ComunicareComunicare educaţionalăeducaţională

Asist. univ. drd. Florin Asist. univ. drd. Florin DomuncoDomunco

Grupul şi importanţa sa în metodele de interacţiune educaţionalăGrupul şi importanţa sa în metodele de interacţiune educaţională

CuprinsCuprins curs nr. 2 curs nr. 2 • Grupul şi importanţa sa în metodele de Grupul şi importanţa sa în metodele de

interacţiune educaţională interacţiune educaţională Comunicarea în cadrul grupuluiComunicarea în cadrul grupuluiProcese de grup.Procese de grup. Analize educaţionale: coeziune Analize educaţionale: coeziune

şi devianţă, colaborare şi competiţieşi devianţă, colaborare şi competiţieObservarea şi consemnarea proceselor de grup: Observarea şi consemnarea proceselor de grup:

sociometriasociometria

• Bibliografie:Bibliografie: Pânişoară, Ion Ovidiu. (2003). Pânişoară, Ion Ovidiu. (2003). Comunicarea Comunicarea

eficientă – Metode de interacţiune educaţionale.eficientă – Metode de interacţiune educaţionale. Iaşi: Iaşi: Polirom. Polirom.

Ce înţelegem prin grup?Ce înţelegem prin grup?

Grupul social:Grupul social:

Un ansamblu de persoane între care se stabilesc relaţiile

interindividuale directe şi statornice

în cadrul unor activităţi similare ce conduc la realizarea

scopurilor relativ comune.

CaracteristicileCaracteristicile

grupuluigrupului

Structură

Nevoia de grup

Scopuri comune

Interacţiune

Fazele reunirii unui Fazele reunirii unui grupgrup

1. Iniţierea1. Iniţierea

oamenii se iniţiază unii oamenii se iniţiază unii pe alţii în arii diferite, pe alţii în arii diferite, îşi verifică credinţele îşi verifică credinţele şi atitudinile, se fac şi atitudinile, se fac primele aprecieri primele aprecieri

reciprocereciproce

În această fază sunt recomandateÎn această fază sunt recomandate exerciţiile de spargere exerciţiile de spargere

a gheţii.a gheţii.

Fazele reunirii unui Fazele reunirii unui grupgrup

2. Experimentarea 2. Experimentarea Persoanele dezvoltă mai Persoanele dezvoltă mai

mult efort în a căuta mult efort în a căuta experienţe şi interese experienţe şi interese

comune; totul este comune; totul este general, relaxat şi general, relaxat şi

necriticabil. necriticabil. Apare necesitatea unor Apare necesitatea unor

activităţi comune între activităţi comune între partenerii de echipă, partenerii de echipă,

activităţi care să activităţi care să depăşească cadrul non-depăşească cadrul non-sarcină al jocurilor de sarcină al jocurilor de

spargere a gheţiispargere a gheţii

se recomandă interviul reciproc, interpretarea de rolurise recomandă interviul reciproc, interpretarea de roluri

Fazele reunirii unui Fazele reunirii unui grupgrup

Intensificarea Intensificarea

Echipa petrece mai Echipa petrece mai mult timp împreună, mult timp împreună, participanţii încep participanţii încep să-şi spună lucruri să-şi spună lucruri personale, despre personale, despre familie şi prieteni.familie şi prieteni.

Activitatea didactică în echipă pentru rezolvarea sarcinii Activitatea didactică în echipă pentru rezolvarea sarcinii devine optimă.devine optimă.

Fazele reunirii unui grupFazele reunirii unui grup

Integrarea Integrarea

CCei din afara echipei ei din afara echipei se aşteaptă să îi se aşteaptă să îi vadă împreună. vadă împreună.

Fiecare membru în Fiecare membru în parte este capabil parte este capabil

într-o mare măsură într-o mare măsură să prezică şi să să prezică şi să

explice explice comportamentul comportamentul

unui alt membru. unui alt membru. Echipa didactică lucrează extrem de eficient împreună, membrii echipei Echipa didactică lucrează extrem de eficient împreună, membrii echipei au roluri bine definiteau roluri bine definite..

