codana

[ ]

2008Facultatea de Horticultura

Vasile Simona Maria -Anul III - Grupa 2304

Soiurile de struguri pentru vin cultivate şi cultivabile în România

Comparativ cu soiurile de struguri pentru masă strugurii pentru vin au cerinţe mai reduse faţă de resursele ecopedologice şi de nutriţie, fapt care permite cultivarea într-un areal mai întins. Chiar daca nu limitează cultura strugurilor pentru vin, factorii climatici isi pun evident amprenta asupra calitaţii producţiei. Dacă condiţiile climatice se modifică în general la distanţe mai mari, influenţa lor asupra producţiei fiind mai greu de sesizat, cele ecopedologice variază pe areale mai mici, chiar în cadrul aceluiaşi centru viticol, modificările cantitative şi calitative ale producţiei sunt mult mai evidente.

Principalele caracteristici biologice si tehnologice ale soiurilor de struguri pentru vin

Soiurile de struguri pentru vin au cerinte mai mic fata de resursele heliotermice, hidrotermice si cele de nutritie. Gasesc conditii de extindere mai mari fata de soiurile pentru masa, pe terenuri in panta amenajate in terase, pe nisipuri, soluri pietroase sau calcaroase.

Soiurile de struguri pentru vin prezinta unele rezistente biologice superioare in raport cu cele de masa. Sunt mai rezistente la:

seceta – fiind posibila cultivarea fara irigare; ger – fiind permisa cultivarea intr-o mai mare masura a culturii neprotejate; fisurarea boabelor – astfel restrictiile la alegerea terenului pentru plantare in functie de regimul

precipitatiilor fiind mai reduse.

Soiurile pentru vin ajung la maturitate in epocile III-IV cu un maximum de frecventa in epocile IV-V astfel ca intervalul de vinificatie se desfasoara in intervalul 15 septembrie – 15 octombrie anual iar intervalul de recoltare al strugurilor de masa este curpins intre 15 iulie – 31 octombrie.

Strugurii soiurilor pentru vin prezinta o compozitie chimica diferita in raport cu aceea a soiurilor pentru masa. Soiurile pentru vin pot acumula, la supramaturare, pana la 240-260 g/l zahar in must si 5-6 g/l aciditate totala in timp ce soiurile pentru masarar depasesc 4-4,5 g/l.

Strugurii soiurilor pentru vin prezinta caracteristici uvologice mult diferite fata de cele ale soiurilor pentru masa. Compozitia mecanica a strugurilor arata ca soiurile pentru vin detin o cantitate mai mare de ciorchini, seminte si total tescovina iar prin diferenta o cantitate mai mica de must decat la soiurile de masa.

Soiurile pentru vin prezinta aptitudini enologice diferite.Orice soi apartinand speciei Vitis vinifera poate fi folosit in vinificatie, insa numaicele pentru vin permit obtinerea unui produs finit cu o compozitie chimica armonioasa si cu insusiri organoleptice pozitive.

Sunt considerate soiuri de vin numai acelea care datorita caracteristicilor lor tehnologice, sunt folosite la vinificarea cu mijloace obisnuite si care genereaza in mod spontan o fermentatie alcoolica.

Soiurile pentru vin prezinta productia cantitativa si concentratia in zaharuri ce variaza in limite foarte largi: de la 6-8 t/ha la 12-16 t/ha respectiv 136-272 g/l de aceea la unul si acelasi soi aceste doua componente preiau valori care de obicei se coreleaza negativ, in sensul ca unei mari productii de struguri ii corespunde o concentratie mai scazuta in zaharuri si invers. Tinand seama de acest comportament soiurile pentru vin se impart in:

soiuri de mare productie; soiuri de calitate.

Soiurile de struguri pentru vinuri rosii se disting printr-un continut rdicat de compusi fenolici (substante colorante din pielita boabelor). La aceste soiuri continutul in substante colorante din pielita variaza in limite foarte mari, de la valoarea 1 (Cinsaut) pana la 10 (Manseng noir). Sub raportul intensitatii coloratiei, soiurile de struguri pentru vinuri rosii recomandata si autorizate pentru viticultura in Romania se impart in:

slab colorate;mijlociu colorate;intens colorate.

În spiritul prevederilor legale actuale, soiurile recomandate sunt acelea care valorificã în cel mai înalt grad, atât condiţiile ecologice din cadrul unui centru viticol, cât şi potenţialul calitativ al soiurilor prevãzute a fi cultivate în acest centru viticol.

Spre deosebire de categoria de mai sus, soiurile autorizate sunt acelea care valorifică într-o masură ceva mai mică condiţiile ecologice favorabile ca şi aptitudinile calitative ale soiurilor cantonate într-un centru viticol dat.

In cadrul aceluiasi soi continutul in compusi fenolici depinde de cantitatea productiei, conditiile anului de cultura si in special de momentul culesului. Intarzierea in raport cu maturarea deplina a boabelor duce la scaderea continutului in compusi fenolici, fapt important pentru soiurile slab si mijlociu colorate.

Soiurile de struguri pentru vin cuprind de asemenea soiuri cu un continut ridicat de arome in pielita denumite „soiuri aromate”. La aceste soiuri natura aromelor este foarte diferita, de la aceea de „muscat” (in diferite nuante) pana la aromele specifice ca la Traminer roz, Sauvignon, Feteasca regala etc.

