limba romana. teste pentru bacalaureat insotite de

18
Rodica Bogdan LrMBA 5t LITERATURA ROMANA Teste pentru BACALAU REAT insolite de rezolvdri complete

Upload: others

Post on 20-Oct-2021

45 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

Rodica Bogdan

LrMBA 5tLITERATURA

ROMANA

Teste pentru BACALAU REAT

insolite de rezolvdri complete

Page 2: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

ASPECTE TEORETICE

1. Perspectiva narativ5

Perspectiva narativ[ este relalia ce se stabileEte intre cel care povesteqte qi

universul ficfional propus de textul narativ.

Clasificare:a. Punctul de vedere omniscient (viziunea rrdin spate") este cel in care na-

ratorul qtie totul despre personajele sale. Astfel, naratorul este asemenea unui de-miurg al lumii create, iar focalizarea este zero.

b. Punctul de vedere intern (viziunea,rimpreunl cu") defineqte proza mo-dern[ ?n care naratorul este personaj (totul este prezentat din perspectiva sa), iarfo calizar ea este internd.

c. Punctul de vedere exterior (viziunea ,rdin afarI") se regdseqte in proza

modern5, unde naratorul este doar un martor la desfrqurarea intdmplErilor.

2. Naratorul

Naratorul este o proieclie fic{ionald a autorului, vocea care istorisegte anu-mite int6mpl6ri.

Tipuri de narator:a) duptr raportul narator-diegeztr (evenimente):

- narator extradiegetic (nareazd faptele la persoana alll-a, situdndu-se in afa-ra acfiunii);

- narator-martor (asisti la desfbEurarea evenimentelor fdr[ a le influen{acursul);

- narator intradiegetic (naratorul este gi personaj implicat in acfiune).

ASPECTE TEORETICE T 7

Page 3: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

CUPRINS

Ancurvrpxr .............. .........'..5

Aspocrn rEoR8TICE............... -............. 7

1. Perspectiva narativ6 ...-...-7

2. Naratorul ............... ...d.............:..-,,....7

3. Planuri narative ...,.......... 8

4. Construcfia subiectului ............

6. Finalul .............:...,"........:..:......,,...... 9

8. Rela{iile spafiale qi temporale .............. ............ 10

10. Valorile stilistice ale timpurilor verbale .......................'..................... l511. Sti1u1 ..:...........:....................r.:...........:..:1......,.. 1 8

13. Elementele de oralitate .................21

14. Curente literare. Perioade din Evolutia literaturii romflne ..................22

15. Concepte operalionale .......... ...............;.. -.-.--..27

Sucnsrn DE REzoLvARE............ ......123

Subiectul al III-leaIon Creangd- Povestea lui Harap-Alb .......... -..I25

a. Temd qi viziune.. ...125b. Caracterizare.......... ................. 130

Mihai Eminescu - Floare albastrd ................... 140

Ioan Slavici- Moara cu noroc... .....144a. Caracterizarc.......... ................- 144

b. Rela{ia dintre personaje.. ......-. 150

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (cancterizare).........'.'....... 155

George Bacovia - Plumb.... .'........... 161

TudorArghezi - Tbstament................. ............... 165

Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ....169

Page 4: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

Ion Barbu - Riga Crypto Ei lapona Enigel....... ...................174Vasile Voiculescu - in Grddina Ghetsimani ............ ........... 178

Ioan Slavici- Moara cu noroc (tem[ qi viziune). ............... 182

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (tem5 qi viziune) ............... 187

Liviu Rebreanu - Ion ........ .............. 193

a. TemI qi viziune.. ... 193

b. Caracterizare.......... .................I97c. Rela{ia dintre personaje ..........202

Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (relafia dintre personaje)...206Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi

(tem[ Ei viziune) .......212Camil Petrescu - Jocul ielelor ........216Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi

a. Caracterizare.......... .................223b. Relafia dintre personaje.. ........228

George Cdlinescu - Enigma Otiliei....... ............233Mihail Sadoveanu - Baltagul ..........241NichitaStlnescu-Leoaicdtdndrd,iubirea...... ..................247Marin Preda - Morome1ii............... ...................25I

a. Temd qi viziune.. ...251b. Caracterizare...-...... .................255c. Relalia dintre personaje ..........262

Marin Sorescu - Iona ....267Mircea C[rtdrescu - Orbitor .. .........272

Page 5: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

b) dupl raportul narator-informafie de{inutI:- narator omniscient (Etie totul despre personajele sale Ei atenlioneazd lecto-

rul asupra unor evenimente prin intervenlii directe, anticipdnd uneori semnifica-

fiile acestora);

- narator uniscient (narator colportor, cu informalii dintr-o singur[ surs[, pe

care le difuzeazd, dintr-un mediu in altul).c) dupi raportul narator-discurs narativ:* narator heterodiegetic (naratorul nu este personaj, iar relatarca faptelor se

face la persoana a III-a);* narator homodiegetic (naratorul este martor la desftEurarea intdmplSrii, po-

vestind la persoana I);

- narator autodiegetic (naratorul este un personaj care povesteEte la persoana

I despre propriile int6mpldri).