Fazele reunirii unui grupFazele reunirii unui grup

Obligaţiile Obligaţiile reciproce reciproce

AAcest ultim stadiu cest ultim stadiu este meste maai rar i rar întâlnit la întâlnit la echipele echipele

didactice; didactice; apariţia lui în apariţia lui în echipă oferă echipă oferă

cadrului didactic cadrului didactic o libertate de o libertate de

acţiune şi acţiune şi creativitate creativitate

extraordinare.extraordinare.Saundra Hybels apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 100Saundra Hybels apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 100

Fazele separării unui Fazele separării unui grupgrupDiferenţiDiferenţiereaerea

Membrii Membrii echipei se echipei se

focalizează pe focalizează pe ceea ce îi ceea ce îi

desparte, pe desparte, pe elementele de elementele de

diferenţă diferenţă dintre ei.dintre ei.

Fazele separării unui Fazele separării unui grupgrup

SuperficializaSuperficializarearea

Conversaţia Conversaţia devine devine

superficială superficială şi membrii îşi şi membrii îşi

dezvoltă o dezvoltă o mască pentru mască pentru cei situaţi în cei situaţi în

afara echipeiafara echipei..

StagnareaStagnarea

Este un timp de Este un timp de inactivitate în inactivitate în

relaţionările din relaţionările din interiorul echipei. interiorul echipei.

Membrii acesteia se Membrii acesteia se limitează strict la limitează strict la

relaţionările cerute relaţionările cerute pentru realizarea pentru realizarea

sarcinii.sarcinii.

Fazele separării unui Fazele separării unui grupgrup

Fazele separării unui Fazele separării unui grupgrupEvitarea Evitarea

şişi terminarea.terminarea.

Saundra Hybels apud Ion Ovidiu Pânişoară ( 2003, pp. 68-69)Saundra Hybels apud Ion Ovidiu Pânişoară ( 2003, pp. 68-69)

Coeziune şi devianţă în cadrul Coeziune şi devianţă în cadrul grupuluigrupului

““Coeziunea este Coeziunea este rezultanta rezultanta

tuturor forţelor tuturor forţelor care acţionează care acţionează

ca membrii ca membrii

să rămână în să rămână în grup.” grup.”

(Festinger)(Festinger)

Coeziune şi devianţă în cadrul Coeziune şi devianţă în cadrul grupuluigrupului

Elemente care influenţează coeziunea :Elemente care influenţează coeziunea :

• Interacţiunile Interacţiunile amicaleamicale

• Statusul grupuluiStatusul grupului (statusul înalt al grupului tinde să-l (statusul înalt al grupului tinde să-l facă pe acesta mai coeziv decât un facă pe acesta mai coeziv decât un

status scăzut);status scăzut);

• CooperareCooperarea;a;

Coeziune şi devianţă în cadrul Coeziune şi devianţă în cadrul grupuluigrupului

• Ameninţările Ameninţările exterioare;exterioare;• Stilul de Stilul de

conducereconducere

Elemente care influenţează coeziunea :Elemente care influenţează coeziunea :

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, (Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 107)p. 107)

Poate fi acţiunea unui deviant utilă Poate fi acţiunea unui deviant utilă grupului?grupului?

Devianţa… Devianţa…

Fazele acţiunii unui deviant în cadrul Fazele acţiunii unui deviant în cadrul unui grupunui grup

• Faza de încurajareFaza de încurajare a demersului deviantului. a demersului deviantului.

• Faza neutră.Faza neutră. Deviantul este ascultat, dar, pare Deviantul este ascultat, dar, pare că părăseşte pentru moment centrul principal al că părăseşte pentru moment centrul principal al atenţiei grupului.atenţiei grupului.• Faza de respingere relativă.Faza de respingere relativă. Grupul a emis destule Grupul a emis destule contraargumente lărgind sfera topicii; se simte acum contraargumente lărgind sfera topicii; se simte acum nevoia de sumarizare. Toţi membrii grupului încep să nevoia de sumarizare. Toţi membrii grupului încep să respingă argumentele şi maniera neconformă a respingă argumentele şi maniera neconformă a membrului deviantmembrului deviant..• Faza de respingere profundăFaza de respingere profundă se referă la se referă la momentele care, dacă nu duc la o oarecare momentele care, dacă nu duc la o oarecare conformare a deviantului la concluziile grupului, conformare a deviantului la concluziile grupului, acesta va fi rejectat.acesta va fi rejectat.

