C-yF Gimbutas

4.\#*sffi

civilizagte$1 cultur6,YESTIGII PREISTORICEEUROPEAN

Tnducere de

SORIN PALIGA

Prefaji 9i note detADU FLORESCU

EDITURA MERIDIANEBUCURE'T!, 1989

IN SUD.ESTUL

uNli'|,{$trAriAiil trc:i,ii;ilt I 91 8'

sin ALBA iULIA

r,,,rr*dtr'f/'!!-

L, rLL*-

.J"u!*

Toate tlrePturile

^- -ra nrezentei etli[ii ln limba romenl

' ""P" J;;;;;;;rvatc E ttiturii Meridieno

?e €oPertf,

Vas cu decoratie zoomorftr' pollcrom{Yal;;i,up;lul;-crittura cucuteni' raza B

IBBN 979 -39:000s-e

FREFATA

llariia Girnbutas este un nurne bir)e cunoscut lnrindurile arheologilor qi preistoricienilor, atitpentru indelungata activitate adesea lmbogdlitdde remarcabile realizdri, cit gi pentru complexi-tatea qi puterea personalitd{,ii. Lituaniancd deorigine, stabilitd dupd al doilea rdzboi rnondialin Statele Unite ale Americii, unde a devenitin ultimii doudzeci de ani profesor la UniversitateaCaliforniei, de la Los Angeies, preocupdrile MarijeiGimbutas s-au centrat pe preistoria Europei,la a clrei cunoaqtere a adus contribulii de seam5.atit, prin cercetdri ln teren dirijate qi efectuatetlirect - Anzabegovo in Macedonia, Obre inSlovenia d.e. - ctt qi, mai ales, printr-un qir dearticole qi cdr,ti cu caracter de sintezd, oferindrefiecliile de ansamblu ale autoarei asupra cltorvaprobleme esenliale ale perioadei qi zonei mai susamintite. Multe dintre ele au fost controversateimediat dripd aparitia lor, gi uneori foarte viu,clar toate, fie qi m5car pe cale de intera.c,tiunecontrarie - feed-bacllt -, &u exercitat o influenldimportantd asupra dezvoltdrii ln continuaro ainr-estiga!,iilor qi studiilor de specialitate. Maimult declt atlt, toate aceste contribulii se remarcdprin coerenla pe care o impun mozaicului adesea

caleidoscopic de fapte, prin logica lor care dd uncadru integrator informa,tiei adesea fragmentarepe care descoperirile arheologice din teren ne-o

5

:'r:-::.ir-l:nrirri.insfir;i1',prinhog;iliacledate, ' r--- .r.. rr,r cnlir ace :te .sint'eze se sprijinS' date

.,',,,";. l.f *"i u..lttti" esen{ia1i;ratc' I}al cali-

,...-ea.ea mai inlportantti a cor-riribuiiilor, rle acest

irl '"li' -\i".il.i 'Citir'"tas esie - ist'oricilatea lor'

'=' i;i't;;;;:ii, clescoperirile arheologice se prc-

zil ..i ca un lllozarL)-hiscont'inuu de btmuri' sart

l,'.'it"sl,;i".'rr" t'on"ri' Ele nu reprezintd decit

# i::ti jX *:: l' :l:1"'1"lx", " $it" ;il-" " iih:j

;ii,,i;; ".".t" elemente, care-clau coeziune ansam-

bluir.i. Sarclna a'ntoicg"tltti este. si remodcleze'l'Jil-rrl.ii' ptiti Jirttii" "metotle qi proceduri spe-

.'iii..,-,r.fi"lncl cont"xte specifice care" in :*til-1'

.i;; ;.i; -cl

enum i te s trat, . iornptt: i: "*Ttlt?:i;:ilr,. cultu,';, tehnocotnplex qt p0I'1c'a(ll

".'.i",l.iioorl. pent'ru

^tn'u "tt--"i-

s-au pdstraN

m;.ri'urii u.riuu tup'u"I"iu'"" nivel .supeil:" "t:ili: s:* .t "::x",t

lTl*i:.i *'ilh?' ##' i:;anel la alte procctlrlii *-;ii;d.o'..1n prinrul rirrtl

li furnro de gindiic' i"LttAittii'iinard' nreluind

informalii, ,o,..up"" qi";otl"fJ clin rnulle alte

domenii conexe ut i" i"il;i rintl din lirrEvistic[

si din arrtropotogia' i"l1"t"re' prccum -qi din

gn.;:ll*, -,:',l *?l,:;'rulan::u :: jl,:::"$:

-r"".iA'.-fu *tnt definite altfel de.coubex+"%'^cum

;;" f;"*";;;nteie istorice - migralii sau n'qca*

l"ft.*"j., "ito"it*'de--schir"b" sd" prozelitisme

religicase -, pat'teri-tt'il" "t"t'unte.sau modelele

i" ti."i"Jir-i,i. O 'o"a ae frontier[ lntre modelarea

arheoiogicS. Ei .'"-i*i*icd este -1::t1,u

stabilirii

it ifrl"T"': t ru*l: uuil tlsll.!'::"3i'3JJiiu nivehil stablririi

^llgaturilor cronologice qi

*.".ii..' Ji"itu t""o*en"e. arheologiqe.de pe artr

?;;i;-i-t'gi, precum ;i al inte.grarii^,acesiora cu

fenornene *' "'oiilinfl*ml"r:*"m**:si credinlelor, Pli" "tiil"'hi*iirhtioi:

tp*ifice care se ocupS' cu

acest fel de tenomene' Tocmai aceastS' situare'

care, trebuie spus, nu elimind operarea cu date

, .-t: -. r':,-: ri,l-zi.e, ciii aslrct:1r11 tle istcricita[e-.., :'. r :irli:lti.e.

I .--= r,'-r^j.,: ,iirrile 1u.'riliie r'ielijei Gimbutasj:-:.,j: i'e tlL-r'.] :i ieioe irnporLanLc: prerstOrial.-., ),-,i,oi cle -c,.icl-esi t-iirrlnpei - cle fapt

.: ,:.','J. rr,i i amlliit decit acea.std zcn5. dar in. -'t.l-e-.i11 Eilr'qrei cr'ur,I lloziiia centrali *::i: r r ia irttlo-euriol;eniloi. lJincoio dt irtt'r:resrtl

. r.,e cile acesl"e tloud ltme le au pentrtr

r-. Eirropci, gi rli lrumai a iluropei, llrecum: r,rlrtctul de vedei'e orip;inal lle care autoarea

l ;- ,. - si aceasta nu iiir;i legXturi cu cunoal-. ciirecid a isLorrei' criituiii qi einografiei,ll.r.j{.rr biricanice -- j}ozilia ceol,r'ald pe care

riul tiuii noaslre,ji lj:'jf i _tl:.::.''t:lt,lt:,:i:.-. . i.totice ale rreollticuiuii prec-'rlll qi ln cele1., i.,t.u"Aerii indo-errropenilc'i in Ii]-ropa,^oier5'-.^ 'rleosebit iilleres ace slor

"eme de cercelare

''-.ru speciaiiq'uii romAni, ca ,ei, d'e a)l'fel, peni'm

,l'iicul iln nomauia, ln rnisura" ln care se leag'l

.r.,t de cele rnai intlep'iri'ate r'{di"rcini ale cul-..,ii'.ot-t'ta".Ei,i. In acerrstir pe";lreci'ivi trebuie.. i-rtute iniliativa tle a lrezelita ciLiLorilor o

.- ,rtt ie cUn ' lucrdrilc prciitoriticnei anLetloane r

ui.g.* tie slucl ii sciise prin a'rii '70, colis''i-

r ,i .,i iLr,.l iile prnlimirrcle irlb unoi lLrc'"ir i 'lc mtri

,-.ri p,'otro, l.ii'_ Okl, I'"uroJ "' v1 ('piI i -4tirttt (J- ril"a^= ,: t{r:,iii furop,a;i,i ) 1\'Liu,i1,,r..,cs .Gir/ Go ls uf-Oia'Zuiopu

Qitp 9i'zci ai Yeclt'ii Europe j'

t,e;i consLi'i,uitI din qase sl,iidii clif eiiLe, caltea.ie'fa!d are o anumitd coinuailat'e de con{'inut',-ele si.se studii complefindu-se reoiproc ltentru a

i,e of'rri o viziune gtotlatX coerentS asuiifa 1-pe:.!e.:ln.i *iltnii din "preistoria ]lurop-ti.- mileniile.iuout" de epocile ncnjiticd ii er,ooliticS, inrlusiv

,o,'i^n,lu de tt't'' er'e 1n ep"rl bi'onz'rliri' ArrlouLca',l.,..iroiirina silua,tia isiurir:i' r'pune rlouI cilili-t"ili, "." a Ve"tii llurol;e Ei cca u kurganelor'i';ir;;

-u*tt o forrnal,ie iitoricS. a c!r'ei arie cle

ior-.ro Ei tlczvoltrrr "riprir ln P.'ninstrla Bal-;;;i;," riro'it- '1i ai hipchg'il, inciusi" insula

c.ri".' =ia"t Itr.iiei, brizinril carrratic qi bund

Ol

: . rie diri Liii'o|a CerLrali, ca tsi spa,fiul carpato-,,'r'o','ian. Popultrlia ce ocupii aceiislii arie este, - .-i:r.1o-eliropeand, tnccliNeraneand li, ldrd a

i . l,ieta as,,pia Proltlemei lingvisLice, din acelaqi

-: i1ir ( u acea el,rrie c&re a prodlis, intr-o vrcme.'.l':ibil nrai avansal,ir, civiliza!ia rninoicii. lJco-, .,rnia \-echri CiviiizaliiEuropene* se ljazeazl in1 rimtrl rincl pe agricuiiurd ;ri crefl,erea vitelor' ltr, r,lrul accstei occiircrtiii niixle, tin loc preporrtierentI ,r ocuirat cerealiculLr-r-ra. IncS tie Limpuritr qi-a

|.,,.'v1 ]irc ;i pt'elucrarea metaltllor - iiritnla qi

;rrrrul, iar rnai iirziu bronzul pe bazI cle arsenic -i;r nt care ti dus ia schimbarea caraclcrului isloric,:rleri,l al tlezvolt'drii. clescliizinrl porioada erteoJi-

tird. Colectivitllile vechi euroPene sint caracrteri-zlLe drept secientare, egalitare ;i mabrifocale'i)c;i descopr:r',r'iie a"ireciogice n'-r per,nib sesi-

zrrea unrli s1.:'itcliiii iloliiice, relativa unitat'erulturalS qi iio e.ri;iesic ar:tisticd 1;c mari subariiale zonei

'\rccliii 'Cir-ilizalii liuropene se explicriprin cotnuniLaiea unei ideologii cu calacter mtlo-ingic-religios centrale pe figiL;'a unci tilari zei,t'e,

rre?s'onifiiare a pdniirrir.t]ui-rnamir, cu func!'ii gi'aspccte muiiileferaler, citlora lc corespund ipos-

t:ie rlii'ine difet'i Lt-. - zeitn-1r.t'1rc, zei!a-i-';:'slirc'z.eiia gravidir, zci!,a trtilinri t:tt lliitt.tcul, Iloanirtar.lliir.'.\crsiei divbrsitili tle ipostaze, erp-rimatentai ales il plasticir, ii t r-riesllund s-imlloluri -rrrai tiegrabi geometrice - in deconrl ccliiilllo sl

ar,jmale embiernatice, moi,ivele zoomorfil regd-

:iirclu-se alit in decorui gravab sat pictat al

ceramioii, cit, gi in plestica mlcd-'. sau chiar lnrlecorul arhitectural

-al rinor ciddiri pi-rblice cu

destina!,ie special[' identifica"r,e drept sanctuare'Aceastd mare unilate istoricS'-cultural6 a

Yechii Europe este paraleil.qi c.omparabi]ir ctt

ilceea oare se ilerr.'oit; relativ .qincrbn in Asia

-\ntericarii - Anabolia, N{csopotanlia, Siria-I)ales-iina. Desi asem5ntitoare, cele douI entit[J'i se

,lezvoltir'paralel si relativ difcrit, ,autonom una

t;;"p;;i i.. cealaiLi,, clar f5r[ sS exclutli schimbu-

:--' :=:iproce. \,-echea Civilizalie Europeand cu-:- ::.: in decursul ceior apioape cinci milenii de.-raii nenumdrate regrupdri d-e format gi evo--;;ir in'rerne semnificative, precum ;i iradieri ln'-i:ra ariei sale proprii. Astfel, incd de tirnpuriu,

,,lat[ cu aparilia melahirgiei aramei, apar gii,:r;re 1;r'iniilive de scriere, iar in ullima eiapii arrz''-oltiirii sale qi primele fornie tle a;ezare proto-

:..:t,an11, in zona cuiturii Cucuteni-'l'ripolie. Clbl:SirrI iradierile Vechii Ci-rilizalii Europene,i,l .iij" Gimbutas le iclentificd mai ales in expr-esiile. , r,i: ectr-rrale, plastice ,si decorative ale rnegali-',;. r'din vestul Enrcipei, dar;i din alte zone ale. -::-ii r-echi - inclusiv in cadrul civilizaliei kur-

LlL r'indul ei, civilizalia kurganeior mai inainte,.::'-;iitA este prezentatd ca altd mare entitate-.: ri:i cu dezvoltare autonomd, coborlnd ca:-:::-i r,,lnI in epcca veche a pietrei. Cercetdrile

''.'- ::;a.t mai ales pe cimitire, in caclrul cdrora. : .- i.l'init un rib specific, caracterizat de citeva-.:', .:: ,i,t'e rLl se intilnesc qi in inmormintdrile".:. .,:-a \ echii Civilizalii Europene : inventare

'. '.;.tr,t. relativ bogate, inegal distribuite ln:.. r::--rrte. disi.ingindu-se morminte mai bogate

l.: 'ie conducdtori - li altele cu in-rentar.::.. - i'le oanrenilor cle rinci; prezenla armelor:- ': : i'- a.];el,rr cu furrclie c1e insenrn ierarhic:. : , l:-,.:-i.-t b,-,gate: plezelJa jcrllcior animalc-. -,,-.-r^'.r:r:.:-a lri rri,--,rrnin'rele bogatc, ctrnos-"l:-iu-.e ;i ,,,.ztli r-|e sttitee (jertfirea vdduvei) ;r:.z.lta oa-eior de cal domestic. sau a unor'r-r.blenle - sceptre - in formd de cap de cal cu:-'.rnasament; presirarea soheletului cu ocru rosr-r;r : zi,tia scheletului cu picioarele indoite de ia:=runchi, fie irrtins pe spate,_ fie culcat pe o palte;, r-.truirea unei movile de pdmint deasuprtr:r. i'iniltului, iar uneori a unui clolmen, sau depu-:'-'r ea tlecedalului intr-o cutie de piatr[ qi incon-,iirarea rnovilei cu un ring cie piatrir (forme cleriiesalitism).

llin comparare& diferibe ior de scoperii'i rlinr,e(rr'trpoie dar i:i d in a;ezdri s-a pulul clcfirri gi

9

* AdoptAm terminologiap. 53 (N. Ed.)

gi grafia alttoarei, Yezl

contextul cultural al civilizaliei kurganelor' Colec-

tiyitdtile era.u mici 9i pu,tin stairite, pendulante,dar nu propriu-zis nctnade. Baza economlel era

cregierea' vitelor, insoiitd de- o agriculturS multmai reclusd ca importanld, dacd nrr ;i ca niveltehnic, clecit aceea practicatd cle comunitd,tileciviiizalie; Vechii Europe. Societatea. era ierarhi-,ata, di,-ittatir de rE.zboinici, ryi pa'.tiarhald' $e.fii,lisnuneou adesea tic c nutere considerabild'Daiorita acestei slructuri arl-iculate, dinamismulLi..io. al socieLd!,ii culturii kurganelor era maiaccentuat gi rolui ei in difuzarea metalurgieibr'onzujui. dinsr.'re centrele din Caucaz spre Europa'a fcst insemnal. $i cultura l<urganelo^r a.cunoscutun ansamblu rle creciir;!e carese reflecti nemij-io.it ttt rilualul cle irrmormin+'ar'e. Spre deosebire

a. t'".i nu Civilizalie EuropeanS, deqi nu lipsesc nicirenrezentdrile raporlabile la o mare divinitatefehininl, P[nrint-f,lamI qi zei[,d a mor{ii ;i rege-

nerlrii totodat[, divinitilile cu]lurii kurganelorslnt nai ales masculine, personificind for!'ele

natutii qi mai cu seand ale-ceiului' Cercetdtoriiau iiientificat pe purtdtorii culturii kurganelorcirepi proto-indb-eui'rpeni ;i au deiimitat patriaoriqintr.r'ir. a a0e;lora in stelele de la rdsdrit de

..1,. .uiL,-tt'ii Cucui.eiri-Triltoiie, inire- I\ipru. Ei

i "itru,

la nord cle ,\iarea ,'ieagrd ;i de Caspic6'

Ca, g'i \-eclie;i Civilizalie tiurupearld' cul.lura kurga-r.elor a curtosciit o ildelungald dezvoltare' nume-.r,"i. t'.g.uphri de folmaf cuiiural qi o conside-

.ut ii,i eipa'nsiune teritorial5. Dezvollarea civili-za.,tier I.:uiganelcr a putut fi subimpdr,iitd in patrui.... ..oniiogice gerielale ; espansiunea teritorialda i.,:e':tei icrmalii istoi'ice incepe cli !re3 de a doua

f ; zi ;i capriti {ormeie unor deplasdri de po^pulaliiI i .ir:ii f,-,arie in'rinse' Se pot-distinge astfel trei:, : - ri'i sriLjitesive tie prlpula!ii purtd'toare ale civi-,:::r:iii',r" l:'.:rganeior care p.itlund din ce in ce mar

,.,, l r-, si,re i'-e:t iri spresud, purtind,cu ei pin[ .itti -1.,,.. -i l:ri'ii 1-,e coastele I'i-lanticului stlucturile. , ,. -. , '. r,'ir'i,iiurgia bronzului qi credinlele' : . . r r :.l si t ipirri speci{'ioe de arme qi unelte'

-:" :--i-.- i'..... ::,;i iiltet,att milcare etrro-cultrirald

, . -: i:ri,,: cunsecinld indo-europenizarea lrur,opeir: -,-.:: .: a bazinului mediteranean, stlnd la baz,,r:. ..:=i r,:,;larelor istoriceqte cuncscute in aceste:- .. ]1.'i ,,.u -qcarli"i in cacirul uriei \.echii Civili_-.-r; i-:;ifrnelte, procesul a iinbrdcat forme extreni' :--, =r:lficate, in frinciie de factori locali. pt,t,

:'-:. i:i,.ate itt acesL seirs neriilrndrate cazur.i- ._-,,i,i,.,2.r si sint,ezii, in cadrul cdror.a factorrrli... .;i cel au'r,ohtnn capdtX pontleri diferil.e,

:-.:i:-,1 rl rerna.rcabili varietaLe culturald. tlai: ni.i'resic.

, --: ,rqa istorico-arheoiogicri a lvfarijei Girnbutas,-t::-S,,: r.r in linii mer.i_ rnai sus, nu csLe lipsitri

_ 'lr.logic,ir gi nici. de coere;rfti. Illai muli, ea:. r:-=rir,.:1.cie. a erplica plauzibil de ce grupirilrr- ...- ntii:i clc proto-inclo-europeni pdLrunse irr. : -l mirsei de pcpulalii ale cultfrii Vechii Europe,- ,: ,--rll.e an prelutrl altt eiemenle cle bazd alc

:."rrriei, ctt_ qi elemente culLurale nuuieroirlsLr,: l,:.rtut sd cletermine transformiri socio_cultu--= imp.or.tante gi sti ,,inclo-eurcpe,tizeze* aceste: ria!ii, cu alte cuvinle sri lc asimileze lingvist.ir,.: ,-esu1 acesLa,pune in lurnini iinportanla a1lor.,.r:l'rr proto-indo,europene lu geneza epor:ii broii-,-tj il Europa gi indeosebi in alia Vecirii Ci,,ili-: i l1 l',tlrOp€I1€.

In afara caiitiililor formalc - coer,eni,ti sial,:" - si clidactibe'- expiicaruu irrjo-ouo"jr,.,,j-,:ri -, silteza isLorico-irlieoiog-icd a h{alij,.iirlbutas are qi o importanbd ca"litate euristicri.

\,.casla a clevelit evirlentii incii cie la primekr:actii ale celorlalli speciali;Li. pentru a exemplifica'r un caz extrern, de;i de deLaliu, inclucler-ea de;tre auto&re a cultulii Nistru_Bug printre fact,orii,fe Lu participat la geneza crilturii Cucuteni-r"rpotle_. a _provocat reac[,ia rapidd qi categoricliltecialiqtiloi care s-au ocrlpal, direct cu stuciiLrl

=lei din-ur,qd q! a avut rirepi rezultaL final exclu_lerea culturii NisLru-Br,g_,iirr_t,.e t*.lio"ii geneticiai cuiturii Cucuteni-TripdHe. Mai mult, o recenLa

::,,,nografie dc ansamlllu asupra acestei din ulmd,-ulturi, elaborat,I tie pe po?i1ia tehnologiilor *l0 11

sau tehnocomplexelor - specifice ei (Eilis 1984)'

;;;;ir-i ca-iact"orii genetici sint culturile cera-

;i;" lil-;. -qi

noiu"n, tu aporturile specifice'

'i$;"i"Ji;t:j'*:'i;'t'Jf 'l?tl;'!i::'q"1'JiiT!iil;;;;"fui".ii -Co"ot"t'l-riipotin la triunghiul

e;^;;; ;t aI Transilvaniei ;i- Ia versani'ii cores-

;;#;#;icutpulilo'' estici' Aqadar' reac!'ia fa![5;";;;;;'iii"- ntui'ijui Gimbut-as cu .pri'ire la

IIn J# t"-"-rt'*ii -

Cu cilteni-Trip olie, a determinat'

8-;;ffi ""^ "p"rili-

categoricd a unor speciali;ti'i"JJttlla"tei ais'culiei *i"p"" proble-mei si elabo-

rarea, cu elemente "itl"a"itgitt ;i,ot iniormalie

il*i J #:i lf *t,:::.tl'*i1?*:' #l x::f;i; : x;;d'; i;;hi 6- direclie de cercetare' prornovatr

lffi ffi {tff#;tr*:.tll'Jl!:'iJT;J"""i::tffi T':1Oli.t*ri"-i o reajustare a- viziunii cu privire la

;il;;;--C;",tttttil:rtipotlt' In sfirqit' a deschis

il;;ii" ."-ptitit" Ii valoarea iaxonomicd qi la

;;;iii"-ti-'istoricd a culturii Nistru--Bug' care'

i;';i;;'ii"eiiatei vecinltdli cu arii ele culturilo-r

;;;-;;tti;ip6 la geneza bulturii Cuc,utenr' nu

"otttii"iu la acest- proces' dar. in schimb este

i;;i;;; aria cuttu'rii Cucuteni qi asimilat{ de

aceasta.Valoarea gi rigoarea- opera{ionali a uner

*i"tr*'uii{ ae tarfi gi de dmbilioase cum este

ffi;" propora de'- i{arija .Gimbutas -depindetr;*; tieti"a i"tdrltoare de instrumentele meto-

;;1;;;-" foio*it" i" elaborarea conoeptelor

;;;;'t*b"i; *e "" piu"aa deloc din I'edere datele

fi;ff;i h-;;A;;i ii;P sd ^Permitr o sereolie

si o Eeneratrzare judiciodsd' th toate cele ;ase

SitXrfni'.r*i"t" rti ""r"mul

de.ta!'d baza discu!'iei

; ;;;;i1;;i; date primare esenlia.Iizate' iar demer-

;ri;le;ilt qi ferh echivoc clesmist U-ttt-.fill1:

"-.tii"fir"ie sini tnseriate' astfel.incit

""n"i"tilili a. "o*pottu*t"t

ale elementelor

;.,id;i;,'permiltnd raporLarea acestora sau a

ffi;';;htr":.-h-. .r"*'Lnte cultu-rale la modele'

fie";rurict-irheologice, fie din domeniul aniro-

pologiei sociale, ai istoriei religiilor, ai simbolisticiisau al istoriei artelor. Este evident cd o asemeneaprocedurS. este clirect depeirdentl de stadiulinformaliei qtiintifice. Cu alte cuvirrte, oricemodificare a ansamblului datelor primare, fie,ln spe,t,5, prin noi descoperiri arheologice, fie prinaparilia sau folosirea unor proceduri noi de pre-lucrare a datelor primare este de naturi si deter-mine modificdri importante ale rezultatelor -adicd a inotezei in ansamblul ei. Dincolo de aceastdclependeiil[ lnsd, apar o serie de ctretermindri deordin metodologic; incepind cu procedurile deesentializare a datelor primare, care cornportdseleclie ;i ierarhizare, in consecinld criterii, caresint la rindul lor dependente de staciiul informa-!iei, dar gi de acela al dezvoltdrii metodologiei,si terminind cu modelele de raportare. In acestdomeniu este suficient sd se aminteascl faptulci pentru procese esen!,iale, dar complexe qidelicate, cum sint cele de etnogenezi qi culturo-genezd, nu posed5m modele generale qi cu atitmai pulin seburi de modele relativ adaptatediversitdlii de situa.tii concrebe ale descoperirilordin teren. Se poate scune cd tocmai elaborareaunor astfel de inoteze de ansamblu cum estecea propusd de- Mar:ija Giml:ulas reprezint5.pagi pe drumul constituirii unor asemenea modele;i cd, in parte, tocmai in aceasta constd qi valoareaeuristicd a contribuliilor savantei americane.

Dupd cum s-a mai men,tionat, volumul de fa,td esteconstituit din qase studii separate, elaborate -cu exceplia celui despre spiritualitatea VechiiEurope - ln anii '70. Informalia de bazd pecare autoarea a folosit-o in elaborarea acestorstudii este deci mai veche decit studiile propriu-zise. Intre timp, cercetarea arheologicd, cel pulinin RomAnia - dar ;i ln celelalte ldri contemporanedin aria atribuitH'Vechii Civilizalii Europene -a flcut progrese remarcabile atit sub aspect can-titativ, noi sd"pdturi qi noi descoperiri oferind unvolum remarca-bil de date primare inedite, cit qi

sub aspect calitativ, atit din punct de vedere

t2 t3

ai rrrelucrfir'iiaceslor date primar'e qi al transfoi-

-aiiiiot in cunoqtinJ,e, cit qi din acela metodologic'prin introducerea unor proceduri, concepte t<r

ilil.1" ;"i, cu remarca6iiu puLere irredicaLivd'

"iii i" domeniul clasificlrii faptelcr de culiurd'

"fi gi i" acela al interpret,Srii lo,r' Prezentarea inlimda romAn5. a studiilor Marijei Gimbutascuprinse in aceli volum -qi care-prives". 1"t1-:m[surd alii de mare preistcria Rorn6'nrer' unur

lublic tomAnesc, obtig[ aqadar Ia o punere la

;;;"t cu noile desccferiri' qi puncte.de vedere

l"it"L. intre timp. 'ln acesb

-scop, la sfirqitulclr iii au fost ad[ugate o ser.ie de note in care

sini expuse p" u.oti cele mai insemnate contri-bulii ab6rute inbre timp. De asemene.a' in con-

tinlare'sint discutate cifeva concepte qi procedurtfolosite de savanta americand, pentru a cla po'sr-

bilitatea unei prelucriri critice aie enun,tunlorsale cle cdtre cii,itorui romAn. ln sfirqit, la fine-le

irir.gii lucrdri este inseratd o bibliografie supli-

ment?r[, cuprinzind princilalele lucrdri in care

.l"t-"piitii"ai,e noile contribulii Ei "care au fost

iotooil. in reclactarea notelor qi prcfelei' Au fostinserate citeva iius'r,ra!,ii grafice qi fotografice inulus, completiltd argumentalia attloarer sr exem-

i,tifi"inA ii noile descoPeriri.