3. Planuri narative

tn construcfiile narative mai ample, precum romanul, pot exista mai multe

planuri narative care evolueaz[ independent, prin altemanfd, sau interfereazdin

anumite situalii. Planurile narative se pot multiplica, pe m[sur[ ce naratorul

introduce in scenl personaje noi. Astfel, aceste planuri permit prezentarea unor

medii sociale diverse, care adesea se intretaie, complicdnd les[tura epici care de-

vine astfel o compozilie ampl[, riguroas[.

4. Constructia subiectului

Subiectul denumeEte succesiunea int6mpl[rilor. Este organizat pe momente-

le subiectului (expoziliune, intrigd, desfbgurarea acfiunii, punctul culminant, dez-

nod[m6nt). Aceastf, dispunere a momentelor subiectului apare in operele clasice.

Ordinea lor poate fi incSlcat[ sau unul dintre momente poate include un altul,

cu scopul de a crea o stare de suspans sau o concentrare a narafiunii.

5. lncipitul

Incipitul este secvenfa introductiv[ a unui text narativ sau dramatic cu o anu-

mitf, relevanf[ pentru structurS, deoarece presupune un anumit tip de organizare

8 T LIMBA:I LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

Page 6: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

a acestuia. Nu se suprapune neaplrat cu expozi{iunea. in unele texte cuprinde re-perele spalio-temporale, surpritzdnd o relalie de echilibru, dar in unele sffucturiepice din care se omite expozifiunea se poate rcalizadeburul prin intrig6, pentru

a mlri suspansul.

Rolul incipitului:

- suspendarea duratei reale clreia ii apa(ine lectorul Ei captarea lui in ficfitme;

- introduce reperele lumii ficfionale (timp, spafiu, personaj);

- poate rcprezenta o cheie de lecturi (de exemplu, in romanul ,,Moromejii"de Marin Preda);

- se construieqte cu ajutorul descrierii;

- este un prolog - are efect de anticipare a acliunii (ca in nuvela "Moara cu

noroc" de Ioan Slavici).

5. Finalul

Finalul este secvenla ultim[ a unui text narativ, care are o anumit6 semnifi-calie, in funcfie de scopul vrzat de autor, ilustrdnd astfel viziunea acestuia des-

pre lume. Poate aduce rezolvarea conflictului qi reg6sirea unei stiri de echilibru,sau, in situa{ia finalului deschis, poate incita lectorul sd iqi imagineze un dezno-

d[m6nt in func{ie de receptarea textului, sau si trezeascd in mintea sa o serie de

ipoteze iegate de semnificafiile evenimentelor narate.

Tipuri de final:

- inchis (aduce explicaliile aqteptate de lector);

- deschis (istorisirea se termin[ brusc, frrd a aduce o clarificare definitiv6asupra destinului protagonistului; final este incert, ambiguu, 16s0nd lectoruluiposibilitatea de a imagina un deznoddm0nt; are valoare provocatoare, cu multi-ple posibilitili de sugestie).

Unele texte literare se evidenf razdprintr-o simetrie intre incipit qi final, care

di impresia de construc{ie epic[ riguroas6, perfect echilibratd. De exemplu bas-

mul care, prin formulele specifice folosite pentru introducerea qi respectiv scoa-

terea lectorului din universul ficfional, tinde spre o rcalizare a unui echilibru intreuniversul fabulos qi lumea real6.

in alte texte epice scopurile vizate de autor in cazul simetriilor se refer[ la

mesajul implicit. Astfel, in nuvela ,,Moara cu noroc" de loan Slavici, incipitul

ASPECTE TEORETICE. 9

Page 7: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

anunf[ tema qi qezul moral exprimat de un personaj ce reprezintd vocea auctori-ald, mor alizatoare, iar fi nalul consolideazi mesaj ul.

in alte contexte, relaliaincipit-final poate fi mai subtilA, surprinzAnd ideea tre-cerii timpului qi a inconstanfei celor omeneqti, ca in romanul ,,Enigma Otiliei"de G. Cdlinescu. in momentul revenirii personajului Felix Sima pe strada Antim,dupd o disculie in tren cu Leonida Pascalopol, se evocf, amintirea iubirii pentru

Otilia M[rculescu, t6ndrul rememor6nd replica rostiti de bitrdnul Giurgiuveanucu ani in urmd.

7. Conflictul

Conflictul desemneazd un dezacord, o opozilie intre dou[ personaje genera-

tE de atitudini sau sentimente contrare. Este motorul ac{iunii intr-un text epic sau

dramatic pentru cd joacd un rol important in construirea subiectului, incit[ con-

troversa ideatic[ sau afectiv[ dintre personaje.

