jl

i

{

Colecqia: ESOTEEICA

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiBOERESCU, DAN-SILVIU

Fenomenul OZN Fi RomAnia modern* eazuriincredibile:docu-drame gi mituri istorice insotiG de consemndri dinpresd / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. -Bucureqti : Integral, 2019

Conqine bibliografiersBN 978- 606 -992-268-2

g4

@ INTEGRAL,2019

EditOr: COSTCI POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipdrit la Eurobusiness

Orice reproducere, totald sau parliald, a acestei lucrdri,fird acordul scris al editorului, este strict interzisdqi se pedepseqte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-992-268-2 ., ,: '

Fenomenul IZNEi Rom0nia modernd

eazuri inredihile

Docu-drame qi mituri contemporane

. insofite de consemniri din presd

prezentate de Dan-Silviu Boerescu

IU

INTEGRAL

$umar

Pdrinteler Cleopa, Diavolul, extratereqtriiqi alte intAlniri ciudate.

Relafia Bisericii cu fenomenul OZN.

De la ldutarul sas din Braqov la Henri Coandd, / 7

intdlnire de gradul al III-lea la Bdlea Lac:

farsd macabri fdcutd unor soldafi sau incercare

de muqamalizare a Securitdfii? / 65

,,CdlcAiul" de alumini u refuzatde romAni

lui Erich von Diiniken / 73

Marele val OZN din 1968 / 77

;,intdmpldri cu Nicolae Ceauqescu, Emil Constantinescu,

Bill qi Hilary Clinton povestite de generalul

Emit Strlinu / 85

Muntele vrdjit: lumini ciudate

pe Retezat... qi un avion care se prdb.uqeqte

fdrd nicio explicafie / 93

Elicopterele de la Baza Boboc escortatede un obiect zburdtor misterios / 99

Un dobrogean ripit de extratere;tri / 107

De ce a dispdrut Andreea Marinde pe ecranele televizoarelor din Vrancea:

,,Surprize, surprize!" la Ndneqti / 117

intdlnire de gradul al III-lea sau al V-lea?Area 51la Cerfegti sau noaptea in care se face luicddin drojdie - o provocare pentru extratere$tri / 123

Ceauqescu a constituit incd din 1968

un departament secret de investigarea fenomenelor de tip OZN / 133

Ldmuriri bibliograflce / 139

P[rintele fleopa,fliavolul, extrateregfrii

Ei alte intdlniri ciud ate.

ftela{ia $iserieii eu fenomenul [ZN.

[e la ldutarul sas din $ragovla flenri fioandd

Una dintre cele mai tulburdtoare mirturii ale pdrin-telui Ilie Cleopa este cea referitoare la o intAlnire parcd

desprinsd din filmele SF. Duhovnicul povesteqte cum a

fost speriat intr-o noapte de o fiinfd ciudati care cobo-

rAse dintr-o ,,maqind de alamd cu multe rofi".

Pdrintele llie Cleopa, cunoscut predicator al Moldo-vei, era unul dintre monahii cdutafi de credincioqi pentrusfaturile sale duhovniceqti. El obiqnuia sd-i primeascd

la MAndstirea Sih[stria din Neamf pe toqi care il cdutau

pentru a afla o vorbd de duh. ,,MAnca-v-ar Raiul!" le ura

pdrintele de la Sihdstria celor care-l cdutau la mAnistire,dar avea grijd sd-i atenfioneze mereu sd se pregdteascd

in credinfd pentru venirea sfArqitului lumii. Din acesteintAlniri cu duhovnicul au rimas imprimate in formataudio sau video invd!5minte, dar Ei interpretiri ale Bibilei.

