând cu data de 31.01.2006;

Rezervaţia naturală Mlaştinile Satchinez a fost atribuită în custodieMuzeului Banatului Timişoara,începând cu data de 31.01.2006;

Aria naturală protejată Sărăturile Diniaş a fost atribuită în custodie SCCONS ELECRTIFICAREAINSTAL SRL din Timişoara, începând cu datade 30.06.2006.

Aria naturală protejată Parcul Botanic Timişoara a fost atribuită în custodie Primăriei MunicipiuluiTimişoara, începând cu data de 30.06.2006;

Aria naturală protejată Lacul Surduc a fost atribuită în custodie Consiliului Judeţean Timiş,începând cu data de 06.11.2006.

Tabelul 6.19 - Rezervații și monumente ale naturii de interes national



Arii naturale protejate de interes județean:

La nivelul judeţului Timiş sunt declarate 4 arii naturale protejate de interes judeţean, şi anume:

Tabelul 6.20 – Arii naturale protejate

Arii de interes internațional:Pe teritoriul județului Timiș nu se găsesc Rezervații ale Biosferei. În judeţul Timiș există o Zonă Umedă deImportanţă Internaţională, Sit RAMSAR, (codul de desemnare conform Convenției Ramsar - 1606),declarată prin H.G.nr.1586/2006, respectiv Lunca Mureşului

Arii de interes comunitar sau situri "Natura 2000":Prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentrumodificarea Ordinuluiministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privindinstituirea regimului de arie naturală protejatăa siturilor de importanţă comunitară, ca parteintegrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia (publicat în Monitorul Oficialal României, Partea I. nr. 846 din 29 noiembrie 2011), se instituieregimul de arie naturalăprotejată pentru 383 de situri la nivel național. Dintre acestea, în județul Timiș aufost declarate19 SCI-uri.



Tabelul 6.21 - Lista Ariilor de Interes Comunitar (situri Natura 2000) în judeţul Timiş



Tabelul 6.15 – Arii de interes comuniatar

Sursa datelor: PATJ Timiş, 2012

Situri de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia, prin care au fost declarate 148 situri care au regim de arie protejată. Dintre acestea, în județulTimiș au fost declarate 11 SPA-uri.Actul normativ 971/2011 prevede: crearea de noi arii de protecție specială avifaunistică (SPA) în conformitate cuprevederile Directivei

2009/147/CE (Directiva Păsări); la nivelul județului Timiș au fostdeclarate 5 noi arii de protecțiespecială avifaunistică și anume: ROSPA0126 Livezile - Dolaț;ROSPA0127 Lunca Bârzavei;ROSPA0128 Lunca Timișului; ROSPA0142 Teremia Mare -Tomnatic; ROSPA0144 Uivar – Diniaș-completarea și actualizarea formularelor standard Natura 2000 pentru toate SPAuriledesemnate;

aprobarea limitelor siturilor noi, precum și îmbunătățirea preciziei pentru celeexistente .



Lista Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică din județul Timiș

Tabelul 6.22 – Arii de protectie specială avifaunistică

Sursa datelor: PATJ Timiş, 2012

Presiuni asupra siturilor protejate:

La nivelul județului Timiș se înregistrează o creștere a planurilor urbanistice zonale pentru extindereaintravilanului localităților, pentru viitoare zone rezidențiale și funcțiuni complementare, amplasamente ce segăsesc și în vecinătatea ariilor naturale protejate.De asemenea, se constată schimbarea categoriei de folosință a terenurilor în vederea exploatăriiagregatelor minerale (balastiere, cariere).



Influențele negative datorate omului în ariile protejate sunt:

rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice (pescuit,acces cu bărci, construcţii delocuinţe de vacanţă, turism neorganizat amenajări hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări dematerial biologic,recoltări stuf, tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă, cosit, incendieri);

rezervaţiile forestiere ameninţate datorită lipsei amenajarilor necesare,pierderi cauzate de boli şidăunători, turism neorganizat, depozitarenecontrolată de deşeuri;

rezervaţiile botanice ameninţate de păşuntul excesiv, recoltarea speciilorprotejate din flora şi faunasălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;

rezervaţiile pedologice ameninţate de păşuntul excesiv, eroziuneasolului, depozitare necontrolatăde deşeuri;

rezervaţie paleontologică ameninţată de eroziunea solului datoratăintensificării proceselor delevigare.

2.6.3.2. Starea pădurilor

Cu una dintre cele mai mici suprafeţe împădurite din Regiunea Vest, Judeţul Timiş dispune de o variatăgamă de specii de floră şi faună spontană (autohtonă şi alohtonă).

Suprafaţa fondului forestier la data de 31.12.2010 este de 104.781 ha, din care: proprietate publică a statului român 83.411 ha; proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ teritoriale 10.862 ha; proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice 10.508 ha.

Din suprafaţa totală proprietate publică a statului român situată în raza teritorială ajudeţului Timiş, 5453 hasunt administrate de structuri silvice din raza judeţului Arad şiHunedoara, respectiv D.S. Arad 4802 ha, D.S.Caraş-Severin 82 ha şi O.S.E. Caransebeş(I.C.A.S.) 596 ha.

Structura fondului forestier administrat de structuri din raza judeţului Timiş

Tabelul 6.23 – Structura fondului forestier




Suprafaţa fondului forestier proprietate publică de stat pe care oadministrează Direcţia Silvică Timişoara, ladata de 31.12.2006 era de 83 744ha. La finalul anului 2010, fondul forestier total era de 99.328 ha, încreştere cu 18.61%.

Structura pădurilor cu funcţii speciale de protecţie-recreere, din raza judeţului Timiş:

2920 ha sunt păduri din jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi păduri situate înperimetrul construibil al acestora (1.4B) la ocolul silvic Lunca Timişului, Ana Lugojana, Coşava şiLugoj;

3472 ha sunt păduri de interes cinegetic deosebit, stabilite de minister (1.4J) la ocolul silvic LuncaTimişului şi Timişoara;

554 ha sunt păduri parc şi alte păduri de recreere de intensitate funcţională foarte ridicată, stabilitede minister (1.4A), la ocolul silvic Timişoara;

85 ha sunt benzi de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor cabanelor turistice şi taberelorpermanente cu o suprafaţă de până la 50 de hectare (1.4F), la ocolul silvic Timişoara, Ana Lugojanaşi Lugoj;

792 ha sunt benzi de pădure constituite din parcele întregi, situate de-a lungul drumurilor naţionale şijudeţene (1.4I), la ocolul silvic Lugoj

Suprafețe mari de pădure se întâlnesc în comunele Nădrag (92,75%), Pietroasa (70,91%), Tomești(68,63%), în timp ce suprafețe foarte restrânse de pădure, sub 1% din suprafața unității administrativ-teritoriale se întâlnesc în 32 de localități: Gătaia, Sânnicolau Mare, Becicherecu Mic, Belinț, Biled, Cărpiniș,Checea, Dudeștii Noi, Ghilad, Ghiroda, Giarmata, Giulvăz, Gottlob, Jebel, Liebling, Livezile, Lovrin,Moravița, Orțișoara, Otelec, Parța, Peciu Nou, Periam, Saravale, Satchinez, Sânandrei, Sânmihaiu Român,Șandra, Tomnatic, Tormac, Uivar, Voiteg.

În anul 2009 a fost pus în circuitul economic un volum total de 239.7 mii m3din care cantitatea distribuită a fiutilizată ca lemn de foc fiind de 55.6 mii m3.În afară de masă lemnoasă valorificată (lemn pentru construcții, industrie șicombustibil), pădurea realizeazăfuncţia economică și prin produsele auxiliare valorificabile pecare le furnizează: plante medicinale,alimentare şi ornamentale din flora sălbatică, sub formăîntreagă sau de rădăcini, rizomi, tulpini, ramuri,coajă, flori, frunze, fructe, seminţe, muguri,precum şi ciuperci, ferigi, muşchi, licheni, răşini naturale, vâscetc;

Speciile sălbatice de floră valorificate economic sunt reprezentate de:

fructe de pădure: afine (Vaccinium myrtillus), Zmeură (Rubus idaeus), Mure(Rubus fruticosus),merişoare (Vaccinium vitis – idaea), măceşe (Rosa canina), cătină

(Hippophae rhamnoides), coacăze (Ribus nigrum), porumbar (Prumus spinosa), frăguţe (Fragaria vesca). plante medicinale: soc flori (Sambucus nigra), sunătoare flori, iarbă (Hypericumperforatum), tei flori

(Tilia sp.), salcâm flori (Robinia pseudacacia), păducel flori, fructe(Crataegus monogyna), castanfructe (Castanea sativa), urzică frunze (Urtica diorica).

ciuperci: gălbiori (Cantharellus cibarius), hribi (Boletus edulis), crăiţe (Amanitacaesarea), ghebe(Armillaria mellea), zbârciogi (Morchella esculenta), râşcovi (Lactariusdeliciosus), trâmbiţa piticului(Craterellus cornucopioides).

diverse: fasole (Phaseolus sp.), teci, porumb (Zea mays), matase, hamei (Humuluslupulus), corn(Cornus mas), fructe, troscot-iarbă (Herba polygonii), vâsc (Viscum album).



De asemenea, pădurea asigură vânatul în stare vie, sau sub formă de produse:carne, piei, trofee şi alteanimale din faună sălbatică: melci, peşti precum şi alte vieţuitoareacvatice.Speciile sălbatice de faună valorificate economic sunt reprezentate de:

animale: Cerb comun (Cervus elaphus), Cerb lopătar (Dama dama), Căprior(Capreolus capreolu),Mistreţ (Sus scrofa), Iepure (Lepus europaeus), Viezure (Melesmeles), Vulpe (Vulpes vulpes), Jderde copac (Martes martes), Dihor (Mustela putorius),Nevăstuică Mustela nivalis), Bizam (Ondantrazibethica), Şacal (Canis aureus).

păsări: Fazan (Phasianus colchicus), Potârniche (Perdix perdix), Porumbel gulerat(Columbapalumbus), Turturică (Streptopelia turtur), Guguştiuc (Streptopelia decaocto),Prepeliţă (Coturnixcoturnix), Ciocârlie (Alauda sp.), Graur (Sturnus vulgaris), Sturzul viilor(Turdus iliacus), Gâsca devară (Anser anser), Gârliţă mare (Anser albifrons), Raţa mare(Anas platyrhynchus), (Sitar de pădure– Scolopax rusticola), Becaţina comună (Gallinagogallinago), Cioara grivă (Corvus corone cornix),Cioara de semănătură (Corvus frugilegus),Coţofana (Pica pica), Lişiţă (Fulica atra).

diverse: Viermi acvatici (Tubifex tubifex), Melci (Helix pomatia).

2.6.5 Gestionarea deşeurilor

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, recuperare şi eliminare adeşeurilor.

Principalele forme de impact şi risc determinate de activităţile de gestionare, respectiv de depozitele dedeşeuri orăşeneşti şi industriale sunt:

poluarea aerului poluarea apelor subterane şi de suprafaţă participarea la generarea efectului de seră modificări de peisaj şi disconfort vizual scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Consiliul Judeţean Timiş are în implementare proiectul: „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor înJudeţul Timiş”- cod proiect CCI 2009RO161PR041, finanţat din fonduri europene nerambursabile prinProgramul Operaţional Sectorial Mediu (POS).

Scopul proiectului este completarea infrastructurii şi a echipamentelor existente cu investiţii care să conducăla asigurarea unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivel de judeţ, prin care se va realizaatingerea standardelor minime pentru conformarea cu cerinţele legislative ale UE referitoare la sectorul demediu, precum şi respectarea angajamentelor României asumate prin Tratatul de Aderare la UniuneaEuropeană.

Prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, pot fi atinse atât creşterea gradului deutilizare a deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri, precum şi depozitarea acestora în condiţii desiguranţă, fără nici un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea publică.

În ceea ce priveşte obiectivele specifice ale proiectului, ele sunt definite pe baza



obiectivelor din cadrul POS Mediu şi vizează:

Creşterea gradului de acoperire a populaţiei care beneficiază de colectarea deşeurilor municipale, şide serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate; Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate. Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor.

Întreaga infrastructura construită în cadrul proiectului va deveni parte a domeniului public al judeţului Timiş,în conformitate cu prevederile Legii 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Valoarea proiectului,fără TVA este 177.556.002 lei. Termenul de finalizare a proiectului este decembrie 2014.

2.6.5.1. Componentele Sistemul de gestiune a deşeurilor menajere

2.6.5.1.1.Colectarea deşeurilor

Pentru a împărţi judeţul în zone de colectare, a fost luată în considerare, starea infrastructurii existente,distanţa fiecărei localităţi până la centrul de management al deşeurilor, peisajul şi cantităţile de deşeurigenerate. Au rezultat următoarele 5 zone de colectare în judeţul Timiș: Zona 1 Timişoara -399.970 locuitori,Zona 2 Jimbolia – 70.673 locuitori, Zona 3 Deta – 47.548 locuitori, Zona 4 Făget - 27,070 locuitori, Zona 0Ghizela - 98,056 lociutori.

Figura 6.6. Zone de colectare



La nivelul Judeţului se va implementa colectarea deşeurilor pe 3 fracţii: colectarea deşeurilor biodegradabile /reziduale colectarea deşeurilor reciclabile colectarea deşeurilor din sticlă;

2.6.5.1.2.Transferul deşeurilorPentru realizarea transferului de deşeuri proiectul cuprinde o staţie de transfer în Timişoara (6.833 tone/an)şi trei centre decolectare în Jimbolia (16.325 tone/an), Deta (11.489 tone/an) şi Făget (5.504 tone/an);Lucrările de execuţie sunt în derulare.

2.6.5.1.3 Tratarea şi depozitarea deşeurilor

În cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Timiş”, a fost dat în folosinţădepozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela. Suprafaţa totală a deponeului este de 58,9 hectare, cu ozonă de depozitare de 35,14 hectare (din care cea aferentă primei celule este de 7,01 hectare) şi cu o zonătehnică de 23,76 hectare (zone de cântărire intrare/ieşire a autocamioanelor, compostare a deşeurilor,maturare material de acoperire, clădirea administrativă, etc.).Capacităţile facilităţilor existente la Ghizela: staţia de sortare (16.111 tone/an), staţia de compostare (1.781tone/an), platforma de tratare mecano - biologică (77.018 tone/an) şi o prima celulă de depozitare construităcu o capacitate de depozitare de 623.000 m³.

Sistemul de gestionare a deşeurilor integrează și facilităţile existente, realizate de firma RETIM, o staţie desortare şi o linie de valorificare energetică.

În judeţul Timiş, în 2010 au fost generate 215.837 tone de deseuri. Din figura de mai jos rezultă un procentridicat (68%) al deşeurilor biodegradabile, conform datelor prezentate în Raportul anual privind StareaFactorilor de Mediu în Regiunea Vest 2011.



Figura 6.7.

Serviciul de operare a Depozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela s-a concesionat temporar, firmeiSC Salprest SA Lugoj.Proiectul prevede şi închiderea depozitelor neconforme din localităţile Buziaş, Lugoj, Sânnicolau Mare,Făget, Parţa-Şag şi Jimbolia; Lucrările de execuție sunt în derulare.

2.6.5.1.4 Gestionarea deşeurilor industriale

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri de producţie au obligaţia să asigure prevenirea producerii la sursă,manipularea, stocarea, colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea în siguranţă a deşeurilor, fără să fieafectate negativ sănătatea populaţiei şi mediul inconjurător.

Conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor producătorii de deşeuri au obligaţiaîntocmirii planurilor proprii de gestionare a deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitareagenerării de deseuri, reutilizarea şi/sau valorificarea acestora şi eliminarea deşeurilor ce nu pot fi valorificateprin procedee şi instalaţii autorizate. De asemenea, au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor.

Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate pe baza chestionarelor deanchetă statistică. Datele privind generarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor au fost colectate de la uneşantion de operatori economici reprezentativ la nivel de judeţ.

6%

2%1%

9% 2%

68%

12%

Compoziţia medie a deşeurilor menajere în județul Timiș in 2010

HartieSticlaMetalePlasticeLemnBiodegradabileAltele



Figura 6.8.

Sursa: Raport privind Starea factorilor de mediu pentru Regiunea Vest în anul 2011

Din ancheta statistică au rezultat, principalele categorii de deşeuri de producţie generate în judeţul Timiş,pentru anul 2010:

01 04 deşeuri de la procesarea fizică şi chimică a minereurilor nemetalifere, în special deşeuri denisip şi argilă

2 deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vanătoare şi pescuit, de la preparareaşi procesarea alimentelor, în special deşeuri de la prepararea şi procesarea cărnii, peştelui şi altoralimente de origine animală, deşeuri din industria produselor lactate şi deşeuri de la producereabăuturilor alcoolice şi nealcoolice

03 deseuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şicartonului

07 02 deseuri de la PPFU materialelor plastice, cauciucului sintetic şi fibrelor artificiale sauvopselelor şi pigmenţilor organici

10 01 deşeuri de la centralele termice şi de la alte instalaţii de combustie,în special cenusa de vatră,zgura şi praful de cazan

15 01 ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat), preponderent hârtie şicarton, materiale plastice şi lemn

16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule pentru transportîn afară drumurilor) şi deşeuri de la dezmembrarea vehiculelor casate şi întreţinerea vehiculelor, înspecial anvelope scoase din uz, metale feroase, deşeuri lichide apoase, etc

17 deşeuri din construcţii demolări, inclusiv pămant excavat din terenuri contaminate, în specialamestecuri de beton, caramizi, ţigle şi materiale ceramice

19 08 deşeuri nespecificate de la staţiile de epurare a apelor reziduale,cum ar fi: nămoluri de laepurarea biologică a apelor reziduale industriale şi nămoluri provenite din alte procedee de epurarea apelor reziduale industriale.

050000

100000150000200000250000300000350000400000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evolutia cantitatilor de deseuri de productie generate in tone



La nivelul judeţului, în anul 2009, 55% din deşeurile de tip industrial au fost valorificate, fie prin reutilizare înaceeaşi unitate sau în alte unităţi, fie prin prelucrare în judeţ sau alte judeţe.Din totalul deşeurilor de producţie generate la nivelul judeţului, în anul 2009, aproximativ 1,8 %reprezintă deşeurile periculoase.

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate au fost şlamurile rezultate de la depozitarea produselorpetroliere, uleiurile uzate, solvenţi uzaţi, diverse materiale cu conţinut de solvenţi, zaţuri de la fabricareavopselelor, amestecuri de grăsimi şi uleiuri din separatoarele de grăsimi, deşeuri de adezivi şi cleiuri, bateriişi acumulatori cu plumb, deşeuri de la tratarea suprafeţelor.

Procedeele de valorificare utilizate au fost: regenerarea solvenţilor, recuperarea uleiurilor uzate pentrurerafinarea şi reutilizarea lor, recuperarea bateriilor şi acumulatorilor cu plumb.

La nivelul judeţului Timiş, SC PRO AIR CLEAN SA Timişoara deţine o instalaţieautorizată pentru incinerarea deşeurilor medicale şi a altor deşeuri periculoase. Incineratorul are ocapacitate de incinerare de 9,8 tone/zi. Cele mai mari cantităţi de deşeuri incinerate au fost deşeurile devopsele şi lacuri cu conţinut de substanţe periculoase, nămoluri de la vopsele şi lacuri cu conţinut desubstanţe periculoase, ambalaje contaminate, deşeuri uleioase şi deşeuri medicale.



2.7 - POPULAŢIA, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ2.7.1. Populaţia............................................................................................................... 3172.7.2 Resursele umane şi piaţa forţei de muncă ........................................................... 3362.7.2.1 Situaţia şomerilor ................................................................................................ 3452.7.3 Protecţia socială ................................................................................................... 3482.7.3.1 Situaţia pensionarilor .......................................................................................... 348



7 - POPULAŢIA, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

2.7.1. Populaţia

În perioada 1990-2000 populaţia judeţului a scăzut ca număr, scădere reflectată şi în densitatea populaţiei,exprimată în locuitori pe km². Intre 1990 şi 2000, densitatea populaţiei a scăzut de la 82,2 locuitori/km2 în1990, la 79,3 locuitori/km2, corespunzător unei scăderi cu 3,5% a numărul de locuitori. In perioada 2000-2006 s-a păstrat tendinţa de scădere a populaţiei, ajungându-se în 2006 la doar 75,8 locuitori/km2,corespunzător unei scăderi a numărului de locuitori cu 7,5% faţă de 1990. Incepând cu anul 2006 seînregistrează o tendinţă de creştere lentă, dar constantă, a numărului de locuitori, astfel că în 2012densitatea populaţiei ajunge la 78,2 locuitori/km2, corespunzător unei creşteri a numărului de locuitori cu3,1% faţă de 2006.

Tabelul 7.1 - Populaţia şi densitatea populaţiei judeţului Timişîn perioada 1990 – 2012 (la 31 ianuarie)

Anii Numărpersoane

Masculin Feminin Densitate(loc./kmp)

1990 714.681 341.178 373.503 82,22000 689.765 330.709 359.056 79,32001 689.219 330.318 358.901 79,22002 661.989 317.285 344.704 76,12003 662.209 317.041 345.168 76,12004 659.512 315.822 343.690 75,82005 659.333 315.569 343.764 75,82006 659.299 315.516 343.783 75,82007 665.956 318.891 347.065 76,62008 673.212 323.024 350.188 77,42009 676.360 324.835 351.525 77,82010 678.795 325.543 353.252 78,02011 678.347 325.273 353.074 78,02012 680.042 325.971 354.071 78,2

Sursa: INSSE, Tempo-online

Tabelul 7.2 - Densitatea populaţiei - judeţul Timiş, anul 2010Unitate teritorială Suprafața km2 Populație 2010 Densitatea

România 238.390,7 21.431.298 89,9Regiunea Vest 32.033,2 1.916.907 59,8Județul Timiş 8.696,7 678.795 78,0

Sursa primară de date: Baza TEMPO online a INS

În ceea ce priveşte distribuţia teritorială a densităţii populaţiei putem constata că în general în ruralvaloarea ei medie este de aproximativ 10 ori mai mică decât în urban (34,7 faţă de 329,9locuitori/km2). Dacă analizăm gruparea unităţilor administrativ teritoriale după acest indicator putem

vedea că valorile densităţii cuprind un interval extrem de larg, de la 5-7 locuitori/ km2 (comunele Bara,Bogda, Secaș, Pietroasa, Brestovăț) până la 100-150 locuitori/km2 (comunele Giroc, Cărpiniș, Ghiroda şiDumbrăvița). Cum era de aşteptat, municipiile judeţului au cea mai mare densitate de populaţie,



450 locuitori/km2 în municipiul Lugoj şi 2408 locuitori/km2 în municipiul reşedinţă Timişoara. Densităţi

mai mari de 100 locuitori/ km2 înregistrează numai localităţile din jurul acestor municipii, cu precăderecele situate în nordul lor. Restul teritoriului, în special sudul şi nord- estul judeţului (zonele de deal şi demunte), au populaţie puţină raportată la suprafaţa administrativă existentă. Timişul deţine 3,6% dinteritoriul României, ocupând ca întindere locul I pe ţară între judeţe.

Volumul populaţiei judeţului, pe cele două medii rezidenţiale, are o structură relativ diferită comparativ cuvalorile înregistrate la nivel naţional, în sensul că populaţia urbană din Timiş depăşeşte 62%, valoare cu 7puncte procentuale peste ponderea populaţiei urbane a României (vezi tabelul de mai jos). Putem afirmacă populaţia judeţului este majoritar urbană, însă cu o pondere uşor inferioară faţă de ponderea lanivel regional, ceea ce înseamnă că sunt alte judeţe intraregionale cu un grad de urbanizare uşormai crescut decât al judeţului Timiş.

Vom vedea în analiza evoluţiei populaţiei că populaţia urbană din judeţ a fost preponderent majoritară înultimii 20 de ani, în ciuda fluxurilor migraţiei de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică aoraşelor.

Tabelul 7.3 - Structura populaţiei judeţului Timiş pe medii, în context suprateritorialUnitate teritorială Populație 2010 Urban % Rural %

România 21431298 55.1 44.9Regiunea Vest 1916907 62.9 37.1Județul Timiş 679695 62.1 37.9

Sursa primară de date: Baza TEMPO online a INS

După anul 2002, trendurile evolutive se diferenţiază (vezi figura de mai jos), iar populaţia judeţului creştecu 2,6% până în 2010, în timp ce la nivel naţional (-1,7%) şi regional (-1,9%) se înregistrează scădere depopulaţie cu intensităţi similare.

Figura nr.7.1 - Evoluţia populaţiei judeţului Timiş în context regional

Sursa de date: Baza de date TEMPO online, a INS şi Direcţia Regională de Statistică Timiş



În cele două medii rezidenţiale trendurile evoluţiei populaţiei sunt descendente în perioada 2000 – 2010,însă au direcţii diferite pe intervale scurte de timp de 3-4 ani. Astfel, dacă în perioada 2000-2003populaţia urbană (-5,5%) scade mai intens decât cea rurală (-1,6%), în perioada 2003-2007înregistrează evoluţie pozitivă (4,4%), în timp ce populaţia rurală scade (-4,5%). Una din explicaţii ar fi căpopulaţia rurală a scăzut în urma declarării ca oraşe, în acest interval de timp, a unor mari localităţi rurale.

După anul 2007, ambele medii îşi măresc volumul de populaţie (vezi figura de mai jos), însă cu ritmurimai lente în mediul urban (0,9% în urban şi 3,7% în rural în anul 2007 faţă de 2010). Evoluţia detaliată peani consecutivi, după anul 2000, arată că au existat două puncte critice în dinamica populaţiei dincele două medii rezidenţiale, unul în 2002 pentru urban şi altul în 2004 pentru rural, când populaţiaurbană stabilă s-a diminuat cu 5,2% şi cea rurală cu 6,7%, faţă de anul precedent. După aceste momente(vezi figura de mai jos) trendul întregii perioade analizate a fost unul de creştere constantă a populaţieirurale, în medie cu 1,1 procente pe an pentru ultimii 5 ani. Populaţia urbană are un uşor recul în 2005-2006, după care şi ea creşte constant în volum, însă cu un ritm mediu anual de 0,8%.

Se poate concluziona că zonele urbane ale judeţului au reprezentat puncte de atracţie pentrupopulaţie, însă perioada de recesiune economică, cu diminuarea locurilor de muncă, şi schimbările de stilde viaţă din ultimii ani, cu preferinţă de rezidenţă în proximitatea aglomeraţiilor urbane, au determinat ocreştere în volum a populaţiei rurale.

In perioada 1990-2006 populatia scade continuu, astfel incat in 2006 populatia era cu 7,75% mai redusadecat in 1990. Incepând cu anul 2006 se înregistrează o tendinţă de creştere lentă, dar constantă, a

numărului de locuitori, astfel că în 2012 densitatea populaţiei a ajuns la 78,2 locuitori/km2, corespunzător

unei creşteri a numărului de locuitori cu 3,1% faţă de 2006. Densitatea este mai mică decât media naţională(89.92 loc/kmp).Din cei 680.042 locuitori inregistraţi la 31.ian.2012, 47,9% erau barbati.

Fig.7.2.

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Femei

Barbati



Figura nr. 7.3.

Sursa: INSSE, Tempo-online (date prelucrate)

Tabelul 7.4 - Principalii indicatori demografici din judeţul Timiş

AniiSpor natural alpopulaţiei (la

1000 loc)Rata natalităţii(la 1000 loc.)

Ratanupţialităţii (la

1000 loc)Rata divorţialităţii

(la 1000 loc)

1990 +0.3 12.0 9.3 2.12000 -2.0 9.3 6.1 0.92001 -2.7 8.6 6.1 1.02002 -3.0 8.7 6.7 1.52003 -3.1 9.1 6.8 1.42004 -2.6 9.5 7.6 1.82005 -2.0 9.9 7.8 1.62006 -1.9 10.1 8.1 1.12007 -1.6 9.8 8.0 2.02008 -0.5 10.7 7.8 0.82009 -1.0 10.6 7.1 0.82010 -1.5 10.2 6.5 0.92011 -1.8 9.6 6.1 1.2

Sursa: INSSE, Tempo-online

Analiza indicatorilor demografici arată că creşterea numărului de locuitori în judeţul Timiş se datoreazămigraţiei locuitorilor din alte zone către judeţul Timiş, deoarece sporul natural al locuitorilor este constantnegativ începând din 1990.

727374757677787980818283

1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

82,2

79,3 79,2

76,1 76,1 75,8 75,8 75,876,6

77,4 77,8 78 78 78,2

Anul

Evolutia indicelui de densitate a populatiei in judetul Timis



Figura 7.4.

Se poate observa din graficul de mai sus că rata nupţialităţii (numărul de căsătorii raportat la 1000 locuitori)a scăzut drastic în perioda 1990-2000, şi a început din nou să crească în perioada 2002-2006, pentru ascădea din nou după 2006. Sporul natural al populaţiei a scăzut dramatic după 1990, şi a început săcrească după 2001 până în 2006.

Pentru a vedea contribuţia migraţiei interne la creşterea populaţiei din judeţ, vom calcula diferenţa întrenumărul total al populaţiei şi sporul natural al populaţiei.

Tabelul 7.5 - Dinamica migraţiei în judeţul Timiş

Anii Numărpersoane Spor natural (nr)

Stabiliri dereşedinţă în

judeţ

Plecări - stabiliride reşedinţă înafara judeţului

1990 714.681 -2000 689.765 -1.301 7552001 689.219 -1.827 254032002 661.989 -2.009 22292003 662.209 -2.064 6332004 659.512 -1.687 15082005 659.333 -1.297 12632006 659.299 -1.219 79482007 665.956 -1.037 82932008 673.212 -325 34732009 676.360 -691 31262010 678.795 -1.016 5682011 678.347 -1.190

Total 2000-2011 28.408 26.791

0

2

4

6

8

10

12

14

1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evolutia principalilor indicatori demografici in judetul Timis(1990-2012)

Spor nat.

R.Natalit

R.nuptialit.

R.divortialit.



Figura 7.5.

Se poate observa că în perioada 2000-2001 a avut loc o emigrare masivă a locuitorilor din judeţ. In perioada2005-2008 judeţul beneficiază de un aport de populaţie din exteriorul său, aport care continuă (dar pe oscală mult mai redusă) şi în anii următori.Populaţia judeţului Timiş la 1 ianuarie 2012 a fost de 680.042 locuitori, populaţia din mediul urbanreprezentând 63,9% din totalul populaţiei.

