comunicare_educationala_1

ComunicareComunicare educaţionalăeducaţională

Asist. univ. drd. Florin Asist. univ. drd. Florin DomuncoDomunco

……dacă nimeni nu mă întreabă dacă nimeni nu mă întreabă

ce este timpul, ştiu; ce este timpul, ştiu;

dar dacă mă întreabă, nu mai dar dacă mă întreabă, nu mai ştiu…ştiu…

Sfântul AugustinSfântul Augustin

Motto…Motto…

CuCurrss nr. 1 nr. 1

• Comunicarea – repere privind interacţiunea educaţionalăComunicarea – repere privind interacţiunea educaţionalăDelimitări conceptualeDelimitări conceptualeForme ale comunicării umane - implicaţii psiho-Forme ale comunicării umane - implicaţii psiho-

pedagogice pedagogice Comunicarea didactică şi elementele eComunicarea didactică şi elementele eii

• Bibliografie:Bibliografie: Cucoş, Constantin – coord. (1988). Cucoş, Constantin – coord. (1988). Psihopedagogie Psihopedagogie

pentru examenele de definitivare şi grade didactice. pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Iaşi: Polirom.Iaşi: Polirom. Pânişoară, Ion Ovidiu. (2003). Pânişoară, Ion Ovidiu. (2003). Comunicarea eficientă – Comunicarea eficientă –

Metode de interacţiune educaţionale.Metode de interacţiune educaţionale. Iaşi: Polirom. Iaşi: Polirom. Şoitu, Laurenţiu. (2001). Şoitu, Laurenţiu. (2001). Psihopedagogia comunicăriiPsihopedagogia comunicării. .

Iaşi: Institutul EuropeanIaşi: Institutul European

Comunicarea Comunicarea - repere privind interacţiunea - repere privind interacţiunea

educaţională -educaţională -

Ce este comunicarea?Ce este comunicarea?

A comunica înseamnă “a face A comunica înseamnă “a face cunoscut, a da de ştire, a informa, cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a spune” sau despre a înştiinţa, a spune” sau despre oameni, comunităţi sociale etc. – oameni, comunităţi sociale etc. – “a fi în legătură, în contact cu”; “a “a fi în legătură, în contact cu”; “a vorbi cu”, “a fi în legătură cu... a vorbi cu”, “a fi în legătură cu... a duce la..” duce la..”

(DEX, p.179)(DEX, p.179)

Delimitări Delimitări conceptuale...conceptuale...

Forme ale comunicării Forme ale comunicării umaneumane

• După numărul de parteneri…După numărul de parteneri…Intrapersonală, Intrapersonală, Interpersonală,Interpersonală,

În grup micÎn grup micPublicăPublică

• După statutul interlocutorilor…După statutul interlocutorilor…VerticalăVerticală

Orizontală Orizontală

vezi Constantin Cucoş coord. (1998, p. 225)vezi Constantin Cucoş coord. (1998, p. 225)

Forme ale comunicării Forme ale comunicării umaneumane

• După codul folosit…După codul folosit…

comunicare verbală, comunicare verbală,

paraverbală, paraverbală,

nonverbală.nonverbală.

vezi Constantin Cucoş coord. (1998, p. 225)vezi Constantin Cucoş coord. (1998, p. 225)

Comunicarea verbalăComunicarea verbală

Caracteristici:Caracteristici:

• Informaţia este codificată şi transmisă prin cuvânt şi prin tot Informaţia este codificată şi transmisă prin cuvânt şi prin tot ceea ce ţine de acesta sub aspect fonetic, lexical, ceea ce ţine de acesta sub aspect fonetic, lexical, morfosintactic.morfosintactic.

• Este specific umană.Este specific umană.

• Forme: orală şi/sau scrisă.Forme: orală şi/sau scrisă.

• Cea mai studiată formă a comunicării umane.Cea mai studiată formă a comunicării umane.

Constantin Cucoş coord. (1998, p. 226)Constantin Cucoş coord. (1998, p. 226)

Comunicarea Comunicarea paraverbalăparaverbală

• Informaţia este codificată şi transmisă prin elemente Informaţia este codificată şi transmisă prin elemente prozodice şi vocale ce însoţesc cuvântul şi vorbirea în prozodice şi vocale ce însoţesc cuvântul şi vorbirea în general şi care au semnificaţii comunicative aparte.general şi care au semnificaţii comunicative aparte.