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 108)(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 108)

Colaborare şi competiţieColaborare şi competiţieFactori care stimulează comportamentul competitiv:Factori care stimulează comportamentul competitiv:

• Recompensele materiale produse de rolul de învingător;Recompensele materiale produse de rolul de învingător;• Recompensele de status din grupul respectiv;Recompensele de status din grupul respectiv;• Imaginea de sine;Imaginea de sine;• Comunicarea Comunicarea etc.etc.

Factori care stimulează cooperarea:Factori care stimulează cooperarea:

• Teama de succesTeama de succes (poate apărea deoarece membrii unui grup sunt (poate apărea deoarece membrii unui grup sunt conştienţi că, în cazul unor succese, va creşte intoleranţa celorlalţi şi conştienţi că, în cazul unor succese, va creşte intoleranţa celorlalţi şi a propriilor persoane la un eşec ulterior);a propriilor persoane la un eşec ulterior);

• Anxietatea în faţa eşecului;Anxietatea în faţa eşecului;

• Stabilitatea recompenselor materiale.Stabilitatea recompenselor materiale.

Factori care stimulează competiţia şi colaborarea:Factori care stimulează competiţia şi colaborarea:

• O ameninţare externă;O ameninţare externă;• Scopuri supraordonate;Scopuri supraordonate;• Învăţarea cooperativăÎnvăţarea cooperativă..

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, pp. 116-120)(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, pp. 116-120)

Normele de grupNormele de grup

• Norma desemnează “standarde ale Norma desemnează “standarde ale comportamentului membrilor unui grup, care se comportamentului membrilor unui grup, care se aşteaptă să fie urmate şi care sunt întreţinute de aşteaptă să fie urmate şi care sunt întreţinute de sancţiuni pozitive şi negative” sau “reguli pentru sancţiuni pozitive şi negative” sau “reguli pentru comportamente acceptate şi aşteptate”.comportamente acceptate şi aşteptate”.

• Normele sunt văzute ca un mod corect de a Normele sunt văzute ca un mod corect de a gândi de către mulţi dintre membrii grupuluigândi de către mulţi dintre membrii grupului

p.120p.120

Ce s-ar întâmplCe s-ar întâmplaa dacă nu ar dacă nu ar existexistaa normenorme??

• OO negociere pe plan intern a persoanei negociere pe plan intern a persoanei – – participanţii la o participanţii la o activitate de grup au un punct de referinţă intern activitate de grup au un punct de referinţă intern (subiectiv), car(subiectiv), caree este un raport dintre normele pe care este un raport dintre normele pe care individul le doreşte să le găsească în cadrul grupului şi individul le doreşte să le găsească în cadrul grupului şi inferenţele pe care acesta le face în funcţie de normele inferenţele pe care acesta le face în funcţie de normele despre care crede că ceilalţi doresc să funcţioneze în cadrul despre care crede că ceilalţi doresc să funcţioneze în cadrul grupului. grupului.

• Într-o etapă ulterioară apar negocierile implicite ale Într-o etapă ulterioară apar negocierile implicite ale normelor pentru ca apoi să apară şi unele negocieri normelor pentru ca apoi să apară şi unele negocieri explicite atunci când părţile nu ajuns la un acord explicite atunci când părţile nu ajuns la un acord satisfăcător în privinţa tipului de normă.satisfăcător în privinţa tipului de normă.

• Procesul de negociere al normei este influenţat de prestigiul Procesul de negociere al normei este influenţat de prestigiul celorlalţi participanţi, şi de existenţa sau inexistenţa unor celorlalţi participanţi, şi de existenţa sau inexistenţa unor structuri/experienţe anterioare ale subiectului în domeniul structuri/experienţe anterioare ale subiectului în domeniul în care se desfăşoară activitatea.în care se desfăşoară activitatea.

