246661386 bacalaureat romana

8/20/2019 246661386 Bacalaureat Romana

1/38

1. Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei romantice sunt :

- inspiratia din istoria nationala

- personaje exceptionale in situatii exceptionale

- destinul de exceptie al personajului principal

- personajul principal este alcatuit din contraste puternice

- seria de antiteze

- culoarea epocii

- spectaculosul gesturilor, replicilor si al scenelor

Opera literara Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi apartine prozei romantice deoarece intruneste toate trasaturile mai sus enumerate. Se inspira dinistoria nationala, prezentandu-ne cei ani ai celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu dintre !"#-!"$. Ne prezinta un personaj exceptional a%lat in situatiiexceptional, cu un destin neo&isnuit. 'ersonajul este alcatuit din contraste puternice, cum ar %i &landete %ata de sotia sa si tiranie, cruzime( schingiuieste si ucide &oierii),siretenie si respecul %ata de cu*antul dat. Antiteza cea mai puternica este intre domnitor si sotia sa, +uxanda. l este tiran si crud, aprig si sangeros, pe cand +uxandaeste &landa si gingasa. Culoarea epocii este realizata prin detalii *estimentare si prin descrierea o&iceiurilor ( in special in scena din &iserica), care ne introduc inatmos%era timpului. Cate*a replici spectaculoase sunt chiar motto-urile nu*elei: : aca *oi nu ma *reti, eu *a *reau /, Ai sa dai sama, doamna /, Capul lui 0otoc*rem /, e ma *oi scula, pre multi am sa popesc si eu /. Scene memora&ile ar %i : intalnirea dintre &oieri si Alexandru Lapusneanul de la inceputul nu*elei, cand

&oierii incearca sa-l con*inga sa se intoarca, dar domnitorul nu se lasa induplecat 1 scena din &iserica, unde Lapusneanul reuseste sa disimuleze cainta pentru toate%aptele sale si sa-i pacaleasca pe &oieri, scena ospatului, in care domnitorul porunceste ca toti cei #2 de &oieri sa %ie macelariti, iar din capetele acestora %ace o piramida.3n gest spectaculos este acela in care Lapusneanul isi in*ita sotia sa asiste la acest spectacol grotesc, precum si acela in care il arunca pe 0otoc in mainile multimii

pentru a %i s%asiat.

2. Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata.

Trasaturile prozei realiste sunt :

- inspiratia din realitate

- prezentarea *eridica si o&iecti*a a lumii

- naratorul este omniscient (stie tot ce gandesc si simt personajelesale)

- se prezinta personaje cu o trasatura dominanta de caracter

- o&iecti*itatea naratiunii

- se respecta tiparele scrisului con*entional

+omanul 0ara, de 4oan Sla*ici apartine prozei realiste, deoarece se inspira din *iata targurilor de pro*incie , a &reslelor din ardeal, de la s%arsitul secolului al545-lea. Tema romanului este prezentarea e%orturilor unei %emei *adu*e dintr-un targ transil*anean, +adna, de a o&tine o pozitie sociala pri*ilegiata intre miciinegustori ai locului, prin harnicie si perse*erenta, pentru a asigura un trai mai &un copiilor sai, 'ersida si Trica. Naratiunea este realizata la persoana a 444-a, din

perspecti*a unui narator o&iecti*, omniscient. 'ersonajul principal, 0ara, este tipul *adu*ei intreprinzatoare si aprige, sau tipul %emeii capitalist.a este energica,optimista, a&ordand orice noua situatie cu increderea in s%arsitul &un. 6iica ei, 'ersida, este acelasi tip ca si mama ei, o 0ara ju*enila /, cum o&ser*a Nicolae0anolescu. +omanul are doua planuri : planul 0arei si planul iu&irii dintre 'ersida si Natl. 7iata de %amilie a 'ersidei este prezentata in alternanta cu *iata lui Trica in%amilia lui 8ocioaca, starostele cojocarilor.

3. Exemplifica trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.

'roza %antastica are urmatoarele trasaturi :

- aparitia &rusca a unui element misterios, inexplica&il, care pertur&aordinea %ireasca a realitatii

- nelinistea si spaima personajelor, care se straduiesc sa inteleaga cese intampla si sa gaseasca o justi%icare a e*enimentelor

- nici o explicatie nu se do*edeste pana la urma pe deplinsatis%acatoare

- alternanta celor doua planuri : real si ireal pe tot parcursul naratiunii

- disparitia limitelor de timp si spatiu

- intretinerea tensiunii epice

- %inalul am&iguu

- ezitarea eroului si a cititorului de a opta pentru o explicatie ae*enimentelor

Nu*ela La tiganci, de 0ircea liade apartine prozei %antastice, deoarece tema acestei opere este iesirea din timp. 'ersonajul principal penduleaza intrereal(spatiul &ucurestean) si ireal ( gradina tigancilor, &ordeiul si casa cea mare).

a.Nu*ela incepe cu o calatorie o&isnuita, repetata de 9 ori pe saptamana, de pro%esorul de pian, a*rilescu.


2/38

&.Al doilea episod marcheaza intrarea personajului in planul ireal (cand a*rilescu intra in &ordeiul tigancilor). Aici dispar limitele de timp si spatiu.a*rilescu tre&uie sa ghiceasca tiganca din cele trei : o tiganca, o grecoaica, o e*reica. sueaza, insa, pentru ca se rataceste in amintire, aducandu-si aminte delogodnica sa din tinerete, ;ildegard, pe care o parasise, insurandu-se cu lsa.

c.a*rilescu re*ine in realitate si constata cu stupoare ca trecusera !< ani. Nu gaseste nici o explicatie pentru ne%irescul e*enimentelor

d.'ersonajul se reintoarce la tiganci, in ireal, se reintalneste cu ;ildegard si, impreuna calatoresc spre moarte.

6inalul nu*elei este am&iguu, o alta trasatura a %antasticului.

4.Argumenteaza apartenenta la specia literara basm cult a unui text narativ studiat.

8asmul cult

- este o specie narati*a ampla, cu numeroase personaje purtatoare aleunor *alori sim&olice, cu actiune implicand %a&ulosul.

- Con%lictul dintre &ine si rau se incheie prin *ictoria %ortelor &inelui

- 'ersonajele indeplinesc o serie de %unctii( antaganistul, ajutoarele,donatorii), ca in &asmul popular, dar sunt indi*idualizate prin atri&uteexterioare si prin lim&aj.

- +eperele temporale si spatiale sunt *agi

- 4n &asmul cult, stilul este ela&orat, se im&ina naratiunea cu dialogulsi cu descrierea

- xistenta unui tipar narati* care consta in : a. o situatie initiala deechili&ru &. un e*eniment care deregleaza echili&rul initial c. aparitiadonatorilor si a ajutoarelor d. actiunea reparatorie (trecerea pro&elor) e.re%acerea echili&rului si rasplata eroului

8asmul 'o*estea lui ;arap Al& /, de 4on Creanga este un &asm cult deoarece indeplineste toate criteriile de mai sus. +especta un tipar narati*, care cuprinde :

a. Situatia initiala de echili&ru : existenta a doi imparati %rati, unula*and trei %eciori, celalalt trei %ete

&. Aparitia %actorului pertur&ator : cartea / primita de la 4mparatul7erde, care, nea*and %ete, are ne*oie de un mostenitor la tron.

c. Aparitia primelor ajutoare : calul nazdra*an si s%anta uminica.

d. Actiunea reparatorie : calatoria lui ;arap-Al& si parcurgerea pro&elor : aducerea salatelor din gradina ursului, aducerea pielii cer&ului si

aducerea %etei imparatului +osu. Acum apar si celelalte ajutoare : erila,6lamanzila, Setila, Ochila, 'asari-Lati-Lungila. Si imparatul +osu il supune

pe ;arap Al& la cate*a pro&e : casa de arama, alegerea macului de nisip,ghicitul %etei. Acum inter*in si %urnicile si al&inele, alte ajutoare.

e. +e%acerea echili&rului si rasplata eroului - ;arap Al& este decapitatde Sp=n si in*iat de %ata 4mparatului rosu cu apa *ie si apa moarta. Sp=nul esteucis de cal, iar eroul rasplatit primind tronul si pe %ata 4mparatului +osu, cucare se casatoreste in %inal. >'o*estea lui ;arap Al&> este un &asm cult prinre%lectarea conceptiei despre lume a scriitorului, umanizarea %antasticului,indi*idualizarea personajelor, umorul si speci%icul lim&ajului

5.lustreaza modalitale de caracterizare a eroului dintr!un basm cult studiat.

Ca orice &asm, >'o*estea lui ;arap-Al&> ilustreaza o alta lume decât cea reala, personajele %iind ?mparati si crai, S%=nta uminica, animale si g=ze %ermecate,eroi cu trasaturi fabuloase, alaturi de personaje realiste aduse de 4on Creanga din ;umulestiul natal, ceea ce-i con%era acestei creatii originalitate incon%unda&ila.8asmul cultiva înalte principii morale ca adevarul, dreptatea, cinstea, prietenia, rabdarea, ospitalitatea, generozitatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive sicomdamna nedreptatea, rautatea, minciuna întruchipate de zmei, balauri sau spâni. Personajele sunt reale si fabuloase, acestea din urma a*=nd puteri supranaturalesi put=ndu-se metamor%oza ?n animale, plante, insecte sau o&iecte ori pot sa re?n*ie, prin leacuri miraculoase, pe cei care sunt omor=ti.

;arap-Al&, %ecior de crai, este un 6at-6rumos din &asmele populare, destoinic si curajos, dar ram=ne ?n zona umanului, %iind prietenos, cuminte si ascultator, ca un%lacau din ;umulesti. l este un personaj poziti* si ?ntruchipeaza ?naltele principii morale culti*ate de orice &asm, ca ade*arul, dreptatea, cinstea, prietenia,ospitalitatea, curajul, *itejia, trasaturi ce reies indirect din ?nt=mplari, %apte, din propriile *or&e si g=nduri si direct din ceea ce alte personaje spun despre el.

Calatoria pe care o %ace pentru a ajunge ?mparat este o initiere a %lacaului în vederea formarii lui pentru a de*eni conducatorul unei %amilii, pe care urmeaza sa si-o?ntemeieze. l parcurge o perioada de a deprinde si alte lucruri dec=t cele o&isnuite, de a ?n*ata si alte aspecte ale unei lumi necunoscute p=na atunci, experientanecesara *iitorului adult.

Semnificatia numelui reiese din scena ?n care sp=nul ?l pacaleste pe %iul craiului sa intre ?n %=nt=na: >6iul craiului, &o&oc ?n %elul sau latre&i de aieste, se potri*esteSp=nului si se &aga ?n %=nt=na, %ara sa-! trasneasca prin minte ce i se poate ?nt=mpla>. "aiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, %iul craiului ?si schim&a statutuldin nepot al ?mparatului 7erde ?n acela de sluga a Sp=nului, numele lui poate %i un oximoron, ;arap-Al& put=nd ?nsemna >negru al&>, deoarece >harap> ?nseamna

>negru, ro&>.

6aptele eroului ram=n si ele ?n limita umanului, probele care depasesc sfera realului fiind trecute cu a#utorul celorlalte persona#e, ?nzestrate cu puteri supranaturaleCodrul ?n care se rataceste sim&olizeaza lumea necunoscuta %lacaului, care greseste pentru prima oara, netin=nd cont de s%atul tatalui sau, de a se %eri de omul sp=n. esicuminte si ascultator de %elul sau, nesocotirea acestei restrictii declanseaza asupra %lacaului un sir nes%=rsit de ?nt=mplari neplacute si periculoase, care-i pun deseori*iata ?n primejdie. $ipsit de experienta, >&o&oc ?n %elul sau la tre&i de aieste,>, mezinul craiului de*ine sluga sp=nului, ?si asuma si numele de ;arap-Al&, do*edind ?nacelasi timp loialitate si credinta %ata de stap=nul sau, ?ntruc=t jurase pe palos, %si respecta cuv&ntul dat, rod al unei solide educatii capatate ?n copilarie, de a %iintegru si demn, capa&il sa-si asume *ino*atia, cu toate urmarile ce decurg din %aptul ca nu urmase s%atul tatalui.

