comentarii bacalaureat romana 2016

7/25/2019 Comentarii Bacalaureat Romana 2016

1/37

Povestea lui Harap-Albde Ion Creanga

-basmul cult-

Basmul reprezinta specie a genului epic,cu un caracter supranatural in care personajele

sunt inzestrate cu puteri supranaturale devenind fabuloase,purtatoare ale unor valori simbolice.Trasaturile basmului sunt:este o specie a genului epic,in proza,foarte rar in versuri,dedimensiuni reduse,are un singur fir narativ,naratorul urmarind evolutia personjului principal.

Povestea lui Harap-Alb de !on "reanga este un basm cult,publicat in "onvorbiriliterare ,in #$%%.

&aratiunea la persoana a !!!-a este realizata de un narator omniscient,dar nu si obiectivdeoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii.

Titlul este un o'imoron,deoarece cuvantul (arap inseamna negru ,aici avand sensul derob .Asadar,numele lui Harap-Alb semnifica statutul de rob alb .

)e apeleaza la utilizarea formulelor initiale*care au rolul de a introduce cititorul in planulireal+ mediane*care mentin cititorul in acesta atmosfera+ si finale*scot cititorul din planul ireal in

cel real+.Povestea lui Harap-Alb are un autor cunoscut,!on "reanga,perspectiva narativa fiindaceea de narator omniscient.

Personajele basmului sunt:protagonistul*Harap-Alb+,antagonistul*)panul+,donatorii*furnicile si albinele+ siajutoarele* erila,)etila, c(ila,/lamanzila,Pasari-0ati-0ungila si calul+."ititorul este introdus intr-o lume ireala,de poveste.

!n basmul cult,cele trei moduri de e'punere sunt imbinate intr-o perspectiva unica.&aratiunea este dramatizata prin dialog si se caracterizeaza prin ritmul rapid,dialogul are

o dubla functie,ca in teatru:dezvolta actiunea si contureaza caracterele personajelor,descriereaevidentiaza caracterul reversibil al intamplarilor.

Tema basmului este triumful binelui asupra raului.Timpul este trecut,nedeterminat,el este mitic,spatiul este tot nedeterminat pentru ca nuapar puncte de reper.

1'pozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat.1rau doi frati care nu se vazusera de multa vreme,pentru ca imparatia fratelui mai mare 2erde!mparat era tocmai la o margine a pamantului ,iar fratele mai mic,craiul,traia la alta margine .

2erde !mparat ii cere fratelui sau,craiul,sa-i trimita unul dintre fiii sa-l urmeze la tron."a sa-i puna la incercare pe fii,sa vada,care este vrednic sa conduca imparatia fratelui

sau,craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod.Podul simbolizeaza trecerea dintr-o etapa a vietii,de la imaturitate la maturitate."ei doi fii mai mari se sperie de urs,iar mezinul trece cu bine de aceasta proba a

tatalui,primeste binecuvantarea lui si pielea de urs in dar,apoi sfatul sa se fereasca de omul spansi omul ros .!ntriga:Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint.!ncrezator in oameni,fiulcraiului nu poate distinge raul in aparitia spanului si incalca sfatul parintesc.

)panul il determina pe fiul de crai sa coboare in fantana si sub amenintarea acestuiaprimeste numele de Harap-Alb si devine sluga spanului iar acesta ii ia locul nepotului 2erde!mparat.


2/37

Ajunsi la curtea imparatului 2erde,)panul il supune la trei probe pe Harap- Alb:aducereasalatilor din radina 3rsului,aducerea pielii cerbului si a fetei !mparatului 4os.

Primele doua probe le trece cu ajutorul )fintei 5uminici care il sfatuieste cum saprocedeze si ii da obiecte magice.1pisodul calatoriei lui Harap-Alb spre !mparatul 4os este alcatuit din mai multe secvente

narative.Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul (otaraste sa protejeze viata acestoratrecand cu calul prin apa.5rept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.Aceeasirasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup.

Harap-Alb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-aaratat prietenos si comunicativ: erila, c(ila,/lamanzila,)etila si Pasari-0ati-0ungila.

Ajunsi la curtea !mparatului 4os,acesta il supune la o serie de probe pentru a-i da fata.Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu

ajutorul lui erila ospatul cu foarte multa bucate si bautura,cu ajutorul lui /lamanzila si)etila alegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilor straja nocturna la odaia fetei cu prindereaacesteia transformata in pasare cu ajutorul lui c(ila si Pasari-0ati-0ungila si g(icitul fetei cu

ajutorul albinelor./ata !mparatului 4os impune o ultima proba:calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie saaduca trei smicele de mar,apa vie si apa moarta .Proba fiind trecuta de cal prin inselaciune,fata ilinsoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului 2erde.Pentru erou drumul acesta este cea maidificila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-imarturiseste adevarata sa identitate.

/ata il demasca pe )pan,care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taiecapul."alul este acela care distruge intruc(iparea raului.!nvierea lui Harap-Alb este realizata de fata imparatului 4os cu ajutorul obiectelor magice adusede cal.

#. 1roul primeste recompense pe fata !mparatului 4os si imparatia.&unta si sc(imbareastatutului social confirma maturizarea eroului.5eznodamantul consta in refacerea ec(ilibrului si rasplata eroului.

Harap-Alb este personajul principal al basmului.&u are puteri supranaturale si nici insusirie'ceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie decalitati*mila,bunatatea,curajul,generozitatea,prietenia,respectarea juramantului+ necesare unuiimparat in viziunea autorului.

)panul nu este doar o intruc(ipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar.4egistrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului.

0imbajul cuprinde termeni si e'presii populare regionalisme fonetice sau le'icale,ziceritipice,introduse prin e'presia vorba ceea lipsa metaforelor,dar sunt folosite comparatiile siepitetele.

Placerea zicerii,verba,jovialitatea,se reflecta in mijloacele de realizare aumorului:e'primarea mucalita sa traiasca cea de-alalteri ,ironia,porecle si apelative caricatulareBuzila,mangositi ,diminutive cu valoare augmentativa,caracterizari pitoresti*portretul lui

erila, c(ila+,scene comice*certa dintre erila si ceilalti in camera de arama+.ralitatea stilului se realizeaza prin e'presii onomatopeice,e'presii narative

tipice,e'primarea afectiva,dativul epic,fraze ritmale,versuri populare si e'primare locutionala.


3/37

Povestea lui Harap-Alb contine trasaturile basmului,dar este un basm cult prinreflectarea conceptiei despre lumea scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizareapersonajelor si umorul.

Moara cu norocde Ioan Slavici

-nuvela psihologica-

&uvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ,urmarind un conflictunic,concentrat,personajele nu sunt numeroase,fiind caracterizate succint,in functie decontributia lor la desfasurarea actiunii.

Trasaturile nuvelei sunt:dimensiune variabila,un singur fir narativ,subiect clardeterminat,un conflict consolidat,personaje putine,dar puternic conturate.

Trasaturile nuvelei psi(ologice sunt:conflictul interior,stilul indirect liber si monologulinterior.

&uvela 6oara cu noroc de !oan )lavici este o nuvela psi(ologica.&aratiunea realista este obiectiva,realizata la persoana a !!!-a de catre un narator

omniscient,omniprezent,neimplicat.6oara cu noroc are un autor cunoscut,perspectiva narativa fiind aceea de narator

omniscient.Personajele nuvelei se clasifica in:personaje principale* (ita,Ana,0ica+ personaje

secundare*batrana+ personaje episodice*copiii si oamenii lui 0ica+."ititorul este introdus intr-o atmosfera reala,certa.Titlul este ironic pentru ca nu se dovedeste a fi o moara cu noroc,ci o moara cu g(inion.!ncipitul este dat de vorbele batranei,iar finalul se leaga de incipit,fiind dat tot de vorbele

batranei.!n orice opera literara secventele narative alcatuiesc firul narativ,fiind legate prin inlantuire.

Te(nica punctului de vedere este data de vorbele batranei in incipit,ipostaza a naratoruluieste batrana.

Tema nuvelei este dezumanizarea,efectele nefaste ale banului.&uvela prezinta conflictul interior trait de (ita care este sfasiat de dorinte:dorinta de a

ramane om cinstit si pe de alta parte de dorinta de a se imbogati alaturi de 0ica.Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre doua repere temporale cu valoare

religioasa:de la )fantul (eorg(e pana la Paste,iar la final,apa si focul purifica locul.Alcatuita din #% capitole,nuvela are un subiect concentrat,cu desc(ideri bogate.)ubiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist, (ita si

antagonist,0ica.


4/37

(ita se dovedeste la inceput (arnic si priceput,dar aparitia lui 0ica )amadaul la 6oaracu noroc ,un personaj ciudat,carismatic,seful porcarilor si al turmelor de porci dinimprejurimi,tulbura ec(ilibrul familiei lui (ita.

Ana,nevasta lui (ita,intuieste ca 0ica este un om rau si primejdios ."u toate ca isi da seama ca 0ica reprezinta un pericol pentru el si familia lui, (ita nu se

poate sustrage influentei malefice pe care acesta o e'ercita asupra lui.6ai intai (ita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui 0ica,merge la Arad sa-sicumpere doua pistoale,isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeazao sluga,pe 6arti.!nca din momentul aparitiei lui 0ica,incepe procesul intermediar de instrainare a lui (ita fata defamilie.

5evine mo(orat,violent,ii plac jocurile crude,primejdioase,are gesturi de brutalitateneinteleasa fata de Ana pe care o ocrotise pana atunci,se poarta brutal cu cei mici.

0a un moment dat, (ita ajunge sa regrete ca are familie si copii,pentru ca nu-si poateasuma total riscul imbogatirii alaturi de 0ica.Prin intermediul monologului interior sunt redateframantarile lui (ita:1i7"e sa-mi fac8...Asa m-a lasat 5umnezeu..

5atorita generozitatii )amadaului,starea materiala a lui (ita se imbunatateste,dar acestaincepe sa-si piarda increderea in sine.!ntelegerea dintre el si 0ica,marc(eaza pentru (ita inceputul obisnuirii cu raul.!si

indeamna sotia sa joace cu 0ica,aruncand-o definitiv in bratele acestuia,distruge imaginea pecare ceilalti o aveau despre el,ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea uneifemei si a unui copil.

4etinut de politie,lui (ita i se da drumul acasa numai pe c(ezasie .A'a vietii luimorale se frange si,intr-o seara de patetism sfasietor,ii cere iertare Anei.

Prin faptul ca jura stramb la proces,acoperindu-i nelegiuirile lui 0ica, (ita devinecomplice la crima.Hotaraste totusi sa-l dea in vileag pe 0ica cu ajutorul lui Pintea.