Tabelul 7.6 - Dinamica populaţiei în judeţul Timiş după mediul de rezidenţă

Anii Total Urban RuralPonderepopulaţieurbană(%)

Ponderepopulaţie rurală

(%)1990 714.681 424.138 290.543 59,6 40,42000 689.765 425.830 263.935 61,6 38,42001 689.219 425.067 264.152 58,3 41,72002 661.989 401.636 260.353 60,8 39,22003 662.209 402.220 259.989 60,2 39,82004 659.512 398.745 260.767 63,1 36,92005 659.333 415.851 243.482 62,9 37,12006 659.299 414.680 244.619 63,6 36,42007 665.956 419.337 246.619 63,6 36,42008 673.212 423.323 249.889 62,8 37,22009 676.360 422.558 253.802 62,4 37,62010 678.795 422.364 256.431 61,6 38,42011 678.347 418.109 260.238 61,5 38,52012 680.042 417.237 262.805 61,4 38,7

-30000

-25000

-20000

-15000

-10000

-5000

0

5000

10000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Plecari/stabiliri de resedinta in judet

Plecari/stabiliri de resedinta in judet



Trebuie să precizăm că rezultatele (provizorii) ale recensământului din 2011 indică pentru acest an (2011)o populaţie stabilă de 650.544 locuitori. Un număr de 21.720 de pesoane au fost indentificate ca lipsindpentru o perioadă îndelungată; dintre acestia 2.462 de persoane au fost raportate ca fiind plecate în ţară, şi19.258 plecate în străinătate.

Figura 7.6.

Se poate observa că începând cu anul 2007, ponderea populaţiei rurale creşte lent, concomitent cuscăderea ponderii populaţiei urbane, în paralel cu creşterea generală a populaţiei în judeţ. Deoarece tot înaceastă perioadă se înregistrează o scădere a numărului de sosiri (stabiliri) de reşedinţă în judeţ, rezultă căse înregistrează un fenomen lent de migraţiune de la oraş la sat, inversă ca tendinţă migraţiei înregistrate înperioada precedentă (în special înainte de 1990).

Ca tendinţă generală putem afirma că la nivelul judeţului Timiş populaţia s-a aflat într-o continuă scădere înultimii 35 de ani, cu tendinţe evolutive diferite în mediile de rezidenţă, pe anumite intervale de timp. Dacăiniţial populaţia urbană a cunoscut un ritm de scădere inferior celui din rural, menţinându-se ca ponderemajoritară în total populaţie, în ultimii ani populaţia rurală tinde să crească într-un ritm uşor superior celuiurban. Însă oricare ar fi fluctuaţiile volumetrice ale celor două populaţii, judeţul Timiş rămâne unteritoriu cu un grad de urbanizare mult mai crescut comparativ cu alte judeţe ale ţării.Pentru a analizaevoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste pentru a anticipa tendinţa dedezvoltare a unor fenomene demografice deja instalate, dintre care cel mai important este îmbătrânireademografică.

0

10

20

30

40

50

60

70

1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Dinamica modului de rezidenta in judet

Pondere Rural Pondere Urban



Fig.7.7 - Piramida vârstelor pe medii în anul 2010 comparativ cu anul 2000

Sursa de date: Direcţia Regională de Statistică Timiş, Fişa de date a localităţii

Comparativ cu distribuţia populaţiei pe medii rezidenţiale înregistrată la nivel naţional, unde pondereapopulaţiei urbane este uşor superioară celei rurale, cea a judeţului Timiş am văzut că este preponderenturbană, procentul de populaţie rurală fiind destul de redus. Populaţia urbană este concentrată în celedouă municipii ale judeţului, Timişoara şi Lugoj, şi reprezintă peste 52% din total judeţ. Municipiulreşedinţă de judeţ deţinea la 1 iulie 2010 o pondere de 45,8% din totalul populaţiei judeţului Timiş şi16,2% din totalul populaţiei Regiunii de Dezvoltare Vest, de unde rezultă importanţa pe care o areTimişoara ca centru polarizator în dezvoltarea întregului judeţ, dar şi al regiunii de dezvoltare din careface parte.

Piramida vârstelor pe medii, realizată prin reprezentarea generaţiilor pe grupe mici de vârstă (câte 5 ani),arată că în anul 2010 populaţia rurală era mai tânără decât în anul 2000, deoarece populaţia în vârstă demuncă era mai bine reprezentată, iar populaţia de 65 de ani şi peste mai redusă ca pondere (vezi figurade mai jos). Contingentele de populaţie mai bine reprezentate în 2010, comparativ cu 2000, erau în ruralcele cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, 35-44 de ani şi 50-59 de ani, de unde rezultă o populaţie în



vârstă de muncă mai numeroasă în 2010.

Se poate observa că ponderea de copii se restrânge în rural, dar şi ponderea de vârstnici (populaţiepeste 65 de ani). În urban avem natalităţi crescute în ultimii cinci ani, însă ponderea de copii s-a redus,deoarece în urmă cu 10-15 ani numărul de copii născuţi în urbanul judeţului era la jumătate dinnumărul născuţilor la sfârşitul anilor ’80. O particularitate evidentă a mediului urban este creştereapopulaţiei de peste 50 de ani, ceea ce relevă o tendinţă de îmbătrânire demografică, ceea ce anticipeazăcererea mare de servicii medicale şi de îngrijire ce se va profila în următorii ani.

Compoziţia pe vârste şi sexe a populaţiei are o importanţă deosebită din punct de vedere demografic, eadeterminând, într-o măsură decisivă, potenţialul biologic de creştere a unei populaţii şi influenţând nivelultuturor componentelor schimbării populaţiei. Din punct de vedere socio-economic ea condiţioneazăsemnificativ mărimea potenţială a forţei de muncă, structura cererii de bunuri şi servicii, structuraocupaţională a populaţiei. Cunoaşterea structurii populaţiei pe vârste permite anticiparea tendinţei dedezvoltare a unor fenomene demografice deja instalate, dintre care cel mai important este îmbătrânireademografică.

Distribuţia populaţiei judeţului Timiş pe sexe reflectă un relativ echilibru între ponderea populaţieifeminine şi a celei masculine. Comparând distribuţia populaţiei pe sexe înregistrată la nivel naţional cucea a judeţului, observăm că nu există o diferenţă semnificativă între cele două distribuţii.

Analizând distribuţia populaţiei pe sexe şi medii constatăm că în urban ponderea populaţiei feminine(53,0%) este mai ridicată decât în rural (50,5%), şi a avut tendinţe uşoare de creştere în ultimii 15 ani.Acelaşi fenomen îl întâlnim în cazul populaţiei masculine, dar în mediul rural, unde tinde sa fie mai mareca pondere faţă de rural. Deşi nu se poate vorbi de o diferenţă semnificativă a distribuţiei populaţiei pesexe faţă de contextul suprateritorial, totuşieste de remarcat tendinţa de feminizare a mediului urban.



%

Fig. 7.8 - Distribuţia populaţiei pe sexe şi medii (2010)

Tabelul 7.7 – Distribuţia populaţiei pe sexe

Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin FemininRomânia Regiunea VEST . . Timis

Total 48,7% 51,3% 48,3% 51,7% 48,0% 52,0%Urban 47,7% 52,3% 47,7% 52,3% 47,0% 53,0%Rural 49,8% 50,2% 49,3% 50,7% 49,5% 50,5%

Sursa de date: Baza de date TEMPO online a INS

În figura de mai jos, care detaliază distribuţia populaţiei pe sexe şi grupe mici de vârstă, se poate observadistribuţia relativ echilibrată a populaţiei pe cele două sexe, mai puţin în cazul categoriilor de vârstă depeste 65 de ani, când populaţia feminină creşte ca pondere. Fenomenul este cunoscut în demografie siexplicabil prin speranţa de viaţă mai mare la femei, dat fiind faptul că mortalitatea la aceste categorii devârste este mai accentuată în cazul bărbaţilor. Piramida vârstelor pentru Judeţul Timiş la nivelul anului2010 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelorîntre 20 - 24 de ani, urmat fiind de cele între 30 - 34 de ani, 40 - 44 şi 25 - 29 ani, ceea ce denotăpreponderenţa populaţiei tinere, important rezervor de resursă de muncă.

Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate afirma că populaţia foarte tânără semicşorează în volum, din cauza scăderii constante a natalităţii în intervalul 1995-2005, existând totuşitendinţe de redresare a acesteia în ultimii 5 ani.



Fig. 7.9 - Piramida vârstelor pe sexe în anul 2010 comparativ cu anul 2000

Sursa de date: Direcţia Regională de Statistică Timiş, Fişa localităţii

Structura populaţiei pe grupe mari de vârsta - Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă în anul2010, comparativ cu anul 2000, ne arată că populaţia Judeţului Timiş a cunoscut un uşor proces deîmbătrânire, în sensul căponderea de copii în total populaţie a scăzut, cu aceeaşi intensitate pe ambelesexe, de la16,9% în 2000 la 14,0% în 2010 (vezi tabelul de mai jos). Acest fapt este determinat în primulrând de scăderea natalităţii, după cum vom vedea la analiza mişcării populaţiei. În ultimii 10 ani creşteponderea populaţiei în vârstă de muncă, mai ales în rândul bărbaţilor şi creşte ponderea vârstnicilor, maiales în rândul femeilor. Putem afirma că avem o populaţie uşor devitalizată, dar cu o resursă de muncăfoarte importantă, ce poate sprijini dezvoltarea economică a judeţului.



Distribuţia populaţiei pe medii şi grupe mari de vârstă în 2010, comparativ cu mediile naţionale şi regionale,subliniază încă o dată potenţialul demografic al judeţului Timiş, mai ales în mediul rural, unde pondereapopulaţiei în vârstă de muncă este peste mediile contextului suprateritorial, ceea ce demonstrează avantajulunei resurse de muncă suplimentare (vezi figura de mai jos). Populaţia de 0-14 ani este mai mare în Timişulrural faţă de ruralul altor judeţe intraregionale, apropiindu-se de media naţională.

Marele atu al acestei structuri de populaţie îl reprezintă ponderea foarte mică de vârstnici, comparativ cualte zone ale ţării, care denotă existenţa unui potenţial de susţinere a activităţilor sociale mai curând decât acelor economice.Faptul că populaţia tânără de 0-14 ani din mediul rural al judeţului este mult mai numeroasă ca ponderecomparativ cu mediul urban constituie şi un avantaj, dar şi un dezavantaj. Avantaj că reprezintă un potenţialde întinerire şi de revigorare a forţei de muncă viitoare, dezavantaj că în prezent creşte raportul dedependenţă demografică, adică gradul de suportabilitate al populaţiei adulte faţă de tineri şi bătrâni.

Structura pe categorii de vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrâniredemografică, datorat în principal scăderii natalităţii ce a determinat reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 60 de ani şi peste).

Fig.7.10


1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

populatia peste 60 ani 117608 121518 122078 119318 118761 118426 118209 118619 120032 122315 125170 128337

populatia intre 15-59 ani 452202 450372 453263 432991 436756 441767 443472 446526 452032 457899 458572 456460

populatia sub 15 ani 152616 116685 112830 110281 105654 101400 97156 95821 94802 94319 94326 94898

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

Dinamica populatiei pe grupe de varsta in judetul Timis

populatia sub 15 ani populatia intre 15-59 ani populatia peste 60 ani



Tabelul 7.8 – Populaţia stabilă pe grupe de vârstă şi sexe judeţul Timiş – anul 2012

Sex/vârsta 0-4ani

5-9ani

10-14ani

15-19ani

20-24ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

45-49ani

50-59ani

60-69ani

70-79ani

Peste80ani

Masculin 17056 16002 15956 18396 27709 28675 29647 27642 29995 18322 22356 30616 16883 6983Feminin 16502 15309 14814 17609 27745 29346 28772 26765 30638 19319 26267 37934 27473 13404TOTAL 33558 31311 33565 36005 55454 58021 58419 54317 60633 37641 48623 68550 44356 20387


Analizând distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei, şi dinamica acesteia, se constată că scade în specialpopulaţia cu vârstă sub 15 ani şi creşte populaţia cu vârsta peste 60 de ani, în special în perioada 2005-2012.Procesul de îmbătrânire demografică va atrage după sine schimbări la nivelul populaţiei şcolare, populaţieide vârstă fertilă şi populaţiei aflate la vârsta de muncă.

Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă raportul (exprimat în procente), dintre numărul populaţieide vârstă tânără (0-14 ani) şi al populaţiei de vârstă înaintată (peste 65 ani), pe de o parte, şi numărulpopulaţiei de vârstă adultă (15-64 ani), pe de altă parte. Acest raport măsoară „presiunea” populaţieitinere şi a celei vârstnice, numărul de tineri şi bătrâni pe care îi “suportă” 100 persoane de vârstă adultă.Efectele fenomenelor demografice pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstăevidenţiind sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte, care are cea mai importantăcontribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii. Nueste identic cu raportul de dependenţă economică, care se calculează ca raport între populaţia inactivă şicea activă.

În judeţul Timiş raportul sau rata de dependenţă demografică era în anul 2010 mai mică faţă de cea lanivel naţional (37,5% faţă de 42,9%), probabil pe seama natalităţii mai mici în acest judeţ, în aniianteriori, comparativ cu tendinţa naţională. Valoarea acestui indicator este mai mare în rural faţă deurban (44,5% faţă de 33,5%). Comunele cu valoarea acestui indicator peste medie se grupează în estul,sud-estul şi nord-estul, însă unele au valori mari datorită procentului mare de populaţie tânără, pe cândaltele, majoritatea, au aceleaşi valori mari pe seama procentului mare de populaţie vârstnică.

Structura populaţiei pe etnii şi religii - După etnie, populaţia judeţului Timiş este relativ diversificatăcomparativ cu structura la nivel naţional. Astfel, cea mai mare parte a locuitorilor judeţului (83,4%) s-audeclarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români (vezi tabelul de mai jos), 7,5% maghiari, 2,4%romi, 2,1% germani şi 1% ucraineni. Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivelnaţional, unde românii reprezintă 89,5%, iar alte etnii 10,5%.

Tabelul 7.9 - 5 Structura populaţiei după etnie înJudeţul Timiş, la Recensământul din 2002

Populațietotala Română Maghiară Romă Germană Ucrai-

neană Turcă Tătară Rusă Alteetnii

Etnienedecla-

rată

677926 565639 50556 16084 14174 7321 74 8 144 23775 151100% 83,44 7,46 2,37 2,09 1,08 0,01 0,00 0,02 3,51 0,02

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2002



La ultimul recensământ încheiat, distribuţia populaţiei pe etnii se modifică, ponderea de români crescândcu 2 puncte procentuale, iar celelalte etnii se diminuează ca volum şi pondere. Excepţii fac etniile turcă şitătară care au grupuri etnice uşor mai numeroase, însă care nu modifică ponderile în total populaţie,datorită numărului de reprezentanţi foarte mic.Distribuţia pe medii a etniilor arată că romii şi ucrainenii sunt plasaţi majoritar în rural, pe când restul etniilorau reprezentanţi stabiliţi majoritar în mediul urban.

Tabelul 7.10 - Structura populaţiei după etnie, pe medii,în Judeţul Timiş, la Recensământul din 2011

Populație

totalăRomână Maghiară Romă Germană Ucrai-

neană Turcă Tătară Rusă Ateetni

i

Etnienedecla

-rată649777 555752 35294 14534 8497 5953 133 24 105 17967 11518

100% 85,53 5,43 2,24 1,31 0,92 0,02 0,00 0,02 2,77 1,77Urban% 61,9 65,9 33,2 72,1 22,3 88,7 100,0 78,1 53,6 92,9Rural% 38,1 34,1 66,8 27,9 77,7 11,3 0,0 21,9 46,4 7,1

Sursa: INS, Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 2011

Diversitatea etnică este una din caracteristicile principale ale judeţului. Comparativ cu rezultatelerecensământului din 2002, rezultatele preliminare ale recensământului din 2011 arată o creştere a populaţieide etnie română.

Figura 7.11.

Comunităţile maghiare şi germane s-au redus în urma plecărilor definitive din România a cetăţenilor români,care aparţineau minorităţilor naţionale germane şi maghiare, conform datelor statistice înregistrate larecensămintele din 2002 şi 2011.

83,4

7,52,1 4,5

87,2

5,21,15 3,65

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Romani Maghiari Germani Alte etnii

Ponderea principalelor etnii prezente in judetul Timis

2002

2011



Structura populaţiei judeţului din punctul de vedere al apartenenţei religioase (conform datelor de larecensământul din 2002) se prezintă astfel: 78,9% din populaţie este ortodoxă, 10,6% romano-catolică,4,2% penticostală, 1,9% reformată, 1,5% baptistă, 1,3% greco-catolică, 0,3% adventistă, 1,3% alte religii şiatei. În figura de mai jos s-a prezentat structura populaţiei pe religii.

Structura populaţiei judeţului din punctul de vedere al apartenenţei religioase (conform datelor de larecensământul din 2011) se prezintă astfel: 78,05% din populaţie este ortodoxă, 8.43% romano-catolică,1.5% penticostală, 1,43% reformată, 1,5% baptistă, 1,32% greco-catolică, 0,33% adventistă, 2.45% altereligii şi atei; 2.2% nu şi-au declarat religia. În figura de mai jos s-a prezentat structura populaţiei pe religii.

Figura 7.12.


Se poate observa că structura populaţiei pe religii nu s-a modificat semnificative între cele două momente(recensământ 2002 – recensământ 2011).

Mişcarea naturală - mişcarea naturală a populaţiei reprezintă una din componentele care determinăevoluţia unei populaţii. Cele două fenomene surprinse de aceasta sunt natalitatea şi mortalitatea.

Natalitatea este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 locuitoriîntr-o perioadă determinată (1 an calendaristic).În judeţul Timiş natalitatea era uşor inferioară ca valoare mediilor regionale şi naţionale în anul 1992,iar în 2000 a scăzut, menţinându-se în jurul mediei regionale şi sub pragul valorii naţionale. Însă în ultimii 10ani natalitatea creşte (vezi tabelul de mai jos), contrar tendinţelor contextului suprateritorial, înregistrând

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

80,00%

90,00%

Structura populatiei pe religii, judetul Timis (recensaminte)

Structura pe religii 2002Structura pe religii 2011



valori superioare mediilor regiunii Vest şi naţionale.Comparativ urban-rural se constată că rata natalităţii a fost iniţial mai mare în mediul rural, iar în anul 2010devine mai mare pentru mediul urban, tendinţă instalată recent, în ultimii 5 ani. Pentru judeţul Timişinversarea raportului urban-rural are loc în anul 2010 (vezi graficul de mai jos), când valoarea natalităţiiurbane depăşeşte mediile la nivel regional şi naţional (10,2‰, comparativ cu 9,1‰, respectiv 9,9‰).

Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind influenţat de factorieconomici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factoriecologici. Un indicator al mortalităţii este rata brută a mortalităţii, numărul de decedaţi la 1000 de locuitori.

În judeţul Timiş evoluţia ratei mortalităţii are acelaşi trend ca la nivelurile regional şi naţional, cu valori maicrescute în 2000 faţă de 1992, însă cu tendinţe uşoare de creştere în2010 faţă de 2000 (vezi tabelul de mai jos). Paternul evoluţiei indicatorului la nivel de judeţ este maicurând asemănător cu cel la nivel naţional, decât la nivel regional, unde mortalitatea are valori mult maicrescute. În 2010, judeţul Timiş are o mortalitate sub mediile regională şi judeţeană, dar asta datoritămediului rural, fiindcă în mediul urban valoarea judeţeană depăşeşte uşor valoarea înregistrată la nivelnaţional.

O specificitate a judeţului Timiş este că în ultimii 10 ani rata mortalităţii s-a menţinut în urban la valori pestemedia naţională şi sub mediile regionale urbane, în timp ce în rural valorile au fost sub media naţionalăîn aceeaşi perioadă. Este important totuşi că, în regiunea din care face parte, Timiş este un judeţ cumortalitate mică, la aproape un punct procentual sub media regională. De remarcat că în ultimii 10 anitendinţa medie a fost de scădere pentru ambele medii, chiar dacă ruralul are valori net superioare mediuluiurban.

Fig. 7.13 - Evoluţia mortalităţii în judeţul Timiş, pe medii, în perioada 1990-2010 (‰)

Sursa primară de date: Direcţia Regională de Statistică Timiş, Fișa localităţii



Analizând mişcarea naturală a populaţiei prezentată în tabelul de mai jos se observă următoarele: ratadeceselor înregistrează o valoare ridicată iar sporul natural este negativ; aceste valori sunt totuşi maiscăzute decât valorile înregistrate la nivel regional.

Tabelul 7.11 - Mişcarea naturală a populaţiei în judeţul Timiş – comparaţie 2005-2011

La 1000 de locuitori

Născuţi vii Decese Spornatural Căsătorii Divorţuri Născuţi

morţiDecese

sub 1 an

An2005

An2011

An2005

An2011

An2005

An2011

An2005

An2011

An2005

An2011

An2005

An2011

An2005

An2011

RegiuneaVest

9.4 8.5 16.2 12.2 -6.8 -3.1 5.5 5.4 1.06 1.84 9.0 6.7 14.7 8.9

Jud.Timiş

10.6 9.6 13.9 11.4 -3.3 -1.8 7.8 6.1 0.89 1.2 8.5 5.1 15.1 8.2

Sursa: INSSE, Tempo online

Se poate observa în special scăderea ratei de mortalitate infantilă (decese sub 1 an la 1000 de locuitori),care poate fi atribuită îmbunătăţirii serviciilor de sănătate. Astfel, dacă în 2005 rata mortalităţii infantile înjudeţul Timiş avea valori peste media ratei din judeţele Regiunii Vest, în 2011 rata mortalităţii infantile ascăzut sub valoarea medie a Regiunii Vest.

Fig. 7.14 - Evoluţia mortalităţii infantile în judeţul Timiş, comparativ cu nivelulsuprateritorial, în perioada 1990-2010 (‰)




Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural

România 10,0‰ 0,0‰10,0‰Regiunea VEST 9,5‰ 11,3‰ -1,8‰Timiş 10,5‰ -0,3‰10,8‰

Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul naturalRomânia 9,8‰ 14,7‰ -4,9‰Regiunea VEST 8,6‰ 14,7‰ -6,1‰Timiş 9,7‰ 13,2‰ -3,5‰

Valoarea crescută a mortalităţii infantile în mediul rural al judeţului Timiş provine din lipsa de serviciimedicale de specialitate în acest mediu de rezidenţă, de aceea trebuie tras un semnal de alarmă privindcreşterea îngrijorătoare a deceselor la această categorie de populaţie (0-1 an), deoarece afecteazăpotenţialul de dezvoltare al populaţiei în general.

Sporul natural - este un indicator care reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcăriinaturale ale populaţiei: natalitatea şi mortalitatea, fiind denumit şi bilanţ demografic natural. Acesta nearată cu cât creşte în mod natural o populaţie şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şicel de decese ce au avut loc într-un an, raportată la volumul populaţiei. Un spor natural pozitiv nuînseamnă neapărat o creştere a populaţiei totale, volumul acesteia depinzând şi de fluxurile migratorii.

Astfel calculat, sporul natural pentru zona de referinţă înregistrează o valoare negativă în anul 2010 (-1,5‰), datorată unei scăderi naturale accentuate în mediul rural (-3,5‰). Evoluţia mişcării naturale pemedii arată situaţia critică a mediului rural comparativ cu mediul urban, însă mediile contextuluisuprateritorial arată avantajul comunelor judeţului Timiş, unde scăderea naturală are o intensitate maimică faţă de alte zone rurale ale regiunii sau ale ţării.

Tabelul 7.12 - Mişcarea naturală a populaţiei urbane a judeţului Timiş, în contextsuprateritorial, în anul 2010

Mediul urban


Mediul urban al judeţului Timiş înregistrează o relativă staţionare a populaţiei în 2010 cu o valoare uşorsub media naţională, datorită mortalităţii mai crescute faţă de valoarea medie naţională, chiar dacănatalitatea era mai mare în modul decât media naţională (vezi tabelul 11) .

Tabelul 7.13 - Mişcarea naturală a populaţiei rurale a judeţului Timiş, în contextsuprateritorial, în anul 2010

Mediul rural


La nivelul unităţilor administrativ teritoriale din urban se înregistrează sporuri naturale pozitive doar înmunicipiul Timişoara (0,5‰) şi în oraşul Făget (0,5‰), restul oraşelor având sporuri negative în anul 2010.



Comunele cu sporuri pozitive mai mari (peste 3‰) sunt situate în jurul municipiului de reşedinţă:Sânandrei, Giarmata şi Giroc, în sud-estul judeţului: Darova şi Știuca, şi în vestul judeţului: Gottlob,Tomnatic şi Saravale, ultima comună având valoarea cea mai mare dintre toate unităţile administrative debază ale judeţului.

Fig. 7.15 - Evoluţia sporurilor anual, natural şi migratoriu, în perioada 2000-2010

Sursa primară de date: Direcţia Regională de Statistică Timiş, Fișa localităţii

Sporurile anuale negative cu valorile cele mai mari în modul (sub -20‰) le găsim în comunele din estuljudeţului, afectate de declin demografic: Pietroasa, Tomești, Dumbrava, Mănăștiur, Ohaba Lungă, Secaș şiTopolovățu Mare.

În concluzie datele cele mai recente din 2010 arată că fenomenele demografice instalate după 1990 seaccentuează, ameninţând cu depopulare zona estică extremă şi zona central-estică a judeţului Timiş, careare şi cea mai îmbătrânită populaţie din judeţ.

Mai există un pericol de depopulare în zona sudică şi vestică a judeţului, unde totuşi situaţia demograficăeste mai bună decât în est, prin faptul că în zona sudică populaţia are un grad de îmbătrânire mai redus,iar în zona vestică există efective de populaţie tânără, ce pot constitui un potenţial de revigorare apopulaţiei din această zonă.

●Mişcarea migratorieMigraţia este o altă componentă care contribuie la creşterea sau descreşterea unei populaţii alături denatalitate şi mortalitate. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliul.Înainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne era de la sat spre oraş, însă după 1997 aceste sens s-ainversat, astfel încât numărul celor care se stabilesc în rural îl devansează pe al celor care se stabilesc în



JudeţulTimiş

Rata stabilirilor cudomiciliu

Rata plecărilor cudomiciliu Spor migratoriu

Total 30,5‰ 23,7‰ 6,9‰Urban 24,7‰ 24,4‰ 0,3‰Rural 22,4‰40,1

‰17,7‰

urban. Intensificarea fluxurilor urban-rural are loc pe fondul schimbării stilului de viaţă, cu preferinţă pentrurezidenţa în proximitatea marilor oraşe, în spaţii mai largi de locuit, mai confortabile, mai puţin poluate. Însămai poate fi o explicaţie privind acest fenomen, diminuarea locurilor de muncă pe fondul crizei economiceinstalate în 2008, care determină forţa de muncă disponibilizată fie să se întoarcă în mediul rural unde auau locuit ei sau rudele lor, fie să caute în rural noi oportunităţi de obţinere a unui venit.

Fiind un judeţ preponderent urban, este de aşteptat ca în Timiş să aibă loc o redistribuire a populaţieidinspre urban spre ruralul de proximitate, mai ales în municipiile cu activităţi economice diversificate şidezvoltate. Sporul migratoriu reprezintă diferenţa dintre stabilirile şi plecările cu domiciliul raportată la1000 de locuitori.

Tabel: 7.14 - Mişcarea migratorie a populaţiei judeţului Timiş în 2010, pe medii

Sursa de date: Direcţia Regională de Statistică Timiş, Fisa localităţii

Sporul migratoriu în acest judeţ este pozitiv în anul 2010 (6,9‰), datorită ratei mari de stabiliri cu domiciliulîn mediul rural (40‰, vezi tabelul de mai sus).În general se poate observa că localităţile cu spor migratoriu pozitiv se grupează în jurul municipiilor,ceea ce înseamnă că se instalează un fenomen de deplasare a populaţiei dinspre urban înspre ruralul deproximitate sau dinspre alte comune către cele aflate în apropierea acestora. Concentrarea comunelor curate migratorii mari în centrul judeţului indică o polarizare mai bună a oraşului Ciacova, decât amunicipiului Lugoj, şi o distribuire a dezvoltării teritoriale pe axa nord-sud mai curând, decât pe axa est-vest, cum ne-am fi aşteptat, ştiind că cele mai importante localităţi urbane ale reţelei de localităţi suntdispuse pe axa centru-est: Timişoara, Buziaş şi Lugoj.

2.7.2. Resursele umane şi piaţa forţei de muncă

La finalul anului 2006 resursele de muncă disponibile reprezentau 66.08% din totalul populaţiei din judeţ. Lafinalul anului 2011, resursele de muncă reprezentând 67.14% din totalul populaţiei, cu o creştere de de1.06%.

Tabelul 7.15 - Resursele de muncă în judeţul Timiş (persoane)

Anul 2002 2003 2004 2005 2006Populaţie totală 662590 661171 661593 659333 659299Resurse de muncădisponibile*

426100 415800 421000 430800 435700

Ponderea resurselor demuncă în totalul populaţiei(%)

64.31 62.89 63.63 65.34 66.08



Populaţia civilă activă =populaţia ocupată civilă +şomerii

311200 314100 313600 317300 326200

Populaţia ocupată civilă 298891 303171 305381 309940 319463Someri 12309 10929 8219 7360 6737Populaţia angajată în alteactivităţi 114900 101700 107400 113500 109500

Rata şomajului (%) 3.9 3.5 2.6 2.3 2.0

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Populaţie totală 665956 673212 676360 678795 678347Resurse de muncădisponibile*

449000 449900 454800 459900 462200

Ponderea resurselor demuncă în totalul populaţiei(%)

67.42 66.83 67.24 67.75 67.14

Populaţia civilă activă =populaţia civilă ocupată +şomerii

341000 340000 332400 331000 331400

Populaţia ocupată civilă 335513 334432 317286 318633 325120Somerii 5487 5568 15114 12367 6280Populaţia angajată în alteactivităţi 108000 109900 122400 128900 130800

Rata şomajului (%) 1.6 1.6 4.5 3.7 1.9

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Timiş (date prelucrate)

După cum se poate observa, în judeţul Timiş, deşi resursele de muncă cresc în perioada 2000-2010 cuaproximativ 8,3%, populaţia activă civilă înregistrează o creştere de doar 3,7%, în timp ce populaţia ocupatăcivilă creşte cu 8%. În tabelul de mai jos se poate observa că populaţia activă şi cea ocupată cresc exclusivîn rândul populaţiei masculine, deoarece, deşi resursele de muncă feminine cresc, efectivele de populaţieactivă şi ocupată în rândul femeilor scad. Scade de asemenea efectivul de şomeri considerabil: de la circa24300 persoane la aproximativ 12400 de persoane, în aceeaşi perioadă. Însă creşterea înregistrată aresurselor de muncă se poate explica şi prin faptul că a crescut vârsta de pensionare în perioada 2005-2009 şi de asemenea legislaţia muncii a acordat pensionarilor dreptul de a se angaja pentru a-şi suplimentaveniturile.