'instit din fire, ;arap-Al& nu-! tradeaza niciodata pe sp=n, desi un stap=n tiran ca acesta ar %i meritat. e pilda, atunci c=nd se ?ntoarce spre ?mparatie cu pielea sicapul cer&ului %a&ulos, >piatra cea mare din capul cer&ului stralucea> at=t de tare, ?nc=t multi crai si ?mparati ?l rugara sa-i >deie &anaret c=t a cere el, altul sa-i deie %atasi jumatate din ?mparatie, altul sa-i deie %ata si ?mparatia ?ntreaga>, dar ;arap-Al& si-a urmat calea %ara sa clipeasca, duc=nd &ogatia ?ntreaga stap=nului. O singura dataa so*ait *oinicul, atunci c=nd, ?ndragostindu-se de %ata ?mparatului +os, >mai nu-i *enea s-o duca> sp=nului.

Probele la care ?l supune sp=nul sunt menite a-! deprinde pe %lacau cu greutatile *ietii, cu %aptul ca omul trebuie sa %nvinga toate piedicile ivite %n viata sa, pregatindu-l pentru *iitor, c=nd *a tre&ui sa-si conduca propria gospodarie, propria %amilie. Ca si ?n *iata reala, %lacaul este ajutat de cei mai &uni prieteni, calul %a&ulossi de S%=nta uminica. ;arap-Al& este umanizat, el se teme, se pl=nge de soarta, cere numai ajutorul acelora ?n care a*ea ?ncredere, semn ca ?n*atase ce*a din

http://www.ebacalaureat.ro/Bacalaureat-106-37.htmlhttp://www.ebacalaureat.ro/Bacalaureat-106-37.htmlhttp://www.ebacalaureat.ro/Bacalaureat-106-37.htmlhttp://www.ebacalaureat.ro/Bacalaureat-106-37.html


3/38

experienta cu sp=nul. epasind cu &ine toate pro&ele, %lacaul demonstreaza ca e >soi &un> (.Calinescu) prin *alorile morale care compun codul comportamentuluitaranesc: inteligenta, bunatatea, perseverenta, rabdarea, capacitatea de adaptare la di*erse situatii ale *ietii. e asemenea, altruismul, sufletul lui bun, dragostea

pentru al&ine si %urnici ?l %ac sa le ocroteasca si sa le ajute atunci c=nd le ?nt=lneste ?n drumul sau, chiar daca pentru asta tre&uie sa treaca prin apa ori sa za&o*easca pentru a le construi un adapost. Sigur ca &inele pe care ;arap-Al& ?l %ace se ?ntoarce atunci c=nd el ?nsusi se a%la ?n impas, craiasa %urnicilor si cea a al&inelor sal*=ndu-i, de asemenea, *iata.

O experienta determinanta pentru maturizarea lui o constituie ?nt=lnirea cu omul ros, care este un alt pericol de care ar %i tre&uit sa se %ereasca, asa cum ?l s%atuise tatal. Episodul calatoriei spre curtea ?mparatului +os este un necontenit prilej de initiere a %lacaului (calatoria este un mijloc de cunoastere), deprinz=nd acum ?n*atatura caorice om, c=t de ne?nsemnat ori de ciudat ar parea, poate %i de %olos, t=narul deprinz=nd experienta mai ales ?n cunoasterea speciei umane. ;arap-Al& are capacitatea dea!si face prieteni adevarati, loiali, care sa-! ajute ?n orice ?mprejurare di%icila a *ietii sale, acestia %olosindu-si tocmai trasaturile dominante, de*enite - la ne*oie -ade*arate talente: >tot omul are un dar si un amar, si unde prisoseste darul, nu se mai &aga ?n sama amarul>.

@n aceasta perioada a initierii, ;arap-Al& cunoaste dragostea aprinsa pentru o %ata de ?mparat, care *ine, asadar, din aceeasi lume cu el, pregatindu-! pentru casatorie,

unul dintre reperele %inale ale de*enirii sale. Probele de la ?mparatia %etei trimit spre ritualurile taranesti ale petitului, ?ntre care ?nsotirea mirelui de un alai de tineri,trecerea lor prin %oc, alegerea moti*ata a miresei, ospatul o%erit de gazda sunt tot at=tea ?ncercari la care ?l supune *iitorul socru si carora mirele tre&uie sa le %aca %ata.3ltima pro&a la care ?l supune %ata este, de data aceasta, o demonstrare a calitatilor *iitoarei sotii, care *a sti sa ai&a grija de &ar&atul ei, sa-i stea aproape la &ine si larau, acest %apt %iind ilustrat atunci c=nd ea ?i sal*eaza *iata, trezindu-! din morti. Aceasta ?nt=mplare sim&olizeaza ideea ca acum ;arap-Al& redevine el %nsusi, %iulcraiului, scap=nd de po*ara juram=ntului %acut sp=nului, acela ca ?i *a %i sluga >p=na c=nd *a muri si iar *a ?n*ia>.

Ca si Nica, (arap!Alb parcurge o perioada de formare a personalitatii, care, desi ?nzestrat cu importante calitati, are sla&iciuni omenesti, momente de tristete sidisperare, de satis%actii ale ?n*ingatorului, toate conduc=nd la desa*=rsirea lor ca oameni.

).Prezinta constructia subiectului *actiune, conflict, relatii temporale si spatiale+ intr!un basm cult studiat.

Actiune: %aptele , intamplarile e*enimentele, perpetiile caresesucced intr-o opera literara.

Constructia su&iectului:

xpozitiune : relatii temporale si spatiale: Timp %a&ulos si spatiu mitic: >Amu cica era odata>un crai care a*ea 9 %eciori si un singur %rate care era imparat >intr-otara mai indepartata>, >tocmai la o margine a pamantului>

4ntriga - 7erde 4mparat ii cere %ratelui sau, craiul, sa-4 trimita cel mai *rednic dintre %ii pentru a-l lasa mostenitor, caci el a*ea numai %ete.

es%asurarea actiunii (con%lictul intre %ortele &inelui ;arap-Al& si %orte male%ice Spanul) 6iul cel mic -1 span- 4mp 7erde. radina 3rsului, 'adurea Cer&ului%ata 4mparatului +os. erile, 6lamanzila, Setila, Ochila, 'asari-Lati-Lungila.Casa de arama, macul si nisipul, pazirea %etei imparatului, alegerea dintre %ete., calul siturturica

'unctul culminant: moare ;arap -1Al&, moare Spanul, in*ie ;arap-Al&

eznodamantul: nunta imparateasca.

. Prezinta tipurile de persona#e dintr!un basm cult studiat.

'o*estea lui ;arap-Al&, de 4on Creanga

Clasi%icarea personajelor se poate %ace in %unctie de mai multe criterii:

!. poziti* (;arap-Al&, S%. uminica)Bnegati* (Spanul, 4mparatul +os)


4/38

;arap-Al& este personajul principal, poziti*, protagonist si eponim(da titlul operei).

-.lustreaza conceptul operational povestire, prin referire la o opera literara studiata.

'o*estirea este o specie a genului epic in proza, in care naratiunea este relatata din perspecti*a unui narator martor sau participant la %apte.

Trasaturi:

-se &azeaza pe oralitate si pe relatia explicita dintre po*estitor siascultator prin adresarea directa catre ascultator

-presupune un anumit ceremonial sau cod al zicerii prin atmos%eraspectaculoasa, spatiul si timpul actiunii legate de un trecut indepartat

-interesul se mani%esta mai mult %ata de actiunea narata

-implicarea intensa a naratorului

-relatarea la persoana 4

-impresia de autenticitate

>6antana dintre plopi>, %ace parte din ciclul de po*estiri >;anu Ancutei>, de 0ihail Sado*eanu si este o po*estire in rama. 'o*estirile sale se situeaza intr-un plan al trecutului, principala lor caracteristica %iind e*ocarea unei lumi apuse, a >celeilalte Ancute>. Timpul naratiunii este magic pentru ca reconstituie o lume ce sta su&semnul *arstei de aur: >o departata *reme, demult>. Spatiul po*estirii are *aloare mitica, %iind o imagine a paradisului pierdut. ;anul este loc de popas si de petrecere.

>6antana dintre plopi> are ca tema iu&irea tragica, iar ca personaj narator pe capitanul Neculai 4sac.

Naratorul e*oca o intamplare traita de el in tinerete. Atmos%era po*estirii tine de modul in care naratorul stie sa creeze suspansul, sa mentina tensiunea, captandatentia ascultatorilor. l po*esteste cum se indragosteste de o tigancusa, 0arga. i se intalnesc la %antana dintre plopi si %ata ii spune ca tiganii planuiesc sa-l omoare sisa-i ia &anii, rolul ei %iind sa-l seduca. Tanarul reuseste sa scape, dar 0arga este ucisa. Autenticitatea naratiunii este sustinuta prin relatarea la persoana 4 si prininter*entia Ancutei, unul dintre ascultatori, care ade*ereste intamplarea stiuta de la mama ei. +elatia dintre narator si ascultator este stransa. Naratorul se adreseazainterlocutorilor intr-un mod ceremonios.

. Exemplific/ tr/s/turile nuvelei, prin referire la o oper/ literar/ studiat/

Nu*ela este o creatie epic ?n proz de dimensiuni medii cu un singur %ir narati* si cu un con%lict concentrat la care iau parte putine personaje crora li serealizeaz un portret complex.

Nu*ela psihologica are urmatoarele trasaturi:

-tema psihologica

-un con%lict interior

-prezentarea unor tensiuni su%letesti

-trans%ormari su%letesti, morale, comportamentale su%erite de personaje in e*olutia lor

-e*olutia raporturilor dintre personaje

-mijloace de in*estigatie psihologica

>0oara cu noroc>, de 4oan Sla*ici, este o nu*ela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de in*estigare psihologica, naturacon%lictului interior. Tema o reprezinta e%ectele ne%aste si dezumanizante ale dorintei de ina*utire. Nu*ela prezinta incercarea lui hita de a-si schim&a statutul social.Scriitorul considera ca goana dupa a*ere zdruncina tihna su%leteasca si duce la pierzanie. Nu*ela prezinta con%lictul interior trait de ghita care este s%asiat de dorintecontradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se im&ogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor,hita ia in arenda carciuma de la 0oara cu noroc, pentru a castiga rapid &ani. Aparitia lui Lica Samadaul la 0oara cu noroc, se%ul porcarilor si al turmelor de porci din

imprejurimi, tul&ura echili&rul %amiliei. in acel moment incepe procesul iremedia&il de instrainare a lui hita %ata de %amilie, de*enind lacom de &ani si impulsi*. Seimplica in a%acerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in &ratele lui Lica. 4n su%letul sau se da un con%lict puternic intre dorintade ina*utire si %ondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schim&e. l, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica.

10.lustreaza conceptual operational povestire in rama, prin referire la o opera literara studiata.