Cleopa Ilie, ndscut cu numele de Constantin Ilie (10 apri-lie 7972, comuna Suliga, judeful Botoqani - 2 decembrie1998, MAndstirea Sihistria) a fost arhimandrit qi staref la

MAndstirea Sihistria, fiind un renumit triitor al credinfeiortodoxe. Pdrintele Cleopa (pe numele de mirean, Con-stantin) s-a ndscut intr-o familie de !6rani, fiind al cinci-lea copil din cei zece aifamiliei lui Alexandru llie. UrmeazAcursurile Ecolii primare din satul natal, fdc6nd apoi treiani de ucenicie duhovniceascd la schimonahul Paisie

Olaru, pustnic in Schitul Cozancea. in decembrie 1929, se

aldturd obqtii Schitului Sihdstria, aldturi de fratele maimare, Vasile. Pe 12 decembnel9S2,deziua SfAntului IerarhSpiridon, sunt primifi amAndoi in obqtea schitului. in1935, este luat in armat6, in oraqul Botoqani. in 1936, se

reintoarce la schit qi este uns in monahism pe 2 august193J primind numele cdlugdresc de ,,Cleopa'i in iunie 1942,

este numit locliitor de egumen, din cauza stlrii precare

de sdnltate a starefului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie1944, este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945

este hirotonit ieromonah de citre Episcopul GalactionCordun, pe atunci stare! al MAndstirii Neam!. Ulterior,este numit oficial egumen al Schitului Sihdstria. in7947,Schitul Sihistria este ridicat la rang de mdndstire, iar pro-tosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu apro-barea patriarhului Nicodim Munteanu. in 1948, urmdrit

de Siguranfd, se retrage pentru qase luni in padurile dinjurul MAnlstirii Sihdstria, iar pe 30 august 1949, arhiman-dritul Cleopa Ilie este numit staref al MAnastirii SlatinaSuceava, unde se transferl alSturi de 30 de cdlugdri dinobqtea Mdndstirii Sihistria, ca urmare a deciziei Patriar-huluiJustinian Marina. intemeiazd la MAndstirea Slatina o

obqte care numird peste 80 de persoane. intre 1952-1954,

este urmdrit de Securitate qi se retrage in Munlii Stdni-qoarei, impreund cu ieromonahul Arsenie Papacioc. Dupd

doi ani este readus in mdndstire, din dispozilia Patriar-hului Justinian. in 1956, revine la metanie, iar in primd-vara anului 1959, se retrage pentru a treia oard in MunliiNeamfului, unde iqi petrece urmdtorii cinci ani. Revine la

MAndstirea Sihdstria in toamna anului 1964, ca duhovnical intregii obgti, qi povdfuieqte idrd intrerupere atdt c5-lugdri, cAt Ei mireni, timp de 34 de ani. inceteazadinvialFtpe 2 decembrie 1998.

in lucrarea biograficd scrisd de arhimandritul loani-chie Bf,lan, Pdrintele Cleopa igi aduce aminte de o intAm-plare ce duce cu gdndul la o intdlnire de gradul al III-lea.Scena ar fi avut loc in Postul Criciunului, la o ord dupamiezul nopfii. ,,Eram intr-o noapte la ora unu in bordei.Fdcusem Miezonoptica qi eram pe la sfArqitul Utreniei,c6,nd deodatl aud: buf, buf, buf! Se cutremura pdmdntul.

Eu am ieqit sd vdd ce se aude, dar cAnd am deschis uga la

bordei amvdzutafari o lumind mare qi in lumind, o maqind

de alaml cu multe rofi'l spune Pdrintele. Cleopa adaugd

cI o fiinld ciudatd a iegit din ,,maqina cu multe rofi'l unclasic OZN, qi i s-a adresat pe un ton infricoqdtor: ,,Din ea

a coborAt un om inalt, cu ochii mari, pe jumdtate albi qi

pe jumdtate negri, care numai atdt a zis apdsat: Ce cauliatci?. Atunci mi-am adus aminte cezic Sfingii Parinfi. Cidacd ai Sfintele Taine, il ai pe Hristos viu! Eu aveam Sfin-tele Taine intr-o scorburd de brad in bordei. $i cAnd am

vdzut aga, am intrat repede induntru, am cuprins bradulcu Sfintele Taine in brale qi numai atdt am zis: Doo;mne,