Tabelul 7.16 - Populaţia în vârstă de muncă – Regiunea Vest şi judeţul Timiş

CategorieRegiunea Vest

(nr. persoane)Judeţul Timiş

(nr. persoane)2012 2013 2012 2013

Total,din care:

1.279.664 1.270.471 464.289 462.783

Masculin 664.095 660.945 238.219 238.262Feminin 615.569 609.526 226.070 224.521

Sursa: INS – date prelucrate



Se poate observa faptul că la nivelul Regiunii Vest populaţia în vârstă de muncă a scăzut de la 1.279.664persoane în anul 2012, la 1.270.471 în anul 2013 cu aproximativ 9.193 persoane, tendinţă menţinută şi lanivelul judeţului Timiş unde populaţia în vârstă de muncă a scăzut de la 464.289 persoane în anul 2012 la462.783 persoane în anul 2013, o scădere în valoare absolută de 1.506 persoane.

Tabelul 7.17 - Date statistice privind resursele de muncă ale judeţului Timiş (miipersoane)

Resursele de muncă2000 2010

Masculin Feminin Total Masculin Feminin TotalJudeţul Timiş

• Resurse demuncă

209,9 214,9 424,8 232,4 227,5 459,9

• Populaţie activăcivilă 157,2 162 319,2 183,1 147,9 331

• Populaţie ocupatăcivilă 144,5 150,4 294,9 176,4 142,2 318,6

• Şomeri 12,7 11,6 24,3 6,7 5,7 12,4Sursa datelor: Baza TEMPO online, INS, 2010

Fig. 7.16 - Rata de activitate a resurselor de muncă în judeţul Timiş, în context suprateritorial, înanul 2010 faţă de anii anteriori (procente %)

Sursa datelor: Baza TEMPO online, INS, 2010



Indicatorii cel mai frecvent analizaţi pentru resursele de muncă sunt rata de ocupare şi rata de activitate aresurselor de muncă. Aceste două rate se calculează prin raportarea populaţiei ocupate, respectiv a celeiactive civile la totalul resurselor de muncă ale judeţului şi sunt o imagine mai fidelă a evoluţiei lor reale,fiind mărimi relative exprimate procentual.

Rata de activitate în judeţul Timiş a avut valori superioare mediilor regionale şi naţionale, cu diferenţe dince în ce mai accentuate în ultimii 4 ani, evocând potenţialul mult mai crescut al resursei umane disponibileîn întregul judeţ faţă de alte zone ale ţării (vezi figura de mai sus). Şi rata de ocupare a resurselor demuncă a înregistrat o scădere constantă în ultimii 4 ani, de la 74,7% în 2007 la 69,3% în 2010, dar este deremarcat poziţia avantajoasă a judeţului Timiş faţă de judeţele intraregionale, având rate de ocuparesuperioare şi mediilor naţionale (vezi tabelul de mai jos).

Tabelul 7.18 - Rata de ocupare a resurselor de muncă în judeţul Timiş, în contextsuprateritorial, în perioada 1990-2010

Nivel teritorial 1990 2000 2007 2008 2009 2010România 82 64,6 63,4 63,6 60,6 59,6Regiunea VEST 82 67 69,3 68,4 64,7 63,6Timiș 83,1 69,4 74,

774,3 69,8 69,

3Sursa de date: Baza de date TEMPO online a INS

Scăderea ratei de ocupare în anul 2009 este o consecinţă directă a crizei economice resimţite în ţaranoastră încă de la începutul respectivului an.Rata de ocupare pe sexe este în toată perioada în favoarea populaţiei masculine, însă la niveluljudeţului Timiş creşte diferenţa procentuală de la 8,3 puncte la 13,4 puncte procentuale, din anul 2008până în 2010. Astfel în 2008, rata de ocupare masculină era de78,4%, iar cea feminină de 70,1%, în timp ce în 2010, rata de ocupare masculină aveavaloarea de 75,9%, iar cea feminină de 62,5%. Asta înseamnă că, deşi ambele sexe s-au confruntat cucreşterea şomajului, femeile au fost cele care şi-au găsit mai greu un loc de muncă, în perioada crizeieconomice.Populaţia ocupată a judeţului a scăzut cu 4,7% în 2010 faţă de anul 2008, în timp ce la nivel naţionalscăderea a fost numai de 4,3%, ceea ce relevă o diminuare a utilizării resursei de muncă la niveluljudeţului. Timiş se află în avantaj în interiorul regiunii, deoarece scăderea la nivelul regiunii Vest a fost de5,3% în aceeaşi perioadă.Mai mult, dacă comparăm 2010 cu anul 2009, observăm că în Timiş populaţia ocupată a crescut uşor, întimp ce la nivel regional şi naţional a scăzut, ceea ce înseamnă că se redresează şi absoarbe mai repededecât alte judeţe populaţia activă, antrenând-o în activităţi economice.

Populația ocupata civila cuprinde, potrivit metodologiei balanței forței de munca, toate persoanele care au oocupație aducătoare de venit, pe care o exercita in mod obișnuit in una din activitățile economiei naționale,fiind încadrate intr-o activitate economica sau sociala, in baza unui contract de munca sau in modindependent (pe cont propriu) in scopul obținerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura etc.Categoriile de persoane incluse sunt:

salariați care lucrează in una din activitățile economiei naționale in unități din sectorul public (integralde stat si public de interes național), mixt, privat, cooperatist, obștesc;



patroni - conducători de unități private - care utilizează pentru realizarea activității forța de muncasalariata;

lucrători pe cont propriu; lucrători familiali neremunerați.

Populația ocupata civila nu cuprinde cadrele militare si persoanele asimilate acestora (personalul MApN,MAI, SRI, militari in termen), deținuții si salariații organizațiilor politice si obștești.

Resursele de munca reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul capacităților fizice siintelectuale care ii permit sa desfășoare o munca utilă in una din activitățile economiei naționale. Resurselede munca includ: populația in vârsta de munca, apta de a lucra, precum si persoanele sub si peste vârstade munca aflate in activitate.

Populaţie angajată în alte activităţi – Reprezintă diferenţa dintre resursele de muncă disponibile şi populaţiacivilă activă. Include cadrele militare şi persoanele asimilate acestora, precum şi persoane apte de muncădar care nu figurează ca salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi sauşomeri.

Fig. 7.17.

Se poate observa creşterea lentă, dar continuă a resurselor de muncă din judeţ, începând cu anul 2003. Pede altă parte, criza economică care a început în 2008 a dus la scăderea populaţiei civile ocupate înperioada 2008-2011.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

Resurse de munca disponibile Populatie ocupata civila Populatie angajata in alte activitati

DINAMICA RESURSELOR DE MUNCA SI A POPULATIEI OCUPATE IN JUDETUL TIMIS

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011



Fig. 7.18.

Resursele de muncă în judeţul Timiş au reprezentant constant 64-68% în totalul populaţiei. Rata şomajuluieste printre cele mai mici din ţară. Criza economică a dus la o creştere a ratei şomajului în perioada 2008-2009, dar aceasta a scăzut din nou începând cu 2010, pentru a ajunge în 2011 la nivelul dinaintea crizei. Inanul 2011, aproximativ 28% din totalul resurselor de muncă reprezentau persoane care nu făceau partedintre salariaţi, patroni, lucratori pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi sau şomeri.

Tabel: 7.19 - Evoluţia balanţei forţei de muncă( -mii persoane-)Balanţa forţei de muncă la 1 ianuarie

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2012Resursa de muncă 424,8 426,1 415,8 421,0 430,8 435,7 461,0Populaţia ocupatăcivilă

294,9 291,1 301,8 302,7 309,1 318,8 325,1

Agricultură 103,2 101,3 88,0 84,2 76,9 79,4 73,2Industrie 78,2 78,9 87,6 89,9 91,5 89,3 91,2Construcţii 11,1 11,18 11,7 13,4 15,2 17,9 18,2Comerţ 31,2 27,8 32,7 33,7 36,6 42,4 14,9Hoteluri şi restaurante 2,4 2,4 5,1 4,4 5,7 5,8 5,8Transport, depozitare,comunicaţii 10,5 10,2 11,0 10,5 14,2 16,2 25,9Activităţi financiare,bancare

2,1 1,80 2,3 2,2 2,3 2,5 3,0

Tranzacţii imobiliare 9,4 10,3 12,6 13,6 15,8 15,2 1,6Administraţia publică şiapărare

4,3 4,2 4,3 4,5 5,2 4,8 5,8

Învăţământ 18,0 16,5 16,7 17,0 16,9 17,2 15,6Sănătate 13,0 14,6 16,4 16,4 16,5 15,6 15,1Alte activităţi 7,8 7,7 9,3 10,0 12,2 12,4 21,8Şomeri 24,3 20,1 12,3 10,9 8,2 7,4 6,3Populaţia activă civilă 319,2 311,2 314,1 313,6 317,3 326,2 331,4Populaţie în pregătireprofesională şialte categorii de populaţieîn vârstă de muncă

105,6 114,9 101,7 107,4 113,5 109,5 130,8


0

10

20

30

40

50

60

70

80

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

DINAMICA PONDERII RESURSELOR DE MUNCA (IN TOTAL POPULATIE) SI A RATEI SOMAJULUI IN JUDETUL TIMIS

Ponderea res.de munca in total pop Rata somajului



Fig. 7.19.

Figura 7.20.

0

50

100

2006

Agricultură

Industrie

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare,comunicaţii

Activităţi financiare, bancare

Tranzacţii imobiliare

Administraţia publică şi aparare

Învăţământ

Sănătate

Alte activităţi

0

20

40

60

80

100

120

Agr

icul

tura

Indu

strie

Con

stru

ctii

Com

ert

Hot

elur

i si r

esta

uran

te

Tran

spor

t, de

pozi

tare

, com

unic

atii

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e

Tran

zact

ii im

obili

are

si a

lte s

ervi

cii

Adm

inis

trat

ie p

ublic

a si

apa

rare

Inva

tam

ant

Sana

tate

si a

sist

enta

soc

iala

Alte

act

ivita

ti de

ser

vici

i

DINAMICA DISTRIBUTIEI POPULATIEI OCUPATA PE RAMURI ALE ECONOMIEINATIONALE - COMPARATIE MOMENTE DE REFERINTA

2001 2006 2012



Numărul de persoane ocupate în agricultură a scăzut cu 29% în perioada 2001-2012. Astfel, dacă în 2001numărul persoanelor ocupate în agricultură îl depăşea pe cel al persoanelor ocupate în oricare alte ramuriale economiei naţionale (inclusiv industrie), în 2006 industria avea cel mai mare număr de persoaneangajate dintre toate ramurile economiei naţionale. Situaţia s-a menţinut şi 2011, astfel încât la sfârşitulanului 2011 în industria judeţului lucrau peste 28% din totalul populaţiei ocupate civile. De remarcat totuşi căîn agricultură lucrau la finalul anului 2011 22.5% din totalul populaţiei ocupate civile, agricultura situându-sepe locul 2 (după industrie) în ceea ce priveşte ponderea lucrătorilor în totalul populaţiei ocupate civile.

O schimbare majoră se înregistrează în sectorul comerţului: numărul persoanelor care lucrează în domeniulcomerţului scade în perioada 2006-2011 de la 42.400 la 14.900, adică numărul persoanelor ce lucrează înacest sector la finalul anului 2011 reprezintă doar 35% din totalul celor care lucrau în acest sector laînceputul anului 2006.

Având în vedere faptul că cifra de afaceri în sectorul comerţ reprezenta la la finalul anului 2011 26.7% dintotalul cifrei de afaceri realizată în judeţul Timiş, rezultă că 4.6% din totalul populaţiei ocupate civile„produce” 26.7% din totalul cifrei de afaceri din judeţ.

Perioada 2006-2011 s-a caracterizat printr-o scădere majoră a numărului de persoane ocupate în comerţ,agricultură şi tranzacţii imobiliare, compensate printr-o uşoară creştere a numărului de persoane ocupate înindustrie şi prin creşteri importante ale numărului de persoane ocupate în sectorul comunicaţiilor (8.300persoane în 2011), alte activităţi ( total 21.800 persoane, din care activităţile profesionale, ştiinţifice şitehnice cu 5.600 persoane, activităţile culturale şi recreative cu 2.600 persoane, şi 7.000 persoane ocupateîn activităţi de servicii administrative şi servicii suport). A scăzut de asemenea numărul persoanelorocupate în sectorul învăţămantului, sănătate şi asistenţă socială, şi a crescut uşor numărul persoanelorocupate în administraţia publică şi apărare.

Fig. 7.21.

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2012

Dinamica ratei de ocupare a populatiei in sectoareleneproductive ale economiei nationale in perioada 2001-2012

Sanatate Invatamant Administratie publica



Sectorul sănătăţii şi a serviciilor sociale este şi el unul în care problema deficitului de personal se pune acut,mai ales având în vedere faptul că aceste meserii au mare căutare în afara ţării. Salariile mici nu constituieo motivaţie pentru a menţine numărul actual de angajaţi, şi cu atât mai puţin pentru atragerea altora. Din2006 rata de ocupare a populaţiei în acest sector a scăzut mult.

Învăţământul este un sector în care rata de ocupare a populaţiei a scăzut foarte mult în perioada 2006-2012.

Câştigul salarial mediu net a crescut în judeţul Timiş în special în industrie şi construcţii (o creştere cu 91%în 2011 faţă de 2006), dar şi în agricultură (creştere cu 68.7% faţă de 2006) şi cel mai puţin în domeniulserviciilor (cu 42% faţă de 2006), astfel încât la finalul anului 2011 diferenţele între câştigurile salariale netedin principalele sectoare ale economiei naţionale erau minime (căştiguri salariale medii nete aproximativegale în agricultură şi servicii şi câştiguri salariale medii nete aproximativ cu 16% mai mari în industrie decâtîn agricultură şi servicii). De observat că dacă la finalul anului 2006 cele mai mari câştiguri salariale nete seînregistrau în sectorul serviciilor, la finalul anului 2011 cele mai mari câştiguri salariale nete erau în sectorulindustriei.

Fig. 7.22.

Cu toată această creştere a câştigului mediu net în perioada 2006-2011, rata de ocupare a populaţiei înindustrie a scăzut lent. O scădere dramatică a ratei de ocupare se înregistrează în sectorul servicilor, undecâştigul mediu net este mai mic decât cel din sectorul industrial şi doar cu puţin mai mare decât înagricultură.

2002 2003 2004 2005 2006 2011Agricultura 287 375 482 632 786 1326Industrie siConstructii 371 497 615 748 847 1621

Servicii 419 582 716 776 982 1395

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Dinamica castigului mediu salarial net (RON) in judetul Timis comparativ in agricultura,industrie si servicii



Fig. 7.23.

Se poate observa că creşterea câştigului net în sectorul industriei şi construcţiilor în perioada 2006-2012 nueste însoţită şi de o creştere a ratei de ocupare în acest sector, ceea ce aratăcă atractivitatea acestui sectoreste scăzută în prezent, iar creşterea salariilor nu mai constituie o motivaţie suficientă pentru a atrage noiangajaţi.

2.7.2.1 Situaţia şomerilor.

Din datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională Timiş, la începutul anului2006, numărul total de şomeri înregistraţi în judeţul Timiş era de 6.737 persoane, din care 3.555 bărbaţi şi3.182 femei. La 31 Decembrie 2012 numărul total de şomeri înregistraţi în judeţul Timiş era de 6.696persoane, din care 3.345 femei şi 3.351 bărbati. Se poate observa că nu există diferenţe majore între sexe.Din cei 6.696 şomeri de la sfârşitul anului 2012, 2.196 (32.8%) nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj.Mai mult de jumătate (3.459 persoane – 51.6%) dintre şomerii înregistraţi la finalul anului 2012 provin dinmediul privat.

Rata şomajului în judeţul Timiş, care ne arată câţi şomeri revin la 100 de persoane active, creşte conform

datelor statistice lunare, de la 1,6% în decembrie 2008 la 4,5% în 2009, după care urmează o scădere până

la 3,7% în 2010. Valoarea ratei şomajului în cazul EU27 (media europeană pentru cele 27 de state membre)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2012Agricultura 24,3 23,8 21,2 20,0 17,9 18,2 15,9Industrie siconstructii 21,0 21,1 23,9 24,5 24,8 24,6 23,7

Servicii 14,9 14,1 17,6 17,7 20,1 21,7 15,8

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

Dinamica ratei de ocupare in judetul Timis comparativ in agricultura, industrie siservicii

Agricultura Industrie si constructii Servicii



este 9,6%, pentru acelaşi an. Trendul de creştere a şomajului se instalează mai ales pe baza şomajului

feminin (5% în 2009 faţă de1,9% în 2008), deoarece cel masculin creşte mai puţin în intensitate în

aceeaşi perioadă (4,2% în 2009 faţă de 1,4% în 2008). Până în anul 2011 numărul de şomeri scade cu

peste 45% în judeţul Timiş, de aceea şi rata şomajului va înregistra un recul.

Comparativ cu mediile regională şi naţională, şomajul a fost totdeauna un punct tare al judeţului Timiş,comparativ cu vecinii săi, prin valorile mici înregistrate, mai ales în perioada crizei economice. Scădereaaccentuată a ratei şomajului după anul 2000 denotă o rată mare de ocupare, posibilă prin numărul mare delocuri de muncă create la nivelul întregului judeţ.

Rata şomajului la nivelul judeţului Timiş la sfârşitul anului 2006 era de 2.1%, iar la sfârşitul anului 2012 de2.02% .Modificarea este minoră.

Fig. 7.24 -Evoluția șomajului în județul Timiş, în context suprateritorial, în perioada 1992 - 2010 (%)

Sursa de date: Baza de date TEMPO online a INS, 2010

Tabelul 7.20 - Distribuţia şomerilor din judeţul Timiş pe nivele de pregătire

Judeţul Timiş

Nivel de pregătire şcolară:Învăţământ primar,

gimnazial, profesional Liceal, post-liceal Universitar

Decembrie2006

Decembrie2012

Decembrie2006

Decembrie2012

Decembrie2006

Decembrie2012

Număr şomeriindemnizaţi

1881 2131 655 1502 311 867

Număr şomerineindemnizaţi

3405 1617 273 387 212 192

5286 3748 928 1889 523 1059

Sursa datelor: ANOFM



Fig. 7.25.

Se poate observa că pntru cele două perioade diferenţa între numărul total de şomeri (indemnizaţi şineindemnizaţi) este foarte mică, dar există diferenţe mari în structura şomajului: astfel, la sfârşitul anului2006 existau un număr mare de şomeri neindemnizaţi pe cand la finalul anului 2012 predominau şomeriiindemnizaţi. Acest lucru se datorează modificărilor legislative survenite în perioada 2006-2012, rezultatulacestor modificări fiind existenţa unui număr mare de persoane care beneficiază de indemnizaţie de şomaj.

In ceea ce priveşte nivelul de pregătire al şomerilor, avem:

Figura 7.26.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

dec.06 dec.12

Numarul de someri in judetul Timis - comparatie Dec.2006 -Dec.2012

Someri neindemnizati

Someri indemnizati

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

An 2006 An 2012Inv.universitar 523 1059Inv.liceal,post-liceal 928 1889Inv.primar, gimnazial,

profesional 5286 3748

Distributia somerilor din judetul Timis pe nivele de pregatire, comparativ lasfarsitul anului 2006 si sfarsitul anului 2012



Se poate observa că dacă la finalul anului 2006, 78.5% dintre şomeri proveneau din rândul celor cu studiiprimare, gimnaziale sau profesionale, la finalului anului 2012 doar 55.9% din şomeri proveneau din rândulacestora, iar numărul şomerilor proveniţi din rândul persoanelor cu studii liceale şi superioare s-a dublat faţăde 2006.

Structura şomerilor după nivelul de instruire arată că în anul 2010 cei cu studii primare, gimnaziale şiprofesionale erau cei mai mulţi (62%), iar cei care absolviseră un liceu sau o postliceală erau 22,4%, 15,6%reprezentând ponderea şomerilor cu studii universitare. Analiza evolutivă a numărului total de şomeri înperioada 2008-2010 demonstrează că punctul critic a fost anul 2009, la sfârşitul căruia numărul de şomeriîn judeţul Timiş creştea de 2,7 ori. Cea mai mare creştere era în rândul şomerilor cu studii universitare.Situaţia se redresează în 2010, pentru şomerii cu un nivel mediu de instruire, însă rămâne peste valorileanului 2008. Dacă în rândul acestora numărul de şomeri se diminuează în 2010 comparativ cu 2009, înrândul şomerilor cu studii universitare situaţia se agravează, fiind singura categorie unde are loc o creşterea numărului de şomeri în ultimul an.

In aceste condiţii se ridică problema adecvării studiilor la cerinţele de piaţa muncii, atât pentru studiile licealecât şi pentru cele superioare.Agenţia Judeţeană pentru Ocupare şi Formare Profesională a Judeţului Timiş vine în sprijinul şomerilor cuplăţi, servicii directe şi servicii indirecte.Agenţia deţine evidenţa şomerilor, urmăreşte şi stabileşte bugetul necesar plăţii ajutorului de şomaj şiplăteşte ajutorul de şomaj.Serviciile directe prestate de agenţie includ informarea şi consilierea profesională, formarea profesională,consultanţă pentru începerea unei afaceri şi medierea muncii.

Serviciile indirecte includ elaborarea unor programe speciale care să vină în sprijinul asistaţilor şiorganizarea târgurilor de locuri de muncă.

2.7.3. Protecţia socială

2.7.3.1 Situaţia pensionarilor

La sfârşitul anului 2006 erau înregistraţi în judeţul Timiş 140.377 beneficiari de pensie de asigurări sociale şi17.601 persoane cu pensii de agricultori (total -157.978 pensionari). La sfârşitul anului 2011 numărulpensionarilor cu pensii de asigurări sociale crescuse la 147.602 persoane iar numărul celor cu pensii deagricultori scăzuse la 11.532 persoane (total 159.134 pensionari, în creştere cu 0.7% faţă de 2006).

Tabelul 7.21 – Numărul anual al pensionarilor pe tipuri de asigurări socialeîn Regiunea Vest şi judeţul Timiş

CategorieRegiunea Vest(nr. persoane)

Judeţul Timiş(nr. persoane)

2012 2013 2012 2013Toatal,din care:

481.643 477.969 157.882 157.469



Asigurări sociale de stat 451.872 451.154 147.601 148.179Agricultori 29.771 26.815 10.281 9.290


Din tabel reiese faptul că numărul beneficiarilor de pensie de asigurări sociale a scăzut la nivelul RegiuniiVest de la 451.872 persoane înregistrate în anul 2012, la 451.154 persoane înregistrate în anul 2013.Aceeaşi tendinţă de scădere s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte numărul persoanelor cu pensii deagricultor, care a scăzut de la 29.771 persoane în anul 2012, la 26.815 persoane în anul 2013, o scădere încifre absolute de 2.956 persoane.

De asemenea, la nivelul judeţului Timiş la sfârşitul anului 2012 erau înregistraţi 147.601 beneficiari depensie din sistemul asigurărilor sociale de stat şi 10.281 persoane cu pensii de agricultori (total – 157.882pensionari). La sfârşitul anului 2013 numărul pensionarilor cu pensii din sistemul de asigurări sociale de stata crescut la 148.179 persoane, iar numărul persoanelor beneficiare de pensii de agricultori a scăzut la9.290 persoane (total – 157.469 pensionari), în scădere cu 0,99% faţă de anul 2006.

Dacă în 2006 pensionarii reprezentau 23.9% din totalul populaţiei, în 2012 ei reprezentau doar 23.4%(datorită în special creşterii populaţiei în judeţ).Dacă în 2006 pensia medie lunară de asigurări sociale era în Timiş de 325 lei iar cea de agricultori de 119lei, în trimestrul al III-lea 2012 valoarea pensiei medii lunare de asigurări sociale era de 788 lei, iar a celeide agricultori de 318 lei.Asistenţa socială pentru copii, vârstnici şi pentru persoanele cu handicap este asigurată în instituţii de profilsau la domiciliul asistatului, în funcţie de nevoile acestora.Astfel, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Timiş aasigurat în 2012 servicii de asistenţa socială pentru un număr de 691 persoane adulte, în cadrul a 7 centrede protecţie şi asistenţă socială a adulţilor, precum şi servicii de asistenţă şi protecţie socială pentru unnumăr de 421 de copii în carul unui centru de protecţie şi asistenţa socială. De remarcat că, comparativ cuanul 2006 (când existau 9 centre de protecţie şi asistenţă socială a copiilor şi un singur centru de asistenţăsocială şi protecţie socială a adulţilor, cu doar 60 de beneficiari), a fost modificată structura serviciilor deasistenţă socială, accentul punându-se pe asigurarea integrării copiilor în familii şi creşterea protecţieisociale a adulţilor.Direcţia de Protecţie Socială a Municipiului Timişoara asigură şi ea servicii de asistenţă socială pentru adulţiîn 3 centre de zi şi pentru copii în 2 centre de zi, precum şi servicii de consiliere şi informare pentru adulţi şicopii. Sunt asigurare şi servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici şi persoane cu handicap, servicii deteleasistenţă, precum şi servicii de tip rezidenţial (cămin de bătrâni).



2.8 - Analiza perioadei curente de programare 2007-2013

2.8.1 Implementarea Programului Operaţional Regional 2007-2013 (POR) în Regiunea Vest............ 3512.8.2 Implementarea POS CCE 2007-2013 în Regiunea Vest............................................................. 3562.8.3 Analiza gradului de implementare a Programului Strategic de dezvoltare economico – socială ajudeţului Timiş – componenta CJ Timis............................................................................................... 3602.8.3.1 Implementarea Programului de investiţii privind Planul de Dezvoltare Locală (PNDL) – judeţulTimiş..................................................................................................................................................... 3692.8.4 Execuţia bugetară la nivelul CJ Timiş şi instituţiilor din subordinea acestora.............................. 3712.8.5 Sinteza privind accesarea programelor de finanţare UE în judeţul Timis ................................... 388



2.8 - Analiza perioadei curente de programare 2007-2013

Pentru analiza evoluţiei principalilor indicatori ai judetului Timis in perioada de programare 2007-2013,considerata relevanta pentru analiza atat din perspectiva programelor de dezvoltare socio-economica ajudetului, cat si ofertei financiare a programelor de finanțare pentru care județul Timiș a fost eligibil, infunctie de datele disponibile s-au luat in calcul urmatorele direcții de analiză: analiza gradului deimplementare a Programului strategic de dezvoltare economico-sociala a județului Timiș - componenta CJTimiş; executia bugetara la nivelul CJ Timis si institutiilor din subordinea acestuia; evolutia patrimoniul publicşi privat al judeţului Timiş. Înainte de a efectua aceste analiza s-a realizat o analiză a implementăriiProgramelor Operaţional Regional (POR) si a Creșterii Competitivității Economice (POS CCE) în RegiuneaVest pentru perioada 2007-2013.

2.8.1 Implementarea Programului Operaţional Regional 2007-2013 (POR) în Regiunea VestÎn perioada analizată au fost depuse la OI pentru implementarea POR 2007-2013 un număr de 802proiecte în vederea solicitării de finanţare nerambursabilă. Alocarea financiară pentru Regiunea Vest,gestionată de ADR Vest este de 417,92 mil. Euro.

Au fost contractate un număr de 317 proiecte în valoare de 493,62 mil. Euro, din care un număr de 208proiecte în valoare de circa 303 mil. Euro se află în evaluare sau proiecte aflate în rezervă.

Tabelul 8.1 - Sinteza datelor pentru implementarea POR, 2007-2013, Regiunea Vest:

Domeniu de intervenţieProiecte depuse Proiecte contractate in

implementare/finalizateProiecte în

evaluare/rezervă

Nrproiecte

Valoare(mil.Euro)

Nrproiecte

Valoare(mil. Euro)

Nrproiecte

Valoare(mil.Euro)

Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere – alocare fin. 140,97 mil.Euro

DMI 1.1 PIDU Centre urbane 71 118,36 58 165,35 6 21,4DMI 1.2 Sprijinirea investiţiilor îneficienţa energetică a blocurilor

81 9,14 0 0 81 9,14

TOTAL Axa 1 152 127,5 58 165,35 87 30,54Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport – alocare financiară 88,84 mil

EuroDMI 2.1 Reabilitare şimodernizarea reţelei de drumurijudeţene, străzi urbane inclusivconstrucţia/reabilitarea şoselelorde centură

52 321,32 18 122,67 24 146,64

TOTAL Axa 2 52 321,32 18 122,67 24 146,64Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale – alocare financiară 66,62 mil Euro

DMI 3.1Reabilitarea/moderniz./echipareainfra. serviciilor de sănătate

26 49,52 15 22,31 5 23,71

DMI 3.2Reabilitarea/moderniz./echipareainfra. Serviciilor sociale

42 23,78 20 11,12 0 0



-continuare tabel-

Domeniu de intervenţieProiecte depuse Proiecte contractate in

implementare/finalizateProiecte în

evaluare/rezervă

Nrproiecte

Valoare(mil.Euro)

Nrproiecte

Valoare(mil. Euro)

Nrproiecte

Valoare(mil.Euro)

DMI 3.3 Îmbunătăţirea dotării cuechipamente a bazeloroperaţionale pentru sitaţii deurgenţă

2 9,54 2 9,54 0 0

DMI 3.4Reabilitarea/moderniz./echipareainfrastructurii educaţionalepreuniversitare, universitare şiformare profesională continuă

71 141,57 24 36,65 32 79,19

TOTAL Axa 3 141 224,41 61 79,62 37 102,9Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării mediululi de afaceri regional şi local – alocare financiară 70,26

mil.EuroDMI 4.1 Dezvoltarea durabilă astructurilor de sprijinirea aafacerilor de importanţă regionalăşi locală

23 70,77 9 23,94 4 7,69

DMI 4.2 Reabilitarea situriloindustriale poluate şi neutilizate şipregătirea pentru noi activităţi

3 31,10 3 31,10 0 0

DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltăriimicrointreprinderilor

383 48,02 156 19,89 50 7,01

TOTAL Axa 4 409 149,89 168 74,93 54 14,7Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului – alocare financiară 51,23 mil. Euro

DMI 5.1 Restaurarea şivalorificarea durabilă apatrimoniului cultural precum şicrearea /modernizareainfrastructurilor conexe

18 63,44 5 32,39 4 4,64

DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea,modrnizarea infrastructurii deturism pt. valorificarea resurselornaturale şi creşterea calităţiiserviciilor turistice

30 90,85 7 18,66 2 3,59

TOTAL Axa 5 48 154,29 12 51,05 6 8,23TOTAL 802 977,41 317 493,62 208 303,01

Sursa: ADR Vest – date prelucrate

Notă: Valorile proiectelor au fost calculate la cursul euro: 1 euro=4,44 lei.