'o*estirea ?n ram este o categorie a genului epic numit si po*estirea ?n po*estire sau po*estirea cu cadru, %orma de ?ncardare a uneia sau mai multor naratiuni?ntr-o alt naratiune. >'o*estirea ?n ram> &ene%iciaz si de un spatiu pri*ilegiat si ocrotitor (un topos), ?n care mai multi po*estitori relateaz ?nt=mplri pilduitoare,respect=nd un ceremonial presta&ilit si des%sur=nd o art a discursului memora&il. 6antana dintre plopi, 0. Sado*eanu-este po*estire in rama deoarece:

- se incadreaza intr-o po*estire mai mare, este una dintre cele $ po*estiri cuprinse in >;anu Ancutei>

-spatiu des%asurarii actiunii este unul pri*ilegiat si ocrotitor (un topos - hanul Ancutei,) in care mai multi po*estitori (printre care si capitanul de mazili Necuial4sac) relateaza intamplari pilduitoare, respectand un ceremonial presta&ilit (se strang laolalta, Ancuta le toana *in etc) si des%asurad o arta a discursului memora&ila.


5/38

-Timpul narati* se situeaza intr-un plan al trecutului (>demult, pe *remea celeilalte Ancute>, iar principala modalitate de expunere este e*ocarea.>)

11.'aracterizeaza persona#ul preferat dintr!o nuvela studiata.

Caracterizarea lui 0otoc

'u&licata in primul numar al re*istei ,,acia Literara> (!D#E), nu*ela istorica ,,Alexandru Lapusneanul> este considerata o capodopera a literaturi romane.0otoc este un personaj secundar %iind %olosit de 7oda pentru a-si pune in practica planurile dia&olice. l este o personalitate istorica atestata documentar de cronica luirigore 3reche, trans%igurat in personaj literar prin %antezia autorului, pentru a de*eni o intruchipare romantica a &oierului slugarnic, ipocrit si las, %iind %oarte &inede%init si conturat. 4n cronica lui rigore 3reche, 0otoc este omorat in 'olonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui 0otoc a existat inrealitate (istorie) dar &oierul se numea 8atista 7eleli. 'ersonajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (!"#-!"$) in mai multe locuri:dum&ra*a Tecuci, in palatul domnesc de la 4asi, in sala de ospete si la poarta cetatii cand este s%asiat de multime. 7ornicul 0otoc este caracterizat in mod direct de catrenarator. Naratorul nu isi exprima atitudinea %ata de personaj dar se re%era la gesturile acestuia prin care *rea sa %ie remarcat de Lapusneanu ,,silindu-se a ride>, dar inrealitate el isi ,,simtea parul z&urlindu-i-se pe cap> si dintii sai clantanind, ,,striga ticalosul>. 4nsusirile lui 0otoc sunt e*identiate si indirect prin %apte, care *or ajunge

pana la disperare, 0otoc nemaistiind ce sa %aca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina>, ,,&oci ca o muiere>, ,,isi smulgea &ar&a>. 7ornicul 0otoc este %olositca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile male%ice. in punct de *edere al mijloacelor de expresi*itata artistica, antitezaromantica domina textul, pusa mai ales in e*identa prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-0otoc (Calaul si *ictima) si Lapusneanul-+uxandra (emonul siingerul). 7ornicul 0otoc ramane intruchiparea acelei &oierimi insetate de a*ere si se inscrie, %iind un important personaj din literatura romana.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nu*ela cu acelasi nume. ste un personaj &ine indi*idualizat prin >l>-ul de la s%arsitul numelui. e

asemenea este un personaj real atestat in cronica lui 4on Neculce. Autorul il caracterizeaza indirect lasand de %iecare data, %aptele, cu*intele, gesturile sa *or&easca de lasine.

4n primul capitol ne este prezentat Lapusneanul ce se intoarce in tara insotit de o oaste otomana, cu scopul de a se raz&una.

4n apropiere de Tecuci este intampinat de o solie a lui Tomsa care il s%atuieste sa se intoarca, dar nu inainte ca acesta sa le spuna scopul lor. Cand Lapusneanul spune>am auzit de &antuirile tarii si am *enit sa o mantui>, 0otoc ii sugereaza ca ar %i mai &ine sa se intoarca (>tara e linistita>, >de aceea norodul ne-a trimis sa-ti spunem catara nici te *rea nici te iu&este>).

Acest lucru il in%urie pe Lapusneanul care se arata extrem de hotarat in decizia sa (>mai degra&a si-ar intoarce unarea cursul indarapt>) si aratand ca nu *a %i intors denimic din drum (>daca *oi nu ma *reti eu *a *reau si daca *oi num ma iu&iti eu *a iu&esc pre *oi>).

4n momentul cand ramane singur cu 0otoc, acesta, incearca sa-l insele iar pe Lapusneanul, spunandu-i sa renunte la ajutorul oastei otomane si sa se &azeze pe sprijinulmoldo*enilor. La auzul *or&elor sale si cand acesta ii mai spune lui Lapusneanul sa ai&a incredere (>incredi-te in noi>), *iitorul domn se in%urie si ii aminteste lui 0otocca la tradat (>cand m-ai *azut &iruit m-ai lasat>) si ca nu s-ar mai increde in el (>n-as %i un natarau de %runte sa ma incred in tineF>).

Lapusneanul ii spune ca nu-l *a ucide, dar ii spune %oarte clar si de ce (>te *oi cruta ca-ci imi esti tre&uitor sa ma scapi de &lastemuirile norodului>, >sa&ia mea nu se *amanji in sangele tau>).

upa ce preia tronul Lapusneanul se a%la intr-un permanent con%lict cu &oierii si la cea mai mica a&atere ii omoara, %iind %oarte crud.

+ugamintile oamnei +uxanda de a opri *arsarea de sange spunandu-i ca este muritor si pacatele nu-i sunt iertate daca ridica o manastire (>esti muritor si ai sa daisama>) il %ac pe Lapusneanul sa se in%urie si din impulsi*itate duce mana la pumnal, dar se opreste la timp. Acest lucru arat impulsi*itatea lui nemasurata. ar poate %i sitandru (>o ridica ca pe o pana si opune pe genunchii sai>). e aici reiese ca este *or&a si despre un con%lict interior.

ezumanizarea este exempli%icata si de cruzimea cu care pregateste leacul de %rica.

A doua zi, merge la &iserica (>im&racat cu toata pompa domneasca>) unde dupa sluj&a do*edeste ce &ine cunoaste arta disimularii. l isi cere iertate in %ata &oierilor,citand pasaje din S%amnta Scriptura pentru a %i mai con*ingator si spune ca *rea sa pecetluiasca impacare cu un ospat.

Acolo Lapusneanul da do*ada de o cuzime nemasurata in care porunceste uciderea celor #2 de &oieri, din capetele lor %acand o piramida pe care o arata +uxandei >caleac de %rica>.

4ntre timp multimea se aduna la palat cerand capul lui 0otoc, iar Lapusneanul se arata total neinduplecat de rugamintile acestuia (>estulG Nu mai &oci ca o muiere>).e asemenea ii arata lui 0otoc ca nu a uitat nimic din (>du-te sa mori pentru tara>, >nu spuneai ca tara nici ma *rea nici ma iu&este>). Lapusneanul este si %oarteintligent, trans%ormand sacri%icrea lui 0otoc intr-un act politic a&il (>luati-l si spunetii ca asa plateste Alexandru-*oda celo ce prada tara>).

upa ospat acesta isi tine promisiunea de a nu mai omori &oieri, %acuta +uxandei, dar isi arata caracterul sadic chinuindu-i (>taia maini, scotea ochi, ciuntea sispinteca>).

rama tiranului incepe in momentul in care se trezeste din letargie si o&ser*a ca este calugar. 4ncepe sa-i ameninte pe cei din jur (>0a-ti popit *oi,dar de ma *oi scula pe multi am sa popesc si eu>) si ajunge sa-si ameninte propriul %iu cand a%la ca acesta este domn.

l nu poate concepe sa traiasca %ara putere (>u nu sunt calugar. Sunt domnG Sunt Alexandru-*oda>). Toate japtele sale o determina pe oamna +uxanda sa-i deaotra*a, ast%el s%arsind tiranul.

4n aceasta opera naratiunea se im&ina cu descrierea si pasajele descripti*e (descrierea im&racamintii lui Lapusneanul), iar cu*intele %olosite de personaje, lim&ajul lor,contureaza culoarea de epoca.

Toate actiunile sale demonstreaza ca Lapusneanul este deasemenea un personaj romantic. ste prezentat o&iecti*.


6/38

'arerea despre el a autorului este aceeasi cu a celorlalte personaje care il *ad ca pe un domn crud si nemilos, parerea mea %iind aceeasi.

Alexandru Lapusneanul ramane un personaj &ine indi*idualizat, cu lumini si um&re, cu gesturi si cu*inte memora&ile conturand personalitatea domnului tiran.

12 Exemplifica trasaturile nuvelei psiologice, prin referire la o opera literara studiata.

Nu*ela psihologica are urmatoarele trasaturi:

-tema psihologica

-un con%lict interior

-prezentarea unor tensiuni su%letesti

-trans%ormari su%letesti, morale, comportamentale su%erite de personaje in e*olutia lor

-e*olutia raporturilor dintre personaje

-mijloace de in*estigatie psihologica

>0oara cu noroc>, de 4oan Sla*ici, este o nu*ela psihologica prin tematica, modalitati de caracterizare a personajului si de in*estigare psihologica, naturacon%lictului interior. Tema o reprezinta e%ectele ne%aste si dezumanizante ale dorintei de ina*utire. Nu*ela prezinta incercarea lui hita de a-si schim&a statutul social.Scriitorul considera ca goana dupa a*ere zdruncina tihna su%leteasca si duce la pierzanie. Nu*ela prezinta con%lictul interior trait de ghita care este s%asiat de dorintecontradictorii: dorinta de a ramane un om cinstit, pe de o parte si dorinta de a se im&ogati alaturi de Lica, pe de alta parte. Cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor,hita ia in arenda carciuma de la 0oara cu noroc, pentru a castiga rapid &ani. Aparitia lui Lica Samadaul la 0oara cu noroc, se%ul porcarilor si al turmelor de porci dinimprejurimi, tul&ura echili&rul %amiliei. in acel moment incepe procesul iremedia&il de instrainare a lui hita %ata de %amilie, de*enind lacom de &ani si impulsi*. Seimplica in a%acerile murdare ale lui Lica si ajunge, in cele din urma sa o arunce pe Ana, sotia sa, in &ratele lui Lica. 4n su%letul sau se da un con%lict puternic intre dorintade ina*utire si %ondul sau cinstit, dorind sa renunte la legaturile cu Lica, sa se schim&e. l, insa, ajunge sa-si ucida sotia, dupa care este impuscat de oamenii lui Lica.

13.Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona#ului intr!o nuvela psiologica.