Un concept funclamenlal, nu nt.imli pe;ttt-u

.nto Ft* *t"di'i inmdnunchiate in volumul de fa,td'

;; ;i'p;;i;; alte. lucrdri esenliale ale autoareirioastre. este acela de Vechea' Ciuiliza(ie Euro-peanit. Sitttogma de mai sus desemneazS' o entr-

iate arheologlco-istoricd precis caracterizata, 9.oq-norlind o "ii"

qeogtalica penLru a cdrei delimi-iare trirniiu* iu irimul suudiu din culegere' o

duratd de peste patru milenii, o structurd' eco-

iiomico-sociite tf.*iiire, comportind tr5'sdturi'Luttni.i ;i forme-de organi.zare proprii, p,],u:uT

si o idebloqie - gindire miLicd qi ansamhlu <lc

...J;"i. qi?o,tpo?tu*enle religiolse.. .qi moda-

ii# !il; "ipresie ptastico-decoratr've individualizate'

Est6 evideirt cd, tn definirea acestei entit[,ti, delimi-tarea ei geograficI qi cronologicS' se bazeaz-d' pe con-

iinuitatia ifi spa,biu qi in timp a unor altefacte ase-

m5nH.toare, sub categoria mare de ariefacte tnlele-glnd tn egald mdsurd unelte qi ustensile din diferitemateriale, vestigii constructive, clt qi piese deplasticd sau decorul vaselor ceramice sau al altorbbiecte desconerite in sindturi. Din',re acesteartefacte, cele care acuzd cea mai sen""ibild varia-lie ln timp gi spaliu sint tocmai formele qi deco-r'ul ceramic, pe de o parte, reprezer-rtdrile plas-tice - de mari sau de mici dimensiuni - pe dealta. Dar acestea sint determinate de credinlelesi reprezentdrile mitice ale societdJ,ilor care le-auprodus gi ne dau informalii - fie chiar qi indirect

- tocmai despre aceste domenii ale vielii qicreatiei preistorice. Nu este de rnirare cd tn pagi-nile ce urmeazd, ln definirea diferitelor formaliiculturale, referirea la asernenea realitdli, artisticesau religioase, vor fi frecvente qi importante.

Revenind la conceptul de Vechea CivilizatieEuropeanS, trebuie scos in eviden!,d faptul cdaritoarea subliniazd vecliirnea deosebitd a enti-talii desemnate, precum qi Cezvoltarea ei para-leld qi autonomd in raport cu civilizaliile sincroneCin Anatolia qi din \/echiul Orient in general -aceasta ln contrast cu alte viziuni sinie'lice curerrtein cercetarea preisioricd inainte de aparilia stu-diilor ei, care vorbeau, de exernpiu, de culturtlebalcano-anatoliene, subliniind astfetr o anumiti comu-nitate culturald intre cele douil zone geografice,Este evident, gi nimeni nu incearcd si o nege,cd lntre cele dou[ zone amintite apar asemdndriimportante, atit formale, cit ;i structurale, iarin decursul dezvoltdrii istorice lntre ele s-auangajat schirnburi importante. lrrtre altele, nuse poate concepe dezvoltarea metahrgiei primi-tir-e europene fXrI o raportare Ia centrele meta-lurgice timpurii din Anatolia gi din Caucaz. Dargeneza Vechii Civilizalii Europene, ca ansamblu,cit qi genezele cliferitelor culturi individualizatein cadrul ei qi la diferite p*liere cronologice aledezvoltdrii sale istorice sinb in!,elese ca avtrnd com-ponente gi irnpulsuli exclusiv aut,ohtone, sucl-est

europene. Este adevSrat cir, clac5 plivim in ansam-

14 ts

blu dezvoltarea Vechii Civilizalii Europene, slntem

irl;Lia. continuitatea dezvoitd'rii i'qlorice a aces-

i.;';;; p. p1""ltl structurilor terito-riale qi eco-

"l"ri."-*"iiaie, atit cib aceslea pot fi. g*pt]l?i:

de ariefacte, cit qi pe acela al expresrer art'Isllce

;[;ti;; sau'decorative. De asemenea, mai multi"" -"i o"ti" clar, se poate explica in termeni

il;il;.i;'",iit ^pri'e

ld interv-eirlia elementelor

r$m. tn'r'.ffi:,#l-"1'# l"if i!'iiformalii desernnate *tttr ttu-ute de Vechea Civi-

:t,*"* ll"'.xt[ii f-xfJi "l"H\ "1# i"$ii!:q :

;;;t;i;"it-i. p.tt""ix in rapori .cu . r'eaiitdlile

i r uilra.J.i J - r r l.' o r p t u l e cl at' P r im u l t t t t,l,t

""t t il'l

cle neolitizrtrn. ltt aJcr Jr, majoritaLea t

;;"ii;i.""'"i-pu"ii apa" iri alia Ycchii Civilizalii

ii;;;;;;""ca' niete'{oi'malii l:'l::lconstituite'Allfel zir, nu pot fi surpliuie :J:f:t** ca,re ]i

;:.,",H.]"trt'il1'nt"":-:ir?3,T'ii1t,tio"X1?l?d;i"tt.*""i*

^ .pi1iJr.oliti"t, mezolitice .

sau chiar

;;;ittt."-h".iuirii."' Primele culturi neolitice

;;iii'; "ii"-.""i"te,-au. ap[rr'rt' aqa cum mibul

;;; "a .lu" ti ni,"it Atena,- gata crescutd ;i

;{;;";, ai" "up.tr

lui Zeus' Mai- mult' a.este

".1^"'"."ft.tri r,.6titi"" i* s-'rrprindem ciifuzate'

ffirx'"-.il;bxti .u""iiure, pe intinde.i geografice

ilil;--*perind tei'itor.iiie nalionale ale citorva

h:i.:#;nl*:'s- . lf,:.i Ji'i'i';'ngx' -q ri

;it""*';;;a-cle nivelul de dezvoltare al comunr-

H;;ii;;;;;.,-u"L' ai"- u'*n Y1'9me' li ste in e galr

fd#; iiiirii-,i" "trib.,it neoljtizarea unui p1.99es

cle dezvoltar" * tt"-Ltt1elor locaLe- epipaleolitice

;;"-;;"i-";itu" a" -lttmente

- culturalq i:il?;nlin." *u" de ambele genuri . ,o]og':;;; tii" oti"nt' lririd incloialS' descopenrt

viitoarevoroferielenrenteperrtrusoluliaacestei; ;;;i-;., probab il intr-o motla litate mai complexd'

.or.t'nlineseamaqideelectuldetelesccparea,l,r.at,,lutl, 1i t'ie dilnensiunea spa!'ialir a acestora'

Cel de al doilea prooes islorico-cul{,ural carorril poate fi r.eprezentat ca al;sohlt continilu in:i?:,.t,:"^l"^1llf.alite prececlente esre aceta

"f "po-rrrtel .Ia flcelalt nivel cronoiogic reiativ a uneirrrnoiri a formatelor culturale. Ii;t";;;il" a" npr_rilia tot_ cu aspect cie culiuri .o-pj.i^a_finit,e a'orrna!,iilor denumire Vjliq. p"."il_i, i.iimini,\-eselinovo -(I(aranovo II_IIi), lr;{ii, protoj

t rkanj, o.tia.t J cu pragul ".onol,,gi.-'jj,rtre ,reoli_: r!l vocnl. f t col miilor-irr. Alarilia uii,,r, t!unto-

'4sc -Ltilurr in variarrlc f,,rrte asemirniLoare rrtjIi:i Balcani, cit ;i in Oi:ienLul Apropiai ii mai ales.1,.t:tllllgi"i alamei ridicd pro6l.** tegerruliinl,re aceast{ innoire a for:malelor culturaie dinilalcani cu accea relativ simuitan{ din Orientul\propiab.. Nu existd indicii ale unor aporturi,lemografice dintr-o direc!,ie sau din .untnit,a, iu"srhirnburile culturale sint'nu numa.i posibiie, tiqievidente. S-ar putea ca sclulia p"o'bl"-"i ,e ,'oatle in procesul rle diluzai.e a metalurgiei aranrei,: n.e. a putul asigura nu numai clifuzirea stirnu_

Ir.rlu,t, cl gr o anunitl creqtere a dinamicii schim_irulilor culburale intre ambele- zone, arrincl dreptr"zullat c oarecare omogenizare 'a

aspectelbrruperficiale ale cuIfurilor] De all,fel, -stutliilerecente care au scos in eviden!d orieinalitatear,rofundd a unor forme de cullurd "cum slnt.emnele preliterate din cadrul culturji Vinda- in ciuda asemdndrii formale relabive, acesteir:ru reprezintS lmprumuturi din repertoriul de:.mne precuneiforme din h{esopotamia ci sint":rea,tii perlect independente -, par sd indice cdorem de a face mai degrabd cu- un fenomen delifuziune a stimulilor decit cu un imprumut dei'-'rme ca atare, impreuni cu inirastructurile:are le proriuc.

Altd problemi ridicati de conceptul cle \rechea,lir.iliza!,ie Europeand, asa crim estb ei ciefinit dellarija Gimbuias, este aceea a trds5turilor soe-:ifice ale ideologiei ei. Savanta amer.icand, intriun=fort considerabil cle reconstiluire a credintelorri mitolo-giei societd,tii respective, stabilegte iolul:entral al unei divinitSli feminine qqi-gtg

16tr rATt'Attl 19ft'

punzrn(l {,cn,eptrltui ir-,::ll.;;T^i,:"']:i;l':,*:r;i. ,,1,-.:;;',i,1":ilt'#';lt:}:t!l ,n:;:}Jt"#i}f#fL1t:li:;:i:;il:''l*i:1':;i;u::"i'il.:rilJiril*: ;',-';:i;.1'.,1":;i,fiiJftT.,H'",tT"ff':'i*ffi;iniul-fla.rrir, clar coinltort'lno IIiir rrtlriuv '|;;itft,i i , i,:'.,.rit'i--reiigiilor - cunr sirl,, i1e exeml,rlu,io"i.- iit*t.i".r o coneep.lie,-l.1ltlt1itl'i n nrinci- : : :,i iil^C."d.t ilr,,rerii'9i lii..oi,dri*a*'l,*"rri",i [ ;-'.,',rici reiigiilor - cunl sirl,, ile exemplu,

;i;;i: ,1,'.lrii Gcoi'ce. l.)i:rrrdzr[ 9i 1\iir, olli]ilj:;:iirrrii.a :- i, c logiei greceqti, proL;trnt .;i al folclorului

piuh,i :::lii_.lll,:,.i1:'?;:r;"1:,:;'1";;;;."'..["t",i- ., ,. ii balcariic, est-eurcpea,r in g':rerai' l)esr-regeilerarel Ii('Ll1' r i

leqie u,, acrevirrar .uirlii';.,ii#[*";" -'l],'jTi i'.,i,"ll,llu"1i',, Xo*t,i;'3ili"J:til;.?"i;T,.Tl

toate llusiJllLrrl u \'r'lir'"1'j'" ^

i;-;;.i;;i'rir'p p' Leree -dr:

leru'].:ti "; ::" " r l3t::;

y'r",:il.3:i"':,1ii.:i::ii1=,i:T-il.lru jXl , ,";l"o1 H:l,XtH-;i.r',1'11,"d]iiil,ir:'Ki!jfraie a rnodalilrtrilotott!,,",t1'.:i;]r'"i',l"iJu"titu i.r .: ',r fi coinportat u*-efi*t rle r:olum, clui'atd

::l*i"11i",*xi::;11:,''J,1liifl:i:1qi':5::; ,'iill-1,1"$,:1'.,':t'l iil'-x'?j3iil L1"r;,''1il'-t

;i? t:i:i#1",:::ilTii.ltJ,L'.,1,J,,Jff:l*i ;;;i"- "::llot -r' ci ar ri i:eccsiLat uri iu*u in ecrrlpd

ininati. cie mcideiul orierial'.preruat 111i:"^"iPl ...",i"1i"i"..T. t":.3J;::.'#g1i,Xi'$l;.ll'fitJ;,,tit:iirgi, sau foarte Irrngii 'Jur

- -^----,-4 -!., --.,,1^-,^ ,-^,1-1,.1.: pi;nct tle vetlei'c rnoileilll geiici':rl rnitologicr,-,i de Nlariia Giubutas a.re t'alcare& unr:iil,?llll i:; 'r,',:,';;';i,;ri' ;;i '!,

' ,i ,, .':lll,".r"*s^*,Ylilllli.l.:' i'i;'r'i'i': i,''"' L 'r '*"1:'Ili,i:llliJmedin[elcr exp'imatc,i?,;,:itlit;:':il'uite'piri.,

" ,,:..11^de hrcru a]e c[rsi ciez'oliare qi delaliere-

il'?ffJ"otfiHl 1i;;;iiJlly":i!--:i''"'...r',3i1:; : :J'i:jiJ,::":".'.,'# illi]::' X1i:F,:#i?!g'li;il'tarija Gimhr,iias t:,;iili i:.t'::iL;'il"i"'""1 ,_-1,.llr"l,atele vor rnalca clivergen!,e {aird de

llgl.,itfi'.,J'l"i'ti"';lJ'-'il1{il*It-!:l:';,Ttt1 t"ilii,ll clin} &r1r a,nint,ir, r\rr:ri. Giinburas sfa-

fr""ttil:t,f'l,.,ii":ri1.;','l. pL!;;'i',r*"rru i'. "u Dripi cr.im am a,nint'ir, hft:-ri. Giinbutas sfa-

[i5:j:i]#**:ilti#iS't,t lltlTi:ll.;:ti ::::i:!ri+11?,o,i."iii1:.'1T1i,,".* ;*iliji''1Iiuror'e est'e lntr-acr-."ii",r"

"'.'..!i:,".rr. .iirt.i.oln ::ir-intl. rlecirul.gra.vat sari. pictat al ceramicii qi

:l:"H:: #',*:i:i"!.l;].,i'fil';:i[.li ::']*ll] ,,::ji3,"i*"1$Hl.*-::f:f':.::-I.':11?;:filltsa-u este uil rn000-t t;:,:;.r';.iiil..ii;i;r cele douri :.'ie llurcpcan5.. Propunerea aceaii',.;r liclicd multotiu'rlIDr:'"*:i; "il-...-;,.. ne aiiar.e ca r-r ipotezi :-:,:utata ptorterna a'eregezei forinelor artisi,ice,

lyff::"i'.:Hr'o i',jli'l,i0',!. i{!;ij1,'^:,.1\1',t}i; ::1,',i_1"ii",i,:::$.,"Xi,,1":,;i$*l'*31i';ti'"';?l,lii"l;Sitl:':xl?'11'ipitti-q#'.;-i;-..ie en""1"iit'

'.ili,T,i,rtl*:'H"-*#"",i1" i";;", i:''ti:ifTf;tJ;oliginare, s-au ie t?"ti:']ll^-.r;J,,;r;i

- sau mai l,,rtru clecorul ceramicii ciin aria vedtt;i civili-De alifel, prezenterea l'econstriurr l' : ":;t;t;i :.iii Euro'e'e, caracterizatd - pind in ulLimaali,fel, lT':.'1"t1';?:*"';i;#i ii

"""rigiei:.iri_ Europe'e, caracterizatd - pind in ulLima

l,T;hii-r,,X"o:-i::lii; ; il;;;':,'::-l'+lnf; .,i,0.iJ"itil",1ti,l, ?'i-1fi:"rffi'"'-t.!': r,' 1:#1"f"";?,Tffi-r,,X"oi i$il;;; ,* bu"u#' "",3'?1ft:H.,1,tiJ"itil",1tff, ?[#;:"rffi'"'*t# I' t:#l"f"";i*q-i" p'iir.ril rinil p. .-:i.t:-tii.*itltlr"

clesco-,-:t'rurite priniirir;e j fie ete uitice sair ccntem-

i;l''',"''t;i. ti:'.ffiltni$:.ijin',**l"ll;,";iii,-","%::*,,Tli:i::""?,:::i:fi1,i.1,3i1'?;11,'Tl'il',:i"lT?":i.;;'"ii'6:i:11"1i:i':i,,f:i;:; :"I3,':[ilii];"],";'l?;-;.'ilX;ff'*'..."[fil'..a"'i v'ropccreutic:,:: ,iitu-."#!i:11"*T#,?"'il.Xr:]l"il.*gl:1";'ul-lt-*:mr,t di;;""llL::'Hl't#1ln*r ''-' est'e exPr

H:ffil;:lT::iff ';njtnifft i"*-**irl::il1:r"ff t:':""if :ilT'fi#.i"'"T;:il::Hi

t81 9

sp {lpz\-oll,i, atit, su}r :lspi'r'i,111 elolu!iei, coIl+"ein-

i',-,'',r,i .,, ,i,-...,,,...t1, a ac.istuia'. cii' ;i rlrr'ir aspectul

i'':r l;l'"i. l)"-r tn aia.ra ac;estii asiteci. general ;i,ln r,rlii,, ii.irr. at):rr nilo problptnr' *1rr'riiice cuittr-.ir l' ,ii''' .u,!,i,il Vo, hii Civilizatii li':rope'ne' f)

r-. r' i r,..i, l n t i:e'b a rc egt e ftt:t.re& a cor-idit ii] ot' ca re cle t er-

i,,;'-l t,leco-en1o. diferiLir cle la ctil|rir:d la crrllurri

;i ;l* 1" laz['la {azir :r i.liferile]or molive' I)aciart,'ritem oir rircltiyelo au valori sentantlr:c llrecrtqe'

.."rlt],,: iliferel!:i <ie' frn'rt'eu15 duce la o ilii'ersi-i;;;; ; ,,.-mi,nic[.ii iir ftinclio 'ie sr]]atiicula!'iilemalii i,rritir!,i cle ca1'g rorllii'i,-lap1 flrpart'e de a fijiir*it au importan!,[. Dar r-'iiferen!'e- ie manifestr]

"ii ttttitnl in'frelvenla rtot'irvelor de la fazi la far[ui,iiifo ctilt'-rr5. la culturi, ci ii in felul in care

iiif..it-i- i"otive se compuil in tir'sainbluri tleco-

;l.ii.;, oll alt,e cuvirll'e' in ll1iiiii\& tlecorativrisueriiicd f ier,f,rei culLuri' }i'XrI indoia'I5' dacd

^iotant" ansambl'.lrilor decorative valcarea unor

;;;;;;;";, sau chiar a unor prolrozilii' menli-

il;;;,";;; pozilia valorii consianie a motivelor'

;;t;;;;t 'in'rnoil necesar cti asambiarea. clupd

ri"l""" ,l-torative clifetite cluce la -semnificaJ'ii,ft *ir.n*frlu tiiferite. In sflrqit, una dint're trlsd-irttii" 'to..ifiu. ale decoraliei neo-eneoliticc din

),.''r- viiii'"citlitt,,a1ii IruroPenc csIe h1'1.'rl -cd

analiza t.lecoruli-r-i poaie doar cu mare gfeuii''tc sa-l

il;;t il rnotir-e etrementale' Aqa crrr:L arat[,i"-iii..t." tlecorului cLtlturii Cucriteni \B' pro-

;;;d ^;;

Ilul:ert, Schniclt, toate moti-'-'l' iiimi-I"i"nt".f"specialistul scrmin,au.cai'i " : - rper-

semn. Aceast[ const'aiare ridic[ inlr''' '-' ' in ce

ffi;;t^;;'-,,t.o',iu" elementar loai'' :- i.t::illdin conbert, sau clacd nu cun\-a ."' - -urlle

ciecorative consti+,uie expresii c''l:'' '.' -:'ltare'oar:e nii pot fi ,,snat't'e" analiiiir' t - ' '--1nl'e'

peitlrrt ,ieccri l simbcllrl ile{l cl : 'if lncadnil ireohii Civilizalii lli:r"r' -

"' qi

desciirarea trebuie abortlail -' ':.ierlin care se facc lectura 9i c1e:''i:.

adic[ acorilin.l fiecirei f i' ': : - i'lar

o yeloare relativd, contiili :- -' :i nu

o valoare absolut5, general valabild, incliferent delocul qi relaliile ln care motivul'ar fi situat.

Toate observatiile de mai sus scot in eviclen,tdfaptul cd propoziliile savarrtei americane in clome-nrul exegezei decorului simboiic intilnir, pe cera-mica ;i plastica specifice culturilor din cadrulVechii Cir.ilizalii Europene au caracter cle ipotez[de lucru. lJezvoltalea- qi adincirea sistemaiicl aacestei ipoteze vor avea drept rezuhat identifi-carea unui ansamblu mult mai boEat si mai dife-renliat de. semnifica!,ii. Este evicijnt cd, in acestcontext,. qi modeiarea gener.ald privind rnitologiaEi. religia europene vechi propusd de lliarljaGimbutas va suferi motlifictri jrnportanLe. intermeni simiiari se pune gi problema stilizdriitemelor -plastice. Inti-ader.Er, toate figurinele gistatu.etele, antropo- s&u zoomorfe, speciTice VecliiiCivilizalii Europene, apar stilize.te, adesea pinlIa schematizare, iar maniera particular{ ae stili_zare este proprie fieclrei culturi sau faze. lnciteva cazuri apare deosebit de clar sincretismulfigurilor, manifes'r,at mai ales prin combinareaunor elemente eterogene - umahe, animale sauchiar obiectuale - care compun aceeaqi tem{iconograficd. Chiar in aceste cazuri apar ciiferantede stilizare cie la arie cultural5 la arie culturai{;li {e lq etapd monologicti la etapd cronologicl.Mai mull, sint cunoscute cazuri in care pare fdarteprobabil s5. avem de a face .,, ac"eaii tenciintirsemanticii: diferenlele de stilizare, it' ansambiugi ln detaiiu, ne deierminl s[ prrrllrrrrrr* o dire-renliere semanticd limpede in caclrul aceleiasitendinle generale. Agadar, gi din acest punct d'evedere, remodelarea avansat,d de autoarea cdrtiin.e apare ca o ipotez[ de lucm, ca o ]:az5 de cliscir-lie pentm dezvoitdri ulterioare.

$i clciinirea structuriior socillle alc VcclriiIiurope se preteaz[ la disoutie. Nlarija GuiibuLirrspune tir contrast viu eqalitarismul Vtchii Civili-zalii Europene neo-ene()jilice cu stluctur.iie ierar-hice ale civilizatiei krrganelor si, ln para,lel, paci-lismul primei irr raport"cu aspecl,ul'r{zboinic aluelei dc a doul. l-rrcrrir.ilr slr,L insj mri conr-

2120

Dlexe si mai nuanlate, chiar dac6 contrastulil;l;.

"..tntu"tu ieiarhizare ;i militarismul civi-

ilru, "i ir"tganelor qi ierarhiile estompate, difuze

iii*pott"ttia redusd a funcliei militare din cadrul

V";i;il ai;'iri'"1;i Europen6 se .mentine' Studii;";;;1;, pti"i"J cultura Cuctrteni, au scos in evi-

denXd ltaptul c[ in decursul c]-ezvoltiirii acesteia

;;;;;';;;i;d, mai intii specializarea in producliaccr'amicd avind la bazd irccerea. inca cie la incepu-tul culturii respective, la o tehnicE dee'rdere supe-

rioard, permifiird controlui atmcsferei cupto-ruiui. ap'oi 9i la o tehnicd cle modelare,/formare a

vaselor'bazhtX po rrn clispcz'itir -turnani fi'.il.fl.,.ii. i" p.o,l,rcfia ,-le nrasrr

'(Eliis 1934)' Inparalel,;;'i;;;""J,r"ti:rri"'.:-'

".o)et iin,' nrai iniii sub

raport cantitativ, ca numiir de iocuinler r9-cte

de locuitori, cit qi ca si-"tematicI a aqezdrilor'avind drept'rezuliat final epariJia unei ierarhucu trei niveluri de mS.rirre ;i brtl'rnate.chiar intreasezdri. La acest fapt rin sI se adauge' doud

imrrortante observa{ii ihiar ale Xlarijei Ginbutas:i""i.rf .i asezS.rile Lucuteniene, in general, ating

"f tii'*1 ptotourhnn, llrecum ;i apaiilia tn cadrulacestor a'gezdri a unci constructii special amena-

iate nentru a servi cirept sanctuare' ceea ce este

t;id; cu transfor*at.a anurnitor a;ez[ri lncentre ceremoniale - alld funclie cu caracterurban in antictritaie. Toate aceste ob-tervalii-con-duc la concluzia cd formalia denumitl cultura

d"."i""i depdqise stacliul' societa!.ii egaiiiare'

acuzind, incd dintr-un stadiu relativ- timpurttt'forrne itn societaLe ierarhic[ (ranl;ed socLetA )'De care le-a dezvoltat, pina la forrne prolourbane'f,. u i,ing"f ei-oluliei sale ;i mai ales. in ullima sa

"Lane. frcbuie rrmnrcaL-cJ, anticipind asupra

ii*irtll-i respective, qi civilizalia kurganelor este

""rt"iX t"t'de societS-1i ierarhice, dLi caracterul

initita.t' al aceslora este mai accentlrat'^ral leri\r--#i;;-i precis qi mai rigid articulate'.S-ar putea

$;;;-;i ie*a'hiite.civiliialiei \yp""t:i se inca-

dreazS. in ca'r,egona aristbcra{iilor - miii+'are' in

;tt* - ce acelri uu"p'i"tu iri cadrul culturii

Ci.'"t""i au alte t"[*'Li'uri, mai gieu de definit'

iieni,ru cti sltrI urai drt'uze. lJar problerrralica str,uu-turilor sociale ale Vechii Civilizalii Il"";;;;este incd mai complexd, Ia cele obseivate anteriori31t€t11-y.s9, li o dimensiune cronotogicd. Astfel,:":1:l:"Ttr_.rle _p.rotourbane, sistemat"izarea geo_rne-r,r.rc€ a agezarilor, premisele unol centre c-ere-

ll_o:ril:, *p"cratrzarea in produc,tie _ recte clespdr_!rle&.unor categorii spec^ializaLe, megte;ugar.ii, derestul popu.lafiei -, in stirqit, aparil,ia-unci struc_Lurl rerarhrce a societifii au putuI fi observatel"u i"i.lgle.pentru crritrrra Cucuteni, ba chiar:,

p3l_"I {i;alonat un proces progresiv de aparilie

Er ciezvolt,are a tuturor aces[oi trdsrituri ^cores_

punzdtor clezvoltdrii culturii maberiale, fazeloracesteia. Dar trdsdturi de acelaqi gen sau nivel1pS". qi in alte cultur.i la orizontuii monologicediferite. As!fe.l, in Cimpia Dundrii, in cadrul cul-turii Gumelnila, sanctuarele, premise de centre-cerenlonra]e, qpa". incd din faza Gumelnila A2,rar

_ nrodele plastice_ de sanctuare incd dintr_o

laza anterioard, ambele sincrcne diferitelor fazeale culturtr lrrecucuteni. De asenrcnea, sister.na-tizarea geom.etricd a ar*ezdrilo, *u

"ugd*rgte in

!_ell-uri-apar!,inind fazei cle tranzilie de-la culturaUoran Ia Gumelnita..De allfel, sanctuare apar inaria culturii Vind'a