Iisuse, numd.tdsa!. Sa vezi tu atunci rugdciune cAnd este

Dracul la uqd!". Puterea credinfei a fost suficientd, mai

spune duhovnicul de la Sihistria, pentru a alunga crea-tura care-l speriase la o ord dupd miezul nopgii. ,,$i cAnd

m-am uitat din nou afard, l-am vdzut cum se dddea inapoi

alungat de puterea lui Hristos. Ldnga bordei era o rdpd

mare unde acilzut acel duh necurat. Dar cum acazut?CAnd a ajuns la rApd, s-a dat de trei ori peste cap cu totcu maEind qi pe urmd acdzut qi s-a tdcut un zgomot mare

de mi-au liuit urechile pAnd a doua zilaora unu", poves-

tea Pdrintele Cleopa. Scena a fost povestitd de nenumd-rate ori qi existd chiar qi o inregistrare video din 1993 incare duhovnicul de la Sihdstria reia povestirea. PdrinteleCleopa nu pomeneqte de extratereqtri, dar descriereaepisodului este similard cu cea reprodusd de loanichieBdlan. in aceastd mdrturie, Cleopa le spune ucenicilor cd

,,Rabinul" a venit sd il omoare.

in lucrarea S.O.S. - Despre reincc;r-nare ;i innazta ex-

traterestra, Danion Vasile trateazd tema contactelor cu

fiinfele din alte lumi, din perspectivd religioasi: ,,Campa-nia de promovare a OZN-urilor a dus la o creqtere masivd

a numdrului de oameni care cred ci extratereqtrii existd,

cd ne viziteazd, cd ne vor ajuta sd mergem pe o cale mai

bund. Unul dintre primele efecte ale unei astfel de credinfe

t0

este deplasarea credinfei: de la Dumnezeu la aceqti mesa-geri ai saluani. $i este mult mai uqor sd creziin extrate-regtri decdt in Dumnezeu; parcd Dumnezeu se tot ascunde,in timp ce extratereqtrii ies din ce in ce mai mult la iveald".

Scriitorul spune cd scena povestitd de Plrintele Cleopanu este altceva decdt un alt exemplu cd, in fapt, contac-tele cu aqa-ziseie civilizalii extraterestre nu sunt decAtintAlniri cu Diavolul. ,,(...) Nu au luat contact cu sfinliivremurilor noastre (...) pentru cd aceEtia ar fi vdzut prindarul lui Dumnezeu c5, sunt demoni. Extraterestrii aupreferat oameni de contact lipsili de darul deosebirii du-hurilor, oameni care nu erau capabili sa inleleagd cinele std inainte. Dar chiar dacd s-au ferit sd apard inainteaParinfilor din vremurile noastre, aceqtia nu s-au ferit sd

mdrturiseasci intr-un glas cd fenomenul OZN nu estealtceva decdt o modernd infdgiqare a Diavoluluil'

Monseniorul catolic Corrado Balducci (in interviul carei-a fost luat de citre dr. Steven Green - directorul Cen-trului de Studiu al Inteligenfei Extraterestre) afirma cdextratereqtrii ,,trebuie sI fie ceva intre oameni qi ingeri"gi cd, ,,dacd sunt alte fiinfe, atunci sunt mai evoluate dec6tnoi". Asemenea opinii sunt,,cAt se poate de firegti pentruun ufolog sau pentru orice alt cetifean. insd, atunci cAndsunt exprimate de catre un reprezentant al Bisericii, eledau de gAndit. Evident, se pune problema dacd avem de-aface cu o pozilie personald a unui preot cu vederi mailargi decAt suntem obiqnuifi sau dacd este ceva rnai mult.Altfel zis, avem sau nu un semnal cd Vaticanul se pregd-teqte pentru eventualitatea in care opinia publicd va fi pusiin fafa unor dezviluiri copleqitoare? O astfel de intrebare