Conflictul iqi g[segte punctul de piecare in intrigl Ei iqi afl[ rezolvarea in dez-

nod[mdnt.

Tipuri de conflict:

- psihologic;

- etic;

- simbolic.

Clasificarea conflictelor:

- conflict manifest (evident) - exterior;

- interior;

- conflict latent (reprezentat de o tensiune interioard sau exterioarf, nemani-

festatS, dar esenfial[ in desfEqurarea ac{iunii).

8. Relaliile spaliale gi temporale

Acfiunea dintr-un text narativ sau epic este plasatd intr-un timp qi spafiu (con-ven{ii ale verosimilului evenimentelor prezentate). Nara{iunea situeaz[ faptele

in timp, iar descrierea le situeaz[ in spa{iu

10 T LIMBA SI LITERATURA ROMANA. TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

Page 8: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

Funcfiile spa{iului:

- decor al acfiunii;

- imagine simbolic[;

- favorizeazd desfrqurarea faptelor (personajele se intdlnesc, se despart, sunt

prezentate ?ntr-un context care le influenleazd evolufia);

- este fragmentard sau panoramic[.

Timpul narativ:

- timpul derulirii faptelor (trdit de personaje);

- timpul discursului narativ (al povestirii fbcute de narator);

- retrospeclia (intoarcerea la evenimente petrecute);

- pauza descriptivi - suspendl narafiunea, cre6nd un moment de suspans.

9. Figurile de stil

$ Comparafia constl in allturarea a doi sau mai mulfi termeni pebaza unei ana-

logii.

,,$i e lini$te pe dealuri/ Ca intr-o m[n[stire ars6." (George Coqbuc, in miezul ve-

rii).

,,Trecut-au anii ca nori lungi pe $esuri." (Mihai Eminescu, Trecut-au anii)

$ Metafora este figura de stil prin care se suprapun doul realitdli, prin interme-

diul unei compara{ii subinfelese. Procesul de elaborare a metaforei consti inrealiza-rea analogiei dintr-o perspectivd ineditl.

,,$i anin6-n haina nopfii/ Boabe mari de piatri scump6." (Mihai Eminescu, Crd-

iasa din poveSti)

,,Pbrea cI printre nouri s-a fost deschis o poart[,/ Prin care trece albl regina noptiimoart6." (Mihai Eminescu, Melancolie)

Clasificarea metaforei:Din perspectiva criticului literar Tudor Vianu, se poate vorbi despre metaford ex-

plicitd - in praesentia qi metaford implicitd - in absentia (alcdtuitl dintr-un singur

cuv6nt cu valoare de sugestie).

a. Metaforl in praesentia: ,,CAnd noaptea-i o regin[ lunatecl qi brun[." (Mihai

Eminescu, in vremuri demult trecute\

ASPECTE TEORETICE T II

Page 9: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

b. Metafori in absentia: ,,Sus, peste plai,/ Tlcutul crail Al noplii reci/ Umbrind

poteci,l Se-nalf6-n zdri..." ($t. O. Iosif, Doina). in crealia lirici a poetului Lucian Blaga se distinge metafora plasticizanti -,,Pe

uli1i, sublire qi-naltI/ ploaia umblS pe cataligi." (Ora; vechi) - de cea revelatorie -,"Cenu$a ingerilor ar$i in ceruri/ ne cade fulguind pe umeri qi pe case." (Anno domini)

$ Metonimia este o figurd de stil care const6 in numirea unui obiect prin in-

termediul altuia, ?n substituirea cauzei prin efect, a efectului prin cauzL, a ope-

rei cu numele autorului, a unui produs cu originea lui, a concretuiui cu abstractul

etc., pe baza:unei relalii logice.

,,Luna, intrdnd pe fereastrd, alSturi se culcd pe paie." (Lucian Blaga, Mdnzul)

$ Sinecdoca este o figur5 de stil care constd in l[rgirea sau restrdngerea sen-

sului unui cuvdnt prin exprimarea intregului prin parte (qi invers), a particularu-

lui in locul generalului, a materiei din care este fEcut un lucru in locul lucrului

insugi etc.

,,Bolliac cdnta iobagul g-a lui lanluri de aramd." (Mihai Eminescu, Epigonii)

$ Epitetul este figura de stil constind in determinantul calificativ alunui sub-

stantiv (sau in cel modal al unui verb).

,,Mdini tomnatice intinde noaptea mea spre tine." (Lucian Blaga, infrigurare)

$ Personificarea este figura de stil constdnd in atribuirea de trSs6turi umane

unui obiect, element din natur[ etc.

