Joseph Jacobs

TNDTENE

Traducere:Gabriel M[16escu

PO\m$TI

Fditura MondoRo-Eucure$;totz

Cupnins

Prefa[i / 5Leul gi cocorul/9Cum a cucerit-o fiul Raiatrului pe prin[esa tabam / I IMielu$elul/ 24Punchkin/ 28

Ulciorul sPart/'14Vioara fermecatS/ 45Cum a fost pdcdlitd barza cea crudd/ 50

Frurnoasa taili /54Tigrul, brahmanul gi gacalul/ 68

Fiul prorocului /72

PoueQti indiene

Leul Si cocorulBodhisatta s-a ndscut c6ndva ?n regiunea Hiavanta ca un

cocor; Brahmadatta domnea pe wemea aceea in Benares.

Pe atunci, s-a intimplat ca unui leu care m6nca nigte

carne sd ii rdmfind un os in g6t. G6tul i s-a umflat, nu maiputea mAnca nimic Ai suferea ingrozitor. Cocorul, v5zindu-I,cum stdtea cocotat intr-un copac, cdutAnd de m6ncare, l'aintrebat:

- Ce te necdjeEte, Prietene?El i-a spus ce anume.

Te pot scdpa de osul acela, prietene, dar nu

indrdznesc sd intru in gura ta, pentru cd md tem ci md veimAnca.

- Nu te [eme, prietene, nu te voi m6nca; doar scapd-mi!

- Foarte bine, spune cocorul gi 1l pune s5. se intindi pepartea stAng5.

Dar g6ndind ln sinea lui ,,cine gtie ce o s5 facd", a pus unb5[ de-a curmezigul fdlcilor ca leul sd nu poaH inchide gura

gi, b6gAnd capul iniuntru, a lovit un capit al osului cuciocul. Atunci osul s"a desprins gi a iegit. Imediat ce a ficutosul si cad5, el a iegit din gura leului, lovind b5trul cu ciocul,

ca sd cadd gi acesta, apoi s-a aEezat pe o creangS-

Leul se face bine gi intr-o zi mdnca dintr-un bivol pe care

il rdpusese. Cocorul, gAndindu-se ,,la sd vdd ce mai f;ace",

s-a aqezat pe o creangi deasupra lui gi a rostit aceste versuri:

Un seruiciu [i-am fdcutCflt de bine am Putut,Rege al animalelar! Maiestste!Ce uom primi drePt rdsPtatd?

I

Cule se d.e Jaseph Jacobs

Ca rdspuns, leul a rostit aceste versuri:

Cum md hrdnesc cu carne gi cum udnez mereu,Aceea cd trdieEti dupd ce-si stat in gdtul meu.

Atunci, cocorul a rostit alte dou5 strofe:

Nerecunoscdtor, fdrd a face bine,Fdrd atntoorce hinete primrt,

La el nu gdseEti mul[umire,Sd-l ajugi nu foloseEfe Ia nimic.

Prietenia nu-i e clEtigatd.De fapta ceamai bund.Mai bine te indepdrtezi,Fdrd inuidie sau ranchiund.

$i, zic6nd acestea., cocorul a zhurat departe.Iar cdnd marele invdptor, Buddha Giutama, iEi spunea

povestea, obiEnuia sd adauge: ,,La. yr.emea aceea, leul eraDevadatta TrS.d5torul, iar cocorul alb eram chiar eu.".

10

Pottefti 'indiene

Cum ft c[nclt}rf,t-o

fiuil Ra$ruhurrlui

pe prinfesia lfi.,,,rftb4tril1

intr-un [inut se aIXa un rajah care a!r:i] un sir4pnr liu caremergea in fiecare zi la vdndt$are' iirtn-o zi, vani' (so$a

rahajului), rnalna sa, i-aspus:

- Potr v6na oriunde wei tn ac,esl.e treil pir{i, dar rtukebuie s5 mergi niciodaH in cea dea p;rtreu

Ea spunea acest lucru pentru c,l gtia cd clacd el mrcrgea

in cea de-a patra parte, :r fi auzit de:spre frurnoasa pnin(esiI-abam gi c5. atunci gi-ar fi, ldsat tatiil fi n-Iirna gi ar fi ptrecat

s-o caute pe acea prin[esti,T6ndrul qi-a ascultat ma$la:5i a I'5r:ut a4a cunl i-a spus

ea" pentnr o weme, dar intr<l d, Fe ciirnd v&na ih cele treipdrlr in care i se ddduse rioie l;ii rneatqii, el gi.a anrintit ceeace ii spusese ea despre a patr:t parte r;ii r;+r krotdr&t s'5' meargisd vadd de ce nu il l5sa sd vdneze ilcolo- Cend a eiiunsn agdsit o jungld, iar tn jungl5 nimi,r: altceva decAt mul$papagali, care h5iau tn ea. T6ndrul r:ajahr a lras; itrspre uniidintre ei qi imediat to{ii s-au ridicatin ztlor spre cer, T'oti, rnaipu$n unul, iar acesta era regeile lor gi 'erra numit pa.pagnlul