este foarte justificatd. in cazul unui <<contact oficial>> cu

o civilizafie extraterestrd, una dintre consecinfele anti-

cipate este o zdruncinare a credinfei' Cum in Biblie nu

scrie nicdieri explicit cd existd alte planete populate cu

fiinle inteligente care pot lua contact cu noi, Bisericile

creEtine riscd sd traverseze un Eoc. Or, si nu uitdm, s-au

adunat destule dovezi qtiinfifice cu privire la planetele

extrasolare, iar mdrturii referitoare la OZN-uri qi fiinle

extraterestre inteligente exista cu duiumul' Aqadar, este

de presupus cd este doar o chestiune de timp ca acel (<con-

tact oficial>> sd se produci, iar Vaticanul qtie cu siguranld

acest lucru. Prin urmare, pentru a preintAmpina

diflcultdgile create de niqte goluri doctrinare qi teologice,

ar fi infelept sd aclioneze depe acum, in ideea de a pre-

gdti terenul. Cum? Practicdnd logica lui <<dar dacd?...>>.

Aceasta inseamnd in primul rdnd acceptarea publicd a

faptului cd pot exista civiliza\ii extraterestre. Cdci, ne-

gdndu-le existenfa acum, riscd sd plaseze mai tArziu Bi-

serica intr-o situalie extrem de dificild: pe de o parte va

trebui sd iqi recunoasc[ greEeala intr-o chestiune arz6-

toare, iar pe de altd parte va da apd la moard cultelor

ufolatrice (care venereaza OZN-urile Ei ocupanlii aces-

tora), deja foarte active peste Ocean. in concluzie, devine

credibild ipoteza cd ideile exprimate de Monseniorul

Corrado Balducci fac parte dintr-o strategie pe termen

lung, menitd sd atenuezeunviitor posibil qoc cultural qi

religios'l scria Florin Iorga, reuqind sd atingd un subiect

cdt se poate de delicat: impactul fenomenului OZN asu-

pra Bisericii. Este importantd ptecizateapozifiei Biseri-

cii fafd de acest subiect atet de controversat. ,,Indiferent

t2

dacd suntem sau nu de acord cu punctul de vedere al luiFlorin Iorga, trebuie sd recunoagtem cd acesta are drep-tate constatAnd cd o apreciere greqitd a fenomenului de

cdtre Bisericd va avea ca rezultat (chiar dacd unul nedo-rit)pierderea unui segment din masa credincioqiloCl con-siderd Danion Vasile.

in larile Romdne, o primd atestare a unui fenomen bi-zar vine din anul 1517 in ziua de 8 noiembrie qi estemenf ionatiinLetopisetpLlaniMoLdnueialluiGrigoreUre-che: ,,Sdmn mare s-au ardtat pe ceriu, c-au strdlucit din-spre miadzdnoapte ca un chipu de om, de-au stdtut multdvreme qi iard s-au ascuns in vdzduh' (Candu auuenitTn-

f mla cu oaste wrEneascd" asupra hn Bogdott Vodn) .

O organizalie din Israel care se ocupd cu cercetareain domeniul fenomenelor extraterestre susfine cd a iden-tificat un astfel de obiect zburdtor intr-o picturd muralddintr-o bisericd din Transilvania. Gilli Schechter qi Hannah

Sabat, din cadrul Organiza\iei de Cercetare a Fenomene-lor Extratereste qi a OZN-urilor din Israel (EURA), susfincd au primit imaginea cu pictura de la o anume CdtilinaBorfa, transmite Open Minds. Borla ar fi fdcut fotografiain timpul unei vizite la Biserica Mdndstirii din Sighiqoara.

in imagine, se poate vedea un obiect in formd de disc, care

scoate fum qi planeazd deasupra unei clSdiri. Sub ima-gine st5 inscripfionat qi un mesaj in limba germand, carespune: ,,lsrael, pune-fi speranfa in Dumnezeu!". Specia-liqtii EURA suslin cd vechimea picturii este greu de stabi-lit, avAnd in vedere cd mAndstirea a fost cldditd in secolulal XIV-lea, dupd care a fost distrusd qi reconstruitd insecolul al XVII-lea. Totuqi, cercetdtorii estimeazd cd fresca

r3

ar fi fost realizatddupd anul 1523, datdla care Biblia a fost

tradusi Ei in limba gerrnand.