,,Codrule, cu r6uri line,/ Vreme trece, vreme vine." (Mihai Eminescu, Revedere)

$ Oximoronul este figura de stil constind in aliturarea a doi termeni care in

limbajul comun se exclud, avAnd sensuri opuse, oblindndu-se astfel o imagine

neagteptatd

,,Suferin!6, tu, dureros de dulce." (Mihai Eminescu, Odd, tn metru antic)

$ Superlativul stilistic este figura de stil prin care construcfia obiqnuit[ de

superlativ absolut e inlocuiti cu o expresie ineditd (frecvent, printr-o perifrazd

metaforicd).

,,era frumoas6 de nespus" ($t. O. Iosif, Bunica)

12 T LIMBA 5I LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

Page 10: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

MODELE PROPUSE

Modelul 1

CiteEte urmitorul fragment:

M-am sfiit totdeauna sd scriu pentru tipar la persoana intdi. Hiperbolizareaaceasta a eului, rdmd;i/d anacronicd de la romanticii care, ei ;i atunci, puteausd se creadd aievea buricul pdmdntului, mi se pare pulin ridicold. Scriitorul deazi, afard de poetul liric, trdie;te tntr-o lume atdt de relativd din toate puncte-le de vedere, cd numai identificdndu-se clt multe relativitdli izbute;te a pdtrunde

Si a tnfdli;a absolutul care, cel pulin in artd, rdmdne ndzuinla supremd. Cu atdtmai greu tmi vine sd vorbesc acuma chiar despre'crezul ,,meu" artistic. Mai in-tdi trebuie sd mdrturisesc cu destuld ru;ine, cd nici nlt am avut incd vreme sd-miconfeclionez un asemenea articol, pentru simplul motiv cd niciodatd, apucdn-du-md sd scriu, nu mi-a trecttt prin minte sd observ sau sd respect anumite cerin-

le programatice. Dar fiindcd sunt intrebat, tndrdznesc a spune cd scrisul nu mise pore deloc o jucdrie agreabild Si nici mai cu seamd o jonglerie cu fraze. Pen-tru mine arta * zic ,,artd" ;i md gdndesc mereu numai la literaturd - tnseamnd

crealie de oameni Si de viald. Astfel arta, tocmai ca ;i crealia divind, devine ceamai minunatd taind. Crednd oameni vii, cu viald proprie, cu lume proprie, scri-itorul se apropie de misterul eternitd/ii. Nu frumosul, o ndscocire omeneascd,interzisd tn artd, ci pulsalia vielii. Cdnd ai reu;it sd inchizi in cuvinte cdteva cli-pe de viald adevdratd, ai realizat o operd mai prelioasd decdt toate frazele dinlume. Precum naqterea, iubirea qi moartea alcdtuiesc enigmele cele mai legatede viala omeneascd, tot ele preocupd mai mult ;i pe scriitorul care tncearcd sdcreeze viald. Literatura rezultatd din asemenea preocupdri nu va mullumi, poate,

SUBIECTUL I

MODELE PROPUSE T 29

Page 11: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

nici pe superestelii ce sdvureazd numai rafindriile stilistice sau extravaganlele

sentimentale, nici pe amatorii de povestiri gentile de salon. Nici n-are nevoie.

Literatura trdie;te prin ea Si pentru ea tnsd;i. Durabilitatea ei atdrnd numai de

cantitatea de viald veritabild ce o cuprinde.(Liviu Rebreanu, Cred)

A. Scrie pe foaia de examen rispunsul la fiecare dintre urmltoarele ce-

rinfe cu privire la text.

l.Precizeaz[ sensul expresiei ,,cu at6t mai greu imi vine" in text. 4 puncte

2. Indicd efectul realizdriiunui articol despre ,,crezvl artistic" asupra unor ci-

titori dornici de ,,povestiri gentile de salon". . 4 puncte

3. Menlioneazl perspectiva din care a fost scris textul dat Ei scopul acestuia.

4 puncte

A.Prczintd,in 30-50 de cuvinte, raportul dintre art[ Ei ,,ctealiade oameni qi de

via!6" aga cum reiese din fragmenttl anahzat. 4 puncte

S.Prccizeazd perspectiva lui Liviu Rebreanu asupra scriitorilor romantici.

4 puncte

NotS! Rlspunsurile vor fi formulate in enunfuri.

B. Redacteazi un text de 1 5 0-3 00 de cuvinte, in care s5 ifi argum entezi opinia

asupra condifiei scriitorului in societate.

in redactarea textului, vei avea in vedere urm[toarele repere:

- formulare aipotezeiltezei/premisei; 2 puncte

- menlionarea poziliei pe care o ai fa![ de tpotezalteza/premisa formulat[;

2 puncte

- enunfarea qi dezvoltarea corespun zdtoare a douS argumente adecvate poziliei

adoptate;

- formularea unei concluzii pertinente;

- utilizarea corecth a conectorilor in argumentare;

- respectare a precizdrn privind numdrul de cuvinte.