>Nu*ela solida, cu su&iect de roman> (. Calinescu), >0oara cu noroc> ilustreaza epic si estetic conceptia etica a lui 4oan Sla*ici, iar personajele cu destintragic din nu*ela sunt *ictime ale incalcarii in*ataturilor stra*echi. Scriitorul este adeptul unui >realism poporal>, in con%ormitate cu care idea de om sarac, da292m!omul sa %ie multumit cu saraciasa, caci, daca e *or&a, &ogatia ci linistea coli&ei tale te %ace %ericit>) si de aceea *a e*olua ine*ita&il spre un deznodamant tragic. 'ersonajul identi%ica saracia cu lipsademnitatii si prin urmare se hotaraste sa a&andoneze linistea coli&ei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 0oara cu Noroc, unde se *a muta cu intreaga %amilie.A%acerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satis%actia castigului cu multa usurinta a &anilor, precum si &ucuria ca a scapat de saracie. ar chiaracum, la carciuma apare un personaj ciudat, Lica Samadaul, stapanul ilegal al locurilor, %ire rece, insensi&ila, stapanita, un >om rau si primejdios>, asa cum &ineintuieste Ana. *olutia lui hita este dramatica, el traieste o drama psihologica, ce se naste din con%lictul interior al personajului - dorinta de a ramane cinstit este la %elde puternica precum aceea de a se im&ogati. hita se dezumanizeaza, de*ine %ricos, las, %uge de >eul> sau real, cauta un alt >eu>, iluzoriu, ce-l *a conduce spre moartemai mult, incepa sa se supuna (chiar daca nu asta isi doreste) lui Lica , simtind ca are ne*oie de &una*ointa acestuia. e %apt, personajul simuleaza alianta cu Lica, dar

si cu 'intea, iar %ata de propriai %amilie joaca rolul onora&ilitatii Asadar imaginea lui hita de om onest, &land si cumsecade se destrama ire*ersi&il1 acesta de*ine, %ara*oie, complice in je%uirea arendasului si in uciderea unei %emei, la process jura stram&, de*ine complicele Samadaului prin implicarea *oluntara sau in*oluntara ina%acerile oneroase si in crimele porcarului. Carciumarul isi constientizeaza drama, are remuscari hita este un personaj rotund, complex, ce traieste o drama

psihologica, consecinta ne%asta a instinctului exacer&at al a*aritiei, a nerespectarii moralei satului arhaic, in care este puternic ancorata &atrana mama a Anei, si potri*itcareia &anii nu contri&uie la umanizarea lumii, ci constituie sursa ei de pierzanie.

14 Exemplifica trasaturile nuvelei istorice, prin referire la o opera literara studiata.

Nu*ela istorica are urmatoarele trasaturi:

- este inspirata din trecutul istoric

- se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la %ictiune si prin*iziunea autorului

- are ca tema e*ocarea artistica a unei perioade din istoria nationala,locul si timpul actiunii %iind precizate

- su&iectul prezinta intamplari care au ca punct de plecare e*enimenteconsemnate de istorie

- personajele au numele, unele trasaturi si actiuni ale unor personalitati istorice

Opera literara >Alexandru Lapusneanul>, de Costache Negruzzi, este o nu*ela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. Sursa de inspiratie a nu*eleieste Letopisetul Tarii 0oldo*ei, de 0iron Costin, dar si din Letopisetul lui rigore 3reche. Autorul preia urmatoarele e*enimente consemnate in cronici: imprejurarile*enirii lui Lapusneanul la a doua domnie, solia &oierilor trimisa de Tomsa pentru a-i impiedica intoarcerea, uciderea celor #2 de &oieri la curte, arderea cetatilor0oldo*ei, &oala, calugarirea si moartea prin otra*ire a domnitorului. Negruzzi modi%ica unele %apte istorice, trans%igurandu-le artistic. Ast%el, elemente de %ictiune sunt:

pastrarea lui 0otoc in timpul domniei lui Lapusneanul ( in realitate, el pleaca impreuna cu Tomsa in 'olonia)1 personajul Stroici ( care nu a existat in epoca)1 moartealui Alexandru Lapusneanul in &ratele calailor sai, Spancioc si Stroici ( in realitate, Spancioc %usese executat la Lio*, impreuna cu 0otoc si Tomsa). Tema nu*elei estee*ocarea artistica a unei perioade z&uciumate din istoria 0oldo*ei, la mijlocul secolului al 574-lea1 cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (!"#-!"$),lupta pentru impunerea autoritatii domensti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud, tiran.

15.Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona#ului dintr!o nuvela istorica. Caracterizarea lui 0otoc


7/38

'u&licata in primul numar al re*istei ,,acia Literara> (!D#E), nu*ela istorica ,,Alexandru Lapusneanul> este considerata o capodopera a literaturi romane.0otoc este un personaj secundar %iind %olosit de 7oda pentru a-si pune in practica planurile dia&olice. l este o personalitate istorica atestata documentar de cronica luirigore 3reche, trans%igurat in personaj literar prin %antezia autorului, pentru a de*eni o intruchipare romantica a &oierului slugarnic, ipocrit si las, %iind %oarte &inede%init si conturat. 4n cronica lui rigore 3reche, 0otoc este omorat in 'olonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui 0otoc a existat inrealitate (istorie) dar &oierul se numea 8atista 7eleli. 'ersonajul este surprins in primul an de domnie al lui Alexandru Lapusneanul (!"#-!"$) in mai multe locuri:dum&ra*a Tecuci, in palatul domnesc de la 4asi, in sala de ospete si la poarta cetatii cand este s%asiat de multime. 7ornicul 0otoc este caracterizat in mod direct de catrenarator. Naratorul nu isi exprima atitudinea %ata de personaj dar se re%era la gesturile acestuia prin care *rea sa %ie remarcat de Lapusneanu ,,silindu-se a ride>, dar inrealitate el isi ,,simtea parul z&urlindu-i-se pe cap> si dintii sai clantanind, ,,striga ticalosul>. 4nsusirile lui 0otoc sunt e*identiate si indirect prin %apte, care *or ajunge

pana la disperare, 0otoc nemaistiind ce sa %aca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina>, ,,&oci ca o muiere>, ,,isi smulgea &ar&a>. 7ornicul 0otoc este %olositca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile male%ice. in punct de *edere al mijloacelor de expresi*itata artistica, antitezaromantica domina textul, pusa mai ales in e*identa prin relatiile dintre personaje: Lapusneanul-0otoc (Calaul si *ictima) si Lapusneanul-+uxandra (emonul siingerul). 7ornicul 0otoc ramane intruchiparea acelei &oierimi insetate de a*ere si se inscrie, %iind un important personaj din literatura romana.

1). Prezinta comparativ modalitatile de constructie a doua persona#e intr!o nuvela istorica studiata.

'u&licata in primul numar al re*istei ,,acia Literara> (!D#E), nu*ela istorica ,,Alexandru Lapusneanul> este considerata o capodopera a literaturi romane.Alexandru Lapusneanu este personajul principal al nu*elei cu acelasi titlu prin calitati de exceptie si e%ecte extreme, Negruzzi reusind sa intruchipeze un personaj unic

prin complexitatea acestuia. ste asezat in centrul nu*elei, toate celelalte personaje, ca si actiunile prezentate, sunt orientate spre relie%area caracterului acestuia.Asacum e in%atisat, trasatura sa dominata, care le su&ordoneaza pe toate celelalte, este dorinta de putere, de a o cuceri si de a o pastra cu orice pret. rou romantic,Lapusneanu este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj exceptional, ce actioneaza in imprejurari deose&ite. Autorul isi urmareste personajul, de-a lungucelor patru capitole, din momentul intrarii in tara si pana in clipa mortii. Tot ceea ce se intampla in aceasta nu*ela poarta pecetea duritatii lui Lapusneanu. 0otoc este un

personaj secundar %iind %olosit de 7oda pentru a-si pune in practica planurile dia&olice. l este o personalitate istorica atestata documentar de cronica lui rigore3reche, trans%igurat in personaj literar prin %antezia autorului, pentru a de*eni o intruchipare romantica a &oierului slugarnic, ipocrit si las, %iind %oarte &ine de%init siconturat. 4n cronica lui rigore 3reche, 0otoc este omorat in 'olonia la porunca lui Alexandru Lapusneanu. Acest destin tragic al lui 0otoc a existat in realitate(istorie) dar &oierul se numea 8atista 7eleli.

1.lustreaza conceptul operational nuvela fantastica, prin referire la o opera literara studiata.

4n nu*ela>La tiganci> actiunea se petrece ?n 8ucuresti a*?ndu-l ca protagonist pe pro%esorul de muzica a*rilescu. Nu*ela ilustreaza o alegorie a mortii sau adrumului spre moarte. 4ntinerariul spiritual al eroului se des%asoara ?n opt sec*ente care alcatuiesc nu*ela construita cu echili&ru si armonie clasica. Alterneaza planulreal cu cel ireal.

Sec*enta 4 (expozitiunea) prezita eroul ?n tram*ai, este *or&a de a*irescu care se ?ntorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. @n tram*ai se discutadespre &ordeiul tigancilor, de existenta caruia se pre%ac ca se scandalizeaza &ar&atii. 'entru pro%esor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el ?l *ede de trei ori pesaptam?na. @si aduce aminte ca a uitat ser*ieta la meditatie si co&oara repede ca sa ia tram*aiul ?n sens in*ers. @n aceasta prima sec*enta autorul introduce c?te*aleitmoti*e: caldura mare, &iletul, con%esiunea, colonelul La*rence, &ordeiul (spatiul misterios), lsa. Astept?nd tram*aiul este atras hipnotic de mirosul amarui al%runzelor de nuc si de ne%ireasca racoare ?nc? %ara sa-si dea seama s-a a%lat ?n %ata portii. Sec*entele 44, 444 si 47 ale naratiunii dez*olta intriga marcata de patrunderea luia*rilescu la tiganci. es%asurarea actiunii se %ace prin nararea ?nt?mplarilor eroului ?n acest spatiu, *isul lui.

4ntr?nd la tiganci este ?nt?mpinat de &a&a care-i cere >trei sute> ca sa ?l lase la &ordei, sa-si aleaga o %ata. Se ?nt?lneste cu trei %ete, tre&uind sa identi%ice pe cea de a treiadar nu reuseste. 'ica ?ntr-un *is si apoi se trezeste cu g?ndul ca tre&uie sa-si recupereze ser*ieta si se duce la tram*ai.

Acest nucleu contine mai multe mituri mereu apro%undate ?n lucrarile lui liade. 8ordeiul tre&uie pri*it ca un mit al la&irintului, un sim&ol al trecerii dinspre *iata spremoarte. ste un spatiu al initierii ?n ritualurile mortii. Trecerea prin &ordei este o trecere >dincolo>. Cele trei %ete amintesc de ursitori, ele ?l supun pa a*rilescu unor

?ncercari pe care el nu le poate trece, danseaza ?n jurul lui, ?i cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.

'ersonajul aluneca mereu spre trecut *or&indu-le despre episoadele cu ;ildegard si lsa. l nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima ?ncercare. Tre&uie sainterpretam acest lucru ?n sensul ca pro%anul rateaza intrarea lui ?n domeniul sacrului. Apare o noua tentati*a de intrare ?n real prin muzica.

Sec*enta 47 descrie *isul lui a*rilescu. roul *iseaza ca ?ncearca sa ghiceasca %etele, se pierde ?n camere ciudate cu ta*ane scunde si neregulate, cu peretii usorondulati, cu para*ane tot mai misterioase, cu coridoare pe care rataceste mereu ?n sens in*ers, cu o&iecte ce-l terorizeaza.

7isul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie sim&olica. 7isul are mai multe semni%icatii.

La ?nceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi de ;ildegard. Apoi ?n sec*enta 47 *isul de*ine sim&olul cosmarului tra*ersarii materiei de catrespirit a *ietii spre moarte ?nsotita de spaime si su%ocari. raperia ?i aparea ca un giurgiu si-l ?ngrozea ca jocul straniu al %etelor. Hocul ielelor propune lui a*rilescudrept pro&a ghicitul, sim&ol al riturilor de initiere ?n taina mortii, o *ama luata su%letului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.

Ci%ra trei si multiplu de trei este un alt mit al nu*elei care puncteaza momente semni%icati*e.

Sec*enta 7 ne apropie de punctul culminant a l nu*elei prezent?ndu-nil pe a*rilescu ?n ?ncerecarea de a-si recupera ser*ieta cu partituri. @n strada preoteselor nr. !D nu

mai cunoaste pe nimeni, ?n locul doamnei 7oitino*ici gaseste pe doamna eorgescu, iar despre Otilia al%a ca plecase acum D ani dupa ce se casatorise cu in*entatorul6r?ncu. Se ?ntoarce spre casa si ?n tram*ai re*in aceleasi o&sesii (porto%elul, caldura, etc.).