Luthans…Luthans…

• Normele asigură succesul sau, după caz, Normele asigură succesul sau, după caz, supravieţuirea grupului;supravieţuirea grupului;

• Reflectă preferinţele membrilor puternici Reflectă preferinţele membrilor puternici din grup;din grup;

• Simplifică şi fac predictibil comportamentul Simplifică şi fac predictibil comportamentul ce se aşteaptă de la membrii grupului;ce se aşteaptă de la membrii grupului;

• Întăresc rolurile specifice, individuale ale Întăresc rolurile specifice, individuale ale membrilor;membrilor;

• Ajută grupul să evite problemele Ajută grupul să evite problemele interpersonale cu impact negativ.interpersonale cu impact negativ.

Procese prin care putem influenţa apariţia Procese prin care putem influenţa apariţia normelor în grupnormelor în grup

• ComplezenţaComplezenţa – individul acceptă influenţa pentru că speră – individul acceptă influenţa pentru că speră să obţină o reacţie favorabilă de la altă persoană sau de la să obţină o reacţie favorabilă de la altă persoană sau de la grup.grup.

• IdentificareaIdentificarea este atunci când individul acceptă influenţa este atunci când individul acceptă influenţa pentru că doreşte să menţină o relaţie satisfăcătoare, ce pentru că doreşte să menţină o relaţie satisfăcătoare, ce consolidează definiţia de sine, cu altă persoană sau cu un consolidează definiţia de sine, cu altă persoană sau cu un grup.grup.

• InteriorizareaInteriorizarea survine atunci când individul acceptă survine atunci când individul acceptă influenţa pentru că substanţa comportamentului indus – influenţa pentru că substanţa comportamentului indus – ideile şi acţiunile ce-l compun – este recompensatoare ideile şi acţiunile ce-l compun – este recompensatoare intrinsec.intrinsec.

Kelman p.124-125Kelman p.124-125

Rolurile şi jucarea acestora în Rolurile şi jucarea acestora în cadrul grupului cadrul grupului

Rolul este un “model organizat de Rolul este un “model organizat de conduite, cu privire la o anumită conduite, cu privire la o anumită

poziţie a individului într-un poziţie a individului într-un ansamblu interacţional”.ansamblu interacţional”.

Rolurile lui Fred Rolurile lui Fred Luthans…Luthans…

• Persoanele orientate spre sarcină a căror motivaţie se supune de cele Persoanele orientate spre sarcină a căror motivaţie se supune de cele mai multe ori unui deziderat de tipul “succesul activităţii”.mai multe ori unui deziderat de tipul “succesul activităţii”.

• Tehnicienii experţi în proceduri şi metode. .Tehnicienii experţi în proceduri şi metode. .• Persoanele orientate spre ceilalţi cu roluri de tipul “bunul Persoanele orientate spre ceilalţi cu roluri de tipul “bunul

samaritean”; samaritean”; • Cei care spun “nu” îi contrabalansează pe cei ce se exprimă Cei care spun “nu” îi contrabalansează pe cei ce se exprimă

preponderent pozitiv fără să facă apel la situaţia de fapt; ei pot găsi preponderent pozitiv fără să facă apel la situaţia de fapt; ei pot găsi oriunde greşeli parţiale sau totale în ceea ce priveşte strategia oriunde greşeli parţiale sau totale în ceea ce priveşte strategia grupului de rezolvare a problemelor.grupului de rezolvare a problemelor.

• Susţinătorii regulilor sunt oamenii cu stereotipii birocratice. Susţinătorii regulilor sunt oamenii cu stereotipii birocratice. Dezavantajul principal al acestui tip de rol constă în lipsa de Dezavantajul principal al acestui tip de rol constă în lipsa de flexibilitate; la avantaje putem consemna menţinerea regulilor în flexibilitate; la avantaje putem consemna menţinerea regulilor în ochii membrilor grupului prin apelul făcut la acestea, furnizarea şi de ochii membrilor grupului prin apelul făcut la acestea, furnizarea şi de stabilitate şi coerenţă în adoptarea deciziilor de grup.stabilitate şi coerenţă în adoptarea deciziilor de grup.