Graficul 8.1 Sinteza datelor pentru implementarea POR, 2007-2013, Regiunea Vest, nr proiecte

Graficul 8.2 Sinteza datelor pentru implementarea POR, 2007-2013, Regiunea Vest, mil. euro

Din grafic se observă faptul că pe Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani decreştere – alocare fin. 140,97 mil. Euro”, cel mai mare număr de proiecte sunt cele în evaluare sau înrezervă în număr de 87 de proiecte în valoare de circa 30,54 mil euro. Cel mai mare număr de proiectedepuse 409 în valoare de circa 149,89 mil.Euro, sunt pe Axa 4 „Sprijinirea dezvoltării mediululi de

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 Total

Nr. Proiecte depuse

Nr proiecte contractateimplementare/finalizateNr proiecte înevaluare/rezervă

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 Axa 5 TOTAL

Valoare proiecte depuse

Valoare proiecte contractate inimplementare/finalizate

Valoare proiecte înevaluare/rezervă



afaceri regional şi local – alocare financiară 70,26 mil.Euro”, dar şi cel mai mare număr de proiectecontractate - implementare/finalizate 168, în valoare de circa 74,93.

Cel mai mic număr de proiecte depuse se înregistrează pe Axa 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovareaturismului – alocare financiară 51,23 mil. Euro”, 48 proiecte în valoare de circa 154,29 mil. Euro, dar şicel mai mic număr de proiecte contractate – implementare/finalizate în valoare de circa 51 mil. Euro.

Tabelul 8.2 - Sinteza datelor pentru implementarea POR, 2007-2013, Regiunea Vest, judeţul Timiş

Domeniu de intervenţie

Proiecte depuse Proiecte contractate inimplementare/finalizate

Proiecte înevaluare/rezervă

Nr proiecteValoare

(mil.Euro)

Nrproiecte

Valoare(mil.Euro)

Nr proiecteValoare

(mil.Euro)

Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere – alocare fin. 140,97 mil. EuroDMI 1.1 PIDU Centre urbane 30 108,4 23 76,42 5 15,25DMI 1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţaenergetică a blocurilor

5 0,5 0 0 5 0,5

TOTAL Axa 1 35 108,9 23 76,42 10 15,30Axa 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport – alocare financiară 88,84 mil Euro

DMI 2.1 Reabilitare şi modernizarea reţelei dedrumuri judeţene, străzi urbane inclusivconstrucţia/reabilitarea şoselelor de centură

9 80,33 3 29,5 4 48

TOTAL Axa 2 9 80,33 3 29,5 4 48,0Axa 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale – alocare financiară 66,62 mil Euro

DMI 3.1 Reabilitarea/moderniz./echiparea infra.serviciilor de sănătate

6 22,5 4 6 2 16,5

DMI 3.2 Reabilitarea/moderniz./echiparea infra.Serviciilor sociale

10 5,9 4 4,5 0 0

DMI 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente abazelor operaţionale pentru sitaţii de urgenţă

3 11,5 2 10,9 1 0,60

DMI 3.4 Reabilitarea/moderniz./echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare,universitare şi formare profesională continuă

19 42,5 1 0,8 10 23,9

TOTAL Axa 3 38 82,4 11 22,2 13 41,0Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării mediululi de afaceri regional şi local – alocare financiară 70,26 mil.Euro

DMI 4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor desprijinirea a afacerilor de importanţă regională şilocală

14 41,5 4 8,5 3 5,5

DMI 4.2 Reabilitarea siturilo industriale poluateşi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi

0 0 0 0 0 0

DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltăriimicrointreprinderilor

106 14,5 59 7,5 0 0

TOTAL Axa 4 120 56,0 63 16,0 3 5,5Axa 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului – alocare financiară 51,23 mil. Euro

DMI 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă apatrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

9 31,5 1 11,9 3 3,25

DMI 5.2 Crearea, dezvoltarea, modrnizareainfrastructurii de turism pt. valorificarearesurselor naturale şi creşterea calităţiiserviciilor turistice

4 13,6 0 0 0 0

TOTAL Axa 5 13 45,1 1 11,9 3 3,25TOTAL 215 372,73 101 156,02 33 113,05


Notă: Valorile proiectelor au fost calculate la cursul euro: 1 euro=4,44 lei.



Graficul nr. 8.3 Sinteza datelor pentru implementarea POR, 2007-2013, Regiunea Vest,

judeţul Timiş, nr. proiecte

Graficul nr. 8.4 Sinteza datelor pentru implementarea POR, 2007-2013, Regiunea Vest,judeţul Timiş, mil. lei

0

50

100

150

200

250


Nr. Proiecte depuse

Nr. proiecte contractatein implementare/finalizate

0

50

100

150

200

250

300

350

400


Valoare proiecte depuse

Valoare proiectecontrcatate înimplementare/finalizate

Valoare proiecte înevaluare/rezervă



În perioada analizată, în judeţul Timiş au fost depuse pe programul POR 2007-2013 un număr total de 215proiecte în valoare de circa 373 mil Euro, din care 101 proiecte în valoare de circa 156 mil. Euro contractateimplementare sau finalizate, iar 33 proiecte se aflau în evaluare sau în rezerva.

Cele mai multe proiecte au fost depuse pe Axa 4 „Sprijinirea dezvoltării mediululi de afaceri regional şilocal”, aproximativ 120 proiecte în valoare de circa 56 mil. Euro, din care 63 proiecte contractate – înimplementare/finalizate în valoare de circa 16 mil. Euro respectiv un număr de 3 proiecte aflate înevaluare/rezervă în valoare de circa 3,3 mil. Euro.

Cel mai mic număr de proiecte depuse a fost înregistrat pe Axa 2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii regionaleşi locale de transport” – un număr de 9 proiecte în valoare de cca. 80 mil. Euro, din care 3 proiectecontractate /finalizate în valoare de circa 30 mil. Euro, respectiv 4 proiecte în evaluare/rezervă în valoare decirca 48 mil. Euro, 2 proiecte fiind respinse la finanţare.

2.8.2 Implementarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - POSCCE 2007-2013 în Regiunea Vest – Axa Prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”:În cursul lunii martie 2013 ADR Vest a devenit Organism Intermediar cf. HG nr 64/27.02.2013 şi a preluat212 proiecte depuse în cadrul Axei prioritare 1 „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”, DMI 1.1„Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM – urilor,Operaţiunea 1.1.1 „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv”. Cele 212 proiecte aufost depuse de beneficiari din alte regiuni de dezvoltare decât Regiunea Vest.

Tabelul 8.3 - Proiecte depuse in Regiunea Vest POS CCCE- Axa 1, 2007-2013

Domeniu de intervenţie/Operaţiunea

Proiecte depuse Proiecte contractate -implementare/finalizate

Proiecte înevaluare/precontractare

Nr proiecteValoare

(mil.Euro)

Nrproiecte

Valoare(mil.Euro)

Nr proiecteValoare

(mil.Euro)

Axa 1 - „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”

DMI 1.1 /Operaţiunea 1.1.1. A1 Sprijin pt.consolidarea şi modernizarea sectoruluiproductiv prin investiţii tangibile şi intangibile –Investiţii mici (până la 1,065 mil. lei)

129 20,24 60 10,91 3 0,63

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.1 A2 Sprijin pentruconsolidarea şi modernizarea sectoruluiproductiv prin investiţii tangibile şi intangibile –Investiţii mari (până la 6,45 mil. lei)

27 56,86 13 16,25 5 3,95

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.2 Sprijin pentruimplementarea standardelor internaţionale

20 0,29 13 0,12 0 0

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.3 Sprijinul pentruaccesul pe noi pieţe şi internaţionalizare

5 0,09 4 0,04 0 0

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.3.2 Sprijin pentruconsultanţă acordat IMM - urilor

4 0,03 3 0,02 0 0

TOTAL Axa 1 185 77,51 93 27,34 8 4,58




Graficul nr. 8.5 Număr de proiecte depuse, Regiunea Vest POS CCCE Axa 1, 2007-2013

Graficul nr. 8.6 Valoare proiecte Regiunea Vest POS CCE- Axa1, 2007-2013, mil. euro

Din datele de mai sus rezultă faptul că în perioada 2007-2013 în Regiunea Vest pe programul POS CCE2007-2013 Axa 1 - „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”, a fost depus un numă total de 185

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Nr proiecte depuse

Nr proiectecontractate/finalizateNr proiecteevaluare/precontractare

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Valoare proiectedepuse

Valoare proiectecontractate/finalizate



proiecte în valoare de circa 77,51 mil. Euro, din care un număr de 93 proiecte se aflau înimplementare/finalizate în valoare de circa 27,34, iar 8 proiecte în evaluare/precontractare în valoare decirca 4,58 mil. Euro.

Cele mai multe proiecte au fost depuse pe DMI 1.1 /Operaţiunea 1.1.1. A1 „Sprijin pt. consolidarea şimodernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile – Investiţii mici”, în număr de 129proiecte în valoare de circa 20 mil. Euro, din care 60 proiecte contractate implementare/finalizate în valoarede circa 11 mil. Euro, iar un număr de 3 proiecte se aflau în evaluare/precontractare în valoare de circa0,63 mil. Euro.

Cel mai mic număr de proiecte s-a înregistrat pe DMI 1.1/ Operaţiunea 1.3.2 „Sprijin pentru consultanţăacordat IMM – urilor”, 4 proiecte în valoare de 0,03 mil. Euro, din care 3 proiecte contractate înimplementare/finalizate în valoare de circa 0,02 mil. Euro.

Tabelul 8.4 - Proiecte depuse de solicitanţii din Regiunea Vest,judeţul Timiş, POS CCCE Axa 1, 2007-2013

Domeniu deintervenţie/Operaţiunea

Proiecte depuse

Proiectecontractate

implementare/finalizate

Proiecte înevaluare/precontractare/rezervă

Nrproiecte

Valoare(mil.

Euro)Nr

proiecteValoare

(mil.Euro)

Nr proiecte Valoare(mil. Euro)

Axa 1 - „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”

DMI 1.1 /Operaţiunea 1.1.1. A1 Sprijinpt. consolidarea şi modernizareasectorului productiv prin investiţiitangibile şi intangibile – Investiţii mici(până la 1,065 mil. lei)

106 31,24 78 27,60 2 0,60

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.1 A2 Sprijinpentru consolidarea şi modernizareasectorului productiv prin investiţiitangibile şi intangibile – Investiţii mari(până la 6,45 mil. lei)

16 40,41 4 17,50 3 8,50

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.2 Sprijinpentru implementarea standardelorinternaţionale

7 0,19 4 0,12 0 0,00

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.3 Sprijinulpentru accesul pe noi pieţe şiinternaţionalizare

1 0,09 0 0,00 0 0,00

DMI 1.1/ Operaţiunea 1.3.2 Sprijinpentru consultanţă acordat IMM -urilor

1 0,02 1 0,02 0 0,00

TOTAL Axa 1 131 71,95 87 45,24 5 9,10

Sursa: ADR VEST – date prelucrate



Graficul nr. 8.7 Număr de proiecte Regiunea Vest - judeţul Timiş, POS CCE Axa 1, 2007-2013

Graficul nr. 8.8 Valoare proiecte Regiunea Vest, in judeţul Timiş,

POS CCE- Axa1, 2007-2013, mil. Euro

0

20

40

60

80

100

120

140

Operaţiunea1.1.1. A1

Operaţiunea1.1.1. A2

Operaţiunea1.1.2

Operaţiunea1.1.3

Operaţiunea1.3.2

TOTAL Axa 1

Nr proiecte depuse

Nr proiectecontractate înimplementare/finalizateNr proiecteevaluare/precontractare/rezervă

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Operaţiunea1.1.1.A1

Operaţiunea1.1.1.A2

Operaţiunea1.1.2

Operaţiunea1.1.3

Operaţiunea1.3.2

TOTAL Axa 1

Valoare proiectedepuse

Valoare proiectecontractate înimplementare/finalizateValoare proiecteevaluare/precontractare/rezervă



În perioada de referinţă în judeţul Timiş au fost depuse pe Programul POS CCE 2007-2013 Axa 1 - „Unsistem de producţie inovativ şi eco-eficient” un număr total de 131 proiecte în valoare de circa 72 mil.Euro, din care 87 de proiecte contractate în implementare/finalizate în valoare de circa 45,24 mil. Euro, iarun număr de 5 proiecte se aflau în evaluare/precontractare/rezervă în valoare de circa 9,1 mil. Euro.

Cel mai mare număr de proiecte a fost depus pe DMI 1.1 /Operaţiunea 1.1.1. A1 „Sprijin pt. consolidarea şimodernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile – Investiţii mici”, 106 proiecte învaloare de circa 31,24 mil. Euro, din care 78 de proiecte contractate în implementare/finalizate în valoare decirca 27,6 mil. Euro, iar un număr de 2 proiecte se aflau în evaluare/precontractare/rezervă în valoare de0,60 mil. Euro.

Cel mai mic număr de proiecte depuse s-a înregistrat pe DMI 1.1/ Operaţiunea 1.1.3 Sprijinul pentru accesulpe noi pieţe şi internaţionalizare, respectiv DMI 1.1/ Operaţiunea 1.3.2 Sprijin pentru consultanţă acordatIMM – urilor cu câte un proiect în valoare de 0,09 mil Euro, respins la finanţare, respectiv 0,02 mil. Europroiect contractat în implementare/finalizate.

Comparativ cu celelalte judeţe (Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) care compun regiunea şi care au depusîmpreună 54 proiecte, judeţul Timiş a depus cele mai multe proiecte 131 dintr-un total de 185 proiectedepuse în Regiunea Vest pe programul POS CCE 2007-2013 Axa1.

2.8.3 Analiza gradului de implementare a Programului strategic de dezvoltare economico-sociala ajudețului Timiș - componenta CJ Timiş.

Analiza gradului de implementare a Programului strategic de dezvoltare economico-sociala a județului Timișs-a facut pentru componenta CJ Timiş plus institutii si servicii subordonate pentru care au existatoportunitati si posibilitati de finantare si respectiv decizii/hotarari precum si resurse alocate pentruimplementarea proiectelor.

In raport cu datele disponibile situația curenta este prezentata in tabelele urmatoare. Facem precizarea caciclul de programare curent 2007-2013 se incheie efectiv din perspectiva absorbtiei fondurilor UE peprogramele de finanțare accesate la nivelul anului 2015.



Tabelul 8.5 Indicatorii relevanti pentru analiza Program Strategic perioada 2007-2013 - finanţări din fonduri UE şi Guvernamentale*

Axa SDESTimis /

(Prog UE)

Valoare(mil. E)

disponibilăpentru

finanţarejud.Timiş(cf. doc.

AM)

Val. (milEuro)

prevăzută a fiaccesată înProgramulStrategic

Nr.Proiecte

prevăzutea fi

depuse(cf.

Programstrategic

Nr. Proiectedepuse

sprefinanţare

Valoareproiectedepuse

sprefinanţare

(mil.Euro)

Nr. Proiecteaprobate

sprefinanţare

Valoareproiecteaprobate

lafinanţare

(mil.Euro)

Nr.Proiecte

implementate

finalizate

Valoareproiectefinalizate

(mil. Euro)

Nr.Proiecte

înimplemen

tare

Valoareproiecte înimplementa

re(mil. Euro)

Rata derealizare

a progr. R(val.

proiectepropuse/v

al.Proiecte

finaliz+impl) (%)

Rata deaccesare(val.tot.disponiblă/

val.tot.proiectefinaiz+implem) (%)

1.Transport(POR axa 2) 35,0 129,77 11 7 83,44 3 34,34 3 34,34 0 0 26,26 98,11

2.MediuPOS M 120,0 153,90 6 6 153,90 5 152,69 1 10,28 3 52,72 50,85 99,70

Din care APL 84,3 55 41 68,4 33 56,72 25 50,29 8 6,42 - -

3.Ed. resurseumane (POSDRU)

10,0 2,95 4 4 2,95 2 0,36 1 0,22 1 0,14 12,20 1,05

4. Social şisănătate(POR Axa 3)

14,5 25,95 6 5 19,95 2 2,30 1 1,44 1 0,85 8,82 15,79

5. Turism(POR Axa 5) 12,7 20,48 2 1 18,98 0 0 0 0 0 0 0 0

6. Dezvoltareeconomică(POR Axa 4 +POS CCE Axa1)

32,0 180,96 6 5 30,96 4 23,73 1 0,34 3 23,39 13,11 74,15

7. Capacitateadministrativă (POS DRU)

12,0 3,5 2 2 1,87 2 1,87 1 0,36 1 1,51 53,42 15,58

8. Dezvoltarerurală (PNDR)

75,0 104,98 87 68 74,66 52 57,42 15 27,07 37 30,35 54,69 76,56

9. Cooperareteritorială(IPA RO SE,POC RO HU)

69,0 27.34 19 18 23,34 17 20,69 8 9,30 9 11,38 75,65 30,05

10. Cultura(POR Axa 5) 14,0 11,97 1 1 11,97 1 11,97 0 0 1 11,97 100 85,5

Total 394,2 746,70 199 158 490,42 121 362,09 56 133,64 64 138,75 36,50 69,10

Sursa : Programul Strategic al Judeţului Timiş 2007-2013 – date prelucrate

Nota: *in analiza s-au luat in calcul doar acele programe pentru care autoritatile publice locale si judetene din judetul Timis au fost eligibile .



Graficul. nr. 8.9 Valoarea Programului Strategic al judeţului Timiş, programe de finanţare UE (mil. Euro)perioada 2007-2013

Graficul. nr. 8.10 Număr de proiecte in programul strategic al judeţului Timiş, programe de finanţare UE, 2007-2013

020406080

100120140160180200

Valoare disponibilă pentrufinanţare jud.Timiş (cf. doc.AM) (mil. E)Val. prevăzută a fi accesatăîn Programul Strategic (milEuro)Valoare proiecte depuse sprefinanţare (mil. Euro)

Valoare proiecte aprobate lafinanţare (mil. Euro)

Valoare proiecte finalizate (mil.Euro)

Valoare proiecte înimplementare (mil. Euro)

0102030405060708090

100

Nr. Proiecte prevăzute a fidepuse (cf. Program strategic

Nr. Proiecte depuse spre finanţare

Nr. Proiecte aprobate spre finanţare

Nr. Proiecte implementate(finalizate)

Nr. Proiecte în implementare



Graficul. nr. 8.11 Ratele de realizare si accesare a programelor de finanţare ale UE, 2007-2013

În perioada analizată, conform tabelului de mai sus şi a reprezentărilor grafice, numărul total deproiecte prevăzute în Programul Strategic de Dezvoltare a judeţului Timiş pentru a fi depuse sprefinanţare pe programele cu finanţare nerambursabilă UE, în perioada de programare 2007-2013, estede cca. 199 de proiecte în valoare totală estimată de cca. 747 mil. Euro, din care s-au depus efectivspre finanţare 158 proiecte în valoare totală de cca. 490,42 mil. Euro. Din cele 158 proiecte depusespre finanţare la AM ale Programelor de finanţare nerambursabilă, au fost aprobate la finanţare unnumăr de 121 proiecte în valoare totală de cca. 362 mil.Euro.În perioada de referinţă, au fost finalizate un număr de 56 proiecte în valoare de cca. 133 mil. Euro, iarcca. 64 de proiecte se aflau în implementare la sfârşitul perioadei analizate (finele anului 2013) învaloare totală de cca. 139 mil. Euro.

Cele mai multe proiecte prevăzute a fi depuse au fost pe Axa Dezvoltare rurală - 87, din care unnumăr de aproximativ 68 de proiecte au fost depuse pentru finanţare, în special pe programele definanţare PNDR şi POS Mediu proiecte depuse în special de către APL de pe raza judeţului Timiş, învaloare de cca. 75 mil. Euro, din care au fost aprobate la finanţare un număr de aproximativ 52 deproiecte în valoare totală de circa 57 mil. Euro. Dintre acestea au fost finalizate un număr de 15proiecte în valoare de circa 27 mil. Euro, iar 37 proiecte se aflau în implementare în valoare de circa30 mil. Euro.

Cele mai puţine proiecte au fost înregistrate pe Axa Cultură – 1, respectiv Axa Turism – 2 şi AxaCapacitate administrativă – 2.

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

Rata de realizare a progr. R (val.proiecte propuse/val. Proiectefinaliz+impl) (%)

Rata de accesare(val.tot.disponiblă/ val.tot.proiecte finaiz+implem) (%)



Pe Axa Mediu au fost prevăzute pentru a fi depuse spre finanţare aproximativ 61 de proiecte din care55 proiecte ale APL din judeţul Timiş în valoare de aproximativ 84 mil. Euro, iar cele 6 proiecte ale CJTimiş prevăzute a fi depuse spre finanţare, au fost în valoare de aproximativ 154 mil. Euro. Din cele 6proiecte ale CJ Timiş depuse spre finanţare, 5 proiecte au fost aprobate la finanţare în valoare decirca 152 mil. Euro, din care un proiect în valoare de aproximativ. 10 mil. Euro a fost finalizat, iar 3proiecte se află în implementare cu o valoare totală de aproximativ 53 mil. Euro.

Pe Axa Cooperare teritorială au fost prevăzute pentru a fi depuse spre finanţare un număr de 19proiecte în valoare totală estimată de aproximativ 27 mil. Euro, din care au fost depuse spre finanţarela AM un număr de 18 proiecte în valoare de circa 23 mil Euro, depuse în principal pe programele decooperare IPA CBC RO-SE 2007-2013, POC RO-HU 2007-2013 şi INTERREG IV C. În perioadaanalizată au fost aprobate la finanţare un număr de 17 proiecte în valoare de circa 17 mil. Euro, fiindfinalizate 8 proiecte în valoare de aproximativ 9 mil. Euro, iar un număr de 9 proiecte se află înimplementare în valoare de circa 11 mil.Euro.

Pe Axa Dezvoltare economică au fost prevăzute pentru a fi depuse spre finanţare un număr de 6proiecte în valoare totală estimată de circa 181 mil. Euro, din care au fost depuse efectiv sprefinanţare un număr de 5 proiecte în valoare totală de aproximativ 31 mil Euro. Au fost aprobate lafinanţare un număr de 4 proiecte în valoare de aproximativ 24 mil. Euro din care un proiect a fostfinalizat în valoare de circa 0,34 mil. Euro, iar în implementare se află 3 proiecte în valoare deaproximativ 23 mil Euro.

De asemenea, pe Axa Educaţie şi resurse umane au fost prevăzute şi depuse spre finanţare 4proiecte în valoare de circa 3 mil. Euro, din care 2 proiecte au fost aprobate la finanţare în valoaretotală de circa 0,36 mil. Euro. În perioada analizată, a fost finalizat un proiect în valoare de aproximativ0,22 mil. Euro, iar un proiect în valoare de aproximativ 0,14 mil. Euro se află în implementare.

Pe Axa Social şi sănătate au fost prevăzute pentru a fi depuse spre finanţare un număr de 6 proiecteîn valoare totală estimată de aproximativ 26 mil. Euro fiind depuse un număr de 5 proiecte în valoarede circa 20 mil. Euro. Au fost aprobate la finanţare 2 proiecte în valoare de aproximativ 2,3 mil. Eurodin care un proiect în valoare de aproximativ 1,44 mil. Euro a fost finalizat, iar un proiect în valoare deaproximativ 0,85 mil. Euro se află în implementare.

Tabelul 8.6 - Analiza Programului Strategic perioada 2007-2013 - finanţări realizate exclusiv dela bugetul propriu CJ Timiş/APL Timiş.

Axa

Nr.Proiecte

cf.Programstrategic

Valoareproiecte cf.

Programstrategic

(mil. Euro)

Nr.Proiectefinalizate


(mil. Euro)

Nr. Proiecteîn

implementare

Valoareproiecte în

implementare

(mil. Euro)

1.Transport 11 27,25 1 0,60 7 20,14

2.Mediu 1 0,05 0 0 1 0,05

-continuare tabel-Axa Nr.

ProiecteValoare

proiecte cf.Nr.

ProiecteValoareproiecte

Nr. Proiecteîn

Valoareproiecte în



cf.Programstrategic

Programstrategic

(mil. Euro)

finalizate finalizate

(mil. Euro)

implementare implementare

(mil. Euro)

din care, APL 64 40,95 19 10,93 35 23,01

3 Ed. Si resurseumane 4 0,40 4 0,40 0 0

4. Social şi sănătate 5 2,6 1 0,82 4 2,13

5. Turism 0 0 0 0 0 0

6. Dezvoltareeconomică 0 0 0 0 0 0

7. Capacitateadministrativă 2 0,15 1 0,10 1 0,05

8. Dezvoltare rurală 176 64,70 61 19,80 72 26,36

9. Cooperareteritorială 0 0 0 0 0 0

10. Cultura 8 3,65 1 0,30 7 3,35

TOTAL 271 139,75 88 32,95 127 75,09


Graficul. nr. 8.12 Valoare Program Strategic judeţ Timiş exclusiv din fonduri proprii CJT/APL (mil. Euro)perioada 2007-2013

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Valoare proiecte cf.program strategicValoare proiectefinalizateValoare proiecte inimplementare



Graficul. nr. 8.13 Număr proiecte Program Strategic judeţ Timiş finanţate exclusiv din fonduri proprii CJT/APLperioada 2007-2013

În perioada analizată au fost prevăzute pentru finanţare exclusiv din fonduri proprii CJ Timiş şi APLTimiş, un număr de 271 de proiecte de dezvoltare în valoare totală estimată de aproximativ 140 mil.Euro, din care 88 de proiecte au fost finalizate în această perioadă în valoare de circa 33. mil Euro, iarun număr de 127 de proiecte se află în implmentare în valoare de circa 75 mil. Euro.

Cel mai mare număr de proiecte au fost prevăzute a se finanţa pe Axa Mediu, 64 proiecte în valoaretotală de 41 mil. Euro aparţinând APL Timiş şi un un proiect al CJ Timiş, respectiv pe Axa Dezvoltarerurală 176 de proiecte în valoare totală estimată de 65 mil. Euro. Din acestea un număr de 19 proiecteau fost finalizate, în valoare de circa 11 mil. Euro şi 35 proiecte în valoare de 23 mil Euro ale APLTimiş şi un proiect al CJ Timiş se aflau în implementare pe Axa Mediu. Pe Axa Dezvoltare rurală aufost finalizate 61 de proiecte în valoare de circa 20 mil. Euro, iar 72 de proiecte în valoare de 26 mil.Euro se aflau în implementare.

Pe Axele Turism, Dezvoltare Economică şi Cooperare teritorială în perioada de referinţă nu a fostfinanţat nici un proiect din fonduri proprii CJ Timiş sau APL Timiş.

Pe Axa Transport au fost porevăzute a se finanţa un număr de 11 proiecte în valoare totală estimatăde circa 27 mil. Euro din care a fost finalizat un proiect, iar 7 proiecte în valoare de 20 mil. Euro seaflau în implementare.

Pe Axa Educaţie şi resurse umane au fost prevăzute spre finanţare 4 proiecte în valoare de cca. 0,40mil. Euro, şi care au fost finalizate în perioada de referinţă.

De asemenea, pe Axa Social şi Sănătate au fost prevăzute a se finanţa un număr de 5 proiecte învaloare totală estimată de 2,6 mil. Euro din care un proiect a fost finalizat şi un număr de 4 proiecteîn valoare de circa 2,2 mil. Euro se află în implementare, iar pe Axa Cultură au fost prevăzute pentru

0

50

100

150

200

250

300

Nr. proiecte cf.program strategic

Nr. proiectefinalizate

Nr. proiecte inimplementare



finanţare un număr de 8 proiecte în valoare totală estimată de 3,6 mil. Euro, din care un proiect a fostfinalizat şi 7 proiecte în valoare de circa 3,35 mil. Euro se aflau în implementare.

Tabelul 8.7 - Analiză Program Strategic perioada 2007-2013, finanţărinerambursabile UE şi fonduri propriu, CJ Timiş/APL Timiş

Axa

Nr.Proiecte

prevăzutespre

finanţarecf.

Programstrategic

Valoareproiecte

prevăzutespre

finanţarecf.

Programstrategic

(mil. Euro)

Nr.Proiectefinalizate


(mil.Euro)

Nr. Proiecteîn

implementare

Valoareproiecte în

implementare

(mil. Euro)

Rata derealizare a

ProgramuluiStrategic-(val proi

finaliz+val.proi in

immplem/val proi

prevaz sprefinanţ.)*

(%)

Rata derealizare a

ProgramuluiStrategic(nr. proi

finalizate+nr.proi în

implem./nrproi prevaz.)