&u este sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii aduce pierirea.(ita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care orbit de furie si

dispus sa faca orice sa se razbune pe 0ica isi arunca sotia in bratele acestuia.)pera pana in ultimul moment ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia.5ezgustata de lasitatea lui (ita,care se instrainase de ea si de intreaga familie,intr-un

gest de razbunare,Ana i se daruieste lui 0ica.5andu-si seama ca sotia l-a inselat, (ita o ucide pe Ana.0a randul lui, (ita este ucis de 4aut,din ordinul lui 0ica,iar 0ica,pentru a nu cadea viu in

mainile lui Pintea,se sinucide izbandu-se cu capul de un copac.3n incendiu teribil mistuie carciuma de la 6oara cu noroc in noaptea de Pasti si

singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii,fiintele cu adevarat morale siinocente din carte.

&uvela se inc(eie in mod simetric cu inceputul prin vorbele batranei care puneintamplarile pe seama destinului necrutator.

(ita este cel mai comple' personaj din opera lui )lavici.1l se dezumanizeaza datoritasetei de avere.

0ica ramane egal in sine,un om rau si primejdios,in sc(imb,Ana sufera transformariinterioare analize a psi(ologiei feminine.)tilul nuvelei este sobru,concis,fara podoabe.


5/37

6odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursulnarativ:descrierea,naratiuneaa obiectiva,dialogul,monologul interior adresat si stitlul indirectliber.

6oara cu noroc este o nuvele psi(ologica,deoarece analizeaza conflictul interior alpersonajului principal,urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.

Baltagulde Mihail Sadoveanu

-romanul traditionalist-

4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce sedesfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroasepersonaje,oferind o imagine comple'a asura vietii.

pera literara Baltagul a fost publicata in anul #9 ;.1ste o creatie epica,in proza,incare autorul isi e'prima in mod indirect ideile,gandurile si sentimentele,prin intermediul actiuniisi cu ajutorul personajelor.

)adoveanu a preluat si a dezvoltat motivele principale din balada 6iorita sianume:motivul tran(umantei*primavera ciobanii urca cu turmele la munte,iar toamna leadapostesc in zonele joase+ al complotului*in acest caz omorul se infaptuieste in scopul

jafului+,al animalului credincios*cainele 0upu+ si al calatoriei*taraseul parcurs poate ficonsiderat drumul initierii pentru (eorg(ita+.5e astfel,opera incepe cu motoo-ul: )tapane,stapane!>-lea si inceputul secolului >>-lea in zona Tarcaului,pana in regiunea 5ornelor.

6odul de e'punere predominant este naratiunea,care se impleteste cu descrierea,dialogulsi cu monologul interior.


6/37

Actiunea este comple'a si cuprinde saisprezece capitole in care sunt narate actiunile2itoriei 0ipan de cautare si descoperire a adevarului despre sotul ei,plecat mai mult timp deacasa.

1'ista mai multe planuri narative:unul trecut,altele prezente,in desfasurare.pera incepe cu povestea pe care o spunea &ec(ifor 0ipan cu diferite ocazii in care

e'plica faptul ca moldovenii au intarziat cand 5umnezeu a pus randuiala fiecarui neam ,deaceea nu le-a mai putut da acestora in plus decat o inima usoara,sa le para toate bune,sa le placamuzica si bautura,cat si sa aiba muieri frumoase si iubitoare .2itoria isi amintea de perioada pecare a trait-o alaturi de &ec(ifor si cat de fericita a fost cu acesta.

)otul ei era plecat cu oile la munte si intarziase mai mult decat ii era obiceiul de aceea2itoria incepuse sa se nelinisteasca.

1i i-au aparut mai multe semne care au convins-o ca sotul ei murise.A visat ca sotul eitrecea o apa neagra si era cu spatele spre dansa.A mers la preotul din sat pentru niste slujbe deintoarcere,apoi la baba 6aranda care nu i-a dat raspunsurile asteptate.Abia la Piatra,cand s-arugat la icoana )fantei Ana,a capatat convingerea ca sufletul lui &ec(ifor nu mai era pe lumeaaceasta.

A (otarat sa plece impreuna cu fiul ei, (eorg(ita,in cautarea sotului disparut si a refacuttraseul de acesta,care parea un adevarat labirint cu intoarcere in acelasi loc pentru a pleca in altadirectie.

"a un adevarat detectiv,2itoria a strans informatii din stanga si din dreapta,punand cap lacap datele obtinute,si-a dat seama ca urma lui &ec(ifor se pierdea intre )abasa si )u(a.Anuntaseautoritalile,insa nu avea incredere in acestea,de aceea a actionat pe cont propriu.

"u ajutorul cainelui 0upu,pe care l-a gasit aciuat pe langa o gospodarie din )abasa,adescoperit cadavrul sotului sau intr-o rapa,a anuntat autoritatile si apoi a organizatinmormantarea crestina a acestuia.0a praznic,scena prin care i-a determinat pe cei doicriminali,!lie "utu si "alistrat Bogza,sa-si recunoasca fapta este memorabila,mai ales ca la ea nuau e'istat martori.

"alistrat Bogza este uimit de modul in care 2itoria a refacut scenariul crimei,mai alespentru fatul ca nu a omis nici un amanunt.A fost indeplinita astfel legea nescrisa abaltagului*ciobanii nu aveau voie sa folosesca baltagul in scopul jafului,ci doar pentru a se aparade jivinele care le ieseau in cale+.

Titlul este sugestiv,intrucat reprezinta unealta cu care s-a infaptuit omorul dar si cea carerestabileste dreptatea.

1'ista un numar mare de personaje:principale*2itoria si &ec(ifor 0ipan,c(iar daca nueste prezent+,secundare* (eorg(ita si 6inodora,fii 2itoriei+si episodice*baba 6aranda,preotul5anila,mos Pricop,"alistrat Bogza,!lie "utu,prefectul de la Piatra,etc+.Acestea au o importantadeosebita in desfasurarea evenimentelor si contureaza doua lumi aparte,unele reprezinta lumeasatului,altele,pe cea a orasului.

Prin caracteristicile infatisate mai sus opera literara Baltagul de 6i(ail )adoveanu aretoate notele definitorii ale romanului.


7/37

Morometiide Marin Preda

-roman din perioada postbelica-

4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se

desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroasepersonaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.4omanul 6orometii de 6arin Preda este alcatuit din doua volume,aparute la distanta

de #? ani,unul de altul:volumul ! in #9@@,iar al doilea in #9 %.Prin cele doua volume romanul ramane unitar desi trateaza imaginea satului romanesc

inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial*volumul !+si dupa acesteveniment*volumul !!+,cand o alta societate se instaureaza.

!nca din titlu,forma de plural a numelui 6oromete articulat reiese temafamiliei,deruralizarea satului.

a doua tema este criza comunicarii intre !lie 6oromete si familia sa.Timpul prezent in dualitate rabdator


8/37

6orometii se afla la cina,stransi in jurul unei mese mici,joase si rotunde, pe nistescaunele cat palma ,asezati unul langa altul."ei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei,prevestind parca fuga la Bucuresti,inpartea dinspre vatra,aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna "atrina,avand langa ea pe&iculae,pe !linca sip e Tita.Autoritatea capului familiei este sugerata inca de acum,deoarece

6oromete statea parca deasupra tuturor ,veg(indu-si familia.!nca din acest episod atmosfera este tensionata izbucnindu-se conflicte intre membriifamiliei.

"a sa mai acopere din datorii 6oromete se (otaraste sa-i vanda lui Tudor Balosulsalcamul din curte.

Taierea salcamului este un alt episod memorabil al romanului,atat prin maiestriaconstruirii ei din detalii ce se aduna progresiv,prin cuvintele e'presive,acesta fiind primul semnal declinului familiei 6oromete,dar si al satului traditional,ramas parca fara aparare.

!nima adevarata a satului era Poiana lui !ocan,locul unde se adunau gospodarii,intre care6oromete,"ocosila si 5umitru a lui &ae,citesc ziarul si comenteaza politica ironic si cu umor.

)ecventa comentariilor politice este inedita.

"(emat sa vina acasa de la fierarie,6oromete vede pe prispa casei doi oameni care-lasteptau.3nul dintre ei era upuitu si celalalt agent de urmarire,care venise dupa fonciirea

pamantului .6oromete joaca scena fonciiiri cu o gama inepuizabila de tertipuri,incercand sa

scape si de data aceasta de plata datoriei.5esi era singur pe batatura,6oromete striga la toti ai casei,pentru a parea un om

ocupat,care are de rezolvat probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera ceidoi,pe care-i ignora cu desavarsire si spre care se intoarce brusc pe calcaie si stiga :-&-am7 .

)cena secerisului prezinta datini din viata satului traditional.)ecerisul are regului precise impuse de traditia strabuna,cel mai vrednic dintre copii este

cel care,simbolic,porneste recoltarea granelor,tatal taie snopii si ii leaga,iar femeile se ocupa demancare pentru seceratori.6onografia satului este completa,in afara celor relevate,prin ilustrarea catorva obiceiuri si datinipopulare,jocul baietilor cu bobicul,c(emarea fetelor la poarta prin fluieratul flacailor,joculcalusarilor in curtea lui Balosu realizeaza o imagine sugestiva a spiritualitatii taranesti.

Apar si alte scene care nu sunt legate de familia 6oromete."onflictul dintre Tudor Balosul si fiica lui Polina pentru ca vrea sa se marite cu un baiat

sarac,Birica.2asile Botog(ina se cearta cu sotia lui Ang(elina deoarece el voia sa vanda pamant ca

apoi sa mearga la sanatoriu sa se trateze de boala la plamani.5rama familiei Tugurlan este ca facuse sapte copii in # ani si in fiecare an ii murise cate

un copil.!n cadrul planului familiei 6orometilor aceste scene sunt legate prin inlantuire,alterneaza

cu scene care privesc evolutia altor familii.2olumul !! este realizat cu ajutorul te(nicii rezumative.2olumul incepe cu intrebarea !n bine sau in rau se sc(imbase 6oromete8 ,apoi sunt

redate relatiile deosebite stabilite intre 6oromete si alte personaje.6oromete se apucase de negot,castiga bani buni si iar se gandeste sa nu-l lase pe &iculae

la scoala.


9/37

1l primeste o scrisoare de la baietii din Bucuresti prin care afla ca Parasc(iv era sudor latramvaie,&ila era portar la un bloc,iar Ac(im era singurel care reusise in comert si avea unmagazin de consum alimentar.

6oromete pleaca la Bucuresti cu intentia de a-si lua fii acasa,ceea ce nu reuseste.&ila moare in razboi,in batalia de la "otul 5onului,Parasc(iv moare din cauza

tuberculozei,"atrina pleaca de la casa lui 6oromete,&iculae ajunge arivist de partid si la varstade $; de ani 6oromete moare,iar fetele povestesc lui &iculae acest moment si afirmatia sadinaintea mortii: 5omnule eu totdeauna am dus o viata independenta.

0imbajul se remarca prin limpezime,naturalete,prezinta stilului oralitate.Podoabeleartistice lipsesc iar stilul direct se imbina cu stilul indirect liber.

