colaborarea pacientului pentru realizarea acestei tehnici

8/18/2019 Colaborarea Pacientului Pentru Realizarea Acestei Tehnici

1/11

Cap III

Tehnici kinetologice de bază AKINETICE

Imobilizarea PosturareaDe punere în repaus CorectivăDe contenţie De facilitareDe corecţie KINETICE

I. STATICE II. INA!ICE

Contracţia izometrică Acti"e Pasi"eRelaxarea musculară Reflexe TracţiuniVoluntare Prin asistenţă

Sub anestezieAutopasivăPasivo-activăPrin manipulare

TEHNICI KINETICE DE BAZĂ

Tehnici akineticeImobilizarea- miloc utilizat cel mai frecvent în ortope!ie- este o te"nică ce secaracterizează prin menţinerea #i fixarea artificială$ pentru o anumită perioa!ă !e timp$ aunui se%ment $ a unei porţiuni !e corp sau a corpului în între%ime într-o anumită poziţie&'mobilizarea implică anularea mi#cării articulare #i contracţia izo(inetică$ permiţ)n!numai contracţia izometrică a mu#c"ilor !in urul articulaţiei respective

* de punere #n repaus $ cu in!icaţii în+-traumatisme +cerebrale$ me!ulare$ toracice-procese inflamatorii localizate+ artrite$ arsuri$ miozite* de conten%ie$ care bloc"ează un se%ment sau o parte a unui se%ment$ cu menţinerea

cap la cap a suprafeţelor osoase$ cu autorul unui sistem !e fixaţie externă + aparat%ipsat$ atele$ corsete$ orteze& Te"nica este folosită în fracturi$ luxaţii$ entorse$ artritespecifice $ !iscopatii etc&* de corec%ie $ care constă în menţinera unei poziţii corectate sau "ipercorectate pentruo anumită perioa!ă !e timp$ cu scopul !e a re!uce sau corecta o atitu!ine vicioasă$folosin! acelea#i miloace ca #i-n cazul imobilizărilor !e contenţie& De ex+ !eviaţiilecoloanei vertebrale+ scolioze$ cifoze, !eviaţii articulare !in ca!rul unor reumatismeinflamatorii$ posttraumatice sau neurolo%ice


2/11

Posturarea este atitu!inea impusă unui se%ment$ unei părţi a corpului sau a corpului înîntre%ime în scop profilactic sau terapeutic$ pentru a prevenicorecta unele poziţiivicioase!eformări sau pentru a facilita un proces fiziolo%ic*corecti"ă $ cu a!resabilitate !oar părţilor moi la persoanele a!ulte cu !iverse patolo%ii+ reumatism inflamator .poliartrita reumatoi!ă$ spon!ilita anc"ilozantă/$

reumatism !e%enerativ .coxartroza$ %onartroza/$ lombosacral%ia !e cauză mecanică$ pareze sau paralizii centrale sau periferice etc&Din punct !e ve!ere te"nic$ posturile corective pot fi+• Libere sau autocorective sunt atitu!ini impuse pacientului #i a!optate voluntar !eacesta$ pentru corectarea pro%resivă a limitărilor amplitu!inilor articulare& Sunt in!icatemai ales în retracţiile musculoten!inoase&Caracteristici+-nu necesită aparate sau instalaţii,-solicită participarea pacientului la actul recuparator, el trebuie con#tientizat asupraatitu!inii vicioase pentru a-#i însu#i efectuarea corectă a posturii$ înc)t aceasta să fiemenţinută$ c"iar !acă este neconfortabilă,

-se utilizează mai ales pentru membrul inferior,-#e!inţele se completează cu masaul părţilor moi$ crioterapie$ aplicaţii !e parafină Posturările autocorective folosesc %reutatea unui se%ment sau a între%ului corp$realiz)n!+