Hiraman.Cend papagalul Hiral"nan s'a ilr,:zil. singur, Ie,.a stl{gat

celorlal$:

- Nr.l zbura(i gi rnif lisati sinS;ur cdnd fiul rariahuluil'Aneazd. DacS rni pdrdsiti asa, fi voi spune prin[esei [.atmi,rn-

ll

Culese de JosephJatobs

- - Atunci tr{i papagalii au zburat ftrapoi ta rajahul lor,

ciripind. Printul a fost foarte rnirat Ei a spus:

- Ei, pds5rile astea potvorbi!Apoi le-a spus papa,galitr:r:

- Cine este prinfesa Labam? Unde locuieqte ea?Dar papagalii nu i-au spus unde locuiegte.

- Nu vei putea ajunge niciodatd in {ara prin[esei labam,a fost lot ce i.au spus ei.

Prinlul s-a intristat foarte tare pentru cd nu voiau sd iispuni mai multe; de aceea Ei.a aruncat pu$ca gi a plecatacas5. CAnd a ajuns, nu a wut sd vorUeasca sau sdmdn6nce, ci a zdcut tn patul lui weo patru_cinci zile Ei apArutafi foarte bolnav.

in cele din urrn6 re-a spus tatdlui gi mamei sare cE voias5meargS.sSo caute pe prin[esa Labam.

Trebule sd plec, a spus el. Trebuie sd vdd cum esteea. Spune$-mi unde este {ara ei.

- Nu gtirn unde este, au rdspuns taldl gi marna-

-Atunci, bebuie si merg sd o cau! a spus prinful.

- Nu, nu, au spus ei, nu ftebuie sd ne pdrdsegti. Egtisingurul nostru fiu. Rdmdi cu noi. Nu o vei gdsi nicioiara peprinfesa L^abam.

- Trebuie sdincerc sE o gdsesc, a spus prinful. poate cEDumnezeu imi va ardla drumul. Dacd voi fai gi o voi gdsi,md voi intoarce la voi dar, poate, voi muri gi afunci nu vf voimai vedea niciodatd- insd, trebuie sE plec.

AEa c5 au trebuit sd il lase sd pleie, deEi au pldns foarfemult la desp5r[ire. Tatil Iui i-a dat. veEminte frumoase pecare sd le poarte gi unul dintre cei mai buni cai, iar el gi-aluat pugca" arcul gi sigetile gi multe alte arme, ,,purrt u

"a ,spunea el, ,,s-ar putea sd am nevoie de ele"_ Tat5l lui, Ceasemenea, i-g dat multe rupii.

t2

lDoue$ti iindiene

Apoi el gi-a pregStit calul cle 'tinunr ilii gi-a lluat riirnas hunde la tatil Ei marna lui, iar rnarna lui tii"a sr:os triltista pi ainfdgurat nigte dulciuri in ea.

- Copilul meu, l-a $pu$ ea, c;lilrlcl [i se face foaune,

m6nAncd din dulciurile astea.El a pomit la drurn gi a mers cdlare p,ind c6ncl a aiums la

o jungl6 in care se afla mn iaz gl nig,[e copaci um,brnoqi- S'a

imbdiat, apo'i a imbdiat c;alul in iaz, dup'ii care sit aEe'zat srub

un copac.,,Acum", gi-a spus el, ,,voi rnr6nca iin rlulciuriile pe rcare imi

le-a dat manrta gi voi trea niEtr: ,apfi, apoi trni r,'cri c.rontinua

drumul."A desfScut batista. gi a luat o prbiituril. A giisiil. o fumilcti in

ea. A luat alta. $i in aceea era o lf'urnic5. AEa c5. a pusprdiiturile pe p6m6nt Ei a luat alta, rgi alta, gi alta, pfu:rd cAnd

Ie luase pe huate; darin fiecare a g6silt c€rt'e o fiurnic5-

- Nu-i nirnic, a spus e!, nu voi rniinca drulclurile; le vorrndnca fumicile.

Apoi regele fumicilor ;l venit inainlleil lt.ti Ei i<l spusr:

- Ai fost bun cu noli. Dacd vei 'der vneordat6 dre necaz,

g6ndegte-te ler rnine gi noi vorn veni lar ti.ne.

Fiul rajahr.llui i"a mu[unnit, s-a urcat pe ca] Ei Ei-acontinuat drumul. Arners cdlare pdnil a aj'uns laoaltiiiungldgi acolo a viizut un tigru care avea utr :spin irlfipt in picior qi

rdgea cumplit de durere.

- De ce ragi aga? a intrebat t€unfirul raiah Ce s'alntAmplat?