• În această categorie se înscriu: caracteristicile vocii, În această categorie se înscriu: caracteristicile vocii, particularităţile de pronunţie, intensitatea rostirii, ritmul şi particularităţile de pronunţie, intensitatea rostirii, ritmul şi debitul vorbirii, intonaţia, pauzadebitul vorbirii, intonaţia, pauza

• Nu poate fiinţa, ca formă, decât concomitent cu exprimarea verbală. Nu poate fiinţa, ca formă, decât concomitent cu exprimarea verbală. Din perspectiva conţinutului însă, ele se pot separa radical. Din perspectiva conţinutului însă, ele se pot separa radical.


Comunicarea nonverbalăComunicarea nonverbală

• Informaţia este codificată şi transmisă printr-o Informaţia este codificată şi transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de postura, diversitate de semne legate direct de postura, mişcarea, gesturile, mimica, înfăţişarea partenerilor.mişcarea, gesturile, mimica, înfăţişarea partenerilor.


• Înlesneşte, facilitează exprimarea verbală.Înlesneşte, facilitează exprimarea verbală.

• Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condiţiilor Dimensiunea nonverbală a comportamentului este puternic implicată în construirea condiţiilor interacţiunii, în cazul structurării interacţiunii, al influenţării conţinuturilor, de cunoaştere a partenerului.interacţiunii, în cazul structurării interacţiunii, al influenţării conţinuturilor, de cunoaştere a partenerului.


• Se bazează deopotrivă pe elemente înnăscute dar şi învăţate.Se bazează deopotrivă pe elemente înnăscute dar şi învăţate.

De reţinut...De reţinut...• Comportamentele comunicaţionale pot fi cu dominantă Comportamentele comunicaţionale pot fi cu dominantă

verbală, cu dominantă nonverbală sau mixte.verbală, cu dominantă nonverbală sau mixte.

• Conţinuturile afectiv-atitudinale se transmit, în proporţii hotărâtoare, Conţinuturile afectiv-atitudinale se transmit, în proporţii hotărâtoare, prin CPV şi CNV: 55% nonverbal, 38%paraverbal şi doar 7% verbal prin CPV şi CNV: 55% nonverbal, 38%paraverbal şi doar 7% verbal !!!!!!

• CV şi CPV sunt obligatoriu simultane, CNV poate fi CV şi CPV sunt obligatoriu simultane, CNV poate fi simultană, dar le poate şi anticipa şi succeda.simultană, dar le poate şi anticipa şi succeda.

• Într-o comunicare cu dominanţă verbală, cum este cea Într-o comunicare cu dominanţă verbală, cum este cea didactică, CPV şi CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un didactică, CPV şi CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg structurat, complex, convergent.întreg structurat, complex, convergent.

Implicaţii Implicaţii psihopedagogicepsihopedagogice

• Randamentul comunicării didactice nu se reduce la formularea conţinuturilor Randamentul comunicării didactice nu se reduce la formularea conţinuturilor verbale – prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, verbale – prin orientările lor atitudinale, pozitive, neutre sau negative, profesorul şi elevul potenţează sau frânează comunicarea, sporesc sau profesorul şi elevul potenţează sau frânează comunicarea, sporesc sau anulează efectele conţinuturilor didactice propuse.anulează efectele conţinuturilor didactice propuse.

• O comunicare complexă(V, PV, NV), convergentă, uşurează îndeplinirea unor sarcini diferite.O comunicare complexă(V, PV, NV), convergentă, uşurează îndeplinirea unor sarcini diferite.

Constantin Cucoş coord. (1998, pp. 232-233)Constantin Cucoş coord. (1998, pp. 232-233)

• Comunicările para- şi nonverbală pregătesc terenul pentru mesajul verbalComunicările para- şi nonverbală pregătesc terenul pentru mesajul verbal..


• Folosirea multicanalităţii în transmiterea şi receptarea Folosirea multicanalităţii în transmiterea şi receptarea mesajului facilitează prelucrarea şi reţinerea unei mesajului facilitează prelucrarea şi reţinerea unei mari cantităţi de informaţii şi, în acelaşi timp, sporeşte mari cantităţi de informaţii şi, în acelaşi timp, sporeşte varietatea şi atractivitatea actului de comunicare. varietatea şi atractivitatea actului de comunicare.