-inc_d rnai 'de"rem"f a$a cum

s-a putrut constata la par{a. ln legdturH direct{:l,pi:!J:*a speciatizlrii in pr.oduclTe ;i a tlespdr_Unt me$l€lugarilor de agriculLori este dezvoltareametaturgrer alaqgi .gi a bronzului tiinpuriu, pebaz{ de arsenjc. Ultimele descoperiri 9i itudii'p'arsd pund lu evidenli dezvoltarea locila a me[a_jurglet cuprulut incepind riin vremea neoliticuluimijlociu, gi_chiar apari,tia unor tipuri locale, celpulrn o datd cu inceputul eneoliticului. Din obser-vallrte de mar sus rezujtd. faptul cd orice carac_terizare a societdlii europene vechi trebuie sdlind.seama de lndetungata duratd a acestei civi-lizafii, ln decursul cdreia ari putut avea loc dez-v.oltdri impor"tante, dar, de la'zonI la zoni, dife_rite in detaiii adesea esenliale qi cu ritmuri ine_gale qi cd doar prin compatilie c,, civilizalia kur-ganelor pot fi scoase in evihentd anumilb trdsd_

23

,url curn T ri :^s"i',tTti,;il.:t Ji'J*t!-T::t acest'ei

;;#ii,in "-x:"{l J,r iu.,i pi i' I, L uB i tll,foji

#};

:n:l?'t:,".hx*;hlf*i#t$**'i**,*#*lf}*{:l, ri*H*#icare, PinS' acumt nu a rubu uuvrw ^--

ttotfrf'.o',cept car

:tT ff l,iljr;* -1.#6:f ',tl *i'iiii'3"t''..#

thffi****qrit*rffiUl"l,,[ *"::i".'J lu,]irilI["^,"tt'"* tt

il,finqil""l". *i*tr$t"+f*;r*:'fr;,itlHt]q**ii't}-'"l"',i:ii,;;'*-l'ru

**ul'iniaJ*"#;$i:#ilffii+*;#i}::i;:ffi:{lr xt Ti'*x1ffql{' cl e zv o*ar e a

;fit*"1'nl*',4,:*lT*p".ilf,1ltr#5'i:hq+ft :' iiffi Hr""-;a iii' l*nifx i-5tHrTir i:r:li{ itl- ti::ilf:Ul*, }i'ie ";;H t?il?Iff"ilfii,$ ;;n. ",*4ffi'JTfi'#u1'tlsiir'i:fi

"tl,:l,,t :i:t 3l' tl'#i.: 1T dli*,

*illJ;!l^'*,'-,."?J;J:";ffiJ"_::_,'"t';fff :,1$li;arhatul ln sens l&r'$1 uvovr" *-'--

L4

cA se justificd foiosirea . termenului atunci clndmai multe trdsdturi matricentrisie se intilnesc:

i:'flT# t'T.,-",,lXt

l;..1* t"r ;;fl!;;,1", " ?r cen trar a r

."ii,iui.-i*i;;;,q11*'i:Jl';,i3u:"ffi li'.t:,?,1Tj,11

l::: :..:lt::J,iei din neo_eneotiri.,,i u,,ropuu,,,.cr,iesle necesa" .rt rg,j::l)r:l"u totuqi-un aspect cleprincipiu: matrilinearitatca _ c"a mai impor.-tantd trdsdturi rnatri^.t "li _ll "*t, g.rr..uiraspindila in carJr.rrl .ulrurilo" pri.,,itinici inrr-o urru*iJi 1onr, nici pe uir _"""Llity,1]Side dezvoltare tehnico_ecorromi".{. aritrt, forme

fl :: "i?,Ti i: Ti lx' il1. ;x1y;.###

b "-"t*: ;culegatori-vida t6ri

1ti q t "x-,'1'

"# T,ll.,:"' f ,,1-,:

rli[$ . if 'ffiatr culegdtoriior_vinr-rto1.*"1.J1. -'1"r, "i*rl"u .ut_turilor cuprinse in

^VecheL.Cl"iiirogl* ilr"opea,rd,j:t? it'":lalia cle .n u. airp,ini,ri'lo,-r.urt mo_rlent, se pare cd era deja cunoscutd agriculti,rra

siiltt,l+:l,Ys.xTi?:?:n:**ix;ru:::1,,mIJin neoliticui miilct.. u, r,* i s u mI ;i; j'Jl ;J: ffi ';?*,X%i c u r r u ra J e

p ar s d - initi." o

- rr *iort_r."'i".J.'ii

"rH,tiillilt,itelinicilor agricole.tennrci,r"l?"i"'i#l":,'f "unl,;'""rr""t-r."o*l?,1:Lie defrigare,- pentru care erau folosite topoar,ele,.re pralrd qlefuitl _

;"i1# Hl# : J:l*, #xiJ'il $:.f H-"-;;1ft ;'i;;;;-r"p#rHl"l,', &.ll,tl ii t,.*rir'r, inrroduce"ud tehnotogiit;-;;;;;. bazatei ;111 T# ii,3"? 6i",i:t *l xm x.$ffi: Hnri,menii centrul de

'i r or d;i;;, -p

; ;,fJ'ilit". jlX,yT: t#*ti'ii;:ele specialirai,e, pe,r ",,,

u'n.! Jffi i.il;J:\:,' ;:J :3 Jf : i,:;i#i :; ::!irpl":.+tH,:' ff"l: ifff ,i: ;f i; "ffiTiltj:..estor probleme, de tehnologl"'gi

'd" i"guniru.*

lt

a prociuc!iei. Concluzia care se impune este aceeaca, ln der-,ursul neo-eneciiticului erircpean vechi,economia casnicir a fost. lreplat depS;itd ca im-portan!5 ele activiidl,ile protluciile speoializatenecesitind un efolt deosebit, ciinr'flinte tehnicerelativ inalle gi loc dc desfii;'.lrare esierior gospo-ddriei familiale ryi cir, irt constcint:i. t'c,lul ienreii adtrvenit secunclar, liniiiLrt la attir itirlile caslrit'r,r.

Despre sistemele de nrdellie car'e fLrnct.ioneazdln cadrul Vechii Civiliza!ii Iirrir'i'eni: alem infor-ma!,ii puline, tirzii gi erclir.,ir- ilciiler:te. Daciadmitem cd planurile a;ez:irii"r' refiectd - iiemdcar qi mediat - otglnizat'e'tr tetitor'irilui afe-rent, iar aceasba la rlndrrl ei ile1,iilcle cle structuracomunitdlii, neoliticril r-eciri ar are mai degrabirs5.rac in inforrnalii pei'tinerit,e: in afara faptuluicd. nu este cunoscul nici r:rt ilan conllilet de aqe-

zare, din ceea ce se cull.':l'.Le lru -'e poa't,e discernerrici o regularitate itr ,.,rgtit,izrrtea planimetricd aaqez[rilor lncepinci din ne',,]i',i,:u1 rnijlociu aparfenomene de or'ganizar,. !!i,ttretric5. a aqezS.rilor,pentru ca in ene.,liii, rr -g51 aspect s[ ajunglfoarte importarrl. i:' , ..".t,t Lrl"rt1.'tli apar maimulte tipiri cle orgrr-.iz.,rt ,:i a;ez[r'ilor Ei maimulte tipuri de orgrr.i,izi,re ir-1rli,'al'a a. locuinlelor.Astfel, in zona dirrtrc [.an :;i .i \istru lccuin,telesint grupate cite ze ce ::':t lr--:' i Irrttlte, in jurulunei clddil'i mai n"rari. iar' tr-:-i r.ui're asemenea

ln cerc ln jurul unei pall piele centrale, circulare,ln mijlccul cdreia se inal!d-o'.o"rir*1in d; _";idimensiuni de care este adosat "ri A"porlt. ase_

Tenea. crdonanld pare^ si in,iice o siructurd maicoerent,i, polarizatd._ _ln citer.a agezdri d;r;i;cle mari - petreni, l,luiaa""1Lr, Bln.o,roai, Ta_lianki - arrare o structurd' l:' _ai complexd:locuinteie. ie gnipeazd pu gl..,it .i...l,jn.u concen_

llj::,]", juruf unei. piere lentr"tu,- Au asenenea

: ffi .ii, t! el!illt tTT.

":ii :iX J i ,. f j ff ff ,:; 1."""taria construiti in sectoa", *.i*tluj ugaL, asigurtnd:g:irrj:-,.]i _rapidd cu extericrul ;'ire-'tiziera ape-

{friiq :'#,1,'' ufi.3 "#iJ't";;"';1, Tfi f dliiidenrificate. cu ateliere Ae otar.i inti, fbS , ;.SZj.ln ansambju se poate afirma cd'avem de ; fa;;cu agez{ri sistematizat. g."**1.i.j."ea ce.vadegte

::,19j"1:,"i:llll"f analizate a. i'J1"."r cenrr€t

,x1':1" !;": " :"!tl"iiin:?: # i: T;;n'f; ,f :::ffji;ia de a,sez5ri, ccmportind t..l ";"Ju"rl ie a;ezdri:cu circa 50-100 locuinte (sub i0 Lrl, cum sintcele din fuloldova subcarpaticl, ;g;;,il.i cu pesre

200^ locuinge (pesre 25 I'ra) ii'"il,rjri'1000 locui-n! iil;" :no ",.-:f inli.'r#i,%u|lltisfirgir, lrebuie iubiiniat. iuptJf .X iiJ4i u..**tXtendin!d de concentricitate se i.;;;hir;;dl;trei niveiur"i: un nivel cle conc.rrii:i;i#. difuzi,lepr.ezentat, de exemplu, de asezirile de la Hdbd.:gegti.gi Tru;e;ti; ai cloilea,' a*,r"..rrtricitatepolarizatii -

-Irolomiiqcina; Jl i*1""'a" concen_tricitate

-compiexd gi' ierarhizata.--iir.i.turiie debazd ale .locuirii par-sd rdmtnir tu*lti"..pr."che sigospodlria familialx, p"."",, 9i riiili""^i.iiitegi grupul circular cie gbspocld.ii' afu'ac"steia, ilarln marile asezirr,i comple:.:e iie care s_a amintit,chiar dacd se mai corlser!.ar-l gr.u;;lri en"*utog1";]acetl,ea trebuie sd fi frrst de tlpLii tr.iblrlur rento_rjal, cu in polisur.ilc grom.cti ;i'in ..i!tif. italice.r {rrntfl clrruJaril & rririr.ilr r. alczJri cirrrriLenienetriniite de aitfei, ca asemirnare'formald,1" pfunl_rrietria orsqelor din Orien|_rl Ap:,opi*t ln eyul

\-t

cuiburi constituie siitril. L,rirni dilerite, fie.lt e :'r r i:pereche. O asemenea tiisr ,

constituirea satului clin mriacestea formind uniiStile '.,rt'drora Iamjliile per'c'11,-.autonome, reprezint,ri sr.tl:,' r :.

alte grupari de nii el irii -r.nici natura iegdtur'rr ,.ii: :

dcscoperirilor ftittprr r. ; . '

dicA sri infs1i11 r.er ir .: :

strdmoqilor gi deslire r,. .:

de la nord de l'lalea \*:-:ordonatr,te ale agez:irli, i:.ca la I(^olonriiqcir,a. J, ','

..;1::=lt -.int de md-I :=:-.lru o familie- : r'te sii indice

.-- i:11r1111 Iafgrlet:,:,,, ;i:e. in cadrul.i .,-. i:..1 cospoddrii.- . -"-:r-ic Itu indicd

-.i silu trib -,-;..r'i. iar lipsa, . "ri ne impie-... .-.t,1r.ta.i cult al, - .-.,. in si,epele' ,: ,=l pu!,in doui

. ---.:i relat'iv mici- - : ri sir-rt disPuse

26

mediu. In general datele privind arhitectura qisistematizarea aqezdrilor cucuteniene atestd unnivel complex de organizare a locuirii, comportlndgi o mare varietate de cletalii, foarte apropiat decide nivelul urban. ln aceste condilii eite greu

- dacd nu imposibil - de sesizat detalii semni-ficative privind legdtur'ile de rutlenie, care, lastadiul de dezvoltare ilustrat, de planrrile de ape-

z[ri. trebuie sd fi devenit nesemnificativ qi neesen-tial. In exemplele de acest fel cunoscute' fie etno-qrafic, fie clin arheologia qi izvoarele scrise aleZonelor d.e culturi tnalle dii Orient, sistemele derudenie sint, deia paLrilineare.

ln incheierea aiestor consideralii, trebuie lncflo dat[ sub]iniat cd pind acum nu s-au fdcut studiipertinente qi concludente cu privire la raportuldintre a,,qezare, tipul de locuinld ;i sistenele derudenie, atit pe exemple istoric cuuoscute, clt qipe documenta.tie etnograficd, dupd cum nici temai"po.turilo" diiitre icoiografia reprezent[rilor plas-tice - indeosebi tema figurii feminine - qi rapor-turile de rudenie nu a fost incd abordatd.

Conceptul de culturS. a kurganelor-este gi elsusceptibil cie o dezbatere siriilarS. 1n primulrind trebuie reaminbitd precizarea autoarei, htlarijaGimbutas: prin cultura kurganelor nu se in!,elegnumai acele ansambluri tipologice in care ritua-lul inmoi'mintdrii sub tumul este exclusiv, ci uiransamblu de tipuri de artefacte ;i vestigii rituaiein cadrul cdroia inmormintarea sub tumul estepredominantil, dar nu exclusir'5.. Degi MarijaGimbutas le-a folosit intr-un mod specific, cape niqte instrurnente conceptuale-de mare _putet'epredicativd, termenul gi no!,iunea de cultura kurgl-nelor au o mare circula!,ie - ln primul rind lncadrul arheologiei sovietice, dar 9i in arheologiaeuropeand gi Lmericand in general. In limbaromdn5 qi in mediile de specialitate din lara noastrAconcentul a fost incd

-de mult cunoscut, fiinddesemnat prirt sintagma,,cultura mormintelortumulare".'Dar in pieocupdrile speciali;tilor aucirculat mai ales tliferitele aspecte particulare alecult,urii kurgattelor care atr pulut fi constatate

ca avlnd legdturd directH crr teritoriul Rorndnieisi cu deveniiea isroricl d; p; J';,;i;;r" mormin-telor curcru, cultura Gordclsi-U;;;;"o, culturaF'olteqti-Erbiceni. cu ltu" rt"p rf""""' r,la _i._i1i", ltice. La acesrea ,lu" ,,-.r"i p'ri;;';;;d; rn vrzruneaMarijei_Gimbutas, "uttuiiitu-in."u"?.JA r, Cerna_vodd .III ;i Batten. f,Usi"a-lreJt# mai tirziudiscu!,ia raporturitor u...io, .:J;;;i cu civiliza-!ia kurganelor, sI srlruim pr!i"";;;;ra definiriiacesteia-. ln ansambl;. pri"!G:''";;$a reune5rcmai multe formare cuttirrale su.;;;l;; _ se ctis_ting patru faze prezentlncl o

"nurniie'"utonomieformald - dar o'serie a" tre*ei"ri'"ii" "*._ara_toare ln toale cele patru -faze, i" ?"f"gi ti*pc,onsti-tuind diferenle'specifice l"

-""p""t cu civi-

*":*L;ii':njurdtbare - cea ; \;.'.ti,;{:i;;;r," i,

"--iiltit, il?" fi ffii_ltYi,# ;l.:'J:ff ,*;ci combinat{ cu o aglicultur! auiui ,ir"" rmpor-tan!,d ln raporb cu cr6qterea n"doi.b";i n a; pI1,indezvoltatd- dacd o compardm cu cea din VecheaCivilizalie Er:ropeand', i"frit*i"iiinart*ot, a""nu nomad, .organizarea' ierarhicd'qi-fatriarhald1 lgpunltelilor-, aqa cum se

".tiurtU in"ritualurilerunerare, cu morminte bogate ale unor lefi mlii-tari^qi totdeauna bdrba,ti :

""*.; icmportinO sij ertfirea vdduvei -. incbn jurai;' ; ; ";";;;;;ri;rnai pulin impodobite "t,l ,oiortJii lne,nnri aigrupulur, caracterul militar al societilii, ilpo;_tanla podoabelor cu rol -de insem;-ai'rangutui

social, _eroizarea mortului, aorpra-^"ura se credecd va duce o .riatd Ce rdzboini" qi';i"eto", "r"-mdndtoare existeirtei ,"i. -pl-f"'t.s.ti,

qi dup6To."y., asa curn fe"miie- t,i;;;;;i" iunerar sd

;iJftfi"; J?: ij li' i:,T'ffi'Jj il'*?.ffi : # : *;silex, p.iatrd ;tei"ite, il';it"qi;, j" "urn_a siDronz; de Ia un moment dat incolo folosirea tumu_lilor ca monument funerar, totosi"ra--.rrror ele_

T.ltg megalitice: ringuri ;i'crornlehuri, menhireit ctaie grav-ate; insuqirea, folosirea si rlifuzarea::etalurgiei bronzului 'vechi pe b"re 'a*'' arsenic.Preliminar trebuie fdcutd ,itrrrr""Jiu--.a .i rili_

lt

zatia kurganelor poate fi mai creu iiefinilS ca rrnansamblu de tipuri in sensul slricb al t,ermenului.I)e fapt trdsS.turiie sale specifice - pastoralism,rnartialilate, patriarho.t, ierarhizale, penclrlare -girr.t, toale remodeldri bazate in prirnul rind pe des-criperilile funerure - dar gi pe sluLiierea unol' age-zlri - qi plin aceasl,a se indepS.i'teazd de defini-lia riguroasd a culturii. De allfei - ca ,si \recheaCi.rilizalie EuropeanS. - civiiiza{ia kurganeior areconforma,tia unui grzp tie cu,iluri ;i nu al uncicu,It&ri, una singurS, periecl ccerentl Ei auto-nomd din punct cle vedere ftrrmal. Dacd, pe de oparte, tinem seama de natura qi inlensitatea rapor-i,urilor.timpurii dintre prima faz5. a civilizalieikurganelor (Cucuteni C) qi faza mijlccie ,ti tirziea culturii Cur:u{,eni-Tripolie, iar, pe de altd parle,de rolul civiiizatiei lirrrganelor in difuzarea t:ret,a-lurgiei bronziilui {,impuriu dinspre Caucaz, _s;ireEuiopa oe:rtralir qi vesticd, pare sd se schilezelnci din aceastd rrrenre procesul cunoscut qi dinalte zone de step[ sau seniidcqertice. unde apareun complex cuitural caract'erizal cle raporturicontinue intre piistorii rizboinici qi nomazi saLr

pendulanti din it,'1;i (sau de'seri) qi liziera fertilipopulatd'de grupuri de agric'-rllori sLabili. Cindpalnice, cincl violenbe, aceste raporburi ne ap''lrdrept complementare qi dinamice' In acelaii timp,pflsiorii, mai mobili,incleplineso qi furrciia tli: agen!'iai comunica!,iitor qi schinlbr-rrilor in1,re tlivlt'selezone agricole, intre-comunitirlile pastoralc r*i agri-cultori, precum qi intre marile cetlt,re indepS.rbate

,*i zoneie agricole. ln rceaslri calita ie ei nu numaicd asigurf difuzarea metahugiei, dar, devin unfactor

"de acceierare a dinamicii economice, tehnice

si culturale. ln acest context,, este mai probabil.d ittttu cele iiou5. mari ansambltiri definite dreptVechea Civiiizalie

-EuropeanS qi civiliza!'ia kurga-nelor s-au instalat incX de timpuri'.r irnportanteraporburi de schimburi, nu numai economice gi

cuiturale, dar qi ciernografice ryi - ceea ce este

mult mai greu de surrrrins cu mijlnaeele cercetdriiarheologici - lingvisiice. Daci admit,eirr * cutneste m"ai mult ?ecib probabil -* ci popula,tia

:i:irir-ij#:ff t,;;;e{i}f ::_J;".;_.xilolH:;t:i ; " ;'ill:l;io'11::' :::l'r

- ; ; ;. ;;;;;;Y;u"' evid ent

:' U:i*'illtii' li-;i:drilffi{'tr?-xtril:r+ii :,

-

:nl =Xi 1*: f i'i,r ii:ff $Tii";

;:iHj il'?,::1";: cif'^e ie;;i -;l "A;;;;;';;

n'f;",*t'{r.:;ffi# ;li;::lillx'*cip.{ cir factori dia i:oiri, ,i or.i.rioll i:11:t-1 direritdi de la'zon5r; ar c el e

- i,_r

"_*1,;* r#. ;TlT; rl: f ?11,."*en

e ric.accent,uarea cJenr

i,€ne a,, cot, n,o,'l:l;*l,rti.illlt'1-i1t;1#genizator, nj.velato! ri r* a r ;,;i;' ;; "il -ll1X ij- :1t.i.XT,:',:?ff Tff;ff'lJ*,lJ*o?,,? 53"*' "i' 'int'* n'iJ'i r"

^a'u"eteroi prove,,i;; - ; iT T:11,11".ffi xi?*

.i:ffi:-netor qi pdrrunse in a;"erse ;;l;;;it"p*rfintndYechji Civ-iliza!,ii Eriropene, nici exal chn ce zonda primci provi;^r acesica, qi nici in,:s;re4jfin. a rirrurs r;."Ji"'.""ii"-lir..:r"fflllr:

l:ryj],,xli:i:!ildi?:i;i:;:":","iihf#Jfi:qi cornuni|tifi Ce tip .v-eciri e""op"*r, i#'rou* .uf-: ili""ili;?:;I",1,?1Ji,l .:ffi lT::i,#f. ;. cu, rurdencta.,,atic l"

"-c'"1 g;;;;i;i ";;;.; ti,{:;.3rf,'#Csonqr6d. R.apcrturo."iilo.i n..';ffi ':i::i,t"'ii,i,, "#li ;:,,Jil?j:

111":,:'# it $"_ft:J'%:, *:."":M "l$jdryXlocuil probal,ril foarte i*tir"-;; -.iJiunt.tu np*"_

i,.,il1,"lt'Ti,s'1l*,i,J-,',',:?;:i,r'ilTtrf ihi*;locuinte clar cliscrir

:{,,$i;;;-;;";r?'?,":?.$ll,JHil'J_ ji"J'&"#a puiea. preciza rnai m rli, a""lt, atit,-a?"irrr.u o"""rezul-+a din observaliile rle mai sus ca flementete

a0 ?t

de populalie a kurganelor au fost agimilate decucutenieni? Oricit ar pdrea de prohabil, Jinindseama de aspectele cantitative, este cit sc poaiede semnificativ faptul cd iatre elemeni,el.e desco-perite in agezS.ri cucuteniene care pot fi atribuiteculturii kurganelor apar qi capete de cal din diorit,interpretate de toli specialiqtii drept, probahil,lnsemne ierarhice tipice pentru cultura amintitd'respectiv pentru stiucturile sociale speci{ice ei''ln

".ru ce priveqte cuh,ura Cernavodd I,originea ei esticH este in prezent in afara discu!,iei.Illdsura in care intre elementele ei apar ;i uneletipuri autohtone preluate de la cultura prece-dent[ - Gumelnila - sau in care elementele noislnt rezulLatui procesului de adecvare la corrdi-

!,iile arnbientuiui fizic qi socio-cullural iocal sau lnve-iinat esle tot atlt de qreu de determinat ca qi

aceea in care in cadrul acestei culturi au pdtrunstn afard de elemente ale popula,tiei kurganelorEi altele de provenienld autohtond. Cu atlt maigreu este de- spus ce fel de procese de asimilareqi a cui de cdtie cine au avui loc. In ceea cj pri-veqte zona de vest, descoperirile de tip DeceaI\{uregului-CsongrAd, excluiiv funerate, atestdpdtrunderi enclavatice de populalie a kurganelor-contaminate iir mS.suri variabile de cultura autolr-tond. NliqcHrile detnografice 9i culturale deter-minate, pbate, de acestl pdtrunderi s-au combinatcu aite migciri similare determinate de presiurreapdtrunderii din sudul Carpalilor - Cerrravodd I -dar aspectul vechi european al regrupdrilor rezul-tate nu apare mai pulin convingator. ln aceste

tmprejur[ri apare ciat' faptul ci blocul central-

"a.paiic tle -culturi

neo-eneolitice cuprinse lnVeihsa Civilizalie Europeand nu a suferit tncfldin aceastd vreme un proces de lndo-europenl-zare sensibil gi in forrnatul cultural, chiar dacdse poate adrniLe aparilia unor elemente de acestfel in ambientul respectiv.

Probleme de acelaqi gen, dar nu neapSratsimilare, se pun qi pentrri celelalte dou{ valuriale culturii liurganelbr. O observalie impor.tantdeste aceea cd, ce1 pulin tn zona de nord a p[trun'

32

derii civilizatiei- &urganelor, adicd in ves[ulY.ll S .ei rh Romaii.,--.is.i,iii"gr culturale sintnu numai ou ,u u^tlY'nte

pi c., se;*S"tfft%itT:nord - aceastd jl-1" "t't' ci.9i dinspre sucl spre

I:,:ll* -ffi;#",,A"Jifli

Jii":.n*:T SiT:ra 'est spre est^_ p.dtrun,ler:ia

"i.iturii BadenLl'#lu::'i""1f,' "i::1t' ;i;;yJ# qi 4r","*

mTt,irffi #*t3[+tTfjiffi?#t:Jn"

uro" J. " uia ;;, ;i"f, 3::1X-fr1i J"?r#,;,l:: *Ti;

;i"oi,lil,H:olema raportu.rilor r"'-"u.. eremen-*rld ;;'?;i;"";#l-::T civilizal'iei kurganelor se

ml i::"xf; T:tl":l * *iilllfr ";;" 3'r .#;+" t l\ 3 i;

-'fi'J,x.;it fl# 1H. J:',}H,X, ;1

":i|,,:q timbaje irido_eurbpe". ", ",r"i"if.litj.raliei _5,i'ga"ero1 ci ;i pe u""i liri.tTii

,$#jX'f i tLlT,t#''^,1: t' J' i'p i';,, pra cdruiaateniia. Nt;;".d atrcge in t'epetale rinduri

#;lt#'':ffihm*f#qihiL;"3;4#,er*openilor si urma,se,ui* il.El tirli?l"Ui Euro_pene. Este evident cd lipsescne"tiiriife iirrgvisticeconcludente in acest ,unu. pu.u-;;;;". probabilca procesul de indo_europenira"e ,al.ii genera-I'$k ?f i::hl*ll:rya poate 3Y.1d;;4 aspe*e:i" iil,*u'ij"ffi,l:11: ff;:;:'ti J.xl':,"xli:i!'+if %:r:,1 if T,HT"

""'; iff il;.i ;:;l] tffi

,,L:..a un corolaf al acestor p.oniumf .u;;d;"d gi aceeac caracterului ierarhiilo" ;i a-locJui'"factorutrri:rilitar in fiecare dintre societd!,ile corespunzincla:estor noi culturi si,aceasta cu atit mai mult cu"ti, de exemplu, habitatut ,li; ;;il ;ronzu.lui:-': este intotdeauna conform modelului indo_euro-:.an: astfel, in cultura Tei-ni"'Jr,ii

"rr.o*r,r,,;l

asezeri cu acropole, ca de eliemplu ln cultura Wie-tenberg sau, mai ales, lrtronteoru.

