conceplia ortodoxi despre reformatorii protestanli si nisip - pr.josiah trenham.pdf · i viala lui...
TRANSCRIPT
Coleclia ApologeticaEditori fondatori gi coordonatori:DnacoE DAscA gi
Pn. CEznn TAgARNA
Referenli qtiinlifici:John Behr (St Vladimir's Orthodox Theological seminary,New York)Pr. Philip le Masters (McMurry University, Abilene;St Vladimir's Orthodox Theological Seminary, New York)
Stfrnca Ei nisipConceplia ortodoxidespre reformatorii protestanligi invifiturile lor
PR. IOSIAH TRENHAM
Traducere din limba englezdDnecog DAscA
Coleclia Apologetica
Seria Studii
1
Carte tipdritd cu binecuvAntarea inaltpreasfinlitului TEOFANMitropolitul Moldovei qi Bucovinei
Doxorocmlaqi, 20L8
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei
TRENHAM,IOSIAH B.
StAnci qi nisip : concepfia ortodoxi despre reformatoriiprotestanli gi invdfiturile lor / pr. Josiah Trenham ; trad. din lb.
englez6: Dragog DAsci ; carte tipirit5 cu binecuvAntarea
inaltpreasfinlitului Teofary Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei. -
Iagi : Doxologia,2018
Conline bibliografie. - Index
rsBN 978-606-666-637 -4
I. DAsci, Dragog (trad.)
2
Imagine coperta 1: Shtpping off the Eddystone Lighthouse deVilhelm Melbye (1824-1882).Texturi coperte: www.freepik.com, by permission.
Drepturile de autor asupra imaginilor care se gdsesc in aceastdcarte aparlin in totalitate Editurii Newrome Press LLC.
@ Copyright of the English original: Newrome Press LLQ Arch-priest Josiah Trenham. Original title: ROCK and SAND: An Ortho-dox Appraisal of the Protestant Reformers and Their TheologyISBN : 97 81939028365, 201.6
O DoxolocrA, 2018
ISBN: 978-606-666-637 -4
Redactor : Ioan-Lucian RaduCorector: Cristi ReufTehnoredactor; $tefan AddscdlileDesign: $tefan PintilieDTP; Leonard Lunguleac
Cuprins
CuvAnt inainte .......................13
Introducere ................ ...........'.15Lumea in timpul Reformei protestante ...........---.16
Papalitatea qi romano-catolicismul in momentul Reformei ....18
Relalia dintre SfAntul Imperiu Roman gi papalitate .............20
I, Viala lui Martin Luther, iniliatorul Reformei gennane ......23
Copil[ria ..........23
Vocalia monahald .....'.......23
Hirotonia intru preolie ............... ...'.-.-.24
Profesoratul ................. .......25
Cele 95 de Teze din 31 octombrie 1517gi indulgenlele papale .....'26Excomunicdrile .......... ........31
aaErasmus qi Luther ............. JJExsurge Domine, Bula Papei Leon al X-lea ..............................34
Micul catehism al lui Lutherca expresie a viziunii sale pastorale ............. ........ +O
Reforma germand qi,,nafionalismul" lui Luther ...........'...... 41
Luther gi Melanchthon .......... ...'.........'42
Viala personald gi familia lui Luther ....................43
Controversele din ultimii ani ai viefii lui Lutherqi moartea sa. Conflictele luterane-reformate-anabaptiste .... 44
II. Luteranismul qi Ortodoxia .............. ....................47
Este Martin Luther un erou creqtin? ...............'...47
Capitularea morald a lui Lutherinaintea intAistitdtorilor politici ................ ...........48
Patrimoniul teologic al lui Luther ................ .......49
Desprinderea hermeneuticd gi eticha lui Luther de SfAnta Tradilie .........51
Luther nu este un protestant moderngi probabil nici mdcar un luteran modern ...........56
Mdrturisirea de credinld de la Augsburggi formarea luteranismului .......... ......59
Simboluri gi mdrturisiri de credinte .....................................59
Mdrturisirea de credinld de la Augsburg ...................................60
Mdrturisirile luterane gi scolasticismul confesional ............ 65
Dialogul luteran-ortodox ......... ...........66
Credinle comune, adiaphora gi chestiuni disputate ..............68
Ereziile de care trebuie si se lepedeun luteran inainte de convertirea la Ortodoxie .....................69