• Evadatorii din reguli sunt cei care ştiu să facă sarcina de Evadatorii din reguli sunt cei care ştiu să facă sarcina de nerespectat. Ei introduc în echipele didactice supleţea necesară a nerespectat. Ei introduc în echipele didactice supleţea necesară a activităţilor, în sensul că pun în permanent la încercare regulile;activităţilor, în sensul că pun în permanent la încercare regulile;

• Cei care nu sunt împotriva regulilor, dar nici nu le iau prea în serios.Cei care nu sunt împotriva regulilor, dar nici nu le iau prea în serios.

De reţinut…De reţinut…

• Rolurile pot să aibă efecte pozitive sau negative Rolurile pot să aibă efecte pozitive sau negative asupra grupului, asupra anumitor persoane din asupra grupului, asupra anumitor persoane din acesta sau chiar asupra celui care le îndeplineşte;acesta sau chiar asupra celui care le îndeplineşte;

• Cadrul didactic trebuie să înţeleagă în profunzime Cadrul didactic trebuie să înţeleagă în profunzime rolurile şi să cunoască foarte bine elevii pentru a rolurile şi să cunoască foarte bine elevii pentru a exista o concordanţă de principiu între rol şi exista o concordanţă de principiu între rol şi deţinătorul de rol; deţinătorul de rol;

• Lipsa unei astfel de perspective poate conduce la Lipsa unei astfel de perspective poate conduce la un conflict neproductiv în cadrul grupului, la lipsă un conflict neproductiv în cadrul grupului, la lipsă de eficienţă şi dezangajarea a membrilor.de eficienţă şi dezangajarea a membrilor.

Observarea şi Observarea şi consemnarea consemnarea

proceselor de grup: proceselor de grup: sociometriasociometria

Tehnica sociometricăTehnica sociometrică

Vizează „descoperirea nivelului Vizează „descoperirea nivelului profund al structurilor societăţii profund al structurilor societăţii

şi o schimbare a societăţii bazată şi o schimbare a societăţii bazată pe aspectele dinamice ale pe aspectele dinamice ale

structurilor sale”.structurilor sale”.

Jacob Levi Moreno, 1934 Jacob Levi Moreno, 1934

Două noţiuni de bază:Două noţiuni de bază:

• Tele:Tele: cea mai mică unitate de sentiment cea mai mică unitate de sentiment transmisă de la un individ la altul. Există trei tipuri transmisă de la un individ la altul. Există trei tipuri de tele: atracţia (simpatia), respingerea de tele: atracţia (simpatia), respingerea (antipatia), şi indiferenţa.(antipatia), şi indiferenţa.

• Atom social:Atom social: „cea mai mică unitate socială „cea mai mică unitate socială

vie” individ şi ansamblul legăturilor afectivevie” individ şi ansamblul legăturilor afective ..(Jean-Claude Abric, 2002, p.131)(Jean-Claude Abric, 2002, p.131)

Tehnica sociometricăTehnica sociometrică

Principiile tehnicii:Principiile tehnicii:• Un chestionarUn chestionar care le permite tuturor membrilor grupului care le permite tuturor membrilor grupului

să vorbească despre relaţiile pozitive sau negative pe care le să vorbească despre relaţiile pozitive sau negative pe care le întreţin cu ceilalţi, fiecare trebuind să verbalizeze atitudini de întreţin cu ceilalţi, fiecare trebuind să verbalizeze atitudini de alegere şi respingere în legătură cu partenerii săi:alegere şi respingere în legătură cu partenerii săi:

Întrebări:Întrebări:Cu cine aţi prefera să lucraţi împreună pentru a efectua Cu cine aţi prefera să lucraţi împreună pentru a efectua

cutare activitate? (alegere)cutare activitate? (alegere)Cu cine aţi dori să nu lucraţi împreună pentru a efectua Cu cine aţi dori să nu lucraţi împreună pentru a efectua

această activitate? această activitate? (respingere)(respingere)

De cine credeţi că aţi fost ales?De cine credeţi că aţi fost ales?**De cine credeţi că aşi fost respins? De cine credeţi că aşi fost respins? **