Existenta unor soiuri de mare productie si a altora de calitate pe de o parte pe fondul carora se suprapun soiurile colorate cat si cele aromate pe de alta parte, conduc la impartirea soiurilor de struguri pentru vin in urmatoarele directii de productie:

soiuri pentru vinuri albe de consum curent;soiuri pentru vinuri albe de calitate superioara;soiuri pentru vinuri rosii si roze de consum curent;soiuri pentru vinuri rosii si roze de calitate superioara;soiuri pentru vinuri aromate.

Soiuri pentru vinuri roşii şi roze de consum curent (V.R.C.C):

1. Soiuri admise a fi extinse în cultură: Băbească neagră, Cadarcă, Oporto, Alicante Bouschét, Roşioară, Sangiovese.

2. Soiuri nou create sau recent admise în cultură : Codană, Pandur, Haiduc, Purpuriu.3. Soiuri existente în cultură : Aramon, Bătută neagră, Braghină, Negru vîrtos, Negru moale.

Aceste soiuri dau productii de peste 10 (15) t/ha iar in conditii de cultura mai putin favorabile (ca fertilitate) pot asigura vinuri de calitate superioara iar soiul Codana este un soi nou care asigura productii mari si constante fiind in curs de raspandire in podgoriile din sudul Moldovei.

In ultima perioada acesta directie de productie a fost imbogatita cu urmatoarele soiuri noi obtinute in tara noastra (prezentate in ordinea omologarii lor): Codana, Arcas, Purpuriu, Haiduc si Pandur.

Principalele caracteristici si insusiri ale soiului Codana:

Denumirea soiului

Mentinatorul Anul inscrierii Anul reinscrierii Epoca de maturare

Codana 1067 1975 2004 V-VI

Codana este un soi obtinut la Statiunea de cercetare si productie Vitivinicola Odobesti de catre Gh. Popescu, Margareta Baditescu, I.Poenaru si M. Oslobeanu si provine din hibridarea sexuata intre Babeasca neagra x Feteasca neagra fiind omologat in 1975.

Babeasca neagra (Cracana, Rara neagra, Caldarusa, Raschirata - in Romania; Rastiopa, Serecsia – in U.R.S.S ) - este un soi cu struguri mijlocii cu boabe rare, neomogene ce prezinta frecvent fenomenul de meiere si de margeluire precedat de scuturarea intensa a florilor. Relativ rezistent la inghet, bruma dar sensibil la seceta, mana si putregai cenusiu si cu o fertilitate mijlocie.

Vinurile obţinute sunt de obicei vinuri de masă, cu o tărie alcoolică de 10-11%. Au o culoare roşie-vie, cu nuanţe strălucitoare, sunt lejere şi fructoase, cu o aciditate echilibrată. In zonele de deal, vinurile obtinute sunt de calitate superioara, intens colorate, catifelate si armonice iar in zonele de ses se realizeaza vinuri de consum curent , fara calitati deosebite, uneori insuficient colorate.

Răspândit în podgoriile din Moldova, în special în podgoria de la Nicoreşti dar se bucură de o bună reputaţie şi in podgoriile Odobeşti, Coteşti şi Panciu.

Feteasca neagra (Poama fetei neagra, Pasareasca neagra, Coada randunicii) - este un soi cu struguri mijlocii catre mari cu boabe asezate dens. Prezinta o perioada scurta de vegetatie (150-160 zile). Este relativ rezistent la ger, seceta si la putregaiul cenusiu cu o fertilitate scazuta.

Se cultiva ca soi recomandat sau autorizat in vederea producerii vinurilor rosii de calitate superioara: VSO si VSOG. Vinul obţinut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un conţinut alcoolic de circa 12-12,5%. Este un vin roşu, cu tente rubinii şi o aromă de stafide negre, mai bogat şi mai fin odată cu învechirea. Este cultivată în diverse podgorii din Moldova şi din Muntenia.

I.Caractere morfologice ale soiului Codana

Rozeta este verde-albicioasa, pufoasa. Frunza adulta este mijlocie ca marime, pentalobata, usor scamoasa cu smocuri de peri rigizi pe nervuri. Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen mare ovoidal inchis iar cele inferioare au in general forma elipsoidala, cu petiolul lung semanand in general cu frunza de Feteasca neagra. Se deosebeste de aceasta din urma prin sinusul petiolar in forma de lira. Pintenul care apare uneori in sinusurile superioare amintesc de soiul Babeasca neagra. Dintii sunt mari, cu margini drepte, mucronati.

Floarea este hermafrodita normala. Strugurii sunt de marime mijlocie, de forma conica, cu pedunculul lung, cu primele ramificatii mai bine dezvoltate, compact. Boabele au o forma sferica sau usor discoidala, marimea mijlocie, uniforma cu pielita groasa, neagra-violacee si intens pruinata.

II.Caracteristici biologice si tehnologice ale soiului Codana

Maturarea deplina a boabelor se face mai devreme cu circa 10-12 zile fata de soiul Babeasca neagra. Comparativ cu soiurile genitoare, se aseamana cu:

1. soiul mama in ce priveste; coeficientii de fertilitate absolut si relativ; productivitatea ridicata; indicele de randament;2. soiul tata prin: rezistenta la ger (-24°...-22°C), putregaiul cenusiu, seceta; maturarea ceva mai timpurie.