!ronia este o modalitate prin care se redau idei grave ale e'istentei umane prinintermediul personajului ilie 6oromete.

Prin 6orometii ,6arin Preda dovedeste ca taranimea nu e stapanita,cum se credea,doarde instinct,ca,dimpotriva e capabila de reactii sufletesti nebanuite.

Ion de Liviu Rebreanu

-roman obiectiv-

4omanul este opera epica in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce sedesfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroasepersonaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.

Trasaturile romanului obiectiv sunt:narator obiectiv, omniscient, omniprezent focalizarezero naratiune la persoana a !!!-a si specificul relatiei narator-personaj.

pera literara !on de 0iviu 4ebreanu este un roman de tip obiectiv.&aratorul este omniscient si omniprezent.

!on are un autor cunoscut 0iviu 4ebreanu,perspectiva narativa fiind aceea de naratoromniscient.

Personajele romanului obiectiv sunt: !on, Ana, /lorica, eorge, 0aura, invatatorulHerdelea si Pintea.

1fectul asupra cititorului este de iluzie a vietii si de obiectivitate.Titlul este numele personajului principal,!on.)imetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din

satul Pripas,loc al actiunii romanului.Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta iar succesiunea

secventelor narative este redata prin inlantuire.Pasajelel descriptive sustin interesul cititorului pentru desfasurarea epica.Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului,in conditiile satului ardelean

de la inceputul secolului al >>-lea.


10/37

Actiunea romanului incepe cu fi'area timpului si a spatiului in care vor avea locevenimentele intr-o zi de duminica,in satul Pripas,cand toti locuitorii se afla adunati la (oratraditionala,in curtea Todosiei,vaduva lui 6a'im prea.

4omanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordonate evolutieiinterioare ale personajului principal.

Prima parte,glasul pamantului si a doua parte glasul iubirii.Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se afla la (ora incurtea Todosiei.

!n satul traditional,lipsa pamantului este ec(ivalenta cu lipsa demnitatii umane fapt redatde atitudinea lui Ale'andru lanetasu,tatal lui !on.

!n joc sunt numai flacai si fete.Hotararea lui !on de a o lua pe Ana cea bogata la joc,desi o place pe /lorica ceasaraca,marc(eaza inceputul conflictului.2enirea lui 2asile Baciu,tatal Anei,de la carciuma la (ora si confruntarea verbala cu !on

pe care-l numeste (ot si tal(ar pentru ca vroia sa-i ia fata,aceasta fiind promisa lui eorgeBulbuc.

4usinea pe care i-o face 2asile Baciu in fata satului,va starni dorinta de razbunare a lui!on si o lasa pe Ana insarcinata,determinandu-l pe tatal ei sa accepte nunta.5rama lui !on este drama taranului sarac."onflictul e'terior,social intre !on si 2asile Baciu este dublat de conflictul interior intre

glasul pamantului si glasul iubirii.5upa nunta,!on se simte inselat de 2asile si incep bataile,drumurile Anei de la !on la

2asile.)inuciderea Anei nu-i trezeste lui !on regrete pentru ca in Ana si fiul lor Petrisor nu avea

decat garantia proprietatii asupra pamanturilor.&ici moartea copilului nu-l opreste din drumurile dupa /lorica,aceasta fiind maritata cu

eorge.eorge afland ca !on vine dupa /lorica il ucide pe acesta.eorge este arestat,/lorica ramane singura iar averea lui !on revine bisericii.

!on este personajul principal,un personaj monumental.6andru si orgolios,constient de calitatile sale,nu-si accepta conditia si este pus in situatie

de a alege intre iubirea /loricai si averea Anei.1l este inzestrat cu calitati dar se dezumanizeaza treptat in goana sa dupa avereAna si /lorica reprezinta cele doua obsesii ale lui !on,averea si iubirea.)tilul este neutru,impersonal.6odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ.5escrierea initiala are functie simbolica si de anticipare.&aratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin stilul cenusiu.5ialogul sustine verdicitatea si concentrarea epica.

!on de 0iviu 4ebreanu este un roman de tip obiectiv prin specificul relatiei narator-personaj,prin utilizarea naratiunii la persoana a !!!-a.


11/37

Ultima noapte de dragoste intaia noapte de ra!boide Camil Petrescu

-romanul subiectiv- -roman al e"perientei- -roman psihologic-

-roman din perioada interbelica-

4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce sedesfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroasepersonaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.

4omanul subiectiv se caracterizeaza prin naratiune la persoana !,timpul prezent sisubiectiv,introducerea personajului reflector.

pera literara 3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi de "amil Petrescu esteun roman de tip subiectiv.

&aratorul este protagonistul romanului.&aratiunea la persoana ! presupune e'istenta unui narator implicat.

3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi are un autor cunoscut "amilPetrescu,perspectiva narativa fiind subiectiva si unica.Personajele romanului subiectiv sunt )fefan (eorg(idiu,1la,domnul si Anisoara.

Punctual de vedere unic si subiectiv al pesonajului-narator care mediaza intre cititor sicelelalte personaje,face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atata cat stie si personajulprincipal.

Te'tul este structurat in doua parti,precizate in titlu,care indica si cele doua teme aleromanului:dragostea si razboiul.

Prima parte reprezinta rememorarea iubirii dintre )tefan (eorg(idiu si 1la,iar partea adoua ,construita sub forma jurnalului de campanile a lui (eorg(idiu urmareste e'perienta dupafront in timpul primului razboi mondial.

Prima parte este imaginara,iar a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului,articolesi documente din epoca.

!ncipitul romanului il constituie prezentarea lui )tefan (eorg(idiu,ca proaspatsublocotenent rezervist in primavara anului #9# ,contribuind la amenajarea fortificatiilor de pevalea Pra(ovei si din apropierea 5ambovicioarei.

4omanul debuteaza printr-un artificiu de compozitie.!n primavara anului #9# in timpul unei concentrari pe valea Pra(ovei, (eorg(idiu asista

la popota ofiterilor,la o discutie despre dragoste si fidelitate pornind de la un fapt divers aflatdin presa: 3n barbat care si-a ucis sotia infidela a fost ac(itat la tribunal .

Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a personajului,trezindu-i amintirile legatede cei doi ani si jumatate de casnicie cu 1la.

1ram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la 3niversitate,si banuiam ca mainseala ,este fraza cu care incepe cel de-al doilea capitol.Tanarul,pe atunci student la /ilozofie, se casatoreste din dragoste cu 1la,studenta la0itere,orfana,crescuta de o matusa.

!ubirea barbatului se naste din duiosie dar naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu.5upa casatorie,cei doi soti traiesc modest,dar fericiti.

1c(ilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care (eorg(idiu o primeste la moarteunc(iului sau avar,Tac(e.


12/37

1la se implica in discutiile despre bani,lucru care lui (iorg(idiu ii displace profund.1la este arasa de viata mondena."uplul a evoluta spre o criza matrimoniala,al carei moment culminant,are loc e'cursia de

la dobesti.!n timpul acestei e'cursii se pare ca 1la ii acorda o atentie e'agerata unui anume care

dupa opinia lui (iorg(idiu ii va deveni mai tarziu amant.5upa o scurta despartire 1la si )tefan se impaca.!nrolat pe frontul romanesc, (iorg(idiu cere o permisie ca sa verifice daca sotia lui il

inseala,fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului.A doua e'perienta o reprezinta razboiul.

/rontul inseamna (aos,mizerie,masuri absurde,invalmaseala,dezordine."apitolul &e-a acoperit Pamantul lui 5umnezeu ilustreaza absurdul razboiului si

tragismul confruntarii cu moartea.2iata combatantilor tin de (azard,iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte.!ndividual se pierde,se simte anulat iuresul colectiv.5rama colectiva a razboiului pune in

umbra drama individuala a iubirii.

4anit si spitalizat, (iorg(idiu se intorce acasa la Bucuresti,dar se simte detasat de tot ceil legase de 1la. bosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca,o priveste acum cuindiferenta si (otaraste sa o paraseasca./inalul romanului este unul desc(is.

)tefan (iorg(idiu este personajul-narator,reprezinta tipul intelectual,lucid,(ipersensibilcare traieste drama indragostitului absolut.

/ilozof,el are impresia ca s-a izolat de lumea e'terioara,insa in realitate,evenimentelee'terioare sunt filtrate prin constiinta lui.

andurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute de cititori decat inmasura in care se reflecta in aceasta constiinta.

!n acest sens,1la este cel mai misterios personaj,prin faptul ca tot comportamentul eieste mediat de viziunea personajului narator.

5e aceea,cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei,sau daca e mai degrabasuperficiala,decat spirituala.4elatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si interpretarea.

6asa de la unc(iul Tac(e este prezentata ca o scena balzaciana.)tilul lui "amil Petrescu se caracterizeaza prin claritate,sobrietate,fraza scurta si nervoasa,esteanalitic si intelectualizat.

3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi este un roman subiectiv,avand dreptcaracteristici:unicitatea perspectivei narative,timpul prezent si subiectiv,memoria afectiva siautenticitatea trairii.


13/37

# scrisoare pierdutade I$L$Caragiale

-comedia-

"omedia este o specie a genului dramatic,care starneste rasul prin surprinderea unor

moravuri,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate cu un final fericit.Personajele comediei sunt inferioare.)unt prezente formele comicului:umorul,ironia sidiferite tipuri de comic*de situatie,de caracter,de limbaj si de nume+.

pera literara scrisoare pierduta de !.0."aragiale este o comedie.Acesta opera a fost scrisa cu scopul de a fi jucata pe scena.Prima reprezentatie a avut loc pescena Teatrului &ational din Bucuresti,la # noiembrie #$$C.

Titlul este sugestiv,contine motivul care genereaza conflictul de baza,in jurul caruia seconcentreaza intreaga actiune.

Tema este dorinta de parvenire a burg(eziei in timpul campaniei electorale pentrualegerea de deputati.

Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte,in zilele noastre ,adica la

sfarsitul secolului al >!>-lea,in perioada campaniei electorale,intr-un interval de trei zile."onflictul de baza se imbina cu conflicte secundare care participa un numar mare depersonaje.

!ntalnim personaje principale*)tefan tipatescu,Doe si Da(aria Tra(anac(e+ cat sipersonaje secundare*&ae "atavencu, (ita Pristanda+ si episodice*"etateanul turmentat,Tac(e/arfuridi,!ordac(e Branzovenescu,Agamemnon 5andanac(e+.

)tefan Tipatescu,prefectul judetului si prieten intim cu Da(aria Tra(anac(e,presedinteleorganizatiei locale a gruparii politice guvernamentale,ii adreseaza sotiei acestuia,DoeTra(anac(e,o scrisoare de dragoste.