-posturări se%mentare$ menţinute prin %reutatea unui se%ment sau a unui membruîn totalitate& Se utilizează !e obicei pentru re!ucerea flexum-ului %enunc"iului& Seefectuează mai ales !in !ecubit ventral& Pentru aceasta subiectul se poziţionează cu%enunc"iul în afara suprafeţei !e spriin& Postura se menţine în me!ie 0-1 ore,

-posturări realizate prin %reutatea corpului, se efectuează !in poziţia #ez)n!& Deexemplu$ într-o re!oare a %leznei cu !eficit !e extensie se menţine spriinul peantepicior& Pentru aceasta$ se utilizează !oar o parte a %reutăţii corpului$ pe o !urată !e

aproximativ 23-04 minute&c)n! postura nu este tolerată$ se efectuează în bazin cu apă&• Liber-ajutate -prin suluri$ c"in%i etc sau realizate manual& Aceste posturări impun+-cunoa#terea #i respectarea biomecanicii articulare,-fixarea se%mentului !e membru nemobilizabil$ pentru a evita intervenţiacompensatorie a acestuia, fixarea se poate realiza manual$ pe un plan înclinat .pentru braţ sau pumn/$ în c"in%i$ man#oane ri%i!e etc&Postura va fi prece!ată !e+-masae cu efect !econtracturant$ care pot ameliora amplitu!inea articulară cu c)teva%ra!e$ !upă care postura se reevaluează,-masa transversal profun!$ care asi%ură anestezia în timpul #e!inţei$ precum #i rupereaa!erenţelor periarticulare,

-tracţiuni axiale manuale sau cu autorul scripeţilor cu contra%reutate$ utilizate mai alesîn contracturile periarticulare,-proce!uti !e termoterapie&Posturările manuale reprezintă te"nica !e elecţie pentru articulaţiile+-membrului superior+ pumn$ !e%ete$ police,-membrului inferior+ tibiotarsiene$ me!iotarsiene #i subastra%aliene&• Fixate 5posturi exteroceptive-ce restabilesc mobilitatea articulară $ întrebuinţ)n!aparate sau instalaţii+


3/11

-!irecte .săculeţi !e nisip$ suluri$ perne/$ plasate proximal sau !istal !e articulaţiamobilizată,-in!irecte$ aplicate prin interme!iul montaelor cu scripeţiAceste posturări solicită intens articulaţia$ !e aceea se folosesc mai ales pentruarticulaţiile mari-%enunc"i #i #ol!$ pentru celelalte put)n! fi c"iar nefaste& 6enţinerea

nu !epă#e#te 23-04 !e minute&*de &acilitare. Posturările in!uc efecte !e facilitare asupra or%anelor interne& 7nve!erea facilitării unui proces fiziolo%ic perturbat !e boală$ poziţionarea corpului într-oanumită postură poate reprezenta un tratament !e o anumită valoare&

posturările cu efect asupra aparatului car!iovascular+8antidecive !"rocive# facilitează circulaţia !e întoarcere venoasă #i limfatică la nivelulextremităţilor #i au rol profilactic sau curativ în e!emele !e stază&Pentru membrele inferioare se obţin cu autorul părţilor mobile #i re%labile ale patului .încazul bolnavilor spitalizaţi/ sau cu autorul pernelor$ sulurilor$ astfel înc)t membreleinferioare să fie ri!icate la 14 faţă !e planul patului&Pentru membrele superioare se a!optă voluntar sau cu autorul pernelor sau sulurilor$

astfel înc)t antebraţul să realizeze un un%"i ascuţit cu braţul$ iar m)na să fie în poziţieverticală&.favorabilă at)t repausului$ c)t #i evitării e!emului/8decive !anti$ravita%ionae# facilitează circulaţia arterială în capilare #i se obţin prinmenţinerea extremităţilor în sens %ravitaţional&

posturările cu efect asupra aparatului respirator+8profilactice-previn instalarea unor afecţiuni pulmonare secun!are scă!erii

ventilaţiei bazelor #i zonelor "ilare& Astfel$ în imobilizări la pat$ trunc"iul se va ri!icatreptat cu autorul unor perne a#ezate 9în trepte: sau se vor a!opta poziţii !e !ecubitlateral& Aceste posturi ale trunc"iului favorizează !renaul bron#ic al !iferitelor se%mente pulmonare asi%ur)n! o ventilaţie mai bună&