Sec*enta 74 (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua. lsa, sotia lui, plecase ?n ermania la %amilia ei ?n urma cu !< ani, cam de c?nd a%lase ca el amurit. 0urise si madam Tranda%ir si %oarte dezamagit se hotareste sa se ?ntoarca la tiganci.

Sec*enta 744 descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza ?ntr-o atmos%era %antastica, noaptea cu un personaj misterios pe care a*rilescu ?l simte un*isator, o %ire de artist. Acesta ca un mesager al mortii ?l ajuta pe pro%esor sa ajunga >dincolo> trec?nd prin locuri impuse de traditie cum este &iserica.

Sec*enta 7444 ?ncep?nd cu intrarea de%initi*a a eroului la tiganci unde nimic nu se schim&ase. 8a&a ?l asteapa, ?l recunoaste, ?i ia *ama, ?i arata din prag casa cea marerostind niste cu*inte oraculare: >*ezi sa nu te ratacesti>, >sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si c?nd ajungi la a saptea sa &ati de trei ori si sa spui: eu sunt, m-a trimis &a&a>. Sleit de puteri trece prin coridor si se ?ncurca iar, o gaseste pe ;ildegard care ?l asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si ?i spune >*ino cu mine>.'ornesc spre padure alunec?nd dinspre *eghe spre *is, spre moarte du-si de &irjarul enigmatic si de porunca lui ;ildegard: >4a-o spre padure, pe drumul ala mai lung sim?na ?ncet. Nu ne gra&im.>.

eznodam?ntul nu*elei nu aduce iesirea din am&iguitate. roul se explica echi*oc >se ?nt?mpla ce*a cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as %i auzit *or&ind cu &irjarul ascrede ca *isez.>. 6ata ?l consoleaza la %el de echi*oc >toti *isam, asa ?ncepe, ca ?ntr-un *is.>. Nu*ela ?ntr-o alta interpretare poate sugera a*entura artistului case aspira


8/38

sa-si depaseasca conditia sa pro%esionala si sociala a omului care poate atinge a&solutul, eternul. Si atunci &ordeiul poate %i pri*it ca Olimpul, o cetate a cunoasterii.

Conditia materiala precara ?l ?mpiedica sa-si depaseasca conditia, ?n lupta sa ar tre&ui sa %ie t?nar dar el este &atr?n, ar tre&ui sa %ie curajos dar lui ?i e %rica mereu, i-artre&ui o dragoste protectoare dar toti care l-au iu&it au disparut. in aceasta perspecti*a nu*ela prezinta drama artistului ratat.

1-.Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona#ului dintr!o nuvela fantastica studiata.

'ersonajul principal este un ins &anal, ratat, tipul antieroului din proza moderna. ;azardul il arunca in plin mister, pe care il traieste %ara stire si %ara *rere.Conditia de artist, chiar ratat, ii %aciliteaza a*entura %antastica si il trans%orma in purtator al mesajului nu*elei: renasterea artei prin redescoperirea miturilor. >a*rilescu*ede realitatea zilnica prin oglinda iluziei lui. Ca pianist el traieste %ec*ent pe un alt portati* al existentei. Arta este orgoliul si, totodata, %orma lui de aparare.> ugenSimion. 'ortretul personajului se contureaza in primul episod, prin autocaracterizarea de*enita laitmoti* in episoadele urmatoare: >'entru pacatele mele sunt pro%esor de

pian. Iic pentru pacatele mele, adauga, incercand sa zam&easca, pentru ca nJam %ost %acut pentru asta. u am o %ire de artist>. Atitudinea personajuli este redata, in modrealist, prin dialog, monolog interior si gesturi. esturile stangace, comportamentul nesigur, *isator, loc*acitatea, uitucenia con%igureaza portretului pro%esorului &anal,dar cu %ire de artist. 7arsta personajului, #$ de ani, poarta sim&olistica ci%rei 2, incheierea unui ciclu al existentei in plan terestru, moment al trecerii, prin initiere, in alt

plan, spiritual. Sensul initierii din &ordei nu este dezlegat, dar, desi nu >ghiceste> tiganca, recupereaza treptat atri&utele omului primordial: anamneaza si capacitateacreatoare, ceea ce il scoate de%initi* din timpul liniar, istoric, unde nuJsi mai gaseste locul. 'entru ca la a doua intrare la tiganci, sa %ie trimis in casa cea mare, unde ogaseste prin intuitie pe ;ildegard, sim&ol spiritual, si pare a se re%ace cuplul adamic. rumul spre padure semni%ica intrarea intrJun spatiu etern, dar am&i*alent: moartesiBsau nu*elei sunt suspendate. 4ntelesurile ultime ale nu*elei sunt suspendate, pentru ca nu*ela presupune, in opinia autorului, o incercare a la&irintului nu doar pentru

personajul principal, ci si pentri cititor, ceea ce arunca opera >in inima %antasticului>.

1.Prezinta deosebiri si asemanari intre 2 tipuri de nuvela studiate(nu*ela psihologica, istorica sau %antastica)

Nu*ela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur %ir narati*,de dimensiunirelati* reduse (se situeaza intre schita si roman),cu un con%lict concentrat si intriga rigurosconstruita, cu personaje putine, punandu-seaccentul pe un personaj principal, iarintamplarile si %aptele sunt,de regula,*erosimile.

Asemanari intre nu*ela psihologica siistorica.

- se o&ser*a tendinta de o&iecti*are, naratorul nuse implica in su&iect si se detaseaza de

personaje

- intamplarile sunt relatate alert si o&iecti*

- relatile temporale si spatiale sunt clardelimitate, ceea ce asigura *erosimilitatea,credi&ilitatea

- se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decat actiunii propriu-zise

-detaliile au un rol semni%icati*

4. Nu*ela istorica

- este inspirata din trecutul istoric

- se distanteaza de realitatea istorica prin*iziunea autorului si %ictiune

- tema - inspirata din istoria nationala

- su&iectul prezinta intamplari istorice

- personajele au trasaturi speci%ice unor

personalitati istorice

- epoca se constituie prin culoare locala(mentalitati, comportament, o&iceiuri,*estimentatie, lim&aj)

44. Nu*ela %antastica

- existenta celor < planuri: real - ireal1 in planullumii %amiliare patrunde un e*enimentmisterios, inexplica&il prin legile naturale

- disparitia limitelor de timp si de spatiu laaparitia elementului ireal

- compozitia gradata a naratiunii intretinetensiunea epica

- %inalul am&iguu

- ezitarea eroului si a cititorului de a opta pt. oexplicatie a e*enimentului

- prin relatarea intamplarilor la persoana 4 decatre cel care le-a trait sau de catre un martor,scrierea capata mai multa credi&ilitate si%aciliteaza identi%icarea cititorului cuintamplarile si cu nelinistea personajului

- pt. a %ace ca inexplica&ilul sa de*inaaccepta&il, naratorul scrierii %antastice propunedi*erse explicatii pt. e*enimentele relatate,explicatii ce se do*edesc in general incompletesi nesatis%acatoare

20.Prezinta asemanari si deosebiri intre trasaturile povestirii si ale nuvelei.

-po*estirea este o specie epic ?n proz, de dimensiuni mai redusedec=t nu*ela si mai ?ntins dec=t schita, care se limiteaz la nararea unuisingur %apt epic, interesul concentr=ndu-se nu ?n jurul personajelor, ci alsituatiilor -implicarea naratorului ?n actiune este mai mare dec=t ?n nu*el(naratiune su&iecti*izat),

-constructie mai putin riguroas dec=t a nu*elei des%surarea actiuniieste mai putin tensionat

-exist o relatie str=ns ?ntre narator si receptor prin oralitate,ceremonial, atmos%er, actiune situat ?ntr-un timp relati* determinat (trecut),uneori chiar mitic

-stilul se caracterizeaz prin oralitate, demonstrat ?n primul r=nd, prin caracterul %atic al po*estirii, adic mentinerea unui permanent contact?ntre partenerii actului de comunicare, ?ntre po*estitor si asculttor


9/38

Nu*ela - este o specie a genului epic, in proza, cu un singur %irnarati*,de dimensiuni relati* reduse (se situeaza intre schita si roman), cu uncon%lict concentrat si intriga riguros construita, cu personaje putine, punandu-se accentul pe un personaj principal, iar intamplarile si %aptele sunt,de regula,*erosimile.

- se o&ser*a tendinta de o&iecti*are, naratorul nu se implica in su&iectsi se detaseaza de personaje

- intamplarile sunt relatate alert si o&iecti*

- relatile temporale si spatiale sunt clar delimitate, ceea ce asigura*erosimilitatea, credi&ilitatea

- se acorda o importanta mai mare caracterizarii personajelor decatactiunii propriu-zise

-detaliile au un rol semni%icati*

21.Prezinta comparativ modalitatile de constructie a persona#elor intr!o proza romantica si realista.

4n proaza realista: 'ersonajele sunt construite, de asemenea, ?n spirit realist, sustin=nd %irul epic al romanului. 'ersonajul principal este tipic realist, exponential pentru o anumit categorie social, iar structura sa psihologic este pus su& semnul unor trsturi dominante: tipul tranului, caracterizat printr-o inteligent dur,egoism si cruzime, dar mai ales printr-o *oint imens. Con%orm delimitrii teoreticianului . 6orster, el este un personaj rotund, a*=nd capacitatea de a surprindecitittorul ?n mod con*ingtor prin reactiile si gesturile lui.

4n proza romantica:'ersonajele sunt caractere deja %ormate si se contureaz, ?n general, din strile con%lictuale. Alexandru Lpusneanul este personajul principal, toti ceilalti gra*it=nd ?n jurul personalittii sale. Statutul su social tre&uie pus ?n relatie cu tema operei, Lpusneanul a*=nd o existent istoric determinat,despre care autorul a%l, asa cum el ?nsusi declar, din cronicile lui rigore 3reche si 0iron Costin.

22.lustreaza conceptul operational roman, prin referire la o opera literara studiata

4on este un roman modern scris de Li*iu +e&reanu si aprut ?n anul !$4on> este o monogra%ie a realittilor satului ardelean de la ?nceputulsecolului al 55-lea, ilustr=nd con%lictul generat de lupta aprig pentru pm=nt, ?ntr-o lume ?n care statutul social al omului este sta&ilit ?n %unctie de a*erea pe care-o

posed, %apt ce justi%ic actiunile personajelor. Solutia lui +e&reanu este aceea c 4on se *a cstori cu o %at &ogat, Ana, desi nu o iu&este, 6lorica se *a cstori cueorge pentru c are pm=nt, iar Laura, %iica ?n*ttorului ;erdelea ?l *a lua pe 'intea nu din dragoste, ci pentru c nu cere zestre. 'ersonajul central al crtii, 4on allanetasului, este personaj reprezentati* pentru colecti*itatea uman din care %ace parte prin mentalitatea clasei trnesti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale aleromanului sunt moderne. +e&reanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui 4on, iar pe de alta parte, *iata satului ardelenesc.Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul 'ripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunatla sar&atoarea hramului noii &iserici si descrierea drumului dinspre satul 'ripas. +omanul este structurat in doua parti cu titluri sugesti*e: lasul pamantului si lasuliu&irii, capitolele au titluri sinteza ( >4nceputul>, >;ora>, >Nunta>, Nasterea>). +omanul >4on> este modern pentru ca are caracter o&iecti* (narator impersonal,naratiunea la persoana a 444-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor..

23. Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata.