In ce priveste greutatea medie a strugurilor si calitatea productiei prezinta caracteristici intermediare. Este un soi ce realizeaza productii ridicate de 18,6 t/ha, in medie la Odobesti (productie maxima de 23,7 t/ha) situate la acelasi nivel cu cele ale soiului matern Babeasca neagra si depasindu-le pe cele ale soiului patern Feteasca neagra.

Principalele caracteristici productive ale soiului Codana (*date I.S.T.I.S)

Specificare UM S.C.V.V. Odobesti* U.S.A.M.V. Bucurestigreutatea medie a unui strugure g 132 170greutatea a 1000 de boabe g 163 280concentratia in zahar g/l 182 175productia de struguri t/ha 20.6 12

Vigoarea butucilor este mare. Intervalul maturitatii depline a strugurilor este cuprins intre 20.IX-18.X. Strugurii prezinta la Odobesti un continut mediu in zahar de 185 g/l si o aciditate de 6.0 g/l in H₂SO₄.

Continutul in antociani este inferior soiului Feteasca neagra dar superior soiului Babeasca neagra permitand obtinerea de vinuri normal colorate in fiecare an. Vinurile obtinute din strugurii soiului Codana sunt usoare si echilibrate, din categoria celor de consum curent ce se caracterizeaza printr-o tarie alcoolica medie de 11% vol., aciditate 5,8g/l H₂SO₄ si 21,9g/l extract nereducator, printr-o culoarea rosie mai intensa a vinului depasindu-le calitativ pe cele ale soiului Babeasca neagra.

Elemente cercetare Babeasca neagra (martor) Codana Feteasca neagra (martor)ochi porniti in vegetatie % 67.4 74.1 74.2lastari fertili % 60.4 62.4 36.1coeficient de fertilitate absolut 1.43 1.5 1.2coeficient de fertilitate relativ 0.94 0.92 0.47indici de productivitate absolut 249 220 169indici de productivitate relativ 162 136 62greutatea strugurelui (g) 172 148 132productia de struguri (t/ha) 18.6 20.6 7.5compozitia chimica a mustului (zahar g/l) 185 185 200aciditate totala (g/l H2SO4) 7 6 5indice de randament 4.5 4.5 5.7intensitate coloranta 0.33 0.38 0.51

Determinarea fertilitatii soiului Codana

Lucrarea s-a executat in camp, pe un numar de 5 butuci cu soiul Codana si a urmarit aflarea valoarii coeficientilor de ferilitate absolut si relativ si al indicilor de ferilitate absolut si relativ folosind formulele:

c.f.a = Nr. inflorescente/ Nr. lastari fertili

c.f.r = Nr. inflorescente/ Nr. lastari totali

I.p.a = c.f.a*ğ

I.p.r = c.f.r*ğ

c.f.a – coeficient de fertilitate absolut

c.f.r – coeficient de fertilitate relativ

I.p.a – indice de fertilitate absolut

I.p.r – indice de fertilitate relativ

ğ - greutatea medie a unui strugure ğ = 132 (valoare obtinuta la Odobesti)

Butuc 1:

c.f.a = 58/35 = 1.65 I.p.a = 1,65*132 = 217,8

c.f.r = 58/36 = 1,61 I.p.r = 1,61*132 = 212,5

Butuc 2:

c.f.a = 29/28 = 1,03 I.p.a = 1,03*132 = 135,9

c.f.r = 29/35 = 0,82 I.p.r = 0,82*132 = 108,2

Butuc 3:

c.f.a = 54/41 = 1,31 I.p.a = 1,31*132 = 172,9

c.f.r = 54/50 = 1,08 I.p.r = 1,08*132 = 142,5

Butuc 4:

c.f.a = 36/21 = 1,71 I.p.a = 1,71*132 = 225,7

c.f.r = 36/22 = 1,63 I.p.r = 1,63*132 = 215,1

Butuc 5:

c.f.a = 51/27 = 1,88 I.p.a = 1,88*132 = 248,1

c.f.r = 51/30 = 1,7 I.p.r = 1,7*132 = 224,4

Modul de inflorire si desprindere a corolei

Floarea la vita de vie este pe tipul 5 prezentand: 5 sepale mici, unite, care apar sub forma unor dintisori, 5 petale unite la varf, verzi care formeaza un capison, 5 stamine si 1 ovar superior care a luat nastere din unirea a 2 carpele si prezinta 2 loji cu 4 ovule.

Cum am mai spus si mai sus soiul Codana are o floarea hermafrodita normala iar deschiderea se face: de jos in sus adica corola desprinsa de la baza ramane fixata deasupra florii, ceea ce determina o fecundatie cleistogama. Acest fenomen poate fi considerat un defect, mai ales in cazul soiurilor cu flori functional femele care leaga intr-un procent redus, polenizarea incrucisata fiind astfel impiedicata.

Zonarea soiului Codana

Acest soi este introdus in cultura in arealele viticole din judetul Vrancea, in primul rand in podgoria Odobesti fiind destinat producerii de vinuri rosii de consum curent bine colorate asemenea celor soiului patern Feteasca neagra.