Luteranismul astizi ..........70
III. Viafa qi inviliturile lui Ulrich Zwingli ...........73
Fundalul istoric al Reformei elveliene .................73
Copildria gi educafia .........75
Preolia gi activitatea de preot .............76
Numirea luiZwingli ca,,preot al poporuluT" inZijrich ......78
Citate din cele 67 deTeze ..................85
Ultimii ani din viafa lui Zwingli ........87
Relalia dintre Zwrngli qi migcarea anabaptistd ..................... 89
IV. Reforma anabaptisti qi triumful siu in America ..............91
Zorii Reformei radicale ................ .......9L
Thomas Mi.intzer gi Rdzboiul 
Maria Tudor .....................160
Elisabeta Tudor ..............1.62
Credinla anglicana ..'......163
Catehismul anglican 154911662 .......163
Conlinutul celor 39 de articole ..........-1.64
Marea umbreld ......'.........166
Dialogul ortodox-anglican '..........'..-.168Devierea radicali a anglicanismului modern ,-170
Convertiri ale anglicanilorla SfAnta Ortodoxie in timpurile moderne .....-.173
VIII. Contrareforma catolici ...........-.-..175
Impulsurile pentru reformd din secolul al XVI-lea '.'..........175Papii Contrareformei '.'.-.176Ienil1i ..'......'..183
Conciliul de la Trent (1.545-1.563) .... . . .... .......185
Decretul despre indreptdlire ................ .'...........-. 188
Decrete gi canoane despre Sacramente ............'...................' 191
Canoanele despre Euharistie ..'.'.......192
CAnd a incetat Contrareforma? ......... .'...............193
Contrareforma contemporand .........195
IX. Religia populard a Americii: evanghelicismulqi nagterea non-denominafionalismului ..............197
Evanghelicii ............... ......198
Marile Treziri: leagdnul evanghelicismului ......199
Experienla,,nagterii din nou" ........-.202
Penticostalismul qi miqcarea harismaticd ......................'......205
Misiuni pAnd la capitul pdmAntului .....................................210
Declinul protestantismului tradilional ............--211
Termenul,,evanghelic" .............. .'.....214
X. O evaluare a virtu(ilor protestantedin punct de vedere cregtin-ortodox ......... .'........---219
Virtulile protestantismului ....'..'.......224
invdt5turile false ale protestantismului .'.'........'228
Erezia sola scriptura ................ .....-'-'--.228
XI. Ereziile protestantismului .'............239
Erezia Filioque ............-.-.--240
Ereziile soteriologice protestante ............. ..'...'-.-.248
Ereziile ecleziologice protestante ............ ...........257
Concluzii ............263
Anexa I - Despre folosirea cuvAntului ,,erezie/eretic"in Scripturi gi in SfAnta Biserici Ortodoxi .........'267
CAteva referinfe scripturistice despre erezie ...--271
Sinodiconul Ortodoxiei ................. -..'272
Rezumatul originilor gi caracteristicilor ereziei .....'.........' - - 273
Anexa a II-a - Mirturisirea de credinlia Patriarhului Dositei (1672) .'.......'.'...-275
Anexa a III-a - Scrisoarea SfAntului Rafail al Brooklynuluicitre Ramura americani a Unirii dintre BisericileOrtodoxe Risiritene gi cele Anglicane (1911) .....311
Anexa a IV-a - Scrisoarea pastoralia SfAntului Rafail al Brooklynuluiclespre relaliile dintre ortodocqi qi episcopalieni (1912) .......315
llibliografie ............... ..-.'.--'--323
lndice de nume """"""""""331
I
Viala lui Martin Luther,inifiatorul Reformei germane
Copildria
uther s-a ndscut in Eisleber; Saxonia, pe data de 10 noiem-
brie 1,483, qi a fost bot ezat in ziua de ptdznuire a SfAntului
Martin de Tours. Tatdl sdu, Heine, era miner gi totodatd
r'rtpul unei familii de ldrani prospere. Mama sa, Margareta, pro-
v(,nca dintr-o familie cu bund reputafie. Luther a fost unul dintre
rr,i rroui copii, din care numai cinci au trecut de pragul copil5-
rlci. A studiat la Magdeburg gi Eisenbach gi apoi la Universitatea
tllrr f]rfurt (1501-1505), unde a devenit nominalistl.