In sfirqit, uldima prril:ien5 cu carecter generallegatd de p{'urunderea indo-europerriicl in centrulqi sudul Europei este aceea a di{uzarii metalurgieibronzului. Nfai'ija Gimbutas stabileqte, ln textulei, ln termeni expregi, exis+"enla unui tentru meta-lurgic al aramei aparlininil \'eci-rii Civiliza!,iiBuropene. Dirrcolo de precizdri Ce cletaliu, care-ryivor g[si ]ocul potrir-ii, iri r"rctele la text, dcudotrserva,tii par s5. aib.{ o importai;fa. mai generalX.Expresia de centru meLrlulgic ai \:'echii Civili-zalii truropene trel:uie inbeieasa gencric ;i figu-rativ, pentru cd in stadiiii actual al informalieise pare cd se pol iocaliza rnai mlilte focare nunumai de produc,tie rnetalui'gica, ci ;i de inven,tiede forme din rneial - dtl eremi-,lu ceni,rul sud-estcarpatic ,si implicarea iui in geneza tipului detopbr cu iniq"ri in cruce rie tip J6sziadAny. Inaceste condilii se purie o problernd mrilt maicomplexd qi anrirne aceea dac5. au exisiat mai multecentre, cu meqte;ugari specializali intrelinir;d intreei legdturi cle ordin plofesional, al ciror mecalismnu-l putem prcciza, clar care asigurau o difuzarerelativ ornogenii. a iipurilor pc arii rela.tiv intinse,sau dacdn inca din aceastir Yi'ei1e) ai'em de a facecu meqte,lugari iiineran!i dupi bine crinoscutulmodel propus de Gordon-Chiide. A doua obser-vatie vizeazd leerri,uriJe ctr L)rilritui iliiiociu rrltacdstei metaiurgii. lntr'-adei-ir, anrlize rcccnte,lncd insuficient de riumeroase, par a indica fairtulcd cel pulin topoarele cu t[iquri in cruce sintconfeclionite nrr din ararad curai,[, ci clirr ]:ronzpe baz[ de arsenic. Dac{ aceste indicii se YoI'

adeveri qi confirma, in aces'r, caz treb'.lie sd ridicdmproblema unor relatii timpurii intre. aria tarpato-balcanicd qi oea caucaziand, tocmai iri domeniulme|alurgiei. CSile pe cs.i'e qi modalit,dtile ln cereaceste retatrii s-au- realiza-t ridicd inlreb5ri ce,

deocamdatd, nu fac deuli si socatS. ln evidenldcomplexilatea prol:lernei.

Dar principale^ proi:lernii este aoeea a perio-dizdrii qi cronc,logiei. *e fapL, avcrn de a la';e,

ln,acest cezj cu tn arrsamblu de probled: coreirlintro ele.. prima, esentiatA pe"i".i a.iirlo I r.e r t, Lror celorlalte, este aceea i periodizdrii interne aIungului.intervat de ti-p ailrtr. _iirlii"f epipatej_*jlll$ ei incepurur ;p;li"';,;;;lir,;i "fiX;ii;(,rmrlutas a scos in. cvicicn!i fojosirealim;j;;;{;& unor termeni cvasisinonimi _ eneoliiic qi c;i;litic- -, nrecum .9i instabilitai.u ;;;i;."ii acestorconcepte cronologice la cel cle ,ruoiiti", cle Ia zonala zond qi chiai d9 la- _p;;l*iiri'j;' specialist.Teoretic, eneolitic qi ."f.oilii"-*'int ilr*uni sino-"jTir pTi-ut consiitui",l ; lo";r;!i"e artificialdpi hibridd (tat. aheneu: de-;;;;d"; g.. tithi_kos : de piatrd) in timp ; "i^ilI.L, deqi totartificial, are un aspect omogen (gr. chalkos :aramd ; g-r. Iithikos : cle piatr[), aftncloud indi_cind ecela,si. fenomen- cuitural _-"ouri.tu",ta tncadrul aceleiaqi culturi a a.tefactellr-a, fi*tra--. cioplitd 9i qlefuitd _

"u ".l"-ain ""i*X, inclusivtehnologiile, specifice pe care ambele genuri sebazeazd. Arheologia romAneascd " u.o"aut primu_lui termen o coiotalie i" pi"*,-*il1ilt"j, ;;;folosirea lu i sistemaric d p ; au; p"riu]ionfi .r,ri tateageneticd gi formald diiitre

"uit".ilL-.rrat neoli-tice qi cele in care este cunoscutd metalurgiaaramei, precum si. pe de alLd parte, inJ;;;;bl'ri ; -" q r" ;irii c u I r ura I e n eotitic u

trto:lililcelor din

'u.T-a, dramatizlnd ""rtr"rirf dintreneo-eneoliticul balcano.-.carpatic, .;;; ; u a.p aglistadiul

^"y*1, 9i cel. din 6rienl,uf^iti]'io.ir, .u".- acuzind un nivel calcolitic _ p""ii"rg. i*._dja! gu]_turii,.de tip o"lur,-cuoor.irrf,'r""i.r"*

9istatul. Studiile recente p*" .d ..t"_p"r. tocmaiacest contrast qi s6.pund in lumind d dezvoltareprecoce a-metalurgiei pe teritoriul Romeniei incea de a doua ;um"atate -a intervaiului"ocupat dea;a numitul neo-eneolitic, oferind -iii'temeiu"i

9:::ll.*1" cu privire r" ".uurie-.Lrilir"r" tradi-

rH.::il*?l"i:;:'f "i:"x'i'ttT,[,h.:Jil

jff "ff l:menul de calcolitic este-curent intrebuinlat pentrua desemna _aceeaqi subpe.rioada p;-';;. noi onumim eneoliLic, acoperind exact aceleagl culturi,

35

san ouituri eohivalenle. Agad-ar, nu ar fi ne justificatsd se foloseascd terrnenni de calcolitic, pentruacel interval in care, in cadrul cultuliiol care oonti-nud ln linii mari aceleagi trEsituri rreolitice, aparemetalurgia aramei.

Prob-leme similare se pun qi pentm f*.za tim-purie a epocii bronzuiui. llacd esr"e apiicat coilsec-veni criteriul apariliei melalurgiei bronzului -adicd a producliei relativ locale a bronzului -pe bazd de alseitic, drept hotar intre caicoiitic qi'"poru bronzului, irt aie.t caz, clegi trisltuliiespecific neolitice se phslreaza in mart m5.sut'dtn cadrul lor, anurniie culturi ncolitice de astdzivor trebui sH fie inci*se in aceasti pelioadi.Trebuie spus ci deja unii specialiqti au extinsfaza timpurie a epocii bronzului, in sens ascen-dent, a;a incit s[ cuprinriS. gi culLtriie Colofeni,Horodiqiea-Foltegti, CernavodS. III, pe tare lesincronizeaz5. cu faza Schneckenberg a culturiiGlina (Ellis 1984, p. t0-tt). Eviderl, adoptareaunui asemenea punci de vedere implic5 o restruc-turare a intregii perioclizdri interne tripartite aepocii bronzulu-i, fie ln sensrii unei modificdri a

duratelor qi pragurilor sul:Civiriuniior acum inyiggu:",.fie in ac-eia ai unei acidugili de noi sub-dlvtzlunl.

Froblema revizuirii periodizlrii neo-eneoli-ticului qi a epocii bronzului din RomAnia nu.poaLefi rezolvatS- insd ln cele citeva rindriri 9i prinput-inele observalii inserate mai sus. Ea ccmporl Ib dezbatere ampld, cu model[ri ccnrploxe !,inindseama de toate criteriile arninfile, preclim qi

porninci de la un studiu prealabil al-conccrdanlelorcronologice pe cliferitele arii implicate,,o racor-dare a

-cliferjtelor periodizdri datorate diverselorqcoli naJionale cle-arheologie. ln consecin,t[, lncomentariile la textul h'tirrijei Gir:rbutas YoIn

folosi tn continuare periodizarea tradilional5 a

fiecdrei gcoli de arheologie, ciind echivalenleie inneriodizdrile corelative.' O mult mai mare import'ani'ir au cullurilenecunoscute la data publicdrii studiilor iricluse inantologia de {a!d ;i care au putut fi riefinite

il*,.",ii-6i:il"1i.ryl;*?,:"pf :',:',";",il:o',:prirnui rincl de cultura S.t.f" Cf#orrui ,p;p*t.o-Iitic&, dar ilustr.incl tlecerea tn ,.oro*ia productivd,*fg pe cregterea nnim*tuio" gipacJr,eaticulturd.pe baze locale. Acest fapt *ste'adosebi;;;;;ftanL penrru c.{ indic{'o p*ifiiii;;;';;';;;itrt:zare antonomd de,Orientui Apropiat qi Miji;;.^ $i ryqi importante apar desctp.t i"ij"'de Ia GuraBacir-rtui, Clrcea qi g.ia Sibilt,ii'ffi au definitun .orizonr proti_Sesklo h';;;"ioiran."r.a u\-echii Civiliz.alii U,r"op.rr..

-n

"ia J"t, j.rrop erireaunor astfel de-fenornene culturaie ia*o distanldatit de.rnar.e de primelu *t"!i"ni-ini"r, culturarespectivd a putut .fi deterrirrn"ta'p*tr" primada'r,d, situate ioate-ta -;J;;-iilt*n1i'riaica pro_blema feluhri in care " u;urr*1.uasii cuttura inmijlocul bazinului carpatiJ gi u

".ru .i s_a intim_p.lnl Jt acela,si intervdl d. ii"ip";; ie"stul terito-riului balcanic - "o att" c"rlni.t pr"lr"frliialiiidantificdrii unui o"izoni r1"t,r_b.r?r5'ie irrtreagalnlindere a zonei Jrab ;;; -; ;,;s; ";; ffi: l#ji "jj ;ff H "; : 1 ffi l":J' teonsecinld

-secundard, d.ql. "; .;;1''i",t\" impor_tanti, este aceea a rnotlificdrii ;;i..ildt"r crono_logice qi cie pericclizare pentru inceputul neoliticuluicin,t orizoriLut proro_Sirkt;;;';;i ;;;i. fi consi-derat sinmori cu cel Stardevo{.i;;'.i;i;. succesivacestuia.

Tot sdpHturile recente, dar continuind qiconfirrnind^,Jescoperiri qi ifseir"tii';

ih#'i:;?' J ::'J,'ft .ti# H ; tri#:l"ln ni: 1;

I I "u

t"'_t*":: - :_1d : p.'..*a a- d"1;;;L i;;;r,

"uteni,ia a caret genezd contr.ibuie ca factor important,il':tiT.q {pso f auo ain aisc"lie;il# Nistru_fl:gl .ii: apare in consecinld ca un fenomen strict*""t

','. H,l';i, ;T3'iiiilji,ff:'ii "ltl.1i?;li asimilatri cle complexuf' Fruir.rtiniCucuteni.In sfir;it, tot descopeiiril, ;il.irip*ii"lri mai noi

fi:,::P:"X',i,ffi,i'hTffij!fl '1'ff$.llt:1,',1".11

3736

miilociu - precum qi cuprinderea ei qi asimilaree,n ,i"tX cu tiecerea la eneolitic, in cultura Gumel-

ttlt; ceea ce privegte culturile tlin perioada finald

a rerioadei in disculie - faza de trecere la epoca

br^onzului. sau calcoiitic' hrcnz-timpuriu -' cer-

cetirile qi clescoperirile mai noi au putut -pre-r-,iza, pe 'cle o parte srtccesiunea a trei cultulidistini,te: Cernavodir l, Cerna','oda II Ei (lerna-

""aa iir, tnlutiv inrudite inlre ele, dar nu .in;i-

rf"a" .L intr-un filun direct ;i unilinear' Apoi'*1" p"t"t aistinge o perioclizare.internd a culturiiGo"bast-Usutorr"o pe teritoriul RomS'niei com-

rrortind mai multe'faze, s-a putut delimita zona

he "Xspi"aire ;i importanla- culturii. Baden, tn

sfirqit i-a putut ariicula geneza -culturii Co]9:

I;;i- cu cbntribuliile culiurilor Cernavodd IIIui-gua."alogene qi'a fondului local'. Sdlcula IV-bdilo H.ttuiit", p.e.u- ;i pozilia ei c.ronologtca'

la sflrqitul perioadei amintite ,si relattv srncrona

;; 6;* tirirpurie - Schnechenberg - a culturiiGlina.

Penbru a nu intra in tietaliile tuturor acestor

orobleme, vom reverri' cu trimiteri precise in;;;;il; la-liecare stucuu ;i vom da un tabel

.t*"1"gi. ;i de peliodizare general in cele ce

urmeaza.Dificil[ este mai a]es problema diferi'tilor

termeni folosi!i dc Marija Gimbutas Ptlll-l ,1

introduce o ordine ierarhicd ln cadrul clasrlrcarll

De culturi - cu alte cuvinte o taxonomie a

it..ftii^Ci"itizalii Europene'- Pentru o astfel de

Jffii. p.l ii iotosir,u, in arheologie, trei crilerii:unul geograllc pur' al'Ltrl,.filogenetic, .adicd bazab

pe lnrudirile genetice dint16 culturi, al treileat- ,i ;;il"i ?o*pr"* - pe grupuri de culLuri

*"lia "u" -

"o*po"t'u^ent cultural-isto-ric unitar'

i;id.";; -; pof toto*i ;i criterii complexe' rezul-

Gt" airl .o*bit ut.u a'doud sau chiar a tuturor..i"" t".i criterii. Sint cazuri clnd autoarea folo-

r.qi" ."it*iul pur geografic, ca in subimpdr{'irile

l;illJ"i Ae ri p."sol Trebuie remarcat cd in;;;-i-;;, lipseqie total spa!'iul carpatic' deqi

realitdfire proprii "acestuia

srnt incruse rn ariacentrai balcanicd. l"t._ln "*r*.o.u'."r., for!,area

5..6'J" H11t "ryii! :i: l:h J'l q J "Ji;"T. ji.xy ";,::

bati pentru reatirdli ;h;;t; airii".r_ _ ca deexernplu folosirea t'ernenului C"r"tu"i, atii pe;:tru cultura Cucuteni p.op.i,r_rira, ".it'pi

puit",cujtura precucuteni _'dd ao"i"d je a subliniacontinuitatea isroricd o J.r"oileii culturale,eslompeazL tocmai, pragyl .*un!iui--ai,rtre cele9:r^u, qT"g-indicind o schinrbare de nivel _ de

,i"qd,'pxti#.fi i,Tl"ll;.i;;,'hf H:, .i

J,Xl?frier.arhizate. ln alte cazirri -u...upi^'ao"i"id-l;

generalizare face cleneti,o-aire;t;;""1{#rt'ffi:" ji"ff lJ.?l'mn:1llr", cei pulin.. d-intr_un punct A"

".a*", -."_

este cazul culturii Karanov6, ,lin care Karanovo Ieste echi.valent cu Stardel,o, f"u"ol,o II-IIIconstituie o culturd originald .o..rp""ri"a pentruvcstul qi centrui Raio'anilor ."ii,i"li'-Vi"d_, i;;Karanovo IV-VI sinr,rle fupt-;;;;te locale aleculturilor Boian 9i Gumetiiila. -"E;;

adevdrat::..:1.::11 grupare sut: etichet. .o*l]nu gase$r€plecedente in procedurile unor gcoH

"a.tioriaie'doarheologie. Ilar acestea urmdresc sd scoatd in:Ill:ily, prin acesre-,procea*i,-tL cinrinuirateaBUrrerruu * c&zul scojrr sovietice care intrebuin_leazd telnenul de f"ipoii.^l:_tuirieniy penrruambele .culLuri, precucutcni' (Tripolie

'

c"."'t.,,i'ii:ipJg'r'Bl 9i 82) - riu .u"tlJrilfffi , J'liit JJ ';*{ii -,ff

"::","#'"1?i J(ara novo.

:i.ld,a" e; ; il?;;aurd simpiiri;";;;;;";?T"*il;::fi;lH!

. Hifi,f iili;{i.? Jii""xfi , rxr"*li:pletai_ tabelul cronologic *.rlio"ul- .ai sus cu:l .*Ibo{g genetic al c'ulturi}or'Ji" ,"arU VechiiCiviliza,tii Europene.

Dar cea mai ciificild dintre toate problemeleeste -aceea a datdrii absolutc a cuti"riio,c;rnbuleis' ; ;;i;tr h acest scop aatali Ytrli:carhoii calibrate. Fdrd a i"l;a' ti" alnanorrte,

3t38

este ln general cunoscut faptul cE datdrile radio-carbon

- slnt supuse unei erori cunoscuter - pe

care data scrisS.-in formula (abcf x) o exprimdfidel, dar qi o eroare statisticS., -exprimatd .printorm"t" r'erbal6. c5. doar 600/o din determinliicorespund situaliei reale, ceea ce face sd. se -pre-cizezi c[, in cazul determindrilor radio-carbol,slnt necesare serii de date, iar tenciinla seriei

este cea mai aproape de adevlrai'a datd' Dintresursele de erodre dint cunoscute trei: diferenladintre anul calendaristic qi cel radio-carbon,cornuortamentul materialelor diferite con!inindcarb'on, la origine viu, in sfirgit diferenJ'a de

conclilii de zaceie in pdrnint ;i de prelevare pentrufiecarb maierial mdsurat in parte. Toat-g acestea

cletermind erori cumulate care doar in lrnn marlpot, fi apreciate, aqa incit, pentru o mai mareiinou"n d cletermindrilor, este-necesard o scard de

co'rnnaratie externi' Aceast[ scar5. a fost gdsitd indetermindrile dendrocronologice, adir"I bazate pe

numdrarea inelelor de creqtere ale arborilor secn-

i*"i qi pe formaliile similare - indiferent de

rnecie. ambient sau prelucrare - de succesiuni

a" i"ui" la toli arborii ilin eceea;i zond climaticd,o*ntt" aceledpi perioade. Cum ins5. eqantioanelei" ""r. se pol'face cleterminlri dendrocronologiceanar nrult mai rar in sdpHturi deciL cele pe care se

nbt uractica nrasurdLori de radio-carbon, cum

iu *',ro-"*.t, in naturX, arborii milenari slntast[zi adevdrate exceplii, plecind de la un numdr

"rtati-t ^i" de cleterminiri dendrocronologice,putlnd fi corelabe cu ccie radio-carbon, s-.ag

;"bilii cutbe .!e coreclii'. La incepuLul folosiriiu..*tot curbe, corec,tiiie astfcl oblinute

- -,rllt-nnuu'i crortologiile pteistorice cu circa 1000-BOO-"ni. Ulterior, .lnd ,-u observat cd de[ermi-ndrile ilendrocronologice nu dau rez-ultate om.ogene

in tout" zonele qi s-iu ohlrinut curbe de calibrare

inclependente perrtru rnai multe zon€' s-au propus

nroclduri de corectare care sd lind seama de

;;;;; fif"t'en1e. 1n acest fel s-au oblinut calibrdri

^"i-tlg"tr"r., du" nu qi mai precise, ,,lungirea"

cronolcgiei variinil iir meclie tntre 900-500 ani'

Aceasta fiind si^tuatia generalii, trebuie spuscd, pentru Vechea Civiiizafe* fi*pi*ne, linindseama de aria geograficd, aL arr"i_i.i ,lu .ji....*i-tatea cutturald-pe*care *;;rrd i,;;;iiie cuttural,istoricd Ie acbnerd, ""nit"if

'"an *,tete"mind"iradio-carbon este' retativ mie"b_;; cle asemeneadetermindri au fost

"ratiraie mu'iuior*pnrrtru sta_liunile cercetate recent in sucl _ i4;;;d";;;,Iliria -; in nor.cl exisrd ,t;;, ;;;tseru scurfe,pentru cutturile "::l1^ii

G,,]rn.t"1t , .r"f"ir_t"- i,iprobe de la Cr{scioar.ele, iar culLuracu marea sa intindere gi durard, rlu are #rltllffilzeci de mdsurdtori dc'acest f"l. C"io; qi culturipentru care nu s_a fdcut nici o auin.,r.irrnru. Ir,gener.al, lrr ciuda ,acesLci *iLunti;, *,

[ruparea scriilor, lre chiar ,si mici, o.r,{lrti:.*rituirea unor secvenle cuJruralo;';;;".i;;"rinct cro-nologiei relative rt-n:ll"O-.-*i' "."fiti*lui zonei,adicd venind sd conrrrme tocmai aceste clasificdriconstruibe, .l

"ju r r,* .rr"iG;;i;i'fr""c.onorogioi

de contact. Dacd r

c 6ru i .", a "

- ai;:dfiiil' i,i,T,i, ",,:t',?.h,*;sau inserierea determind"ito" si""gi,li.r-l _ sau pu_

!,ine - apar o serie de i;*;;.;ffi1.,-oiil in *itu*_rea datelor astfel,oblinute unele'irt raport crraltele, ..cit, mai ales.,' h ;-;;;;";' ;

"etaii"a $i .;';r;ocl izarea culturald. i:"ri"Tt$iicele doud deteimindri {e^ Ia

-C"rr*i"it_, ambelepentru faza Gumelnil,a A2, ,";;;-1"";dreazd in

;31i,a _.ob.tinut{ la bar"io"..r" -;r;;; aceeasiraza.tr_curtuld, alta in schimb intrd in dl;i;seriei ob,tin_ute la Cdsciou".i; pu,;t.ulara goiarr_Spanlov._ De asemenea, ta M!.gi;;;;;" cadrul:,11*1,^r

Cucubeni, dintrb t..i- pi"lr,"dord "or,_srrrurte drn cereale. adicd din i:lemente cu fiabi_litate..mare ;i vialA ,gllbd, ;;;; sfir,situllocuirii,. dau o datd'sensibil ;"i-;;;iie*aecit cearle a_treia, prelevatd Ai" te,n"ui]"1;ritl; consrruc_

,tia locuintei din care ; i;;t -pr.j."lju

qi unadintre probele de cereale _ ceea ce nu poate fiexplicat fdrd a accepta modificdri d"t""ita naturiip.robelor gi ambientului, tn conlinutul Je Ct4 alfiecdreia.

11

ln alte cazuri apar discrepan!e r,rn;i''ltrahiielntre tlelerririnS.rile

-radio-cariron si till-uerva!'iilestrnii::rafite, crilll sc i'liirnlllr i r H"ile !!oruulri:r,rrntk, inire niveliri'ile S ricut'r I r- ;i ii.rii.. ller"u-larre se rnirsoari. pe prllle de ratiir-r'rrl'L'rn inter-vale cle circa 1000-d,r ani, tl',;i niv"l':rile res-

necLive sinb, clin punct de veilel'e si'raiigrlf ic,imecliat succesive. Concluzia oi'.re se irnpune est+l

aceea c[ penh'u oblinerea unot dattiri valabileeste necesar s5. se ia in considerare, in prirnulrincl. serii de cler"ermin[ri din aceeaqi s'ua!'ir;ne

si acclasi nivel. Inserierea dplpln-rinn; ilot singir-i"rn ,t.t'poate ciir rezult,air: dei'it abunci cin'lacestea sint, deosebit de nriln'\i'li$c 1i se pob

or,,o" pe faze culturale 9i pe rliveluri st'rat'i-

iruii." cu o relativd cerlitr-rilirie ;i i igoere'

Mai clificild este imilScarca dlsliepantei diltrcdatdrile calihrate care ,,lungeso" Cronologia. qi

periodize^rea iradilional6, atil pentru collsecrn-

iele privincl sistemul cronologic rie ansamblu alpreisi,oriei euroirene qi a baiinului X'iedit'eranei,iii-ti ,t"ttrl "'.t* r,.iuin,l secvenlele mai tirziiale sisiemului cronblogic al spaliului carpaLo-

danubian-balcanic. In'-primul caz. neolit'izareaEuropei tle sud-est al' iegi , tiaci nu.t:1.:^i I'eche,cel nutin sincronii cil acoea a AnaLoliei ii chiara MLsdpotamiei. Fdr[ indoial[, conclruzia aceasta

nu trebuie si ne inspdirninte, chiar dac[ ddpeste caD inLerpretari consolidatn, devcniLe

iraditionale. Dar aceastd noud ipolezl nu poate siexpliie o serie cle ascmSnii.ri qi mai aies lasH' in."io.".it problema genezei culturii Vind:r' Pe de

"lti p".t,i, clacI ditarea .,lung5." a dileritelor

i"r" ii cuituti neo-eneolitice nu delerrninl niciiniervertiri cle secvente in crcnoiogia relativd,nici nu provoacri hiatuiuri pentrr'r perioada de Lre-

cere cle'la neo-eneolitic Ia epooil bron;ltllui, sau,

.r- o numesc deja rinii auiori, pent'ru.perioadabronzului tirnputiu, apare un hiatus de oirca cincisecole ca"e ni poate fi acoperit-de duratele unorculturi cunoscuie, dat fiind cd data de irrceput,a.potii bronzului' nu mai-. poate fi "lungit5"'A'ceastd aparent{ con|radic-!ie poate fi totugi

rezolvatd d* ,"r:_rr5-"ile viitoare, chiar pe maimulte cdi. prima ar consta din inrnulirrea probelorqi derermindritor radio_;il;;;ilv incib sd sectb,tind serii corespunzltoare pentru fiecare cul-turd qi fazd. Cea.clu n anua-"i';;il" din inrnul_tirea determindriror,1";l;;.;;,,ilili;_, aqa lnctrsa se ob [in,{ serii ]ocale ,*rnli.,,l"'iu. calibrare,p.recum, ;i rl.in g,isiree unei u l.oio'ooltive, .ae' pildi" aceua.. a aut.._inar;'ttoi"?.lHl:luminiscen!ei ceramicii,*.r;;;i";"';i'

""rnrta lacalibrare. ln sfirqit. a.treia "uiu*o""ii punerea inparalel a daleloi .*ain_"ortron nltinirech ea Ci r;r r" i;; E urcip ea' d, ", . *rd ;iff

uAriffilllsi Mesopofania _ cvicllrt p_.ilu,f.te preistoricecrorespunzitoale.,Dr.sigur, toale u.ort. trei cdi::11 i,"i dqgrgbi sa,Eina "ilt;;ril"lect soluliicare sd poatd fi imccliat.puse_in;p-li;;., gi chiarprezcnbaie jn naralcl cr; Icxtul o.iqiaa), in carLeadc fa!d. lflenbionarea fo" ,".i-*u", riu i avrrt decirscoput de a ardta c$-;i in ;;;.;;"."iiu inrerpre,liir],1,propu.se,cle Marija

=Gilb;hr," chiar dhcxprezrnt,d dificultlti cle racorclare

-ia' cuno,stinl,ele;i observaJiile d; cere clispunem'i,

re prezin rii i'p; ;rr; ; u tq ";I ;-"i.';*'i o i'ii L:T#J;

I : j:,ii:ro "i, c i d ererniir,:l . r, i* I.' rU, i ;;;;"!iil

";negai,rye, necesitatea prezenldrii unor nci p;;t-;;rezulta-te d in arnplif icdd ;i ;;i;#ea cerceturito"de pind acum.

.Inc.heind girul de disculii qi observalii miticepreliminare, trebuie incd o a"ia _"fiiri"i caracterulde ipotezd de Iucru- al interpretlrilor propuse cle\tarija Gimbutas. Dar aceste ipoteze de lucru,prin numdrul mare de observatii noi qi generali_zdri originale pe care se interneiazd, nu permit ojudecare rapidd, pe baza informa,tiei existente;i cu atib mai pulin o respingere gtobaiA ;i imetliatd,ci cer noi cercetdri, consolidarea unor intormalii,ldrgirea orizontului atit in sensul unor comparaliimai cuprinzdtoare, cit ;i in acela al construirii:au alegerii unor moclele cle referin!I, pe care sdse bazeze efortul de reconstiluire .uti,lr*A si

.f34?,

istorico-social5., irr iermeni abrevia!,i, neccsitateade modernizare qi ldrgire interclisciplinari a cerce-tdrii arheologice- din sud-estul european-' d-epdqind

atit mijloacele cit gi premiseJe metodologice ca.re

au permis autoarei id-;i construiascd propriiieteorii.