Podgoria Odobesti

Situata in treimea mijlocie a judetului Vrancea intre apa Putnei si cea a Milcovului, incepand de la cca 10 km vest de orasul Focsani. Este cea mai mare si una dintre cele mai renumite si mai vechi podgorii romanesti considerata ca o mostenire dacica. In alcatuirea acestei podgorii intra centrele Odobesti cu splaiul Sarba; Jaristea cu splaiul Padureni si Bolotesti cu splaiul Scanteia.

Atat resursele heliotermice cat si cele hidrice sunt ceva mai bogate in comparatie cu cele din Podgoria Panciu dat fiind faptul ca podgoria Odobesti este situata cu 20-40 km mai la sud si ca benefiaciaza de terenuri cu o expozitie favorabila si cu o altitudine medie mai mica cu cca 40 m.

Frecventa temperaturilor minime absolute, nocive pentru viata de vie este comparabila cu aceea inregistrata la Cotnari si Tg. Bujor si mai mica decat cea intalnita la Iasi, Husi, Racaciuni si Zeletin.

Conditiile ecopedologice foarte favorabile asigura obtinerea unor productii medii ridicate de struguri. Impreuna cu conditiile ecopedoclimatice ele largesc spectrul directiilor de productie ca urmare, toate cele trei centre viticole sunt renumite pentru vinurile de consum curent pe care le obtin din soiuri autohtone: Galbena de Odobesti, Plavaie la care se adauga Aligoté si Feteasca regala.

La Odobesti si Jaristea se obtin in egala masura, vinuri albe de calitate superioara din soiurile Feteasca alba, Riesling italian si Saugvinon. Pot fi obtinute de asemenea si vinuri rosii de consum curent din soiul Babeasca neagra dar si vinuri rosii de calitate superioara din soiurile Feteasca neagra si Merlot.

Centrul viticol Bolotesti este profilat pe producerea distilatelor invechite de vin din soiurile Mustoasa de Maderat, Feteasca regala, Plavaie si Galbena de Odobesti. Sortimentul de soiuri de masa este alcatuit din Chasselas doré, Muscat de Hamburg si Coarna neagra.

Codificarea caracterelor ampelografice:

ale coardei

101 – sectiunea transversala

2-eliptica

102 – suprafata coardei

3-costata

103 – culoarea dominanta

1-galben

104 – prezenta lenticelelor

1-prezente

353 – lungimea internodurilor (meritalelor)

3-scurte

354 – diametrul internodurilor (meritalelor)

4-foarte mic

016 – distributia carceilor

1-discontinua

006 – pozitia lastarilor (coardelor) pe butuc

3-semierect

ale strugurelui si a boabelor

201 – numarul strugurilor pe lastar

2-1,1-2 struguri (2 struguri Codana)

202 – lungimea ciorchinelui

5-mijlociu 15-20 cm (15,5 cm Codana)

203 – latimea ciorchinelui

3-ingust (8,3 cm Codana)

204 – compactitatea strugurilor

5-mijlocie (boabe uniform distribuite, pediceli nevizibili)

205 – numarul de boabe pe strugure

3-putine 88-112 (90 de boabe )

206 – lungimea pedunculului

5-mijlociu (4,4 cm)

207 – lignificarea pedunculului

5-medie (semilemnificat)

208 – lungimea bobului

1-foarte scurt < 10 mm (7 mm)

221 – latimea bobului

1-foarte ingust < 8 mm (7 mm)

222 – uniformitatea marimii

3-uniforma

232 – forma bobului

2-rotund

234 – sectiunea transversala

2-circulara

225 – culoarea pielitei boabelor

6-albastru negru

226 – uniformitatea culorii pielitei

3-uniforma

227 – pruina

7-groasa

228 – grosimea pielitei

3-subtire

229 – punctul pistilar

2-aparent

230 – culoarea pulpei

2-colorata

231 – intensitatea coloranta a pulpei

5-mijlocie colorata

232 – suculenta pulpei

2-suculenta

235 – consistenta pulpei

3-moale-zemoasa

236 – gustul si aroma

2-muscat

238 – lungimea pedicelului

1-foarte scurt < 4 mm (1,5 mm

240 – separarea de pedicel

7-usoara

ale semintei

242 – lungimea semintei

5-mijlocie

243– marimea semintei

1-foarte mica

241 – prezenta in bob a semintelor

3-prezente

244 – crestaturi transversale pe margini

1-absente

229 – rostrul

9-proeminent

ale frunzelor

068 – lobia frunzelor

1-pentalobata

065 – marimea frunzei

2-mijlocie

601 – lungimea nervurilor principale (N1)

2-scurte

602 – lungimea nervurilor secundare (N2)

3-scurte

603 – lungimea nervurilor tertiare (N3)

3-scurte

604 – lungimea nervurilor N4

5-medii

067 – forma limbului

1-cuneiforma

069 – culoarea fetei superioare a limbului

5-verde

072 –gofrarea limbului

1-foarte slaba

073 – ondularea limbului intre nervura principala si laterala

9-generala

076 – forma dintilor

2-cu ambele margini drepte

078 – lungimea dintilor

7-lungi-ingusti P=0,76-1,00

079 – forma generala a sinusului petiolar

3-deschis in lira

082 – forma sinusurilot laterale superioare

2-inchis cu lobii usor suprapusi

STUDIUL POSIBILITATILOR TEHNOLOGICE DE OBTINERE A VINURILOR ROSII DE TIP SORTIMENT IN AREALELE COLINARE ALE OLTENIEI

Din cele mai vechi timpuri, in podgoriile romanesti cu traditie, vinurile s-au obtinut pe baza unor sortimente bine precizate, de-a lungul timpului, prin inteligenta podgorenilor, prin spiritul de observatie ascutit al acestora.