Voca(ia monahali
Luther a studiat dreptul, dar in timpul unei furtuni infrio-
6ilkrare cu fulgere s-a aflatintr-o primejdie de moarte qi via(a sa a
Itr,tt alt curs. CAnd furtuna era in toi, s-a rugat Sfinei Ana, fdgl-tlrrirrd ci se va cilugdri dacd il va salva2. Lucrurile s-au petrecut
I Aclicd, a adoptat concepliile lui William din Occam, care nega existenla
Irrrk'pcndentd a formelor platonice, gi a devenit extrem de critic fala de o cre-
rlln(il irr mare parte subjugati raliunii qi categoriilor scolastice.r t)bcrman, p. 92.
St ANcA S/ N/slp. CoNcur.J'ra. oru'opoxA Drjslnri rtErroltMn 'r'()Rrr lR( ) rlrir AN l l
intocmai gi Luther a intrat in mdndstirea frdliei augustinienedin Erfurt. Acest ordin monahal latin trdia conform RAnduieliiFericitului Augustin al Hipponei. intemeiat de Papa Alexan-dru al lV-lea in 1256, ordinul augustinienilor avea numeroqimembriin Europa Apuseand gi mulli dintre reformatorii germaniau fdcut parte din acest ordin3. Mdndstirea lui Luther avea o obgte
de 50 de monahi, mare parte dintre aceqtia fiind bine educali. Md-ndstirile germane se aflau in centrul conflictului dintre centra-lismul Romei gi autonomia teritoriald.
Hirotonia intru preotie
Luther a fost hirotonit preot romano-catolic in L507. Tatilsdu a venit cdlare la Erfurt insolit de alli 20 de cdldrefi pentrua asista la prima mesd a lui Martin qi a donat o generoasd sumd
de bani mbndstirii. in timpul acestei prime mese, Luther a trdit una
dintre cele mai importante experienle religioase din intreagasa viald. A fost atAt de zgudult de maiestatea qi sfinlenia luiDumnezerl incAt nu a pufut termina r6nduiala meseia. Doar po-vdfuirea inleleaptd gi linigtitoare a intAistdtdtorului novicilor l-adeterminat sd ducd la bun sfArgit ritualul liturgic. Numerogiadversari romano-catolici ai lui Luther vor face ulterior referirela acest incidentinincercarea lor de a-l portretizape Luther ca
persoand instabilS din punct de vedere psihologic din cauza uneicopildrii nefericite.
3 Brecht (1981,), pp. 51,-69. Ordinul augustinian activeazd gi in ziua de as-
tdzi, deqi renumele qi influenla sa sunt mult mai diminuate.a Brecht (1981), pp.72-73.
24
l. Vtn'1'n t,ttt MnHtttrt l,t't't tttiH, lNl'l'lA't()l{ul,lttilot<vtil clil{MA,Nti
Profesoratul
Johannes von Staupitz, vicarul general al augustinienilor,ir irrsistat ca Luther sd-gi finalizeze doctoratul in teologie qi in1,511 l-a trimis la Roma pe tAndrul preot. Yizlta lui Luther lal{oma a reprezentatimplinirea unui vis, dar in acelagi timp a n[s-t'rrt o mare tulburare in sufletul lui. A dorit si slujeascd pentru
nlirma sa in Biserica ,,SfAntul Ioan" Lateraru intr-o sAmbdtd,
I iirrdcd era de pdrere cd i-ar usura starea ei din purgatoriu, dar
lirul de preoli care agteptau la rAnd era prea mare. Pentru a-l
t,libera din purgatoriu pe bunicul sdu a urcatin genunchi Sfin-
It'lc Treptes, rostind ,,TatdInostru" la fiecare fieapt6', dar atunci
t'irrd a ajuns in vArf s-a intrebat dacd ceea ce fdcuse il ajutase cu
,rtlevirat pe bunicul sdu. De asemenea, la Roma a auzit pentru
lrrima dati in viala sa blasfemii qocante, grotegti qi rostite in pu-
blic de clerici, uneori chiar in timpul slujbelor liturgice. A fost
st'andalizat de atitudinea batjocoritoare a preolilor catolici fald
tlt: sfinli gi de glumele lor despre Euharistie6.