- Am un spin irl picior de rioislprr::Z€c€ orli, a r5spuns

tigrul, Ei md doare atAt de lare! &l: flc{}€xlL l'fl$-

- Ei bine, a spus fiul mjahului, [i-l rrroi scoate etu- Dar,

poate, cmm tru egti tigru, dupf, ce ter vtri fac'e bine, m6 vei

m6nca?-* Ah, nu, a spus f.igru.l" Nu te voi rn6nca. F,i-rn'r6 bine!

l3

C ules e de ;Ioseph Jacolts

Atunci, pdntul a luat din buzunar un cuttta€ Si a scosspinul din piciarul tigrului. Dar c6nd a tEiat, tigrut a rdgit maitare ca oric6nd - atit de tare, incAf nevasti-sa la auzit dinSungla cealaltt Ei a venit sdltend sd vadi ce se intAmplase.Tigrul a vdzut-o venind Ei la ascuns pe prin[ in jungl6,

"a e,

sd nu il vad6.

- Care om te.a rdnit, de ai ragit atAt de tare? a intrebattigroaica.

,- Nu m-a rdnit nimeni, a rdspuns tigrul, dar fiul unuiraiah a venit gi mi-a scos spinul din pieior.

- Unde este el?fuatd-mi-1, aspus tigroaica.

- DacE promi[i c5 nu il ucizi, il voi chema, a spus tigrul.

- Nu ll voi ucide; lasd-m5 doar sd il vid, a rdspuns ea.Apoi tigrul l-a chernat pe fiul rajahului Ei cand el a venit,

tigrul Ei nevasta lui au fdcut rnulte plecdciuni trninte-i.Apoi i-au oferit o cind bogata gi er a stat cu ei trrei zire- in

fiecare zi se uita Ia piciorul tigrului, iar in cea de-a treia eravindecat,

Apoi gi.a luat rimas bun de la tigri, iar tigrul i-a spus:

- DacS dai weodat5. de necaz, gdndeEte:te la mine ginoi vom veni la tine.

Fiul raiahului a mers cdrare p6nfl c6nd a aiuns la o a treiajungld. Aici a g6sit pabu fachiri al cdror invd[Etor gi stdpSnmurise gi l5sase patru lucruri - un pa[, care ducea pe oriiinest5tea pe el oriunde ar fi vrut sE meargd; o pung6, care iididea celui ce o avea orice ii ftebuia, fie nestemate,mdncare, sau haine; un vas de piatri, care li dddea celui ceil avea cFtE api voia, indiferent c6r de departe se afla de uniaz; Ei un bi{ cu o funie, cdtre care cel ce il avea hebuia doarsd spund, daci ar fi venit cineva sd il atace: ,,86[ule, bate to[ioamenii gi soldalii care sunt acolo',, gi bdful i-ar fi bitut, iarfunia i-ar fi legat.

14

Pouegti ii.ndiene

Cei patru fachiri se certau, pe actxlle patru lucru:ri' lllnul

spunea:

- Eu weau asta!Altul spunea:

- Nu po$ se o ai, perltru c5. o w'ei:ru rstl!

$i tot aEa.

Fiul raiahului le-a spus:,- Nu vil mai certa[i pe lur:turil€r a:itea. Vol trage patru

sdsetl in patru direc$i. Cel ce va adu'r:e primul o sdgatd, vaavea primul lucru - pahrl. Cel ce vtr aiunge al doi['ea la osdgeat5, va avea al doilea.lucru - punga- Cel ae va qlunge altreilea va an'ea al treilea $ucru * vasul'- letr cel ce va aiunge al

patrulea, va avea ultirnele lucruri * b5-[ul gi funia-Ei au incuviinlat, iar prin[url a trix prirlra sdgeat5. Fachiri

au dat fuga s5 o giseasc,6. CAnd i+ru arcltts-o tnapoi, ;a lras-ope a doua, flar cind au {tdsit-o 9[ i-a'm ardus-o, a haso pe atreia gi, dupii ce i-au adusi-,o pe a lreia a lras-o pe- a pattra.

in weme ce ei erau pl,eca[i st carute a paha s5gelati" fiulrajahului a clat drumul calului in iun11l6, Ei s'a aEezat pe pat'

lu6nd vasul, b5[ul cu funia gi punga cu eil.,Apoi a splJs:

- Patule, weau sd rnergin [ara pr'[n!es'ei Labam.Patul s-a ridicat irnediartin vdzdutr gii a inceput s5. zbrxue-

$i a zburat, Ei a zburat, p.ln6 cind a aiuns ftr $ra prin[esei

labam, unde s-a asezat pe piirnant- Fiul raiahului a ihtretrat

nigte oameni pe care iqrrilzut:

- A cui [arb este aceersta?

- Tara prrinfesei l-abarn, au riispuns ei-

Apoi prinful a mers pdnd relnd a,airuns la o rmsil unde avSzut o bStr6nd.

- Cine egti? aintrebat ea- De und'e rdi?

- Vin dintr-o tard indepdrtatS, a slPlll:i e-l- Lasif-nr5. sd stau

cu tine in noaptea asta-

l5