• Combinarea variată şi convergentă a mesajelor verbale, para- şi nonverbale, poate Combinarea variată şi convergentă a mesajelor verbale, para- şi nonverbale, poate reprezenta, nu de puţine ori, un spor de claritate şi prin aceasta, economie de timp;reprezenta, nu de puţine ori, un spor de claritate şi prin aceasta, economie de timp;

• Comunicarea divergentă poate produce confuzii, nesiguranţă şi chiar refuzul conţinuturilor transmiseComunicarea divergentă poate produce confuzii, nesiguranţă şi chiar refuzul conţinuturilor transmise

Constantin Cucoş coord. (1998, pp. 232-233)Constantin Cucoş coord. (1998, pp. 232-233)


““Prin modul său de a preda, un profesor Prin modul său de a preda, un profesor produce în mod constant indici în legătură cu ceea ce produce în mod constant indici în legătură cu ceea ce

consideră a fi important, cu modelul de consideră a fi important, cu modelul de comportament pe care-l aşteaptă de la elevi, cu comportament pe care-l aşteaptă de la elevi, cu

tipurile de participare pe care le doreşte, cu calitatea tipurile de participare pe care le doreşte, cu calitatea de activitate pe care o va accepta... Indiferent dacă de activitate pe care o va accepta... Indiferent dacă aceşti indici sunt verbali sau nonverbali, dacă sunt aceşti indici sunt verbali sau nonverbali, dacă sunt

conştienţi sau inconştienţi, elevii îşi modelează conştienţi sau inconştienţi, elevii îşi modelează comportamentul în funcţie de ei.” comportamentul în funcţie de ei.”

(Grant, B. ş.a., 1977)(Grant, B. ş.a., 1977)

Delimitări Delimitări conceptuale...conceptuale...

Comunicarea didacticăComunicarea didactică

este o comunicare instrumentală, este o comunicare instrumentală,

direct implicată direct implicată

în susţinerea unui proces de în susţinerea unui proces de învăţare…învăţare…

Luminiţa Iacob în Constantin Cucoş coord. (1998, p. 235)Luminiţa Iacob în Constantin Cucoş coord. (1998, p. 235)

Caracteristicile comunicării Caracteristicile comunicării instrumentale:instrumentale:

C. Capacitatea emiţătorului de a se modifica, în funcţie de reacţia partenerilor, pentru a-şi atinge obiectivul


A. Focalizarea intenţionată şi vădită pe un scop precis

B. Urmărirea atingerii lui prin obţinerea unui efect în comportamentul receptorului

Delimitări Delimitări conceptualeconceptuale

Delimitări Delimitări conceptualeconceptuale

CARACTERISTICILE COMUNICĂRII DIDACTICE:CARACTERISTICILE COMUNICĂRII DIDACTICE:

• Dimensiunea explicativăDimensiunea explicativă• Structurarea comunicării didactice conform logicii pedagogiceStructurarea comunicării didactice conform logicii pedagogice• Rolul activ al cadrului didactic faţă de conţinuturiRolul activ al cadrului didactic faţă de conţinuturile le ştiinţificeştiinţifice• Pericolul transferării autorităţii de statut asupra conţinuturilorPericolul transferării autorităţii de statut asupra conţinuturilor• Personalizarea comunicăriiPersonalizarea comunicării• Ritualizarea şi normele nescriseRitualizarea şi normele nescrise

Elementele comunicării Elementele comunicării didactice…didactice…

Emiţătorul…Emiţătorul…

Adică profesorul…Adică profesorul…

• Caracteristici:Caracteristici:

►►Posedă informaţie mai bine structurată Posedă informaţie mai bine structurată decât receptorul;decât receptorul;

► ► Presupune o stare de spirit (motivaţie);Presupune o stare de spirit (motivaţie);

► ► Presupune un scop explicit (alăturat Presupune un scop explicit (alăturat mesajului) şi unul implicit (motivul mesajului) şi unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului).receptorului).

Emiţătorul…Emiţătorul…

Bazele puterii sau Bazele puterii sau influenţei… profesoruluiinfluenţei… profesorului

Puterea recompensatoare

Puterea coercitivă

Puterea referenţială

Puterea legitimă

(Ion Ovidiu Pânişoară, (Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 23)2003, p. 23)

Puterea expertului

Receptorul… adică elevul…Receptorul… adică elevul…şi reacţiile saleşi reacţiile sale

Reacţia adaptativă

Reacţia ego defensivă

Reacţia expresiei valorice

Reacţia cognitivă

Katz apud Ion Ovidiu Pânişoară Katz apud Ion Ovidiu Pânişoară (2003, p. 26)(2003, p. 26)

Mesajul şi efectele sale…Mesajul şi efectele sale…Mesajul Mesajul presupune un mozaic de informaţii obiective, judecăţi de presupune un mozaic de informaţii obiective, judecăţi de

valoare care privesc informaţiile (subiectiv) şi judecăţi de valoare care privesc informaţiile (subiectiv) şi judecăţi de valoare şi trăiri personale în afara acestor informaţii etc.valoare şi trăiri personale în afara acestor informaţii etc.