Doe,din neglijenta,pierde scrisoarea care este gasita de un cetatean turmentat .&ae "atavencu,seful unei grupari politice independente si proprietarul ziarului 4acnetul

"arpatilor ajunge,prin mijloace necinstite,in posesia scrisorii.5upa ce incearca zadarnic,prin totfelul de mijloace,de la amenintari pana la promisiuni sa intre in posesia compromitatoruluidocument,Tipatescu este convins de Doe sa propuna candidature lui "atavencu,pentru a evitaastfel un scandal public.

0a adunarea electorala este insa propus alt candidat,trimis de la centru,pe numeAgamemnon 5andanac(e.

4eprezentantii celor doua grupari politice ajung sa se incaiere si,ininvalmaseala,"atavencu isi pierde palaria,in captuseala careia ascunsese scrisoarea.5ocumentuleste gasit de acelasi cetatean turmentat ,care o restituie Doei.

!ntre timp,Da(aria Traganac(e,dorind sa-si ani(ileze adversarul,pe "atavencu,gaseste opolita falsificata de acesta.4iscand sa fie raspunzator pentru fals si,mai ales,pierzandu-si oricesansa de a fi ales deputat,"atavencu accepta sa conduca manifestatia in cinstea celui care a avutmai multa abilitate decat el.

0a randul sau 5andanac(e ajunsese in postura de candidat tot in urma unui santaj cu oscrisoare a unei personae importante.!n final,toti se impaca,interesele personale,micile pasiuni disparand ca prin farmec.

5andanac(e este ales in unanimitate si toata lumea se bucura zgomotos de binefacerileunui sistem curat constitutional.


14/37

Aceasta piesa de teatru provoaca rasul prin mai multe tipuri de comic:de situatie,decaracter,de moravuri,de limbaj,de nume,de intentie.

"omicul de situatie este generat de pierderea si gasirea scrisorii de amor,situatia finala oputem incadra in tot acest tip de comic.

Prin comicul de moravuri,!.0."aragiale zugraveste moralitatea indoielnica a vietii de

familie,prin relatia e'traconjugala a lui Doe cu Tipatescu."omicul de caracter este realizat prin comportamentul personajelor,atitudinea lor inipostazele in care sunt puse,observandu-se contrastul dintre aparenta si esenta.

"omicul de limbaj este redat de ticurile verbale ale personajelor*Tra(anac(e: Avetiputinica rabdare7 +,de pronuntarea gresita a unor cuvinte*famelie , renumeratie +.

"omicul de nume se refera la numele folosite de "aragiale.&umele Pristanda provine de la numele unui joc moldovenesc la care pasul se bate pe loc.&umele Tipatescu are la baza cuvantul tip ceea ce sugereaza un tip important din viata

politica.Prin comicul de intentie este scoasa in evienta atitudinea scriitorului fata de evenimente si

de personaje,din aceasta rezulta umorul dar si ironia.

6odul de e'punere predominant este dialogul,cat si monologul dramatic."aracteristicile infatisate mai sus demonstreaza ca opera literara scrisoare pierdutaaprtine genului dramatic si este,ca specie literara,o comedie.

Plumb de %eorge Bacovia

-poe!ie simbolista-

)imbolismul este un curent literar aparut mai intai in /ranta,la sfarsitul secolului al >!>-lea,ca reactie impotriva romantismului.

&umele curentului a fost dat de ean 6oreas prin articolul intitulat 0e sEmbolisme .!n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui Ale'andru 6acedonsFi in

revista sa 0iteratorul ."ativa reprezentanti in literatura romana au fost !on 6inulescu, eorge Bacovia,1lena

/arago.Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema

naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale.Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate incapabilasa-l inteleaga.

Atitudini poetice sau stari sufletesti specific:spleen-ul,obosealapsi(ica,disperarea,apasarea sufleteasca,nevroza.

3na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele dinnatura,fiind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste.


15/37

Poeziile simboliste beneficiaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si deprezenta instrumentelor muzicale.

Poezia Plumb de eorge Bacovia este o poezie simbolista.Poezia a aparut in volumul cu acelasi nume,in #9# .Titlul este un simbol in poezie,apare de trei ori in fiecare strofa dispus simetric in rima

versurilor # si C si cenzura versului al ?-lea.Prin trasaturile sale fizice,acest metal reda anumite trairi sufletesti.Prin culoarea gri sugereaza tristetea,monotonia,prin greutate sugereaza apasarea

sufleteasca,prin maleabilitate sugereaza dezorientarea,labilitatea psi(ica.0irismul poeziei este de tip subiectiv redat de prezenta verbelor la persoana ! stam,am

inceput,sa strig si pronumele la persoana ! *amorul+ meu .Tema este conditia nefericita a poetului intr-o societate care nu intelege rolul artei

adevarate.Poezia este structurata in doua catrene ce redau doua realitati diferite.)trofa ! reda realitatea e'terioara,iar strofa a !!-a reda realitatea interioara.)trofa ! cuprinde elemente ale cadrului spatial,un spatiu inc(is, apasator,

sufocant ,cavoul .Acesta simbolizeaza propriile trairi sufletesti ale poetului,camera in care locuieste sauautoizolarea poetului fata de restul lumii.4epetarea substantivului plumb sugereaza o traire monotona,lipsita de posibilitateainaltarii./lorile sunt impietrite prin asocierea e'presiei de plumb .

)taticul este alungat de aparitia vantului care reda miscare insa produce efecte reci siscartaiau coroanele de plumb .

)trofa a !!-a reprezinta cadrul interior caci amorul este surprins prin intoarcerea cufata spre apus *0ucian Blaga+,intoarcerea care da idea mortii afectiunii.

!esirea din acesta stare a disperarii poetului datorita disparitiei iubirii se realizeaza prinam inceput sa-l strig o atitudine disperata,o incercare de salvare fara finalitate.

"adrul spatial nu este denumit insa este sugerat prin abundenta culorii gri ceea ce duce laidea de nocturn.

1lementele naturii sunt vantul si frigul care duc la ideea de raspandire,disolutie.&ivelurile te'tului poetic sunt:nivelul fonetic,le'ical,gramatical si stilistic.0a nivel fonetic titlul este alcatiut din punct de vedere simetric,vocala u fiind inc(isa in

cate doua consoane.0a nivel le'ical se remarca prezenta cuvintelor din campul semantic al

mortii: sicriu,cavou,funerar,coroana,mort .0a nivel sintactic se sc(imba sc(ema sintactica obisnuita )AP" in P")A,deoarece poetul

accentueaza prin verbele utilizate la ideea de disparitie,somn,moarte.0a nivel morfologic predomina verbele la imperfect dormea, dormeau,

stam,era,scartaiau,atarnau ,care au valoare de traire realizata in trecut dar a carei finalitate nu secunoaste.

5oar doua verbe apar la alte timpuri verbale, am inceput care arata o manifestareplasata in trecut dar terminata si sa strig care arata o manifestare certa.

)ubstantivele prezente in poezie contureaza campul semantic al mortii.0a nivel stilistic poezia este saraca in figuri de stil,apar personificari dormea=

amorul ,metafore aripi de plumb ,inversiune si epitet intors amorul .


16/37

0a nivel prozodic este inclusa rima care este imbratisata,ritmul iambic,iar masuravesurilor este de #;-## silabe.Prezenta unor motive literare precum: moartea, ploaia, golul, noaptea, plansul,nevroza,inscrieacesta poezie in lirica simbolista.

&estament de &udor Arghe!i

-poe!ie modernista-

6odernismul este un curent literar initiat in #9#9 de catre 1ugen 0ovinescu a caruidoctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un spirit al veacului care impune

sincronizarea literaturii romane cu literature europeana."ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumuteidei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.

Trasaturile modernismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de laepic la liric apelul la tematica din lumea citadina crearea romanului obiectiv si a celui de analizapsi(ologica.

Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devinepersonaj literar.

1fectele e'istentei acestui current literar mediatizeaza prin intermediul revistei)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca efect promovarea unor scriitori precum!on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu.

Arta poetica e'prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viataa unui autor,despre menirea lui in 3nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care ilparticularizeaza.

Poezia Testament de Tudor Arg(ezi a aparut in primul volum de versuri alautorului*#9?%+si constituie conceptia scriitorului despre arta,adica este o arta poetica.

Tema poeziei e'prima conceptia despre arta a lui Arg(ezi si defineste programaticintreaga creatie a poetului in care cuvantul este atotputernic,stapan al 3nivesului iar operaliterara este rodul ajutorului divin si trudei omului.

Titlul:Testamentul este un act juridic prin care o persoana dispune in vederea lasariimostenirii urmasilor a unui anumit bun.

!n cazul poeziei noastre,testamentul este lasat de poet fiului ceea ce consta in operapoetului*"artea +.

Poezia este alcatuita din cinci strofe asimetrice cu versuri ample,care redau tot cincisecvente.

)ecventa ! incepe cu o negatie care are valoarea deosebita a mostenirii. pera literara estecel mai de pret bun al poetului.

5escendentului ii revine misiunea sa aprecieze acest bun lasat mostenire,ba mai mult eltrebuie sa continue perfectionarea operei.


17/37

"artea a presupus mult efort nu numai din partea poetului dar si dein partea strabunilorsai.

)ecventa a !!-a:Poetul aseaza la capataiul civilizatiei cu indemnul cotinuatorului sau de arespecta acest bun spiritual si de a-l duce spre progres.

)ecventa a !!!-a ilustreaza evolutia spirituala ce a trebuit sa se produca pentru scrierea

acestei carti:de la munca fizica la munca intelectuala,de la sapa si brazda la condei si calimara.0imbajul poetului vinde din vorbirea batranilor,din limba populara.6isiunea poetului afost aceea de a potrivi cuvintele de a le da o noua semnificatie,acestea devenind atotputernice.

Totodata cuvantul arg(ezian poate sa mangaie sau sa aline.Tot cuvantul poetic este si divin,adica prin cuvant el a transmis idei pe care divinitatea le-

a dat prin intermediul bibliei.)ecventa a !2-a:5atoria poetului este aceea de a ilustra in poezia sa durerile neamului

romanesc.6isiunea poetului este ca prin intermediul cuvantului sa certe pe stapanul sramosilor

sai.Asadar,cuvantul devine pedepsitor.)e dezvolta la nivelul acestei secvente conceptul de estetica a uratului: 5in

bube,mucegaiuri si noroi

pera literara este din punctul de vedere al lui Arg(ezi este o imbinare intre slova defoc *inspiratia divina+ si slova faurita *truda poetului+.

Poetul se plaseaza in postura robului iar cititorul il considera domnul : 4obul a scris-o,domnul o citeste .

"ititorul nu realizeaza ca pentru e'istenta acestei opera au patimit si strabunii poetului nunumai acesta.

5in punct de vedere fonetic predomina cuvintele ce contin mai multe consoaneconferind limbajului o asprime,o modalitate de a cauta cuvantul cel mai potrivit.