La intoarcerea in Germania, Luther a devenit doctor in teo-
krgie gi profesor la Universitatea din WittenbergT. in aceastd peri-oadd, conform propriei mdrturii, Luther a ,,devorat" scrierilelrcr:icitului Augustins. Primele sale prelegeri de la Universitatelu avut ca subiect Psalmii (1513-1515). S-a strdduit sd invele
5 Scala Sancta sau Sfintele Scdri se spune cX ar fi acele scdri care duceau
l.r pretoriul lui Ponliu Pilat, pe care le-a urcat Domnul Iisus Hristos in timpull,ittimirii sale. se pare ci sfanta Elena" mama sfantului Constantin cel Mare,
,rl fi dus acele scdri la Roma, in secolul al IVlea.t' Erasmus din Rotterdam vizitase Roma cu cinci ani inainte qi a scris pe
lirrg despre blasfemiile pe care le auzise acolo. Zece ani mai tdrziu,Ignaliutlc Loyola a primit sfatu1 sX nuvizlteze Roma. ObermarL p.149.
7 Brecht (1981),p.125.n Printarea primei edilii gtiintifice a tuturor lucrdrilor cunoscute ale lui
Augustiry realizatl.de tipograful Johann Amerbach din Basel, a debutat in 1490
1i au fost necesari Ease ani pentru final2area sa. MacCulloh (2003), p. 111. Aceastd
Irrtrrarc noui a stirnulat mult interes innoit fa!5 de scrierile lui Augustin.
STANcA g1 Nlslp. CoNce rlte onroooxA DESrRE REFoRMA'roRn l,t{(}t,tis t'A N I.l
ebraica qi greacae. S-a dedicat studierii Scripturii, iar pe patul demoarte a spus cd nimeni nu ar trebui sd creadd cd a gustatinde-ajuns SfAnta Scriptur5" dacd nu a petrecut o suti de ani cu aceastdindelehricire. in timpul vie$i, Luther a fost chinuit de intrebareadacd se numird sau nu in rAndul celor alegi sau predestinali10.
Cele 95 de Teze din 3L octombrie151-7gi indulgenfele papale
Teoria latind a indulgenlelor a fost formulatd gi a primitstatut oficial in timpul pontifcatului Papei Clement al Vl-lea,prin bula sa papald llnigenitus din 1343. in aceastd buld, Cle-ment afirma cd, tezaurul mAntuirii diruit de Iisus Hristos este
,,incredinfat pentru a fi distribuit" prinfericitul Petru gi succe-sorii sdi - papii de la Roma. Indulgen(ele se acordau celor care-qimdrturisiserd pdcatele, dar care, ca urmare a presupuselor r6nduieliale dreptdfii divine, trebuie sd sufere pedepse pentru pdcatele lorfie in aceastd viata fie ffr purgatoriull. Ddruirea unei indulgenle eramenitd sd ugureze aceasti pedeapsd cauzatd.de picatele temporale.
e Luther a folosit edilia greacd a Noului Testament realizatl de Erasmusin 1516.
10 Aceasti dilemi i-a chinuit pe mulli reformatori protestanli. in Orto-doxie, credinciogii sunt numi\i cei alegi datoritd faptului cd sunt uni$ cu Hris-tos prin SfAntul Botez gi sunt m5dulare ale Trupului Sdu SfAnt qi se roagi sdsporeascd in aceastd stare, pentru ca in cele din urmd sd fie socotifi impreundcu cei aleqi in impirdlia cea vegnicd a lui Dumne zeu. Ase vedea rugdciunilepentru imbisericirea unui catehumen gi rugiciunile din randuiala Botezului.
t1 Aici observdm presupozitia fundamental eronatd, pe temelia cdreia a fostedificatX practica indulgenlelor, l.e. conceptul cd Dumnezew pentru a-$i men-line sfintenia qi dreptatea Sa, trebuie sd ii pedepseascd chiar gi pe pdcdtogiicare s-au spovedit gi au fost impdcafi cu Biserica prin iertarea preoleascd. Noi,cregtinii ortodocqi, nu credem cd Dumnezeu este cumva obligat de,,nevoiade a pedepsi".