Efectele…Efectele…… … de întâietate:de întâietate:

……datele prezentate de emiţător la început au mai multă influenţă…datele prezentate de emiţător la început au mai multă influenţă…

… … de recentivitate:de recentivitate:……uneori informaţiile prezentate la urmă au importanţă mai uneori informaţiile prezentate la urmă au importanţă mai

ridicată…ridicată…

((Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 29)Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 29)

DecodareaDecodarea……presupune descifrarea sensului mesajului presupune descifrarea sensului mesajului

primit…primit…

Receptorul trebuie să fie în posesia codului Receptorul trebuie să fie în posesia codului adecvatadecvat !! ! !! !

Filtrarea mesajelorFiltrarea mesajelor• Aşezarea pe niveluriAşezarea pe niveluri – gândurile, sentimentele, – gândurile, sentimentele,

tendinţele incompatibile cu setul perceptiv al tendinţele incompatibile cu setul perceptiv al individului tind să fie continuu rejectate sau ignorate.individului tind să fie continuu rejectate sau ignorate.

• AjustareaAjustarea – părţile din mesaj considerate înalt – părţile din mesaj considerate înalt dezirabile receptorului sunt luate în consideraţie într-dezirabile receptorului sunt luate în consideraţie într-o pondere foarte mare.o pondere foarte mare.

• AsimilareaAsimilarea – receptorul ataşează mesajului înţelesuri – receptorul ataşează mesajului înţelesuri pe care transmiţătorul nu a intenţionat să le pe care transmiţătorul nu a intenţionat să le transmită.transmită.

((Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, pp. 30-31)Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, pp. 30-31)

Feedback-ulFeedback-ul……este o informaţie trimisă înapoi la sursă .este o informaţie trimisă înapoi la sursă .

• Feedback-ul evaluativFeedback-ul evaluativ

Pozitiv (motivează)Pozitiv (motivează)

Negativ (când urmăreşte Negativ (când urmăreşte

un rol corector)un rol corector)

• Feedback-ul nonevaluativ Feedback-ul nonevaluativ

(accentul este pus pe faptul că nu se fac (accentul este pus pe faptul că nu se fac referiri la propriile noastre idei şi judecăţi referiri la propriile noastre idei şi judecăţi în legătură cu problema în cauză) în legătură cu problema în cauză)


• Feedback-ul de sondareFeedback-ul de sondare presupune să cerem presupune să cerem persoanei din faţa noastră informaţii adiţionale persoanei din faţa noastră informaţii adiţionale pentru completarea problemei.pentru completarea problemei.

• Feedback-ul de înţelegereFeedback-ul de înţelegere presupune să presupune să încercăm să distingem adevărata semnificaţie a încercăm să distingem adevărata semnificaţie a celor spuse de către cealaltă parte.celor spuse de către cealaltă parte.

• Feedback-ul suportivFeedback-ul suportiv presupune că problema pe presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă şi care cealaltă persoană o consideră importantă şi semnificativă este considerată şi de către semnificativă este considerată şi de către ascultător ca fiind importantă şi semnificativă.ascultător ca fiind importantă şi semnificativă.

• Feedback-ul “mesajul-eu”.Feedback-ul “mesajul-eu”.


Tipuri de feedback Tipuri de feedback nonevaluativnonevaluativ

Canalul de comunicareCanalul de comunicare… … calea care permite difuzarea mesajuluicalea care permite difuzarea mesajului

În sens larg……defineşte totalitatea posibilităţilor fizice de comunicare.

În sens restrâns……putem vorbi despre modul de structurare a comunicărilor.

Canalul în formă de “X”(STEA)

Canalul în formă de cerc

Canalul reţea

Canalul în formă de “Y”

Contextul comunicăriiContextul comunicăriiReprezintă cadrul (fizic şi psihopedagogic) Reprezintă cadrul (fizic şi psihopedagogic)

în care comunicarea se produce.în care comunicarea se produce.

(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 36)(Ion Ovidiu Pânişoară, 2003, p. 36)

…contextul fizic : aranjarea mobilierului, timpul desfăşurării etc.