4on este un roman modern scris de Li*iu +e&reanu si aprut ?n anul !$4on> este o monogra%ie a realittilor satului ardelean de la ?nceputulsecolului al 55-lea, ilustr=nd con%lictul generat de lupta aprig pentru pm=nt, ?ntr-o lume ?n care statutul social al omului este sta&ilit ?n %unctie de a*erea pe care-o

posed, %apt ce justi%ic actiunile personajelor. Solutia lui +e&reanu este aceea c 4on se *a cstori cu o %at &ogat, Ana, desi nu o iu&este, 6lorica se *a cstori cueorge pentru c are pm=nt, iar Laura, %iica ?n*ttorului ;erdelea ?l *a lua pe 'intea nu din dragoste, ci pentru c nu cere zestre. 'ersonajul central al crtii, 4on allanetasului, este personaj reprezentati* pentru colecti*itatea uman din care %ace parte prin mentalitatea clasei trnesti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale aleromanului sunt moderne. +e&reanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui 4on, iar pe de alta parte, *iata satului ardelenesc.Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul 'ripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunatla sar&atoarea hramului noii &iserici si descrierea drumului dinspre satul 'ripas. +omanul este structurat in doua parti cu titluri sugesti*e: lasul pamantului si lasuliu&irii, capitolele au titluri sinteza ( >4nceputul>, >;ora>, >Nunta>, Nasterea>). +omanul >4on> este modern pentru ca are caracter o&iecti* (narator impersonal,naratiunea la persoana a 444-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor.

24. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative *autor, narator, persona#e,cititor+ intr!un roman modern studiat.

Autor - narator - persoanaje - cititori K relatia dintre aceste instante este de su&ordonare.

Autorul: ste persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru,un eseu etc.

! se a%la in a%ara textului

< are o *iziune de ansam&lu asupra continutului

9 concepe mesajul

# alege modalitatile de a opera cu tehnicile narati*e

creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, carolale atri&uie roluri

" se adreseaza cititorilor

2 autorului i se su&ordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii(narator, personaje)


10/38

Naratorul: ste o *oce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara%aptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica.

Naratorului i se su&ordoneaza personajele

Naratorul omniscient

2 po*esteste la persoana a 444-a

D cracteristic prozei o&iecti*e

$ independent de autor si de personaj

!E autorul ii con%era independenta narati*a totala

!! este tipul clasic, cel ce dirijeaza >din spate> toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza e*olutia, in*enteaza situatii siscene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora

!< este omniprezent pe tot parcursul derularii e*enimentului

!9 perspecti*a sa este unica

Li*iu +e&reanu - 4on

Li*iu +e&reanu este un prozator o&iecti*, impersonal, narand la persoana a 444-a. >+omancierul *rea sa creeze impresia ca este un o&ser*ator (atat si nimic maimult). 3n o&ser*ator omniscient, desigur, dar lipsit de *oce proprie>.(N. 0anolescu) >4on> este un roman de tip o&iecti* din perspecti*a naratorului, dar si din

perspecti*a relatiei narator - personaj. Ca in toata proza realist-o&iecti*a, naratiunea este la persoana a 444-a cu %ocalizare zero (*iziunea >dindarat>) naratorul esteo&iecti*, detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si omniprezent, dirijand e*olutia lorasemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor, destinul presta&ilit al acestora, %inalul. Cititorul se identi%ica mai putin cu

personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in >4on>, destinele personajelor, ca si e*enimentele sunt pre*izi&ile, %inalul nu surprinde, creandu-se ast%eliluzia *ietii (o&iecti*itate si *erosimiliate).

25. lustreaza conceptul operational "AA *omniscient, persona#!narator sau narator >martor+, folosind ca suport un text narativ studiat.

Naratorul este cel care po*esteste intr-o naratiune, cel care isi asuma o anumita pozitie %ata de %aptele narate, %iind un mediator intre autor si cititor. l nutre&uie sa %ie con%undat cu autorul. Naratorul-personaj reprezinta cumularea %unctiei *ocii care po*esteste in textul epic cu %unctia actantului, adica a personajului.+ezultatul acestei cumulari utilizarea naratiunii la persoana 4, asa cum intalnim in romanele care capata %ormula jurnalului, de exemplu, >Nunta in cer>, de 0ircealiade, sau in romanele lui Camil 'etrescu. Aceasta cumulare este speci%ica in primul rand romanului su&iecti*, al carui model este adoptat de orientarea modernista,a*andu-l ca inaintas pe scriitorul %rancez 0arcel 'roust, autorul amplului roman >4n cautarea timpului pierdut>. +omanul lui Camil 'etrescu, >3ltima noapte dedragoste, intaia noapte de raz&oi> este un roman su&iecti*, adica un roman in care intamplarile si prezenta personajelor sunt %iltrate printr-o unica indi*idualitate, aceea a

personajului-narator. Alegerea lui Camil 'etrescu este moti*ata chiar de el si este pusa in legatura cu conceptul de autenticitate Actul po*estirii de*ine ast%el simodalitate a analizei, pentru ca, in paralel cu intamplarile, sunt interpretate semni%icatiile lor, personajul-narator, intruchipat de Ste%an heorghidiu incearca nu saretraiasca trecutul, ci sa inteleaga unde este ade*arul, daca sotia sa, la, l-a inselat sau nu. 7iziunea o%erita de acest narator-personaj este partiala, nu putem sacunoastem toate intamplarile si nu stim daca unghiul sau de *edere este cel real sau *ede totul de%ormat de prisma propriilor sentimente. 4n legatura cu naratorul-

personaj si %elul in care prezinta el intamplarile, pot %i amintite alte concepte speci%ice romanului su&iecti*, precum memoria in*oluntara si digresiunea. Ast%el,naratorul-personaj nu se supune acelorasi rigori de organizare ca si naratorul o&iecti*, de aceea intamplarile nu sunt prezentate cronologic, ci in %unctie de %elul in caresunt chemate de o imagine a prezentului care traieste o amintire.

2). lustreeaz/ conceptul operational persona#!narator, folosind ca suport un text narativ studiat.

;anu Ancutei - 6=nt=na dintre plopi, 0ihail Sado*eanu

Naratorul reprezint instanta intermediar ?ntre autor si cititor, este cel ce relateaz suita e*enimentelor, care comunic istorisirea narat cititorului %icti*. Naratorul nu se con%und cu autorul. Autorul a&stract este cel care a creat uni*ersul epic, iar naratorul este cel care comunic istorisirea narat cititorului %icti*. Naratorul - personaj (te%an heorghidiu - >3ltima noapte.>, cpitanul de mazili Neculai 4sac atunci cand po*esteste ?nt=mplarea de la %=nt=na dintre plopi, >;anuAncutei>) - particip la ?ntamplri, este implicat direct ?n succesiunea e*enimential. +elatarea se %ace la persoana 4, exist=nd o perspecti* su&iecti* asuprae*enimentelor narate, cci naratorul %ace parte din lumea %icti* pe care o expune. Neculai 4sac po*esteste auditoriului (asculttorii prezenti la han), aduc=nd lacunostinta si cititorului ?nt=mplrile de >pe *remea celeilalte Ancute>, prin tehnica e*ocrii, %iind deci un narator. 'rin participarea direct la succesiunea e*enimentialael este un personaj, alturi de celelalte personaje ale po*estirii (0arga, unchiul ;asanache, %ratii acestuia), cele dou atri&utiuni %c=nd din Neculai 4sac un narator-

personaj 'erspecti*a su&iecti* pe care o are asupra relatrii *ine ca o consecint a %aptului c este un narator-personaj. xperient de *iat a lui Neculai 4sac, mediulsocial, sexul si *=rsta ?si pun amprenta asupra po*estirii: >ram un om &uiac si ticlos. Om ne*rednic nu pot s spun ca am %ost M. dar ?mi erau dragi ochii negri si

pentru ei clcam multe hotare.>

2. lustreaza conceptele operationale incipit si final, prin referire la doua dintre romanele studiate.

+omanul 4on a aparut in !$Cismeaua 0ortului>, >+apele racului>, sugereaza %aptele male%ice petrecute acolo, numelesatului 'ripas, o comunitate oarecare a carei *iata poate %i regasita oriunde. Crucea de lemn stram&a, ;ristosul de ta&la ruginita, coronita de %loare *esteda sunt indiciileunei comunitati care a a&andonat credinta crestina, %acandu-si alti idoli: pamantul si a*erea. 6inalul romanului reia meta%ora drumului, *iata merge inainte, comunitatean-a in*atat nimic din %aptele petrecute in 'ripas1 singurele care se indreapta spre *iitor sunt credinta si nadejdea reprezentata de turnul &isericii noi si de raza care

poleieste ;ristosul de tinichea. eneratiile se succed, tanarul in*atator Iagreanu *a continua truda socrului sau, ducand crucea unei existente mediocre insu%letite insade sentimentul datoriei. Comunitatea a ramas aceiasi, o *altoare de patimi omenesti %ara inceput si %ara %inalitate.

2-.lustreaza particularitati ale romanului subiectiv de pana la Al 6oilea azboi 7ondial, prin referire la o opera litarara studiata apartinand unuiautor canonic.

+omanul este o scriere epica in proza, cu actiune complexa, de mare intindere, des%asurata pe mai multe planuri, cu personaje numeroase si cu o intrigacomplicata. +omanul are o structura narati*a ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de personaje, cu

pondere di%erita in structura epica. (personajele principale, secundare, episodice). Tema romanului >3ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz&oi> (!$9E) surprinde


11/38

drama intelectualului lucid, insetat de a&solutul sentimentului de iu&ire, dominat de incertitudini, care se sal*eaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii ce traieste tragismul unui raz&oi a&surd, *azut ca iminenta a mortii. Structura romanului: +omanul este strucurat in doua parti, cu titluri semni%icati*e,surprinzand doua ipostaza existentiale: >3ltima noapte de dragostte>, care exprima aspiratia catr sentimentul de iu&ire a&soluta si >4ntaia noapte de raz&oi>, careilustreaza imaginea raz&oiului tragic si a&surd, ca iminenta a mortii. aca prima parte este o %ictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama deiu&ire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul %iind o%iter al armatei romane, in timpul primului raz&oi mondial. Compozitiaromanului: +omanul este scris la persoana 4, %iind un monolog liric, deoarece eroul se destainuie, se analizeaza cu luciditate, z&uciumandu-se intre certitudine siincertitudine, atat in plan erotic, cat si in planul tragediei raz&oiului, cand omenirea se a%la intre *iata si moarte. roul, Ste%an heorghidiu, este intelectualul lucid,insetat de a&solut, dornic de cunoastere, de autenticitate, dominat de incertitudini si care se con%eseaza introspectand cele mai adanci zone ale constiintei, in cautarea

permanenta a iu&irii a&solute, ca sentiment al existentei umane superioare. +omanul este alcatuit pe &aza unui jurnal de campanie, in care timpul o&iecti* e*olueaza paralel cu timpul su&iecti*, acestea %iind cele doua planuri compozitionale ce-l moti*eaza pe Camil 'etrescu drept no*ator al esteticii romanului romanesc. 4n plansu&iecti*, memoria in*oluntara aduce in timpul o&iecti* experienta ulterioara a eroului, a%lat in permanenta in cautare de certitudini pri*ind sentimentul pro%und deiu&ire, care se dilueaza in %ata unei drame mai complexe, aceea a iu&irii. Semni%icatia titlului: Cu*antul >noapte> repetat in titlu reda sim&olic incertitudinea, indoiala,irationalul, nesiguranta si a&surdul, necunoscutul si tainele %irii umane. Cele doua >nopti> din titlu sugereaza si doua etape din e*olutia personajului principal, dar nu si

ultimele, intrucat - %inal - Ste%an este disponi&il su%leteste pentru o noua experienta existentiala.