(%)

1.Transport 22 157,02 4 34,94 7 20,14 35,07 50,0

2.Mediu 7 153,95 1 10,28 4 52,77 55,07 73,01

din care APL 119 125,25 44 61,22 43 29,43

3 Ed. şi resurseumane 8 3,35 5 0,62 1 0,14 22,68 75,0

4. Social şisănătate 11 28,54 2 2,26 5 2,98 18,36 63,63

5. Turism 2 20,48 0 0 0 0 0 0

6. Dezvoltareeconomică 6 180,96 1 0,34 3 23,39 13,11 66,66

7. Capacitateadministrativă 4 3,65 2 0,46 2 1,56 55,34 100

8. Dezvoltarerurală 263 169,68 76 46,87 109 56,71 61,04 70,34

9. Cooperareteritorială 19 27,34 8 9,30 9 11,38 75,64 89,47

10. Cultura 9 15,62 1 0,30 8 15,32 100 100

TOTAL 470 886,45 144 166,59 127 213,84 42,92 57,66


*NOTA - La calculul Ratei de realizare a Programului Strategic din punct de vedere valoric, s-a făcut raportarea la valoareaestimată a proiectelor prevăzute a fi promovate şi finanţate.



Graficul. nr. 8.14 Număr proiecte Program Strategic Judeţul Timiş

Graficul. nr. 8.15 Valoarea proiectelor, Programul Strategic al judeţului Timiş, 2007-2013 (mil. Euro)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

Nr. proiecte prevăzutespre finanţareNr. proiecte finalizate

Nr. proiecte înimplementare

0100200300400500600700800900

1000

Valoare proiecteprevăzute sprefinanţareValoare proiectefinalizate

Valoare proiecte înimplementare



În perioada de referinţă au fost prevăzute a fi finanţate, atât din fonduri nerambursabile cât şi dinfonduri locale, un număr de 470 proiecte în valoare estimată de circa 886 mil. Euro, din care 144proiecte au fost finalizate în valoare de circa 166,59 mil. Euro, iar 127 de proiecte în valoare de 214mil. Euro se aflau în implementare.

Graficul. nr. 8.16 Rata de realizare a Programului Strategic

După cum se observă din datele de mai sus, Rata procentuală de realizare a Programului Strategicdin punct de vedere al numărului de proiecte este mai mare faţă de Rata de realizare a ProgramuluiStratregic din punct de vedere valoric, (din 470 proiecte prevăzute a se depune , 144 proiecte au fostfinalizate în perioada de referinţă iar 127 proiecte se aflau în implementare rezultând o rată derealizare de 57,66%).

2.8.3.1 Implementarea programului de investiţii privind Planul de Dezvoltare Locală (PNDL) -judeţul Timiş

Implementarea programului privind proiectele de investiţie în cadrul Planului Naţional deDezvoltare Locala – OUG 28/2013 (HG nr. 577/1997 si OUG 6/2006) pentru perioada 2007 – 2013a fost în valoare totala de 73.172,58 mii lei, aferente unui număr total de 112 proiecte de investiţii, dincare 87 proiecte de investiţii alimentare cu apă în valoare de 40.420 mii lei, 8 proiecte de investiţiisistem de canalizare menajeră în valoare de 2.352 mii lei şi 17 proiecte de investiţii drumuri comunaleîn valoare de 30.400 mii lei.

Din datele din tabel se poate observa faptul că, pe domeniul – înfiinţare sistem de canalizaremenajeră şi staţie de epurare ape uzate menajere, s-au alocat surse financiare doar în cursul anului2013 pentru un număr de 8 proiecte în valoare de circa 2.352 mii lei.

0

20

40

60

80

100

Rata realizare Program Strategic (%)

Rata realizare ProgramStrategic d.p.v valoric (%)

Rata realizare ProgramStrategic d.p.v al nr.proiecte (%)



Tabelul 8.8 - Alocări financiare judeţ Timiş perioada 2007-2013 – PNDL – OUG 28/2013 (HG 577, OG 7)

Exerciţiu

financiar

Valoare proiecte (mii Lei)din care:

Număr proiectedin care:

Total Alimentare apă

Canalizare

Drumuricomunal

eTota

l

Alimentare apădin care

Canalizaredin care Drumuri

comunale

Contractate-Implementar

e

Finalizate

Contractate-Implementar

e

Finalizate

2007 6.000 6.000,0 0 0 13 13 3 0 0 02008 10.652,6

82.969,3 0 7.683,38 10 7 0 0 0 3

2009 18.092,0 8.060,0 0 10.032,00

17 13 7 0 0 4

2010 6.646 4.446,0 0 2.200,00 22 20 8 0 0 22011 14.941,5 9.206,3 0 5.735,20 14 12 2 0 0 22012 6.395,2 3.145,2 0 3.250,00 13 10 5 0 0 32013 10.445,2 6.593,2 2.352 1.500,00 23 12 4 8 3 3TOTAL 73.172,5

840.420 2.352 30.400,5

8112 87 29 8 3 17

Sursa: CJ Timiş şi DADPJ Timiş - date prelucrate

Graficul 8.17 -Alocări financiare judeţ Timiş 2007-2013 – PNDL – OUG 28/2013 (HG 577, OG 7) – (mii lei)

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Alimentare apa

Canalizare

Drumuri comunale



Graficul 8.18 -Nr. proiecte judeţul Timiş finanţate prin PNDL (HG 577, OG 7)

2.8.4 Executia bugetara la nivelul CJTimis si institutiilor din subordinea acestuia

Evolutia execuției bugetare pe principalii indicatori in perioada 2007-2013 realizata pe baza datelordisponibile la nivelul CJ Timiș și serviciilor/instituţiilor din subordine este prezentata in tabelele sigraficele urmatoare:

Tabel: 8.9 - Bugetul DEP Timiş (sinteză), 2007-2013

Exerciţiufinanciar

Program buget – venituri 2007 - 2013

Valoare buget - venituri(mii lei)

din care:

Valoare cheltuieli(mii lei)

din care:

Total

Alocări bugetare

Venituriproprii Total

Pentru dezvoltaredin care: Pentru

funcţionareaparatpropriu

Guv. CJ TimişTOTAL Guv. UE Buget C J

Timis2007 1377,00 1377,00 1044,00 139,00 139,00 905,00

2008 1720,00 1720,00 1415,00 25,00 25,00 1390,00

2009 1280,00 1280,00 1224,00 - - 1224,00

2010 1117,00 1117,00 884,00 - - 884,00

2011 972,00 972,00 896,00 98,00 98,00 798,00

2012 1489,00 1489,00 936,00 98,00 98,00 838,00

2013 1173,00 1173,00 1058,00 181,00 181,00 877,00

Total 9128,00 9128,00 7457,00 541,00 541,00 6916,00Sursa : DIRECŢIA DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR (DEP) - SERVICIUL ECONOMIC, INFORMATICĂ ŞI RELAŢII PUBLICE

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Apa- Contractate-Implementare

Apa - Finalizate

Canal -Contractate-Implementare

Canal - Finalizate



Din tabel se observă faptul că DEPT a avut venituri totale în perioada de referinţă 2007-2013 învaloare de 9.128 mii lei, alocate în întregime de către CJ Timiş. În ceea ce priveşte cheltuielile înperioada de referinţă, se observă că din valoarea totală de 7.457 mii lei, numai 541 mii lei au fostalocate pentru dezvoltare, diferenţa de 6.916 mii lei fiind cheltuite pentru activităţi de funcţionare.

Graficul 8.19 Situaţia bugetului DEP Timiş, 2007-2013 mii. lei

Tabelul 8.10 - Bugetul Camerei Agricole Timiş (sinteză), 2007-2013

Exercitiufinanciar

Program buget-venituri 2007-2013

Valoare buget-venituri(mii lei)

din care:


din care:

Total Alocari bugetare Venituriproprii Total

Pentru dezvoltare(Proiecte cu finantare

nerambursabila)din care:

Pentrufunctionare

aparatpropriu

Guv. CJ Timiş Total Guv UE Cofinantare2007 1.282 1.253 - 29 1.305 1.3052008 1.517 1.483 - 34 1.514 1.5142009 2.039 1.957 - 82 2.041 2.0412010 1.275 1.101 - 174 1.298 1.2982011 556 259 - 297 556 5562012 632 381 26 225 632 6322013 763 663 - 100 763 763

TOTAL 8.064 7.097 26 941 8.109 - - - - 8.109Sursa: Camera Agricolă a judeţului Timiş

Din tabelul de mai sus rezultă ca, Camera Agricolă a judeţului Timiş, a primit alocări de la bugetul CJ Timişnumai în anul 2012, în valoare totală de 26 mii lei, iar în perioada 2007-2013 a primit alocări guvernamentale învaloare totală de 7.097 mii lei, iar veniturile proprii au fost în valoare totală de 941 mii lei. Cheltuielile totale aufost în valoare de 8.109 mii lei, însă nu sunt cheltuieli de funcţionare sau de dezvoltare cf. tabel.

0200400600800

1.0001.2001.4001.6001.800

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri - alocări CJ Timiş

Venituri proprii

TOTAL Venitri

Cheltuieli - pentru dezvoltare

Cheltuieli - pentru funcţionare

TOTAL Cheltuieli



Graficul 8.20 Bugetul Camerei Agricole Timiş (sinteză), 2007-2013 mii. lei

Tabelul 8.11 - Situaţie buget perioada 2007-2013 Muzeul Banatului Timişoara

Exerciţiufinanciar

Program buget – venituri 2007 - 2013Valoare buget - venituri

(mii lei)din care:


din care:

Total

Alocăribugetare


Pentru dezvoltare(Proiecte cu finanţare

nerambursabilă)din care:

Pentrufuncţionare

aparatpropriuGuv. CJ

TimişTOTAL Guv. UE Cofinanţare

2007 2.089 1.881 208 2.117 2.1172008 2.909 2.670 239 2.993 2.9932009 3.095 2.877 218 2.902 2.9022010 2.135 1.955 180 2.081 2.0812011 3.465 3.369 96 2.349 2.3492012 3.060 188 2.647 225 2.292 123 123 2.1692013 7.768 0 7.542 226 2.532 151 151 2.381Total 24.521 188 22.941 1.392 17.266 274 274 16.992

Sursa: Muzeul Banatului Timişoara

Din tabel rezultă faptul că Muzeul Banatului Timişoara a primit alocări de la bugetul CJ Timiş, înperioada de referinţă de cca. 22.941 mii lei şi numai 188 mii lei alocări guvernamentale primite în anul2012. Cheltuielile totale efectuate de Muzeul Banatului Timişoara în perioada de referinţă (2007-2013)au fost de cca. 17.266 mii lei, din care pentru cofinanţare proiecte de dezvoltare s-a cheltuit suma de

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri - alocări guvern

Venituri proprii

Venituri - alocări CJ Timiş

TOTAL venituri



TOTAL cheltuieli



doar 274 mii lei, diferenţa fiind cheltuită pentru activităţile de funcţionare ale instituţiei, şi anume cca.16.992 mii lei.

Se poate concluziona faptul că Muzeul Banatului Timişoara a început activitatea de accesare aprogramelor de finanţare nerambursabilă UE, spre sfârşitul perioadei de accesare şi anume în anul2012, când a fost alocată suma de 123 mii lei pentru cofinanţare.

Graficul 8.21 Situaţia bugetului, Muzeul Banatului Timişoara, 2007-2013 (mii. lei)

Din graficul de mai sus se observă faptul că în exerciţiul financiar 2013 Muzeul Banatului Timişoara aînregistrat cele mai mari venituri în valoare totală de 7.768 mii. lei, însă valoarea totală a cheltuielilorefectuate a fost foarte mică şi anume 2.532 mii. lei.

Tabel: 8.12 - Situaţie buget perioada 2007-2013 Teatrul pentruCopii şi Tineret “Merlin” TIMISOARA

Exercitiufinanciar

Program buget venituri 2007-2013Valoare buget – venituri

(mii lei)Din care:


Din care:

TotalAlocari

bugetare Venituriproprii Total

Pentru dezvoltare( Proiecte cu finantare

nerambursabila)Din care:

Pentrufunctionare

aparatpropriuGuv. C.J.Timis Total Guv. UE Cofinantare

2007 879 796 83 879 8792008 2.338 2.273 65 1.325 1.3252009 1.769 1.714 55 1.500 1.5002010 1.362 1.302 60 1.135 1.1352011 1.273 1.191 82 1.203 1.2032012 1.680 1.600 80 1.351 1.3512013 2.117 1.949 168 1.535 1.535Total 11.501 10.908 593 8.948 8.948

Sursa: Teatrul pentru Copii şi Tineret “Merlin” TIMISOARA

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri -alocări Guvern

Venituri- alocări CJ Timiş

Venituri proprii

TOTAL venituri



TOTAL cheltuieli



Graficul 8.22 Situaţia buget Teatrul pentru Copii şi Tineret “Merlin” TIMISOARA, 2007-2013,(mii. lei

Din datele de mai sus se poate observa faptul că Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” nu adesfăşurat în perioada de referinţă nici o activitate cu privire la atragerea de fonduri nerambursabile(UE), şi nu a implementat proiecte de dezvoltare cu finanţare europeană. Bugetul total de venituri înperioada de referinţă a fost de circa 11.501 mii lei din care alocări de la bugetul CJ Timiş în valoare de10.908 mii lei şi venituri proprii în valoare de 593. mii lei. Valoarea totală a cheltuielilor efectuateexclusiv pentru funcţionare aparatului propriu, în perioada de referinţă, s-au ridicat la valoarea de8.948 mii lei.

Tabelul 8.14 - Situaţie buget perioada 2007-2013- Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

Exercitiu

financiar

Program buget – venituri 2007-2013

Valoare buget- venituri

(mii lei)

din care:

Valoare cheltuieli

(mii lei)

din care:

TotalAlocari bugetare Venituri

propriiTotal

Pentru dezvoltare ( Proiecte cu finantare

nerambursabila)

Pentru

functionare

aparat propriuGuv. CJ Timis Total Guv. UE Cofin.

2007 4147,46 3746,30 401,16 3866,82 3866,82

2008 5575,83 5062,70 513,13 5398,73 5398,73

2009 6203,85 5633,05 570,80 6097,14 6097,14

2010 5077,25 4561,00 516,25 4846,15 4846,15

2011 6137,87 5629,69 508,18 5883,53 5883,53

2012 6714,54 6087,00 627,54 6161,51 6161,51

2013 6.734,67 6.185,67 549,00 6722,25 23,83 23,83 6698,42

Total 40.591,47 36.905,41 3686,06 38976,13 23,83 23,83 38952,3Sursa: Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

0

500

1000

1500

2000

2500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri -alocări Guvern

Venituri-alocări CJ Timiş

Venituri proprii

TOTAL venituri



TOTAL cheltuieli



Graficul 8.23 Situaţie buget perioada 2007-2013- Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş (mii. lei)

În perioada analizată, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş a înregistrat venituri în valoare totalăde cca. 40.591 mii lei, din care alocări de la bugetul CJ Timiş în valoare totală de 36.905 mii lei şivenituri proprii în valoare totală de 3.686 mii lei. Cheltuielile efectuate în perioada de referinţă, s-auridicat la valoarea totală de 38.976 mii lei

Tabelul 8.15 - Situaţie perioada 2007-2013 DGASPC Timiş

Program buget - venituri 2007-2013

Exerciţiufinanciar

Valoare buget- venituri(mii lei)

din care:


din care:

Total

Alocăribugetare Venituri

ProiecteUE

Total

Pentru dezvoltare(proiecte cu finanţarenerambursabilă) din care: Investiţii

CJT

Pentrufuncţionare aparatpropriu

Guv. CJTimiş Total Guv. UE Cofinanţare

2007 128181 - 127481 700 101047 520 - 520 - 1721 98806

2008 146186 - 145942 244 135759 396 - 207 189 532 134831

2009 152719 - 152256 463 145040 651 - 587 64 230 144159

2010 141589 - 140978 611 128619 699 - 547 152 - 127920

2011 133228 - 133228 - 127326 229 - 156 73 4006 123091

2012 133895 - 133895 - 131074 716 - - 716 4721 125637

2013 138797 - 138797 - 133238 1756 - - 1756 1208 130274

Total 974595 972577 2018 902103 4967 2017 2950 12418 884718

Sursa: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri - alocări Guvern

Venituri- alocări CJ Timiş

Venituri proprii

TOTAL venituri



TOTAL cheltuieli



Veniturile totale în perioada de referinţă, realizate de DGASPC Timiş s-au ridicat la valoarea de cca.974.595 mii lei, din care alocări de la bugetul CJ Timiş în valoare de 972.577 mii lei şi venituri dinproiecte UE în valoare de 2.018 mii lei. Cheltuielile totale efectuate de DGASPC Timiş în perioada2007-2013, au fost de 902.103 mii lei, din care cheltuieli pentru dezvoltare în valoare de 4.967 mii lei,investiţii directe din bugetul CJ Timiş în valoare de 12.418 mii lei, iar cheltuielile aferente funcţionăriiaparatului propriu s-au ridicat la valoarea de circa 884.718 mii lei.

Din tabel reiese faptul că DGASPC Timiş a desfăşurat activităţi de accesare a fondurilor europeneîncă de la începutul perioadei de programere –anul 2007, înregistrând cheltuieli totale în acest sensde circa 4.967 mii lei, din care 2.950 mii lei reprezentând cofinanţări proiecte.

Graficul 8.24 Situaţie buget venituri şi cheltuieli DGASPC Timiş perioada 2007-2013 (mii lei)

Tabelul 8.16 - Situaţia proiecte derulate perioada 2007-2013 - Muzeul Satului Bănăţean

An dereferinţă

Denumirea obiectivului deinvestiţii

Buget alocat(lei)

Sumacheltuită

(lei)Destinaţia cheltuielilor

2007 - - - -2008 - - - -2009 - - - -2010 - - - -2011 - - - -2012 Muzeul viu al satului bănăţean 80.000 79.636,67 Studiu Fezabilitate2013 Muzeul viu al satului bănăţean 490.000 114.263,64 Proiect Tehnic + Detalii

execuţieTOTAL 570.000 193.900,31

Sursa: Muzeul Satului Bănăţean Timişoara

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri -alocare bugetara Guvern

Venituri -alocare bugetară CJTimişVenituri - din proiecte UE

Total venituri

Cheltuieli -pentru dezvoltare

Investiţii CJ Timiş



Conform datelor furnizate, Muzeul Satului Bănăţean Timişoara a desfăşurat activităţi de accesarefonduri europene începând cu anul 2012, şi are în implementare un proiect pentru care a primit sumade 570.000 lei, din care a cheltuit 193.900 lei pentru SF şi PT.

Tabelul 8.17 - Situaţie perioada 2007-2013:Biblioteca Judeţeană TIMIS

Exerciţiufinanciar


(mii lei)din care:


din care:

Total

Alocăribugetare




Pentrufuncţionare

aparat propriuGuv. CJTimiş TOTAL Guv. UE Cofinant.

2007 2.054 2.054 - 2.054 27 2.0272008 3.023 3.023 - 3.023 - 3.0232009 3.191 3.191 - 3.191 - 3.1912010 2.433 2.433 - 2.433 - 2.4332011 2.247 2.247 - 2.247 13 2.2342012 2.439 2.439 - 2.439 101 2.3382013 2.528 2.528 - 2.528 204 2.324Total 17.915 17.915 - 17.915 345 17.570

Sursa: Biblioteca Judeţeană Timiş

Din tabel reiese faptul că veniturile totale în perioada de referinţă 2007-2013, înregistrate deBiblioteca Judeţeană Timiş provin exclusiv din alocări de la bugetul CJ Timiş, fiind în valoare totală de17.915 mii lei, iar cheltuielile au fost efectuate preponderent pentru funcţionarea aparatului propriu învaloare totală de 17.570 mii lei şi numai suma de 345 mii lei a fost alocată pentru dezvoltare înspecial investiţii directe pt. achiziţionare echipamente sau mijloace fixe.

Graficul 8.25 Situaţie buget venituri şi cheltuieli - Biblioteca Judeţeană Timiş,2007-2013 (mii lei)

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri - alocări CJT imiş

Venituri- alocări guvern

Total venituri

Cheltuieli - dezvoltare

Cheltuieli- funcţionare

Total cheltuieli



Tabelul 8.18 - Situaţie perioada 2007-2013 – Muzeul de Artă:

Exerciţiufinanciar


(mii lei)din care:


din care:

Total

Alocăribugetare




Pentrufuncţionare

aparatpropriuGuv. CJ

TimişTOTAL Guv. UE Cofinanţare

2007 1.637 1.604 33 1.637 1.6372008 1.880 1.827 53 1.880 1.8802009 2.134 2.091 43 2.134 2.1342010 1.573 1.505 68 1.573 1.5732011 2.473 2.407 66 2.473 2.4732012 1.884 1.800 84 1.884 1.8842013 1.814 1.727 87 1.814 1.814Total 13.395 12.961 434 13.395 13.395

Sursa: Muzeul de Artă judeţul Timiş

Din tabel reiese faptul că veniturile totale în perioada de referinţă 2007-2013, înregistrate de Muzeulde Artă al judeţului Timiş Timiş provin exclusiv din alocări de la bugetul CJ Timiş, fiind în valoare totalăde cca. 13.395 mii lei din care alocări de la bugetul CJ Timiş în valoare de 12.961 mii lei şi venituriproprii în valoare de 434 mii lei. Muzeul de Artă al judeţului Timiş nu a desfăşurat activităţi deaccesare fonduri nerambursabile în perioada analizată.

Graficul 8.26 Situaţie buget venituri şi cheltuieli Muzeul de Artă al judeţului Timiş (mii lei)

0

500

1000

1500

2000

2500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Vinituri - alocări guvern

Venituri - alocări CJTimişVenituri proprii

TOTAL Venituri

Cheltuieli - pentrudezvoltareCheltuieli - pentrufuncţionare



Tabel: 8.19 - Situaţie buget venituri şi cheltuieli perioada 2007-2013:ADETIM

Exerciţiufinanciar


(mii lei)din care:


din care:

Total

Alocăribugetare




Pentrudezvoltare(cheltuielide capital)

Pentrufuncţionare

aparat propriu

Guv. CJTimiş

Venituri dinfinanțări

nerambursabileUE și Guvern

pentru proiecte

TOTAL Guv. UE Cofin.

2007 1.775 0 295 1.480 1.388 10 2 7 1 22 1.356

2008 2.068 781 900 387 1.937 507 66 431 10 93 1.337

2009 1.505 1.413 92 0 1.962 549 71 467 11 310 1.103

2010 1.204 1.111 93 0 1.204 188 24 160 4 0 1.016

2011 1.263 1.174 89 0 1.263 424 55 361 8 0 839

2012 1.458 772 686 0 1.458 569 74 484 11 0 889

2013 1.165 25 1.140 0 1.165 127 16 108 3 0 1.038

Total 10.438 5.276 3.295 1.867 10.377 2.374 308 2.018 48 425 7.578

Sursa : ADETIM Timişoara

Graficul 8.27 Situaţie buget venituri şi cheltuieli ADETIM Timişoara perioada 2007-2013 (mii lei)

Din tabel rezultă faptul că în perioada analizată ADETIM a înregistrat venituri în valoare totală de10.438 mii lei din care alocări CJ Timiş 5.276 mii lei, venituri proprii 1.876 mii lei şi venituri din proiectecu finanţare nerambursabilă în valoare de 3.295 mii.lei.

Cheltuielile totale efectuate de ADETIM în perioada de referinţă, se ridică la suma de 10.377 mii lei,din care cheltuieli pentru dezvoltare – proiecte cu finanţare nerambursabilă în valoare totală de 2.374mii lei din care pentru cofinanţare 48 mii lei, proiecte UE 2.018 mii lei şi proiecte finanţareguvernamentală 308 mii lei, respectiv cheltuieli pentru dezvoltare – cheltuieli de capital în valoare

0

500

1000

1500

2000

2500

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri-alocări Guvern

Venituri -alocări CJ Timiş

Venituri - din proiecte UE

Venituri proprii

Total venituri

Cheltuieli -pentru dezvoltare

Cheltuieli de capital


Total cheltuieli



totală de 425 mii lei. Cheltuielile totale pentru funcţionarea aparatului propriu, în perioada analizată, s-au ridicat la valoarea de 7.578 mii lei.

Din datele de mai sus reiese faptul că ADETIM a desfăşurat activităţi de accesare a fonduriloreuropene fiind implicată în pregătirea şi implementarea mai multor proiecte cu finanţarenerambursabilă.

Tabelul 8.20 - Programe de lucrări întreţinere, reparaţii şi investiţii drumuri şi poduri judeţeneale DADPJ Timiş finanţate exclusiv din bugetul CJ Timiş: (mii lei)

Anul

Execuţie bugetară Indicatori de rezultat

Total(mii lei)

Întreţinere/Reparaţii(mii lei)

Investiţii(mii lei)

Total(km)

Întreţinere/reparaţii

(km)

Investițiireabilitare/

modernizare(km)

2007 42.743,18 42.050,0693,18

(693,18-lucrări)

- 75,08 km - 69,28 km - 5,8 km

2008 60.995,30 58.057,12.938,20

(2.938,20-lucrări)

- 120,81 km - 84,31 km - 36,50 km

2009 50.120,24 49.600,0520,24

(520,24-proiectare)

- 32,30 km- 6 doc. proiectare - 32,30 km - 6 doc.

proiectare

2010 60.710,70 52.788,0

7.922,70(7.845,00-lucrări77,70-proiectare)

- 141,10 km- 2 buc. podețe/întreținere periodică- 9 buc. pod,podețe/calamitați- 8 buc. poduri,podețe/rep. curente- 1 doc. proiectare



2011 81.736,83 71.310,0


137,10 km- 4 buc. podețe/întreținere periodică- 8 buc. pod,podețe/calamitați- 2 buc. poduri,podețe/rep. curente- 10 doc. proiectare



2012 91.172,89 73.858,5

17.314,39(17.193,00-lucrări

121,39-proiectare)

- 147,55 km- 4 buc. pod,podețe/calamitați- 2 doc. proiectare

- 135,55 km- 4 buc. pod,podețe/ calamitați


2013 111.690,24 68.473,343.216,94

(43.216,94-lucrări)

- 89,10 km- 4 buc. podețe/întreținere periodică- 1 buc. pod,podețe/calamitați- 3 buc. poduri,podețe/rep. curente


- 21,53 km

Total 499.169,38 416.136,9


- 743,05 km- 10 buc. podețe/întreținere periodică- 22 buc. pod,podețe/calamitați- 19 doc. proiectare

- 647,02 km- 10 buc. podețe/ întreținereperiodică- 22 buc. pod,podețe/calamitați-13buc.poduri,podețe/rep.crt.


Sursa: DADPJ Timiş



Tabelul 8.21 - Proiecte de investitii din fonduri atrase (UE, Guvern etc) ale DADPJ Timiş:

Anul Denumire proiect Sursa definanţare

Valoareainvestitiei

(mii lei)

Parametriitehnici

Lungime(km)

2008

HG 577/1997 – pietruirea,reabilitarea/asfaltare drumurilor comunale M.D.L.P.L.

și bugete locale 3.966,8019,00

Reabilitarea infrastructurii drumului județeanDJ 593 Foeni – Giulvăz – Peciu Nou, Foeni –Secţiune Punct Vamal, km 31+500 – 35+900,L = 4,4 km – titular de proiect C.J. Timiș

PHARE,M.D.L.P.L. 1.645,75

4,40

Modernizare DJ 682 Beba Veche – FrontierăUngaria, km 188+000 – 191+000, L = 3 km –titular de proiect C.J.T.-D.A.D.P.J. Timiș

PHARE,M.D.L.P.L. 2.071,25

3,00

2009 HG 577/1997 – pietruirea,reabilitarea/asfaltare drumurilor comunale M.D.L.P.L.

și bugete locale 10.032,00

11,90



3,00




și bugete locale 3.250,0013,10

2013 OUG 28/2013 – subprogramul infrastructură lanivel județean M.D.R.A.P. 1.500,00

1,60

TOTAL 30.401 56

Sursa: DADPJ Timiş



Graficul 8.28 Proiecte de investitii din fonduri atrase (UE, Guvern etc) ale DADPJ Timiş

Graficul 8.29 Proiecte de investitii din fonduri atrase (UE, Guvern etc) ale DADPJ Timiş (km finalizati)

0,00

2000,00

4000,00

6000,00

8000,00

10000,00

12000,00

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Valoarea investitiei , mii lei

0 5 10 15 20 25 30

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Km

Km



Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş, în perioada 2007-2013 aefectuat cheltuieli totale, exclusiv din alocări de la bugetul CJ Timiş, în valoare de 499.169 mii leipentru lucrări de întreţinere, reparaţii şi investiţii drumuri şi poduri judeţene, din care 416.137 mii leireprezintă cheltuieli pentru întreţinere şi reparaţii drumuri şi poduri, iar diferenţa de 83.032 mii leireprezintă cheltuieli de investiţii, din care 81.305 mii lei pentru lucrări de execuţie iar 1.727 mii leipentru documentaţii tehnice de proiectare (SF, PT, DDE).

Au fost realizate lucrări de întreţinere şi reparaţii pe aproximativ 647 km de drumuri judeţene şiaproximativ 45 de poduri şi podeţe (întreţinere periodică, reparaţii curente şi calamităţi), precum şiinvestiţii în lucrări de reabilitare/modernizare pe aproximativ 96 km de drumuri judeţene. Deasemenea, în cursul anului 2013, un număr de 13 drumuri comunale (DC) au fost clasate în drumurijudeţene (DJ), cf. HCJ Timiş nr. 210/18.12.2013, în lungime totală de 132,70 km, din care drumuriasfaltate 70,85 km, drumuri pietruite în lungime de 43,95 km şi drumuri de pământ în lungime de17,90 km.

În ceea ce priveşte proiectele de investiţii din fonduri nerambursabile (UE, Guvern), din tabelul de maisus reiese faptul că în perioada de referinţă au fost atrase, în special finanţări din fonduri PHARE şiguvernamentale în valoare totală de 30.401 mii lei pentru reabilitare/modernizare drumuri judeţene(DJ) şi drumuri comunale (DC), în lungime totală de 56 km.

Evoluţia patrimoniului public şi privat al judeţului Timiş perioada 2008-2013 pe baza datelorprivind valoarea de inventar este prezentata in tabelul si graficele de mai jos:

Tabelul 8.22 - Situatia patrimoniului public şi privat al judeţului Timişperioada 2008-2013 – valoarea de inventar.

Ex.financ.