NOTA ASUPM EDtTtEl

fiff,q,tr,*'iiij".{;ir;,"'r1iJ*ii;iir.i:ll,li;

i*ltl:Fin]ii * l: t lr {ff "i[:

"]:{ilxn r i :f; |,1lt1,,'?13":'f*'"'printr-o ;';"it:"tXlt1fl ; l,yl1Ti tT,hr :."r" i!i. iiffi { 1T" a'fi:l:

*H*nq;;ii:#;i,hi1,tlp'n.i'r,fi ifI I :

g : I g : ffi '

;,;r; I'ff ',r i"'f :*: ii': i".,,iX l:;lJilti il1ft::

uJ; 1.,,",,i.i,"ri,

h a o tic e. S ;, ; ;i; _M";i

j ;;

::ffif :Td" *-::i- *: i:,,'ff I o

?" i"J#j'" :'iilpurnd - a. hrr"r :iin',fi iff,tH;,TJffi:.i+Hiilij. "{{*i g,,!n * }h:ffi $-Ji#i:::::tJ1*:1"?'if;P":*i:l* Pu "u" ;uto""u" o

' ;;;;i i :itilf ,,x lrr,' E xiiii ili ii'- *:ilr:tt"'"* i4l, ii t tlr r':{:: :'" ti" :i :t ; i,!: -x ru,l" :mil'?i"ii'! iry"

" fJ il''':"'F**i

'"riIo,igi;ur."-'ii'i,ltr-11.,H':1lX;'idXffiTt{5

cu argumente care nu mai pot fi ignorate -ipotezele exclusiviste care vedeau (Ei inci v[d)zbrii civiliza!,iei europene ca simple importuridinspre Orient. Fdrd

-a nega rolul Anatoliei inrdspindirea unor fenomene- civilizalionale (caretrebuie v5zu'ue acum mai degrabd in sensul unorimpulsuri qi nu al unor efective rniqc5ri etnice),se arat5, felul in care acestea s-au adaptai spe-cificului local sud-est european'

Prin studiile l\'Iari.iei Gimbutas (aldturi de alealtor cercetdtori ai prleistoriei, cum sint ChristianZervos qi Colin Renfrerv), aparilia civilizaliei.insud-estul european va fi privitd, cu,. siguranld'printr-o altir prismS, chiai dacl unii arheologiori istorici nu vor adera - cel pu,tin la inceput -la ipotezele autoarei. De fapt, atuul major alMarijei Gimbulas const[ nu numai in faptul.cdeste o admirabil[ ctrnoscdtoare a problematiciidiscutate (reriatd adesea in limbi de circulaliemai restrinsd, pe care le cunoaqte in mare parte),dar ;i in fapLul ca stapineEte numeroase aspecLe

legate de lingvistica coinparatA lndo-euro,peanagi" ne-indo-euiopeand, prec'-tm gi de mitologiilecomparate europene. Uiitizind inl,r-un tot unitardatele arheologiei, lingvisticii Ei mitologiilor -caz rarissiirr intre cercetdtori -, autoarea reu-qeqte s[ ne prezinte un tablou veridic al feno-inenelor istoiice, sociale qi culturale ale unortimpuri cle muit apuse, impingind harierelepreistoriei mult inapoi; c[ci ceea ce pind maiieri era obscur qi de neinteles devine acum mult

-"i "1u", trlinh parcd in fala - ochilor no,stri'

Si nu ne putem decit bucura afiind cd spaliul6aruatic a iucat un rol de seamd in aparilia uneiarti rafinale ori in inceputurile metaiurgiei inEuropa.

Imnunincl lurnii ltiirllifice denumirile de ,'kur-nun;'.'l.ooituloLi" * kurganelor" (folosit incl dini"rr itjiOi qi ie ,,Vechei Civitizalie liuropeanr",ultimul utilizat - inilial - pentru a desemna uncomplex din sud-estul european' ap?l extlns -ca tipologie culturald -,9i.asu-pra altor reglunrsu,l- 'qi vEst-europene, Nfarija Gimbutas 1'raseazd

jalorne ferrile-pentru inIclegerca dezvo]tErii unulprolil cxltural pcrticular al Europei incd dincere mal r-echr trmpuri. De allfel, cerceLarile saleating^.adesea fronrje_rele clintre dateie $tii;!.i];filosofia culturii.^.V91bind aespre

-egiUtui" 9icomplexa Veche Civiliza!,ie Europeand' qi du;p;

rdsp_indilea ulterioard a 'puterii 'clinspre

stepelenor,d-pontice, ayem in fald un tablou fasciiantl] l.1qi.i dinrre .pace.gi rliboi, un tabloup".r.nitn toate.ttmpurile istoric-e gi care a cdpdlat azi:::11T-Tt: lragicg .are eforiutui cle a scdpa decogmarul catastrofei nucleare. Cunoscind ;f i.rt.-l:ql{,_i.:.te f3pre, purem- r119r"gu sr aprecranlat Dtne drumrrl spre viiLor al civilizatiei europenecare- s-a ndscut cindva de_a lungul Dlndrii. '

. . . ln sfirqit, subliniem f"p1;1-;d, " prezentindcititorului diferitele fa!,ete aie ,rrro" strdlucitoare

civilizafii-neolitice care s_au formai qi'au evoluatin spaliul cuprins.inl.rc Carpali, Mirea f\furg.;,Marea Adriatlcd si l\larea bg.., o;"- in fatacontururi mutb mai "t"r. p",.iul"J' ,i"iiir"iiijlpre-trace ;i rolul lor _ in opinia noastrd, funcla-mental - in contura"ea p"ofilului atlt a. orig.i;;fal civilizatiei tra_ce, care a fost una tlin cele Eoulcomponente - aldturi de cea romand, tn moclegal moqtenitoarea unui strdvechi subsirat autoh-ton italic - ln formarea pop-orului romAn qi alimbii romAne. Vechea

_ Clvitizapie Europeana,aqa cum a reconstitnit_o l.{arija Gimbutas, este orealitate. ca-re - aqa cum afirrid

"friu" uutourea _

are multe lucruri sd ne spund pind astdzi.

Traducerea textelor din prezentul volum s-aI:::l_^d."f,1 exemptarele. p'uru la

- dispozirie deauroare; ele au fosl.publicate _ cu o er"epgiu _ln reviste de specialiiate, cu urmdtoarele i,iituri:

Old Europe^c.._7000-J500 B.C.: Tlie EarliestLruope&n LLltltzation Blfore tltc Inl'iltration ofthe,Indo-European pcoplis, i",;1f,"'Jlurnat ofrndo-European Studies,,, I, I_z,f Ig7J, p. I_20.Spirinality of Otd Eurolte, manuscris irredit.

47

The Megalithic Tambs of Western Europe undTheir Religious Imq.;lications, in ,,The QuarterlyRevierv oI r\rchacology", septcmbrie 1985, p. t,7-8.

I'|rc Beginning of the Bronze /.ge in Europe andtlrc Inrlo-Eurlpeio1s1 in ,,Tlie Journal of Indo-European Studies", 7, 3-t+11973, p. 163-214.

The Tlzree WaQes of tlrc Kurgan Peol;lc into OIdEurope, 45A0-2500 8.C., in ,,Archives suissesd'anthropologie g6n6rale", 43, 2, 7979, p. 113-137.

An Archacologist's Vieu' of PIE in 7975, in ,,TheJournal of Indo-Buropean Studies", 211974,p. 289-307.

.9OfII.ry PAI.IGA

CUVINTUL AUTOAREILA EDtTtA RCMANEASCA

Rr;rud,nia esle tttlr(L a ccca ce atn nLnti[,t Veciteali ur o p ii,, o entitate culi Lrili iirlri t:r, i' "i

"rr e 6 5 0 0 _3500 i.e.n., aratti. pr: o soVietu.te matriarhald,teacraliciL, pa,7nicii,

,[1(,it,oare ;t -ii".',ino*

cle artd,,c&re (r. 7:rccedat socil.tdlile tnAo_cuiopiiizate patri-ar lt cil e d c l': p r d.t or i ti i n' e p a c il_e b ; r;r;'ril

";" ;;" i i irtri" i.Sint d_eci ricurnscd.tcurr't oiuiai"r-it#' ii Ed,ituriitrleridiane pe.niru feittut ;i ;;pt;rit;rn tn ti,nbnromd.nit .!itps,jul i,rir.,itor. to aci'r;t'ri" riii, cuttura.L' I u i t o ar e i e tli s c o p er ir i f ii.; ;;" ;

-';,r" "

H o nfi,ni a s it n slt e y iir i t t t rt e c i n at e- tl up.d, it d o il r rr"'rl a ri i" i " "i,

it",a s o c i a t e d a t ir it or r, r, oi i o _ r, oi b;",;:

".;,; f";r:

" t p o s i.b it d,,

:.1 : jr_t ": :,?

im. p a r t u n! e i i r rc p u i,,:" ti ui*, iri i r * i t,, e, e c I ieuroilenri.', o cttltitrii a unei sccietdli cte iyicittori.,l depenit de aserueneo, erttcLent cd aceastd, stravechec,i1ityz,1lie europeanti prrr*ii ";"-";i;;,:" nu.teniipe cea sunzeriand, Aceste.tiale fa, inzposibild,,!l?!rr?" confornt. uii.cia citilizayia, iariornira ,iurctentii a swnericnil,,tr ar f i_fast' cea ii" i;*i"riide pe gtob. In yecliea europd',u" ,iiitiiifuilficaliietattorate ;i nici arme cre ir;p;i:

";i;;;;l reprezen-tiirilar

_ pr.iuintl o sacietate iari"iiiri''ii" cond.usiide brirbayi r.eflectit o struc.tiLrit rociota'ii core fenrcilecLseatt rclttl princinal gi_in care itit intitii,'iugi femeite aciie,au in niod ,gat tit/i""ti"i,'t, ,orrun.A fost o p.erioadd. cle rcatd ii*riirtr"t""i"Jitrn ororacu energiile cre&t0are ale naturii.'iiitiri, ,o d,ucurn tncolo sd recunon;t.et.n rcalitdlit-t Ei-mactrtt cleviatrri ule epocilor ncolittcd;i o'rujirrtut, cu,re

49

inseni?itru mult mui mult decit semdnatul, culesul.mi.cinrttu,I si caacerea ptinii tri ridicarea casclar.Trrhuie sd, recttncasterrt realitri: ile strri.rnosilor nostri,,vec|Li eurot.teni" a,s{L eutl au. fo.st : canstrttt:tori detemple, proclucdtori de ceramicd ad.mirabil, pir:tati.Si d,e cbiecte cle cnlt, creatori dc sci:Ipturi;i de figtt.rine reprezenti,nd dilinitdii hztr-o ntsre varieLate detipttri, organi:atori cle ;i parliciVtan{i Ia riiualu.risezoniere, funebre ;i ele aite feiuri. Aceqti oarteniau folosit o scriere sacrd ti'"ce1ttnd cu cel pulinsfirgiitil mileniului al Vl-le.a t.e,n.

Trebuie co, cle ocLlitz i,ncolo sd, recunoaqtemimportanla spiritttalitd.gii V echii Eurcpe ca operte & istoriei no{$tre.

T,IARIJA GIXTBATASLos Angeles, octambrie 7987

YECHEA EUROPA, 7000.3500 i.e.n.:CEA MAI VECHEctvtLtzATtE E UROFEANAIf,{AINTE DE ihdFILTRAREAFOPSARELSR IruSO-FUROPENE

* Notele senrlalatrp,eraqliirrut;";iliT:,{lii-,!ir,iJ,y:"#.,1f i...,-i::[:l?,lH',-'$ ".fi$lt' l*l h 5'; n

" ti'i6 ; I;' ; l;' i; t ex t' I n tre

({

Vechea , Civiliza{ie Europeanf,, care acunoscut

. aqezrlri urbanc,- un sistem descriere, si t emple,comp.licaLt ornamentate,a inflorit in -sud_estul

Europei tnainteiinfiltrdrii popoarelor inAo-euiopene, Oe_alungul celui-de ai IV_Iea ..i *t ttt_t.umrlenlu*i.e-n. ..lfirturiile arheotogica in-dici laptul. cd invadatorii'iu fost unpopor razbolnic care a construit acropolelortificate gi a. develit un sutterstrat alptiprrlaliei ind igene. r

Siudiul de- falti !e 1-a concentra asupra acelorarii dir srid-e:iui liuropci__ .{i;r;; d;nubiand,.l,driatii.a, irr,rulelo ,cjin Nfarea= U*."-i, ,qudull!11:l , unde, pe. la ZC0(t i...{" o ii,"*p.,t, oclezvoltare foarte i,impirrie, care a clus ia o.r,ia,ticivilizai,ir. qi a continuat iirnp a. p.rt. trei miide ant, pind in 3500 i.e.rr.

^ Perioada din_ jural arr,rl.,i 3500 i.e.n. formeazdo cezur[ inLre Vechea Europd ,si Europa indo-europeanii. Aceasta este perioacla "iiJ-"iui"

t-riin agezirrile rt:raie ma.i, ci ;i-dil"..1."r.r"riincet,ea.zI sau e;t,e profiind *fAiti.uta.

- t" .fri""

ac:easti perioar-li _ prirua jumitate a celui de alIY-lea mileniu i.e.n. _ ir fost rlatatd prima

invazie ln cimpiile danubiene qi in nordul Europeia. popoarelor kurgan sau proto-indo-europene,dinspre stepa cuprinsd intre Volga inferioaid ciIi3nu| ]nieriql (Gimbuias, i9T0). 5e poate apreciaci schimbdrile care au clus la degenerarea a;e-zdrilor Vechii CiviLizalii Buplrirene in?ica inceputu_rile prezentei inrlo-europelilcr. Siudielea

- sub-

stratului ,,vechi euiopean" este deci inilisi:en-*bil5 pcntru o bun5 intelegele a iorrndrii qidiferentierii plimelcr grupiri-iniio-curopeire dinEurona.

Term!nologia

Curind clupii introCucerea unei economii producd-toare de aiimente in timpul mileniului al VIl-leai,e.n., sud-estul Eui'o1'ei s-a consolidaL intr-unbloc cul{,ural cu i'riclacini si o icieltit,ate a s&prcprii. Acesta a fost un'conplex cult;lral cudesSvirqire indreptdjit a fi considerat, o entilatein,:lependentfl, nicidecurn o reflectare provincialda evoluliilcr -Oriertului ,\prcpiat, ci o tivilizaliepe rieplin ecliivaleni.iL celor din iviesopol,amia-qiAnaioiia dirr intervairil cle t,imp nien iitirrrt.{nsislenla cu care oricntali,stii e,rplioii schimb:irilecuiturale prin termenii cle ,,impoituri" gi ,,rnigra-j,ii" trebuie deci priviii ca nejusti{icai:i. ltiu sepoat,e ciemonstra cd schirnbdr.ile cul+"urale in dis-cujie ar fiJost cialorate rnigra,tiilor ci, rnai riegrabd,scirimburiicr reciproce de idei prin intenaiflcareacomertuiui ;i comunica!,iilor.

Ilescoperiri recenie si remarcabiie ieclarci oreevaiuare a concepi,iiior noasLre priyinil suil-estul Buropei. trxisten,ta agezilriloi urbane, &unei scrieri, a templelor qi a mormintelor dotatocu obiecte de cult, gi figurine, atingincl un numdr

2 de aproape treizeci de rnii de exemplare, sintdcvaCa cd existau o via!{ religicasd brganizatdsi o structurd foarte dezvoltatd a ceremoirialului.

Spre a identifica aceastd arie din sucl-estul.lluropei drept o eniita,te separatir in familiaci...ilizaliei Lurnii Strdvechi Ei, cie asemenea

:i,r: u ,o dis.r,iirge de Eur.opa Anticd (denumireale ciesemneazd de ob,icei civiiiza,tia clasicdereco-roman{) . Ei de _Europa Freistoric5, amt' 'tosrt ctenumirea de Vechea Civilizalie hrrro,g:gld - (Olq European

^ CivilizationJ prop-.rs intgiI la al optufea .Congres tnteinalionat ;;:,:,j"!,",

Preistorice gi proto'isrori;; "l;' l; e "rgr*J{rlg. '1 ).

e ronolog!a

Folosirea datdrilor cu radio_carbon si transfor_rnarea lor in date reale pe baza catibJdrii l;;;;_nologia inelelor copacilor a cauzat o revojutiein. c.onceplia noastrd despre na;lerea qi docliiiuirete.r. mal trmpurii civilizalii a Europei. lcn,,nineolttrcuJ 9r colroiiLicul aceslei ,onb arrem ladispczi,tie peste trei sute de datdri cu raclio-carbon.,Acestea furnizeazd date esentiaie pentru o inoa_,cirare cronolcgicd a numeroase complexe culturalecunoscute. Cronologia folosit,d in acest studiu nuesle il ani dctermina!i prin lneLoda radio_crrhcn,ci in date reale aproximative (vezi Tabeluicronologic, p. 59).

inceputuri!e, c€a 7500-65$$ g.e.n.

Cultivarea efectivl a pdmlntuiui in sate eviden_tiat5. plip oomplexul-,,Griu-orz oaie_capr5_vite_porc" (Wlyat-barley sltiep-goat caule_pi[ iontpler )apure, pe. !,drmul Greciei, al ltaiiei, "in

ireta,ln sudul Anai,oliei, iri Cilicia, Siria, Faiestina ;i inSemiluna fert.ilS (Friil.e Cresccnt )r in jrrr desau cjrirr mai inainte de 7000 i.e.n.

Nu existd niri o,dovacli care, bazindu-se peilaiele analizei cu radio-carbon, sd demonstreze cdarcsL comitlex a ap5r'ut mai tirziu in Grecia

. . * Semiluna l-erlild - zond. fertil[ din Orientul Apro_piat, care se intinde spre vest.pe ttnge C;asi"-rn-udit.r".,ruun a,iar spre est pe tingi Dqertirr sinian di,ilAi..-{N.Tj---,

5l5?

drrl9: e'-* x; tr a*E

^a.: /^ ! ,

i, -n ?.:> ^. :Y:- c.: :.i - q tr:-J

N!; -'

'-.'^ A O A Y i OlLJ-j>€o-:.-.:

i;.riL in Serniliina Ferlilii, ori in Siria, Cilicia saui)r.iesiina . (clatdrile revizuite p.ti;li straturile. ie-.nr-ntico cle lr Knnssos in Crita si de ta e.gissa;i 5'.liin in Tlrossaiia se situaazd )* ;r.

-;;;;;4ir,ailte de 700C i.e.n.fcele mai mujie date Cll4. rrlhiate sec,. Tl-0Tl). "

-{u este cla.i" cc-il rletclr,.tilat iltnulsui ini!,ialpentru dez.r.ol|area ciiltr.rrald a Vecliii CivilizitiiFuropene. $tu erisfd rrici o ciovadi d;"lfti;;:." i-tll:ql-:li. ca.re cirnoqtee.:r cuiLivarea plant'elorfl rioirestlclr€a. animalelor a.Lr venit

- clinspre

:?:j:i,.:jL tljl'npjuJ. Itsre pusibil "u onir, capra qi

rutttvar,ea c,rzului cu douX rinduri sd fi pdtrunsin sud-cstirl Europei piin esi,.rl Mecli*ranei;ttcesi hicru insi nrr poat6 fl doverjit in ce privegte 5ritele, porcul qi alacut (griui cu

"" frofrl,'"u""'*r,slrimorei aritohtoni in-Elropa. De altfei, surselede obsidian nu s-au iimilai nurlai ia Anatotiasi Transcar-icazia, ci exicbd chiar si irr zona cen_irai-meriii,eraneani lri ii.r insuleje h,Idrii Egee(Di-ron, Cann, Fielfie-w. t968).

S-ar pdrea cd facbon l s,riniulaiol a fost navi_galia. inaritimd activd, iar accesui ja sursele deobsidian a

- spor.it riimul schimburijor culturaletl

,:ntcnorut regiunilor Ii!ai.ii Dgee, M rrii AtlriaticcI nledlteraner ccrrtraie.Dupir impactul iailial, Vechea Europd qi-a

urrnat proprir,rl drum, g.ener?nd o serie cle'culturicare prin aseminarea lor, p^rin ieqdlurile ,"ciproce,si prin.reaiizdrile l_ol unifici gi disl,ing aceastdciviliza!,ie, diferitd de cea a Orientului ipropiat,lrecum qi de cea ii. vecinijcr. etropeni tle la nordsr \.est .

eregterea ;i eonsolidareaculturii neolit!ee sE"ed-est eurapenegi relafiile sale strinse cu Anatolia,Levan_tu i 9i Mesopatam ia..cca 6500-5300 i.e.n.

ln jr-rrul aniior 6200-6500 i.e,n. lclupi calibrdrilerecente cca 6i"ril0 i.E.ru..1, .e,.amica a'rse ia t,ernps_raturi iiialte gi iustmiti a inceput ua*tiu tnlorite

55

atll in -rlechea llulopd, cil qi i:r OrieriLul Apropiat.Curind tiripS. aceea a aprirui ceramica pictatd'In liecare

-area.l vasele au urrnat ceri;rfele locale

tn ce prileqt,e fortna si s'iih-rile oi'iiamenf ale.Evidenfa croitoiogilti nu vorbelte despre s 1'r'io-rilat"c a Orieritului :\irroi,ial', c'i sugereazi extin-derea r.rnei iclei, rnai ileqrab:, ,lc,-'ii-titi"raJ,ii sai-r

inparturi, in sucl-estui lluropei. Nicdieri nue-riitd er.irienl.a unui ii'ansiei' in toto al vreunuicompie:r cultura] dinspre Orientul An':opiat sprezona l,TP,rii Espe.

SfirqiLul rniieniuhii al VIi-lea este caracte-rizat, de o dezvoltare explozivd a arr,elor 1i a-

tehnoiosiilor clin Peninsula Balcanicl 9i centrulAnatoiii:i. Podul ce lesa cele cl-oui continente eraconsr,ituit cie insrilele din Marea Egee. Schimbulcontinuu de iCei ;i comer,tul dintre Balcani .1i

centrul Anatoliei sini, eviden{,ir,te de numeroaseobiecte din piatrd ,,ci os, cLrrn ar fi spat':le de o,s,

copci pentm cingdtoare, pandantive mici dinne?ri.r, securi in miniaturl qi dditi. Aiie obicctelndeaproape inrudiie, aparlininC in mod evidentactiviid.tilirr ceremcniale sau rituiiie, inciuci felu-rite sigiiii puriind ideograrne cle acelaqi fel, figu-rine ofoenegti llau anim:rliere, -,'ase teriomcrfe 9ivase clr retiefrrri suges',,ive leprezentind m[gtide dir initdli.

Figurinele cle lut glsiLe in mari cant,ii,[-!i inThe:silia, l'Iacedrtnia,-13ulgaria., RcmAnia, iugo-slavia Ei sud-estul Ung:.rriei, din perioada de

dinaiiii,e gi d:,riri 6000 i.e,.n., inriiri afinii,[!,i anro-piate cu-cele iunoscui,e ciin r,rrili,urile Itrassurta ;iSamana dirr h{esopct'i,triia, ca de e>:emplu figi:-rinele mesoroi,aniene cu capete falice sair ou

forme ir. \r (cipriori) incizate pe spate, sall cuochi ,"boabd de cafea" - fiecare grup stiiisticcaracterizind o cai,egorie de l.lerson&e mitj.cereprezentati lt fel cle conven f,ional ca in artafi$urativd clin Vechee Europ5. Aceastd cxtinderea irnagistir,:ii rlilioe inrrtdit'e pe o rii:;tan!d de apro-ximatir' 1300 la 1500 mile indic[ o uniforinitatefundamental5, evidenliati tri de aselrl[narea tra.-di{iei arhitect'urale din Thsssalia qi L{acedonia,

-{natolia qi -estul regiunii mediteraneene. Aceasta9_sf

e o tradi!,ie care include case reciangularernierconectate, unele avind contraforturi gi fu.r-:ltj':l:. iilt?,,q:'qli ttin. culunrizi 1,r,,urej;pipe-Lur.€.gsn1-.*e (adobe) ;i plurr de mc.earon.ye ta mr;iocul celui de ai VI_lea riileniu i.e.n.,6satele aglcmerat,e cu case reclangulare, aneratede^qanluri sau de ziCuri, puteau Ei "*k pild-i.iOCC de iocuitcri. 4ga este, .le exe.mplo, asezareader.l,ip Scsklo clc.sic ce aggpgra pantele'adr;".iJtell-ului, (rnovi!ci,; ex, u\r&t i;irial'(e;iimare bazatdt)e uaiere lurnrzate de dr. lJ. .fheoharis)

de iaPasso di Corvo in cimpia T.avoliere din sucl_estulIialiei; tell-ul acoperd o arie A. mOOOt;"'licupriride peste 100 de ansambluri cunoscute inurna sdpdturilor efectuate de cir. S. fine. fncomparalie cu- aceste situri de habitat aje VechiiPl"t':p:, amplasairentele din vestul gi nordulF,uroper, aDa cum sinl cele de lingd jacurije elr.e-iicne, sint tloar rriste simi,le cJ?rl..1:.ri.

Complexele culturaleale perioadei neolitiee,cca 65S0 * 53*i$ i"e.n.

l,ianifestdrile neoliticului prezini,i citer.a lradilii:1) egeeanri-c-eniral balcal-ricd, ar.incl trei srlb_gl*pg . Seslrio, Stardevo . (Cr.ig) ;i l(aranovo;2) adr-iaticd ; 3) vest-i;onticl '**,i HamanEia:4) rnoidoverieascd sau- Nistrr-r_Rug (fig. it.'--"'"',

1) .Areal.ul egeegtl si central balcanic. Cultrir.aneotlLlcA rltn al.eaiul egeean gi ccnLral balclniceste cunoscutd. sub diferite nume in fiecare ciirrldr,ile Europei mcderne in care n..uu1u a fostraspindltA,_ dirtirrc!iilc terminologice reflectindnlat rtegrabd fronlierele poiiLice moderne decit-,'arialii cuiiurale semnificatii,e. ln drecla estecunoscutd sub denumirea cie proto_Seskl"; 4;_zarea Seskio fiind sirrsa terminologiei

".ifltilJiri,rri"nratd rle Seskjo ploprirr_zis; in "Iuqoslavia esLe

cunoscr_it5. ca Stardevo, Crrpri ag,:raiea eponirnd B

t756

Tabel cronologic al Veehii eivillza{ii Europene

ANI i.e.n.

