clipa06_07

2
12 Clipa N r.6 • 2009 Fabrica de poezie Mircea V. Ciobanu Lecţia a doua: exerciţii pe texte „de împrumut” Actualizând: pastişa nu trebuie eliminată din agendă, aşa-zis, „din oficiu”. Dar nu e neapărat să parcurgi tot itinerarul liricii (de la folclor la modernişti). Unii pastişează numai coada monstrului poeziei. Rotind poliedrul parafrazei, observăm că ea poate fi totală, semantică (vizând întregul text); parţială, con- struită pe gramatica textului ori secvenţială, lexical-fonetică, implicând paronimia sau omofonia. *** Intrând într-un alt joc, amintim că parafraza viza transformarea unor texte. Dar există şi procedeul pre- luării literale (fără a fi plagiat!). Este citatul sau intertex- tul, includerea în textul propriu a unor citate străine. Intertextul are o istorie veche. Teoreticienii spun toate textele apelează la construcţii anterioare, mai mult chiar: toate textele sunt, în esenţă, intertexte. Când ai vocaţie poietică, de arhitect, poţi îmbina citatele astfel, încât niciun poem pretins „original” nu-l va concura. O sugestie: când apelaţi la un citat, fie că-l luaţi între ghilimele, fie că folosiţi un text arhi- cunoscut, aşa încât lumea să înţeleagă că v-aţi jucat cu un text străin, nu aţi furat un text care nu vă aparţine. Intertextul trebuie să fie recognoscibil. El atrage asupra sa un accent vizibil al discursului, el se cere evidenţiat (ca un obiect căruia îi faceţi publicitate), nu ascuns (ca un obiect furat). *** Primele exemple de intertext le-aţi citit în Aminti- rile lui Creangă. „Ş-apoi vorba ceea, zice autorul, un nebun aruncă o piatră în baltă şi zece cuminţi n-o pot scoate”. În loc să formuleze un gând „original” (şi lung, şi insipid), scriitorul preia formula de-a gata de la „autorul anonim”. Toţi cunosc proverbul, nimeni nu se revoltă că autorul „a furat” fraza. Aureliu Busuioc îşi încheie un sonet astfel: „Să nu te miri dacă te las în pace/ «Când însuşi glasul gândurilor tace...»”. Ultimul rând este primul vers dintr-un sonet eminescian. Mircea Cărtărescu îşi încheie Georgica a XI-a (un ciclu de parafraze, în cheie ludică, a Georgicelor lui Vergi- liu) cu versurile: „nevastă, ca să mor cu zâmbetul pe buze/ te uită cum ninge decembre, citeşte-mi ceva din marcuse”. Cei care cunosc poezia lui Bacovia Decem- bre, au recunoscut aici un citat şi o parafrază. „Dar poate că poezia însăşi e doar un admirabil ci- tat”, scria poeta Anna Ahmatova. Istoriile unor citate pot fi interesante. Dumitru Matcovschi scrie în poezia Basarabia: „Trecută prin foc şi prin sabie,/ Furată, tră- dată mereu...”. Grigore Vieru intercalează, într-o altă poezie, citatul: „Ridică-te, Basarabie,/ Trecută prin foc şi prin sabie...”. Originea expresiei e însă mult mai ve- che. Găsim formule similare la poeţii latini Ovidiu şi Properţiu („a trece prin foc şi prin sabie”, cu sensul de a nimici adversarul cu arma şi incendierea). În acelaşi *** E necesar să deosebim citatul pios, cu respect faţă de autorul prim, de citatul ironic, persiflant, cu funcţie (auto)parodică, frecvent în poezia postmodernistă. Există şi texte construite aproape exclusiv pe citate şi parafraze (a unor maxime, de exemplu), cum e Glossa lui Eminescu. Un posibil joc ar fi „crearea” unui text poetic asamblat exclusiv din citate, realizând ceea ce pictorii numesc colaj. Elaborat într-o combinaţie ingenioasă, a „dialogurilor citatelor”, a completării re- ciproce, a surprizelor alăturărilor, a continuării unui început de citat cu sfârşitul altuia, un text de acest fel ar concura colajele picturale (în pictură, colajul presu- pune utilizarea unor secvenţe extrapicturale: bucăţi de reviste, sacoşe, haine, alte obiecte lipite în „compo- ziţie”; dar există şi colaje din cópii ale fragmentelor de picturi celebre). *** Vom mai rămâne un timp la tema jocurilor cu texte străine. Un procedeu numit dicteul automat a dat naş- tere unui curent numit dadaism. Un exerciţiu simplu şi amuzant: se ia un ziar (nu revista Clipa!); se taie cu foarfeca cuvinte şi sintagme din diferite texte; se pun într-o pungă şi se amestecă, se scot pe rând, se lipesc, fâşie cu fâşie, în formă de vers. Poemul e gata (uneori, e plin de surprize). Procedeul descris e preluat din textul lui Tristan Tzara Pentru a face un poem dadaist. În „teoria” lui Tzara, „orice două cuvinte, plasate la o anumită distanţă, pot produce un efect estetic”. Un exerciţiu similar: se ia un ziar şi, într-un text, se şterg (cu pixul, cu cerneală) o serie de cuvinte „inutile”. Textul rămas e poemul „ermetic” scontat. Rămâne la discreţia cititorului „să deducă” sensurile. Exerciţiul poate deschide imaginaţia pentru un joc combinatoriu inedit. Textul iniţial poate fi „cenzurat” şi conform unor principii (conceptual, excluzând cuvintele care pot fi interpretate echivoc-periculos, sau formal: fiecare al doilea, al treilea etc. cuvânt ori suprimarea tuturor adjectivelor, a tuturor adverbelor, a prepoziţiilor şi conjuncţiilor etc.). sens, laureatul Nobel, scriitorul polonez H. Senkiewicz îşi intitulează un roman Prin foc şi sabie.

Upload: mumstel

Post on 22-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

fabrica de poezie

TRANSCRIPT

  • 12 Clipa n r . 6 2 0 0 9

    Fabrica de poezieMircea V. Ciobanu

    Lecia a doua: exerciii pe texte de mprumutActualiznd: pastia nu trebuie eliminat din agend, aa-zis, din oficiu. Dar nu e neaprat s parcurgi tot

    itinerarul liricii (de la folclor la moderniti). Unii pastieaz numai coada monstrului poeziei.Rotind poliedrul parafrazei, observm c ea poate fi total, semantic (viznd ntregul text); parial, con-

    struit pe gramatica textului ori secvenial, lexical-fonetic, implicnd paronimia sau omofonia.

    ***Intrnd ntr-un alt joc, amintim c parafraza viza

    transformarea unor texte. Dar exist i procedeul pre-lurii literale (fr a fi plagiat!). Este citatul sau intertex-tul, includerea n textul propriu a unor citate strine.

    Intertextul are o istorie veche. Teoreticienii spun c toate textele apeleaz la construcii anterioare, mai mult chiar: toate textele sunt, n esen, intertexte. Cnd ai vocaie poietic, de arhitect, poi mbina citatele astfel, nct niciun poem pretins original nu-l va concura. O sugestie: cnd apelai la un citat, fie c-l luai ntre ghilimele, fie c folosii un text arhi-cunoscut, aa nct lumea s neleag c v-ai jucat cu un text strin, nu ai furat un text care nu v aparine. Intertextul trebuie s fie recognoscibil. El atrage asupra sa un accent vizibil al discursului, el se cere evideniat (ca un obiect cruia i facei publicitate), nu ascuns (ca un obiect furat).

    ***Primele exemple de intertext le-ai citit n Aminti-

    rile lui Creang. -apoi vorba ceea, zice autorul, un nebun arunc o piatr n balt i zece cumini n-o pot scoate. n loc s formuleze un gnd original (i lung, i insipid), scriitorul preia formula de-a gata de la autorul anonim. Toi cunosc proverbul, nimeni nu se revolt c autorul a furat fraza. Aureliu Busuioc i ncheie un sonet astfel: S nu te miri dac te las n pace/ Cnd nsui glasul gndurilor tace.... Ultimul rnd este primul vers dintr-un sonet eminescian. Mircea Crtrescu i ncheie Georgica a XI-a (un ciclu de parafraze, n cheie ludic, a Georgicelor lui Vergi-liu) cu versurile: nevast, ca s mor cu zmbetul pe buze/ te uit cum ninge decembre, citete-mi ceva din marcuse. Cei care cunosc poezia lui Bacovia Decem-bre, au recunoscut aici un citat i o parafraz.

    Dar poate c poezia nsi e doar un admirabil ci-tat, scria poeta Anna Ahmatova. Istoriile unor citate pot fi interesante. Dumitru Matcovschi scrie n poezia Basarabia: Trecut prin foc i prin sabie,/ Furat, tr-dat mereu.... Grigore Vieru intercaleaz, ntr-o alt poezie, citatul: Ridic-te, Basarabie,/ Trecut prin foc i prin sabie.... Originea expresiei e ns mult mai ve-che. Gsim formule similare la poeii latini Ovidiu i Properiu (a trece prin foc i prin sabie, cu sensul de a nimici adversarul cu arma i incendierea). n acelai

    ***E necesar s deosebim citatul pios, cu respect fa

    de autorul prim, de citatul ironic, persiflant, cu funcie (auto)parodic, frecvent n poezia postmodernist. Exist i texte construite aproape exclusiv pe citate i parafraze (a unor maxime, de exemplu), cum e Glossa lui Eminescu.

    Un posibil joc ar fi crearea unui text poetic asamblat exclusiv din citate, realiznd ceea ce pictorii numesc colaj. Elaborat ntr-o combinaie ingenioas, a dialogurilor citatelor, a completrii re-ciproce, a surprizelor alturrilor, a continurii unui nceput de citat cu sfritul altuia, un text de acest fel ar concura colajele picturale (n pictur, colajul presu-pune utilizarea unor secvene extrapicturale: buci de reviste, sacoe, haine, alte obiecte lipite n compo-ziie; dar exist i colaje din cpii ale fragmentelor de picturi celebre).

    ***Vom mai rmne un timp la tema jocurilor cu texte

    strine. Un procedeu numit dicteul automat a dat na-tere unui curent numit dadaism. Un exerciiu simplu i amuzant: se ia un ziar (nu revista Clipa!); se taie cu foarfeca cuvinte i sintagme din diferite texte; se pun ntr-o pung i se amestec, se scot pe rnd, se lipesc, fie cu fie, n form de vers. Poemul e gata (uneori, e plin de surprize). Procedeul descris e preluat din textul lui Tristan Tzara Pentru a face un poem dadaist. n teoria lui Tzara, orice dou cuvinte, plasate la o anumit distan, pot produce un efect estetic.

    Un exerciiu similar: se ia un ziar i, ntr-un text, se terg (cu pixul, cu cerneal) o serie de cuvinte inutile. Textul rmas e poemul ermetic scontat. Rmne la discreia cititorului s deduc sensurile. Exerciiul poate deschide imaginaia pentru un joc combinatoriu inedit. Textul iniial poate fi cenzurat i conform unor principii (conceptual, excluznd cuvintele care pot fi interpretate echivoc-periculos, sau formal: fiecare al doilea, al treilea etc. cuvnt ori suprimarea tuturor adjectivelor, a tuturor adverbelor, a prepoziiilor i conjunciilor etc.).

    sens, laureatul Nobel, scriitorul polonez H. Senkiewicz i intituleaz un roman Prin foc i sabie.

  • 13Clipa n r . 6 2 0 0 9

    Fabrica de poezie

    ***Calculatorul permite un set de jocuri cu texte stri-

    ne, pe care nu le-am vzut printre metodele elabo-rate anterior. n general, asta s-ar numi redactare tehnic. Dar, fiindc am pronunat cuvntul redac-tare, v propun, pentru nclzire, un joc construit pe redactarea literar. Se ia un text elaborat ntr-un anumit limbaj i stil (arhaic, neologic, regional, tehni-cist, argotic, tiinific, poetic, administrativ etc.) i se rescrie-redacteaz ntr-un alt stil. De exemplu, un text academic ntr-un text poetic; un text neologic, n unul arhaic sau neutru; un text arhaic n unul neo-logic; un text folcloric ntr-un stil savant sau oficial-administrativ; un poem clasic n manier simbolist sau ironic-postmodernist etc.

    O versiune modificat a acestor tehnologii de prelucrare ar fi adaptarea unui text prozaic, pentru a fi recitat ca poezie, rescrierea lui n form poetic (Ni-chita Stnescu are dou cicluri de poeme, de fapt, re-scrieri poetice ale unor texte de Cantemir i Neculce!). Tot aici ar intra adaptarea unui text serios ntr-o ediie pentru copii, sau a unei poezii pentru copii rescris pentru bunici etc.

    ***Dar s revenim la redactarea tehnic, pe care ne-o

    permite calculatorul. Extragei de pe net un text oa-recare (arbitrar, sau ales contient). Plasai-l n forma scriei unui poem; marcai anumite cuvinte cu aldine, altele cu italice, altele cu majuscul, altele i-i. Evideniai, la alt etap, anumite litere separate, urmrind ceva anume prin aceste evidenieri (dei putei s v jucai i cu ochii nchii).

    Putei face acelai lucru i cu poeme cunoscute, marcnd cuvintele care s-ar cere pronunate ntr-un mod deosebit. Tot aa, transformai versul lung

    ***n aceeai cheie a redactrii tehnice la calculator,

    poate fi realizat un joc propus de francezi, care s-ar numi permutri. Se ia o strof dintr-un autor cunos-cut (am vzut un exerciiu simpatic pe textul unui autor sacralizat n Frana: Racine!). Se ncearc toate variantele posibile cu permutarea cuvintelor sau a mbinrilor: pstrnd lungimea strofelor (i ritmul); opernd liber cu lungimea strofelor; rearanjnd cu-vintele n altfel de strofe; renunnd la strofe etc.

    Un procedeu interesant, numit Metoda S+7, pro-pune Raymond Queneau.Variind-o i adaptnd-o, obinem urmtorul joc: se ia un text (de exemplu, Greierul i furnica). Se nlocuiete primul substantiv cu (de exemplu) al aptelea substantiv situat dup acesta, ntr-un dicionar oarecare; se nlocuiete, la fel, primul adjectiv (tot cu un adjectiv!, coordonat, gramatical, cu substantivul nlocuit: gen, numr), apoi se nlocuiesc, tot aa, toate substantivele, adjec-tivele, apoi verbele (la modul i timpul celui nlocuit), apoi adverbele.

    ***Dei, azi, dicteul automat i colajul par a fi apanajul

    exclusiv al jocurilor poetice, se mai fac texte dadaiste, colaje. Proasptul laureat Nobel, scriitoarea german (nscut n Romnia) Herta Mller, are dou cri de colaje, una n limba german, alta n romn.

    Cuvintele, explic scriitoarea, sunt tiate din re-viste i ele exist ca material, nu vin din cap, ci le am n faa ochilor. n romn pot s fac poemele colaj fiindc am cuvintele de-a gata i atta romn mai tiu, neleg mai bine dect pot s m exprim... Eu n-a putea s scriu n limba romn dar, cu cuvintele de-a gata, merge...

    Herta Mller i scoate de sub pat, de sub cap, plaiul cu boi, ia forfecua de unghii i hrt! taie cu-vintele, le pune-n mojar i face colaje, cofraje, monta-je, blocuri cu multe etaje n absurdistan, unde urmuz e cpitan i limba romn se unduiete sub rsfuri germane ca o cadn. (Nora Iuga)

    din Scrisorile lui Eminescu n versuri de dou ori mai scurte (rupndu-le n mijloc, la cezur), observnd ct de dinamice au devenit ele dup aceast operaie. O aranjare n form de vers liber, scurtat dup necesiti expresive, ar da nc o faet a unor poeme cunoscute. n fine, rescrierea-recitirea unor poeme n ordinea invers, ori n ordinea amestecat a versurilor, ar fi tema altui joc. Fr garanii, dar cu deschideri.

    Apropo, redactarea tehnic poate fi fcut i invers, nu prin adaos, ci prin suprimare (renunarea la majuscule, la semnele de punctuaie, la diacritice (varianta pentru net) etc.).

    Spre abator