Patrimoniul public(mii lei)

din care:

Patrimoniu privat(mii lei)

din care:

Patrimoniu public şi privat CJ Timiş(mii lei)

din care:

Total Construcţii

Terenuri

Amenajări

terenuri

Total Construcţii

Terenuri

Amenajări

terenuri

Total Construcţii

Terenuri

Amenajări

terenuri

2008 411.346,39

236.343,83

172.076,30

2.926,27

34.575,82

21.322,48

12.935,54

317,79 445.922,20

257.663,31

185.011,85

3.244,05

2009 411.346,39

236.343,83

172.076,30

2.926,27

34.575,82

21.322,48

12.935,54

317,79 445.922,20

257.663,31

185.011,85

3.244,05

2010 456.844,62

279.756,86

172.924,36

4.163,39

34.199,81

21.561,48

12.087,48

550,85 491.044,42

301.318,34

185.011,85

4.714,24

2011 525.249,53

332.710,25

188.287,81

4.251,46

31.889,61

19.173,53

12.087,48

628,59 557.139,14

351.883,78

200.375,30

4.880,06

2012 785.260,57

554.937,99

223.519,35

6.803,23

38.457,07

23.251,73

14.520,69

684,65 823.717,64

578.189,72

238.040,04

7.487,88

2013 740.357,57

554.670,04

178.744,91

6.942,62

26.801,97

23.308,16

2.809,16

684,65 767.159,54

577.978,20

181.554,06

7.627,27

Sursa: CJ Timiş – Direcţia Patrimoniu – Date prelucrate



Graficul 8.30 Patrimoniul public al CJ Timiş (%)

Graficul 8.31 Patrimoniu privat :Terenuri CJ Timiş (%)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Amenajări terenuri

Terenuri

Construcţii

0,0%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Amenajări terenuri

Terenuri

Construcţii



Graficul 8.32 Patrimoniu total public şi privat al CJ Timiş (%)

Se observă faptul că patrimoniul total public şi privat al CJ Timiş a înregistrat, o creştere relativ mareîn perioada de referinţă, din punct de vedere al valorii de inventar, de la 445.922,20 mii lei în anul2008, la 767.159,54 în 2013. În timp ce patrimoniul public şi privat al CJ Timiş aferent construcţiilor şiamenajărilor de terenuri s-a dublat în perioada de referinţă şi anume de la 257.663 mii lei în anul2008, la 577.978 în anul 2013 la construcţii, respectiv 3.244 mii lei în 2008, la cca. 7.627 mii lei în anul2013 la amenajări terenuri, valoarea de inventar aferentă terenurilor a înregistrat o uşoară scădere, dela cca. 185.011 mii lei în anul 2008, la cca. 181.554 mii lei în 2013.

În ceea ce priveşte patrimoniul public al CJ Timiş, luat la valoarea de inventar, acesta a crescut de lacca. 411.346,39 mii lei în anul 2008, la valoarea de cca. 740.357,57 mii lei în anul 2013, din careconstrucţiile au înregistrat o dublare a valorii de inventar de la circa 236.343 mii lei în 2008, la circa.554.670 mii lei în anul 2013, iar amenajarea de terenuri înregistrând o creştere şi mai mare, de lacirca 2.926 mii lei în 2008, la 6.942 mii lei în anul 2013.

De asemenea, din tabel rezultă faptul că valoarea de inventar a terenurilor din patrimoniul public al CJTimiş, s-a menţinut relativ constantă în jurul valorii de 172.924 mii lei - 188.287 mii lei până în anul2011, cu o creştere uşoară în anul 2012 la valoarea de 223.519 mii lei şi cu o scădere bruscă în anul2013 la valoarea de 178.744 mii.

De asemenea, referitor la patrimoniul privat al CJ Timiş, se observa că pe total acesta a înregistrat oscădere, de la valoarea de inventar de circa 34.575 mii lei înregistrată în anul 2008, la circa 26.801 miilei , valoare înregistrată în anul 2013. Din tabel se observă faptul că această scădere a patrimoniuluiprivat al CJ Timiş este dată în special de scăderea bruscă a valorii de inventar a terenurilor, scădereînregistrată în anul 2013 de la 14.520 mii lei în anul 2012, la numai 2.809 mii lei în anul 2013.Această scădere s-a datorat unor vânzări de terenuri din patrimoniul privat al CJ Timiş.

0,0%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Amenajări terenuri

Terenuri

Construcţii



Tabelul: 8.23 - Situaţia alocării bugetare CJ Timiş şi Guvern instituţiilor subordonate perioada2007-2013

Exerciţiu financiarAlocări financiare CJ

Timiş(mii lei)

Alocări financiare Guvern(mii lei)

TOTALalocări financiare

(mii lei)2007 181.684 1.253 182.9372008 224.294 9.165 233.4592009 220.575 11.989 232.5642010 215.672 3.301 218.9732011 231.955 5.994 237.9492012 242.007 3.819 245.8262013 269.579 2.163 271.742Total 1.585.766 37.684 1.623.450

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că valoare a alocărilor bugetare făcute de Consiliul JudeţeanTimiş către instituţiile subordonate a crescut constant în perioada analizată, de la suma de 181.684mii lei, sumă alocată în anul 2007, la 269.579 mii lei în anul 2013.

În perioada analizată 2007-2013 suma totală alocată de CJ Timiş de la bugetul propriu pentruinstituţiile subordonate s-a ridicat la valoarea de 1.585.766 mii lei, în timp ce alocările financiare făcutede către Guvern s-au ridicat la valoarea de 37.684 mii lei.

Graficul 8.33 Alocări bugetare CJ Timiş şi Guvern către instituţiile subordonate CJT 2007-2013 (% dintotal perioadă)

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

Alocări financiare

Alocări financiare CJ Timiş Alocări financiare Guvern TOTAL



2.8.5. Sinteza privind accesarea programelor de finanţare UE în judeţul Timiş – până în 06.2012

Tabel: 8.24 - Sinteza date Programe de Finanţare UE – judeţul Timiş

Program definanţare

Număr proiectecontractate(finlizate/

implementare)

Valoare finanţarenerambursabilă

(Lei / Euro*)Nr. proiecte/AXA Obs.

POR 2007-2013

122 536.670.228 lei120.416.044 E

Axa 1 – 17; Axa 2 – 1; Axa 3 – 11Axa 4 – 91; Axa 5 – 2

Proiectecontractate pânăla -2012

PNDR 2007-2013

701 906.437.155 lei203.382.955 E

Axa 1 – 472; Axa 2 – 2; Axa 3 – 222Axa 4 – 5

Proiectecontractate pânăla 31.06.2012

POS Mediu 7 1.009.140.588lei226.427.165 E


Proiectecontractate pânăla ..-2012

POSTransport

4 2.627.581.787 lei589.566.906 E



POS DCA 5 2.326.483 lei522.007 E



POS DRU 46 270.979.468 lei60.801.352 E

Axa 1 – 21; Axa 2 – 9; Axa 3 – 11Axa 4 – 0; Axa 5 – 3; Axa 6 - 2


POS CCE 84 436.250.103 lei97.884.155 E

Axa 1 – 31 ; Axa 2 – 21;Axa 3 – 29; Axa 4 – 3


TOTAL 969 5.789.385.812 lei1.299.000.586 E

* la cursul mediu anual BNR pe anul 2012, 1 Euro = 4.4568 lei

Din tabelul 8.24, se observă că la nivelul judeţului Timiş, până la jumătatea anului 2012 au fostcontractate (finalizate/în implementare), un număr de 969 proiecte în valoare totală de cca. 5,8miliarde lei, pe programele de finanţare UE (POR, PNDR, POS Mediu etc). Cele mai multe proiecte aufost contractate pe programul PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – 701 proiecte învaloare totală de cca. 906 milioane lei, iar cele mai puţine au fost contractate pe programul POSTransport – 4 proiecte, dar cu o valoare totală mai mare, cca. 2,7 miliarde lei. De asemenea, din tabelse observă că pe programul POS DCA se înregistrează cea mai mică valoare aferentă proiectelorcontractate, cca. 2,4 milioane lei.



2.9 - ANALIZA SWOT2.9.1 Aşezarea geografică, cadrul natural şi resursele naturale ....................................... 3902.9.2 Industria şi IMM...................................................................................................... 3912.9.3 Infrastructura .......................................................................................................... 3932.9.4 Cercetare-Dezvoltare-Inovare ................................................................................ 3952.9.5 Turism şi Cultura .................................................................................................... 3962.9.6 Resurse umane, Educaţie şi Ocupare .................................................................... 3972.9.7 Calitatea factorilor de mdiu..................................................................................... 3982.9.8 Dezvoltare Rurală, Agricultura şi Silvicultura .......................................................... 400



2.9 - ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI TIMIŞ

2.9.1 Aşezarea geografică, cadrul natural și resurse naturale

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Prin poziţia sa geografică, aproape o treimedin limitele judeţului constituie în acelaşi timp şifrontiere de stat cu Ungaria şi Serbia; Număr mare de situri cu valoare istorică,ştiinţifică şi peisagistică ridicată, parcuri naţionalesau naturale; Resurse hidroenergetice - Canalul Bega,Timiș; Existenţa vegetației forestiere în special inzonele inalte (reprezentând cca. 61,14% dinsuprafaţa neagricolă, respectiv 12,4% din suprafaţatotală a judeţului), precum şi existenţa resurseloraccesorii ale pădurii (cinegetice, flora); Județul dispune de suprafețe de terenuriagricole cu soluri fertile propice unei pomiculturi șizootehnii moderne; Judeţul Timiş/Municipiul Timişoara se află la odistanţă mai mică de 500 km de 5 (cinci) capitaleEuropene - Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şiSofia;

Resurse relativslabe ale subsolului,concomitent cu o folosireslabă a resurselorregenerabile si a celor deapă de suprafată șisubterane;

Valorificareaineficientă a resurselor desubsol, precum şidiminuarea activităţilor deexploatare a acestora – (omedie națională de peste 7ori mai mică decât ceaeuropeană, de 0,21 eurovaloare adăugată/kgmaterial in România față de1,58 euro valoareadăugată/kg in UE)

Fonduri structuralealimentate prin bugetulUniunii Europene pentrudezvoltarea zonelor ruraleperioada de programare2014-2020

Potenţial deproducere şi valorificareintegrată de energie electricădin surse regenerabile;

Valorificareaoportunităţilor rezultate dinexistenţa zonei de cooperaretransfrontalieră cu Serbia şiUngaria;

Vulnerabilitateaunor specii de plante şianimale rare, periclitate şiendemice;

Schimbarileclimatice datorate încălziriiglobale ca factor de risc,cu privire la deşertificare;

Cadrul legislativ şireglementări în domeniuneclare şi discutabile;

Accentuareafenomenelor de riscnatural;



2.9.2 Industria şi IMM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Există o dotare (tradiţie)cu forță de muncă, know-howtehnologic si de managementindustrial in judeţul Timiş; Existenţa unor clustereregionale în judeţul Timiş; Număr relativ ridicat deIMM cu capital străin care auo performanță de 2-3 ori maimare decit cele locale increarea de valoare adăugată; Situarea judeţului peprincipalele trasee rutiere şide cale ferată de intrareîn/dinspre UniuneaEuropeană; Domenii de activitatediversificate ale IMM urilorcare îşi desfăşoară activitateape raza judeţului; Forţă de muncă înaltcalificată şi instruită; Existenţa unor parcuriindustriale şi tehnologicepentru stimularea activităţiiIMM urilor (PITT – CJ Timiş,Parc Industrial PrimăriaTimişoara); Apropierea de pieţeledin zona Europei de Vest; Sectoare active aleindustriei prelucrătoare şi

Productivitate relativ scăzută faţă de media dinUniunea Europeană; Existenta unui grad redus de inovare al produselor,precum și lipsa unei reproiectări inovative a produselor cepot fi competitive pe piața intra-europeană; Deficit de forţă de muncă în zona Timişoara şiSânnicolau Mare, in special, in lipsa unor strategii dereindustrailizare a municipiului Timişoara si a zonelorinelare adiacente, precum și a altor 10-15 zone mai intenspopulate din judeţul Timiş; Zone mono-industriale care se confruntă cu acuteprobleme sociale; Existenţa unor industrii poluante şi în acelaşi timpmari consumatoare de energie ; Număr redus al IMM urilor care folosesc tehnologie devârf sau tehnologie ca rezultat al cercetării şi inovăriisusținută de lipsa stimulării procesului prin fonduri pentrudotarea cu utilaje si pentru pregătirea adecvată a forței demuncă pe profesii si meserii de vârf și/sau deficitare; Disparităţi importante în cadrul judeţului cu privire lanivelul investiţiilor directe (străine sau autohtone); Numărul relativ mic al IMM-urilor în zona de est ajudeţului, precum şi în mediul rural ; Cooperare redusă între IMM uri in grupuri de profil,Institutele de cercetare – inovare si firmele mari; Inexistenţa unui sistem stimulativ pentru înfiinţarea deIMM; Număr redus al serviciilor bancare raportat lacerinţele dezvoltării IMM, precum şi o slabă răspândire aunităţilor bancare, în afara zonelor urbane; Repartizarea neuniformă în judeţ a infrastructurii de

Finanţări dinfonduri europene(perioada deprogramare 2014-2020), pentrudezvoltarea mediuluide afaceri;

Operaţionalizareade noi parcuriindustriale şitehnologice, precum şinoi incubatoare deafaceri (în special pedomenii de cercetare –inovare), în vedereadezvoltării zonelorindustriale;

Adaptarea mairapidă la cerinţele decalitate ale UniuniiEuropene;

Orientareabăncilor de dezvoltarespre finanţarea şisprijinirea dezvoltăriisectorului de IMM uri;

Macrostabilizareamediului economic şi

Migraţiaforţei de muncăînalt calificate şispecializate;

Vulnerabilitatea mediuluieconomic internla şocurileexterne;

Delocalizarea IMM –urilor şimigraţiainvestitorilor sprealte judeţe / ţări;

Creştereacosturilor cu forţade muncă in lipsacreșteriiproductivitățiitotale și aeficientei folosiriimaterialelor sienergiei infabricarea deproduse;

Creştereaactivităţilor deevaziune fiscală



pentru echipamente; Dezvoltarea relativputernică a sectoarelor comerţşi servicii, care asigurăprospectarea pieței de exportsi import; Existenţa unităţilor deînvăţământ superior cu tradiţieîn judeţul Timiş şi în regiune;

susţinere a activităţii IMM-urilor şi lipsa acesteia în specialîn zonele cu mari probleme de reconversie; Investiţii relativ reduse în pregătirea şi specializarearesurselor umane din cadrul IMM – urilor; Gradul de folosire redus al resurselor minerale (0,21euro valoare adăugată/kg in comparație cu 1,58 euro/kgmedia europeană); importuri tot mai mari de produse,materiale şi materii prime la prețuri necompetitive și slabecalitativ; Lipsa unor măsuri operaționale viabile pentru aasigura o convergență a veniturilor prin reindustrializarearegională

scăderea inflaţiei înlimite acceptabile;

Promovarea şirealizarea în perioadaurmătoare a proiectului„Centru IntermodalRegional de TransportMărfuri – Timişoara ”;

şi a concurenţeineloiale;

Poziţii demonopol pe piaţă;



2.9.3 Infrastructura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI AMENINŢĂRI Existenţa unei reţele detransport relativ dezvoltată; Judeţ situat la extremitateavestică a României, la intersecţiaprincipalelor trasee rutiere deintrare dinspre UniuneaEuropeană; Reţea infrastructurală pentrumai multe moduri de transport(coridor TEN – T - rutier şiferoviar, puncte de frontieră,aeroport internaţional laTimişoara); Aeroportul InternaţionalTraian Vuia Timişoara – al doileaaeroport din ţară ca număr decurse şi pasageri; Localizare pe Coridorul nr. IVde circulație paneuropeană,posibilitate de acces la coridorulnr.VII (prin canalul Bega);

Cursuri de apă care prezintăpotenţial navigabil, cu posibilitățide extindere/ramificare, inclusivpentru agrement-turism si irigare; Judeţul Timiş înregistreazăcea mai întinsă şi cea mai maredensitate din ţară a sistemuluiferoviar; Reţea dezvoltată dedistribuţie a energiei electrice; Număr mare de locuinţe

Dezvoltare spaţială, precum şi densitatea (gradul)drumurilor modernizate este relativ redusă în anumite zoneale judeţului; Inexistenţa unui centru de transport intermodal, detransport mixt de mărfuri; Drumuri naţionale cu două benzi de circulaţie, cusegmente scurte de patru benzi de circulaţie la intrări înmunicipiul Timişoara, Lugoj şi oraşul Sânnicolau Mare; Lipsa inelelor de centură, fapt care cauzeazăîngreunarea traficului în interiorul localităţilor, precum şicreşterea timpilor de transport; Treceri la nivel cu calea ferată ale reţelei rutiere dedrumuri locale şi judeţene, în cele mai multe cazurineamenajate corespunzător; Lipsa unor poduri pe traseele unor drumuri judeţene şicomunale; Pondere scăzută a reţelei electrificate din total reţeaferoviară la nivelul judeţului (14,2%); Inexistenţa reţelelor de gaz metan în numeroasezone din spaţiul rural şi chiar urban; Existenţa unor zone, în special în mediul rural,aproape izolate din punct de vedere al reţelei telefonice decomunicaţie; Reţea de piste de biciclete relativ redusă, în special înoraşele mici; Sisteme necorespunzătoare de epurare a apelor, decolectare şi reciclare a deşeurilor menajere, precum şiinexistenţa reţelelor de canalizare a apelor uzate menajere înmulte localităţi din zona rurală; Insuficienta accesare şi absorbţie a finanţărilor dinfonduri de la Uniunea Europeană pentru diferite feluri de

Realizarea,cu finanţare externăa unui centru detransport intermodalde mărfuri în judeţulTimiş (la RemeteaMare);

Realizareatronsonului deautostradă A1Nădlac – Arad –Timişoara – Lugoj –Deva - Sibiu;

Fructificareaoportunităţilor definanţare externepentru dezvoltareaşi specializareaAeroportuluiInternaţional „TraianVuia”;

Dezvoltareacooperăriitransfrontaliere înscopul dezvoltăriiinfrastructurii şi acreşterii economice;

Accesarea

Disfuncţionalităţi cu privirela fluxurile detransport;

Risculcreşterii preţurilorla serviciile detransport şitelecomunicaţiidatorate creşteriicosturilor cupiesele deschimb şicarburanţii;

Subfinanţarea atât publică,dar şi privată cuprivire laîntreţinerea şireabilitareainfrastructurii decomunicaţie,transport, ainfrastructurii dinînvăţământ,infrastructurii demediu etc;

Cadrulegislativ şireglementări în



conectate la reţelele de telefoniefixă; Unităţi şcolare performante(şcoli, licee, universităţi etc), cupredare şi în limbile germană,engleză, franceză, precum şi înlimbile minorităţilor etnice existenteîn judeţ;

transport (rutier, feroviar, pe apă, in vecinătatea oraşuluiTimişoara); Grad de conectivitate relativ redus între zonele intenspopulate şi alte zone de atracţie pentru deplasări (ex: lipsaunei legături intre autostradă și Timişoara, cu acces sub 10minute pana in centrul oraşului);

finanţărilor dinfonduri europene înperioada deprogramare 2014-2020;

domeniu instabileşi neclare;



2.9.4 Cercetare – Dezvoltare - Inovare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Existenţa unei tradiţiiuniversitare în cercetarea şiinovarea fundamentală și maipuțin cea operațională (dereproiectare inovativă); Existenţa unui numărrelativ mare de entităţi implicateîn activitatea de cercetare –dezvoltare - inovare (CDI); Existenţa unor firme cucapital autohton, dar şi cucapital străin, care desfăşoarăactivităţi de sprijinire a inovării; Existenţa clusterelor înjudeţul Timiş, din domeniul CDI; Investiţii derulate lanivelul judeţului Timiş, îninfrastructura de CDI prinprogramele cu finanţare externă– programul POS CCE; Participarea autorităţilorlocale la finanţarea unoractivităţi de promovare arezultatelor cercetării ştiinţifice; Resurse umanepregătite la nivel de bază, careîşi desfăşoară activitatea îndomeniul CDI;

Lipsa activităţii de cercetare – dezvoltare -inovare operaționale pentru produse, procese,tehnologii si servicii inovative ale IMM-urilor si firmelormari, in special la universitățile cu experiență (UPT,UVT, USAMV, UMF), inclusiv pentru servicii inovativepentru alte instituții publice si private; Număr redus al tinerilor absolvenţi de studiisuperioare, care se implică în activitatea de CDI,datorită lipsei pregătirii spre activități inovative si dedezvoltare de produs si tehnologii; Capacitate de adaptare relativ slabă ainstituţiilor din sistemul CDI si a IMM-urilor lagenerarea de produse inovative (cu consum redus dematerie si energie in principal, adaptat condiţiilor şinevoile pieţei); Dotare tehnică depăşită şi uzată moral şi fizica unor unităţi de cercetare – inovare (cu excepţiaparţială a UVT, UPT, USAMV); Lipsa unor facilităţi diverse (fiscale, deamplasare etc), pentru activităţile din sistemul CDI,pentru stimularea cercetării operaționale, pentrureproiectarea de produse in vederea economisirii deresurse locale, energie și alte materii prime şimateriale folosite; Posibilităţi reduse ale IMM urilor de a creabirouri de inovare, in lipsa unor parteneriate cu altefirme similare, in cooperare cu o firmă mare (si incomplementaritate cu aceasta), precum și în corelarecu potențialul de inovare a produselor firmei(reproiectare inovativă minim) al universităţilor siinstituțiilor de CDI

Existenţa programelornaționale, structurale, Orizont2020 etc, de finanţare pentrudomeniul CDI, precum şiprograme de cooperaretransfrontalieră;

Existența unei legi ainovării, cu posibilitatea de astabili sarcini anuale pecolective de tineri cercetătoristudenți (1 inovare la 10studenți anual);

Implicarea în consorţiiprecum şi dezvoltarea departeneriate public – privat(PPP), în domeniul CDI;

Oferta de bursepentru tineri pentrustimularea acestora, astfelîncât ei să rămână în cadrulinstitutelor de cercetare;

Migrarea forţeide muncă înaltcalificate spre altedomenii de activitatemai bine plătite;

Dispariţia unorinstitute de cercetare- inovare ;

Cadrulegislativ şireglementări îndomeniu insuficientde clare;

Valorificarearelativ slabă aproduselor rezultatedin activitatea de CDI,in lipsa unuiparteneriatregional/naționalinstituționalizat sipermanent;



2.9.5 Turism şi Cultură

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Existenţa pe raza judeţuluiTimiş a importante resurse pentrudezvoltarea unor activităţi turistice(ex. - ape termale); Existenţa unor centre turisticede tradiţie în judeţ; Turism de afaceri şi turism detranzit bine dezvoltat; Existenţa unei infrastructuri dedrumuri europene şi a Autostrăzii A1; Existenţa renumitelor podgoriipermite includerea degustărilor devinuri în programul turiştilor care vinpentru afaceri sau sunt în tranzit; Patrimoniu cultural – istoricbogat al judeţului: biserici, mănăstiri,castele, monumente etc; Existenţa unor lacuri deacumulare şi cursuri de ape cupotenţial turistic; Parcul natural Lunca Mureşuluişi alte zone protejate cu suprafeţeîntinse (rezervaţii naturale, parcuridendrologice, etc.); Existenţa documentaţiilortehnico-economice realizate pentruzonele turistice şi de agrement; Rezervaţii şi zone protejaterecunoscute

Număr relativ redus al punctelor deinformare turistică şi al hărţilor turistice lanivelul judeţului; Lipsa unui sistem unitar deadministrare şi transport local la zoneleprotejate care să permită practicareaturismului; Promovare relativ slabă a oferteituristice a judeţului, atât pe piaţa turisticăinternă cât şi externă; Infrastructura de acces cătreobiectivele şi zonele turistice este slabdezvoltată; Număr redus de organizaţii cu activităţide promovare a turismului local; Lipsa resurselor umane calificate şiînalt calificate în domeniul turismului; Nu există reglementări pentruposibilitatea folosirii bazelor din silvicultură încadrul circuitului turistic; Oferta de servicii turistice este de slabăcalitate şi necompetitivă pe piaţa externă; Lipsa infrastructurii de mediu înlocalităţile pe raza cărora există obiectiveturistice; Lipsa unui transport ieftin de agrement,precum cel pe apă, pentru a lega siturile cuvaloare istorică, ştiinţifică şi peisagisticăridicată, parcuri naţionale sau naturale;

Existenţa programelorde finanţare cu fonduri extern -UE în domeniul turismului; Parteneriate sauasocieri pentru dezvoltareaturismului local; Participarea la târguride turism, conferinţe etc(pentru promovarea oferteituristice a judeţului ); Programele pentrucalificare, recalificare şiperfecţionare a forţei demuncă în domeniul turismului; Restaurarea şireabilitarea monumentelor şiobiectivelor turisticeimportante; Utilizareainstrumentelor de tip e -cultura, e – turism; Implementarea unortrasee de drumeţii în circuitulturistic si folosirea oportunitățiiîntâlnirii celor doua trasee alecircuitului european dedrumeţii in vestul CarpaţilorMeridionali;

Dezvoltareacompetitivităţiiofertelor de produseturistice în zoneletransfrontaliere; Stagnareadezvoltării turismuluirural în zonelemonoindustriale; Scădereaturismului de tranzit; Pierdereapatrimoniului culturalimaterial – obiceiuri,tradiţii, port popular,gastronomie etc.; Degradareaprogresivă aaşezămintelorculturale şi aobiectivelor turistice; Degradareaprogresivă apatrimoniului cultural-turistic;



2.9.6 Resurse Umane, Educaţie şi Ocupare

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Pondere relativ ridicată apopulaţiei în vârstă de muncă; Existenţa unui centruuniversitar puternic cu o ofertăeducațională diversificată și cu unnivel ridicat de performanță; Pondere în scădere apopulaţiei cu vârsta între 25 – 64 anicare are doar educaţie de bază; Forţă de muncă înalt calificatăşi care este capabilă să se adaptezela cerinţele pieţei de muncă; Înregistrarea unei rate scăzutea şomajului la nivelul judeţului; Existenţa unei tradiţii deîncurajare a investiţiilor în capitaluluman; Calificarea profesională debază se realizează prin sistemul deînvăţământ public, acesta asigurândcalificări în domenii .foarte variate; Existenţa serviciilor de consiliere,orientare şi pregătire profesională aşomerilor aflaţi în căutarea unui loc demuncă;

Un spor natural negativ; Participare relativ redusă înprocesul de învăţare pe tot parcursul vieţii; Pondere relativ scăzută apopulaţiei cu studii superioare; Scăderea ratei populaţiei active şia ratei de ocupare; Nivelul de calificare certificat alforţei de munca, profilul de competenţecertificate ale persoanelor aflate în şomaj,nu corespund cerinţelor specifice aleangajatorilor; O diversificare redusă a ofertei decalificare/recalificare şi conversie; Creşterea fenomenului de părăsiretimpurie a şcolii datorită sărăciei şiexcluziunii sociale; Lipsa unor măsuri coerente sisistematice în vederea diminuării muncii lanegru; Lipsa orientării învăţământului,liceal si universitar in special, spreactivități inovativ-creative, şi implicit anivelului de cunoştinţe al absolvenţilor;

Creşterea populaţiei custudii superioare şi studii medii; Posibilitate de accesare aprogramelor de finanţare dinfonduri UE, pentru investiţii înproiecte din domeniul resurselorumane, educaţiei şi forţei demuncă; Creşterea mobilităţiipopulaţiei active în vedereaidentificării mai facile a unui locde muncă; Cadru legislativ flexibil şicorelat cu cel european îndomeniul calificărilor profesionaleprin sistemul de învăţământ(formare iniţială), care să permităadaptarea procesului educaţionalla nevoile reale ale cursanţilor dea se califica pentru mai multemeserii; Dezvoltareaagroturismului poate stimulareconversia forţei de muncădisponibilizate;

Îmbătrânireapopulaţiei active,concomitent cu lipsaunei invățări pe totparcursul vieții si afolosirii know-how-uluiexistent la acest grupde vârstă; Fluctuaţiile totmai mari înregistratepe piaţa forţei demuncă; Migrarea forţeide muncă calificate şimai ales înalt calificatecătre ţările membre aleUE; Relocareaactivităţii unor agenţieconomici importanţidin zonă; Scădereacalitativă aînvăţământului şiimplicit a nivelului decunoştinţe alabsolvenţilor;



2.9.7 Calitatea Factorilor de Mediu

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITATI AMENINŢĂRI Tendința de scădere aemisiilor poluanţilor atmosferici,inclusiv pe fondul reducerii activitățiiindustriale (poluante); Existenţa unor zone verzi,precum şi a unor zone împădurite,care au un rol important în asigurareaunui echilibru ecologic, în special înzonele de deal şi de munte; Reducerea poluării asuprasurselor de apă; Existenţa sistemului selectivde colectare a deşeurilor la nivelul maimultor localităţi de pe raza judeţului; Existenţa mai multor cursuri deapă care formează bazinul hidrograficBega - Timiş şi o parte redusă abazinului hidrografic Mureş; Existenta pe raza judeţului aariilor protejate, rezervaţiilor, precumşi a unei suprafeţe din ParculuiNatural Lunca Mureşului; Resurse umane specializate înprotecţia mediului (cadre didactice,experţi, specialişti de mediu); Capital natural de valoaredeosebită din punct de vedere albiodiversităţii, peisajului, resurselor deapă, etc; Existenţa în Regiune a uneiFiliale a Academiei Române (carecuprinde şi Comisia de monumente

Număr redus de instalaţii care să reţinăsubstanţele poluante la sursă; Lipsa unui inventar al instalațiilor/tehnologiilor Best Available Tecniques (BAT), BestReferences (BREFs) etc; Existenţa la nivelul judeţului a unor industriipoluante şi mari consumatoare de energie corelatăcu lipsa unor sisteme zonale de energie alimentatedin surse regenerabile; Existenţa unor unităţi de producere aenergiei electrice şi termice, care folosesc dreptcombustibil cărbunele; Existenţa unei cote relativ scăzute dereciclare a deşeurilor corelată cu lipsa reproiectăriiinovative a produselor existente; Suprafeţe mari de teren ocupate cu deşeuriindustriale şi menajere; Lipsa sistemelor de canalizare şi a staţiilorde epurare în conformitate cu cerinţele şireglementările UE în domeniu, în majoritatealocalităţilor din judeţ; Nivelul scăzut al implicării asociaţiilor, ONG- urilor, dar şi al publicului faţă de problemeleprivind mediul înconjurător; Inexistenta unui sistem de monitorizareperformant în vederea utilizării informaţiilor legatede mediu ; Număr scăzut al lucrărilor pentrucombaterea eroziunii solului, pentru prevenireainundaţiilor şi a alunecărilor de teren; Existenţa unor zone cu potenţial de poluare