… contextul psiho-pedagogic : contextul imaginativ creat de un emiţător în timpul unei povestiri legate direct de mesaj. Acest context

poate să depindă, într-o măsură mai ridicată, de actorii comunicaţionali sau de condiţiile sociale care anticipează structuri comunicaţionale:

Condiţii sociale care anticipează structuri comunicaţionale:

Proximitatea: persoanele care se găsesc una în apropierea celeilalte au o frecvenţă a posibilităţii de inter-relaţionare şi comunicare sensibil mărită în comparaţie cu cele aflate la distanţă.

Similaritatea: cei care se află în aceleaşi împrejurări socio-educaţionale, care au interese, credinţe, activităţi şi scopuri comune permit o mai accentuată probabilitate educaţională;

Apartenenţa la grup: inter-comunicarea este mai prezentă în interiorul grupului decât între grupuri deoarece în primul caz statusurile şi rolurile sunt mai clar definite.

Dimensiuni ale contextului:Dimensiuni ale contextului:

1.1. Dimensiunea fizică:Dimensiunea fizică: este definită de întregul ansamblu de este definită de întregul ansamblu de elemente din mediul înconjurător care au o contribuţie elemente din mediul înconjurător care au o contribuţie (pozitivă sau negativă) în procesul comunicării(pozitivă sau negativă) în procesul comunicării

2.2. Dimensiunea psihosocială:Dimensiunea psihosocială: include rolurile participanţilor, include rolurile participanţilor, elementele de cultură socială, apartenenţă la anumite elementele de cultură socială, apartenenţă la anumite grupuri, mentalităţi şi statusuri formale sau informale etc.;grupuri, mentalităţi şi statusuri formale sau informale etc.;

3.3. Dimensiunea temporală:Dimensiunea temporală: care include timpul istoric şi care include timpul istoric şi timpul zilei.timpul zilei.

Contextul comunicăriiContextul comunicării

CLIMAT DEFENSIVCLIMAT DEFENSIV CLIMAT DE SPRIJINCLIMAT DE SPRIJIN

EvaluareEvaluareControlControlStrategieStrategieNeutralitateNeutralitateSuperioritateSuperioritateSiguranţăSiguranţă

DescriereDescriereOrientare spre problemeOrientare spre problemeSpontaneitateSpontaneitateEmpatieEmpatieEgalitateEgalitateProvizoratProvizorat

Contextul comunicării – climatul Contextul comunicării – climatul educaţionaleducaţional

Climatul educaţional este generat de dimensiunea fizică şi cea psihosocială.

Condiţiile reuşitei în Condiţiile reuşitei în comunicarea didacticăcomunicarea didactică

Văzute de elevi:Văzute de elevi:a.a. Motivaţia personalăMotivaţia personalăb.b. Formatorul respectă eleviiFormatorul respectă eleviic.c. Are atitudine pozitivă faţă de toţiAre atitudine pozitivă faţă de toţid.d. Exigent şi dreptExigent şi drepte.e. Competent şi interesantCompetent şi interesantf.f. InformatInformatg.g. Spune când ştie şi când nuSpune când ştie şi când nuh.h. Creează un climat foarte bun.Creează un climat foarte bun.

(Laurenţiu Şoitu, 2001)(Laurenţiu Şoitu, 2001)


Văzute de formator:Văzute de formator:• Prezenţă, participare, atmosferăPrezenţă, participare, atmosferă• Se simte în formăSe simte în formă• Participanţii sunt motivaţi, înţeleg Participanţii sunt motivaţi, înţeleg

utilitatea temeiutilitatea temei• Sunt curioşi.Sunt curioşi.



Condiţii comune, puse de ambii parteneri:Condiţii comune, puse de ambii parteneri:• Alegerea subiectului şi direcţionarea luiAlegerea subiectului şi direcţionarea lui

• Modul de tratare a sarcinii din punct de Modul de tratare a sarcinii din punct de vedere pedagogicvedere pedagogic

• Calitatea relaţiilor, recunoaşterile reciproce.Calitatea relaţiilor, recunoaşterile reciproce.


Un larg evantai de comportamente

Capacitatea de a găsi comportamentul potrivit

Capacitatea de a-şi îndeplini rolul

Empatia

Complexitatea cognitivă

Autoobservarea

Angajarea în relaţie

Concluzii:Concluzii:Profesorul şi competenţele sale de Profesorul şi competenţele sale de

comunicarecomunicare

Vă mulţumesc Vă mulţumesc pentru atenţie!pentru atenţie!

comunicare_educationala_1

Documents