Ei au constatat ca lipsurile unor soiuri erau compensate sau inlocuite de insusirile superioare ale altora. Se cunosc astfel de sortimente celebre care au dus faima vinurilor de Dragasani (Cramposie, Braghina, Gordin, Gordan etc.), a sortimentului de Cotnari (Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Francusa, Busuioaca de Moldova). Nu putem omite nici sortimentul vechi de pe nisipuri care a permis realizarea vinurilor usoare, foarte placute de Dabuleni sau Calarasi – sortiment format din Rosioara roza, Rosioara vanata, Negru moale si Negru vartos etc.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, viticultura la noi in tara a cunoscut o evolutie vertiginoasa, plantatiile realizandu-se in special, cu soiuri de origine franceza : Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon s.a.

O anumita conceptie care a facut sa dispara treptat, sortimentele vechi romanesti, introducandu-se notiunea de "soi pur", pentru vinurile obtinute. Studiile si realitatile practice au dovedit insa, ca multe dintre soiuri, nu se pot "sustine" singure din punct de vedere al productivitatii, compozitional si tehnologic iar in marile tari viticole din occidentul european, unele vinuri celebre, se obtin, pe baza de sortimente stabilite de zeci sau chiar sute de ani proportionate cu rigoare de-a lungul timpului.

Astfel, celebrul vin de Porto din Portugalia, obtinut in plantatiile situate pe malurile raului Duro, se realizeaza dintr-un sortiment local format din 10 – 15 soiuri. La fel, renumitul vin de Jeres se obtine tot dintr-un sortiment cu peste 10 soiuri locale, in fruntea caruia se afla soiul Pedro Ximenes.

Constatandu-se deficientele de ordin compozitional sau economic ale vinurilor "soiuri pure", Institutul National de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie a lansat programe si teme privind obtinerea vinurilor de tip sortiment in toate regiunile viticole ale tarii. In Oltenia, regiune cu conditii excelente pentru obtinerea vinurilor rosii, astfel de cercetari sistematice, care sa conduca la elaborarea unor tehnologii coerente nu s-au efectuat.

In ultimul timp O.M.S., igienistii si nutritionistii de reputatie internationala recomanda sa se faca tot ce este posibil pentru obtinerea unor vinuri si in special a celor rosii, cu un grad cat mai ridicat de naturalete asa-zise vinuri "biologice". Pe

aceasta tema s-au efectuat, cercetari privind definirea potentialului tehnologic al sortimentelor si soiurilor cu struguri negri, cultivate in principalele zone colinare ale Olteniei, ca baza a proportionarii partenerilor de amestecuri tehnologice.

OBIECTIVELE CERCETARILOR

Contractul de cercetare s-a derulat pe parcursul a 3 ani calendaristici: 2002, 2003, 2004, pentru fiecare an de cercetare avand obiective si activitati de cercetare bine definite. Aceste obiective au fost :

Pentru anul 2002 : Stabilirea potentialului tehnologic real al soiurilor pentru vinuri rosii cultivate in zona colinaraa Olteniei

Pentru anul 2003 : Stabilirea celor mai convenabile combinatii tehnologice, sub raport compozitional, senzorial si economic

Pentru anul 2004 : Stabilirea tehnologiilor de elaborare si conditionare a vinurilor de tip sortiment

MATERIALUL SI METODA DE LUCRU

In primul an de cercetare :

Cercetarile s-au organizat si derulat in podgoriile:

Banu Maracine – Simnic Dolj ; Orevita – Mehedinti; Golul Drancei – Mehedinti ; Samburesti – Olt.

Soiurile studiate au fost:

Cabernet Sauvignon, Merlot si Feteasca neagra (Banu Maracine); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Feteasca neagra si Sangiovese (Orevita); Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir si Babeasca neagra (Golul Drancei); Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare, Cadarca, Codana, Blauersweigelt, Oporto, Haiduc

si Pandur (Samburesti – Olt).

Sub raport tehnologic a fost vizata in primul rand, evolutia procesului de maturare a strugurilor, conform metodologiei recomandata de ICVV, in scopul stabilirii pe criterii stiintifice a maturitatii depline si a maturitatii tehnologice.

La maturitatea tehnologica au fost determinate:

productia de struguri (kg/ha); indicii tehnologici ai strugurilor-materie prima (pe baza analizei fizico-mecanice); continutul relativ in glucide (g/l); continuturile relative in aciditate (g/l H2SO4); continuturile in antociani (mg/kg boabe); continuturile in polifenoli totali (mg/kg boabe); randamentul la vinificare (litri must la 100 kg struguri); cantitatea de must la unitatea de suprafata (l/ha); cantitatea de glucide fermentescibile la unitatea de suprafata (kg/ha).