0a nivel le'ical se utilizeaza cuvinte ar(aice ce dau informatii despre trecut,desprestrabunii poetului*razvratita,(risov + si cuvinte nepoetice pentru a se evidentia esteticauratului*bube,mucegaiuri,noroi +.

)e mai utilizeaza serii antitetice sa imbie-sa injure , robul-domnul si prezentacampurilor semantic al muncii *brazda, sapa, plavani, rapi, gropi, branci+ si campul semantic alpoeziei *condei, calimara, versuri, carte, domnita,citeste+.

0a nivel morfologic se utilizeaza trei timpuri verbale ce corespund celor trei generatiiimplicate in poezie:viitorul corespunde fiului*voi lasa + prezentul corespunde poetului*te-asteapta + si trecutul care corespunde sramosilor*le-am prefacut,am luat +.

)e mai utilizeaza verbele si pronumele la persoana ! si a !!-a*ti,vostru,am ivit + redalirismul subiectiv prezent in poezie.

0a nivel sintactic se pastreaza topica normal insa lipseste atributul )P". 5omnita cesufera in cartea mea .

0a nivel stilistic se utilizeaza epitete*seara razvratita,saricile pline,(otarinalt +,metafore*5umnezeu de piatra,indemnul pentru vite,slova de foc +,antiteza*sa imbie-sainjure,venin-miere+ enumeratia*bube,mucegaiuri,noroi+ comparatia*!mparec(iate-n carte emarita


18/37

Testament de Tudor Arg(ezi este o arta poetica de sinteza pentru toate orientarilepoeziei interbelice,cu elemente traditionale si moderniste.

'u nu strivesc corola de minuni a lumiide Lucian Blaga

-poe!ie modernista-

6odernismul este un curent literar initiat de 1ugen 0ovinescu in #9#9 a carui doctrinaporneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un spirit al veacului care impune sincronizarea

literaturii romane cu literature europeana."ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumuteidei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.

Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de laepic la liric apelul la tematica din lumea citadina crearea romanului obiectiv si a celui de analizapsi(ologica.


1fectele e'istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca effect promovarea unor scriitori precum!on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu.

Arta poetica e'prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viataa unui autor,despre menirea lui in 3nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care ilparticularizeaza.

Poezia e'prima crezul literar al poetului. alta trasatura fundamentala a licricii blagiene este imbinarea poeziei cu filozofia.

"unoasterea are doua concepte filozofice."unoasterea paradisiaca este de tip logic,rational,vrand sa lumineze misterul si astfel sa-l

reduca,este specifica oamenilor de stiinta iar cunoasterea luciferica are ca scop potentareamisterului nu lamurirea acestuia,este specifica poetilor.

)tilul este in conceptia lui Blaga un ansamblu de mai multi factori*factorul spatial sifactorul temporal+.6etafora cunoaste in conceptia poetului doua tipuri:metafora plasticizanta care da frumusetelimbajului fara a imbogati continutul poetic si metafora revelatorie care are rolul de a potentamisterul,de a-l face sa devina de nepatruns.

Poezia apartine primului volum de poezii publicat in #9#9 Poemele luminii .2olum Poemele luminii *#9#9+ este dominat de un vitalism puternic,poetul isi doreste

contopirea cu cosmosul."unoasterea inseamna iubire,iar iubirea este o cale de a comunica cu universal.


19/37

Tristetea nu este un sentiment al poetului pentru sine ci se revarsa asupra intreguluiunivers.

1ul poetic nu este ingradit nici de spatiu nici de timp.6oartea este vazuta doar ca o presimtire,o continuare a vietii.

4aportul dintre bine si rau este vazut in interdependent:ca sa e'iste binele trebuie sa apara si raul.

!n volumele celelalte *Pasii Profetului *#9?#+ !n marea trecere *#9?%+ 0a cumpanaapelor *#9 ++ moartea este vazuta ca ceva tragic.Poezia 1u nu strivesc corola de minuni a lumii de 0ucian Blaga este o arta poetica si o

poezie modernista.Poezia este alcatuita dintr-o singura strofa polinoma insa se poate organiza dupa continut

in patru secvente.)ecventa ! cuprinde cinci versuri,secventa a !!-a urmatoarele cinci versuri* -#;+,secventa

a !!!-a versurile*##-#$+ si secventa a !2-a ultimele doua versuri.)ecventa ! subliniaza rolul poetului prin debutul poeziei cu pronumele personal de

persoana ! singular eu .Aceasta e o trasatura specifica e'presionismului caruia poetul i-aapartinut prin e'acerbarea eului liric.

Poetul se plaseaza in randul celor care adopta cunoasterea luciferica deoarece prin descoperirilesale nu striveste si nu ucide tainele universului."orola de minuni a lumii reprezinta misterele universului,masura

binelui,frumosului,perfectiunii.3ltimul vers al acestei secvente cuprinde o enumeratie ce reda ipostaze ale vietii./lorile sugereaza ideea de frumos,viata insasi,oc(ii sugereaza cunoasterea,perceptia

universului iar buzele sugereaza iubirea dar si rostirea.Prin cuvantul morminte moartea este perceputa ca un dat firesc,o component a vietii.

)ecventa a !!-a prezinta sintetic plasarea celorlalti in comparatie cu poetul.0umina altora este cunoasterea paradisiaca cea care sugruma vraja nepatrunsului

ascuns ,adica face sa dispara misterul.!n opozitie cu aceasta lumina se afla lumina mea ,cunoasterea luciferica ce are rolul de a

spori a lumii taina .Astfel se realizeaza in aceasta secventa opozitia intre poet si oamenii de stiinta.)ecventa a !!!-a e'pliciteaza cum se intampla potentarea misterului.Pentru aceasta,poetul apeleaza la o ampla comparatie dintre cunoasterea luciferica si

lumina lunii."um aceasta prin lumina ei alba mareste taina noptii,asa si poetul prin adoptarea

cunoasterii luciferice si prin utilizarea metaforei revelatorie,face ca misterele e'istente sa setransforme in mistere si mai mari: si tot ce-i ne-nteles


20/37

Apar si verbe la persoana ! organizate in doua categorii:la forma negativa*nustrivesc , nu ucid + si la forma afirmativa*iubesc , sporesc +.0a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte din aceeasi familie le'icala *intelesuri, ne-ntelesuri+ si serepeata unele cuvinte eu , lumina ,repetitiile care confera te'tului o anumita muzicalitate.

0a nivel le'ical se utilizeaza campul semantic al naturii*flori,luna,razele+ si campul

semantic al misterului*taine,noaptea,intuneric,ne-nteles+.0a nivelul te'tului apar si relatii de antinoame intre cuvinte*eu-altii,lumina mea-luminaaltora,intelesuri-ne-ntelesuri+.

0a nivel morfo-sintactic repetarea pronumelui eu de sase ori,rezulta caracterul confesival poeziei.

2erbele sunt utilizate la timpul prezent*strivesc,ucid+ ceea ce eternizeaza atitudineapoetului.

3tilizarea conjunctiei dar are rolul de a face opozitie intre altii si eu si de a evidentia inacelasi timp rolul important pe care il are eul liric.

0a nivel stilistic sunt prezente figure de stil:epitete inversabile *nepatrunsuluiascuns , sfant mister , largi fiori +,metafore*corola de minuni a lumii , largi fiori de sfant

mister +,enumeratie*si flori si oc(i si buze si morminte + care aduce aspect diferite din viata inatentia cititorului si comparatia intre cunoasterea luciferica si lumina lunii.0a nivel prozodic poezia este alcatuita din ?; de versuri inegale cu masura variabila de

?-# silabe,ritmul este interior,rima nu e'ista in sc(imb apare ingambamentul care este unprocedeu ce consta in continuarea unei idei din versul anterior in urmatorul dand impresia uneicomunicari in proza.

)e utilizeaza litera mica la inceput de vers pana la aparitia punctului care alaturi de liniade pauza contribuie la delimitarea secventelor poetice.

Prin caracteristicile infatisate mai sus,deducem ca poezia 1u nu strivesc corola deminuni a lumii de 0ucian Blaga este arta poetica si o poezie modernista.


21/37

Riga Cr(pto si Lapona 'nigelde Ion Barbu

-poe!ie modernista-

6odernismul este un curent literar initiat in #9#9 de catre 1ugen 0ovinescu a caruidoctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un spirit al veacului care impunesincronizarea literaturii romane cu literature europeana.

"ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumuteidei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.

Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de laepic la liric apelul la tematica din lumea citadina crearea romanului obiectiv si a celui de analizapsi(ologica.


1fectele e'istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca effect promovarea unor scriitori precum!on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu.

0irica lui !on Barbu ilustreaza relatia dintre matematica si poezie."riticul Tudor 2ianu a descris in creatia barbiana trei etape:etapa parnasiana,etapa baladica siorientala si etapa ermetica,

1tapa baladica si orientala cuprinde poeziile scrise in #9?#-#9?@ si se caracterizeazaprintr-o poezie epica ce evoca o lume pitoreasca,balcanica sau autoctona si este asemanatoareconceptiei lui Anton Pann.

5in acesta etapa fac parte si poeziile 5omnisoara Hus , 5upa melci si 4iga "rEpto si0apona 1nigel .

Poezia 4iga "rEpto si 0apona 1nigel este o poezie modernista.Poezia este publicata in volumul oc secund in #9 ;,este subintitulata balada si devine

un poem alegoric prin care se evidentiaza nepotrivirea unor fiinte apartinand unor lumi diferite.Tema este o poveste de iubire din lumea vegetala si animal dar care se intampla intr-un

plan al visului,oniricul fiind un element prin intermediul caruia se realizeaza comunicarea dintrecele doua lumi diferite.

Titlul reda cele doua personaje ce alcatuiesc cuplul ce in final nu se poate realiza.&umele celor doua personaje sun special alese."rEpto vine de la familia ciupercilor "rEpto-game,ceea ce sugereaza firea ascunsa a

acestuia.&umele 1nigel provine de la cuvantul angelus ceea ce semnifica firea blanda,linistita a

locuitoarei de la pol.5aca aparent superioritatea apartine lui "rEpto prin faptul ca este regele ciupercilor iar

1nigel este doar o locuitoare de la pol,dupa lecturarea poeziei se observa ca superioritatea nuconsta intr-un rang din aceeasi lume,ci diferentierea unei lumi*vegetale+ de alta *animala+.

Poezia este alcatuita din catrene sau strofe polimorfice,organizate astfel:primele patrustrofe alcatuiesc prologul adica rama povestii ce urmeaza a fi spusa.

Poezia este alcatuita pe te(nica povestii in rama sau a nuntii in nunta.


22/37

3rmatoarele trei strofe il prezinta pe "rEpto,strofa a opta prezinta pe 1nigel,urmatoareleoptsprezece strofe alcatuiesc nunta imposibila "rEpto-1nigel iar ultimele doua strofe redaupedeapsa aplicata lui "rEpto datorita idealului imposibil spre care a tins.

