comunicarea cromatica
DESCRIPTION
psihologieTRANSCRIPT
Comunicarea cromaticaLimbajul culorilor este un domeniu care îşi manifestã specificacitatea în funcţie de
contextul socio-cultural. Culoarea, dincolo de percepţia ei afectivã, este şi o oglindã a
personalitãţii noastre şi deci influenţeazã comunicarea.
Altfel spus, culorile exprimã lucruri diferite pentru fiecare om sau culturã în parte.
Culorile semnificã sentimente, emoţii, popoare, ţãri sau tradiţii. Fundamentul cultural al
simbolismului culorilor poate avea un impact foarte pronunţat atunci când se încearcã
comunicarea între oameni de pe diferite meridiane, fãcând posibile neînţelegeri sau chiar reacţii
negative.
Culoarea, dincolo de perceptia si trairea ei afectiva, este si o oglina a personalitatii
noastre si deci influenteaza comunicarea. Gândirea creatoare are loc optim într-o încapere cu
mult rosu, iar cea de reflectare a ideilor într-o camera cu mult verde. Culorile stralucitoare sunt
alese de oamenii de actiune comunicativi, extravertiti, iar cele pale de timizi, intravertiti.
Semnificatia culorilor poate fi diferita în diverse culturi. De exemplu, rosu este asociat
în China cu bucurie si festivitate, în Japonia cu lupta si mânie; cultura indienilor americani
semnifica masculinitate; în Europa dragoste, iar în SUA comunism. În tarile cu populatie
africana, negru sugereaza binele, iar albul raul, pentru europeni, negru este culoarea tristetii, în
timp ce aceste stari sunt exprimate la japonezi si chinezi prin alb. Verdele semnifica la europeni
invidie, la asiatici bucurie, iar în anumitetari speranta în timp ce galbenul comunica la europeni
lasitate, gelozie, la americani este culoarea intelectualitatii, iar la asiatici semnifica puritate.
Reacţia noastrã faţã de o culoare este instantanee şi are un impact profund asupra
alegerilor pe care le facem în viaţa de zi cu zi.
Deşi, felul în care fiecare individ percepe culorile are o anumitã dozã de subiectivism,
existã culori al cãror efect are o semnificaţie universalã.
Culorile din zona roşie a spectrului (roşu, portocaliu şi galben) sunt cunoscute sub
numele de culori calde, ele evocând sentimente dintr-un registru pornind de la cãldurã şi confort
pânã la o ostilitate şi manie, ele stimulează comunicarea.
Culorile din zona albastrã a spectrului (albastru, violet şi verde) cele care poartã
denumirea de culori reci, inspirã calmul şi relaxarea, dar pot totuşi trezi simţãminte precum
mania, indiferenţa sau pot inhiba discuţia.
Monotonia, precum si varietatea excesiva de culoare, inhiba si-i distrag pe comunicatori.
Unele culturi strãvechi, precum cea egipteanã şi cea chinezeascã, au practicat o metodã
de vindecare prin utilizarea culorilor, numitã cromoterapie. Consideratã o modalitate uşoarã de
terapie, cromoterapia este folositã şi astãzi ca un tip de tratament holistic sau alternativ.
In cele ce urmeazã sunt prezentate culorile primare şi cele secundare, alãturi de culoarea
albã, culoarea neagrã şi gri din punctul de vedere al diferitelor culturi ale lumii. Zicala “Câte
bordeie, atâtea obiceiuri” este valabilã şi in cazul culorilor ca şi simboluri în diferitele ţãri ale
lumii.
a) Semnificaţia culorii alb
Albul transmite puritate, curãţenie şi neutralitate. Doctorii poartã halate albe, rechia
tradiţionalã de mireasã este albã, porumbelul alb este semnul unei cãsnicii fericite şî al unor
afaceri prospere, un gard împrejmuitor de culoare albã reprezintã un simbol al unui cãmin sigur
şi fericit, personajele pozitive sunt mereu zugravite în alb, Dumnezeu însuşi apare în culoarea
alb. In cadrul luptelor desfãşurate de-a lungul timpului, steagul alb reprezenta predarea pãrţii
care-l arbore, dorinţa acesteia pentru pace.