12 puncte

2 puncte

1 punct

I punct

NotI!in elaborarea rispunsurilor, te vei raporta la informafii din fragmentul dat.

tr'olosirea altor informafii este facultativi.

30 . LIMBA SI LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

Page 12: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

SUBIECTUL al ll-lea (10 puncte)

Prczintd, in minimum 50 de cuvinte, semnif,rcalia textului urmdtor, eviden{i-ind doul trds[turi ale simbolismului.

Amurg de toamnd violet ...

Doi plopi, fnfund, apar in siluete

- Apostoli tn oddjdii violete -Oraqul tot e violet. (...)

Amurg de toamnd violet ...Din turn, pe cdmp, vdd voieyozi cu plete;

Strdbunii trec tn pdlcuri violete,

Oraqul tot e violet.

(George Bacovia, Amurg violet)

SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)

Redacteazd un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sd prezinli tema ;iviziunea despre lume tntr-un basm studiat.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmitoarele repere:

-pr.ezentarea temei Ei a viziunii despre lume evidente intr-un basm studiat;

- evidenfierea a dou[ scene/secvenfe comentate prin care sd ilustrezi tematextului;

- analiza,la alegere, a doud componente de structurl qi de limbaj ale creafi-ei literare studiate, semnificative penku tema aleasl, din seria: structur[, timp qi

spafiu, perspectivd narativ5, conflict, modalit6li de caracteri zarc,limbq.

Noti!Ordinea integrlrii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru con(inutul eseului, vei primi 18 puncte (c0te 6 puncte pentru fiecarecerinl5/reper).

Pentru organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existenla pdrlilor com-ponente - introducere, cuprins incheiere - 3 puncte; logica truldnluirii ideilor -3 puncte; abilitdli de analizd qi de argumentare - 3 puncte; claritatea exprimdrii

- 2 puncte; respectarea precizdrii privind numdrul minim de cuvinte - 1 punct).

in vederea acordlrii punctajului pentru organizarea discursului, eseultrebuie str aibl minimum 400 de cuvinte si si dezvolte subiectul propus.

MODELE PROPUSE. 3I

Page 13: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

SUGESTII DE REZOLVARE

Modelul 1

SUBIECTUL I (40 de puncte)

A.

f . in textul dat expresia are sensul: ,,este cu atdt mai dificil,,.2. Liviu Rebreanu polemizeazd cu stilul calofil, pledAnd pentru autenticitatea

limbajului gi formula estetic[ relist6, in care scriitorul incearci sd creeze selza-

lia de via![.3. Textul are un caracter reflexiv, reprezentdnd confesiunea unui scriitor asu-

pra formulei literare adoptate ,,cre6nd oameni vii, cu viald proprie,,.4. Pentru scriitorul Liviu Rebreanu literatura realisti se dezice de artificiile

stilistice, de acea ,jonglerie cufraze", specifici stilului calofil, incercdnd s[ ilus-treze viafa ?ntr-o manierd veridic5, fiind ,,creafie de oameni Ei de viafr".ratd d,e

ce ,,nu frumosul, o n6scocire omeneascE" reprezintd scopul demersului artistic,pentru c5 scriitorul realist iqi propune s[ creeze ,,o operd mai prefios[ dec6t toatefrazele din lume".

5. Pentru Liviu Rebreanu scriitorii romantici se disting prin ,,hiperbolizarea(...) eului", inlelegAnd prin aceasta elementele excesive de retorism.

B.

in societate scriitorul asum[, in egald misurb, atdt o condilie mesianic[, deprofet al cet[1ii care pune in disculie marile provociri ale lumii sale, cdt Ei o con-dilie de fiinfl ostracizatd de morala burghezd Ei conduita sociald rigidd pe care osfideaz6.

SUGESTII DE REZOLVARE i 123

Page 14: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

Cred cd artistul are o condilie tragic6, pentru cd este respins de contemporani

dincauzaatitudinii sale contestatare. Este evident faptul ci dintotdeauna raportul

artist-contemporani a stat sub semnul ostilit[lii reciproce, de vreme ce scriitori

precum G. Flaubert sau I. L. Caragiale au fost acuzali de imoralitate. Relevant

in acest sens este qi exemplul pictoriior impresioniqti, obligali sd expun[ intr-un

spaliu neconvenlional, deoarece crealiile lor plastice nu erau primite ?n Salon,

spafiul expozilional la mod[ in acea epoc6.- i, u"..rgi ordine de idei, artistul are misiune a de a sfida convenliile vremii

sale, de a promova arta pentru art[, dincolo de gustul publicului, de a respinge

compromisurile impuse de receptorul de artd, demoda vremii. in artrcolul Cred,

Liviu Rebreanu igi mdrturiseEte viziunea despre afia scrisului, polemizdnd cu ci-

titorii de literatura sentimentalE, denumitd cu multl ironie ..povestiri gentile de

salon". Din perspectiva esteticii realiste, c[reia i se circumscrie opera lui Liviu

Rebreanu, literatura este crealie de oameni gi de via![. Astfel, arta este asociati

crealiei divine qi reprezintd ,,cea mai minunatdtaind" '

in concluzie, atitudinea virulent[ fa]a de nonvalori sau rigori sociale este de-

finitorie pentru condilia artistului modern care pune in disculie marile provociri

ale societdtii sale.