Prologul contureaza atmosfera data de spartul nuntii reale.1ste vorba de dialogul dintre nuntasul fruntas si menestrel,acesta din urma fiind rugat sa mai

spuna povestea despre 1nigel si "rEpto.Povestea este repetata dar de data aceasta zicerea ei trebuie sa se realizeze incetinel pe altton decat altadata.

4epetarea rugamintii are rolul de a face pe cei doi sa se rupa de lumea reala si sa intreintr-una imaginara.

4iga "rEpto este regele ciupercilor,are o fire ascunsa,este barfit de bureti ,ocarat deg(ioci si toporasi,este sterp si naravas si nu vrea sa infloreasca.

5esi este superior lumii vegetale,el va fi inferior lumii animale.1nigel in antiteza cu regele "rEpto traieste in tari de g(eata urgisita ,este mica si linistita.

0apona isi duce renii la sud,iar in drumul sau il intalneste pe "rEpto.1a trece dintr-un spatiu rece,intr-unul cu soare si lumina.

1a isi va recunoaste posibilitatea de a trece din acest mediu polar in cel solar."a si in 0uceafarul fiinta inferioara adreseaza c(emari finite superioare astfel incat sase realizeze cuplul.

"ritica literara a considerat ca aceasta poezie este un 0uceafar intors deoarece acicifiinta superioara este fiinta feminine iar cea inferioara este fiinta masculine.

Asadar "rEpto o imbie pe 0apona cu dulceata si cu fragi,elemente care apartinvegetalului.

0apona refuza aceasta imbiere,refuz in urma caruia "rEpto apeleaza la a doua c(emareadica la sacrificiul de sine.

1l o indeamna sa inceapa culesul c(iar cu el.)e evidentiaza antiteza copt-necopt,maturitate-imaturitate,soare-umbra,cald-rece,aspiratie

implinita-aspiratie esuata.Toata acesta comunicare are loc in vis,in planul oniricului.5aca nuntirea lui "rEpto ii poate aduce ine'istenta,0aponei drumul spre soare,ii aduce

implinirea idealului sau,adica trecerea de la un mediu benefic la altul opus dar care are aceeasitrasatura.

/inalul este trist."rEpto pentru ca a tins pentru un ideal ce nu putea fi atins,se transformaintr-o ciuperca otravitoare si are parte tot de elemente vegetale in ipostaze degradante,secasatoreste cu maselarita,o planta otravitoare.

)ub raport stilistic,prezenta inversiunilor*mult-indaradnic , zice-l-as + si a vocativelordin prima parte a baladei evidentiaza oralitatea te'tului.

6enestrelul este portretizat prin intermediul unei comparatii mai aburit cavinul ,dublata de un epitet vinul vec(i care sugereaza starea de gratie necesara rostirii poetice.

Personajele din acest poem nu sunt altceva decat masti ale eului liric.Asadar lirismul estesi aici de tip subiectivPoezia contine cuvinte care au o forma usor deformata precum funta , g(iata .

"onstructia personajelor da la iveala antiteza dintre vegetal-animal,limitat-nelimitatcontribuit la evidentierea gamei prin care trece "rEpto.

5atorita antitezei,te'tul este de factura romantica,insa in intregul lui acesta este un poemmodernist atat ca mod de alcatuire*strofe polimorfe,masura variabila C-9 versuri,rima atat


23/37

incrucisata cat si imperec(eata+ cat si prin ideatica propusa caci acesta este un poem alcunoasterii,un poem alegoric care dezvolta incompatibilitatea unor finite apartinand unor lumidiferite.

Leoaica tanara iubireade )ichita Stanescu

-poe!ie neomodernista-

&eomedernismul poetic*#9 ;-#9$;+ a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se ladiscurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice.Au scris in acesta perioada &ic(ita )tanescu,6arin )orescu,Ana Blandiana,!on Ale'andru,1mil

Botta,)tefan Augustin 5oinas si eo 5umitrescu."ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarilecititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile suntreinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e'presiei.

1tapele creatiei lui &ic(ita )tanescu sunt:etapa e'uberantei,etapa unui lirism interiorizatsi etapa de maturitate.

1tapa e'uberantei cuprinde primele doua volume )ensul iubirii *#9 ;+ si viziune asentimentelor *#9 C+.

!n acesta perioada poetul se manifesta prin elanuri adolescentine, consonanta sinelui culumea,poezia este una a zborului,dragostea este o stare de certitudine,intre eul liric si timp sestabileste un raport si se realizeaza un elogiu a starii de a fi.

Arta poetica erotica:Poezia este o confesiune lirica in care eul liric este puternic marcatde puterea celui mai uman sentiment,iubirea.

Poezia 0eoaica tanara,iubirea de &ic(ita )tanescu este o poezie neomodernista,o artapoetica erotica.

Poezia a aparut in volumul viziune a sentimentelor *#9 C+.!ubirea este vizualizata castare de e'taz a eului liric.

Tema o constituie consecintele pe care le provoaca iubirea care navaleste ca un animal deprada.

!ubirea aduce sensibilitate in spatiul poetic si transformari atat in raportul eului si lumeae'terioara cat si cu sinele insusi.

Titlul este e'primat printr-o metafora care sugereaza e'tazul poetului la aparitianeasteptata a iubirii.Aceasta este vazuta ca un animal de prada agresiv leoaica tanara .

)e utilizeaza opozitia pentru dezlegarea acestei metafore prin precizarea substantivuluiiubirea.

Poezia este alcatiuta din trei strofe inegale ce corespund a trei secvente.)ecventa ! e'prima vizualizarea sentimentului de iubire prin intermediul unei leoaice

tinere,agresive,care ii sare in fata poetului.Aceasta aparitie are efecte devoratoare asupra identitatii sinelui poetului:ii infige coltii

albi in fata,il musca de fata .


24/37

5esi poetul afirma ca leoaica il pandise-n incordare ,totusi ramane surprins de aparitiaacesteia,surprindere data de repetitia substantivului fata de trei ori in acesta strofa.

Poezia este o confesiune,de aceea se utilizeaza cu precadere in acesta strofa pronumepersonal la persoana ! singural: mi , ma , m-.

)ecventa a !!-a accentueaza efectul psi(ologic al acestei neasteptate intalniri a poetului cu

noul sentiment,iubirea./orta agresiva si fascinanta a iubirii reordoneaza lumea dupa legile ei proprii,astfel poetuldevine un a' al lumii ,iar natura se organizeaza sub forma cercurilor concentrice,simbolulperfectiunii.

Privirea si auzul sunt simboluri ale perspectivei sinelui,sugerand faptul ca aparitia iubiriieste o manifestare superioara a bucuriei supreme."iocarlia este pasarea care zboara cel mai sus si care are un cantec deosebit.5e aceea ea inpoezie reprezinta trairea la cote ma'ime a bucuriei aparitiei acestui sentiment.

"urcubeul este simbolul unei fericiri nesperate,aparitia lui rara fiind considerata inparalelism cu iubirea,un triumf nesperat,o izbanda cereasca.

)ecventa a !!!-a revine la momentul initial,in sensul ca este prezentata din nou leoaica.

5e data aceasta insa,desi mai are miscarile viclene ea devine aramie: cu miscarileviclene.Poetul incerca o regasire a sinelui,insa constata ca simturile se estompeaza,el nu se mai

recunoaste.Poetul stie ca iubirea este inselatoare uneori pentru ca acum fericirea traita vine dupa o

perioada in care viata a fost monotona*un desert +.!ubirea invinge timpul deoarece e'istenta ei poate e'ista inca-o vreme


25/37

Poveste de Marin Sorescu

-poe!ie neomodernista-

&eomedernismul poetic*#9 ;-#9$;+ a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la

discurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice.Au scris in acesta perioada &ic(ita )tanescu,6arin )orescu,Ana Blandiana,!onAle'andru,1mil Botta,)tefan Augustin 5oinas si eo 5umitrescu.

"ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarilecititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile suntreinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e'presiei.

Poezia Poveste de 6arin )orescu face parte din volumul 6oartea ceasului *#9 + sise incadreaza la curentul literar neomodernismul.

)e pretuieste astfel modernismul interbelic cultivandu-se teme filozofice,limbajul esteambiguu,sinta'a poetica este inedita,apare ludicul,ironia si parodia.

Tema poeziei este iubirea,subordonand si alte teme precum timpul neiertator si natura.

Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun nearticulat care sugereaza redarea unuisentiment trait de un cuplu de indragostiti.Prin nearticularea substantivului reda un caracter de generalitate propriu

neomodernismului.Poezia este alcatuita din cinci strofe inegale care sunt organizate pe trei secvente.)ecventa ! cuprinde prima strofa si plaseaza in opozitie cele doua principii,masculin si

feminin.Principiul feminin dat de functionarea cu lemne,arata nevoia de concret,de stabilitate,si

de siguranta.Principiul masculin ii este specifica forma moderna de energie,acest cuplu este

incompatibil.)ecventa a !!-a cuprinde strofa a doua si a treia si cultiva mitul erotic.

"ei doi sunt plasati atat in planul terestru*pamant,iarba,lac,copac+ dar si in cel astral*cer si luna+.Apare motivul calatoriei,o calatorie care are ca finalitate rasfrangerea fericirii cuplului

asupra naturii.)patial e'istentei iubirii se sacralizeaza.!n strofa a treia se contureaza traseul cuplului.

Acest drum este dat de metafore care trec dincolo de concret spre ambiguitate si parado'al.)ecventa a !!!-a cuprinde strofele patru si cinci prin care povestea apeleaza la elemente de

basm,aparitia )fintei 2ineri.1a da sfaturi protagonistului,nu sa treaca o proba ci sa constientizeze un fapt real "a nu

mai suntem tineri ,sugerandu- se astfel tema timpului dar si a mortii./inalul este surprinzator apelandu-se la ironie caci pierderea tineretii inseamna pierderea

electricitatii si consumarea lemnelor.Aceasta este o trasatura neomodernista,prin care eul liric se detaseaza si e'istenta este

plasata sub semnul unei simplitati inselatoare.)e utilizeaza opozitia eu-tu care scoate in evidenta nu e'istenta cuplului ci plasarea celor doi inplanuri diferite,ea aprtine concretului,el apartine abstractului.


26/37

)e utilizeaza lirismul subiectiv care este dat de prezenta pronumelor personale lapersoana ! si a !!-a*eu,meu,mea,ne,tu,ta,tau+ si a verbelor la persoana ! si a !!-a*vom merge,vomfi,vom rade,vom slavi,vom lua+.5atorita ludicului si ironiei,poetul utilizeaza cuvinte simple precum*cotitura,o bunabucata,cale+dar si neologice *electricitate, functioneaza+.

5in acest limbaj simplu se desprind idei filozofice.0a nivel prozodic variaza numarul de versuri intr-o strofa,masura si ea variabila de C-#?silabe,se utilizeaza ingambamentul,rima este perec(e,incrucisata si monorima.

Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia Poveste de 6arin )orescueste o poezie neomodernista.

In gradina %hetsemanide *asile *oiculescu

-poe!ie traditionalista-

Traditionalismul este o miscare literara,manifestata in perioada interbelica,a careiideologie se cristalizeaza in jurul revistei andirea .Atitudinea traditionalista este mai vec(e in cultura noastra,iar ideologia cristalizata in perioadainterbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul sipoporanismul.Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian.

4evista andirea apare la "luj,in #9?#,sub directia lui "ezar Petrescu si 5.! "ucu,semuta la Bucuresti in #9??,sub conducerea lui &ec(ifor "rainic si isi inceteaza activitatea in#9CC.

Trasaturile traditionalismului sunt:preocuparea pentru satul romanesc,spaima pentrucivilizatia citadina,intoarcerea in trecut,cultivarea aspectelor traditionale,ine'istenta asupra temeireligioase,pastrarea formelor prozodice traditionale,rima,rimt,strofa.

"ativa reprezentanti in poezie sunt eorge "osbuc, ctavian oga,2asile 2oiculescu.Poezia apare in volumul Parga *#9?#+ si prelucreaza idei poetice imbinate cu idei

religioase.Poezia apartine curentului traditionalist manifestat in perioada interbelica prin

intermediul gandirismului,care dezvolta tema religioasa,rugaciunea lui !isus de dinainteacrucificarii.

Poezia se inspira din motivul biblic al pendularii intre a accepta si a refuza sacrificiul lui!isus pentru omenire.)cena este rulata de evang(elisti in mod special de catre 0uca,capitolul??,versetul CC.

Titlul arata locul rugaciunii lui !isus.Poezia este alcatuita din patru catrene care sunt surprinse in trei secvente.)ecventa ! cuprinde prima strofa si reprezinta impotrivirea lui !isus de a-si accepta soarta.)ecventa a !!-a cuprinde strofa a doua si a treia si surprinde dramatismul prin care trece

!isus,penduleaza intre a accepta sau a refuza crucificarea.)ecventa a !!!-a cuprinde strofa a parta si reda acceptarea de catre !isus a propriei morti.)ecventa !:poezia incepe dintr-o data si arata ipostaza lui Hristos data de firea sa

omeneasca ,refuzul*prezenta verbelor lupta , nu primea , se-mpotrivea +1'presia cazu pe branci arata nu ipostaza inferioara a fiintei (ristice,ci

rugaciunea,invocarea divinitatii de a da calea celui incercat.


27/37

"ulorile rosu si alb redau dubla fire a lui !isus:om si 5umnezeu.Trairea tragica a lui !isus aduce manifestari asemanatoare cu aceasta si in planul naturii.)ecventa a !!-a surprinde soarta pe care trebuie sa o accepte !isus prin e'presiile si

cuvintele mana neindurata ,grozava cupa , veninul groaznic si dulceata .5ramatismul tradarii e subliniat de aceste e'presii mai ales ca refuzul presupune si

suferinta."onstructiile o'imoronice de la inceputul strofei a treia arata o manifestare specificaumana acceptarea si refuzul traite in acelasi timp datorita dublei e'istente trupesti si sufletesti.

Acesta penultima secventa se inc(eie cu refuzul transant a lui !isus.)ecventa a !!!-a rastoarna situatia initiala deoarece !isus accepta soarta.6aslinii isi doresc sa nu fie martori ai crucificarii,toti din jurul lui !isus il

parasesc*vraistea gradinii +iar prezenta uliilor semnifia acceptarea mortii ca unica salvare aomenirii.

0a nivel morfo-sintactic sunt prezente verbe la timpul imperfect,modul indicativ si lamodul gerunziu care arata valoarea durativa a actiunilor,se utilizeaza conjunctia adversativadar in strofele a !!-a si a !!!-a care sustine ideea impotrivirii,a rezistentei la ispita.

0a nivel le'ico-semantic se utilizeaza regionalisme sterlici ,e'presii populare pebranci , fara ti(na si este prezenta si opozitia venin-dulceata care releva ispitirea.0a nivel stilistic puternicul imaginism realizat este cultivat prin prezenta epitetului

c(ipu alb , apa verzuie adesea in inversiune,a metaforei-simbol sudori de sange si ao'imoronului dulceata-venin .

0a nivel fonetic pauzele sunt marcate de punctele de suspensie care intensifica suferinta.)e conserva prozodia clasica,patru catrene,masura versurilor de #C silabe,ritmul este

iambic si rima incrucisata.Prin caracteristicile infatisate mai sus deduce ca poezia !n gradina (etsemani de

2asile 2oiculescu este o poezie traditionalista.

'nigma #tilieide %eorge Calinescu

-roman realist- -roman bal!acian- -roman citadin-

4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce sedesfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroasepersonaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.

4omanul realist este oglinda unei realitati.Trasaturile romanului realist sunt:preia din realitate actiunea,situatiile create,adaugandu-

se insa si elemente ale imaginatiei,naratiunea se realizeaza la persoana a !!!-a,naratorul estedetasat,neimplicat,obiecticv,omniscient,omniprezent,viziunea este dindarat ,focalizarezero,finalul este bine definit,personajele au un destin clar,timpul si spatiul sunt clar determinate.


28/37

Trasaturile balzaciane sunt:se utilizeaza te(nica detaliului atat in prezentarea unor locuricat si a unor personaje si asupra comportamentului acestora,cea mai ilustrata tipologie apersonajelor este avaritia,simetria incipitului cu finalul,motive specific al orfanului,al banului sial tatalui protector.

4omanul 1nigma tiliei de eorge "alinescu este un roman realist,balzacian.

&aratorul este diferit de autor,primul fiind detasat, neimplicat, obiectiv,omniscient,omniprezent.Personajele sunt clasificate dupa regula traditionala in:personaje principale*/eli' si

tilia+,secunadre*"ostac(e iurgiuveanu,Pascalopol,Aglae,Aurica,Titi,)tanica 4atiu+ siepisodice*)imion Tulea, limpia si Ginssmann+.

"ititorului ! se ofera o oglinda a realitatii in care oamenii sunt interesati de avere.4omanul a aparut in #9 $ in ultima parte a perioadei interbelice.

!nitial,romanul a purtat numele de Parintii tiliei ,autorul motivand intr-un fel ca fiecarepersonaj din roman ar reprezenta o ipostaza a parintilor personajului feminin.

5in motive editoriale,romanul a fost publicat cu titlul pe care il poarta si acum, 1nigmatiliei .

Titlul anunta personajulprincipal feminin si in acelasi timp prin substantivul enigmaarata punctele de vedere diferite ale celorlalte personaje referitoare la tilia,privirea poliedrica.!ncipitul prin utilizarea detaliilor,el precizeaza timpul*iulie #9;9,cu putin inainte de orele

zece+,locul*Bucuresti,strada Antim+ si personajul principal masculin /eli'./inalul este inc(is si se realizeaza simetric cu incipitul,prezentandu-se aceeasi casa a lui

mos "ostac(e in care de data aceasta c(iar nu statea nimeni.)ecventele narative sunt legate prin inlantuire atunci cand trateaza acelasi plan narativ,iar

aceste planuri narative alterneaza.4omanul 1nigma tiliei de eorge "alinescu nu are fir epic,este structurat pe doua

planuri,primul plan priveste destinul tanarului /eli' iar al doilea istoria unei mosteniri.4omanul incepe prin venirea a tanarului /eli' )ima de #$ ani la Bucuresti la unc(iul sau

"ostac(e iurgiuveanu sa urmeze facultatea de medicina.Ajuns la adresa indicata tilia,copilabatranului,il invita in casa unde cunoste membrii familiei: matusa Aglae,unc(iul )imion si copiiiacestora Titi,Aurica , limpia, ginerele )tanica 4atiu precum si prietenul de familie 0eonidaPascalopol.

A doua zi tilia ii arata locuinta, el remarca felul jucaus al fetei si este surprins candgaseste o scrisoare adresata acesteia, pe numele tilia 6arculescu./ata este ravnita de 0eonidaPascalopol si invidiata de toti membrii familiei Tulea.

/eli', curios de enigma numelui 6arculescu descopera soarta tiliei care nu este cu multdiferita de a sa. /ata a ramas orfana de mica si este crescuta de tatal sau vitreg, mos "ostac(e.

4ugat de Aglae,/eli' il mediteaze pe Titi care a ramas corigent,si in aceste imprejurarisora sa Aurica se ataseaza de tanar. 1l,insa, se simte tot mai atras de tilia pe care o admira si cucare petrece din ce in ce mai mult timp.2ede insa in Pascalopol un rival.0a inceputul luniiaugust, limpia, cel mai mare copil al Aglaei isi face aparitia acasa impreuna cu )tanica,concubinul ei, cu care are un copil. )imion nu-si recunoaste fiica si refuza sa-i dea o casa delocuit si zestrea sa.)tanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului Pascalopol cum ca seimpusca, reuseste sa stranga ceva bani de la toti si sa-l induplece pe )imion cu motivarea ca maiare cateva luni de trait,sa-i dea zestrea limpiei.0a invitatia lui Pascalopol,/eli' si tilia se ducla mosia acestuia,unde tinerii profita de timpul petrecut impreuna,iar dupa doua saptamani revinacasa.


29/37

!ntre timp fiul limpiei si al lui )tanica,Aurel 4atiu moare.)tanica 4atiu vrea averea luimos "ostac(e si aduce un medic oarecare si ii pune un diagnostic fals,ca este grav bolnav dareste descoperit de Pascalopol.!ntre /eli' si tilia se leaga o frumoasa relatie de prietenie,/eli' ii marturiseste iubirea tiliei iaraceasta il priveste mai mult ca pe un frate,lucru care ii displace lui /eli' si se refugiaza in bratele

unei curtezane, eorgeta./eli' are ocazia sa-l cunoasca pe Geismann,un coleg de la facultate careii trezeste pasiunea despre poezii."ina la restaurantul domnului !orgu in cinstea aniversarii fiicei sale minore ii reunesc la

aceeasi masa pe eorgeta cu generalul, pe )tanica, limpia, Aglae, Titi, /eli' si mos "ostac(e.Aglae pare foarte interesata de viitorul fiicei celor doua gazele in speranta ca o va casatori cuTiti, in timp ce /eli' se simte din ce in ce mai jignit de purtarile eorgetei.

0a inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui )imion, care incepusesa aiureze, insa vazand ca situatia devine insuportabila, Aglae ajutata de )tanica si de Geissmannil duc la un sanatoriu.

/eli' viseaza ca tilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totul pare a firealitate.4evazandu-se, cei doi povestesc indelung,in timp ce /eli' se simte tot mai atras de

tilia si de sc(imbarea acesteia.6os "ostac(e are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adune materiale deconstructii pentru o casa unde cei doi, /eli' si tilia aveau sa stea dupa moartea sa.

5in cauza unei usoare insolatii mos "ostac(e se imbolnaveste grav si familia Tulea isipetrec ? zile in casa acestiua ignorandu-i boala.Pascalopol s-a ocupat de doctor.

5upa insanatosire,"ostac(e ii alunga pe toti din casa si (otaraste sa ii puna niste bani incont tiliei si ii daruieste niste bani lui Pascalopol pentru tilia,)tanica afla locul banilor si il

jefuieste pe batran.iar acesta in uram unui atac moare.)tanica divorteaza de limpia si se casatoreste cu eorgeta, iar apoi intra in

politica, tilia se casatoreste cu Pascalopol si pleaca impreuna la Paris iar /eli', cu ocaziarazboiului, devine doctor,apoi profesor universitar,intrand in cercuri inalte.

)e intalneste intamplator cu Pascalopol pe tren si afla ca acesta a divortat de tilia, fiindacum casatorita cu un om bogat din Buenos Aires. /otografia aratata nu mai aduce nimic dinceea ce era odinioara tilia. Amintirile acelei idile se naruiesc in cuvintele lui mos "ostac(e:

Aici nu sta nimeni .Prin caracteristicile infatisate mai sus romanul 1nigma tiliei de eorge "alinescu este

un roman realist,balzacian. Luceafarul

de Mihai Eminescu -poezie romantica-

4omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al !>!-lea inspatiul european.

"onte'tul istoric il constituie revolutiile burg(eze democratice,lupta pentruindependenta,filozofia idealista germana.

6anifestul literare Prefata la drama "ronIell de 2ictor Hugo.Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si

sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o lume laalta,apare antiteza,amestecul speciilor literare.


30/37

)ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e'otice si e'ceptionalul.4aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apareantiteza trecut-prezent.

Personajul literar este e'ceptional in imprejurimi e'ceptionale,este prezentat in aniteza cuun alt personaj,este din toate mediile sociale.

)tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar(aice si populare.)peciile cultivate sunt specii dramatice*drama istorica si filozofica+,speciilirice*meditatie,elegia,romanta+,specii epice*nuvela istorica,balada,poemul,romanul+.

"ativa din reprezentantii acestui curent sunt !on Heliade 4adulescu,"ostac(e &egruzzi si6i(ai 1minescu.

Poemul 0uceafarul a aparut in #$$ ,in Almana(ul )ocietatii Academice )ocial-0iterare4omania una din 2iena,fiind apoi reprodus in revista "onvorbiri literare.

Poemul a pornit de la anumite elemente precum:folclorice,filozofice si biografice.1lementele folclorice sunt basmul romanesc /ata in gradina de aur cules de 4ic(ard

Junis( si motivul zburatorului prezent in prima parte a poemului.1lementele filozofice sunt conceptiile filozofului Art(ur )c(open(auer referitoare la

opozitia dintre omul geniu si omul comun.1lementele biografice sunt ca viata poetului este ridicata la valoare de simbol.Poezia 0uceafarul de 6i(ai 1minescu este o poezie care apartine curentului literar

romantismul si este alcatuita din 9$ de strofe organizate in patru tablouri.Tabloul ! cuprinde o poveste fanstastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi

diferite,tenurica si cosmica.Tabloul al !!-lea cuprinde o alta iubire,dar de data acesasta dintre doua individualitati

pamantene.Tabloul al !!!-lea prezinta calatoria 0uceafarului intr-un spatiu intergalactic catre parintele

sau ceresc 5emiurgul pentru a-i cere dezlegarea din calitatea de nemuritor.0uceafarul poarta aici numele de HEperion.Tabloul al !2-lea cuprinde fericirea cuplului pamantesc si nefericirea geniului.!n tabloul ! spatiul este ireal,de poveste si timpul este irepetabil,de poveste./ata de imparat nu are nume,traieste in castelul de la marginea marii,nu este o fiinta

oarecare, prea frumoasa , una la parinti ,vorbeste cu 0uceafarul la fereastra comparata cu lunasi cu /ecioara.1a manifesta dorinta de realizare prin iubire,se afla in spatii de trecere,fereastra sipatul il c(eama pe 0uceafar sa-i lumineze viata.

0uceafarul este fiinta superioara,geniul,se intruc(ipeaza in inger si apoi in demon."ele doua metamorfoze ale 0uceafarului arata capacitatea acestuia de a-si lua alt c(ip

concret.!ubirea dintre cele doua fiinte apartinand unor lumi diferite sugereaza atractia contrariilor.

glinda este un alt element ce contribuie la comunicarea dintre cei doi si devine un spatiude trecere.

Antitezele la nivelul acestui tablou sunt:muritor-nemuritor,pamantesc-ceresc,viu-neviu,sus-jos,lumina-intuneric,spatiu limitat-spatiu nelimitat.!n tabloul al !!-lea timpul si spatiul sunt tot de poveste ,insa reale prin teluricul lor.

/ata si-a pierdut unicitatea,capata nume si seamana cu iubitul ei "atalin."atalin este un copil de casa,viclean,baiat din flori,isi incearca norocul in iubire.Prima reactie a "atalinei este refuzul,manifestare specifica principiului feminin."atalin ii da "atalinei o lectie de iubire,manifestare specifica principiului masculin.


31/37

"atalin devinde serios,iar "atalina aspira spre inalt.!n tabloul al !!!-lea timpul si spatiul sunt diferite caci HEperion calatoreste intr-o zona

prespatiala si pretemporala.HEperion este cel ce merge pe deasupra,o forma individualizata a absolutului.5emiurgul este material superior organizata creatorului universului.

"alatoria lui HEperion semnifica un drum al cunoasterii.4efuzul 5emiurgului reprezinta atat soarta umana surprinsa in nimicnicimea ei cat siimposibilitatea 0uceafarului de a mai cobori treptele materiei universale.

!n tabloul al !2-lea spatiul este terestru cu imagini specifice teluricului eminescian,cuplulsta sub sirul lung de mandri tei .

0uceafarul priveste din locul lui menit din cer si categoriseste fata ca fiind c(ip delut .

"atalin ramane barbatul unic prin iubire iar 0uceafarul ramane prizonier al eternuluimonolog.

"e-a dea treia c(emare a fetei adresata 0uceafarului sa-i lumineze norocul reprezintadorinta fetei de a se asigura ca se afla sub protectia celei mai luminoase stele.

0a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte a caror sonoritate este usor modificata fata delimbajul cotidian.0a nivel morfologic predomina verbele la imperativ,imperfect si perfect compus si este

prezent dativul etic viata-mi .0a nivel stilistic sunt prezente figuri de stil precum comparatia a fost odata ca-n

povesti ,antiteza un mort frumos cu oc(ii verzi ,epitet inversabil frumoasa fata ,metafora dorde moarte .

0a nivel prozodic masura versurilor este de %-$ silabe,rima este incrucisata si ritmul esteiambic.

Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia 0uceafarul de 6i(ai1minescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul.

Iona de Marin Sorescu

-drama neomodernista- -drama contemporana-

-drama parabola-

Piesa subintitulata de catre autor Tragedie in C tablouri a fost publicata in #9 $ alaturide alte doua scrieri dramatice Paracliselul si 6atca in trilogia intitulata sugestiv )eteamuntelui de sare .

Titlul acesta este simbolic pentru ca el reda dorinta de cunoastere si comunicare de careomul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii.Toate cele trei piese pornesc de la mituri fundamentale:mitul biblic*!ona+,mitul mesterului6anole*Paracliselul +,mitul compozitional.


32/37

5rama este alcatuita pe baza monologului dialogat*al solilocviului+ ce presupunedialogarea personajului !ona cu el insusi.Astfel,el apare in ipostaza a doua entitati diferite care analizeaza problema e'istential din punctede vedere deosebite.

!n piesa se face referire la personajul biblic !ona.

!ona fiul lui Amitai primeste misiune din partea lui 5umnezeu pentru a raspandi cuvinteleacestuia in cetatea &inive unde oamenii pacatuiau foarte mult.!ona accepta misiunea,insa mai tarziu se razgandeste si incearca sa fuga din fata lui 5umnezeu.

)e imbarca pe o corabie insa corabierii isi dau seama ca el este vinovat de furtuna tocmaiiscata.!l arunca din corabie in mare si este ing(itit de un peste urias.5upa trei zile si trei nopti de rugaciune !ona este lasat de catre peste pe malul marii iar misiuneasi-o indeplineste.

!ona din drama lui 6arin )orescu nu primeste o asemenea misiune si nici nu greseste cuceva.

Titlul denumeste personajul piesei care apare intr-o tripla ipostaza:pescar,calator si

auditoriu.Piesa este alcatuita din patru tablouri,intr-o alternanta de afara si de inauntru.4elatiile spatiale se definesc prin imaginar si prin spatiul inc(is,psi(ologic al

protagonistului care isi pune intrebari si isi raspunde.4elatiile temporale reliefeaza perspectiva timpului psi(ologic,cel cronologic fiind un mijlocartistic de amplificare a starilor interioare ale protagonistului.

Tema ilustreaza conflictul interior,strigatul tragic al individului insingurat care faceeforturi de a-si gasi identitatea.

Tabloul !.!ona este pescar,este omul aflat in fata intinderii imense de apa,marea,caresugereaza viata,libertatea,aspiratia si iluzia.

!ona este un pescar g(inionist,care desi isi doreste sa prinda pestele cel mare,prindenumai fate si pentru faptul asta el isi ia mereu un acvariu cu el in care sa pescuiasca pestii careau mai fost prinsi o data,semnificand faptul ca se refugiaza in micile bucurii pe care le mai traisesi alta data.

5in pricina neputintei,!ona se simte un ratat,un damnat.!ncipitul piesei il prezinta pe !ona care incerca,strigandu-se sa se regaseasca,cugetand

asupra relatiei dintre viata si moarte./inalul tabloului il prezinta pe !ona ing(itit de un peste urias cu care incerca sa lupte si strigedupa ajutor,sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii.

Tabloul al !!-lea se petrece in interiorul Pestelui ! ,in intuneric ceea ce il face pe !ona simai deprimat de viata lui.!ona vorbeste mult,logosul fiind e'presia supravietuirii,el avandipostaza aici de calator,e'plorator pe drumul cunoasterii.!ona doreste sa se simta liber.!ona gaseste un cutit,semn al libertatii de actiune si constata lipsade vigilenta a c(itului dar nu reuseste sa il taie si sa scape.

Tabloul al !!!-lea se desfasoara in interiorul Pestelui !! ,care ing(itise ,la randulsau,Pestele ! si in care se afla o mica moara de vant care poate sa invarteasca sau sa nu seinvarteasca,simbol al zadarniciei.

!deile asupra caruia mediteaza !ona in acest tablou se refera la viata,la conditia omului inlume.

7/25/201

comentarii bacalaureat romana 2016

Documents