** În 1953, Taguiri propune să se adauge încă 2 întrebări care ar viza „percepţia În 1953, Taguiri propune să se adauge încă 2 întrebări care ar viza „percepţia sociometrică”. Este de o importanţă deosebită pentru că „un om plasat într-un grup sociometrică”. Este de o importanţă deosebită pentru că „un om plasat într-un grup acţionează şi reacţionează nu în funcţie de statutul său sociometric real, ci conform acţionează şi reacţionează nu în funcţie de statutul său sociometric real, ci conform poziţiei sociale pe care crede că o are, în funcţie de percepţia sa cu privire la legăturile poziţiei sociale pe care crede că o are, în funcţie de percepţia sa cu privire la legăturile care îl unesc cu ceilalţi” care îl unesc cu ceilalţi” Bastin (1961, p.12) apud Jean-Claude Abric (2002, Bastin (1961, p.12) apud Jean-Claude Abric (2002, p.135)p.135)

Test sociometricTest sociometric1. Numele şi prenumele 1. Numele şi prenumele 2. Vârsta2. Vârsta3. Locul naşterii3. Locul naşterii

7. 7. Dacă ţi s-ar cere să alegiDacă ţi s-ar cere să alegi, cu care dintre , cu care dintre colegi colegi vei preferavei prefera să lucrezisă lucrezi în aceeaşi în aceeaşi echipă? Enumără în ordine trei:echipă? Enumără în ordine trei:1. _________1. _________2. _________2. _________3. _________3. _________

8. Cu care dintre colegi vei prefera 8. Cu care dintre colegi vei prefera să petrecisă petreci timpul libertimpul liber? Enumără în ordine trei:? Enumără în ordine trei:

Care dintre colegi Care dintre colegi crezi că preferăcrezi că preferă::9. să lucreze cu tine:9. să lucreze cu tine:1. ______________1. ______________2. ______________2. ______________3. ______________3. ______________10. să-şi petreacă timpul liber cu tine :10. să-şi petreacă timpul liber cu tine :1. ______________1. ______________2. ______________2. ______________3. ______________3. ______________

11. Dacă ar depinde de tine, pe cine 11. Dacă ar depinde de tine, pe cine ai ai preferaprefera ca şef de clasă? Enumără în ordine ca şef de clasă? Enumără în ordine trei:trei:1. _________1. _________2. _________2. _________3. _________3. _________

4. Ultima şcoală absolvită4. Ultima şcoală absolvită5. Profesia tatălui5. Profesia tatălui6. Meseria dorită6. Meseria dorită

12. Enumără trei colegi, în ordine cu care 12. Enumără trei colegi, în ordine cu care nu preferi să nu preferi să lucrezi lucrezi în aceeaşi echipă: în aceeaşi echipă:

1. _________1. _________2. _________2. _________3. _________3. _________

13. Enumără trei colegi, în ordine cu care 13. Enumără trei colegi, în ordine cu care nu preferinu preferi să-să-ţi petreci timpulţi petreci timpul liber: liber:

1. _________1. _________2. _________2. _________3. _________3. _________

Enumără trei colegi în ordine care Enumără trei colegi în ordine care crezi că nu preferăcrezi că nu preferă::13) să lucreze cu tine:13) să lucreze cu tine:1. _________1. _________2. _________2. _________3. _________3. _________

14) să-şi petreacă timpul liber cu tine:14) să-şi petreacă timpul liber cu tine:1. _________1. _________2. _________2. _________3. _________3. _________

• Numărul de alegeri pozitive sau negative poate fi limitat sau liber.Numărul de alegeri pozitive sau negative poate fi limitat sau liber.