8terapeutice$ !e !rena bron#ic-favorizează eliminarea secreţiilor bron#ice !in

lobii #i se%mentele pulmonare afectate în caz !e+ bron#te cronice$ bron#iectazii$ abces pulmonar etc&Asocierea precauţiilor toracice #i masaului vibrator cre#te eficienţa !renaului

bron#ic& posturări !e !rena biliar&

I.Tehnicile kinetice statice'

A. Contrac%ia izometrică-vezi tipuri !e contracţii(. )ela*area musculară

Relaxarea musculară reprezintă starea inversă contracţiei musculare$ c)n!mu#c"iul î#i păstrează 9tonusul muscular:$ menţinut !e activitatea permanentă afibrelor intrafusale$ în timp ce fibrele extrafusale sunt relaxate& Relaxarea reprezintă oatenuare a oricărei tensiuni+ nervoasă$ psi"ică$ somatică$ cu realizarea unui ec"ilibruoptim tonico-emoţional& Poate fi %enerală-proces le%at !e relaxarea psi"ică saulocală-proces le%at !e un %rup muscular&6iloace !e realizare+2& con#tientizarea stării !e relaxare ca stare inversă contracţiei musculare


4/11

0& posturarea se%mentului în spriin absolut1& masa manual;& me!icaţie miorelaxantă

II. Tehnicile kinetice dinamice

A. !obilizarea pasi"ă se realizează fără travaliu muscular$ cu autorul unei forţeexterioare în momentul unei inactivităţi musculare totale-!eterminată !e boală- sau aunui maxim !e inactivitate musculară-!eterminată voluntar .D& u trebuie să provoace !urere$ pentru a nu !eclan#a reflexele musculare$

in!uc)n! contracturi ce nu vor mai permite mobilizarea ulterioară• Priza #i contrapriza fizio(inetoterapeutului se vor realiza astfel+

&priza trebuie plasată c)t mai !istal !e articulaţia mobilizată$ pentru a crea un braţ c)tmai mare al p)r%"iei$ av)n! rol facilitator sau in"ibitor asupra mu#c"ilor &contrapriza este c)t mai aproape !e articulaţia respectivă$ pentru a realiza o mai bunăstabilitate&între ele nu trebuie să existe !ec)t articulaţia vizată, nu se va mobiliza o articulaţie prin interme!iul alteia&? mobilizare pasivă !urează maxim 24 minute$ în funcţie !e statusul pacientului$repet)n!u-se !e 0-1 ori pe zi #i altern)n!u-se cu te"nici !e masa&@fectele mobilizărilor pasive+

&' asu"ra a"aratuui oco(otor • menţin amplitu!inile articulare normale #i troficitatea structurilor

• cresc amplitu!inile articulare prin asuplizarea structurilor capsuloli%amentare$ întin!erea ten!omusculară$ ruperea a!erenţelor• menţin sau c"iar cresc excitabilitatea musculară• sca! contractura-retractura musculară prin întin!ere musculară

pro%resivă• !eclan#ează stretc"-reflexul prin intin!erea bruscă a mu#c"iului

)' asu"ra siste(uui nervos


5/11

• menţin memoria (inestezică pentru se%mentul mobilizat .!e o mareimportanţă în patolo%ia neurolo%ică/

• contribuie la îmbunătăţirea tonusului psi"ic al pacientului$ mai ales prin prezenţa fizio(inetoterapeutului

*' asu"ra a"aratuui cardiovascuar

• efect !e pompa asupra circulaţiei venolimfatice !e întoarcere• profilaxia sau în!epărtarea stazelor #i e!emelor !e imobilizare• "iperemie locală #i un răspuns neurove%etativ cu o u#oară ta"icar!ie