Cum reiese de mai susm culoarea alb reprezintã pentru occidentali pace, puritate, viaţã,
mirese, îngeri, spitale, personaje pozitive. Insã nu aceleaşi semnificaţii le are în Orient, aici
semnificã funeralii. In China albul este simbolul morţii, iar în Africa aceasta reprezintã tot ce
este rãu. In Japonia garoafa albã reprezintã moartea, deci a oferi cuiva din aceastã ţarã garoafe
albe ar fii o greşealã imensã. Dacã alãturãm însã culoarea roşie, japonezii vor recepţiona un alt
mesaj. Aici aceste douã culori alãturate reprezintã norocul, deci japonezii vor adopta o cu totul
altã atitudine.
b) Semnificaţia culorii gri
Griul este atemporal, practic şi solid. Un costum preferat de culoare gri se poate asorta cu
orice culoare. Deşi plãcut şi ales adesea în îmbracãminte, oamenii îl desemneazã rareori drept o
culoare favoritã, întrucât griul e asociat cu o pierdere, cu depresia sau tristeţea.
Griul e folosit de ecologişti pentru a descrie persoanele pasionate de tehnologiile mediului
înconjurãtor ce folosesc granitul, cimentul şi alte materiale de construcţii, ca opus al termenului
“verde” folosit pentru a descrie persoanele ce preferã mediul ecologic.
In sens moral, griul este folosit pentru a descrie desconsideraţia faţã de situaţii ce nu au o
valoare moralã, pentru a evita sau balansa situaţiile extreme de gen “ori e albã, ori e neagrã”.
In folclor, o viaţã gri exprimã o existenţã fãrã prea mult sens sau fãrã un obiectiv anume. O
persoanã gri e asociatã cu ideea unei persoane triste în general, sau care trece prin viaţã/societate
fârã sã fie remarcatã în vreun fel.
In folclorul scandinav, griul e folosit pentru tot ceea ce e asociat cu gnomii, hobbiţi, orcii şi
elfii din folclorul popular, pentru cã în parte faptele acestora se aflã de multe ori în afara
strandardelor morale.
In sociologie, griul simbolizeazã mediocritatea, sunetul ce polueazã societatea, zgomotul de
fond al societãţii.
c) Semnificaţia culorii negru
Negrul e purtãtor al unui mesaj de autoritate şi putere. Intrucât evocã emoţii puternice, poate
deveni copleşitor atunci când apare în exces. Negrul e culoarea îmbrãcãminţii clasice, o
explicaţie a acestui lucru putãnd fi faptul cã aceastã culoare îl face pe purtãtor sã aparã mai suplu
şi mai sofisticat.
Semnificaţiile culorii negru şi alb sunt opuse în culturile orientale şi cele occidentale. In
Occident el semnificã funeralii, moarte, revoltã, personaje negative, iar împreunã cu portocaliu
este asociat Halloween-ului din cultura americanã.
In Africa albul reprezintã tot ceea ce este rãu iar negrul, în opoziţie cu albul, semnificã binele.
In Egiptul Antic prin culoarea neagrã se înţelegea renaştere. In Kenya şi Tnzania se face referire
la norii de ploaie ca şi simbol al fertilitãţii şi vieţii.
In China negrul este culoarea tradiţionalã pentru baieţi.