SUBIECTUL al ll-lea ncte)

in fragmentul selectat sunt evidente multe elemente ale simbolismului, de

la prezenla unor simboluri recurente in lirica bacoviand pfe:um violet, toamna,

ora;ul,pan[ ia refren, element care asigurd muzicalitatea. Intre amurgul violet

qi cufundarea lumii in neant se observS o corespondenld, inducAnd starea de an-

goasd, generati de senzalia impresur[rii morlii. Angoasa este starea de spirit do-

minant[, rod al contemplarii unei lumi citadine sordide. Epitetul cromatic violet,

din debutul textului, sugereazS un sentiment copleEitor al sfArqitului apropiat' in

ultima stroft este sugeratd atmosfera ap[s[toare a spaliului citadin care devine

fantomatic, populat de fiinfe spectrale ,,voievozi cu plete" Ei stribuni ,,in palcuri

violete". Turnul, simbol al verticalitSlii, marche azd aceastdtrecere din planul rea-

lit{ii imediate, obsedant de monoton[, in aceastd dimensiune oniric6, care std sub

semnul alienarii. Recurenla simbolului cromatic violet dd senzalia impresurSrii fi-

infei de semnele morlii, iar verbul senzorial relev[ osmoza dintre real qi vis'

124 T LIMBA 5I LITERATURA ROMANA. TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

Page 15: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

SUBIECTUL al lll-lea (30 de puncte)

Text propus: Povestea lui Harap-Alb de lon Creangi

. DEFINITIE. EVOLUTIA SPECIEISpecia epicd a prozei fantastice cu elemente supranaturale, care simbolizeazd,

fo4ele binelui gi ale riului, aflate in lupta pentru afirmarea adevf,rului gi a drept[fiise numeqte basm. Sorgintea acestei specii liter4re se afld in necesitatea oamenilorde a evada din cotidian intr-un spafiu fabulos, superior din punct de vedere etic, de-oarece contribuie la impunerea unor idei gi norrne morale prin sancfionarea r5ului.in viziunea lui G. Cllinescu basmul este ,,o oglindire a vielii in moduri fabuloase".

in literatura romdnd basmul cult a fost abordat de scriitori importanfi precumIoan Slavici, M. Eminescu, L L. Caragiale, Barbu $tefEnescu-Delavrancea qi IonCreangd, Din proza de inspiralie folcloric[ a celui din urmS se relin basmele:

,,Povestea porcului", ,,Fata moqului qi fata babei", ,,Povestea lui Stan P[!itul",,,Dinil[ Prepeleac" qi capodopera basmului cult rom6nesc ,,Povestea lui Harap-Alb", text publicat in revista ,,Convorbiri literare" la 1 august 1877.

. UNIVERSUL OPEREIIon Creangd debuteazd,la Junimea in 1875 cu textul,,Soacra cu trei nurori",

publicAnd in ,,Convorbiri literare" pdn5 in 1878 Ei celelalte poveqti ale sale. tnciuda faptului c[ a fost considerat mult timp un autor ,,poporal", Ion Creangdeste un mare povestitor, un artist profund original, care a creat o operd epic6 ce

se distinge prin stilul sdu, prelucrind folclorul la un nivel superior, fapt pentrucare G. Cilinescu l-a considerat un erudit. Criticul a pus in lumin[ notele defini-torii ale stilului lui Ion Creang5. Astfel, multe dintre textele humuleqteanului,,nusunt opere propriu-zise de prozator, valabile in neatdrnare, ci pirli narate dintr-ointocmire dramatic[ cu un singur actor, monologic[".

. STILUL LUI ION CREAI{GA,,Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult, deoarece la Ion Creangb nu atAt

acfiunea in sine este interes antd, ci spontaneitatea, pl6cered de a construi replicisavuroase. Spre deosebire de basmul popular care se caracterizeazd,prin stereoti-pie, basmul cult este marcat de personalitatea autorului, respectAnd cliqeele spe-

ciei populare qi depdqindu-le prin elemente specifice. La Ion Creang[ mimareaunor canoane este un pretext pentru a inscena dialoguri.