Dat fiind faptul ca, la vinurile rosii reprezinta prima insusire senzoriala cu care degustatorul si consumatorul intra in contact, studiul s-a extins si asupra precizarii elementelor de structura cromatica ale materiei antocianice. Astfel, pe baza absorbantelor la lungimile de unda 420 nm si 520 nm s-au stabilit proportiile de pigmenti galbeni-portocalii si rosii. Totodata, in unele cazuri s-au precizat si nivelele parametrilor max si E max, implicand aparatura spectrofotometrica de inalta performanta.

In 2004 s-au analizat chimic si organoleptic vinurile de tip sortiment realizate in toamna anului 2003, care la data predarii rezultatelor fazei a II-a erau in stadiul de vinificare primara (prelucrare struguri, fermentare-macerare, separare fractiuni mustuiala).

Au fost analizate vinurile de tip sortiment, obtinute in podgoriile : Banu Maracine (Dolj), Orevita si Golul Drancei (Mehedinti) si Samburesti (Olt).

Analiza vinurilor – soiuri pure si de tip sortiment – s-a efectuat la 5 luni de la vinificare, conform metodologiilor oficiale O.I.V. Au fost vizati urmatorii constituenti de compozitie: alcool, aciditate totala, aciditate volatila, extract nereducator, cenusa, glicerol, polifenoli totali, antociani, intensitatea coloranta, tonalitatea culorii, cationii flaviliu.

Pe baza datelor analitice ale vinurilor productia 2003 si a celor privind parametrii de productivitate, randament si calitate ai strugurilor recolta 2004, in campania sept. - oct. 2004, s-au repetat, atat ca microvinificari cat si in statie pilot variantele cu cele mai bune rezultate din punct de vedere compozitional, organoleptic si economic.

Totodata, s-au definit si principalele repere ale tehnologiilor de obtinere si conditionare ale vinurilor rosii de tip sortiment in podgoriile colinare ale Olteniei. In acest sens au fost vizati principalii factori de vinificatie primara: modalitatile tehnice de obtinere a mustuielii, sulfitarea mustuielii, frecventa omogenizarilor celor doua faze ale mustuielii, levurajul, enzimarea (cu enzime pectolitice), duratele de macerare-fermentare, posibilitatile tehnologice de pastrare si conditionare ale produselor.

Rezultate obtinute in primul an de cercetare:

Pentru podgoria Samburesti – Olt sub raporturile:

calitatii strugurilor (tabelul 1); structurii cromatice a materiei antocianice (tabelul 2); elementelor de productivitate si randament (tabelul 3).

Pot fi luate in considerare, in vederea obtinerii unor vinuri rosii de calitate superioara tip sortiment soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare si Blauersweigelt. Primele doua soiuri pot contribui cu calitatea lor de exceptie, iar ultimele doua soiuri vin cu o productie situata in jur de 10 t/ha.

Tabelul 1

Principalele caracteristici de calitate ale strugurilor soiurilor cultivate in podgoria

Samburesti-Olt

Soiul Glucide

g/l

Aciditate

g/l H2SO4

Antociani

mg/kg boabe

Polifenoli totali mg/kg boabe

Cabernet Sauvignon

208 4,21 1280 4696

Merlot 210 4,02 925 3374

Burgund mare 195 4,33 816 3152

Cadarca 180 4,15 318 2635

Codana 173 4,42 313 2050

Blauersweigelt 191 4,16 810 2980

Oporto 194 3,62 534 2375

Aubun 185 4,13 765 3160

Haiduc 178 4,28 676 2750

Pandur 175 4,25 669 2810

Tabelul 2

Proportiile principalilor categorii de pigmenti din strugurii soiurilor cultivate in podgoria

Samburesti-Olt

Soiul Pigmenti rosii % Pigmenti galbeni %

Cabernet Sauvignon 65,4 34,6

Merlot 61,3 38,7

Burgund mare 59,2 40,8

Cadarca 61,7 38,3

Codana 55,6 44,4

Blauersweigelt 54,6 45,4

Oporto 59,2 40,8

Aubun 60,0 40,0

Haiduc 65,7 34,3

Pandur 64,3 35,7

Tabelul 3

Elemetele de productivitate si randament ale soiurilor cultivate in podgoria

Samburesti – Olt

Soiul Productia de struguri

kg/ha

Randamentul la vinificare

l/100 kg struguri

Cantitatea de must

l/ha

Cantitatea de glucide fermentescibile

kg/ha

Cabernet Sauvignon

4980 72,8 3625 754

Merlot 6470 75,4 4878 1359

Burgund mare 10630 76,0 8079 1575

Cadarca 8550 76,7 6558 1180

Codana 9360 76,5 7160 1239


Oporto 7650 76,1 5822 1129

Aubun 8312 76,7 6375 1179

Haiduc 10060 75,2 7565 1347

Pandur 9835 75,3 7406 1296

Rezultatele obtinute in anul al doilea de cercetari

Pentru podgoria Samburesti – Olt sub raporturile:

calitatii strugurilor (tabelul 4); al structurii cromatice a materiei antocianice (tabelul 5); al elementelor de productivitate si randament (tabelul 6).