Culoarea negrã folositã pentru vopsirea unghiilor reprezintã un simbol clasic de împotrivire
faţã de ceva prestabilit. O femeie cu unghii negre nu e neaparat sub influenţa unei depresii sau
culturi gotice, ea poate comunica în acest fel o atitudine de revoltã împotriva unor norme sau o
înclinaţie cãtre latura întunecatã a personalitãţii ei.
d) Semnificaţia culorii albastru
Culoarea preferatã a celor mai mulţi oameni, albastrul e considerat a inspira încredere,
devotament şi responsabilitate. Albastrul e culoarea cerului şî a mãrii, dar şi cea a spiritului, el
sugereazã odihnã şi poate determina organismul sã producã compuşi chimici care au un efect
calmant. Nu toate nuanţele de albastru evoca serenitatea sau liniştea; albastrul electric sau
strãlucitor inspirã dramatismul şi dinamismul, e o culoare angajanta care exprimã însufleţirea sau
voiciunea. Anumite nuanţe de albastru sau folosirea în exces a acestei culori determinã apariţia
senzaţiei de rãcealã sau lipsã a afecţiunii.
Albastrul e o culoare unisex, fiind folositã în mod aproape egal de bãrbaţi şi femei.
In China, aceasta este culoarea tradiţionalã a fetiţelor, spre deosebire de culturile occidentale
unde culoarea tradiţionalã a fetiţelor este rozul, albastrul fiind aici asociat baieţeilor. Tot în
China, aceasta semnificã imortalitatea.
In Iran, albastrul e culoarea paradisului şî a spiritualitãţii, dar ea semnificã şi doliul.
In Orientul Mijlociu este culoarea protecţiei, iar pentru israelieni ea semnificã sfinţenia.
Pentru occidentali albastrul înseamnã depresie, tristeţe, conservatorism, corporatism, iar
pentru indienii Cherokees, înfrângere şi necazuri.
e) Semnificaţia culorii verde
Verdele ocupã mai mult spaţiu în spectrul vizibil al ochiului uman şi se claseazã pe locul 2,
dupã albastru în preferinţele oamenilor. Verdele e o culoare larg rãspânditã în lumea naturalã şi
poate fi o alegere inspiratã pentru interiorul unei case întrucât suntem obişnuiţi sã o vedem
pretutindeni. Verdele natural, de la nuanţa pãdurii la cea a lâiului, e considerat a fi liniştitor şi
împrospãtor, cu un echilibru natural între nuanţa rece şi cea caldã.
In Occident, verdele este culoarea naturii, simbolizeazã fertilitatea, armonia, prospeţimea,
primavãra, renaşterea. Culoarea are o puternicã corespondenţã emoţionalã cu noţiunea de
siguranţã.
In SUA verdele e asociat cu ecologia sau, culoarea mai închisã, cu dolarii. Pentru Irlanda ea
reprezintã norocul, este şi simbolul ţãrii. In China, culoarea simbolizeazã dizgraţie, pãlãriile
verzi sunt un semn cã soţia unui bãrbat îl inşealã.
Pentru musulmani este culoarea sacrã, în India reprezintã culoarea Islamului.
In Africa verdele este simbolul corupţiei.
f) Semnificaţia culorii galben
Galbenul straluceşte cu potimism, fericire şi conferã o iluminare interioarã. Nuanţele de
galben auriu transmit promisiunea unui viitor plin de împliniri. Galbenul iese în evidenţã printre
celelalte culori şi inspirã o gândire pozitivã şi creativã.
In Evul Mediu galbenul simboliza moartea. Astãzi te asociat cu soarele şi razele sale.
In Orient ea reprezintã sacralitatea, reprezintã un simbol imperial. In China este asociat cu
creşterea şi dezvoltarea, în India este simbolul negustorilor sau fermierilor, iar în Japonia
întruchipeazã curajul. Pentru egipteni, aceasta este culoarea doliului.
In cromoterapie, culoarea galben se credea ca purificã organismul.
g) Semnificaţia culorii portocaliu
Portocaliul, o rudã apropiatã a roşului, este cea mai controversatã dintre culori. Aceastã
culoare strârneşte asociaţii puternice negative şi pozitive, fiind apreciatã fie ca adorabilã, fie ca
oribilã. Vâlvãtaia şi voiciunea portocaliului radiazã cãldurã şi energie.