I. Vrn'1n t,ul MnH'l'tn [.u'rHnR, INITIAToRUL REEoRIvlnt GERMANE
I)c asemenea,PapaClement al Vllea sustinea cdtezautul fu-
scse splrit prin meritele Maicii Domnului 9i ale sfin{ilor. Acest
lczaur de merite fusese sporit prin luririle de supererogaliel2.
int+f6, cu doar gapte ani inainte de naqterea lui Luther, Papa
Sixt al IV-lea, in bula sa Saksator noster, a fost primul care a apli-
t,at practica indulgenlelor pentru sufletele din purgatoriu. Fiecare
orn care simte compasiune pentru cei adormili sau rudele despre
('lre se crede cd pdtimescin purgatoriu pentru ispiqirea pedepsei
(eare li se cuvine, prin dreptate dumnezeiasce, pentru pdcatele
krr) putea dobAndi indulgenle prin oferirea de bani pentru re-
l)ilrarea Catedratrei SfAntului Petru. Acestea ar fi ddruit uqurare
sufletelor din purgatoriu. ,
Deja in timpul lui Luther, maqina indulgen{elor funcliona
lir tr-rrafie maximd13, iar Luther a fost instruit in acest sens de Arhi-
t,piscopul Albert de Mainz, a cdrui lnstructio summaria din 1515
i rl'crea instrucliuni specifice referitoare la vinzarca de indulgenle14.
( ) persoand putea cumpdra oricAt de multe indulgenle dorea,
rlaci avea bani suficienfi, chiar gi pentru pdcate care, in mod tra-
.litional, puteau fi judecate de Scaunul Apostolic. Nu era necesard
spovedania sau nevoinla din partea contri-
buitorilor, fiindcd ofranda lor era conside-
rctd. afi una adusd de insugi cel decedat.
P opularizatorul practicii indul genlelor,
Pr. Johann Tetzel (1464-1579), aflatin slujba
Papei Leon al X-lea - care avea nevoie de
bani din indulgenfe Pentru a renova Cate-
drala SfAntului Petru -, predica in teritoriile
Brandenbergului, l6ngd Wittenberg. in spe-
cial Pr. Tetzel a st6mit mAnia lui Luther fll Pro-povdduirea sa hiper-dramaticd qi grosoland,
r'1 in teologia papala, supererogaliase referd la acele lucrdri care depdqesc
h,11t'a lui Dumnezeu gi sunt astfel fapte complet voluntare.il Brcclrt (1981), pp.'175-183.
" Janz, (200U), p-rp. 56-59.
)7
SrAwcA g/ Nts,ru,. Concnrlta onropoxA DESrRE nEFoRMAToI{l t}tt()niii tANll
pe care mul{i o considerau afiun abuz fald de simplii ascultd-tori, menit a asigura necesarul de fonduri. Un exemplu din pre-dica lui Tetzel:
Auzi{r glasul pdrinlilor vogtri gi a celorlalli oameni morli strig6ndgi zicAnd: ,,Ai mild de mine, ai milS de mine... fiindcd mAna luiDumnezeu m-a atins. Noi pitimim pedepse aspre gi durere decare ne-ai putea izbdvi doar prin cAteva fapte de milostenie, doarsi doregti aceasta". Deschideli-vd urechile, fiindci tathl il strigipe fiu, iar mama pe fiicd1s.
Prin urmare, mesajul propovlduitorului indulgenlelor era
astfel sumarizat de reformatori: ,,Bdnuful tdu in cufdr sund, iardin purgatoriu un suflet se inal15".
Yanzarea de indulgente
tt Oberman, p. 188.