4500 3500

II{PRISS O DA NILO/B UT}Iirt IrVliIt

5500

j rnrcn-i RA};ICA

I

I

PROT'O-SESI(LO bll L\r! L{J

N' OLITICTIRZIIi

sTARa!VrJ -cti tsI Ii .firvIlil_-).!,?uR ll^sI II IIT

i

i'--..I

i

I

I

I

iiA}tANOYOI Jtr II] I/T

BOIAN GUMELNITA

NlSTF"U.ELTG

CUCUTENIproto A rlB B

Fig. 2. 6500-5300 i.e.n. Vechea EuropS. Cornplexe neo-litice: Impresso adriatic; Seshlo gi Slardevo-Ciig; Kara-novo-Gurnelnila est-balcanic. Hamangia nu este inclusX,deoarece lnceputurile sale nu sinl inctl stabiiite. Distri-bulia ei uiterioard a fost de-a lungul I'Iiirii |{egre inRomAnia.

de la est cle Eeigrad; in sud-estui Ungariei -Koros; in RcrnAnia - Clig, numele rcnAnesc alaceluiaDi riu. Acest complex a cculat hid.rcsis-

LINIAIT LENGYEL

TISAAI,IIOLD]JUIiK

TISZAPOI.GJ.R.BOUROG-

KERESzTfR

4500

MA REA;::::;::::::':':--'j:E DITIRA N A_

59

650 0 3500

Adriatica

lllarea!jgee

Central-balcanici

Est-lralcanic:i

iilol dovalicrainade 1.est

Cursul

lT iilociu

Dunirii

Tisa(T.isza)

temul Varclar gi ft orava in X{acedonia- qi in suiulgi ;ontt"f Iugoslaviei,..!n :ii lar'1'-:t

^rrrrrr' estrcd a

liazinului durriirean t:lijlr'ciu''''* tii'l'irIrji'i'l-:e ile'--ieric pine in I{ol-1'rva. itt estr'rl }'i'rrtriia.ii:i' [.k;nco-

;;ii;"i, o variantI a ar'cieie$i cuitrii'i neolitice'

c,unosciltii siib delrililrirea c1i: i(ari:itor-c" a a.pEn-.i'

;i in tsulgai'ia, in vaiea riui"ri lrlar;!e'

2) Arealul adricLtic' Cea mai 'iimpriric cuiturd,r.oiiii"a a regiunii circurr-aliriaiice riin vestul

i"s;ri"o'i.1, r'eiti 1 Greciei 9i sr'r'i-t'riul Itaiiei esi'e

..,i"r.ittX sub nlmele lo iomplc-rul "ir.ripresso"'DeEi uedespdr!i-l ri Ia incepiit'. $"-.:o:''o circiLrm-

-uilit"tutl"*nil' pil5. in mileniul \II i't'r'' ea s':

manifestS. ca o tractiJie ildividual5' prin cleaipa

"o*Jit"f"i }aa',el'a' r1a ct:rirrciil ii,.iatd ciin

;;;i;;ilf-Ituii"l qi -na-niio ric-'-r iurigul r'rasiei

na.iuti." ciin 1ri3-osi:.vi:' 1i Albar,.itl'.Itelatiiie ccmcril;aie ciirlil'i: suciril sr ccl.ttrlll

C,-;i;i'lii tcqirtrea 'l'"u"t-od''iali' '; pd' sri fi

"'.."f-"f "*.n'l"l,o'"" ,.,i rlezlcl lrrr',1 .lirliiiriic'r' in

Si;ili;, Apulia., regiu'rt'r 'fiirc'liete tlin iroggia- qi

clin alle zcne de coesiS'-"'C;;tt;i-cl obsiciia'n cle Lrpaii gi I'i''se lii":t''le

("qo:;;;iii rh-vtcni zooriroriiri cu ti-:ai'i'r- ciltri-i"i*1 u fo's't, at':sttrt tie tlislribu!''ia' tit-'ncopl''irilor

arheolcgice.

3\ Zona pc;iiici sut i:Iants'n'qla' Dez. oltalea

".,t#.ii itairangla esi'-e ilcii lcilarl'' ciar- cste

i"i.t*ru"t cle olliel'r-at c5' o cer':rrnicS' irnp'i'irnat[

^ i"t"a^itUr. (cc'', r.i'iti. irrtprt:sseci poticru i urn-iind o

' ;;;;iii; ,,,Jrnt,let clife.ii de iiceea i cc'ntrlereior

;iil;;"; fi'-sintin..o clin 'es'L

a a|iirut 1a o

aniX^- tit,tp".;. a t'i'olrrii- ' I L'ln'.. 'l'iiriil fizic al

"oo"fnfioi irt.lud. eleminte nt' riiterans' 1i.'' Frrs

i"5r"Tie'""."iiitii I'{amargia es.e f'rar.e jrir'e

""t"-."i{ prin stilul pailit'ular de art5 a

figurinelor. 'Pg*l,? ticest compiex s-a supra-

nus ulterlcr cwrrizalia csL-ba1i'rni'cir calcolitic['

10 4\ Zorru llloltlntrt - l'cra'intt lr c';'/' Iic2irinoa

,1. .lti"rio^ Ji,t trnld-r esrrrl -\ii'i ii ldegr'*' .sl,r'ii-nat"tn O" v5.iie feriile ale Prtiir:hii' Streittlur'

\istrului ,ri de cursul inferior ai Bugului, a oleritr r,rclij',ii prielaice aparitiei qi dez;r,ojfuii,ii unuiirroiiel r;eoliliu cle subzislelriI Cr,rllura tieciliticd-\istru-Eiug cri aseziLli nrrale siahile bazar,e Lre oecononie tle ci:ltir.ilicri a ai.ut o tiezvoilarelocald. Llli,elior, in decursul ntileniuiui al VI-leai.e.n., a icsi, influenj,ai,a dinsrire sud qi vest ciecomp.iexul cgni,lal balcanic (Stardevo-Crig), iarin ririleniul al \,'-]ea i.e.n. de complexcie e-st-bai-canic (Boian) qi centlal-euroi-pnn lceramica iini-ari). Con'uinuitatea cul'r,ural[ esle perfeci ciemon^-qtiat ii rie studiile str'atigrafice Ei tiioiogice qi.irilXriii cle clat*,iic cu radio-carbon. T'oaie acesteairtlicil o secl.eriti neoiilic[ avind tr.ei faze acera-nrir n 9i r.ltn cin,.i ccl.amir.c.

ConTplexele culturaleale perioadei ealeolitieeocia 5300-350E i"e.n.

Pind pe la 5000 i.e"n. ciliiuiil ))ve,,rhc eilroi;eiilh"se clis btriizase il ;iumeroase r.ar.ialte regionaiecarc prezini,it traclilir 1:ine dey:-rol+"aLe in ariaccrarnicii, in arhiieclur[ ;i in organizlr.ea culli,:i,fiinri deci ; iriltif icati utilizarea terntenuiui cic,"civilizrrLie".,,\reclrii europeei" formau aglttmer[ricie populaiie a-ciesea reprezent,:rte tle mici ageztiriurbane - o situatie cere inpiica in rnod inevi-tabil anarilia uncr instiLut,ii'relig;icase qi cie con-ducere. lli au ajlrns sir lolcseascii o sii'icre rudi-rncrrlarl gi r-au spcciaiizal". in megLegr:g_uri. Deaseinenea? au rie:coperil utilizarea rrretaieior, pre-lucrinri aulul si cuprul pentru prcciucerea orna-mentelor gi uneltelor. O serie cie traciitii ale \recliiiCiviiiza'yii Eriropene au con'Linuat in urmltoarelereg;iuni: (t) egeeand ; (2) central-balcairici;(3) adriai,icri; (4) ilundrea mijlocie ; (5) T'isa I (0)est-halcanicn; (7) I'foldova-Ucraina de vest.

Priria regiunr c,uprinde ceea ce conslituie aziGrecia si insuleic Xfdrii Egee. A doua regiuneinclutle Iugoslar-ia (cu exceptia liLoralului aclriatic) :

civiliza{iile \iiiria gi RuLmir. Al treilea areal este

61

11

60

reprezentat de cornpiexui cerarnicii pictate, deambele pdrli ale Adriaticii (Serr"a c1'.4lto ln surluiIialiei r*1 IIvar in I)eimafi:r). r\ llriir;r varianlSinclucle cuil'lrit Leng--vi'1 tle-r luiiSiil baziriuluirnijlociu al iJuniirii; t)ir are aiinitili rru r:omplexuiadriatic, atit in ceea ce privelLe stiiis|i';a mate-riai[, cit ,ri tipologia so;i.laLicI a pc;luialiei' urmindculturii cerairricii liliiare a neoliticului central-european. A cincea zonl cuprindc bazinul Tisei,in care coinplc:iele Tisa gi Biikk Ce tradilieAlfold au fosL r-rlmate de cultura Tiszapolg6r,o culturd prelucrlioare cle metatre qi inrudiLi cucuitura Lengyei. A qasea regiune cuprinCe cul-tura llaranovo din Bulgaria (fazele KaranovoIiI-Vi) gi complexeie Vdclastra-Boian-Gumel-ni,ta din RornAnia, precurn gi o ram-iir5. din L{ace-clonia cunoscuti suh cienumirea Iiihili Tar^' Irrcea de-a gaptea zoiiit - h{cldova-Ucraina de vest

- cultura ieoiilicd iocali a fosi urmat,i de cir-ili-za!,ia Cucuteni (numiii qi T'ripolie ln literalurascvieticd). Varianla Pctreqti reprezintl o zolS

't2 de tranzi,tie intre Lengyel gi Cuculeni ({ig. 3).O accelerare semnificativ{ a evcluliei spre un

nivel mai inali de compiexibate $i rafinamentesle vizibil5 in fierare vaiiantd a Vechii Civiliza,tiiEuropene. Cuprul a incepub si fie folosit pe ia5500

- i.e.n. - (stratul Si,ardevo tirziu al aqeziu'ii

Obre i a furnize-t }--iese de clrpru datate la cca54C0 i.e.n. lsec. 54-53 ,si 53-511)' iar aurulinainte de sau in jur de 4000 i.e.n. Specializareain meEte;ugtrri este eviden,tiatd cle venarcabilelerealizS.ri artistice qi tehnolcgice cb,tinute ln pro-ducerea cerarilicii: policromd, l,-lstruitd cu negrLl?

canelati sau pictatil cu grafit.Creqterea populaliei este indicatd de densi-

tatea aqezdrilor; de exernplu, in arealele esi-birlcanic' qi Cucuteni sint cunossute citeva miide agez[ri qi necropoie. Satele mari au evoluatspre-a$ez{ri urbane rnai ales in zona cenllal-balcanicd a ci.riiizaliei Yinda.

L{ormintele, lemplele qi inventarul de cullevidenliazd o structrrrS. reiigioasI organizati roi uncereryrcnial foarle dezvoltat' La Cdscioarele, o

.eaLcaHrcA

"**"f:t"r"

LEi.{GYEL

*g;i,.u:il,l,i.-,f :l g:ih.i:iff.'"13"rii;: r o,Liil,,f,ffli'f

:.,1, f :','fdTt ['i["'i.:?: ;l .

; J,isf#ffi ;i'' t i; c u p r u n u

ii;iia,;''t'll1,1';:ll;''6iH'J[e,Hiiii'.$.0,.,",T.1,f :11:li,'.t11"'il,of i*,{;i.fJ',',ljil'itaTi".1'f ?,diliiil.i'ff;&seza.re insularX ne un la.c clin apropierea Dundriiia sud-est de ducureqtr, ar.lreol:gii rcrmAni auadus la lumin{ un templu'aatai la ?ca'SOOO i.u.n.foqg; 49-4?, 46-451 '(ciatare ' ..

-'rujio-"arboncal':braL[ itr dnte

-reie), .u.uoiurlji.' pentru

63

/ cucuTEHiI

I r*L}..,..&e*l .h

!'&';* (pFrRE$Tl

,,0,1"'"

62

nJi*:ff "Fig. a. lr{odelul in lut, aj unui edificiu: painr, iernple peun stereobat inalt. Descoi:crire ficutd la C5-q,:ilareie, o

asezare itrsulara linqtl Dunire in srtdul l'irr'riniei. Civiii-zatia est,-brrlcanici, lt doua jrirntf,l,le a lnileniLrlrri a1 Y-leal.e.n.

ceranica iazei iirzii a crillurii Eoian a civilizarlieiest-balcanice. Ferelii temnlului eratl fmriios pictalicu desene spiralate in rrisu qi verile pe un fondcrem. Doi stilpi eleganji, pictali cu desene com-plicaie, se aflau in liica-;ul secr-ri. (Prirna comuni-iare plivincl tenplui a {ost pubiicati \n DaciaXI\r. 1970, de c:iLre Vladirnir DumiLi'escu.)Deasupra acest:-li teilplu se afla un altul de o

virst,ri' pulin ulterioarl 136?0 + 120 l.E.1+./sec.46-40 i.e.n.l (compiex.,rl Gumelnila), in oare s-&

descoperit un model in iui a.l ttni:i temphi (Hor-tensia L)-.rmil,rcsru, i* 1)acia XII, 1968). h'fodeiulreprezinid un coinl:lc-.' inlr'-adevirr monumentalde patru temple ag,ezate pe un stereol:at inali(fig. a).

l,[u]te aite mociele cle tempie au fcst Cezgro-pate iri Peninsula BalcanicS. Citeva, apariinindcivilizaliilor est-balcanicd qi Cucrit,erii, sint cti

dond riiveluri, avintl capebe sculptate sau indgticle z.eiid!i oli anirnale 'r"od"taiJ -f e rrontoane

l,^, p-?" a, rcprezenta temple dedicate anumitorzer qr zerte.Evicienta unor deLalii de vestimentafie pefigi;rinele de lut sugereaz{ un stii boc.at in or'a_r"nenje al r cqrninteior r;iascuiine ql feminine.In figurinele lor ca qi in picii";I" * reliefr:riled" 1j... r.ase rilual* gi de 1r. p."aii'agezdrilor,

,r'echii europeni,, au recreat iumea lor miticXcri arl descris formele lor de cuit. Mi.r,uriio sispectacolele dramali^l perioclic^e "..",

^pr"ir"fr;f,,nJ.,:l:c.tlalc Frin inlcrmptiiul figurrnel.r. Marea.'rlrirLatc de aspmen"a fiqiirinc, Ceramira riburii,inventa.r cultic si alte tipuri An rqr".r,,"tdri pcobiecbe legate ,te

"eremoiili" Ligid;s'e ne oferdcele mal ei.Jcl-ente_ vestigii ate Vechii CivijizatiiIIT:p:".,. indicind roridard o

"on.rptJ*fi;;lYolial'e sltrrrtuald.

. Aparilia scrisului.nu poaie fi deci surprinzd_ioare in contextr.rl existeniei templeior qi u'r"ior_lalte mS.rturii arheclogice enunerale mai sus.Tdtrli{,ele de la Tdlt5ria ,f .o"o1rli:ir,u in X96i(Vlassa,^ 1963) apar{in unei gropi au sacrificiudintr-o fazd *"impurie a civilizaji*if*aoq ffindajqi trebuie Cataie ia siir.;iiui 'i"if."i"iri at VI_lea i.e.n. De aitfei, cele mai ,"..rri.u

-,iut5.ri aieconpiexulili tirnpuriu Vinda (riin asezarea r\nzatlin^ifaccdorla) -sirr,

62C0 +'20C 1't l" Z+tll'-$6250 * tOJ (LJ 2329).8.p. [,rai*t"'Je"prerent;*.Converiird datete oblinute irr a-li ,.iui. upr"*i-matir-e,..9!l,i"um o tlatare ln jgr de 530d_b200i.e.n. 15340 4itltl_n; 5335-49:;51 (fig. 5).

1g1J"tu;f [oP{,:;,i,u;i^"i:d,;::#il,.u.,,T,.J.';* jf ,?:ldaf e reale. prin clrvenlie, ,,prezeni,,"*'este consideratanul _1

950, cind s au incofutl aciste qatiri. -..Anii

g-p:;(ca.- do el;iti. si anii ,.h.i..,. graficii i.;i.f . i.'iraclrrcereade fa!:-i) nrr siril ani rc,ili, o n v e n i i .' a r i,, . c o r,-,, r'l i ,lf i'l :,.'l#', l', ;

I : ",T' :,1?i Tt..:Xr e face scizind .i950 clin numirri j ,..i,erti".

-ijup,t acecstaa,'e loc calibrarea la dai.e reaio pr.iri rnetcda"len,jrocro-

ffi I lglil f; f; :' ; : r#i iili tlr-.mt tt*t n' ;*' I A:'*m

6561

F-*1;:'';- ij!-'.,f,Y::Li r'i I ') |\Tt r-,i:,,\';'iil t' , !\f Jri,r!iJ,^)' it

4

$,*.*,\ig\- *L* f

Jlig. Z. .I)xcmplc de soriere,.,,veche europ.caii[,.: (n) r,asVinda timpurii cu o inzare a vi' e'i (n!.;,, tl.iiltii li,' iT,';fl lj i.ifTit"#i;cu insoiplic,. din aqezalea Vin..a timfili.' ,1; ia friroi,|{.rj,I:Ii. }ti'igrll+, in srrrlrrt -rrrgosr'iiici fsi;psruri oe/^. ,yl,:r.l ; (c) .sIfact.rrni crr insr-riptii irr partot ex tclioarll(o,r) sl pe lraflea rntelioarl il patru rlniluri (c,2). Gra_

!;ii1ta,- ttnsa \.ra!a, r.esrrii C,fit;i;i' il;a il.' mu.l"",

;; Citeva din gemnete hniare ale scrier.ii .,r,echi euro-fette'cale al)af l)c figrrlirre. r'asn tlp,,,ifi il

'"tr* o[rienlerlruate alJal.trriirtrl civilizaIici Virri,r_Trrldrir.

57

3

Fig. 5 (1, 2, 3) Tdbii{,cle dc la T[rtlriii, a ciror descoi"'nit'ca "revolulional ccncepiiile privinti aparifia scrierii insud-estul crrofean.,\]rar'!,in iazei timfurii Vicdu-Turcla+(cca 5300-520ti i.e.n.1.- Hirzeul de islcrie ai T;:iinsil'.'a-niei, Cluj-Napoca.

AV+ iff+ ffi,n/ 4/

rtr

Al_*iiln:

TI\l l/vFI

LJ

LJtl

rh=l-I"IITI

r+rLr.]

frau"l

tffil

Y illl

Y2

II

JJF-*its-lF-'"1

\l/xf..l-

LiJ

ts-jF-*j

c-2

Suie de vase miniaturale din perioada timpu_rie a culturii Vinda provenincl ,ili .irru" a?ezareaVinda - ca sd nu mui e^mintini iu*iotutr,'f";ii;:iiJ: i-i cu,pele i'otive din zona

"entrula si esticd

a. lJ_alc.antlor gdsil,e in cr::lrple.rele \/inda Limpuriuqi ciasic,, de la Boian, Gurnelnila qi-O;trlii T,;q _prezintd semne liniare care sin,r, ioarte diferite det3 simboluri ori ideograme. Aceste ,no,,iete vldesc

existenta unei scri6ri.(fig. 6, 71. S..1er.a ,,r,echeeuropeand" esLe cu circi 2000 de ani mai"vechedeci+" cea sumeriand ;i era probabil tegati de meni_fesiririle. reiigioase, 'serviJd f" i""nalrtrai.ea unorctate or.r avinil rol cledicatoriu qi lomcrnoral,iv.

lnfiltrarea popoarelor kurganproto-indo-europene

Primul conte.cl dintre civiliz_a{,ia Cucuteni gi po_f ?rYl ku:gln p-astoral-patriarhal din stepele iroici-ponilre ca'ieazd incl dina.iitte cie an_Lrl 4C00 i.e.n.Acest lucru. se poate decl,;ce iin influenta avutiltd,e ctvjhzatra_ Circuteni ('i-ripolie) esulli,a cujluriiItulgan. I'e cle aitd parte, infiltrarea populaliei\urgr'.nelor.se _i;c-e+"e italit pr"in niormintele lcrl',,',1,,,rnnl:1,a, { ljci:roger, I[o,i, I or-;r si Tle ns i I vr iria)qr drn estui Ungariei in peri,,ada 400C-3500 i.e.n.Aceasta, este perioada l{uri4an II, coresnunzindfinalului civiliie^tiei Cucuteni',,ciasice;, _ i.;;-C;:

14 cuteni AB-Tripoiie il._ . lot]"I,l!ia kurganelor este atestatl prin rnor-mrnte lndrviduale in gr:o^pi adinci. In mod uzual,acesie morminte erau fdcul,e in ansamblrrri clelemn sau in ciste de piatrd rnarcale prin micimovile-de p.imiat, sau de piatrd _ kttrgane (ga*g,u}.). ft4or,tii erau al€zirfi 1,. sp,1t. .u'pl"io"?.i"si,rlnse. In:'enta.rul dc nir-,rrnirrl'cupri;iciea'irf,lride silex

, s.i virfuri. ,-le s.riglatd Cii silex, suiile,

-1,1.r.i ghica€te,.cu.tite ryi iopoare de silex. Irig;l

rtne.reilrezentind capei,o rlc cai sculpt,abe clin pie.irescmiprefioa*e, i'r"',,jitr ,<i rnirgeie ,ei porloa.he r,iincot.t.l-rto mrslre! seu dini.,i cie cerb er:a1i de aseme_nea lrecr-elt ini.rorluse in morminle. La intrarea

ln morminte se aflau qi oase de vite, cai, porci qimistreli, precum qi vetre _ ceea cd lviae"liaz'apracticarea unor ceremonii funera.u ql a itto"ribualuri relisioase.

,,^ 1_" !iq?."|acestor ceremonii funerare se prac-ncau sftcrllrclle irmane ;i, in anumite cazuri, s_au

i:,r.,1p?:i, gropi riruale-cu schelete de vite ii caiattate lingd rnornrintele rdzboinicilor. Rituriie delnmormint,are ale,,vechilor europeni,, contras_teazd cu cele ale popuialiei kurganelor, aceastadin ur,mi vtidind o preocupare p"entru zeificareamcr!,ilor gi pentru construirea de'lucrdri arhitec_'Lanice rnonumentale vizibile in asezimintele mor_tuare, in inventarele de mormint, in tumuli, inringurile s3u sLelele de piatrd, precurlr qi' inillarea co.ntiLa-te cle arme gdsitd in acesle morniiirte....,,P.?ilr,ngr.area Yecliii-Europe s_a p.ocius cl,rplr,rruir r.e.n. 1l .el_rriai rnare parte a Eurcfei1,.]rtj,:]-i:ti.! li in Perin;iile. Balcanii,d, clr. excop__tla zonelor ,Je mutite ;i c!-e coastd, a ins-uleior dinI'iarea Egee qi din Marea Adriaticl gi a Italiei.Su-pers.Li'aLrrl kur.gair (indo-eur opean) ' esle itlen_lllrcaitri prln predominanta elcinenteior luzj:oi_nrr.., pre{.um ;i ;,rin I r"udi!iiie dilerile in ce pri_vcgte religia, artele qi megtequgurile. O serie'deacropole cu fcr.l,ificaLii masjve dii piatr:, air aparutspre sud pind la valca. riului hlarita din Bulgarirrqi s-e-u extins chiar piiri in Trrlcia'vestir-i-r ;i"cen_trali (Bzero, Mihalici, I{azanliir, Okcl Glara_irrlir:;o..r.t. : -l'roia I, 'ihermi _ in Lcsbcs; Poji-t'c.hni - i,t L.-rnnos; Alilal,libcl _ iirrgri ;\itkara)..\s;z;iliie uri:ilr,e ule Veoiiii llurope cu Lernpleleior', cu ai'uare iaf.ilr.r.le,..r,a;le riLuiie, lrepir,je giscrilpturi (fieurine) au clispdrut

._Un. p.rores d-e amalgarnare cull,;i,.rli. a urmatstilului -rariat qi complex al vechii Europe. Cul,lura.1cy apdrutti

.a manifestat tendinte sire uni_formitatea culturii rnater.iale. In liieratura clespecialiiate, aceastJ. entitate balcano_danubianHeste leprezeniat{ Ce ci!e1,_a complexe arheologice:Ezero - in Buigaria si Xtrcedcnia, Cerrravodd _ln Dobrogea, Cojofeni - in'i'ransilvania, Gororlsk-Usatoyo - in {Jcraina de vest, Froio_Baden sar:

6968

Foleraz - in Ungar'ia, nordul Iugoslaviei, Austria,,. inferio.ar5, sudrrl Cerrnaniei, Cehislovacia' gi suclulr) Poloniei.

Ei i-a urmat cull,ura Iladcn (Ciinrbutas tg70:180). Jn cimpia norcl-europeand riintre I)anemarca;i Polonia este evidential un proces simila.r de,,kurganizare" (in_do-europenizare) prin comple-xul de amfore globuJare, un amesi,,c de elemenl.ekurgan- (rituri de inmormintare tipic kurgan,locuri de tabdrd, mrcr sate cu case rectansu"lareavind o va'lrd deschisd in interior, prezenta"calu_lui etc.) cu elemente ale culturii _paharetor pil-niate" (Trichtenbecher, TRB) ca

"substrat. '

Perioada dintre anii 2500 si 2200 i.e.n. a re-prezentat.

Spogeul - qi ultima fazd a expansiunii

popula.liei kurganelor. Distrugerea masivd a ora_selor. dln zona egeean5, Turcia si esl,ui Mediie_raner a marcat, sosirea iriburilor kurgan _ indo_europenii. ln aceastd perioacld isttiricE, gr".limicenieni.sint^deja c_unodculi in Grecia, iar iiitlliiin Anatoiia. Comorile fabuioase din morminteleregale- indici victorijle. cipeteniiior inclo-europenein rdz.boaie, in jafuri Ei in-st{pinirea rir}r)r popoarecu all fond cultural.

Su.bs+,ratul .,vechi purolrp0.fi(( s-a piistrat celmai bine acoio unde infiltrar.ea pcpulaliei kurga_nelor a fost tirzie:_in

-zona egeeanti gi'in insrile,in Creta .qi lhera, \'echea Civilizatie' Europeandpersistind pinti spre mijlocul rnileriiului al il_lear,e.n.

Referinge

BATOVIC, S.

1962 Neolitsko nalaiiite u Smilticu, ,,Diadora,,, 4, p.Jr-1IO

1966 ,S.tariji Neol.it u ealmaciji, Zadar, Dalmatia, ZadarArchaeological l\luseum-

BENAC, ALOJZ1961 Stud,ien zur Stein- und, Kupferzeit im Nord,\stlichen

Balkan,,,Berichte der R6mjsch-Germanischen Kom-mission", Beriin, 42, p. l-170

1971, Obre II. Neolitsko , nase.Ije Butmirske grupe naGornjem Pol.iu,,,Glasnili Zemaljskog "mirzeja,,,N.s.: 26

BERCIU, D.196( Manifestation d'art #olitliqlre en Roumanie. Le

,pouple" de (lernac,oda, ,,Ipelc", 21, p, 4.2*-451966 Cultura Hamttrtg:,a: nai co;ttribtttizi, RLrottre;ti, Edi-

tura Academiei RepuLlii:ii Socialiste Ilornrinia.1967 llomania Before Buitbisle, l,t'it(lra, 'lharnes & J{rrtl-

sonCANTACUZiNO, GH,7967 La ndcropole prehlstorique d,e Clnica et sa place

dans le ndolithique de Roumanie dans Ie catlre clestletnibres dicaupirtes archdologiques, ,,ShLdii qi cer-ceiEri de istorie vecire", i8,3

CSALOG, JOZSEF1959 Die anthropornorphen Geitisse und' idolplusiiketz oon

Szegr:ar-Tu.zkrioeo-, Acio .Archaeoiogica, 2, p. 7-3S.DIN,iITRI JEVIC, STO JANi969 Starter;aiska kultura u Slaponsko-srijer'skom pros-

toru i problem prijelaza ranog na sreclnji neolit usrpskom i hre,atskom pod,unar,,lju. Rezumat in iimbagei'mani : Die Stardevo- Kultirr im Slarvonisch-S1,r-mischen Raum und das l'roblem des Ubergangsvom Alterem zunr l{itt}eren Neoliihikurn ini scr'-bischen und hroatischen l)onaugebict,,,,GradskiMuzej", 16.

DIXON, J. E.; CANN, J.R.; RIJNFREIV, C.{968 Obsid,i(tn antl theOrigins of Trade,,,Scientiiic Anro-

rican", 2L8, 3, p. 38-46DOMBAY. JANOS1960 Die Siedlung u,tzd' d,as Grd.berfeld, in Zengii+'dlkany,

,,Archaeologia llungarica", 37

D{JV{ITRESCU, HORTtrNSIA1968 an moilble de sanctuaire ddccttctert dans Ia statiott

indolithique de Cd,scioarele,,,Dacia", 12, p. 381--394

DUTfITRTSCU VLADIMIR1945 La station prihistorique d,e Traian - ddp. d,e Neanzl,

Moldaitie; fouilles de 7936, 1938 et 7940, ,"Dacia",N.S., p. 9-10

L954 Hd,bdgepti, Bucuregti, EdiLura Academiei1959 La cipilisation de Ctu:u.ierti, ,,llerichlen van de

rijksdienst voor het oudheiCkundig bodemonder-zoel<", 9. p. 7-48.