Pentru occidentali, aceasta simbolizeazã creativitatea, focul, toamna, iar alãturi de negru
reprezintã Halloween-ul.
In Irlanda portocaliul întruchipeazã religia protestantã
In cromoterapie, culoarea se credea cã vindecã plãmânii şi mãreşte nivelul de energie al
organismului.
h) Semnificaţia culorii roşu
Roşul determinã asociaţiile cu aspectul cel mai personal dintre toate culorile. Recunoscut a
avea o acţiune stimulativã, excitantã, roşul comunicã o cantitate de energie direct proporţionalã
cu nivelul sau amploarea de percepţie a acestei culori.
Roşul are calitatea de a atrage atenţia, şi o utilizare adecvatã a acestei culori poate avea darul
de scoatere în evidenţã a unui element particular.
In Orient roşul este culoarea puratatã de mirese, în Afganistan e culoarea diavolului, iar în
Europa Rãsãriteanã şi Centralã este asociat comunismului. In India este simbolul razboinicului,
al puritãţii, al cãsãtoriei. Pentru japonezi, roşul simplu semnificã luptã, mânie, dar alãturi de alb,
culoarea auspicioasã, a norocului. In Africa de Sud, doliul este purtat prin aceastã culoare, iar în
cultura pieilor-roşii simbolizeazã masculinitatea.
Pentru occidentali are semnificaţii diverse, de la excitare, dragoste, pasiune, fericire, la
pericol şi interzicere.
In cromoterapie, culoarea roşu se credea cã stimuleazã corpul şi mintea, şi intensificã
circulaţia sângelui.
i) Semnificaţia culorii violet
Violetul întruchipezã echilibrul dintre stimularea roşului şî seninãtatea albastrului. Amestecul
celor 2 culori de bazã poate provoca tulburare sau încordare, dacã roşul devine predominant.
Este îmbinare a unui mesaj mistic cu unul de regalitate, violetul e culoarea preferatã a unor
persoane creative sau excentrice.
Culoarea violet semnificã în Occident regalitatea iar in Tailanda este culoarea doliului, cea
purtatã de vãduve.
Fiecare culoare semnificã ceva în funcţie de contextul cultural în care o întâlnim. Este important
însã sã nu ne formãm o idee despre o anumitã persoanã doar pe baza limbajului culorilor, ci
trebuie sã ţinem cont de întreaga paletã a comunicãrii nonverbale.
Desigur ca aceste explicatii nu sunt - asa cum trebuie sa luam in calcul aria intregii
exprimari nonverbale - nici definitive, nici aceleasi pentru toate persoanele, existand riactii in
functie de evolutia personala. Totusi, anumite aplicatii ale acestor catalogari ne ofera un cadru
concret pentru a lua in calcul si a explora mai in profunzime impactul culorilor in viata noastra.
Astfel, s-a obsert ca restaurantele in care se asteapta ca potentialii clienti sa petreaca un
timp mai indelungat (o masa copioasa, o perioada de relaxare in fata unor bauturi) tind, la nivel
general, sa nu utilizeze culori deschise, nuante vii (care ar indemna spre activism), ci mai
degraba culori linistitoare care induc consumatorilor necesitatea de a nu se grabi sa paraseasca
respectivele localuri. in schimb, fast-food-urile sunt gandite pe ideea servirii prompte unor
oameni grabiti (de altfel si denumirea acestor restaurante sugereaza acest lucru), a eliberarii
rapide a meselor pentru alti si alti consumatori. O sa obserti, daca veti privi cu atentie, ca - fara
exceptie - acestea folosesc culori vii, provocatoare, active (galben, rosu, portocaliu - toate extrem
de dinamice), ceea ce induce clientului ideea de a manca repede si a pleca lasand loc altui
consumator. Utilitatea culorilor si a stiintei culorilor in viata noastra este evidenta. Ramane sa
vedem care este granita pana la care putem merge.