28 2()
I. Vrn 1,r r,ttr MnH't'tN l,u't t ttiR, tNll'tA'fol{ut. Rt,itc>nvut cEItMANE
Pe data de 31 octombrie'1.577, ca rdspuns la mediul eclezias-
lic predominant, Luther a postat 95 de teze pe uga bisericii cas-
tt'lului din Wittenbergl6. De-a lungul istoriei lor, datoritd impor-tnrrtei sale, mul{i protestan(i au numit aceastd zi ,,ZiuaReformei"17.irr continuare vd prezentdm cAteva extrase tematice din aceste'l'tzc18:
invi{dturile celor 95 de Teze sauDiscufie despre puterea qi
eficacitatea indulgenf elor
Teza L afirma cd pocdinla trebuie sd caracterizezeintreagaviald a creqtinului, qi si nu fie doar o chestiune de tranzac{ie fi-rranciard gi o fapti de pocdinli formald.
Teza 5 afirma cd papa nu are nici o putere de a ierta vreo pe-
,k.apsd, cu exceplia celor impuse de propria sa autoritate sau de
r'irrroanele papale.Teza 8 remarca faptul cd, in mod tradifional, canoanele pe-
nitenliale sunt impuse celor vii gi niciodatd celor morfi.Teza 12 afirma cd pedepsele canonice tradilionale erau im-
lruse inaintea iertdrii, nu dupd iertare, pentru a-l indemna pe
pcnitent la pocdin(d
16 Uqa bisericii castelului din Wittenberg este pAnd in ziua de astdzi o re-lit'vd religioasd foarte importantd, inchinat5 amintirii lui Luther qi inceputu-rilor protestantismului. Ar trebui sd se remarce insd faptul cX uqa nu este
tta original5. Aceasta din urmd a fost distrusi de un incendiu in 1760.Mac-( rrl loch (2003), p. 123.
r7 Protestanlii tradilionali organizeazl. adesea slujbe qi evenimente come-
rrrrlrative in aceasth zi. Pe cAnd eram tAndr gi protestant am participat gi eu lasiirbitorirea acestei zlle, gi am fXcut chiar un pelerinaj la Wittenberg pentru,r vcdea acea ugd.
r' 'lraducerea in limba englezl. a celor 95 deTeze se poate gdsi la Schultz(1e67), vol. 31, pp. 25-33.
STANcA g,t Nrsrp. Corucurlra oRronoxA Dltspt{f,i .rtEIroRMAt'ol{l t,R()listANlr
Teza 38 afirma cd iertarea qi binecuvAntarea papall ar tre-bui cinstite in mod cuvenit ca declara{ie a dumnezeiegtii iertdria pdcatelor.
Teza 62 afirma cd adevdrata comoard a Bisericii este Evan-ghelia, nu un aga-numit tezaur al meritelor.
Teza 82 susfinea cd dacd papa are puterea de a goli purgato-riul, atunci ar trebui sd facd aceasta din iubire, nu pentru bani.
Cele 95 de Teze nu sunt o articulare a dogmelor protestantefundamentale gi mare parte dintre ele ar putea fi acceptate, princi-pial, qi de cregtinul ortodox. Postarea acestor teze pe uqa bisericiicastelului nu a fost ceva neobignuit in Wittenberg; era un exerci-
fiu academic obignuit fiind o invitatie ladezbatere, iar acea locafieera folositd pentru astfel de evenimente. Cu timpul, gestul luiLuther a ajuns sd fie considerat un manifest pentru inceputulunei reforme. in doar cAteva sdptdmAni, aceste teze aufost re-produse gi distribuite de la un capdt la celdlalt al Germaniei. Nucele 95 de Teze in sine au avut un asemenea efect revolu(ionarasupra posteritd{ii, ci mai degrabd dezbatereaulterioard asuprachestiunii failibilitd(ii sinoadelor, a puterii supreme a papei qi
a drepfului de a mustra Biseric4 pebazaunor fundamente scrip-turistice, pentru a-gi schimba rAnduielile.