Condiţii de aplicare a Condiţii de aplicare a testului:testului:

• Grupul trebuie să aibă un minim de trecut împreună Grupul trebuie să aibă un minim de trecut împreună pentru ca relaţiile socioafective să se poată înfiripa;pentru ca relaţiile socioafective să se poată înfiripa;

• Tehnica trebuie propusă grupului, nu impusăTehnica trebuie propusă grupului, nu impusă

• Confidenţialitatea răspunsurilor trebuie să fie Confidenţialitatea răspunsurilor trebuie să fie garantată: garantată: niciodată nu i se vor comunica grupului niciodată nu i se vor comunica grupului răspunsurile vreunuia dintre membrii săi;răspunsurile vreunuia dintre membrii săi;

• Criteriile alegerii trebuie să fie explicitate;Criteriile alegerii trebuie să fie explicitate;

Indicii sociometriciIndicii sociometriciSe calculează pornind de la analiza matricei sociometrice, un tabel Se calculează pornind de la analiza matricei sociometrice, un tabel

cu două coordonate în care se vor nota răspunsurile fiecărui cu două coordonate în care se vor nota răspunsurile fiecărui membru al grupului.membru al grupului.

A B C D E F G H

A   +   + +   + +

B     +       +  

C   +   +     +  

D +              

E   +   +        

F     +          

G +       +      

H   +       +    

Matricea sociometrică a alegerilor (+)

Indicii sociometriciIndicii sociometriciIndicii socioafectivi pozitivi:Indicii socioafectivi pozitivi:• Numărul de alegeri primite: defineşte popularitatea sociometrică;Numărul de alegeri primite: defineşte popularitatea sociometrică;• Numărul de alegeri făcute: indică expansivitatea pozitivă;Numărul de alegeri făcute: indică expansivitatea pozitivă;• NNumărul de alegumărul de alegereerei reciproce: completează indicele de popularitate i reciproce: completează indicele de popularitate şi atestă nivelul de inserţie pozitivă a individului în grup;şi atestă nivelul de inserţie pozitivă a individului în grup;

Indici socioafectivi negativiIndici socioafectivi negativi• Numărul de respingeri primite – defineşte proporţia de excludere;Numărul de respingeri primite – defineşte proporţia de excludere;• Numărul de respingeri făcute – expansivitatea negativă;Numărul de respingeri făcute – expansivitatea negativă;• Numărul de respingeri reciproce – un indicator al inserţiei negative Numărul de respingeri reciproce – un indicator al inserţiei negative în grup;în grup;Indicii percepţiei sociometriceIndicii percepţiei sociometrice• Numărul de indivizi de care subiectul crede că a fost ales;Numărul de indivizi de care subiectul crede că a fost ales;• Numărul de indivizi de care subiectul crede că este respins;Numărul de indivizi de care subiectul crede că este respins;

Permit cunoaşterea Permit cunoaşterea imaginii de sineimaginii de sine a fiecărui individ a fiecărui individ aflat în situaţia de grup.aflat în situaţia de grup.• Numărul de indivizi care Numărul de indivizi care se credse cred aleşi de subiect; aleşi de subiect;• Numărul de indivizi care Numărul de indivizi care se credse cred respinşi de subiect. respinşi de subiect.

Asigură accesul la imaginea pe care grupul şi-o face Asigură accesul la imaginea pe care grupul şi-o face despre fiecare dintre membrii săi (despre fiecare dintre membrii săi (imaginea de sineimaginea de sine la ceilalţi). la ceilalţi).

(Jean-Claude Abric, 2002, pp. 133-135)(Jean-Claude Abric, 2002, pp. 133-135)

Reguli de interpretareReguli de interpretare• Regula nr. 1Regula nr. 1

Nici un indice nu trebuie interpretat izolat.Nici un indice nu trebuie interpretat izolat.

• Regula nr. 2Regula nr. 2Toate rezultatele sociometrice se raportează la o situaţie Toate rezultatele sociometrice se raportează la o situaţie dată.dată.

• Regula nr. 3Regula nr. 3Sociometria indică structura socioafectivă a unui grup care Sociometria indică structura socioafectivă a unui grup care efectuează sarcina s1 în timpul t1.efectuează sarcina s1 în timpul t1.

• Regula nr. 4Regula nr. 4Între indicii sociometrici şi trăsăturile caracteriale nu se Între indicii sociometrici şi trăsăturile caracteriale nu se poate stabili un paralelism strict.poate stabili un paralelism strict.

(Jean-Claude Abric, 2002, p.135)(Jean-Claude Abric, 2002, p.135)

Vă mulţumesc Vă mulţumesc pentru atenţie!pentru atenţie!