1965 Cdscioarele, ,,Archaeoiogy", [8, 34

1966 New Discoueries at Gutnelnlfa, ,,Archaeology", 19,p. 1,62-r72

{968 L'art ndolithique en Roumanie, Bucureqti, EdituraAcaclemiei

1970 Edifice d,estini au cuhe ddcou,eert dans Ia coucheBoian-Spanlos de la station-tell tl,: Cttscioarele,,,Dacia", 14, p. 5-24.

71

I]VANS, J.D,i956 Ercatatiotts in thc Nt'oli.thic.:ettlcnrnt at l(nossos,_. . .L,il4ol,,,Iinlkrtin of l.hr I rrsliIrr I i: o1. Alrrlireology,,. 4FtA1,A, irP.ANtZ ; J\I. IlLrllriir Its1898 I)'ie niali,tJtisclte,\'tL:tiutt. r,rtti liut,tti/. Tfult IL

Ausg1abung_ett irL tlert. Jalu.e n j,L,t)-t-96. ii;rlljevo,Zenlrl.jslii }luzej u liosni i Ilclccgovirrr

cALo\rtc" lr.1959 Prediorica: nealitslo naselje kocl, priitine; od, Ra-

doslol'a Galopiia nreeeo nd "neirt,otki lVlilu,lin (]ara_icnln. \''ersiune bcrnan;r : pr.ediolica: rineolithischeA-nsiedlung hei Pr.i:tila. l-riitina, ,,\Iuzej t(osoi,ai}{eLchije.- I'o-sebna izcl;tnjr. -\r:ireologija,,, r1964 )\eue lrunde der,S'iarLev,ct,.it.Ltltu,r in iI[nelscrbientud, Malrctlonien, J3elichte tler Rdrnisch_Germani-schen Kornmission. 45. p. 3-2g

GEOIIGIEV, G].]OF.GI I.l96t Iiriturgrupprtt der J rt,g,teitt rtt,rl l(1,p[.r:;eii in

der -Ebine' totr Tltr-o :it n i.:tirlbutgc, ri, n i.'.jl,,nrrop,a la fin.de l'Age de la pierre : Aites du'qvrnposiu'mconsacre aur:. l,rob_iditles du n6olithique'euiop6er.r.r-i,agne-_Ltllllca_lJrno. b_.j2 OcLobre Ilig,,,Praha,. Edit,ic'rs de l,Acaddilie tchechoslovaquedes scicnccs

1967 Beitriige zur Erf'oi'schi,tng des Neolithiltums und tlerBronzezeii in Sttdbulgorien,,,Archaeologitr Aus-triaca", 4l-42, p. 90*144

1969 Dic tineolithische liulLu.r in Snctbulgarien. im Lichteder. Artsgrubungen eorn Tell Azmalt bei Stara Zag.ora,,.Sludijrrc Zlcsti'', 17. p. l4 t- tj8

GEOIT"GIEV, \'-LADiIIIR i.; BOGDAN NiiiOLOVlgi0 Pi.stneno-qtia carlttt glinenaia plocilia ot s. Gradeinica.Ilezrin'ial, in limba fr.irncezil: L,ecriture srii. la plaqucen a.rgile du village Gradeinica, ln D\buts d,iuitureC u

.C h.alcol i th i rltte - dans I e s t err e s bul gar e s,,,Archeo-

iogijiL", 3, t.7-I -

G IUBUTAS, If.rr.triI JAt970 ,,Proto-Indo-European fulture: The Kurgan cul-

lure durirg the {ilt,h, Iourth and third n:rillenniaI3.C.*, in Indo-European a.nil lrLd,o-Europeans, ed.by George Cardona'et al., philadelphia'; Unii.er-sity of l,ennsylvania l,rcss, |. I5i- Ig"l

1972 (tr) Ercavations at Anza, fuIacedorti,a,,,Archaeology,,,25, p. tI2-r23

19'i2 il'1 3-eolithic Cultures of the Balkatz peninsu,Ia inl_spects of the Balkans: Continuity ancl Cltange,Haga, Ifouton, p. g-49

1973 CUI-I, IIyth and Images of OlcI Europe, 7()00*A0C0lJ.C., Londra, Tharnes and IJudsoir

JACO]]SEN, TIIO},IAS W.1969 Franchthi Cave: A Stone Age site in southern Greece,

,,Archaeology", 22, tg

f^o-YAryoYrc, noHrsLAV' v )'

:tl,t :ei ii1,T:4 ;l',ilt',', r.,i"i ll, ;;] I ?1. tf l Hl;ltu'i,i;;1,,';t;.. ., ?,,"r"rii,i".jq',iJi1 Brrgrade,.,tiAi_lcz, r, i..,blrri

:;i,iJ;i:f i!;;,1";"{:;:::!;:t:;::i!,^"\t,c.pperAsere64 fift': :rr!"!,,j',* ttuttura. Ver.siune,sermandr

,,urr,1"ilill1T:i:,J;:r#f, nilo-K.rturgr"ppu,r'r=uriiini,

7947 Th.e Kdruis Cu.,',;;:,it*ni;::i!:'d;ilFT:5iil,f n,,fi 'tin:i,'rl

i,;,.,r { | r p cs I r. n ;:: :l;", ji"{, o. [,T i.'' i, 1' cti s,i, - B n' ;; ; ; ;",t r / z l ,:i ,:,llty ( gp.!!" ,4ge ,Tiszapolgdr (,tirtro irt the

)l:q', L,1;!6ii:'i fii'r, "n'+iti"ii l\ k, tii;' i1; 11 ;,141

tr/ \ tiartA larming .:r:!!t::ii: in ,Cen.trutl ,9erbl& (E(xsternr r E r r-A' ift?1"'i.[ ] i uttd "* "

j e v a c' N a t i on h "

1J* r u,i, r - r +1e07

{""1:l,u{i{t!;;n Nerotiihic town in Anatotia, New

jilr?ofi,T{, t ions at r{ ctc irar, Ctricago, Atdine1 e 5e'tii,'

rl';!ti:;:c M auud of Ii arartoc'o,,, Archaeotogv",

ili!t'":t*")"lo j; i93PlN'ncK ; |{ HoPF

li;^f*"',':::E; ji::.":::i";'{,:{!,:;f ;t:i;::o'r,r":trzitr. ur_uld fri

jilr,.#i.ii+ill4T,.,fffi ':,:*,nr,*,0;;sf ilii'.l1

i971 Dr.e Der.ttschen AtI)as FrilJze rr'|s-S'-a-QunIen

auI tlcrOtzaAi-hlagttla I '

*:ls.x 1' ;f J f; i,j if tJ ?., .,

i1? I j :ifl...,:Ii,, ii,il#

, rv- I Ill I ,LLtrR-ir A I lp,E, II. {n,t lre68 tJ!i{u#:JLrro"r I-)rglsehidtte. n(:l II, Miinchen,NANDIiIS, JOIINi969 EarLy neothernzal s.ites in the A,ear East and Anatolia.

f::$i:i::{{"Tf ,,"ii,,ya,,,ii[,zi;:*ii!""i;,,,ft\"!,1 e ? 0 F';;"'; ;,;!ji#:f,;a

a" r iqrii iuii'';,'i,'p''i i - o o

l, "iti+:

ii{**',,{{{^":'{;; :Yd{Lf[,he earrier

ie70 l!;::::,,!,':j!Xn'. 4!,,n,ni znaci ot s. Graiteinica,

o,' - ;;;i;" ;;;"a.1.,1;*t, uil'..,Tii'f

.:,t iinu j

7372

GradeSnica. ciipt. de Vraca, aitrturi de siudiui iuVladimir, I, ln Georgiev, Dibtus rl,ititure. du Chalco,I.i.thique duns les tirrts Jj;11g,r,..s. .,,\r.cher:logija_,'.12, ii, ir l. 9

\.[LISILI,,\Y, J.]\ ZL\197{) A. nt,*' epoclL trt rLtLli.)td!l).ttt iLttirre, ., \n1i,.1uity,,,

44. p. :18-45NO\A1i, GRGA1955 Prehistori.jslti Iltar,: Qlarir;,a Spil.ja, Zagrcb, Jugo-

slovenska airademija znanosii-i irmietirostni "\N\'OTNf, BOI] USL.\i'1958 Slo,ter*uko p ntla:l(:e.i dobe liqmennei. l,-ersiune ser-

nlanf, de Lj.dia l{r.a.nrerova: Die llori'ahei in'derjnngstcilzeii, Bralislava, Irch,roicsicky ristav Slo-vcnskoj akadcmie vie,l v liiitr'e -

PEl' RESCU.D II\INO VITA, NI.19611 Die rvichtigstcn Ergeltnisse rlcr arclrtiologisclten. t!its-

gr!.lqrySen in der ne.olitkischen Siedlung con Trulcsli(ilIold,a^u),,,PrAhisIorische Zeitsctriift,,, Lrn,' .p.

172- tB61966 Cucuteni: Monunlent.)le Patriet nodstre, I3ucure;ti,

Itrditura AcademieiQUITTA, HANS1967 Radiocarbanl.aten unJ, d.ie Chronolceie d,es mittel^

LrnC sud- o s t.nro p rii.: ch e n N e oli t h r lt t L rt ti,,,-4,usgrabun-gen und Funde", 12, p. 115-125

i9i L Der Bslkan als A,littler ztpischen- Ilorderem. Orienttnd Europa in Eeolution unC Repolution im AltertOrient uncl in Europa

iiAnlNSKY, V.: II. jlOEli\ES1895 f)ie neolitJische Statian ercn lJutmir. Ttreil L Austra-

bnngen in den ,fahren 1891-96, Saiir.jei-o, Zt:rtirlski1\{uzej r.r iJ crsni i }lercegor.ini

RADT'\CE\ \, -A.ltJ7L Prrihistorisclze liltuist in Ilulgctien' SoiiaRENFh]i\\', COLI\{969 Tlte Auloncm.y af th,. Southeastern Europcan Copper

Age,,,Praceedilgs of the I'rehlsLclie Sociefv,,,35. u. !? - r^7

I970 Tlte-iree-ring cttliLration a; radioccttort: a;t o.rcliceo-lagica! e gcLitati.oit, ,,Pracdediries c,f the irreiristcricSociei"v", iU, p. tSt)-3 i I

1972 The Emergence of ('ioili:rttiuit: The ('uclaties artdth.e Aegean irL the I'hir,l ili.illenrrii*t ll.?., l-oirdla,l\1e llrucir

RODDJjN, R. J.1965 An early Neolithi.c. villuge in Greece,,,Scieiitiiic

Americarr", 212, &, p. 83-92SCI-JI\IID1" ]J U BJiR'I'1932 Cuculeni in der oberen L[oidcit., Rnniinlen,'l]efiin

;i I.eipzigSREJO\rIC, DIT"AGOSLAV et al.1969 Lepenslti tr'ir. Nosa Praistorijslia klltura u Potl,Lr

nctulju,. Cu un rezurnai in frrrneezi"r

TASIC, N.'1951 Praistorisko nase,lje^kod

-Vulaia,,,Glasnik 1\,IusejaKosovir I{etohiie,,. Z. q. s

TASIC, Ii.; H. TOl.IiC '

1969 ,,_ililok{aqlrli 13arir Naselje St.arrje.,,aske i Vindasket\.rrII ltrr.", I )tssertnt.iort.es.

_r ol. I Il. Iic]gr,rd, Narodnillrrzei Ir.rrsevac, Arr,]rcoloiko t rLrutrl'o' ,t,igrsf ar:ije'l'iIltouIiARIS, D.It.195ti Nca Xt[akri: eine grosse Neolithisc]rc Siedlung inder Ndhe lon hlorathort, ,,lliLleilungen Aes neutsihen;\rcha6logischen InstiIuts,,tilreriiiche -Abteifury,

71, p. t-29]31? P.yr,Lso.., ,.'f hossaiika',, B. p. :9_ 671961 E ey.ge tes Thessalikes proiitorius. ArcJrc kai proime

_ erelire tes neo!,ithiltes, Volos1'ITOV, V. S.

l!6? iieolit .Gretii, tr{oscova: Nar-rkaIglg_Rg,yle, - Jo\AN ; ALli Ks.{Nr)RrNAciltr.litANo\,-I cl96l l""j:gg naselje pintanske hulture. Banjica, Sied/une

'# "{' i ;.t

^Liff?

e; B elsrarl "' M u z e j #;d " .'P;;;;;:

TF,INGHAL\f, RUT1I-IgiI l^ly.n-tcrs-, Fishers o.nd tr'armers of Easlertt Europe,_ - 60A0- J000 8,C., Londra, Hui'.flinron ancl Co.TRTIIJP, DAVID H.1e66

f;:fi,':l^*l:!::: Itatv Before 7ro,ne, Lonclra,

\-_\sIe, r\lIt,oJIi lt.1932-36 .Preistoriska l,inja. Relgracl, Sltrte l,rinters\.LASSA, N,1963 Chrortolosu of the.Nealitltic in Transybania in. thetight of tii T'anar

N.s., 7, p. ag:; :t:ffttLetTlent stratigraphv"'Dacia"'

YUT,PE, R.i95i Izroare: Sitpdturile din .lgJ6* lg.ti, Rucuregti,Ilditura Aca-deniierWIIINI]ERG, S. S.I 962 E :rt:nlations at ]l reJtistor ic Elat eia, Igd9,,,Flesperia,,,3i, p. I58-209i96; T,ltc. Stonp !ge-it, rhe Aegran..,CamLritige Ancierrl

ili:ll:i;l uambridse, cr mbrid ge U n iver--qi I V r,ress,

\\.ISL,\NSKI, TADEL-SZ1970 The Nealithic in. pctlun.cl,Irrst. IIisl. Iiul{.ury }Iat.-.___-f91sk. Akad., f.ar.;ovia_CracoviaZER\TOS, CIIRISTIAN1963 Naissance de Ia cic,ilisation en Grlae, paris, Editions

,,Cahiers cl'ArL,,, Imprimerie Tournon -'

t1

SFIRITUALITATEAVECHII EUROPE

li, ile ;i ohiecieie (ltj oiliL corespultzSloare care aurirrires, in linii mali, aceleasi - cu e:-cep,tia ailap-itr.riior necesare la nc;ile notiels ':ultui.ale. in sl;e-,'ial lror:erea de la o eccnomie bazal[ pc viir{-:rrttle rqi c'.riesul pla.nt.ci'r' Ia una ]:azat{ pe irro-,.iu!erel hranei. t,n elemerlb ele:iiiai a1 exar.esieireligii,a,ro i-a corsiituib rnica figurini feririninI-:tilizai,ir si esociatil. sernnelor ;i ".inibolr.rrilor.

ilr:aclicile si creciil!,ele ,,1'ecir,i euroDene" auf r-:l reconstituiic in primi.ri rild prin arializarrr; lluriilr,r arlre',!cgii r. -\l'e;i-*u crrprind lt lriple,ncdele de temple, i;csteri qi moi'ilinte, figuline,rn[qti, r,'ir.so d{] cult, i}rccltrn,r*i simbciuri cri::f mne grayal,e sa.'.r piri*le pe ioai,e aceste obielLe.Cerarnica decorati, cale l i:lc.'1u1. ld iie proririlrdin rniieniui al Vii-lea l.e.n.. atrinsind culmea rafi-irantenluJrri in ccl rle-al \--lea milcriu, csie o sr-:rsdc1e prim oidin pentru in+"erpretarea sirnbolisrnuiuirespectiv. Ficturrle cu reprezentlri de scenc sinr-bolice s-arr ciezvoltat in cad.r-r-r.l cul'lrrrii Cucltenidin h'Iold-ova qi vestul Ucrainei in intervalulz+500-3500 i.e.n. i3575 LE.N. 4560-4395 i"e.n.-2920 LE.N./3835-3375 i.e,n.l.'

Cele mai boga';e descoperiri au fost fdcute inEuropa sud-estic{ qi ciun[reani plnl dincolode Carpa,i,i spre nord. Acest areal cuprinile ceeace oonstituie azi Grecia, it€rlia, Iugoslavia, Bulga-ria, Rondnia, ves'i,ui Ucrainei, Unga;'ia qi Ceho-slovacia, ca qi insuleie egeene gi mediiera.nceno.Un e.l doilea areal reprezenta.tiv in ceea ce ilri.,-estenonumentele de cult e6te zona central-inedite-ranean[ (iMalta, Sicilia, Salciinia) q,i vestul Etro-pei (Spania, Portugalia, Irranla si insuleie hri-t,anice). Aici. rnonunientele cel mai bine conser-vate sint tempiele ;i pere!,ii hipogeelor * orimorminteicr niegalitice incizate cu simbcluri giimagini ale zeitdlilcr, de stelele^de r-.!atri qi fig-.r-rinele asociate inmorminl,ririi. ln ciuda mLrilitu-dinii de qrupuri c,rrllrirale 1i ciii'crsr: stihrri artist,ice,

* I:{i1:ogeu - de la gr. hgpo- ,,sub" Ei gZ .,pdnilt,",arcadar ,,]ocuin!:i subterani", de rhtcei mormtnt subt.eranslpat iu stinci (N.T.).

77

Prin_Vechea Europd se intelege complexul cui-tural european din neolibic qi epoca cupruluitnainte de infiltrarea vor.bitoriior cle idibmuriind o- e ur-o^p^ene . d in spre step a eurasiatic i, incepinclcu cca 4200 ;i pind pe la 2800 i.e.n. Acegtii auimpus ,,vechilor eur6peni" structura lor iociallpatriarhalti, economia pastorald qi un parrreonclominat de zeitS.ti riias-culine. Cu toate acestea,tradi!,iile milenarJ ale substrafutui .-vcchi euro-pean'( au fost srrficient, do puterlice pentru aafecta, chiarprofund, viala spiriiuali a culturiloreuropene din epocile ulterioal'e. Europa occi.Jen-tal[ a rlmas nea.tinsd de indo-suropeni timp deincd un mileniu. Creia, 'fhera .qi aite insuls Cinl,Iarea Egee qi din ft{eilitui"ana au corrLjnuat s{vieluiascd dupd modelele ,,vechi europene,, pinipe la 1500 i.e.n.

ln termeni cionologici, credinlele ,,veclri euro-p.ene" ale sud-estului european qi bazinului llunl-rii s-au intins de-a lungui a tr-ei milenii: 6500-3500 i.e.n., adicl in nlolitic (6500 5500 i.e.n.)9i in epcca cuprului 1;5rr0 3;00 i.e.n.). Apari!iaculturilor. agrare ciin vestul ;i nordul Eurbpei'afost consiCer.abil mai tirzie, in rnileiriile al V-leagi ai lY-lea i.e.n. In ncrdui Eurcpei. neoliticul acontinua.t pinl pe Ia 3000 i.e.n.

Religia Vet-.hii Europe iqi are riddcrinile inpaleolilicul superior. Cbntinuiiatea din pa.leo-litic pind in neblitic este demonstratd pi.in'prac-

16

v6

lZ sjmbolurile si parrteonul crn,, nnoi^^

i:,T,Til'lH J:id i:il:i :r i', #,;[1 il s: ;"; j ;;y$j;;;,l i T

;1 "{:',"{{i,i?:"ili:il':lt

j::j:f[:i

it ;j"*';ft .11l* jki$:i. t

" $:i,l

i,ki."Ji:i,.f; :'; I ;J'*.*ilf; T,# ti:m t*i

1. Simbofuri

l::g111-" qi simbolurire g.rafice aje Vec

lHn:llli'ff:lt- ei iintaxa ""'i l;llt.Eng:a. gi,i ai"u

-

m?i. u.'!l.i J#iT' 1,,,i. j*li ii }i:r "j:pe obiectele uzualt

:i;#: i1":-:x1x ii ;\ t!#''?1"* i ":"'i I. ::i1:

i**i i***,'.ililJiT *ffi# {Hi.';. iffiilfflli,Ji u'i'u,%:ffi.,iil xrff:i,Ll'n

" *1.;sperdm sd descifrdm gindii,ea .iii.a'."". a fost

ff:} "f ::?, j'f,1.:, i ;; * i r.

" i'i"",'i'.t,'p. u

" u,o

s i

n."f1y::i"ilt::ft ale simbolist'icii vechi e*ro-

ixfriitx*1T "'ftj+$:";l"

#'fril:l'Tl: il i:ii::*:.j-',1:"'i"^*;?-ii.1,Xff ':;,3"iiX,ff ,i**:?ijlu'&"t I rJ ^lr i:iJiJuu i"lf t:"1 y li

jlfli**

.li:ii1?-;t',:,','l x*'*: :; t *iif li Jfii:t##

ff $ H:i# lh'ffi ** i; lft -.: ti* i; ;;": H

*i::'tfift ri;,l,t:f:tt;ff ffi ;rfs:

ciinii .urldtori, bufnilele i,ipdtoare si vulturii prd_ddtori se grupeazd in jrirul zeitei' mo41i.

-'"'*

Glosar de sirnboluri

..Y"-uri, c6priori (chevron) _ Emblema zeitei_pasdre, der.ivatti p_robabii din triunghi"l

-f-e.mi_

nin., Ca semn, ,,\r,,-ul_ eristd deja 'in pateoiiticul supelior; ca emblemd a zeitLi_pasare esteatestat din neoliiicul timpuriu ryi continud tnfazele ulterioare.

Benzi in formd, {u ,,{i- i: _i" zigzag, serpenti_f,9rp*: striate;i.,,talild, tie gahx _"Apd, intin_

. derr de apI. Oligine in palcolil,lc.Apo_ eurgdtoare, fascicol de finii onrlulate _ Apd

de.ploaie, abunden!d, succes. Origine in palei-liticul sunerior.Pieptene - Asociat cn-vulva, c-u apele curgatoare,

simbol al succesului ,si abunclen!ei. Atestat^^

in neolitic ;i in toate perioadele'urmdboare.srnt --fars pro toto a zeilei-pasdre ln functia

sa- de dd,itoare a vielii qi hranei sau a ab.rrr_denlei. ln mormintg'pot- ,nprurnrtu puterileregeneratoare ale..ze_i,tei. Origine in paieolitic,continuS. in toatd Vechea Europd.'e.

"aun,imagin.ea, se prelungegte pind in faza tirziea epoclt bronzulul,

Ochoi - Izvor generator cu puteri de regenerare.

ln neolitic gi epoca cuprului, asociati cu ima-ginea zei!ei-bufnili, . de. reguld inconjuratdcle un desen acvatic simb'olic. Interschim.babili cu incoldcirea garpelui, soarele qi *emrrr,lunei cupe.

Gur[r.roJund, deschis ; ]zv_or, apare pe imaginilezci{ei-pasdre in neolit icul timburiu.

lllearitlre - Apd, sarpe de apd unuhiular. Asociatecrr..p5sdrilc tle apd, in speciaf cu ratele, si cu

- , zcrIa pasdre. Originea in paleoliticu] superior.

Lnbirint - Pintecele zei!,ei, Cu func,tie regenera_toare. Neoiitic.

PIasH, _- Izvor, umezeald, ,,apa vie!,ii,,, pilozitateapubiand; asociati cu pegtele, rombul, semne

79

18

19

78

uterine ;i funcliiie dtj.tit,oare de via,td alezei,te.i..$puto in paleol-iticut ,op"rio., in speciai,A i soeiatd reprezcitiirilnr de i,""ii.$eruec situ roerne de lrer,lr*c _,A.ninriil matic

XlI^:1r ".,d. p rr,slc r ; i ft 'Lo, i n cl r i n,,-r z,ni i;i,,;r;;;.

, o--Yt,$*t irt ncolilir.ul tinrprrriq.rrlnft - I,rosperitato..-\pare

.ilu g;,+ulitil,, rIe lesuLsi pe figuriln zoq1"i-,,o0,i,r.- -.."'t

Tlei liilii -'Toraljiaie, ifr"nA"nge, sursa LripiJ,izvo-r triplu. Asociaie ." irr"i,i;t"',1. "*gi-*Jcri ddtiibare de via!i atc _re;;eii ie",,r,.ifioaii'u*,din prlict de veC,cre srrnbc,ilc, ciin r:aieolitic.YuIy[ - Pcrs pro _toto a dit{tr;arei Je viald saude fertilitare. patectiti;;i;i per?; cca 30 000i.e.n.

Sernin{e, .,,lenfiJe,, (boal,e tle liiite) _ Siml:ol alnaqterii sau al vie!ii, r_moirrs ,,i ,1rt,,i. ln."pJ_-_.

turile in paleoliticui sup&io.. --

IJter - Pintecete zeitei, p;q;;;,";ormint,, peqte,bp.1scd, arici, bri.cra,riu,' *i"iloiiri'r.i" ;";;;;lrdrii. Riddcini in. patLotiticri"'*p"riur, .udezvoltdri in neolitic. - -rRcqu - Culoarea r.jltii.0u - Simbcl universal al regeneririi. Din paleo-litic asocia_t ideii cie cosm"ogonie. Asocial, tau_ruIui.[nec]5,eirea .$fneiui - Renagtere, izr.or cosmic al\retu, emblema zeiLei_;arpe. Incoldcire tle maimulte ori - lund ptinX.'Intersch;babilir cusoarele gi cu ochii$arpe meantlrat pe vertica,lj, sau il zigzag (inca_

{ratl - ,,Coloana vietii,,. t;"riJ-; o sursade apd, umezeald, pintecele ,"11.i" copacul.

"C^11?r*l din i;ieturile de pe .lu-*d qi ';"..o_

ragete mrnorce.Saipe-eniiulat cu t4_ll incoldciri _ Zitele luniiin creqtere. Atestat pe ceramica ,,vJche euro_

_ peand" qi pe rnegaiilii vest_europeni.

Spil1li.,,^ j91", snmilunS, secutre, fatus, spiratealltrtetrre sir.rr rapete do ;anpr. r irteirrii. rlesenei'tt patrrr eolluri _ Spirrnc a-le e,rnrgicj, asorinlp:,,l"tlel regenerative, sr.rvind ca siimrrlatoare.nptralele, semiluna, coarnelc ryi falusurile tqi

au originea ln paleoliticul superior, celelalteln neolitic.Cereuri coneentriee, ttrcuri rnultiple, fagure _

Semne ,,vechi eur.opene,. ale regenerdrii.Taur - Izvor al vielii, _ap.d, tur? Origine i.,

paleoli licu I srrperi or ; d e' impor Lantd de-"oseb itdtnc.epind cu neolit,icul timpuriu, cind bucraniul

-_ a.devenit o reprezentare a uterului.ClepsirlrS, - Doud-triunghiuri ,r.,ite ta ,ri"f. Formdsubterand nucleard' a zeitei reEenerdrii sitrarisforrndrii. Apare c, cap u-""rr, d;; ";^ -.

picioa-re de pasdre in loc dir miini. ' Neolitic.

Albinfl, fluture, -alte insecte _ Epifanii ale zeitei

regenerdrii ;i transformdrii; nascute din tau"..t\ eolrtrc.

Pegti, batracieni, arici _ Uterul, simbol al rege_nerdrii...Epifanii ale zeilei regene"e.ii qi-trais_formdrii.

Miini ;i . picioare umane - tr'orld stimulatoare,

simboluri ale prezentei _zgilei apotropaice(profilactice impbtriva i,e"tui;.' pate6liricul su-perlor.

Picioare. sau gheale rle pasfire _ Simboluri alezeifei. morlii qi regenernrii sub forma uncipasi;il de pradd.