Iar in timpul atacului din 15 octombrie 1595 al lui Mihai

Viteazul asupra oraqului TArgoviqte, aflat pe atunci sub

ocupafie otoman6, este menfionatd aparilia unei ,,co-

mete" bizare care a stat fintuit[ pe cer, deasupra taberei

muntene, timp de ,,un ceas sau dou6", pentru ca apoi sd

disparl fdrl urmd. $i intr-un raport in limba italiani,datat ,,Praga, 14 noiembrie 1595", se afirmd cd amintita

cometd a fost vdzutd timp de doud ore. Fenomenul este

ilustrat intr-o gravurd germand din anul 1665.

in anul 19o4,inMunfii Apuseni, intr-o noapte de var6,

un ldran aflat cu carul sdu pe cAmp, treaz,vede, speriat, o

roati de foc cobordnd din vazduh peste munfi, apropi-indu-se de el, invArtindu-se. CAnd ajunge l6nga el, roata

de foc se preface in om qi... ,,Om cu om se privird. Lung

fdrd a-qi spune un cuvAnt".

in anullgtg, in RomAnia s-ar fi inregistrat un alt feno-

men OZN. Timp de o luna, ar fi fost semnalate 23 de cazun

de aparilii ale unor obiecte zburitoare neidentificate de

formi rotundd, care emiteau o lumind foarte puternice.

Cercet[rile ar fi scos la iveali faptul cd OZN-urile ar fizburat deasupra unor unitdfi militare situate in apropi-

erea oraqelor romAneEti Focqani, Brdila, Iaqi qi TArgoviqte.

Evenimentele nu au fost ocolite de presa vremii. Ziarele

de atunci ar fi relatat despre aceste intAmpliri aflate inmister, precizdnd. chiar faptul cd soldalii inregimentaliin respectivele unitdfii ar fi incercat sd goneascd bizarele

farfurii zburdtoare cu salve de tun. Pozi\ia Ministerului

Apdrdrii din acele vremuri (1913) a fost una imparfiald,

l{

oficialii din Armatd precizdnd faptul cd nu a fost vorbade OZN-uri, ci despre o serie de avioane-fantomd ruseqtiplecate in recunoaStere.

Despre Rudolf Liciar nu se qtiu prea multe azi. Acestnume invdluit in mister e legat de o invenfie bine dositdin arhivele celui de-Al Doilea Rdzboi Mondial. Cercetd-torul romAn Lucian Cozma a dat de urma unor brevetede invenfie ale lui Liciar qi le-a descris in cartea sa$ttinlasecretd,. Braqoveanul Liciar, autorul vacuumpropulsiei Ei

al cyclonoid-ului, nofiuni despre care nu vorbeqte nimeni,a inventat ceea ce am putea numi tehnologie de zborpentru farfurii zburdtoare. Folositi in stadiu experimentalde naziqti,la sfdrqitul rdzboiului, probatd qi de comuniEtiin RomAnia, invenfia a luat drumul Uniunii Sovietice qi

dusd a fost. La inceputul secolului trecut, un sas pe numeRudolf Liciar, care cinta pe la mesele restaurantelor dinBraEov, avea sd devind un mare inventator, rdmas dinpdcate necunoscut. Cum a ajuns muzicianul sd conceapdsisteme de propulsie pentru avioane? ,,Liciar cinta la unrestaurant frecventat de germani. Aga a intrat in leglturdcu delegagiile de ingineri ai aviafiei germane venili la IAR

Braqov. in crdqmd, oamenii iqi dau drumul la vorbe, ger-manii discutau vrute si nerrmte sub efectul alcoolului. Aucrezutcd ldutarul e un nimeni. Dar nu era. Liciar a pus capla cap informafiile auzite qi a scos o idee noud. Eu bdnu-iesc cd a fost pasionat de aceste lucruri, apoi a citit, afrecventat cercuri de tehnicieni. Se spune cd era inginer,dar nu cred ci a fdcut weo facultate'l spune Lucian Cozma.