Aproximativ in aceeagi perioadS" Luther a scris Predica despre
indulgenld qihar, care a devenit primul bestseller al Reformei fiindpublicatd in intregul SfAnt Imperiu Roman qi retipdritd mai multde doudzeci de oriin doi ani1e. in aprilie 1518, Luther gi-a apdratopiniile in Disputa de la Heidelberg, in timpul unei gedinle or-ganizate de ordinul sdu, gi l-a cAgtigat de partea sa pe domini-canul Martin Bucer. in aceastd disputi Luther a expus 40 dintreaceste teze gi a oferit apoi mirturii in favoarea pozlliilor saleteologice mai elaborate: Legea lui Dumnezeunu-l poate ajutape om sX se sfinfeasc5, ci aduce mAnie gi osAndd asupra fiecdruiom care nu este in Hristos; Legea poruncegte, dar nu oferd har
1e Brecht (1981), pp. 208 9.u. y' Oberm an, p. 192. Luther a refuzat intreagasa viald sd primeasc5 drepturi de autor pentru scrierile sale. S-a intretinutdintr-un salariu pe care i l-a oferit electorul.
30
I. Vr,l ;'ur l,ut Mntll lN Lulncn, tNtTIATottuL Rrronvut GEITMANE
Ilcrrtru a implini ceea ce se poruncegte; credinla implineqte totulprin actul de a crede; liberul arbitru existd nominal doar dupd('iidere; pentru a primi harul lui Hristos, omul trebuie si aibiincredere in propria sa putere; faptele bune omenegti nu suntlrtrne decAt dacd sunt infdptuite in credinli qi prin har; iar un,rrlcvdrat teolog trebuie sd respingd fundamentarea teologicdltit'zat6. pe Aristotel (care implicd recunoaqterea superioritdfii luil'laton) gi pe filosofia omeneascd. De asemenea Luther va articula
,rici ceea ce mai tdrziu aveau sd devini cele trei sloganuri funda-rrrcntale ale Reformei protestante: sola fidei (numai credifta), sola
,,irztla (numai harul) qi sola suiptura (numai Scriptura).
llxcomunicirile
Martin Luther ir:rsugi a spus cd a fost excomunicat de trei ori:o rlatd de ordinul siu augustinian, o dati de papd qi o dati de im-
lriirat. Anchetatorii sdi au susfinut inilial ci Luther nu era indea-
;rrrrs de inteligent pentru a compune lucrdrile atribuite lui gi cilrxrbabil nu era decAt purtdtorul de cuvAnt al unei personalitdlirrrult mai strdlucitg precum Erasmus20 sau cineva apropiat acesfuia
t'ir nivel intelectual. Luther a fost judecatin absentiapentnterezielir lloma gi a fost convocat sd se inf5liqeze inaintea papei. Binefd-
t iitorul sdu politic, electorul Frederic al III-lea al Saxoniei", are-rr;;it si schimbe localia infdliqdrii inaintea instan(ei papale *
"" Desiderius Erasmus (1.46619-7536). A fost principalul gAnditor umanist:,,i t't.l mai renumit erudit al veacului siu. Strdlucit cunoscdtor al limbii grecegti
vt'r'hi, a editat atat o bune edilie a Noului Testament in greaci insoftd de o tra-
r I r rt'cre in limba latin5, cAt gi numeroase edilii ale lucrdrilor patristice. A avuto ,r litudine deosebit de criticX fafd de Biserica papald coruptd, insi a respins miq-
r,rrt'a protestantd.
"r l-uther gi luteranismul au beneficiat de suportul politic al trei electori ai
li,rxtrniei: Frederick,,intclcphrl" (1"486-1,525),Ioan,,celdeneclintit" (1525-1532)
r ; i I t ra rr [] rcclcrick,, Mit ri tr i tl osln" 0532-1 547).
3I
SrANcAtl NIsJp. Corucrnlre onroooxA DESIRE REFoRMAToRII pRorEsrAN,Il
Augsburgin loc de Roma. Aici Luther a fost audiat de Cardina-lul Cajetan. RefuzAnd si retracteze, afugltgi a cdutat refugiu subproteclia electorului Frederic. in1St9, Luther a avut o dezbaterecu Pr. Johann Eck (1486-1543) in timpul Disputei delaLeipzig,unde a negat primatul papei gi infailibilitatea sinoadelor generale?2.