Pot fi luate in considerare, in vederea obtinerii unor vinuri rosii de calitate superioara tip sortiment, soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare si Blauersweigelt. Primele doua soiuri pot contribui cu calitatea lor de exceptie, iar ultimele doua soiuri vin cu o productie situata in jur de 10 t/ha.

Tabelul 4


Samburesti-Olt – 2003

Soiul Glucide

g/l

Aciditate

g/l H2SO4

Antociani

mg/kg boabe


Cabernet Sauvignon

220 4,21 1280 4696

Merlot 225 3,95 925 3374

Burgund mare 201 4,16 816 3152

Cadarca 195 4,05 318 2635

Codana 182 4,32 313 2050


Tabelul 5

Proportiile principalilor categorii de pigmenti din strugurii soiurilor cultivate in podgoria

Samburesti-Olt – 2003

Soiul Pigmenti rosii % Pigmenti galbeni %

Cabernet Sauvignon 65,1 34,9

Merlot 60,9 39,1

Burgund mare 59,9 40,9

Cadarca 60,8 39,2

Codana 55,3 44,7

Blauersweigelt 55,1 44,9

Tabelul 6

Elemetele de productivitate si randament ale soiurilor cultivate in podgoria

Samburesti - Olt – 2003

Soiul Productia de struguri

kg/ha

Randamentul la vinificare

l/100 kg struguri

Cantitatea de must

l/ha

Cantitatea de glucide fermentescibile

kg/ha

Cabernet Sauvignon 6100 73,0 4453 980

Merlot 8252 74,9 6180 1390

Burgund mare 10500 75,5 7927 1593

Cadarca 8900 75,9 6755 1317

Codana 9100 76,4 6952 1265


Rezultate obtinute in al treilea an de cercetari

Rezultate privind vinurile din podgoria Samburesti-Olt

Caracteristicile chimice de baza si notele obtinute la degustare ale vinurilor rosii (soiuri pure si de tip sortiment) obtinute in renumita podgorie Samburesti-Olt, se afla mentionate in tabelul 7. Asemanator problemelor de ordin oenologic si economic expuse pentru podgoriile din sudul judetului Mehedinti se prezinta si situatia din arealul Samburesti. Analiza atenta a datelor reliefeaza faptul ca prin vinuri de tip sortiment, obtinute pe baza soiurilor deja existente in zona, poate fi sporita mult cantitatea de vinuri valorificate la preturi sporite, cu consecinte favorabile asupra exploatatiilor viti-vinicole.

Din comparatia datelor de compozitie si organoleptice a celor doua categorii de vinuri (soiuri pure si sortiment) reiese ca soiurile de mare productie: Burgund mare, Blauersweigelt si Cadarca pot fi valorificate superior. Prin combinatii riguros stabilite, intreaga productie viticola dintr-o unitate poate indeplinii conditiile prevazute de L.V.V. pentru categoriile de vinuri superioare.

Aceste posibilitati decurg din nivelele continuturilor in: alcool, aciditate, extract nereducator, glicerol, antociani precum si din valorile insusirilor cromatice (I, T, dA%). Notele la degustare au darul sa completeze considerentele care decurg din valorile constituentilor de compozitie.

Sub aspect calitativ, dar si cantitativ, rezultate excelente se pot obtine prin combinatiile dintre Merlot, Cabernet Sauvignon si Burgund mare (M 1/3 + C.S 1/3 + B.M 1/3; C.S 20% + M 40% + B.M 40%). Rezultate bune ofera si combinatiile dintre Cabernet Sauvignon si Merlot – pe de o parte si Blauersweigelt – pe de alta parte.

Tabelul 7

Principalele caracteristici de compozitie si notele la degustare ale vinurilor soiuri pure si de tip sortiment obtinute in podgoria

Samburesti – Olt

Soiul sau sortimentul

Alcool

% vol

Aciditate totala

g/l H2SO4

Aciditate volatila g/l H2SO4

Extract

ne

red.