30. Prezinta constructia subiectului dintr!o nuvela psiologica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista8 actiune, conflict,momentele subiectului, relatii temporale si spatial

Nu*ela psihologica: 0oara cu noroc, de 4oan Sla*ici

Actiune totalitatea e*enimentelor, a %aptelor si intamplarilor semni%icati*e prezentate intr-o opera literara. 4n 0oara cu noroc, hita, un cizmar sarac, daronest, harnic si muncitor, ia in arenda carciuma de la 0oara cu noroc, pentru a castiga rapid &ani, dar, curand ajunge sa %ie tot mai lacom de &ani. Actiunea sedes%asoara pe parcursul unui an , intre doua repere temporale cu *aloare religioasa: de la S%antul heorghe pana la 'aste

Con%lictul elementul esential care determina actiunea intr-o creatie epica sau dramatica. Con%lictul este de natura interioara in nu*ela psihologica si se da intre

dorinta lui hita de a ramane om cinstit si ne*oia de a se im&ogati cu orice pret, prin orice mijloace

0omentele su&iectului sunt:

a). xpozitiunea in care se descrie drumul care merge la 0oara cu noroc si a locului in care se a%la si se prezinta personajele: hita, sotia lui, Ana, cei doi copiisi &atrana.

&). 4ntriga, marcata de aparitia lui Lica Samadaul in *iata lui hita, care tul&ura echili&rul %amiliei. l este se%ul porcarilor si stapanul imprejurimilor. hita nuse poate sustrage in%luentei lui male%ice.

c). es%asurarea actiunii: hita incepe sa se instraineze de %amilia lui, sa de*ina *iolent si mohorat. Starea sa materiala de*ina tot mai &una. l se degradeazaata de mult, incat ajunge sa isi arunce sotia in &ratele lui Lica.

d). 'unctul culminant: hita o ucide pe Ana, iar el e ucis de +aut, din ordinul lui Lica.

e). eznodamantul: un incendiu teri&il mistuie carciuma de la 0oara cu noroc si singurele personaje care supra*ietuiesc sunt &atrana si copiii.

31. Prezinta constructia subiectului dintr!o nuvela istorica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista8 actiune, conflict,momentele subiectului, relatii temporale si spatial

Alexandru Lapusneanul - po*estire pe momente ale su&iectului -

Costache Negruzzi este unul dintre primii scriitori romani care %olosesc drept sursa trecutul istoric al poporului nostru, realizand prima nu*ela istorica *aloroasadin literatura romana, >Alexandru Lapusneanul>. Autorul in%atiseaza ultimii ani din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, ani caracterizati prin raz&unare plinade cruzime a *oie*odului impotri*a &oierilor tradatori.

xpozitiunea : 'rimul capitol su& motoul >aca *oi nu ma *reti, eu *a *reu...> relateaza episodul *enirii lui Alexandru Lapusneanul in 0oldo*a, hotarat saocupe tronul pentru a doua domnie

4ntriga: 0anios cu ochii scanteind ca un %ulger, Alexandru Lapusneanul este hotarat sa se instaleze pe tronul 0oldo*ei, raspunzand &oierilor cu %ermitate:>aca*oi nu ma *reti, eu *a *reu>(...) si daca *oi nu ma iu&iti eu *a iu&esc pre *oi (...).

es%asurarea actiunii: Al doilea capitol are ca moto >Ai sa dai sama, doamnaG...> si incepe cu inscaunarea lui Lapusneanul care nu intampina nici o piedica,deoarece Tomsa %ugise in 7alahia'unctul culminat: incepe odata cu al treilea capitol >Capul lui 0otoc *rem...>. Alexandru Lapusneanul %acuse de stire tuturor &oierilorsa participe impreuna la sluj&a de la 0itropolie, dupa care erau cu totii in*itati sa pranzeasca la curte cu scopul de a impaca pe domnitor cu &oierii. La ospatul deimpacare de la curtea domneasca, Lapusneanul porunceste sa %ie ucisi #2 de &oieri ale caror capete sunt asezate dupa ranguri, intr-o urisa piramida.

eznodamantul: coincide cu ultimul capitol care are ca moto >e ma *oi scula pre *oi am sa popesc si eu...>. Timpde # ani Alexandru Lapusneanul nu a maitaiat capetele &oierilor, dar nascocise alte moduri de a-4 schingiui pe &anuiti: scotea ochi, taia maini. A%lat in cetatea ;otinului, domnitorul se im&olna*este gra* sidoreste sa se calugareasca. 0itropolitul ii indeplineste dorinta dandu-4 numele de 'aisie. Auzindu-si numele de calugar ii alunga cu jigniri si amenintari pe %ratii saiintru credinta : >0-atapopit *oi, dar de ma *oi indrepta, pre multi am sa popesc si euG 4ar pre cateaua asta *oi s-o tai in patru &ucati impreuna cu tancul eiG> 4ngrozita deamenintarile lui Lapusneanul, oamna +uxandra accepta s%atul lui Spancioc de a-4 pune sotului ei otra*a in &autura. Alexandru Lapusneanul, lasand o pata de sange inistoria 0oldo*ei, a %ost inmormantat la manastirea Slatina unde se *ede si astazi portretul lui si al %amiliei sale.


12/38

32. Prezinta constructia subiectului si a discursului narativ dintr!o nuvela fantastica studiata, prin referire la doua dintre conceptele operationale dinurmatoarea lista8 secvente narative, episod, incipit, final.

Nu*ela %antastica: La tiganci, de 0ircea liade

Sec*enta narati*a 'arte a unui text narati* care contine o singura actiune, realizata de unul sau mai multe personaje. O sec*enta narati*a ar %i calatoria luia*rilescu, un pro%esor de pian, cu tram*aiul si discutiile din tram*ai. O alta sec*enta narati*a este intrarea personajului in >cealalata lume>, la tiganci, un loc misterios,unde trecerea timpului este oprita. Aceasta sec*enta cuprinde si testul la care este supus si anume ghicirea tigancii, pe care, insa, nu il trece. A treia sec*enta narati*a oconstituie iesirea din &ordeiul tigancilor si calatoria cu tram*aiul. 4n acesta sec*enta, personajul a%la ca au trecut !< ani, dar nu-si da &ine seama ce s-a intamplat exact.Sec*enta a patra este marcata de reintrarea in spatiul misterios al tigancilor, unde a*rilescu se reintalneste cu logodnica sa din tinerete, ;ildegard. 6inalul estedependent de tipul si dimensiunea textului si poate %i inchis sau deschis. 4n nu*ela >La tiganci>, de 0ircea liade, %inalul este deschis, lasand loc interpretarilor. 0isterulsi suspansul predomina pe tot parcursul operei si era normal ca autorul sa nu ne dea nici o explicatie a intamplarilor nici in %inal

33.Prezinta tipurile de persona#e dintr!o opera literara studiata, apartinand prozei realiste.

'roza realista: nigma Otiliei, de eorge Calinescu. +omanul realist prezinta personaje tipice, caracterizate printr-o trasatura puternica de caracter. Ast%el:

• mos Costache este tipul a*arului. Are multa a%ectiune pentruOtilia, dar nu intreprinde nimic pentru a-i asigura *iitorul si nici

pentru a o in%ia. Toate %aptele sale arata a*aritia personajului:%aptul ca nu isi repara casa a%lata in paragina, cu toate ca aresu%icienti &ani, %aptul ca nu o in%iaza pe Otilia, re%uzul de aangaja o ser*itoare, atri&uirea unor cheltuieli %icti*e lui 6elix, pecare le-a %acut el, de %apt.

•

Otilia reprezinta eternul %eminin - impresioneaza princomplexitatea su%letului, prin impre*izi&ilul care o in*aluie, prin %armec si delicatete. ste o enigma pentru cei din jur, carenu reusesc sa o inteleaga, datorita comportamentului eicontradictoriu.

• 6elix Sima - tipul am&itiosului, este studios, s-a dedicat cartilorsi lumea lui ade*arata e lumea stiintei. e aceea reuseste satreaca peste deceptia su%erita din iu&ire, remarcandu-se maitarziu pe plan pro%esional, de*enind un nume cunoscut inmedicina

• 'ascalopol este aristocratul ra%inat - un om generos, cu gusturidesa*arsite, elegant, este culti*at si plin de no&lete. O iu&estesincer pe Otilia si incerca sa-l induplece pe mos Costache sa oin%ieze. Se casatoreste cu ea pentru a o proteja si a-i asigura un*iitor &un, lipsit de griji.

• Stanica +atiu - tipul par*enitului si al demagogului - incearca sase im&ogateasca prin orice mijloace si ajunge chiar sa-i

pro*oace un in%arct lui mos Costache, %urandu-i &anii• Aglae Tulea - &a&a a&soluta, lacoma si imorala, egoista si

marsa*a, dispretuind orice preocupare intelectuala• Aurica Tulea - %ata &atrana, mereu in cautare de pretendenti• Titi Tulea - tipul retardatului• Simion Tulea - dementul senil

34.Evidentiati modul in care conflictul9conflictele unui roman * de tip obiectiv sau de tip subiectiv+ studiat se reflecta in evolutia persona#uluiprincipal9a persona#elor

0orometii, de 0arin 'reda - +oman de tip o&iecti* - 4lie 0oromete - personajul principal (4 *ol. - 0orometii, !$)

Con%lictul principal este de natur tragic si se d ?ntre om si istorie, istorie care ?i marcheaz ?n mod hotr=tor destinul, desi omul are iluzia c se poatesustrage ei. 4ncipitul aduce ?n prim-plan pro&lema timpului. >Se pare c timpul a*ea cu oamenii nes%=rsit r&dare1 *iata se scurgea aici, %r con%licte mari.> 6amilia lui4lie 0oromete este si ea mcinat de tot %elul de con%licte ?n aparent minore, dar care *or duce treptat la destrmarea ei si la schim&area total a personajului principal,4lie 0oromete, care-si pierde controlul asupra %amiliei sale. Starea con%lictual este permanent. Exist/ conflicte %ntre:

- 0oromete si Catrina, deoarece aceasta *rea s-i %ie trecut casa pe numele ei, %apt promis de 0oromete c=nd acesta *=nduse un pogon de pm=nt din zestreasotiei. Catrina ?l *a prsi pe 4lie ?n *olumul al doilea, ?n urma a%lrii *estii ca 0oromete le-a promis &ietilor c dac se *or ?ntoarce acas le *a da lor totul. 6emeiasupus de la ?nceputul *ol. 4 se *a trans%orma radical ?n cel de-al doilea *olum.

- %rati1 chiar dispunerea mem&rilor %amiliei la mas de la ?nceputul romanului arat ri*alittile existente ?ntre copiii din prima cstorie si cei din a douacstorie a lui 0oromete. Copiii din prima cstorie (Achim, 'araschi* si Nil) stteau spre tind gata de plecare dac s-ar %i iscat *reo ceart. Cei %cuti cu 0orometestteau de partea cealalt l=ng mama lor, Catrina. - Niculae si tatl su, care nu *rea s-l trimit la scoal. Ca %iloso%ie a existentei, Niculae este un antimorometian.0oromete se rupe de%initi* de %iul su ?n al doilea roman. Con%lictul dintre el si Niculae sim&olizeaz con%lictul dintre dou conceptii despre tran. Niculae re%uz oricedialog. l este ?n cutarea unor *alori care s-i ordoneze existenta.

- tat si cei trei %ii, care *or s mearg la oras s se ?m&ogteasc rapid.