Negarea infailibilitdlii sinoade-lor generale gi ecumenice a devenitpoziFastandard protestantd gi oferio prismd prin care putem inlelegeins5gi credinla protestantd. A deve-nit limpede pentru reformatori (dargi pentru ortodocqi) cd sinoadele qi
papii latini post-schismd erau in con-tradiclie. De fapt, in Biserica Romandde dupd schismi au existat perioadein care au activatin acelagi timp doipapi rivali. Biserica Apuseand a fostad6nc implicatd intr-o dezbatere care
a durat secole intregi despre chestiunea autoritdlii, care i-a as-mu(it pe monarhii latini ai Apusului impotriva papaIltd1ii23.
linAnd cont de realitatea caracterului failibil al sinoadelorromane, oare exista o altemativi pentru Luther in afard de afir-ma{ia extremd ci toate sinoadele generale sunt failibile? Noi,ortodocqii rdsdriteni, afirmdm o a treia opliune - tertium quid.Noi susfinem cd sinoadele latine post-schismi sunt failibile qi
'2 Brecht (1981), pp.299-348. Aceastd negare a infailibilitdlii sinoadelorgenerale nu ar trebui sd ascundd faptul ci deja pe atunci Luther insugi ii ce-rea impdrafului sX convoace un sinod general pentru a rezolva diviziunileteologice din acea vreme.
23 Sinodul de la Konstanz (1414-7418) a intermediat efectiv un compro-mis intre papalitate qi monarhii apuseni, in care monarhii au cizut de acordsd nu elimine teoriile conciliarismului ecleziologic, daci papa ar permite mo-narhilor si aibd grijd de Bisericd in limitele lor teritoriale. Astfel atunci cAndLuther a fdcut apel impotriva condamndrii sale la SfAntul impdrat Roman Eia fXcut demersuri pentru un sinod bisericesc general ca sd decidd in privinlachestiunilor teologice stringente, propunerea sa era deja irelevanti. MacCul-loch (2003), pp.38-42.
Frederic al III-lea al Saxoniei
32 jlJ
L Vnln lut Mnnnru Lu'rtttiR, INTTIAToRUL RErontr,rEt cERMANE
pline de contradiclii deoarece papa s-a indepdrtat de Bisericac(fa Un4 Sfantfl Apostolicd gi Soborniceascd gr, prin aceasta, qi-a
picrdut participarea la infailibilitatea Bisericii celei Una, SfAntaApostolicd gi Sobomiceascd. Ideea teologicd a lui Luther cd toaterinoadele generale sunt in mod necesar failibile contrazice in-rilqi Scriptura (Fapte 15). O astfel de invdldturd duce de aseme-
llcil Ia haos teologic qi afirmarea unei autoritSli noi qi infailibileitt afara autoritdlii Bisericii celei Una, SfAnti, Apostolicd gi So-lrorniceascd [manifestatd] intr-un sinod ecumenic. Scriptura in-Icrprretati personal avea si devind autoritatea infailibild, darultimii 500 de ani au demonstrat cd aceastd practic5 nu este de-Ioc un standard.
Erasmus gi Luther
Marele umanist Erasmus a rd-nrls romano-catolic, strdduindu-se sd
r(,formeze Biserica din interior. Mar-llrr Luther acdutat sd-gi atingd obiec-tivul teologic prin asocierea cu uma-nisrnul2a, folosind uneltele lingvisticeqi tcologice ale Renaqterii. Martin Bu-ttr (1491-1551)25 a ircercat si il pund pel,trther ir:r legdturd cu Erasmus, dar nici
'r'r Termenul ,,umanism" a fost inventat de mediul academic din secolula I X I X-lea. Nu a fost folosit in perioada Reformei gi nici nu a avut ceva de alrr('(, cu conceptuJ modern de umanjst, in sensul de persoand care respingerr,ligia revelat5. In secolul al XVI-lea, invdlatul care era preocupat in modrlr,rrscbit de artele liberale era numit humanista. Majoritatea umanigtilor dintrerl,trrlcle al XIVlea qi al XVIJea erau creqtini sinceri, care manifestau un en-Ittziirsm deosebit in privinla redescoperirii textelor antice gi clasice. Uma-triirtii nu erau protestanli gi nici nu erau interesafi de risturnarea rAnduieliiI ri st' ri ceqti stabilite. MacCulloch (2003), p. 7 6.
'r'' Elucer a devenit adept al invildturii luterane in 1521, a obfinut o dispensd
Pirl)irli pentru a se lepdcla cle voturile monahale gi a se cisitori. A fost unul
Desiderius Erasmus