Folosireafondurilor naționale șieuropene pentru aînlătura riscurile demediu în zonele cu riscecologic; Disponibilitatearesursei umane pentruactivităţi de reconversieprofesională spre aşanumitele „meserii verzi“;

Fondurinerambursabile pentruramificarea mai multorcursuri de apă careformează bazinulhidrografic Bega –Timiş, pentru transport,agrement si irigaţii;

Accesarea defonduri prin programelede finanţare externă UEpe următoareaperioadă deprogramare 2014-2020,în vederea promovăriiunor proiecte deînfiinţare, extindere şireabilitare a sistemelorde alimentare cu apă,canalizare şi

Lipsa actualizăriianuale a Strategiilor demediu si energetice lanivel național, cu anexăpentru fiecare județ; Existenţa unuirisc permanent major cuprivire la degradareafactorilor de mediu, prinpoluări accidentalecauzate de folosirea unorinstalaţii şi tehnologiiînvechite; Necorelarealegislaţiei naţionale demediu cu legislaţia şireglementările la nivelulUE si mai ales lipsa uneicoerențe operaționale incunoașterea si aplicareaacesteia (tehnologiileBest AvailableTecniques, BestReferences etc; Afectareabiodiversităţii din cauzapresiunii antropice ; Calamităţisimultane sau corelatedatorate inundaţiilor,secetei, furtunilor etc,concomitent cu lipsaunor studii permanente



ale naturii); transfrontalieră; Lipsa unui sistem de depoluare biologicălocală de ecoremediere;

construirea/ reabilitareastaţiilor de epurare aapelor uzate;

la nivel național șiregional efectuate deuniversități pentru aidentifica cauze,tendințe, a face predicțiietc;



2.9.8 Dezvoltare rurală, Agricultură şi Silvicultură

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Dezvoltarea socială şieconomică a localităţilorrurale din jurul oraşelor; Peste 70% din solurileexistente la nivelul judeţuluise pretează pentru activităţiagricole; Producţie de cerealemai mare decât media peţară; Teren agricol decalitate ridicată în zonele decâmpie ale judeţului; Zone cu tradiţie încultivarea pomilor fructiferi şia viţei-de –vie; Locuinţele, din punctde vedere al spaţiului şi aldotărilor, se situează pestemedia pe ţară; Existența unui canalde apa cu posibilitatea deramificare in condiţiiledeşertificări si a condițiilorextreme (temperaturi mairidicate in sezonul de varăsi temperaturi mai scăzuteiarna); Existenţa unor centrede cercetare – inovare îndomeniul agricol; Existenţa, în judeţ, a

Inexistenţa serviciilor de bază la nivelul localităţilor ruraledin judeţ; Reţea de utilităţi în mediul rural este, încă slab dezvoltată; Practicarea unei agriculturi de subzistenţă pe suprafeţemici de teren, care au productivitate redusă datorită lipseisistemelor de irigaţii, precum şi slabei tehnologizări a lucrărilorefectuate; Utilizarea sub 10% a fondului de timp de muncă disponibilin agricultură. Lipsa concentrării suprafeţelor agricole la nivel optimpentru a fi prelucrate in mod eficient; Neglijarea culturilor de plante medicinale şi tehnice; Lipsa unor centre de colectare - depozitare – producţie -valorificare cu valoare adăugată (VA) ridicată, a producţieiagricole; Lipsa alternării culturilor agricole şi monocultura vegetală; Lipsa activităţilor de marketing agricol pentru promovareaproduselor producătorilor locali; Suprafeţe agricole foarte mari care sunt necultivate şinevalorificate; Numărul scăzut de IMM-uri în mediul rural; Cabinete medicale slab dotate, precum şi lipsa medicilorspecialişti în mediul rural; Suprafaţă redusă amenajată pentru irigaţii de numai 2.2%din suprafaţa agricolă;

Scoaterea unor suprafeţe de teren din circuitul agricol,turistic, etc.; Inexistenţa unei oferte de locuri de muncă în mediul rural; Neadaptarea producătorilor locali la standardele şi

Accesarea defonduri prinprogramele definanţare externă UEpe următoareaperioadă deprogramare 2014-2020, în vedereapromovării unorproiecte deînfiinţarea unorsisteme dedepozitare-valorificare aproducţiei agricole;

Utilizarea defondurinerambursabile învederea valorificăriiterenurilor agricoledegradate şinevaloroase printransformarea lor înpajişti sau păduriprin împăduriri;

Accesareasurselor de finanţareexterne, prinprogramele definanţare ale UE, câtşi surse

Migrareaforţei de muncăexistente în mediulrural, către zoneleurbane;

Îmbătrânireaforţei de muncă şi apopulaţiei rurale;

Riscul intrăriiîn incapacitate deplată a unor UAT dinzona rurală;

Necorelareaplanurilor dedezvoltare dinsilvicultură cu celedin agricultură;

Existenţafenomenului deexploatareneraţională apădurilor, în speciala celor aflate înproprietate privată;

Creştereasuprafeţelor de teren



unităţilor de învăţământ latoate nivelele, pentruîmbunătăţirea cunoştinţelorşi profesionalizareapersonalului angajat înagricultură;

cerinţele de calitate reglementate în UE; Activităţi insuficiente cu privire la lucrări de combatere aeroziunii solului şi a alunecărilor de teren; Lipsa pregătirii profesionale a fermierilor şi producătorilorlocali; Nerespectarea legislaţiei de mediu în special în zonelerurale izolate;

guvernamentale învederea promovăriiinvestiţiilor de mediuîn zone de riscecologic;

necultivate



2.10 - ANALIZA DE DIAGNOSTIC

2.10.1 Caracteristici generale.......................................................................................................... 4032.10.2 Situaţia socio economică a judeţului Timiş............................................................................ 4032.10.2.1 Mediul de afaceri................................................................................................................. 4032.10.2.2 Agricultura........................................................................................................................... 4052.10.2.3 Industria.............................................................................................................................. 4062.10.2.4 Comerţul şi serviciile........................................................................................................... 4072.10.2.5 Construcţiile........................................................................................................................ 4072.10.2.6 Importul şi exportul............................................................................................................. 4082.10.3 Infrastructura judeţului Timiş............................................................................................... 4092.10.3.1 Infrastructura de transport.................................................................................................. 4092.10.3.2 Infrastructura de utilităţi...................................................................................................... 4112.10.3.3 Infrastructura de afaceri...................................................................................................... 4112.10.4 Turismul............................................................................................................................. .. 4122.10.5 Mediul cultural şi relaţiile de colaborare transfrontalieră..................................................... 4122.10.6 Populaţia.............................................................................................................................. 4132.10.7 Factorii de mediu................................................................................................................. 4142.10.7.1 Aerul............................................................................................................................. ...... 4142.10.7.2 Resursele de apă.............................................................................................................. 4142.10.7.3 Situri protejate.................................................................................................................... 4152.10.7.4 Gestionarea deşeurilor....................................................................................................... 4162.10.8 Analiza perioadei curente de programere 2007-2013......................................................... 4162.10.8.1 Implementarea Programului Operaţional Regional 2007-2013 (POR) în Regiunea Vest.. 4162.10.8.2 Implementare Programului POS CCE 2007-2013 în Regiunea Vest - Axa 1.................... 4172.10.8.3 Analiza gradului de implementare a Programului Strategic de dezvoltare socio-economică ajudeţului Timiş- componenta CJ Timiş............................................................................................... 4172.10.8.4 Implementarea Programului de investiţii privind Planul de Dezvoltare Locală (PNDL) - judeţulTimiş............................................................................................................................. ..................... 418



2.10 - ANALIZA DE DIAGNOSTICAnaliza de diagnostic urmăreşte reliefarea aspectelor esenţiale ce caracterizează situaţia actuală la niveluljudeţului, ţinând cont de modul de structurare a analizei detaliate realizate anterior.

2.10.1. Caracteristici generale.

Aşezarea geografică a judeţului avantajează dezvoltarea legăturilor comerciale cu Europa de Vest. Pentrua permite exploatarea la maxim a poziţiei geografice din punct de vedere economic este necesarăexistenţa şi menţinerea la nivele înalte a unei reţele de căi de comunicaţie dense şi moderne. In prezent,căile de comunicaţie existente necesită modernizări şi îmbunătățiri.

Suprafaţa judeţului Timiş îl plasează pe primul loc între judeţele ţării, ocupând 3,65% din teritoriulRomâniei. Peste 80% din această suprafaţă este alcătuită din teren agricol. Solul judeţului Timiş oferăcondiţii favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor, a plantelor tehnice şi furajeredar și pentru pomicultură şi viticultură. Ţinând cont şi de predominanţa formelor de câmpie în cadrulreliefului, judeţul Timiş constituie unul din cele mai fertile regiuni agricole ale ţării. Pe de altă parte,monotonia formelor de relief nu favorizează activităţile turistice bazate pe valorificarea atracţiilor turisticenaturale.

Resursele naturale sunt predominant bazate pe buna calitate a solului pentru culturile agricole însăpotenţialul agricol de excelență al județului Timiș este insuficient valorificat, o serie de produse tradiționalein special din sectorul legume fructe dispărând aproape complet de pe piața externă și internă. Judeţul nuare resurse naturale ale subsolului care să justifice exploatarea intensivă. Există însă resurse naturalesemnificative insuficient exploatate, în principal în ceea ce priveşte potenţialul de energie regenerabilă(solară, geotermală, de biomasă).

2.10.2. Situaţia socio-economică a judeţului Timiş.

2.10.2.1. Mediul de afaceri.Regiunea NUTS 3 Timiş este cuprinsă în grupul de regiuni cu cea mai mare rată de creștere a PIB/locuitor(PPC) în perioada 2000-2010, fiind cea mai dinamică regiune din Europa în această perioadă după județulGiurgiu, Județul Timiș a contribuit astfel la reducerea dispersiei nivelului regional NUTS 3 şi 2 alPIB/locuitor în perioada 2000-2010. Nivelul absolut al acestui indicator este situat în ultima decilă la niveluleconomiei comunitare, în timp ce la nivel național este pe locul 3.Valoarea adăugată brută este de 47,9% din Regiunea Vest și 4,9% din nivelul național. Datele similarepentru sectorul industrie sunt de 49,9% și de 6,2%. Pentru industria prelucrătoare, nivelul indicatorului estede 52,3%, fiind cu peste 10% față de nivelul total și respectiv de 7,3%, cu 40% peste nivelul naționalGradul de ocupare a timpului de muncă, ca raport între numărul mediu al salariaților și populaţia civilăocupată este de 60%, fiind relativ redus datorită nivelului de numai 7,1% al acestui indicator în agricultură,și este compensat de nivelul de 77,5% în industria prelucrătoare. Există o tendință slabă de amplasare aunor puncte de lucru înTimiş de către unități active cu sediul social în al te județe.Sectorul export-import este diversificat şi se află pe locul 2 în România în anul 2012.

Mediul de afaceri este format în proporţie de 85% din microîntreprinderi, tendinţa ultimilor ani fiind decreştere a ritmului de înfiinţare dar şi desfiinţare a acestora. Microîntreprinderile sunt vulnerabile laschimbările mediului economic, astfel încât apariţia crizei economice a dus la o creştere a numărului de



radieri de microîntreprinderi în ultimii 4 ani. Totuşi, începând cu anul 2011 se remarcă o revitalizare amediului de afaceri, caracterizată printr-o creştere puternică a numărului de societăţi înfiinţate, concomitentcu o reducere a numărului de radieri. Per ansamblu, mediul de afaceri din județul Timiş este însăcaracterizat de o tendinţă a scăderii numărului de întreprinderi mici şi mijlocii, concomitent cu creştereanumărului de microîntreprinderi. Acest lucru indică o vulnerabilitate a sistemului, microîntreprinderile avândun ciclu de viaţă rapid şi fiind puternic dependente de evoluţiile pieţei.

Interesul investitorilor străini a scăzut în ultimii ani. Acest lucru poate avea consecinţe negative importanteasupra mediului de afaceri din judeţ, mai ales ţinând cont de faptul că majoritatea capitalului autohton esteinvestit în microîntreprinderi și este nesemnificativ la nivel de întreprinderi medii ori mari societăţi.Reducerea investițiilor autohtone/străine semnificative in judeţ face ca mediul de afaceri să devină extremde vulnerabil la modificările climatului economic general, naţional şi internaţional. Cauzele acestui procesde stagnare/saturare necesită măsuri adecvate pentru deblocare și o atenție deosebită pe stimulareadezvoltării investiţiilor de capital autohton care poate contribui la stabilitatea economiei județului și aducecel mai mare aport de valoare adăugată pentru economia acestuia.

In perioada 2008-2009, PIB-ul a scăzut atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului şi a Regiunii Vest,pentru ca în 2010 să se înregistreze o creştere uşoară. In mod constant PIB-ul realizat în judeţului Timiş aplasat judeţul nostru pe locul 2 în ţară, după municipiul Bucureşti.

Analiza cifrei de afaceri globale per judeţ relevă o tendinţa de creştere economică în perioada 2004-2008,urmată de o perioada de scădere în 2009-2010 şi revenirea lentă a economiei judeţului în 2011, 2012 și2013.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri realizată pe sectoare economice, în judeţul Timiş predominăcomerţul (38%), industria (25%) şi construcţiile (11%).

În sectorul industrie predomină întreprinderile mari, cu cifre de activitate mare (10.04% din numărul total deunităţi economice din judeţ realizează 25% din cifra totală de activitate a judeţului), în sectorul comerţuluipredomină întreprinderile mici şi mijlocii (31.25% din numărul total de unităţi economice cu acest profil dinjudeţ realizează 38% din cifra totală de afaceri din judeţ), iar în sectorul serviciilor sunt numeroaseîntreprinderi mici.

Numărul total de unități locale active în sectorul economic non-agricol în judeţul Timiş a înregistrat ouşoară creştere în anul 2012 faţă de anul 2011, astfel în anul 2011 a fost de 19.258 unităţi, în timp ce înanul 2012 a fost de 20.216 unităţi.

Începând cu anul 2008 s-a redus mult producţia industrială, corelată cu dispariţia întreprinderilor mari şimijlocii. In perioada 2009-2012 a crescut activitatea întreprinderilor din sectorul agricol, iar în anul 2011 s-aînregistrat o creştere a activităţilor din comerţ şi servicii. Economia județului s-a transformat din unapreponderent industrială în una de tip terţiar (comerţ şi servicii). Se poate observa de asemenea scădereaimportantă a activităţii în sectorul construcţiilor în perioada 2009-2010, urmată de o uşoară creştere în2011. Activitatea de comerţ a urmat aceeaşi tendinţă, revenirea fiind mai mare în acest sector în 2011.Sectorul serviciilor a atins un maxim în 2007, urmată de o scădere masivă în 2008, stagnare în 2009 şi orevenire lentă în 2010-2011 (fără a ajunge însă la maximul din 2007). Sectorul agricol a avut o evoluţieatipică, cu creşteri şi scăderi şi cu atingerea unui minim în 2006 şi a unui maxim în 2011 fiind influenţat decalitatea anilor agricoli.



Reducerea ponderii sectorului industrial împreună cu dezvoltarea sectorului serviciilor şicomerţului, corelată cu creşterea ponderii microîntreprinderilor în sectorul economic şi reducereanumărului de întreprinderi mici şi mijlocii creează imaginea unui mediu de afaceri dominat denumeroase microîntreprinderi ce acţionează în sectorul terţiar (comerţ şi servicii), şi care suntputernic dependente de climatul economic general. Astfel, aceste microîntreprinderi depind înfoarte mare măsură de puterea de cumpărare a populaţiei, iar modificările veniturilor populaţiei auun efect imediat asupra economiei judeţului, creând un climat economic „conjunctural”. In acestcontext numărul mic de investitori mari din sectorul industrial (productiv) dar mai ales lipsainvestitorilor mari autohtoni face ca economia judeţului să fie uşor influenţată de modificărilelegislative şi economice interne şi internaţionale.

2.10.2.2. Agricultura

Timişul dispune de suprafeţe agricole extinse (672.123, adică aproape 80% din suprafaţa totală a judeţului)iar acestea se află în proporţie de 97% în proprietate privată. Din punct de vedere calitativ, un procent de37 % din terenurile agricole prezintă un potenţial productiv bun şi foarte bun (calitate I şi II 260.770 ha). Lasfârşitul anului 2012 suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de irigaţii şi suprafaţa agricolă irigată înjudeţul Timiş era de 15.510 ha (doar 2.3% din suprafaţa agricolă a judeţului).

Pentru judeţul Timiş, problema ameliorărilor funciare a fost şi este acută deoarece terenurile agricole suntafectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii productive: exces frecvent de apa în sol, secetă frecventă,eroziunea solului prin apă, compactarea solului datorită lucrărilor executate necorespunzător etc. Astfelcrearea unui sistem de canale, care să asigure o depozitare a apei în exces şi apoi o redistribuie în timp desecetă, ar asigura folosirea unei resurse naturale importante în acest sector (conform bune practici înOlanda, în special).

Cu privire la irigaţii, judeţul Timiş este caracterizat de o largă diversitate a factorilor de relief, litologici,hidrografici şi de asemenea de iregularităţile climatice, în special alternarea pe o lungă perioadă de timp aperioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri. Marea problemă a locuitorilor dinmediul rural în managementul resurselor de apă o constituie variaţia la extreme a elementelor climaticecare afectează atât terenurile intravilane cât şi cele din afara localităţilor precum şi poluarea resurselor deapă indusă de activităţile agricole.

Principalele culturi (anul 2011) sunt cele de porumb (45.6% din producţia vegetală totală) şi grâu (31.9%),iar în anul 2012 principalelele culturi s-au menţinut, şi anume cultura porumbului peste 46,5 % dinproducţia vegetală şi grâu peste 30% .

Valoarea producţiei în ceea ce priveşte producţia vegetală la nivelul judeţului Timiş, a înregistrat o uşoarăscădere în anul 2012 faţă de anul 2011, cu aproximativ 304,1 mil lei ( aproximativ -14%), în timp cevaloarea producţiei animale a crescut faţă de anul 2011, cu 71,6 mil lei (aproximativ +7,5%).

În ceea ce priveşte valoare serviciilor agricole, aceasta a scăzut aproape la jumătate faţă de anul 2011, dela 41.685 mil. lei la 20.208 mil. lei în anul 2012

Agricultura practicată este de tip extensiv. Pentru anul 2011 judeţul Timiş realizează culturi medii la hasuperioare mediei naţionale, însă inferioare producţiilor obţinute în Uniunea Europeană. In ultimii ani, seremarcă creşterea interesului pentru cultura de rapiţă care era un produs tradițional înainte de 1989.



Judeţul Timiş are nu numai o suprafaţă agricolă, raportată la populaţie, suficient de mare pentru a putea fivalorificată în scopuri lucrative ci şi o calitate ridicată a terenurilor. Două treimi din localităţile judeţului suntcaracterizate printr-un potenţial agricol ridicat, fie pentru culturile de cereale, fie pentru culturile de plantetehnice şi legume, fie un potenţial mare de creşterea animalelor. Dispunerea teritorială a ariilor de potenţialevidenţiază o zonă cu un complex de funcţii situate în partea de nord a judeţului, în apropiere de municipiulTimişoara.

Mare parte din necesarul de legume şi fructe (în special în extrasezon) este asigurat din import. Datoritălipsei unor subvenţii din partea statului și a unor facilităţi de achiziţie, marketing și desfacere a acesteicategorii de produse, preţul produselor agricole autohtone este de multe ori mai mare decât a celor dinimport, ceea ce duce la scăderea interesului pentru agricultură.

Creşterea porcinelor ocupă un loc important în economia judeţului, fiind concentrată în ferme mari, darefectivele de animale sunt la jumătate din nivelul anterior anului 1990, indicând un potenţial încăneexploatat suficient.

Efectivele de bovine în judeţul Timiş la sfârşitul anului 2011 se ridicau la 36 de mii capete, ceea cereprezintă doar 15.3% din numărul iniţial de animale existente în 1990, iar în anul 2012 se ridicau laaproximativ 39 mii capete, înregistrând o uşoară creştere faţă de 2011 (aproximativ +8,33%).

In perioada 2006-2011 efectivele de bovine, cabaline şi păsări au scăzut constant, înregistrându-se ouşoară revenire începând cu anul 2012. Se constată o reorientare a producătorilor către caprine.Potenţialul pieţei este încă insuficient valorificat datorită facilităţilor insuficiente de sprijinire și stimulare aproducătorilor pentru desfacerea acestei categorii de produse pe pieţele de consum.

În ceea ce priveşte fondul forestier, suprafaţa totală a acestuia a înregistrat o uşoară creştere atât lanivelul Regiunii Vest, cât şi la nivelul judeţului Timiş în anul 2012 faţă de anul 2011 de la 1021,5 mii ha la1022,8 mii ha respectiv de la 102,9 mii ha la 103,3 mii ha.

O uşoară scădere s-a înregistrat la pădurile de răşinoase atât la nivelul Regiunii Vest cât şi la niveluljudeţului Timiş, în anul 2011 faţă de anul 2012 (-2,1 mii ha) la nivel de regiune, respectiv o scădere cuaproximativ -0,3 mii ha în anul 2012, la nivelul judeţului Timiş.

În ceea ce priveşte suprafeţele de păduri de foioase , acestea au înregistrat o uşoară creştere în anul2012 faţă de 2011, cu aproximativ +3,8 mii ha la nivelul Regiunii Vest, respectiv cu aproximativ +0,7 mii hala nivelul judeţului Timiş

2.10.2.3. Industria

Industria judeţului Timiş se caracterizată prin diversitate, dinamică şi atractivitate având un potenţial dedezvoltare ridicat pentru mediul de afaceri autohton şi străin. Atractivitatea industriei pentru investitoriistrăini este demonstrată prin faptul că un sfert din rezultatele economiei judeţului provin de la firme dindomeniul industriei.

Ponderea cifrei de afaceri a întreprinderilor din sectorul industrial a scăzut de la 27,5% în 2006 la 25% în2011.

Principala ramură a industriei a rămas industria prelucrătoare, dar contribuţia acesteia la realizarea cifreide afaceri din industria judeţului a scăzut de la 97.3% în 2006 la 96.8% în 2011.



Ramurile industriale care au înregistrat creşteri importante în perioada 2006-2011 sunt industria mijloacelorde transport rutier (a cărei cifră de afaceri s-a mărit de peste 18 ori !), industria recuperării deşeurilor (ocreştere de 3 ori faţă de 2006), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (o creştere cu47.3%), industria alimentară şi a băuturilor (o creştere cu 21.8% faţă de 2006).

S-au produs modificări şi în structura internă a sectorului industriei prelucrătoare: industria mijloacelor detransport rutier a devenit predominantă (odată cu dezvoltarea clusterelor automotive în judeţ), a scăzutramura prelucrării produselor textile şi de piele, industria alimentară şi a băuturilor. S-a dezvoltat deasemenea prelucrarea produselor din lemn şi mai ales realizarea produselor de mobilier. De remarcatdezvoltarea industriei de recuperare a deşeurilor. Trebuie remarcată de asemenea scăderea producţiei desubstanţe chimice.

In ultimii ani se poate observa atât scăderea ponderii sectorului industrial în economia judeţului (trecând pelocul 2 după comerţ şi servicii), cât şi modificarea structurii industriei prelucrătoare. Astfel, a crescut rapid şiputernic industria mijloacelor de transport rutier (clusterul automotive), ramură industrială care produce înmajoritate pentru export. S-a dezvoltat industria recuperării deşeurilor (o creştere normală având în vedereintroducerea reglementărilor legislative în domeniu) dar şi industria alimentară şi a băuturilor. Şi industriaconstrucţiilor metalice şi a produselor din metal a înregistrat o creștere.

Preponderenţa industriei automotive, industrie care produce în principal pentru export, indică absenţa uneibaze industriale autohtone solide care să se adreseze consumului industrial intern, fapt resimţit prinabsenţa produselor industriale autohtone pe piaţa de desfacere.

2.10.2.4. Comerţul şi serviciile.

La finalul anului 2011 activităţile de comerţ realizau 38% din totalul cifrei de afaceri a judeţului (în creşterecu 6.5% faţă de 2006), în principal datorită creşterii activităţilor de comerţ cu ridicata (en-detail).

Sectorul serviciilor a suferit o scădere a activităţii în perioada 2008-2010, în anul 2011 începând o revenirelentă a acestui sector, astfel încât în anul 2011 serviciile realizau aproximativ 9% din totalul cifrei de afaceria județului.

Cele mai importante sectoare ale serviciilor sunt cele din domeniul turismului (care din păcate promoveazăsi comercializează aproape exclusiv produse turistice si destinaţii externe), transporturilor şi serviciile depoştă şi telecomunicaţii. In anul 2011 cea mai importantă cifră de afaceri în sectorul serviciilor seînregistrează pentru serviciile de postă şi telecomunicaţii. Acest sector a înregistrat o creştere bruscă înanul 2008 şi s-a menţinut la un nivel superior şi în perioada următoare.

Cifra de afaceri a sectorului serviciilor în domeniul turismului a crescut în 2011 dar a rămas în continuaresub realizările din anii precedenţi, revenind la un nivel similar cu cel din anul 2004. În 2011 a crescut şicifra de afaceri din domeniul transporturilor, ponderea sectorului dublându-se în perioada 2006-2001.

2.10.2.5. Construcţii

Dinamica sectorului construcţiilor a urmat tendinţa generală din economie: o creştere continuă până în anul2008, urmată de o scădere bruscă în perioada 2009-2010 şi o creştere uşoară în 2011.

Firmele cu activitate în construcţii au realizat o cifră de afaceri care reprezintă 11% din cea aîntreprinderilor active din judeţul Timiş, în anul 2011 (o scădere a ponderii cu 2% faţă de 2006).



Circa 3000 de unităţi economice din judeţul Timiş au ca obiect de activitate construcţiile, în cadrul căroraerau angajaţi 13.412 salariaţi în anul 2011, număr în scădere cu cca. 26 procente comparativ cu anul 2006.Deşi cifra de afaceri în sectorul construcţii a crescut cu 5% în 2011 faţă de 2006, numărul de salariaţi dinacest sector a scăzut cu 26%.

Sectorul construcţiilor a suferit o reducere a activităţii urmare a declanşării crizei economice în 2008.Turismul este slab dezvoltat în judeţ, capacităţile de cazare existente fiind slab utilizate.

Per ansamblu, economia judeţului Timiş şi-a modificat structura în perioada ultimilor 4 ani, trecând de la opredominanţă a sectorului industrial la o dominare a sectorului terţiar (comerţ şi servicii). Cea maiimportantă ramură industrială este cea legată de sectorul automotive şi produce aproape exclusiv prinmultinaționalele localizate in Timiș în cea mai mare parte pentru export. Singura ramură industrialăimportantă care produce pentru piaţa internă este cea a industriei alimentare şi băuturilor. Sectorulcomerţului este orientat spre desfacerea cu amănuntul şi depinde în mare măsură de puterea decumpărare a populaţiei. Produsele comercializate sunt în mare măsură produse din import. Lipsa uneisector industrial autohton puternic şi a producţiei pentru piaţa internă contribuie la crearea unui ansamblueconomic dinamic dar puternic influenţat de evoluţia pieţelor internaţionale şi dependent de investiţiilestrăine şi puterea de cumpărare a populaţiei, situație ce necesită atenție si intervenții adecvate pentrustimularea si dezvoltarea unei componente semnificative de antreprenori autohtoni în sectoarele industrialede perspectivă.

În ceea ce priveşte specializarea inteligentă se presupune că aceasta poate fi abordată prioritar la nivel deexperți. Concluziile experților, supuse unui proces de validare publică, vor servi factorilor de decizie in astabili țintele de atins. Având în vedere nivelul redus de inovare din regiunile din România, dar șioportunitatea reindustrializării identificată in Raportul de competitivitate al UE din 2013, dintre nivelurile despecializare identificate în UE, cel de ”zonă de producție industrial”, aferent tipologiei creșteriiinteligente,poate deveni accesibil.

Existența unor resurse limitate și concentrarea in marile orașe capitale de județ a sectoarelor industrialeexistente face necesar ca abordarea specializării inteligente să se facă din perspectiva regiunilormetropolitane. Nivelul relativ redus al inovării in regiunile metropolitane din România, inclusiv in Timișoara,identificat în clasamentul tuturor regiunilor metropolitane din UE, pentru perioada 2009, justifică iniţiereunei analize mai aprofundate din această perspectivă.

2.10.2.6. Importul şi exportul

Valoarea exportului judeţului Timiş la finele anului 2006 a fost de 2.025.732 mii euro ; faţă de anul 2004valoarea exporturilor a crescut cu 19.9% . Valoarea exportului la finalul anului 2011 a fost de 3.776.092 miieuro; faţă de anul 2006 exporturile au crescut cu 86.4%.

Valoarea importului de mărfuri în 2006 a fost de 2.209.780 mii euro; faţă de anul 2004 valoarea importurilora crescut cu 23.1%. Valoarea importurilor a fost în 2011 de 3.368.182 mii euro; faţă de 2006 importurile aucrescut cu 52.42%.

Soldul balanţei comerciale pentru anul 2011 arată un sold pozitiv important (407.910 mii euro), omodificare importantă faţă de anul 2006 când soldul era negativ (-184.048 mii euro). Acest lucru sedatorează creşterii masive a exporturilor însă trebuie menționat că acest rezultat pozitiv se datoreazăaproape exclusiv multinaționalelor prezente în județul Timiș și doar într-o măsură foarte mică producţiei



industriale cu capital autohton, ceea ce subliniază vulnerabilitatea acestor performanțe în condițiilecompetiției globale de piață și strategiilor de delocalizare a afacerilor pentru maximizarea profiturilor.