O altd notd definitorie a stilului lui Ion Croang[ este reprezentat[ de limba-jul din opera epici. in viziunea lui Pompiliu Constantinescu,,lexicul regional culocufiuni gi metafore ermetice, cu proverbe, jocuri de cuvinte Ei cu filozofia lui

SUGESTII DE REZOLVARE i 125

Page 16: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

imagistic[, creatf, de experien]a colectivd, are aceeaqi semnificalie literard ca qi

limbajul comediilor lui Caragiale". Cuvintele apar sub forme surprinz[toafe, sau

sunt agezate in combinalii insolite. Umorul este generat adesea de prezen{a unor

regionalisme sau a termenilor familiari, carb au rolul de a catrcaturiza, de a exa-

gera, mergdnd pdn6 la grotesc: ,,Iatacd-lr gura, m[i Geri16! ziser[ ceilal1i. AcuE

se face ziu[, Ei tu nu mai stincheqti cu braqoave de-ale tale. Al dracului lighioaie

mai eEti! Destul acum, cd ne-ai frcut capul cllindar. cine-a mai dori s5 facS to-

vdrlqie cu tine aib6-gi parte gi poarte-fi portul. Cd pe noi Etiu cd ne-ai amelit' Are

cineva cap s5 se liniqteascd de r[ul thfl l-auzi-l-6i: parc[-i o moard hodorogitS."

. TEMATIC,{.Din basmele populare, Ion Creangd pflstteazd in ,,Povestea lui Harap-Alb"

semnificaliile luptei dintre forlele binelui, reptezentate de Harap-Alb, Sfdnta Du-

minicd, calul n[zdr6van, cei cinci uriaqi qi forlele rdului, intruchipate de Spin qi

imp[ratul RoEu. Pentru G. CSlinescu ,,Povestea lui Harap-Alb" e un chip de a

dovedi c5,,omul de soi se vddeqte sub orice strai". incercdrile feciorului de crai

de a duce la bun sfdrEit probele impuse de Sp6n sunt trepte ale inilierii sale. Cea

care intuieqte in adolescentul naiv potenfialul impdrat Verde este Sf6nta Dumini-

c6, numindu-l,,luminate crdigor", inc[ din debutul textului'

. STRUCTURAAcfiunea basmului respecti structura basmului popular, desfdqurAndu-se pe

un singur fir narativ, cu episoade care se inldnfuie, marc6nd un drum iniliatic al

personajului, care culmineaz6 cu trecerea intr-un plan psihologic superior' Cele

trei ipostaze ale protagonistului corespund, in plan compozilional, unor p[rti na-

rative: etapa inifial[, de pregatire pentru drum, parcurgerea drumului iniliatic 9i

r6splata,,criiEorului".

. PERSPECTIVA NARATIVANaratorul este obiectiv, evenimentele fiind prezentate la persoana a treia.

Perspectiva narativ[ este preponderent ,,din Spate", deoarece naratorul este om-

niscient, omniprezent Ei extradiegetic. Focalizarea este externd, pentru cd eve-

nimentele sunt narate din perspectiva unui observator. Norma obiectivit[1ii este

uneori suspendatb prin intervenlii auctoriale.

. TITLULprin titlul s[u, basmul face trimitere evidentd la parcursul iniliatic al fecioru-

lui de crai, deoarece evenimentele narate sunt repere ale formlrii adolescentului,

126 . LIMBA 5I LITERATURA ROMANA O TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

Page 17: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

care capdtl. o dimensiune spectaculoasS, redati prin termenul ,,poveste", acestaput6nd avea qi sensul de ?nt6mplare neverosimilf,, fantasticS. Trimiterea incd dintitlu spre un personaj eponim, permite atdtincadrarea in genul epic, prin sugera-rea unei acfiuni, c6.t qi evidenlierea unui nume oximoronic, oblinut prin asociereatermenilor harap -,,om cu pir Ei piele neagrS" qi alb -,,sugestie a purit[1ii qi bu-ndtdtli", pahtdti care il fac s[ triumfe asupra rSului.

. RELATIA INCIPIT-FINALBasmul se deschide cu o formuld ini1iald: ,,Amu cicd era odati intr-o [ard...",

marc6nd trecerea intr-un plan fabulos. in formula iniliald se remarc6 intervenliascriitorului fa!6 de tiparul clasic, al basmelor populare, de vreme ce se face o dis-tinc{ie intre timpul povestirii (sugerat prin adverbul de timp ,,arnu") Ei timpul po-vestit (redat prin imperfect ,,era" gi adverbul de timp ,,odat5"). Elementele princare aceast5 formulS se diferenliazd de cea populari sunt introducerea lui ,,cicd",prin care se evidenliazdnegareaveridicitdlii intAmpl[rilor gi eliminarea secvenfei

,,ca niciodatf,", substituit[ prin reperul spafial ,,o fard".Finalul basmului lui Ion Creang6 respectd convenfiile speciei, fiind inchis, re-

prezentat de triumful binelui asupra rdului, deoarece cSlf,toria iniliaticd se inche-ie prin doud motive specifice basmului popular: primirea impirdfiei Ei nunta cufata lmp[ratului Roqu. Spre deosebire insf, de basmul popular, in finalul crealieilui Ion Creangd se observd autoreferenlialitatea prin secvenla un ,,p[cat de po-vestariu, frrd bani in buzunariu".