+' asu"ra ator a"arate ,i siste(e• contribuie la menţinerea troficităţii ţesuturilor locale• cresc sc"imburile %azoase la nivel tisular #i pulmonar 'n!icaţii+&afecţiuni neurolo%ice&afecţiuni ortope!ice&afecţiuni reumatismale

&!iverse patolo%ii ale copilului mic #i su%arului6o!alităţi te"nice !e realizare a mobilizărilor pasive+2& tracţiunile0& mobilizarea forţată sub anestezie1& mobilizarea pură asistată;& mobilizarea autopasivă3& mobilizarea pasivă mecanică& mobilizarea pasivo-activăB& manipularea

+. Trac%iunile reprezintă mobilizari în ax ale unui se%ment $ put)n!u-se executamanual sau cu !iferite instalaţii

Clasificare+a' trac%iuni continue sau extensii continue se realizează cu autorul unor instalaţii cu contra%reutăţi$ arcuri$ scripeţi$ plan înclinat& Aplicarea tracţiuniicontinue se face prin bro#e transosoase$ benzi a!ezive la piele$ corsete !e fixaţie$man#oane$ %"ete etc&'n!icaţii&&!ecoaptări articulare$ cu scop !e scă!ere a presiunii intraarticulare$ %eneratoare!e !urere&corectarea articulaţiilor blocate #i !eviate în flexie&realinierea se%mentelor osoase fracturate&întin!ere musculară@lementele caracteristice+ forţa #i !urata$ !epen!ente !e mărimea se%mentului$masa musculară$ intensitatea !ureriib' trac%iuni discontinue se realizează cu autorul unor instalaţii$ m)iniifizio(inetoterapeutului&'n!icaţii+&re!ori articulare&articulaţii !ureroase cu contractură musculară&procese inflamatorii articulare


6/11

Trac%iunile "ertebrale reprezintă un proce!eu terapeutic care constă în exercitarea uneiforţe !e-a lun%ul axei coloanei vertebrale cu autorul unor aparate& Aceste forţe suntaplicate cu scopul !e a în!epărta vertebrele între ele$ fiin! aplicate în tratamentul al%iilor vertebrale !e ori%ine mecanică6o! !e aplicare+

-tracţiunea lombară se face pe o masă corespunzătoare$ uneori c"iar în pat&-tracţiunea cervicală se poate face pe o masă$ prin suspen!are pe un plan înclinat $ în poziţie a#ezat sau pe pat&Tracţiunea poate ficontinuă-se face la pat$ !e mai multe ori pe zi sau p)nă la !e 0 ori pe săptăm)nă$ cu!urată !e 04-14 !e minute!iscontinuăTracţiunea cervicală se realizează cel mai a!esea cu autorul căpăstrului sau cu un colier cu fixare occipito-mentonieră& Pentru exercitarea unei tracţiuni lombare trebuie fixat bazinul #i toracele& Toracele este mai %reu !e fixat #i în %eneral se face cu autorul unuicorset& Trebuie evitate tracţiunile !upă mese$ !eoarece pot crea !eranamente la nivelul

epi%astrului& =ixarea bazinului este mai simplă$ !ar trebuie să fie fermă #i confortabilă&'n!icaţii+8ra!iculal%iile comune !e ori%ine vertebrală+ nevral%ie cervico-bra"ială$ crurală$ sciatica&7nainte !e a aplica tracţiunea trebuie verificat !acă aceasta ameliorează sau accentuează!urerea .în acest caz nu se va aplica/& n număr mare !e nevral%ii cervico bra"iale sausciatici$ care nu pot fi tratate prin manipulare !atorită inaplicabilităţii re%uliinon!olorităţii #i a mi#cării contrare $beneficiază !e tracţiuni&c'trac%iuni-ixa%ii aternante sunt asemănătoare cu ortezele pro%resive& Tracţiunea nu seface în ax$ ci oblic$ pe se%mentele a!iacente ariculaţiei& Sistemul !e tracţionare esterealizat prin tie cu #urub sau alte sisteme !e tracţionare treptată$ prinse în aparate ri%i!eamovibile$ confecţionate !in piele$ plastic sau %ips$ care ţfă#oară se%mentele respective

'n!icaţii+&corecţia !eviaţiilor articulare !ate !e cicatrici retractile&re!ori articulare !atorate retracturilor ţesuturilor moi&C)teva exemple !e tracţiune+.(/r0• subiectul în !ecubit !orsal$ fizio(inetoterapeutul face o priză pe treimea superioară a braţului$ în axilă$ #i o priză !istală pe "umerus, se execută tracţiunea în ax&• Subiect în !ecubit !orsal$ cu cotul flectat$ în contraspriin pe "emibazinulfizio(inetoterapeutului$ antebraţul spriinit pe corp$ se prin!e "umerusul sub axilă cum)inile !ispuse în brăţară #i se realizează tracţiunea acestuia în ax Art'coxoe(ura/+ există !ouă tipuri !e tracţiuni ale #ol!ului+

2& tracţiuni externe$ pe !irecţia colului femuralex&2-pacient în !ecubit !orsal cu membrele inferioare întinse $ fizio(inetoterapeutul faceo priză în 9cravată: în treimea superioară a coapsei$ apoi tracţionează în afară$ cu corpulcontr)n! u#or la nivelul %enunc"iuluivariantă+ la fel ca mai sus$ !ar cu %enunc"iul #i coxofemurala flectate0& tracţiuni cau!ale$ pe axul lon%itu!inal al femurului@x2- Pacient în !ecubit !orsal cu membrele inferioare întinse $ fizio(inetoterapeutul faceo priză !easupra %enunc"iului #i tracţionează în os axul femurului&


7/11

Variantă+ pacient în !ecubit !orsal cu coapsa flectată la 4E$ spriinită !e umărulfizio(inetoterapeutului, acesta face priză pe coapsă #i tracţionează în ax&@x0- Pacientul în !ecubit lateral pe partea sănătoasă$ cu %enunc"iul flectat,fizio(inetoterapeutul cu faţa la el$ prin!e pe antebraţ coapsa$ m)na cealaltă fixează bazinul cu cotul$ realiz)n! concomitent cu ab!ucţia #i tracţiunea în ax

1enunc2i0 pacient în !ecubit !orsal$ cu %amba în afara mesei$ fizio(inetoterapeutulrealizează priză !easupra %leznei #i pe extremitatea proximală a %ambei$ sub %enunc"i,m)na !reaptă a fizio(inetoterapeutului !etermină alunecarea !orsală a tibiei$ în timp cecu m)na st)n%ă execută flexia$ !ar #i o tracţiune !e !ecoaptare în ax&@x 0- pacientul poziţionat ca mai sus$ %amba în flexie la mar%inea patului$ în picior o%"eată !e re!ucare&, o!ată cu forţarea flexiei %enunc"iului.!e la un un%"i !e ;3E la unul!e 34E /$ m)inile fizio(inetoterapeutului execută o împin%ere posterioară$ cu rotaţieinternă a %ambei, prin interme!iul %"etei !e re!ucare se face concomitent #i o tracţionare&@x1+ pacient în !ecubit !orsal$ cu %enunc"iul flectat la ;3E$ piciorul se spriină pe masă$fizio(inetoterapeutul prin!e cu am)n!ouă m)inile sub %enunc"i$ %amba$ realiz)n!mobilizarea în flexie cu alunecarea anterioară& Acest exerciţiu este eficient în re!oarea

strict articulară&@x ;+ pacient în !ecubit !orsal$ %amba în un%"i !e 4E cu coapsa, fizio(inetpterapeutul prin!e %amba !inspre posterior cu m)na !reaptă$ realiz)n! tracţionarea în ax #i rotaţiaexternă$ iar cu m)na st)n%ă plasată pe faţa anterioară a coapsei împin%e spre me!ial . ca#i c)n! am realiza o mi#care !e 9stoarcere:/

(. !obilizarea &or%ată sub anestezie este apanaul me!icului ortope!$ cu scopul!e a rupe a!erenţele !in părţile moi& @ste o te"nică ce implică anumite riscuricum ar fi+ fracturile epifizare$ smul%eri !e li%amente$ rupturi cutanate$ iar o!ată făcută$ !upă aproximativ ;F !e ore trebuie începută mobilizarea pasivă$făc)n!u-se în acest interval profilaxia e!emului local articular& n rol benefic

aceste tracţiuni îl au în patolo%ia psi"iatrică .atitu!inile pitiatice/$ fiin!folosite #i în scop !ia%nostic&,. !obilizarea pasi"ă pură asistată este cea mai folosită$ implic)n! prezenţa

fizio(inetoterapeutului&& 6o!alităţile !e realizare au fost prezentate lamobilizările pasive

-. !obilizarea autopasi"ă reprezintă te"nica prin care pacienti î#i mobilizeazăun se%ment prin interme!iul celuilat sănătos sau cu autorul unor scripeţi&

6o!alităţi !e execuţie+-prin presiunea corpului sau a unui se%ment al corpului-prin acţiunea membrului sănătos-prin interme!iul unei instalaţii 9coar!ă-scripete:-prin interme!iul unei instalaţii !e mecanoterapie. !obilizarea pasi"ă mecanică 5vezi mecanoterapia/. !obilizarea pasi"o0acti"ă se realizează c)n! pacientul nu poate iniţia

mi#carea activ$ fiin! necesar un autor în prima parte a mi#cării$ restul curseiexecut)n!-o liber&.în mobilizarea activo-pasivă pacientul iniţiază mi#carea$!ar are nevoie !e autor pentru a o finaliza/

1. !anipularea


8/11

6anipularea este o mi#care forţată$ aplicată !irect sau in!irect pe o articulaţie sauun ansamblu !e articulaţii$ care poartă brusc elementele articulare peste ocul lorfiziolo%ic obi#nuit$ fără a !epă#i limitele impuse !e mi#carea lor anatomică& @ste unimpuls brusc$unic$ care trebuie să fie executat plec)n! !e la sf)r#itul ocului pasiv normal&

Te"nica %enerală a manipulărilor 2& punerea în poziţie0& relaxarea musculară prin aplicaţii !e căl!ură$ masa zonal lent$ prin netezire #i petrisa1& punerea în tensiune sau mobilizarea începe c)n! există un maxim !e rezoluţiemusculară&;& puseul manipulativ sau manipularea propriu-zisă este însoţită !e cele mai multeori !e un cracment&-se face !oar atunci c)n! pacientul este bine pre%ătit #i sc"ema în stea este bine precizată-!e preferat se începe pe acea !irecţie !e mi#care liberă$ care este opusă celei mai!ureroase !irecţii

-manipularea se va face mono!irecţional sau combinată cu o altă !irecţie$ în caremi#carea este liberă-se execută cu fermitate $ scurt$ încep)n! !e la nivelul punerii în tensiune

mobilizare activămobilizare pasivămanipulareluxaţie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

mobilizare activă

mobilizare pasivă

punere în tensiune

manipulare6anipulările se pot executa poziţion)n! pacientul în+!ecubit !orsal

!ecubit ventral!ecubit lateralîn #ez)n!a#ezat pe un scaun&

Clasificarea manipulărilor+2& !irecte-presiunile se fac !irect asupra coloanei&


9/11

Aceste manipulări se realizează cu faţa palmară a m)inii$ mai ales cu pisiformul&=orţa exercitată este brusc aplicată pe apofizele transverse sau spinoase& Presiuneaexercitată este !ificil !e !ozat$ fiin! uneori periculoasă #i trebuie urmată !e orelaxare rapi!ă&

0& in!irecte-ra"isul este mobilizat prin interme!iul altor se%mente+ cap$ umeri$

bazin& @le permit manipularea se%mentelor vertebrale în toate sensurile$ cu oforţă tot!eauna !ozabilă&

1& semi-in!irecte-mobilizarea se face prin interme!iul altor se%mente$ !ar operatorul localizează precis$ prin apăsare !irectă nivelul la care se realizeazămanipularea& Se practică pentru obţinerea unei mai bune precizii în anumitere%iuni& 7n acest tip !e manipulare$ punerea în tensiune se realizează tot timpul printr-o priză la !istanţă$ !ar operatorul prin!e #i o priză !irectă cu m)na$%enunc"iul sau toracele la nivelul se%mentului !e manipulat& Pe această coloană pusă în tensiune$ impulsul manipulativ se va face în 0 feluri+ fie prin exa%erarea bruscă a mi#cării la !istanţă$ %enunc"iul sau m)na făc)n! contrapresiune pentrulocalizarea manipulării$ 9contr)n!-o într-un fel:$ fie exa%er)n! presiunea locală&


10/11

Re%uli !e aplicare+2& re%ula non!olorităţii-nu se va mobiliza un se%ment pe !irecţiile !ureroase0& re%ula mi#cării contrare-se va mi#ca se%mentul pe !irecţia liberă&

Testarea !irecţiilor libere se va face conform sc"emei 9 stea cu braţe:&

2

32S

32 ))S

E'n!icaţii+-lombal%ii acute sau cronice-lobosciaticile !e cauză mecanică-nevral%ia !e crural$ cervicobra"ială-meral%ia parestezică Rot"Contrain!icaţii+Acestea pot fi+


11/11

a&te"nice-re%ula non!olorităţii #i mi#cării contrare nu poate fi aplicată& 7n practică suntcontrain!icate #i atunci c)n! o sin%ură !irecţie este liberă& Dacă !ouă !irecţii sunt libere$ putem încerca mobilizări în sensurile libere #i să apreciem rezultatul& 7n practică însă$ pentru ca manipularea să aibă #anse !e succes$ trebuie să existe 1 !irecţii libere&

-pacientul prezintă o re!oare marcată sau o rezistenţă tonică la execuţia manevrei$ c"iar !acă relaxarea a fost bine făcută #i operatorul este bine antrenat& 7n astfel !e situaţii sein!ică numai manevre !e mobilizare sau !e întin!eri$ urm)n! ca !upă c)teva #e!inţe să seîncerce manipularea&-pacientului îi este frică !e manevra !e manipulare& @l riscă să !ezvolte o contractură puternică în timpul impulsului manipulativ #i astfel te"nica să !evină periculoasă&-operatorul nu stăp)ne#te perfect te"nica& 7nvăţarea manipulărilor este lun%ă$ necesit)n!uneori c"iar ani !e practică& b& 6e!icale+-suferinţe ale coloanei !e natură inflamatorie$ infecţioasă sau tumorală .primare sausecun!are/

-mala!ia Sc"eurmann-artroza avansată "iperostozantă-osteoporoza

Acci!ente #i inci!ente ale manipulărilor+Ga baza tuturor acci!entelor !ramatice$ !intre care unele sunt mortale$ există o %re#ealăsau absenţă !e !ia%nostic& Aceasta se înt)mplă la manipularea brutală a unui ra"iscervical cu morb Pott$ cu metastaze sau fracturi$ care va !etermina o moarte subită sau otetraple%ie sau în cazul unei manipulări forţate a unui ra"is !orsal sau lombar care prezintă o spon!ilo!iscită sau osteoporoză$ put)n! !uce la paraple%ie&

'nci!entele pot fi+cefalee rebelă$ cervical%ii$ !orsal%ii sau lombal%ii$ apariţia unor tulburări ve%etative&

colaborarea pacientului pentru realizarea acestei tehnici

Documents