g/l

Cenu

sa

g/l

Glice

rol

g/l

Poli

feno

li totali

g/l

Antociani mg/l

I T dA%

Nota la degustare

Cabernet Sauvignon

12,45 4,05 0,41 26,2 2,52 11,20 2,65 901 1,43 0,44 54 9,45

Merlot 12,50 3,82 0,37 26,0 2,50 10,90 2,55 842 1,38 0,46 56 9,40

Burgund mare 11,30 4,02 0,47 25,2 2,37 9,30 2,50 705 1,27 0,48 60 9,10

Blauersweigelt 11,40 3,95 0,40 24,8 2,32 9,10 2,70 720 1,29 0,48 54 8,90

Cadarca 11,10 3,85 0,43 23,3 2,18 9,70 2,45 410 0,90 0,50 58 8,50

Cabernet Sauvignon 30%, Burgund mare 70%

11,65 3,96 0,40 25,7 2,41 9,25 2,72 775 1,25 0,49 57 9,88

Merlot 30%, Burgund mare 70%

11,70 3,85 0,41 25,6 2,42 9,10 2,48 725 1,26 0,49 58 9,80

Cabernet Sauvignon 40%, Blauersweigelt 60%

11,90 3,90 0,39 25,4 2,39 9,15 2,55 775 1,19 0,51 60 9,55

Merlot 40%, Blauersweigelt 60%

12,00 3,91 0,37 25,6 2,31 10,05 2,62 742 1,16 0,52 55 9,50

Cabernet Sauvignon 1/3, Merlot 1/3, Burgund mare 1/3

12,10 3,88 0,42 27,4 2,64 10,25 2,81 806 1,26 0,50 54 9,90

Cabernet Sauvignon 20%, Merlot 40%, Burgund mare 40%

12,05 3,91 0,40 26,8 2,55 10,20 2,70 790 1,24 0,49 58 9,80

Cabernet Sauvignon 40%, Cadarca 60%

11,55 3,98 0,43 24,7 2,28 9,81 2,48 586 0,98 0,53 59 9,05

I = Intensitatea coloranta: Do420 + Do520 + Do620 nm

T = Tonalitatea culorii: Do420/Do520 nm

dA% = Cationi flaviliu : [Do420 – (Do420 + Do620 / 2)] • (1 / Do520 • 100)

Tabelul 8


Samburesti-Olt ─ 2004

Soiul Glucide

g/l

Aciditate

g/l H2SO4

Antociani

mg/kg boabe


Cabernet Sauvignon

198 4,65 1216 4525

Merlot 202 4,15 1010 3160

Burgund mare 188 4,32 836 3090

Cadarca 172 4,45 305 2510

Codana 170 4,26 310 1996


CONCLUZII

1. Rezultatele studiilor sistematice, obtinute la disciplina de Oenologie a Universitatii din Craiova in ultimele 3-4 decenii, pe tema gradului de favorabilitate al podgoriilor colinare din teritoriul geografic situat intre Olt, Dunare si Subcarpatii Sudici, au confirmat, pe

deplin, observatiile si investigatiile mai vechi (Ion Ionescu de la Brad, Dobre Radulescu, Ion R. Ciurescu, I.C. Teodorescu s.a.) privind prioritatea vinurilor rosii de calitate superioara ce se pot obtine in arealele respective.

2. Cercetarile desfasurate in anii viticoli 2002, 2003 si 2004, pe tema posibilitatilor de obtinere si a vinurilor rosii de tip sortiment, potrivit prevederilor contractului nr. 24C/2004, tema 37, reliefeaza cu certitudine posibilitatea realizarii unor astfel de vinuri in podgoriile colinare ale Olteniei.

3. Prin vinuri rosii de tip sortiment pot fi rezolvate doua probleme: una de ordin oenologic – potentarea calitatii produselor si una de ordin economic – cresterea veniturilor unitatilor viticole prin valorificarea superioara a strugurilor soiurilor cu productii mari, dar de o calitate mai joasa, cum sunt: Sangiovese, Babeasca neagra, Blauersweigelt s.a. Deficientele privind continuturile in glucide si antociani ale acestora pot fi compensate de soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare, Novac.

4. Pentru atingerea scopurilor mentionate, principalele verigi ale tehnologiei de elaborare trebuie sa fie controlate si aplicate cu maxima rigoare: starea fitosanitara perfecta a recoltei; integritatea totala a boabelor strugurilor; amestecul tehnologic va avea loc in faza de struguri si prelucrarea impreuna a lor; inducerea fermentatiei si conducerea stiintifica a maceratiei; stabilirea pe baze profesioniste a momentului separarii fazelor mustuielii; asigurarea inca din primele faze ale procesului tehnologic a protectiei antiseptice si antioxidante.

5. Intrunirea in produs a finetei soiurilor Pinot noir si Feteasca neagra, cu expresivitatea soiului Merlot si fermitatea soiului Cabernet Sauvignon va atrage obtinerea de produse situate pe cele mai inalte trepte de calitate, competitive pe piata mondiala de vinuri, unde, dupa cum se stie, s-a instaurat, in ultima vreme, o acerba concurenta, mai cu seama dupa intrarea in circuit a unor noi tari viticole (Australia, Africa de Sud, Noua Zeelanda s.a.).

6. La proportionarea partenerilor de amestec tehnologic se va tine seama de: continuturile strugurilor in glucide, aciditate si antociani. Vor mai fi luate in considerare productivitatea soiurilor si randamentul la vinificare.

Bibliografie selectiva

1. M. Oslobeanu, M. Macic, Magdalena Georgescu, V. Stoian – Zonarea soiurilor de vita de vie in Romania, pag. 83-84 si pag. 238, Editura Ceres, Bucuresti – 1991

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Fetească_Neagră 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Băbească_Neagră 4. M. Oslobeanu, M. Oprean, I. Alexandrescu,

Magdalena Georgescu, P. Banita, L. Jianu – Viticultura generala si speciala, pag. 569-639, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti – 1980

5. Adriana Indreas, Luminita Visan – Principalele soiuri de struguri de vin cultivate in Romania, pag.83, Editura Ceres, Bucuresti - 2001

6. Raport de Cercetare - Grant: 33062 ,tema 37, cod CNCSIS 273

STUDIUL POSIBILITATILOR TEHNOLOGICE DE OBTINERE A VINURILOR ROSII DE TIP SORTIMENT IN AREALELE COLINARE ALE OLTENIEI

Director de proiect: Prof. dr. Marin GHEORGHITA - Universitatea din Craiova

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83beasc%C4%83_Neagr%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Feteasc%C4%83_Neagr%C4%83

codana

Documents