O altd trds[turd a basmului cult este inserarea unei note realiste in formula finald..qi-a durat veselia ani intregi, si acum mai line inca, cine se duce pe acolo bea gi md-n6nc5, iar pe la noi cine are bani bea qi man6ncd,iar cine nu, se uiti gi rabdd".

Relalia dintre incipit qi final relevi organizarea simetrici a textului, care amin-teqte de scherira basmului popular, mediind leg[tura dintre universul fabulos gi

cel al lumii reale, dar elementele profund originale din aceste structuri poartd am-prenta stilului lui Ion Creang[.

. TIMP SI SPATTU iN rpXrUL NARATTVincl din debutul textului se remarcd reperele spafio-temporale vagi (,,odat[",

,,o tard"), cdrora,pe parcursul textului, li se al[turi cele cu valoare de de simbol:podul, pddurea, fdnt0na, curtea imp[ratului Verde qi curtea impdratului Roqu. Po-dul pe care il trece crdiEorul are rolul de a marca, sirnbolic, trecerea din univer-sul cunoscut (casa pirinteasci in care greqelile par nesemnificative) ?n universulostil (unde fiecare greqeal6 este asumatd de tdn5rul pornit pe un drum iniliatic).

SUGESTII DE REZOLVARE T I2']

Page 18: Limba romana. Teste pentru Bacalaureat insotite de

Pidurea prin care tdndrul rdtlceqte este un labirint, un spa{iu ostil, aEa cum

apare gi in folclor, deoarece este st[p6nit de fiinle malefice' Nu poate fi dep6-

Eit dec6t cu ajutorul Spdnului, care ii iese in cale de trei ori. Insolirea cu Spdnul

reprezirfid o incalcare a sfatului pSrintesc, dar qi o etap6 necesar[ in formarea

cr[iEorului. FdntAna mediazd o trecere spre un alttdrAm, unde forfele r[ului se

exercitd asupra cr5iqorului, echival0nd cu o cobor6re in infern. Acest episod are

o valoare iniliatica, de vreme ce personajuldescoper[ adevdtatanalttrdainsolito-

rului siu. S-a vorbit despre coborirea in fdntdnd drept un botez in sens simbolic,

crSiqorul primind un nume care il individualizeazd gi ii deflneqte noul statut, cel

de slug[ a Spanului. Numele de Harap-Alb este un oximoron care indic[ statutul

dilematic al personajului. T6n[ruleste prins ca intr-un cleEte de jur[mdntul frcut

SpAnului. Dacd il omoarf, pe acesta iqi incalcS jur[m6ntul 9i devine o fiinli cu un

statut moral degradat,dacd respect[ cuv6ntul dat Sp6nului rf,m6ne sluga sa, fiinld

cu statut social inferior celui ini1ial.

. PERSONAJE FABULOASE

in depdqirea probelor impuse de Spdn, Harap-Alb este ajutat de personaje fa-

buloase care compe nseazddeficienla de eroism a protagonistului. in construirea

lor Ion Creang[ porneqte de la un element real - o trSsitur[ umani exacerbat[

- folosindu-se hiperbola. Dincolo de aceste personaje subinlelegem caractere,

trdsdturi omenegti, deoarece portretizarea lor se realtzeazdprin cuvintul ,,om" -,,dihanie de om", ,,schimonositur[ de orn", ,,ardtate de om", ,,pocitanie de om"'

Tocmai de aceea li se atribuie o dimensiune omeneascd prin trdiri sufletegti. in

fapt, aceste personaje sunt imaginea forlelor stihiale qi a trds[turilor umane duse

la extrem. Geril[, Fldmdnzlld Ei Setil[ sunt expresii alegorice ale impulsurilor

aparlinAnd instinctului de apSrare gi de conserYare a fiin{ei umane, amintind de

basmele populare, in timp ce Ochil[ gi P[sbri-L6li-Lungil6 sunt cfealiile lui Ion

Creangd.

Remarcabild la Ion Creang[ este impletirea dintre fabulos Ei notele realiste,

pertinent[ in acest sens fiind observalia lui G. Cllinescu: ,,in plin fabulos d[m

de scene de un realism pozna$. Geril[, Ochili Ei celelalte monstruozit[li ale bas-

mului se ceartS in casa de fier inroqit a imp[ratului RoEu, ca dasc[lii in gazddla

ciobotarul din F[lticeni."

. CONCLUZIENu numai prin construcfia inovatoare a personajului principal se remarcd

aceastd crealie epic[. G. Cdlinescu atrage atenlia asupra faptului cd jovialitatea,

128 I LIMBA 5I LITERATURA ROMANA O TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT