adoptia, un act de iubire - cdn4.libris.ro un act de iubire - cristina alina... · adoptia - un act...

13
\ *6' 1.,* {. t il3?tll*, ,p

Upload: others

Post on 27-Oct-2019

33 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

\ *6'1.,*{.t

il3?tll*, ,p

Cristina AlinaNiftiniiti

Adopfiaun act de iubire

LHTRA$Scrie. Publicd,

Cuprins

Cuvint inainte p. 8

Cap. 1 Adoptia - un act de iubire p.10

1.1. Motivafia de a adopta in Antichitate

p.l0

1.2. Adopfia vilzutd de reprezentanfi ai

bisericii ortodoxe p.12

1.3. Motivafia de a adopta in prezent p.18

1,.4. Personalitifi care au fost adoptate p.21

1.5. Legislafia privind adopfia in Rominia

p.24

1.6. Adopfiainternafionaldp.26

Cap. 2 Etapele procesului de adoptie p.31

2.1. Primii papi pe drumul procesului de

adopfie p.3l

2.2. Sfaturi practice pentru viitorii pirinfip.54

Cap. 3 Rolul mediului familial in dezvoltareapersonalititii copilului p.58

3.1. Familia - definire qi evolufie p.58

3.2. Factorii dezvoltlrii psihice p.66

3.3. Clasificiri ale stadiilor dezvoltirii

umane p.72

3.4. Nivelurile de infelegere a adopfiei lacopii qi continuitatea in dezvoltarea copiiloradoptafi p.79

3.5. Temperamentul - factor de atapament al

copilului adoptat p.83

3.6. Efectele traumelor asupra procesului de

invl{are la copiii adoptafi p.86

3.7. Stiluri educative ale pirinfilor qi efectelelor asupra dezvoltirii copilului p.103

3.8. Valoarea educa{iei morale in lnnrilic qi

problemele de comportament: minclurrt, lirrtul,

6

consumul de alcool qi droguri la copiii adoptafi

p.108

Cap.4 in sfirsit am devenit plrinti! p.ll7

4.1. Prima seari allturi de copilul nostru p.ll7

4.2.Perioada de adaptare a copilului in noua sa

familie p.122

4.3. Relafia de atagament cu copilul nostru

p.127

4.4. Posibile probleme aplrute ca urmare alipsei de atagament p.139

4.5. Aspecte pe care pirinfii ar trebui sI lediscute cu copiii lor p.147

4.6. Copilul adoptat trebuie sI cunoascl

adevirul? p.155

in loc de concluzii p.I59

Bibliografie p.162

Despre autor p.169

Capitolul 1

Adopfia - un act de iubire

,,Copilul nu datoreazd pdrintelui violu, cicreSterea."

Nicolue lorga

1.1 Motivafia de a adopta in Antichitate

in Antichitate, adopfia a jucatun rol foarte important, maiales in instituliile grecilor, asirienilor, indienilor, evreilorqi romanilor, deoarece persoana adoptatd reprezentainteresele religioase gi politice ale neamului, dup[ ceadoptatorii decedau.

Fic6nd referire la poporul indian, formele,condifiile qi efectele adopliei erau reglementate de cdtrelegiuitorul lor, Manu. Acesta, vorbind despre adopJie,aminteqte cd" ,,acela c[ruia natura nu i-a dat fiu poateadopta, pentru ca ceremoniile funebre sd nu ?ncet eze", celinfiat putdnd fi copilul fratelui. Adoplia la indieni, inAntichitate, avea o profundd utilitate culticd, adicd erafoarte important ca neamul sd nu se stingS, ci sd rdmdndcineva ?n urmd care sd albd grljd de ceremoniile funebregi de cultul domestic.

La vechii evrei, forma adopJiei era intdlnitd princonsiderarea copilului fratelui decedat ca propriu copil, inurma cdsdtoriei de levirat cu vdduva fratelui decedat. Deasemenea, ?n creqtinism, Dreptul Iosif este considerattatdl adoptiv al lui Iisus Hristos. Deqi nu a fost tatdlnatural al lui Iisus Hristos, acesta fiind z[mislit in chip

10

ADOPTIA - un act de iubire

supranatural, Dreptul Iosif a luat in grija sa atdt pe

Fecioara Maria, cdt gi pe Pruncrrl Iisus, pentru a nu fidesconsideraJi de comunitate. Il putem consemna pe

acesta ca fiind primul caz de adop{ie in cregtinism.

in legisla{ia indiand Si ateniand, spre deosebire de

cea roman6, aveau voie sd adopte doar persoanele care nuaveau copii. Gaius spune cd cineva poate s5 aibd qi fii de

la naturd qi fii prin adoptiune. Insi la romani se fdceau

uneori fuuztxr cu adop{iile, astfel Cicerone combateadoplia lui Claudius de cbtre o persoand care avea qi copiilegitimi, printr-un discurs celebru din care amintim: ,,Aadopta ?nseamnd a cere de la religie gi de la lege ceea ce

nu ai putut obline de la natur6".

in Dreptul roman, incheierea clsitoriei urmdrea,in principal, sd asigure capului de familie descendenfi

care s6-i perpetueze numele gi sd-i continue, dup[ moarte,administrarea bunurilor.in cazul in care capul familiei nuavea urrnaqi, ii rdmAnea posibilitatea sd-gi creeze unii,,artifrcial7", pe calea infierii, care stabilea intre el gi opersoan[ strdind raporturi similare cu cele pe care

cdsdtoria le producea intre pdrinte qi descendenfii sdi.

Esenla infiinldrii institufiei adop{iei in Dreptulroman au constituit-o interesele religioase qi politice.Pentru romani era foarte important ca neamul lor sd fiedus mai departe, astfel incdt numele lor s[ nu se stingdniciodatd.

Dacd cineva murea frrd sd aibd copii de sex

bdrb[tesc, cu el se stingea gi una dintre ramurile familieisale - imaginea venera{ilor strdmoqi gi un nume glorios arfi pierit exilate din sanctuarul lor, ar fi ornat o casd

11

Cristina Alina Ndftdndild

strdind, cetatea numdra un cult privat mai putin sau acestcult trecea in mdinile unui erede care nu avea nicigdndurile, nici sdngele mortului. in asemenea situafii,adopfia devenea singura alternativd pentru a se perpetuainci numele, familia qi cultul, astfel persoana lui fizicd,murea, dar personalitatea politicd gi religioasd niciodatd.A adopta ?nsemna a veghea la perpetuarea religieidomestice, la continuarea ofrandelor funebre etc.

Cea mai inaltd, magistraturd era Consulatul, pecare nu o puteau dob6ndi decdt patricienii. Prin adoplie seoferea gi plebeilor mijlocul de a ajunge la Consulat, dacderau adopta{i de patricieni, iar patricienii puteau devenitribuni ai poporului dacd erau adopta{i de plebei. Foarteimportant este faptul cd adop[ia garanta succesiunea latronul lFnli cdnd impira{ii nu aveau copii legitimi. Deexemplu, Octavian, Nero, Traian,Iustinian etc. au fost fiiadoptivi.

1.2 Adopfiavdzutd de reprezentanfi ai bisericii

ortodoxe

Biserica binecuv6nteazd adoplia qi o incurqeazd,.in rAndurile de mai jos, am pr"r"it'ut opinia pdrinteluiDragomir Ciprian din Cdmpulung, jud. Arge$, qi apdrintelui Dionisie Ignat de la Colciu, care qi-au exprimatopinia qi au dat unele sfaturi ortodoxe cu privire laadopfie:

l2

Interviu acordat de cdtre pdrintele DrugomirCiprian, Parohia Fundeni - Cdmpulung, jud. Argeq:

- Pirinte, cum privifi adopfia?

- Adoplia este o dovad[ de dragoste, deoarece o

familie intinde o mdnb salvatoare unui copil lipsit de

dragoste, iar familia se binecuvdnteazd prin venirea ?n

mijlocul ei a unui membru cu talan{i speciali. Este unschimb reciproc de iubire. Acest schimb nu este lipsit de

riscuri, de incercdri ce pot apdrea aa urmare adificult[1ilor de comunicare, dar famiha adoptivd nu ar

trebui sd fie descurajat5.

Adopfia reprezintd un gest de mare incredere pe

care familia adoptivd il are in Dumnezeu, familie care nuse incdp1ldneazd intr-o dragoste falsd, apeldnd lamotivalia cd nu poate iubi decdt un copil din sdngele ei.

Aceastd atitudine este semnul unei credin{e foarte slabe.

- Urmitoarea intrebare-pe care doresc si v-oadresez face referire la inseminarea artificiali. Cumprivegte biserica aceasti metodl de a avea copii ca

alternativi a adop{iei?

- Biserica nu acceptd inseminarea artiftcialldeoarece aceastd metodd presupune doud pdcate, 9ianume: primul pdcat este autosatisfacerea masculind, iaral doilea pdcat apare de foarte multe ori - iri cazulin carc

se constat[ cd s-au fertrlizat mai mulli fetuqi, iar familianu doregte pdstrarea lor, urmeazd practic ca aceqtia sd fieomor6{i.

I3

Cristina Alina N5ftdndil5

- Ce sfaturi afi da celor care nu au copii, darcare doresc sI devinl plrin{i?

- Intensificarea apropierii de Dumnezeu, singurulnostru Tatd autentic, prin ruglciune mai atentd qi maidiversificatd, dar qi spovedanie mai deasd in timpul cdreiagAndurile gi frdmdntdrile personale sd poatd fi indrumateqi limpezite din vreme, prin sfbtuire cu duhovnicul. $i,bineinfeles, post special qi rug6ciuni mai des indreptatecdtre Sfintrii copii qi Sfin1ii familiqti, cum sunt, deexemplu, Sfintii Ioachim gi Ana, Sfintii Brdncoveni,Sfhnta Iuliana din Lazarevo, Sffinta Filofteia, precum gi

cdtre Sfintrii numili /iicdtori de minuni, pentrumultitudinea lor de ardtdri in situaJii grele: SfdntulStelian, Sffintul Nectarie, Sffintul Nicolae, Sfdntul IoanRusu qi altrii.

De exemplu, Sfinlii Ioachim qi Ana, prin post qi

rugdciune, dar mai ales prin rdnduiala lui DumnezerL, au

avut un copil la bdtrdnete, pe FecioaraMaria, Prea SfdntaNdscdtoare de Dumnezeu. Sfdntul Ioachim a murit lavdrsta de 80 de ani, dupd aducerea gi intrarea fiicei lui inTemplul de la Ierusalim. SfAnta Ana a murit la v6rsta de

70 de ani * la doi ani dupd sfAntul 'Ioachim -, ani pe care

i-a petrecut in Templu, aldturi de fiica ei. Sfin{ii Ioachimqi Ana sunt adesea invocali in rugdciuni de cuplurile care

nu reuqesc s[ aibd copii.

- $i o ultimi intrebare: in cazul in care copilulpe care l-am adoptat dezvolti un comportament rebel

14

ADOPTIA - un act de iubire

sau ajunge si comiti fapte lipsite de moralitate, cum ilputem ajuta?

- Prin apropierea de Dumnezeu, cu multi rdbdare

qi mult tact de a combina participarea la cele sfinte cu

faptul de a-i fi al[turi in lucrurile bune, care lui ii plac.

Spre exemplu, copilul (adolescentul) a frcut o faptd'vdtd,

gi le cere plrinlilor 500 de lei sd-qi cumpere ceva la care

viseazd de mult. Pdrinlii ar trebui s5-i spun6: Nu pot sd-{i

dau 500 de lei pentru cd ultima ta faptd este ruginoasd,

ins[ apreciez cd acum o sdptimind, ai rezolvat problema

(fapta) X cu bine. Am incredere in tine qi qtiu cd vei reugi

sd gdsegti o solu{ie sd indrepJi in mod benefic qi aceastd

situa!ie.

Pdrintele Dragomir a fost aldturi de noi in momentul incare bdiatul nostru ne-a fost incredinJat spre adopfie. Amorganizat, impreund cu naqii, la Biserica Fundeni, o slujbdde intrare in familie a bdiatului, pentru cd am sim[it cd infa{a lui Dumnezeu vom forma o noud familie, unitd princredinJd gi binecuvdntatdprin Sfdntul Duh.

Al doilea interviu este extras din ,,Ne vorbescpdrinli uthonitri" Si afost realizat de cdtre Danion Vasileqi Marian Maricaru:

- Despre adopfii ce pirere avefi? Sunt femei care nufac avorto dar ipi arunci copilul in stradl, il laslundeva. $i ajung copiii vagabonzi, umbll prin canale,

siracii, n-au qcoali, n-au nimic, furi, se drogheazi.

15

Cristina Alina Ndftdndili

Mai incearcl cei de la Casa de copii sI ii ia, dar ei fuginapoi in stradl. insi unii se gindesc si adopte unasemenea copil, sI il infieze.

- Cel care face asta are rdsplatd de la Dumnezeu.Dac[-l infrazd, qi-l conduce pe calea mdntuirii are rdsplatdde la Dumnezeu.

- Dar trebuie sI stea mai intf,i o vreme si seconvingl cI nu poate avea copii? Cat timp sI stea?Sau si se gribeasci sI infieze?

- Asta rdmdne la latitudinea fiec[ruia. E mai bine s6agtepte qi s[ vadd dacd nu pot totuqi avea... Acum doctoriile pot spune dacd pot zdmisli ori nu.

- Unii dintre aceqti copii adoptafi fac problemepirinfilor adoptivi...

- Ar trebui infiali copii mici de tot, ca sd nu fi avuttimp sd se deprindd cu relele.

- Se zice cI ei moqtenesc de Ia pirinfii lor trupegti oanumiti sensibilitate crescuti fa[il de patimi...

Nu, nu! Depinde cum ii cregti. S6-i creqti in fricalui Dumnezeu gi cum ?i educi tu, aqa cresc.

PuJine familii qtiu c[ existd o rAnduiald liturgicdspecial[ dedicatd adopfiei. Rugdciune a care se citeqte decdtre preot in aceste imprejurdri privegte infierea ca pe unact ce dep[qeqte limitele naturalului:

I6

ADOPTIA - un act de iubire

,,Pe cei pe care firea i-a ndscut depdrtali unul de

ultul dapd trup, pe ucegtia, insali Dumnezeule, ti aneSte

in tatd Sifia prin Sfdntal Tdu Duh."

Slujba, care se desfbgoard in bisericd, se incheieprin ingenuncherea celui infiat inaintea celui care-ladoptd. Noul pdrinte il ridicd 9i ii zice:

,,De astdzi Jial meu eSti tu, eu ustdzi te-smndscul."

$i, imediat, il imbr[Jrqeaz6. Pufine recomand[riliturgice consemneazd gestul

^ imbrd{igdrii, unul cu

profunde valenfe emo{ionale. ImbrSliqarea, in textelebiblice, exprimd reglsirea. Astfel, copilul adoptat a fostcdutat qi gdsit, iar el, la rAndul sdu, a cdutat qi a gdsit.

Cdutarea gi regdsirea sunt binecuvdntate in Bisericd. Dupdacel ,,de astdzi eqti fiul meu", starea copilului qi stareanoului pdrinte se schimbd.

Dacd adop{ia porneqte de la aceste coordonate qi

cel (sau cea) adoptat (Ft) se afl6 permanent in ,,bra{ele"noilor pdrinfi, familia nou formatd primeqte tdrie dinputerea credinfei. Nu se mai pune problema despdrfirii, a

renunldrii prin insuqirea motivafiei ,,nu este fiul meu",,,nu este frica mea". Copiii adopta{i nu vor mai fi trata[i ca

animale de companie, ca animatori contra monotonieicotidiene.

Chiar dacd frcea i-a ndscut depdrtaJi de pirin{iiadoptivi, prin Duhul Sfdnt ,,se biruiegte rdnduiala frli",iar ceea ce Dumnezeu a unit nimeni gi nimic nu mai poatedespdrli.

T7