2.10.3. Infrastructura judeţului Timiş

2.10.3.1. Infrastructura de transport.

Reţeaua de căi ferate necesită reparaţii şi modernizări extensive, iar lungimea căilor ferate disponibilepentru circulaţie s-a redus din 2005 în 2010. Doar 14.2% din lungimea totală a căilor ferate de pe teritoriuljudeţului este electrificată. Lipsesc centrele de transport intermodal pentru marfă și călători care să asigurelegătura între căile rutiere şi calea ferată. Aportul reţelei de transport pe cale ferată la viaţa economică ajudeţului este mult diminuat în principal din următoarele cauze:

Viteza redusă de circulaţie a trenurilor, datorită restricţiilor de viteză impuse ca urmare a stăriiavansate de uzură a căii ferate pe anumite porţiuni;

Material rulant şi căi de rulare neîntreţinute corespunzător; Întârzieri faţă de orar; Condiţii de călătorie improprii, în cazul trenurilor regionale;

Reţeaua rutieră:

Judeţul este traversat de importante drumuri europene şi de Coridorul IV de transport pan-european(Constanța – București – Arad – Budapesta –Bratislava – Praga – Dresda). Județul are şi o autostradă(A1- Timişoara – Arad), o parte fiind încă în construcţie. Județul Timiș se situează printre primele locuri înțară în ierarhia lungimii drumurilor publice, cu o densitate de 33,7 km/ 100 km. Din totalul drumurilorpublice, doar 29,7% sunt modernizate, procent mai mic decât media la nivel naţional, 30,5%. O mare partedin aceste drumuri modernizate se află într-o stare improprie, fiind necesare lucrări urgente de reparaţii învederea asigurării unor condiţii civilizate de circulaţie.

Referitor la căile rutiere de nivel judeţean se poate aprecia că o serie de neajunsuri, care persistă înprezent, diminuează posibilităţile unei dezvoltări economice de amploare, respectiv a participăriicorespunzătoare a judeţului la schimburile economice interne şi internaţionale.

Printre neajunsuri enumerăm:

lipsa autostrăzilor, având ca efect intensificarea nejustificată a traficului pe drumuri neadecvatetransporturilor inter-regionale şi internaţionale;

capacitatea portantă scăzută a structurii drumurilor existente ceea ce produce efecte de degradareaccelerată;

marcarea, inscripţionarea şi iluminarea de slabă calitate, cu efecte negative asupra siguranţei încirculaţie;

procentul ridicat de drumuri judeţene nemodernizate, fapt ce conduce la restrângerea rutelor alternativeşi a capacităţii de trafic.

Se apreciază că finalizarea lucrărilor de execuţie la autostrada pe ruta Bucureşti - Budapesta, ce vastrăbate teritoriul Regiunii Vest de la est la vest, va satisface în mod corespunzător nevoile de legăturirapide între centrele Timişoara, Arad, şi Deva, contribuind totodată la fluidizarea traficului pe celelaltedrumuri din regiune.



La 31 decembrie 2011, rețeaua de drumuri publice a județului Timiș avea o lungime de cca. 2930 km (fărăsectorul de autostrada Timișoara - Arad dat in folosință în 2012) situând județul Timiș în primele locuri înțară în ierarhia lungimii drumurilor publice, cu o densitate de 33.7 km/ 100 km2.Infrastructura rutierănecesită modernizări şi construcţia unor noi segmente adaptate traficului modern.

Transporturi aeriene

În județul Timiș se găsesc un aerodrom şi un aeroport, de mărimi și cu funcțiuni diferite, ambele situate înapropierea municipiului Timișoara și cu acces din DN 6, respectiv: Aeroportul Internațional Timișoara –Traian Vuia (AIT) și Aerodromul Utilitar Cioca (AUC).

Numărul de pasageri deserviţi de către AIT a scăzut în cursul anului 2012, după o creştere continuăînregistrată în anii precedenţi, înregistrând o creştere semnificativă în cursul anului 2015, în acelaşi timp şitraficul de marfă a început să crească din nou după scăderea din anul 2011.

De pe Aeroportul Timişoara se poate decola spre 16 destinaţii, respectiv o destinaţie internă – Bucureşti şispre 15 destinaţii externe care asigură legătura cu 6 ţări europene – Bruxelles, Paris, Londra, Dortmund,Munchen, Frankfurt-Hahn, Memmingen, Bari, Bergamo –Milano, Bologna, Roma, Treviso, Barcelona,Madrid, Valencia.,

Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara îndeplineşte toate condiţiile de siguranţă aeronauticăconform standardelor internaţionale şi totodată deţine un sistem de balizaj performant şi sisteme denavigaţie aeriană de ultimă generaţie, pentru a asigura operarea aeronavelor în condiţii de vizibilitateredusă. De asemenea, AIT este dotat cu sisteme ILS (Instrumental Landing Sistem) pentru proceduri deoperare în condiţii de vizibilitate redusă (LVO şi LVTO) pe ambele direcţii de aterizare

Impactul direct asupra economiei judeţului/regiunii este de 264,47 milioane Euro şi 7.043 locuri de muncă.

Aeroportul Timişoara a fost recent amenajat pentru un trafic de mărfuri lărgit dar reprezintă încă o resursăinsuficient exploatată în condiţiile existenţei unui trafic de pasageri în scădere din anul 2012 (-13%),continuând în 2013 (-27%) şi 2014 (-2,76%) înregistrând însă o creştere semnificativă în anul 2015(+28%).

Pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare în continuare a infrastructurii şi a serviciilor aeroportuare AlTtrebuie avute în vedere următoarele: Deschiderea de noi destinaţii si atragerea de noi companii care să opereze de pe AlT şi care să

diversifice destinaţiile şi legăturile directe cu principalele distinaţii europene; Operarea pe un aeroport - nod aerian - alternativă pentru destinaţia Munchen ; Obiective de investiţii conforme cu Decizia 139/2014 a C.E; Extinderea sălii de grupare a pasagerilor din terminalul plecări curse externe existent zona porţilor

de îmbarcare); Achiziţia de autospecială pentru stingerea incendiilor; Conexiune rutieră paralelă cu calea ferată Aeroport Timişoara - Remetea Mare; Îmbunătăţirea legăturilor intermodale, pentru o mai rapidă şi eficientă legătură cu alte destinaţii

Aerodromul Utilitar Cioca

Funcțiunile și serviciile curente ale Aerodromului utilitar Cioca sunt următoarele:

servicii utilitare pentru lucrări agricole; servicii aeroservice pentru aparatele proprii.



Aeroportul se confruntă cu problemele precum: pistă nemodernizată, lipsă hangar pentru reparaţii, deficitde personal calificat şi necesită investiţii pentru modernizare şi transformare în aeroport pentru servicii deaviaţie utilitară, sportivă şi de agrement.

Este necesar ca Aerodromul CIOCA să deţină un Certificat de Autorizare conform regulamentelor învigoare naţionale şi internaţionale pentru a asigura un nivel minim de siguranţă şi răspundere în vedereaînlăturării riscurilor de producere a incidentelor şi accidentelor aviatice, care pot avea urmări catastrofale.

Căile navale

Singura cale navigabilă din judeţ este râul Bega dar acesta necesită investiţii importante pentru a fiamenajat pentru trafic comercial şi agrement.Singura cale navigabilă din judeţ (Râul Bega) este în prezent folosibilă doar pe raza municipiului Timişoara,necesitand lucrări de curăţare şi amenajare, dar are un potenţial de dezvoltare important.

2.10.3.2. Infrastructura de utilităţi

In ultimii ani (2007-2013) au fost extinse atât reţeaua de alimentare cu apă în judeţ cât şi reţelele decanalizare şi gaze. Cu toate acestea mai există un număr redus de localităţi (9) în care nu există reţea dealimentare cu apă şi un număr important de localităţi în care nu există reţele de canalizare. Infrastructurade canalizare este concentrată în special în zonele urbane, existând puţine localităţi în mediul rural caredispun de reţea de canalizare.

Etapa I-a a Master Planului pentru echiparea cu utilitati a unităţilor administrativ teritoriale din județul Timiș,reuşeşte după un proces de construcţie instituţională și pregătire de către Operatorul regional AQUATIM aimplementării proiectului județului Timiș, finanțat prin POS Mediu 2007-2013, să rezolve principaleleprobleme critice din domeniu la nivel urban şi periurban.

De notat că, pentru majoritatea localităţilor slab dezvoltate și depopulate din județul Timiș echiparea curetele de canalizare și sisteme de epurare a apelor uzate nu reprezintă o prioritate în prezent și probabilnici pentru noua perioada de programare, în absența unor programe și măsuri care să permită ridicareanivelului de dezvoltare a acestora, respectiv perspectiva disponibilităţii de racordare a gospodăriilor lareţelele de canalizare.

2.10.3.3. Infrastructura de afaceri

In judeţul Timiş există în număr limitat de parcuri industriale şi tehnologice atât în proprietate publică cât şiprivată, precum şi incubatoare de afaceri. Numărul și in special diversificarea și specializarea acestora esteînsă insuficientă pentru a asigura avantajele competitive necesare asigurării unui ritm accelerat dedezvoltare durabilă a județului.

Pe de alta parte, distribuţia acestor infrastructuri de susţinere a afacerilor pe teritoriul județului, în zonele cupotențial de creştere economică, este neuniformă, majoritatea fiind concentrate, datorită potenţialuluieconomic ridicat al municipiului Timișoara, în zona de influență a polului de creştere economică de interesnaţional Timişoara. Aceasta zona rămâne, in absenta unor politici publice locale de susţinere a dezvoltăriisectorului IMM pe domeniile de importanță strategică, zona cu cele mai mici riscuri de implementare șioperare pe întreg teritoriul judeţului.



Lipsesc, de asemenea, chiar și la nivelul municipiului Timișoara, abordările integrative care să multipliceefectele de dezvoltare a infrastructurilor de afaceri deja existente prin întărirea cooperării și valorificareaexpertizei de cercetare – inovare existente la nivelul Centrului Universitar Timişoara și a Institutelor decercetare (ex: conceptul de TECHNOPOL Timişoara deşi a fost lansat încă din anul 2000 a rămas la nivelde concept nereuşind sa coaguleze resursele necesare realizării acestuia).

2.10.4. Turismul

Zona Timişoarei este o zonă de turism de afaceri, cu capacităţi de cazare suficiente ca număr darinsuficient dotate (în special cu facilităţi specifice turismului de lux: spa, golf, etc). În restul judeţului existăcâteva pensiuni agroturistice dar potenţialul agroturistic este insuficient dezvoltat, iar conceptul deagroturism deseori slab reprezentat şi implementat.

De asemenea, nici potenţialul turistic reprezentant de ariile şi rezervaţiile naturale nu este exploatatcorespunzător. In judeţ dar şi în zona Timişoarei, există numeroase puncte de interes pentru turismulcultural dar multe clădiri necesită reparaţii extinse pentru a putea fi valorificate corespunzător.

Indicele de utilizare a capacităţilor de cazare este mic şi în continuă scădere şi nu există o promovarecorespunzătoare a zonelor turistice ale judeţului și nici structuri specializate pentru promovarea șiimplementarea unor oferte și acţiuni turistice care sa aibă o abordare strategică pe baza unui programstrategic coerent pe termen mediu si lung. În prezent pentru valorificarea potenţialului turistic al Timişoareişi al judeţului Timiş lipsesc produsele turistice locale.

Evoluția capacității de cazare în județul Timiș a fost una de tip ascendent. În privința evoluției număruluide locuri de cazare comparativ cu anul 2005 s-a înregistrat o creştere de aproximativ 148,3% la nivelulanului 2012.

În perioada 2006-2008 indicele utilizării capacităţilor de cazare s-a menţinut la un nivel constant (darredus), în perioada 2009-2013 a scăzut puternic, un indicator al scăderii interesului turiştilor pentruutilizarea unităţilor de cazare, dar nu neapărat şi al scăderii atractivităţii zonei din punctul de vedere alturismului.

2.10.5. Mediul cultural şi relaţiile de cooperare transfrontalieră

Judeţul Timiş are o tradiţie culturală multietnică valoroasă. In municipiul Timişoara există teatre în limbileprincipalelor minorităţi naţionale, ziare, cărţi şi emisiuni radio-tv locale în aceste limbi. In judeţ există şi unbogat patrimoniu cultural mobil şi imobil dar acesta este insuficient valorificat şi necesită investiţiiimportante pentru a asigura reabilitarea şi valorificarea acestiua.In ultimii ani se remarcă o scădere a interesului publicului pentru carte, numărul bibliotecilor şi a cititoriloractivi scăzând continuu.

Judeţul Timiş este parte din Euroregiunea Dunăre – Criş – Mureş -Tisa (DKMT) alături de judeţele Bács -Kiskun şi Csongrád din Ungaria şi judeţele Arad, Caraş-Severin din Regiunea Vest a României. In cadrulacestei colaborări au fost derulate o serie de proiecte transfrontaliere iar cooperarea continuă şi în prezentmai ales în vederea promovării tradiţiilor culturale. Proiectele strategice de cooperare transfrontalieremenite sa genereze efecte semnificative rămân însă un deziderat neatins încă din perioada curentă deprogramare a fondurilor structurale 2007-2013 și un obiectiv important pentru noua perioadă deprogramare 2014-2020.



2.10.6. Populaţia

În ultimii ani populaţia judeţului Timiş a crescut, în special prin stabilirea în judeţ a unui număr destul demare de persoane din alte regiuni ale României. Sporul natural al populaţiei se menţine însă negativ(constant negativ din 1990). Se înregistrează (începând din 2007) un fenomen lent de migraţiune de laoraş la sat.Cu toate acestea, se poate afirma că populaţia judeţului este majoritar urbană, însă cu o pondere uşorinferioară faţă de ponderea la nivel regional, ceea ce înseamnă că sunt alte judeţe intraregionale cuun grad de urbanizare uşor mai crescut decât al judeţului Timiş.

Începând cu anul 2006 se înregistrează o tendinţă de creştere lentă, dar constantă, a numărului de

locuitori, astfel că în 2012 densitatea populaţiei a ajuns la 78,2 locuitori/km2, corespunzător unei creşteri a

numărului de locuitori cu 3,1% faţă de anul 2006, în contrast cu evoluţia populaţiei la nivel regional şinaţional.

Structura pe categorii de vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrâniredemografică - scade în special populaţia cu vârstă sub 15 ani şi creşte populaţia cu vârsta peste 60 de ani.

In ceea ce priveşte resursa de muncă, aceasta a reprezentant constant 64-68% din totalul populaţiei. Esteimportant de observat faptul că din totalul resurselor de muncă 28.3% (anul 2011) o reprezenta „populaţiaangajată în alte activităţi” adică cadre militare şi persoanele asimilate acestora, precum şi persoane aptede muncă dar care nu figurează ca salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familialineremuneraţi sau şomeri.

Rata oficială a şomajului este foarte scăzută (1.9%), fapt care ridică totodată probleme cu privire laocuparea forţei de muncă. O mare parte din populaţia ocupată civilă (22.5%) lucrează în sectorul agricol.Cea mai mare parte din populaţia ocupată civilă (28%) lucrează în sectorul industriei. A scăzut numărulpersoanelor care lucrează în sectorul comerţului, chiar dacă cifra de afaceri a acestui sector a crescut. Acrescut numărul persoanelor ocupate în sectorul comunicaţiilor, alte activităţi (profesionale, ştiinţifice şitehnice). A scăzut numărul persoanelor ocupate în sectorul învăţământului, sănătate şi asistenţă socială (înprincipal datorită salariilor mici şi politicile publice naţionale de reducere a personalului bugetar), ceea cecreează probleme majore de funcţionare pentru sistemele respective.

Deşi rata oficială şomajului este mică, trebuie observat că se înregistrează o tendinţă de creştere aşomerilor cu studii liceale şi superioare, ceea ce indică o problemă în ceea ce priveşte adecvarea studiilorla piaţa muncii. În plus absolvenţii de studii liceale şi superioare nu îşi declară statutul de şomeri la AJOFM,fapt care conduce la denaturarea ratei reale a şomajului la nivelul judeţului.

Datorită creşterii populaţiei din judeţ (prin migraţiune internă), ponderea pensionarilor în populaţia generalăa judeţului a scăzut, dar pensionarii reprezintă în continuare peste 23% din totalul populaţiei.

Serviciile de asistenţă socială s-au reorientat către asigurarea integrării copiilor în familii şi creştereaprotecţiei sociale a adulţilor dar există, încă, probleme în acoperirea întregului teritoriu al judeţului (înspecial în zonele rurale). Costurile anuale pemntru acoperirea cheltuieliolor sociale reprezintă peste 50%din bugetul judeţului Timiş, ceea ce este semnificativ peste media europeană.



2.10.7. Factorii de mediu

2.10.7.1 Aerul

În ultimii ani s-au făcut investiţii importante în conformarea celor 4 centrale electro-termice la cerinţele demediu europene. În pofida reducerilor emisiilor poluante în aer, există depăşiri ale valorilor limită de calitatea aerului la indicatorii de particule în suspensie (Timişoara).

În ciuda reducerilor recente ale emisiilor poluante în aer, există depăşiri ale valorilor limită de calitate aaerului la indicatorii - dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM10) și ozon (O3).

Calitatea aerului s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, dar evoluția problemelor și provocărilor de mediu impunimplementarea mai multor programe de prevenire a poluării pe scară largă și utilizarea abordărilor deprecauție.

2.10.7.2 Resursele de apă

Concentraţiile poluanţilor în râuri au scăzut dar mai puţin semnificativ în lacuri.

scăderea poluanţilor în râuri se datorează măsurilor introduse de legislaţia naţională și europeană,în special cu referire la epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluării cu azot și fosfor dinagricultură.

îmbunătăţirea calităţii apei în unele lacuri a fost, în general, relativ lentă, în ciuda măsurilor luate dereducerea poluării. Acest lucru se datorează, cel puţin parţial, încărcării cu fosfor intern stocat însedimentele din lac.

Depășirile limitelor privind calitatea apei subterane, conform Legii 311/2004, s-au înregistrat, în cea maimare parte, datorită complexelor zootehnice din B.H. BEGA-TIMIS, precum și datorită câmpurilor deaspersie ape fenolice de la S.C. Solventul din zona Margina – sector Margina, care, în prezent, deși si-aîncetat activitatea, continuă să influenţeze calitatea apelor subterane.

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile arondate bazinuluihidrografic;

lipsa sau insuficienta reţea de canalizare menajeră a localităţilor aflate în spaţiul bazinuluihidrografic;

infiltraţiile din canalele de desecare, canale folosite în mod accidental sau temporar pentrudescărcarea apelor uzate de la vechile bataluri ale unităţile zootehnice;

depozitarea și împrăştierea pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice și a pestic idelor fără aţine cont de perioadele optime de administrare a acestora;

impurificării remanente datorată fostelor evacuări de dejecţii provenite de la complexele de creșterea suinelor precum și a celor de creştere a păsărilor;

depozitării gunoiului menajer pe suprafeţe neamenajate.

Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă puternic modificate şiartificiale – anul 2013

Evaluarea potenţialului ecologic şi a stării chimice a corpurilor de apă monitorizate:



Atât în Bazinul hidrografic Aranca, Bazinul hidrografic Bega cât şi în Bazinul hidrografic Timişcorpurile de apă monitorizate au fost încadrate în stare proastă, din cauza indicatorilor cadmiu şi plumb înurma evaluării stării chimice, iar din punct de vedere al elementelor biologice, fizico – chimice şi alpoluanţilor specifici a fost încadrat la categoria moderat şi bun.În judeţul Timis, în B.H. Bega existǎ 81 staţii de epurare, din care 34 de staţii (41,97%) funcţioneazǎcorespunzǎtor și 47 de staţii (58,02%) funcţioneazǎ necorespunzǎtor. Prin Programul POS Mediu 2007-2013 se vor realiza staţii noi de epurare în mai multe localitǎţi din judeţ.

În judeţul Timiş, strategiile si acţiunile principalele privind managementul durabil al resurselor de apǎ sunturmătoarele:

utilizarea resurselor creste cu un ritm mai lent decât producţia economică. Această decuplareparţială este încurajatoare, însă Europa încă foloseşte din ce în ce mai multe resurse naturale.

consumul de apă utilizată pentru populaţie si activităţi economice a scăzut. Cerinţele specifice degospodărire a apelor în vederea utilizării durabile sunt îndeplinite parţial.

calitatea resurselor de apă s-a îmbunătăţi în ultimii ani. Statele membre ale UE ar trebui să vizezeobţinerea unei stări mai bune în toate corpurile de apă de suprafaţă până în anul 2015 si apesubterane cel târziu până în anul 2027. Starea de calitate a apelor de suprafaţă din BazinulHidrografic Bega - Timiş s-a menţinut în parametrii ultimilor ani.

Se constată o capacitate redusă de epurare la staţiile care deservesc activităţile din domeniul zootehniei,mineritului, industriei lemnului, etc. Acest lucru conduce la deversarea în emisari a unor cantităţi sporite deelemente potenţial poluatoare.

Se impune reevaluarea strategiei privind gospodărirea durabilă a Bazinului Hidrografic Bega-Timiş încontextul noilor dezvoltări economice si al noilor evoluţii privind schimbările climatice.

2.10.7.3 Situri protejate

In judeţul Timiş există numeroase arii protejate de interes naţional sau local, care au potenţial turistic, darnu pot fi valorificate corespunzător datorită unor constrângeri specifice zonelor protejate prevăzute delegislaţia naţională şi europeană.Mai mult, aceste zone sunt ameninţate de planuri urbanistice zonale pentru extinderea intravilanuluilocalităților, pentru viitoare zone rezidențiale și funcțiuni complementare, amplasamente ce segăsesc și în vecinătatea ariilor naturale protejate.Influențele negative datorate omului în ariile protejate sunt:

rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice : pescuit, acces cu bărci, construcţiide locuinţe de vacanţă, turism neorganizat amenajări hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectăride material biologic, recoltări stuf, tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă, cosit, incendieri;

rezervaţiile forestiere ameninţate datorită lipsei amenajărilor necesare, pierderi cauzate de boli şidăunători, turism neorganizat, depozitare necontrolată de deşeuri;

rezervaţiile botanice ameninţate de păşunatul excesiv, recoltarea speciilor protejate din flora şifauna sălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;

rezervaţiile pedologice ameninţate de păşunatul excesiv, eroziunea solului, depozitarenecontrolată de deşeuri;

rezervaţie paleontologică ameninţată de eroziunea solului datorată intensificării proceselor delevigare.



2.10.7.4 Gestionarea deşeurilor:

Consiliul Judeţean Timiş are în implementare proiectul: „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor înJudeţul Timiş”- cod proiect CCI 2009RO161PR041, finanţat din fonduri europene nerambursabile prinProgramul Operaţional Sectorial Mediu (POS).

Scopul proiectului este completarea infrastructurii şi a echipamentelor existente cu investiţii care săconducă la asigurarea unui sistem de management integrat al deşeurilor la nivel de judeţ, prin care se varealiza atingerea standardelor minime pentru conformarea cu cerinţele legislative ale UE referitoare lasectorul de mediu, precum şi respectarea angajamentelor României asumate prin Tratatul de Aderare laUniunea Europeană.

Proiectul prevede 5 zone de colectare în judeţ, o staţie de transfer şi trei centre de colectare. In prezent afost dat în folosinţă depozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela, cu staţie de sortare, compostare,platformă de tratare şi o celulă de depozitare. Se prevede închiderea depozitelor neconforme dinlocalităţile Buziaş, Lugoj, Sânnicolau Mare, Făget, Parţa-Şag şi Jimbolia.

2.10.8 Analiza perioadei curente de programare 2007-2013

Judeţul Timiş a accesat la nivelul administraţiilor publice locale, fonduri UE în valoare de aproximativ 1,3miliarde Euro. Există însă multe administraţii publice locale care nu reuşesc să acceseze aceste fonduri dincauza lipsei resurselor umane calificate şi a prevederilor legale care nu permit angajări şi nici acordarea desalarii competitive pentru atragerea specialiştilor în structura de personal a UAT.

Până la jumătatea anului 2012 au fost contractate (finalizate/în implementare), un număr de 969 proiecte învaloare totală de cca. 5,8 miliarde lei, pe programele de finanţare UE (POR, PNDR, POS Mediu etc). Celemai multe proiecte au fost contractate pe programul PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală –701 proiecte în valoare totală de cca. 906 milioane lei iar cele mai puţine au fost contractate pe programulPOS Transport – 4 proiecte, dar cu o valoare totală mai mare, cca. 2,7 miliarde lei. De asemenea, peprogramul POS DCA se înregistrează cea mai mică valoare aferentă proiectelor contractate, cca. 2,4milioane lei.

2.10.8.1 Implementarea Programului Operaţional Regional 2007-2013 (POR) în Regiunea Vest

În perioada analizată au fost depuse la OI pentru implementarea POR 2007-2013 un număr de 802proiecte în vederea solicitării de finanţare nerambursabilă.Au fost contractate un număr de 317 proiecte în valoare de 493,62 mil. Euro, din care un număr de 208proiecte în valoare de circa 303 mil. Euro se aflau în evaluare sau proiecte aflate în rezervă.

În perioada de referinţă, în judeţul Timiş, au fost depuse pe programul POR 2007-2013 un număr total de215 proiecte în valoare de circa 373 mil Euro, din care 101 proiecte în valoare de circa 156 mil. Eurocontractate - implementare sau finalizate iar 33 proiecte se aflau în evaluare sau în rezervă.

Cele mai multe proiecte au fost depuse pe Axa 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şilocal”, aproximativ 120 proiecte în valoare de circa 56 mil. Euro, din care 63 proiecte contractate – înimplementare/finalizate în valoare de circa 16 mil. Euro respectiv un număr de 3 proiecte aflate înevaluare/rezervă în valoare de circa 3,3 mil. Euro.



Cel mai mic număr de proiecte depuse a fost înregistrat pe Axa 2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii regionaleşi locale de transport” – un număr de 9 proiecte în valoare de cca. 80 mil. Euro, din care 3 proiectecontractate /finalizate în valoare de circa 30 mil. Euro, respectiv 4 proiecte în evaluare/rezervă în valoarede circa 48 mil. Euro, 2 proiecte fiind respinse la finanţare

2.10.8.2 Implementarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice -POS CCE 2007-2013 în Regiunea Vest – Axa Prioritară 1 „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”:

În perioada 2007-2013 în Regiunea Vest pe programul POS CCE 2007-2013 Axa 1 - „Un sistem deproducţie inovativ şi eco-eficient”, a fost depus un numă total de 185 proiecte în valoare de circa 77,51mil. Euro, din care un număr de 93 proiecte se aflau în implementare/finalizate în valoare de circa 27,34,iar 8 proiecte în evaluare/precontractare în valoare de circa 4,58 mil. Euro.

În perioada de referinţă în judeţul Timiş au fost depuse pe Programul POS CCE 2007-2013 Axa 1 - „Unsistem de producţie inovativ şi eco-eficient” un număr total de 131 proiecte în valoare de circa 72 mil.Euro, din care 87 de proiecte contractate în implementare/finalizate în valoare de circa 45,24 mil. Euro, iarun număr de 5 proiecte se aflau în evaluare/precontractare/rezervă în valoare de circa 9,1 mil. Euro.

Comparativ cu celelalte judeţe (Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara) care compun regiunea şi care audepus împreună 54 proiecte, judeţul Timiş a depus cele mai multe proiecte 131 dintr-un total de 185proiecte depuse în Regiunea Vest pe programul POS CCE 2007-2013 Axa1.

2.10.8.3 Analiza gradului de implementare a Programului strategic de dezvoltare economico-socialaa județului Timiș - componenta CJ Timiş.

În perioada analizată, numărul total de proiecte prevăzute în Programul Strategic de Dezvoltare a judeţuluiTimiş pentru a fi depuse spre finanţare pe programele cu finanţare nerambursabilă UE, în perioada deprogramare 2007-2013, a fost de cca. 199 de proiecte în valoare totală estimată de cca. 747 mil. Euro, dincare s-au depus efectiv spre finanţare 158 proiecte în valoare totală de cca. 490,42 mil. Euro, fiindaprobate la finanţare un număr de 121 proiecte în valoare totală de cca. 362 mil.Euro.

Au fost finalizate un număr de 56 proiecte în valoare de cca. 133 mil. Euro, iar cca. 64 de proiecte se aflauîn implementare la sfârşitul perioadei analizate (finele anului 2013) în valoare totală de cca. 139 mil. Euro.

Rata procentuală de realizare a Programului Strategic din punct de vedere al numărului de proiecte(57,66%).este mai mare faţă de Rata de realizare a Programului Stratregic din punct de vedere valoric(42,92%), din 470 proiecte prevăzute a se depune , 144 proiecte au fost finalizate în perioada de referinţăiar 127 proiecte se aflau în implementare rezultând o rată de realizare de 57,66%).Gradul de realizare al Programului Strategic în perioada curentă de programare de aproximativ 60% esteapreciată ca fiind bună, (CJ Timiş se află în clasamentul naţional al judeţelor din punct de vedere alaccesării de fonduri UE, conform studiului realizat de ISP, pe locul 6 (şase)), în contextul în careprogramele de finanţare au avut resurse limitate, însă au avut o campanie susţinută de promovare şiîncurajare a potenţialilor beneficiari să perfecteze proiecte.



2.10.8.4 Implementarea programului de investiţii privind Planul de Dezvoltare Locală (PNDL) -judeţul Timiş

Implementarea programului privind proiectele de investiţie în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Locala– OUG 28/2013 (HG nr. 577/1997 si OUG 6/2006) pentru perioada 2007 – 2013 a fost în valoare totalade 73.172,58 mii lei, aferente unui număr total de 112 proiecte de investiţii de infrastructură, din care 87proiecte de investiţii alimentare cu apă în valoare de 40.420 mii lei, 8 proiecte de investiţii sistem decanalizare menajeră în valoare de 2.352 mii lei şi 17 proiecte de investiţii drumuri comunale în valoare de30.400 mii lei.

Alocări bugetare CJ Timiş şi Guvern către instituţiile subordonate perioada 2007-2013:

Valoarea alocărilor bugetare făcute de Consiliul Judeţean Timiş către instituţiile subordonate a crescutconstant în perioada analizată, de la suma de 181.684 mii lei, sumă alocată în anul 2007, la 269.579 mii leiîn anul 2013 o creştere cu 48,40% faţă de anul 2007.

În perioada 2007-2013 suma totală alocată de CJ Timiş de la bugetul propriu pentru instituţiile subordonates-a ridicat la valoarea de 1.585.766 mii lei, în timp ce alocările financiare făcute de către Guvern s-auridicat la valoarea de 37.684 mii lei.

strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului...

Documents