4ntrarea tranilor mai ?nlesniti ?n circuitul comertului de cereale are nu numai o important economic, ci le modi%ic ?n primul r=nd atitudinea %at de pm=nt.i nu mai sunt tranii lui +e&reanu, apsati de >acea o&sesie a pm=ntului, teri&il ca o %atalitate>. Centrul *ietii economice trnesti s-a deplasat de la posesia siexploatarea pm=ntului la *alori%icarea produselor sale trnesti. +elatia omului cu pm=ntul a %ost desacralizat. Tranii din 0orometii ?ncep s se deose&easc ?ntre ei

prin cu totul altce*a dec=t numrul strict al pogoanelor si anume prin %aptul c unii au, iar altii nu au posi&ilitatea de a cumpra sau de a *inde. 'e l=ng aceste crizeinterne, exist si o criz extern a %amiliei produs de: impozite, datorii la &anc si alte datorii de gospodrie.

35. Exemplifica modalitatile de caracterizare a persona#ului, prin referire la un roman studiat *perioada dupa al doilea razboi mondial+

0orometii, de 0arin 'reda - 4lie 0oromete - personajul principal (4 *ol. - 0orometii, !$)

Caracterizare direct


13/38

a. %cut de narator: dez*luie un 0oromete cu o personalitatecomplex, un lider al satului, care are o plcere deose&it de a sta de *or& side a medita1

&. %cut de alte personaje:Catrina se amuz de glumele lui. e celemai multe ori ?i %ace reprosuri si crede c are su%letul negru de rutate si detutun. Spune ca are o logica >sucita>. Cocosil ?l %ace prost, dar ?n realitate ?ladmir si chiar ?l in*idiaz pentru c stia s gseasc ?n ziar lucruri pe care elnu le *edea.

c. autocaracterizare: >omnule, eu totdeauna am dus o *iatindependent> - li&ertatea interioar e trstura lui de%initorie.

Caracterizarea indirect e dedus din %aptele personajului, caredez*luie mai multe trsturi de caracter:

- 0oromete nu are un spirit comercial.

- Se consider superior celorlalti. @nainte de ?nt=lnirea din poiana%ierriei lui4ocan intr s se &r&iereasc si se las asteptat ca o *edet.

- Nu scap nici un prilej de a-i ironiza pe ceilalti: c=nd &ea tuic la8losu, c=nd comenteaz articolele din ziar.

- Are tendinta de a domina si de a %ace ca lumea din jur s se mistedup *ointa lui

- Are reactii paradoxale: unde te astepti s se supere, el se amuz.

e ex. ?n momentul ?n care c=inele utulache %ur &r=nza de la mas,o ceart pe Catrina: >e ce s m=ncm c=inele, %a, e &un c=inele de m=ncatF &un s te m=n=nce el pe tine.> 6amilia lui 0oromete este una de tip patriarhal,el este un pater %amilias, a crui autoritate e ?n declin.

3). Explica relatia realitate! fictiune, prin referire la un text narativ studiat *la alegere8 povestire, nuvela istorica, roman de tip subiectiv+

Alexandru Lpusneanul, de Costache Negruzzi

Nu*ela istoric pleac de %apte reale, naratorul se inspir din cronicile 0oldo*ei, respect=nd ?n mare parte ade*rul istoric. Cu toate acestea apar si licenteistorice (a&ateri de la ade*rul istoric), %cute ?n scopuri artistice. 'ornind de la %apte reale, scriitorul imagineaz un uni*ers piln de semni%icatii. Literatura are uncaracter %icti*, ea este in*entie. Artistul se detaseaz de cronicar, prin construirea unui caracter puternic, prin crearea culorii locale, prin dramatizarea epicului, princonstructia riguroas a nu*elei.

!, 0otoc a murit decapitat imediat ce s-a ?nscunat Alexandru Lpusneanul. Naratorul ?l pstreaz pentru c era prototipul &oierului intrigant, ucig=ndu-l moraldar si %izic, pentru a-i atri&ui un s%=rsit pe msura lui de caracter.

).

'o*estea lui ;arap Al&, de 4on Creanga 7/rci ale prezentei naratorului: - prezenta %ormulelor speci%ice:

a. 6ormulele initiale au rolul de a introduce cititorul ?n lumea &asmului. Creang renunt la traditionalul >a %ost odat ca niciodat>, %olosind un enunt ca >Amucic a %ost odat>, dup care se strduieste s ne explice de ce rudele nu se cunosteau ?ntre ele (Craiul si 7erde @mprat). 6ormula initial are rolul de a introducecititorul ?n lumea &asmului, ?n lumea %ictiunii, unde totul este posi&il si nu ne mai mirm de nimic. Cu*=ntul >cic>, sugereaz ideea c po*estitorul n-a %ost martor lae*enimente si arunc asupra lor o um&r de ?ndoial.

&. 6ormulele mediane sunt menite s ?ntretin atentia cititorului. >umnezeu s ne tie, c cu*=ntul din po*este, ?nainte mult mai este.>

c. 6ormulele %inale au rolul de a scoate asculttorulBcititorul din lumea %ictiunii si de a-l duce ?n lumea real ?n care &inele nu mai ?n*inge ?ntotdeauna, pentru caici se joac alte reguli: >i a tinut *eselia ani ?ntregi, si acum mai tine ?nc1 cine se duce acolo &ea si mn=nc. 4ar pe la noi, cine are &ani, &ea si mn=nc, iar cine nu,se uit si ra&d.> 6ormula are un umor amar si ascunde o o&sesie ancestral (din *echime, str*eche): procurarea hranei. @n lumea po*estilor, %ericirea e asimilat si cu

&elsugul gastronomic, dar cititorul tre&uie s se trezeasc la realitatea ?n care &anul e stp=nul a&solut.

Stilul este sententios1 naratorul &azat pe ?ntelepciunea popular d sentinte, maxime: Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos.../, La unul %r su%let,tre&uie unul %r de lege./, Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale./

Surpriza cea mai mare o aduce %inalul1 naratorul se detaseaz de po*estea lui (>Ce-mi pas mieF>) si se consider responsa&il numai cu discursul1 e*enimenteles-au ?nt=mplat oricum %r el, de aceea consider c singura lui o&ligatie e s spun po*estea, in*it=ndu-i pe cititori s-si %ac si ei datoria lor (>si * rog s ascultati>).+egistrul stilistic %olosit ?n &asm este cel popular. Lim&a %olosit de autor reprezint chintesenta *or&irii noastre populare din aceeasi epoc. Apar %onetismemoldo*enesti: aista, aiasta, hlgie pt. glgie. Trstura cea mai caracteristic a scriitorului popular este oralitatea1 tot ce spune el poart pecetea stilului *or&it.

3-. Exemplifica, apeland la o povestire studiata,doua dintre particularitatile de limba# al prozei narative *la alegere, din urmatoarea lista8 modalitatiale nararii, marci ale prezentei naratorului, limba#ul persona#elor, registre stilistice+.

;anu Ancutei - 6=nt=na dintre plopi - 0. Sado*eanuAutorul este persoana care concepe si care scrie o opera (literara, stiinti%ica etc.). @n cazul po*estirii >6=nt=na dintre plopi>, autorul este 0ihail Sado*eanu. Autorulconcret, creatorul operei literare, adreseaza, ca expeditor, un mesaj literar citi torului concret, care %unctioneaza ca destinatarBreceptor. Autorul concret si cititorul concretsunt personalitati istorice si &iogra%ice, ce nu apartin operei literare, ?nsa se situeaza ?n lumea reala unde ele duc, independent de textul literar, o *iata autonoma.


14/38

Autorul, 0ihail Sado*eanu, este asadar creatorul uni*ersului epic din >6=nt=na dintre plopi>, iar naratorul este cel care comunica istorisirea narata cititorului %icti*,naratorul este cel care %ace medierea ?ntre autor si cititor.Atat naratorul c=t si personajul (element principal al unei opere epice, care determina actiunea si care se a%la ?n mijlocul e*enimentelor) sunt m=nuite de autor ?n scopuldorit de acesta si ?n con%ormitate cu propria *iziune asupra *eridicitatii relatarii.'o*esirea implica o relatie speciala ?ntre narator si cititor, impun=nd un ceremonial al discursului, menit a capta atentia cititorului si a-i culti*a o stare de asteptare.xista ?n >6=nt=na dintre plopi> doua tipuri de naratori:!. primul tip este naratorul martor, cel care apare imediat ?n deschiderea po*estirii, aduc=nd la cunostinta cititorului atoms%era din han, acti*itatile personajelor: lautarii,Ancuta, comisul 4onita de la raganesti si gospodarii si carausii din ara-de-Sus. +elatarea se %ace ?n pricipal la persoana a 444-a, si doar prin pozitionarea pronumelui la

pers 4 >noi> ?n %ata acestei categorii de personaje (>noi, gospodarii si carausii din ara-de-Sus>), naratorul ?si re*endica apartenenta la acest grup, ceea ce %ace din el unnarator-martor, narator ce *a asista si la *enirea capitanului de mazili Neculai 4sac, care dupa ce participa la un ade*arat ritual (Ancuta ?i toarna *in ?n ulcica, lautarii *inmai aproape, comisul 4onita il in*ita sa po*esteasca ?nt=mplarea ?n care si->a pierdut o lumina>). Aici ?ncepe po*estirea propriu-zisa, >po*estirea in po*estire>, de*enind

po*estire ?n rama.pe *remea celeilalte Ancute>,

prin tehnica e*ocarii, %iind deci un narator. 'rin participarea directa la succesiunea e*enimentiala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale po*estirii (0arga,unchiul ;asanache, %ratii acestuia), cele doua atri&utiuni %ac=nd din Neculai 4sac un narator-personaj'erspecti*a su&iecti*a pe care o are asupra relatarii *ine ca o consecinta a %aptului ca este un narator-personaj. xperienta de *iata a lui Neculai 4sac, mediul social,sexul si *=rsta ?si pun amprenta asupra po*estirii: >ram un om &uiac si ticalos. Om ne*rednic nu pot sa spun ca am %ost M. dar ?mi erau dragi ochii negri si pentru eicalcam multe hotare.>9. @n %inalul po*estirii naratorul re*ine ?n ipostaza de narator-martor, (>Noi gospodarii si carausii din ara-de-Sus am ramas tacuti si m=hniti>).

3. Explica modalitatile de caracterizare a persona#ului dintr!un text narativ studiat, apartinand lui oan :lavici. 7oara cu noroc, de oan :lavici

Tema o reprezint dezumanizarea pro*ocat de patima &anului, prezent=nd societatea rom=neasc de la s%=rsitul secolului al 545-lea.

Caracteristicile nu*elei: su&iectul dez*luie procesul de par*enire a indi*idului1 prezint e%ectele dramatice ale inadaptrii1 descoper complexitatea su%letelorsimple: hangiii1 printre strile analizate ?n nu*ela psihologic se a%l: o&sesia, %rica, alienarea, erosul.

4oan Sla*ici este un portretist prin excelent. Ca prozator realist nu insist asupra trsturilor %izice, ci asupra celor psihologice, etice, de g=ndire si decomportament. 6izionomia personajelor si anumite particularitti ale acestora ilustreaz trsturi ale personajelor, anumite con%licte su%letesti. Lic este un personajmale%ic, demonic, secundar. l este singurul personaj care nu e*olueaz, ci are o constructie liniar (este plat).

a. Caracterizare direct %cut de narator

- portretul %izic este detaliat si anticipeaz portretul moral: >om cam de 9" de ani, cu ochi mici si *erzi, cu spr=ncene dese si ?mpreunate la mijloc. Acestetrsturi sugereaz rutatea si demonismul personajului>. @nc de la intrarea ?n scen Lic se comport ca un stp=n peste oameni si locuri. 4nteligent, %in cunosctor al

psihologiei umane, el se conduce dup un cod moral propriu, ?n a%ara

246661386 bacalaureat romana

Documents