Cercetdtorul, speciali zat in tehnologii neconvenfionale,a intrat in posesia brevetului numdrul RO 21370 din 1932,

l5

cu titlul ,,Cyclonoid. Suslindtor Ei propulsor aerian". La

primavedere,unneairzatnurealizeazaimportarif aaces-

tui patent, care valorifica o idee mai veche, a vacuum-

propulsiei, stabilitd tot de Liciarincl din 1923. in realitate,

compresorul lui cicloidal poate face o aeronavd sd atingiperformanfe de neinchipuit fafi de cele cunoscute in zilele

noastre, consumAnd infim comparativ cu Boeing-urile

actuale. Asta pentru cd foloseqte energia atmosferic[.

Principul de funclionare al cyclonoidului Liciar e uqor de

infeles doar de cdtre experfi. Cercetitorul Lucian Cozma,

specializat in sisteme de propulsie aerospaqiald, traduce

totul in limbaj accesibil: ,,La piesele rotative cu turaliemare, compresoare in special, apare un efect nedorit.

Intrd in pompaj. intre palete, aerul (sau lichidul) nu mai

are acces qi astfel se creeazd un vacuum. Ceea ce in-seamnd cd s-a stricat. Liciar Ei-a dat seama cd tocmai

acest efect ar putea avea aplicalii in aeronauticd". Liciar

propunea sd obginem energie din nimic. Mai precis, sd

folosim ca energie cinetici pentru propulsie qi sustenafie

energia atmosfericd, adicd energia potenfiald a mediului

ambiant. Cea mai bund aplicare a vacuumpropulsiei ar fila aterizare-decolare, momente in care e nevoie de o

trac,tiune uriaq5. Ei bine, cu metoda lui Liciar, poli 4ungela o tracgiune utild de peste 10.000 kgt/mp folosind un

motoraq de 50 CP. Un avion s-ar putea desprinde de P6-

mdnt folosind doar un motor de tractor. Cea care face

toati treaba este elicea ciclonoidald a lui Liciar, care nu

seamdnl deloc cu o elice clasicd, pentru cd nu are palete,

ci inele concentrice de diametre progresive (dispozitive

inelare rotative suprapuse). O astfel de elice este foarte

16

uEoard qi nu ocupd mai mult de 1,5 metri pdtrafi. Randa-

mentul vacuumpropulsiei lui Liciar e mai mare chiar qi

decAt cel obfinut de Henri Coandd, cu care a fost contem-poran. Ce s-a intAmplat insd cu incredibila invenlie a luiLiciar qi de ce astdzi avioanele nu folosesc aceastd metodi?Ea a fost secretizatl Nu inainte insd ca vacuumpropulsia

sd fie testatd experimental, chiar de cdtre inventator. De-monstralia a fost secretd, dar nu in totalitate. ,,Activita-tea lui intensi a fost in perioada interbelicd, apoi a lucratsub influenla armatei gerrnane, iarin regimul bolqevic, sub

protecfia lui Maurer. Astfel, a reuqit in anii '50 sd reali-zeze experimental un mic aparat de zbor discoidal, cuun diametru de 1,5 metri. Proba s-a fdcut la PenitenciarulJilava, unde curtea era cumva ingropatd ;i oferea condigiipropice pentru experiment. Au fost de fafd: liderul comu-nist lon Gheorghe Maurer, Liciar insuqi, un anume Bi-ddrdu - referent la OSIM-ul de atunci qi, bineinfeles, uncomisar sovietic. Demonstrafia a fost un succes, dupd

care agentul sovietic a confiscat tot qi a plecat cu invenfiain URSS. Din acel moment nu s-a mai qtiut nimic de Liciar'lpovesteqte Cozma. Braqoveanul a dispdrut pur Ei simplu,

dar e posibil ca, o datd cu invenfia, s[ fi ajuns la Moscova

qi inventatorul. ,,OricAt am incerca sd gdsim amdnuntedespre Liciar qi realizdrile lui nu vom reuqi. Germanii au

secretizat orice informalie legatd de vacuumpropulsie,apoi cei care au pus mAna pe aceastd documentafie, ame-ricani sau sovietici, au fdcut acelaqi lucru qi nici nu cred

cd o vor desecretiza vreodati'lafirmi autorul. Amintimcd Ion Gheorghe Maurer, prim-ministru al Romdniei in

t7