Gorgoneion (rnascn) - Fala inspdimintatoare azertel in forma ei asociatJ cu moartea. primcle

i::*i:t ln epoca cuprului (mileniul al v-lea

0s - Simi:ol ai morlii, zei{a in ipostaza mortii.Origine in paleoiiticul superior.'

Galben, alb (culorile osului) _ Culori ale mortii.Vultnr ,s.i erlto p[si,ri ile pratlfl _ Epifania zeitei

1:.!11 .;r ,regenerdrii in Europa*. Origine inpaleojiLlcul superlor.Bufnili - Fpifania principald a zeilei mortii si

regenerdrii in Europa.-Origine in paleoliticrilsuperror.

-llistre! - Simbcl al mcrlii ;i regeneririi. Origineprobabili in paleoliticul' suferior.Pintecs gravitl - Sir,rbol al zciiei fertilitdiii rri_mintului, Mamei-grlnelor, l{amei_giie gi Muni.l_

6t80

morlilor. Probabil o dezvoltare a zeilei gravidedin paleoliticul superior.

DeaI, mbvild, euptor I pintecele gravid al zeiteifertilitd!ii pdmintului. NeoliticlUrs, cerb sau cerboaicd,, elan sau clprioari _

Arhaici ditdtori a.i vie!,ii, bunici, mam^e_gravide.Probatrit paieoliticul iuperior.'

Dou[ linil --GravidiLate, dualitate, rnai mult deunu. lncepuLurile in'palecliticui *uu.rior.

t'ese, tlou5, seminfe sau fruete ereseute 'impreunE,Iiguri tluble (omizi, gerpi, oameni, tdtusuri) _Srmhotun ale puterii dublului. paleoliticulsunerior.

Romb (iloud, triunghiuri unite la bazi,), alterninrlcu triunghi - Gravidita.te, ferlilitaiea sohilui.Neolitic.

Negru - Culoarea fertilitdlii.Seroafi, - Animal g_ras-..y cre.iIere rapitli, dedica.t,

zeltel gravlrlp. -\eolltlc.

2, Zeitdli

Crealia cea rnai caracteristicd a culturii \rechiiEurope este figurirrc cc reprezir,ti o zeita al,jtur.ide servitorii sau adoratorii ei sau rr-rolo-uri siamulete cu imaginea sa. Astfel cle figurine au fojtdescoperlte pe altare, in cuptoare sau ascnn.qe inniqe special pregdtite, ori thiar sult pociea. 1ncazurile ideale, au fost gdsite tn situ, reprezerrtindscene miniaturale ale unor actir-it5ti cle cuit.Figurine scoase din uz au fost r.".,p""dt. tlin gro-pile de reziduuri. Figurinele variazd de la foimearticulate pind }a fornie total schematizate, ultimulcaz fiind un fel de ,,stenografie,, a vechilor eu;..d-peni. Judecind dupri stereolipurile figurinelor carese mentin de-a lungul mileniilor, ielisia VechiiEurop.q era politeistd ;i dominatI de ziiteli femi-nine. Eristd cel pu,tin zece tipuri de figurine ferni-nrn€ antropomorfe_ -sau semi,antropomorfe/semi-teriomorfe care diferd prin posturd, caractere{aciale, mdgti, acuperdnriirte pentru cap qi simbo-lurile asociate. Aceste tipuri identificabile au fos,u

relrczentai e ,,ei in relief ori pictate po perelii1.ein1,1rilr si !,rr.iei'iii,il' ri.lu pe viise' AcEste -qtereu-iipuli i;ic.iu,1 :

Zeila-pusiLre (fig. 8-13)Aplre cir r,lcc sau nas aslu'yit, gitul ltug, slniiemeieqii, c,u aripi s*u prceminen!,e ce sugereazl

nb

Fir. 8, r {a) Zeitate clin teracotd cu masc.5'. de. rai5" Fusba

ii?o.inno 'rlt p. .op au meardre li V-uri incizate cu alb'r:]"it".i i'indd (aqerarea Vinia. 'iing[.

.Belgrad, 4500-

iooo i...".1; (b) 'd'csfltgurarea desenului de pe iustl'

/'nis'. t ;i;''1-",/.--1!

,/V/- i.^ t li,:1 t,llttj,!'-.-* - l;'

Fig. 8. 2

prin gii,;Y-uri ln

83

{c. b. c. dt i'aslre de apii rliir lerecotd, perforatf,irrcrn'lre'inciznte pc Cripi ;i pc spcto, V-uri 9iIala.

,'):

o[uajc6

Ijg: 9 ,Legdtura dintre cl,crron gi zeila_pasirre este ctarilpe acest vas mare din faza r,'inea timiiuie pictat cu rosupe fond crem. lnlilirnea; sz cni-1l,nr;;"]i;.;;;ii;cca 5200 i.e.n.).

aripile, precum qi cu iesele e.,-iclentia,r,e, in formir.:::] ::t_1, cte 1a]j sau tebicid. Nu'are guri, claruneor.r ssle coalaid ori poarid coroani Aie o pozi-lie verticald, dar partei ,.,p..io"rt'"-corpuiui este

R

5 j",1 i,t x.il':l,Xl j*Tir: :: g

-.^:,:::':, J: i.:., ou- m ascf,

i*FFj Ti, ::,' un:l L,il, *:,iliriln j;U*iffi r4500 i.e.n.

il,-*i$*['l'$::id].ii;ildiliti:ilii#,ff it j,..,i,t;?",

ll'"1':f,fTi':;:'T,l',ii',,f: l:lt .'tr'i iJ.'*"li dn .urt',rejumrrlarc a mjrerrjuirri J,'\1riTi.,ttl.i].ol.ia

ccnlr'tla l'i'ime

|'i6. !1, Figurini anart

ll;*:lf :i:**d{:tlitit*.:iHiit,"Xi;:,""1:,, j:"#S::1

ffi /.-ja;z

;n$

.ril,:,:r.

B4

2? 1 ? r.-

Fig. 12. Urnele de tnn'ror-mintare in fornttr d{r buf-nilA sir:i tr:rcrilionale inJiuropa gi Anaiolia. Ele3r^ {g1u 9i sinii zeitei-nulnllil ; regeil0rarea CSteaccentuatl prin detaliileanatomice caracterislice.(1) ,,Faza verde,. de laPoliochni, Lemnos, cLrir3000-2500 i.e.n.: i2lFaza epocii bronzuiuino_rd-egecanii _ vest_ana_tollana de la T|cirrI I-IlI, cca 3000-2500 i.e.rr.

aplecatd in fa!d,. ca la- pdsdri. Este zei!,a aeruluigl. apel. I,are a exista o legdturd intre aceastd divi_nitaie.qi.lichidul divin dl cerului qi pri.mintului.Simbolurile saje sint meandrele $i clhevron_ur1\ece pot. fi gdsite pe obiectele asocjat'e ei, fiind folo_srte $r ca decoratii ale imaginii sale. Cdprioriirepetali gi motivul repetat ciocul_si_ochii sintdecora!,ii tipice pe r-ase. Zeita are adesea siniiexa.gerati.

Natura zei,tei-pasdre este duald. Incd din naieo_litic, ea a fost riStdtoarea de viald, de ahundenldgi de hrand, iar in continuare, incepind cu neoli_ticul timpuriu, este,,tesdtoarea,, si,,,lorcdi.oarea,,vie!,ii umane. Pe de altd parte, *u op".u in ipos_taza mortii sub forma vulturului sau a bufnitei oria altor pdsdri de pradd sau clevora.toare de cada_vre. Cu toate acestea) ar.e caiitdli cle regelerare.

Zeita-pasdre, ori variante ale imaginii saleoriginare, continud .qi fie intilnite in arta minoicdsi miceniand, precum qi in perioada georaetricda Greciei vechi pind in perioacla r,lasiicd, atuncicincl Alhena apare in formd de pasire, uneori cuaripi: atrihutul sdrr este pasdrea.

Zeita nastcii;i vielii (fig. Xzr-16)Acest aspect al zei,tei este prezentat in pozilia 21

realistd a nasterii. Zeita e frecvent intilnitir in artapaleoliticI gi, ulterior, in Vechea Europd, inclusivin Sardinia ,si ft{alta. Vulva gi sdmin,ta r,eprezen_tate separat au seryit probabil ca pars pro totoa acestei zeite ori ayeau o calitate amuleticd, inspecial dacd erau reprezentate ca pandantiye.Epifaniile saie principale erau: cerbul sau cerboaica,elanul gi ursul. O imagine inruditd a Ddtdtoarei clevia!,5 apare sub forma unui recipient pentru apd(pithos ), decorat cu ,,N{,,_uri, plase, table_de_;ah si spirale recurenle.

87

a-: --:-.----iu*'o

Ilq .11 ln Frirrr Ia, zeiiabufnifa este asociitA cirioisau bdlului de p5sforcare se. aflj, de obicei,perpendicular pe parteasuperioari a coinulrii. -,,iusde I'Aveuqle, CcllorqucsCarcl. sudfrt Fra;l;'i;i;lco1.'erire izolaiA,' prove-nind probabil dlntr-un hi-gogcu apar.f inind cultrrriil 0nlbuxtan, lrrima parlea rrrileniului- al lil-leui.e.n.

[l[.:11, j?;lin?ii;.i"T:i:#.li.;i,,&:;i11,"+l,riitl,"i

ili:y!'drtJi' :ft-,l :ii ! il i",: Ta*-., : l' i,sil " i,1,," t ;

i Hj: ?# i {#;l }k H : :ii'"j, j',m'il4;l; r i : at,

Fig" 16. D5tuitla,'ea r-iel.ii cir rrl 'tf iunglti si rrn pal,ratpu-bian in fornrd de plasi) simbolizind ana r-ief ii sau flui,lulamniotio. (1, a, b) Cultrrra Tisa (Tiszafirrccl trlajoros, Ha-nyarlihalom) ; (2, s,lL) Iiillarror-o IY, ooa 500u i.c,n,

89

C6

<{[5i:\.r:>

0 3cMtuJ,:J;

,,).tt ;; rii!,..;i:)

fil*tl{ $1.".! i. ; .r,'%:! 3, o "o,Tlii'T .c u I turii vin 6 a'

fi?',U"?"h'-f,','i;,''h"*ul;.r*,ii;J';t,i&';i"3ililill

22 Daica si nzarno, y_intncl co.pilu.l (fig. 17)Este reprezentatd p.i" .frd;i;,*''ii' por;1ie coco_

i{ii, ! f TTn ;?,r::, x"",";i*:;lil txif,*;.*.lifiit*#llil $'1"' s* .'i. -t.'t"ia din

'eori--

;'jl;r' #:qt i]lir#:ilil:l'l'ffi ' ill'#I H::

" {t#.""u:ticl - "}[oartea" satr Doattzncr. Albd

.ft1r*!Ti-;:i:11i":;1,',. j,:fffi *,?"'i.#i:f lu;;:in pozilie siind.

*,l;1' tll jifi Liffi i:{ "rr,rtr kt#fgde triunghiui pufi

f;#i:iy$i*.;+:iil : 1,:'filll:'i:' ni:

;'+:i*ru#* s' *" ililiil "fl , d $i : :r, tfr?.*..-.:j.!i ipostazi np,, * iu,,"pir.i' ii" n_reotiticulsuperuor, continud i

iii;',1ftr.nr:? ilij;di+iilflk?:Icele din calcolitic, etloca ouilnlJui gi epoca timpu-

L.;i-i'on1S

. t_a ,,Doamna Alb[" (moartea) rigidl Ei nucld din mor-mintele n_eotitice qi catcotjticc. 1r1' nlguiiie dii- rnurrnu.a

X11i.,_,19"]i^tig1:t egceaq, Cicladei, 'cca "oooo'i.e.". t:, a, rrlf rgunn_A de os cu mascd 5i picioarele .legaLe. Culiura Karalno.vo., Ruse, cca 4500 i.'e.n. (3) Figur"ina de lut, una d.in

cele. tlei gasite intr-un mormint'de Tatd. Culturi.Cucutenit,irzre,

_ ^n^ecropcla de ia Vihvalinfi, R.S.S. Moldcveneascd,cca 3500 i.e.n.

gffiwffid;i..

'-d*'

il"""*idii{-.'#:":ltfl.ilj;L"ff 1,11.1:iitly$,iil:fJ,iiT.i,,*l,Tlffiipi, {fl f

eria; sp ;;i; i, " prlma'; um j_

91

15*i

KtrsHtdtrltJEgFi!.!t

90

24

ric a bronzi-rliri sirri suh;iri ,.qi al-straciizat,e (iticioa-rele se rcduc la ril coii, braJele strinse tisvin unri.reptunghi).

. Sirnbolurile. qi trrisritiirile faciaie sau irasca,irrillat? cn rrtcrzlte, sugerelr::ri tii atcasti zrlitatt:cite fie zei!ii-pasdre in ipi:st.r.::r :;i-lqiirii eie pradil,fie zei{a-qiilpr: in aspecfil s;u cle ,sar;re otrdvitoi..Aceasti. ii-.1'Lez{ este. sprijinitii ;i

-cle' perpetuirrea

imaginii Iloar:rnei /rli:e sair a ,,lvioi!ii,,'il ?olcloru.ieuroilean mcdertr.

Zeita-sar1'e (fis. 20)Zeila-;arr-,c esLe jr;,li:iliri,e fc;ltrie, jutuit,ate qari:ein pozitic gh"rniiilr', cu blrriele';ri picioarele ini{lrmai tic qarlrt. capill f!i1,1 inroi.onlit,. ;\parc in

Fig. 10. Zeila-sarpe rlil neclitic, or:a 0000 i.e"l.lllarmr-rrd aibir. Frobabil insrrla, Amorgcs, 1r.r Ciclade.

neoliticul tirnpuriu qi supravieluieqte in epocilobronzuliri qi fierului. Dacd este imbrdcatd, ea

itoartd un qor!, sugerat de o serie de puncte;i ocama;d ce se iioate recunoalte prin moti\/dtabld-de-;ah sau punctale. $erpii se incoldcesc pebra+rele zeitelor-qarpe minoice, le lnconjoard taliasau ahdomenul, r5.sar din podoaba capului, a,sa

r-uil] se iirlimold in cazul faimoaselor statuete defaian,t,d ;i filtieq de la Cnossos. lncepind cu cca.,j000 i.e.n., capetele de ofiCian (qarpe) cu ochirotunzi ;i gurd alungitd sint scr.rlptale oli repre-zentate pe rrase mari din sud-estul european. Cape-tele de serpi formeazS. proiome pe vase^qi apar peminere, o pozi,tie ce iese in eviden,td. Irrcoldcirea;arpelui redatd in relief sau pictatd pe r.'ase esteiolositd ca simboi de identificare. Asemeilea vaseau fost probabil folositc in ritualuri dedicate acesteizei7e.

Z eiya-grauidirEsle reprezentatS. naturalisL ca un irud cu miinilepe pint,ecul 'amflat. Partea abdorninald a corpuluieste totdeauna accentuatii. Pintecul Elavid eraplobabil a.semuib fertiliLnlii pirnintului iir epocir,le inceput a agricuiburii. Irnaginea ei era asociatircu romburi, triungiiiuri, qerpi qi cu rloul sau patlulinii. Zeila putea fi gi o mor.iiir hombatir, irri cuptor,o pel'"er5. s3.1t ut] morminl. E-ql,e nama rrrori,ilor.Uterul ei sau inlregul corp esle ntrrrniintul sauternplui. Iraaginile duble ale rinei figuri mari ;iale aiteia mici ar putea reprezenta aspectul mamii-fiicI al zeilei grinelor. Anirnalul ei sacru in VccheaIiuropd qi in perioaclele uil,ei'ioare era scrt,itfa.Degi este al,esta'r,ir in paleoliticul sul;erior, imugi-nea ei nu devine Mama-glie (Terra mater) maider,'r'eme de epoca neoliticS, atuirci cin,1 apareince:"onatei pe Lron. Esle irnaginea dominalti infazele i,impurii aie neoliticului.

Zeita regenerdrii gi, transformtlrii (fig. 2I-24)Apare intr-o multii,udine de lorme, cele mai repre-zentatir-e fiind: ccioana vie,tii, clepsidra, albinari fiuturele, 1-.egi,eie, broasca qi ariciul. Toate a*estea

93

25

??

*

ft ft ril#i."l*,i*:l*::i:i,r..f:.;,1{;i!*r**llig:ll

ili:t!?il[ir.,[;.":#l$ir,l'"{,:?hu1;n*igliltfii'itfl ilJ'it*vi

ii rs"''b"t"i i ;'ii:*k ; ffji:ill ffi?..,f1111;

::: ,. 1

i.ti'\'.

tl"/\ ,|/__-1--.-::-'---:_-:

.--rr_.ari/

F r a 3ci?rk**r*-::i**J

[i*; ut i.':l';;3]'i,'?, i,'r*^tlt rr I r i i F i I ra ns f orm ;-'; r'i i. red a r .1 in

croarere, Fomdnia, ..i ?;;fi"il""n|I- cu.*,'rila, ue--

F;9. 23"..Zeifa in foi.inii de olensidri ,,oufundatii irr ape,,sL"rb u figio grn;rsa dc meairdr'o:,i r,rlrgirril,l .le si,i,,atc,i,rriseri'p,r.Ltiormn. \-as rle lu Tr.iiun _ Dcalul lrrntinilor, cul-t,.rra.Cucuteni, cca 4000 i.e.n., pictat ln alb, rogu ,i c*e;i;inchis.

apar in artii ca insecte, ca batracieni si ca hibriziantropcmorli asemiliLori zeitei. Ctepsidra areuneori cap Ei picioare omcnegti.

Zeitilli masculine, duhurile vegetcliei 26Se pot idenlifica doud si,ereotipuri ale zeitdtilormasculine:(7) Bd.trtrutl iri.st, reprezeutat ca un bdrbat calmqezirrd pe un scdunal, cu miinile pe genunchi.ileou'ene acesle iiguri apar aiuluri tlc- figu,incinf d.iiiind,foniei gravide irpozitie sezind (cc re;tre-zintii probahil zeilr-ie vegetaliei,

-",babele-hirci,,),

9594

se poate ptesupune cI imaginea inf[liqeazd u-n

zeu al vegetaliei in descreltere aqii tlrtr, in epocileistorice, ieul inului Linos .- traie isi p'elrece iirrnain forma uneri seminte - l;e niiste primS.vara,moaro vara gi so roinLt)ar' c in ir,'r-r1 l;'i.(2) Lin bdrbat vtnjos linind ttn titlt.l.g, i'igur[ ce

poate fi pusi in iegiiluiS cr: iitestdrtie tlln ei]ocaisioric5:

- Silvanris,

- I"aunus gi Pan, spirite alepddurii qi protectori ai a.nirnalelor s5lbaLice-9i-aivinatoril'or. Aceasli imasirie iqi are foarte probabiloriginea in pair:oliiicui superior (figuri jumdtateom, jumdlate ariinrai).

Alte imagini e1,-: prirtcipiului masculin, cutn arfi birrbaj,i d"ezhr'icali aiitut'i cie pEs[r'i. ori md,sti

de animale, erau probabil rel,rezentiri ale unorparticipanli la riLualuri ori adcraiori ai zeile.i'

Sculptulile reprczenl,ind iin b[r-i:at cu masci cr'c

.upr; ,lin lultiua \-inda pot fi iorne tirnpurii. ale

lui Llionysos, zeul reinrroirilL.rl anuale. T'otu9i, lipsaunor at,esidri suficient cle frecvente ne impiediclsd-l considerdm tiit stereotil-.r.

Din ccip e\l)us.. pinit i,t'uiii 5n poale apiecia c;i

aceste a.;a-numiLe stereotipuri se pot grupn intrei categorii principriie. Prima este Creirioarea sau

,,Atotcdruilotirea",'r'cprezeirLi,.ii tli o lrasire 9i ca

zei-y{ anLropcrncrlii. Iposiazelc stLie" se referL iafunctia de dirmiicc-re a vielii dar qi de curnSLoarea ei - ntorrtca. A tioira categnrie r.sli' leila refp-nerdrii oqi transforrntirii, care reprezintir relnnoireaqi rena.qierea forf ei vitale ori pcienlialul embrionicit

"iu1ii. A treia categorie este repi'ezentatd cle

fertilitate qi de nemiirire, zei!,a-garpe qi zei!agravidd sau A iertilittiiii pimiirtului, carc este

Iotociatd lr,iama-glic ;i l,'iama mor!iior'

a.,,Aiotddruitourca"7.eita-nasire dcmini t epreztniurile religioase inpropntitie de cel pttiin 1t0lo rlin totaiul. f igirrinolor'ctts.opi.it.. Aceltor liibrizi dc femei-pdsEri Ce

apd ie sint asociate simbotruii acvatice, in spec.ial

cocori, gisle, raJ,e si cufundari. F ig'urineie sintaciesea ,tiiotite cu rneandre, zigzaguri, linii para-

lele (,,nloaie'i seu .,cursuri de apd.") ori cu plasesi i"ai:lt;,ie-rirh (.,izt'or", ,,apir viel,ii")' carl sint:r;llJ,;'.;i,.li.i R:-i.Yii-uOSii]{,agC:rice. CiciLii irc','aLic esler,.,.1jn{,i,.rj lir c{i:li}roio9:ia \rechli }l,ir'oie; zet'.,ele

,,rirrioi"iliiii.r !titesr s{erele aci'aLice ai': cerului qi

it;:rnin",iiirri. lisie i;osibii oa irrragiitile scuil;tatci'ri lya.,',-r',,r eie i'enteii-pasiti'e tlu ferele ri:liefa"csi ia-fc,r'r;lii de c,iti '-e :rpar ilr inagil*ienia;i (i;aico-iiri,-'Lil s.ipelil'l) qi coniinriI in neoliLi':, sd li fosiii,"rtlirri.r: ,.ru rtritr:rile crealiei: un ou cosinic sau uriiii ,iiilrirl et'ii or,iiit cle i paslre acvsticl mitir''5.

i-ll'lr.rt,oai'ea-atoiiliruiloarea are ciieiri ilrus-t,l::e dii;iincie. ln primul rind, ea r,'st-e cea care dI1ri,,11i,r, rpa si lapicle; de asenrcrrt;r' elt inlpat L.'

irui,,-riiiu rnateriale. Este reprczentatl cu sir:ii exa-qci';rii rtra.r'i+.{.i c',r Iinii pfralele sau ,,V"-ul'i, c,.i

.'io,:iii i,ii'.q r,lc,rciiis ori cu o gur'5 rr''liinti[ 9i ochiiliLl'rj; iiz'-,)i'rri magie) inconJurati ilc sirnbol'lri,r,',;aL, e. 'luirrnitlui s5.u sacru esle L'elbectrl, at:esta

fiini r:rirn',,;l aninial domesiioit (oaia) in sr-rtl el+"ul

fllrr',rr-ei. Ar;lasi:i zeii,I este qi creaioarea vielii irtl.rnil.-. uinrtnii. liste'zeitii ce asigur{ n.lsii:iea,i ti;r:,::rcntat,5. ou parl,urientS.

Ai:,e iiragini ale zeile; diriitoarc rle r-in!5 qi*uolo,.1ai:i pral-scioare a ei sint hladona (lr mascA,tre airinrai qi Lloica. Masca es',,e de urs, pastlre oriF.:\rpe. Prunrui - sitnhol al vie'gii tinere .- poariS's! ei r'ie,.cd de iilrirnal oii de pasdre sall are formi''l1" qo.p". Aseinenca imagini pal x fi amintiriaLe irrior nlante strXvechi mitice avinii {orrnll cle

r-lrs, lrllire ori ,r11ps' Credinla in cerl-tul sau cer-

lrl;lii'.:a silr;1gr1i6Nrrr&li ce tia.ii vie,|t[ si i:r nralna-urs. a riirnas ','le iti ij'.lr:rira pirrI jr. 53srl]rii noslru; s5'r-

lr;,:,r:ri,,, ij,i"i tti,t,ti':i tle la 2 i'cDri-tarit mai et'r

iriil lir:uiir in aceii, secoi la Kydonia, in Crela('fhinrscn i9E2). O tintir[ li.uzi.era niirnitj:'

"ur-soai,:i" - crc'lin!,1'i inci -;ie pinri pe la rnijlccuisecr-,lului sl XX'iea iii Lituania, iar in Bulgariaur:;-'rl crii nriilit ,,biitriia-Lllsoiiic5." (I)aunys t9B0 I

riio:z;,'h rki i9,?4 ; Gim::ltlls i.a.). Itt surl-estuit-r,rt';iu,,:itt siirt bcqau" a1'e:ltate scuip.tirri 9i r-ase infi'rrriir ,'lc r:rs si tle cerb sau cerboaicir. reaiizs'te 'l'i

. nrilerniiic al \i[-k:a-nl Y-lea i'e.n. Reprezt':rtiri

97

27

7b

in lemn gi piatrd ale elanului (ori ale feme.lei aces-tuia) pe la 3000 i.e.n. slnt cunoscute in nord-estul Euronei.

Aga cuir zeila este dfltfltoarea de viaJ,f, gi pdzi-toarea vielii tinere, ea este qi cea care impartemoartea. In aceastd ipostaz6, ea este reprezentatdin nud qi rigidS, cu un mare triunghi pubian, cubralele lncrucigate gi purtind o mascA mare, infri-cogdtoare. Accentui pus pe vulvi gi nu pe sinisugereazd. cd aspectul ei hrdnitor este acum secun-dar, deoarece ea este pintecul primordial in careto,li se reintorc la moar'le. Uneori ea este o simpl[falansd de os ori un cilindru de piatrd incrustat

"u oclhi suDranaturali de bufnitd.'cum este cazulmorminteldr meEalitice ttin Poi'triEalia. Osul estesimbolul mor,tiil cuioarea osului - galben saualb - este culoarea morlii. Figurfureie sugerindipostaza zei,tei ca aducdtoare de moarte sint deresulS. executate din niatrd sau lut de culoaredeschisd, din marmule, din alabastru ori din o.s.

Animalele ei sacre sint bufnila, vulturul gi altepdsdri mari sau pdsdri de pradd, precum qi mistre-!,ul sau ciinele. Bufnila este imaginea dominant,din monumentele mortuare qi slele din Franla,Peninsula Ibericl gi lrlanda. Imaginea ei subforma unei urne apare pe la 3 000 i.e.n. ln zonacuprinsd intre Ungarii gi Tloia (fig. 12: t,2).

Aspectele d[ruirii qi curmlrii vielii se lmbinaln zei,ta morlii. Din timpurile neolitice, ea a deve-nit pdzitoarea torsului qi lesulului. Simbolurileei se lntllnesc pe fusaiole gi pe greutdlile rdzboiuluide ,tesut. Nletaforic, ea devine ,,torcdtoarea gi

lesdtoarea vielii" umane. Cuprinzind cele treiaspecte ale morlii- naqterea, r'iala gi moartea -,ea apare ca o zei!5 tripld, corpul sdu fiind insemnatcu trei puncte sau cu trei linii. Aceasta este ori-ginea zei!,ei triple din timpurile istorice gi a celortrei Parce din mitologiile greacd, roman6, balticd,slavd, germanicd, celticA qi din alte mitologiieuropene.

b. Zeipa regenerdrii gi transformdrtiCa imagine a reinnoirii forlei vitale, zei!,a apare

: rrrrr,i cle clepsidrd (uneori cu cap qi.ntirrir sau

. ' i,ir,rale de pasi=,re), r-le aibin\ lall 4t fluture'j :iLu'rriii de sifirboluri rrle tiplentrll EI eilerglel:

-iiini, {r{l&i're, cirlig", u';.i -'lespicr t; (seiir.i-

::i),'',rl-era, virtej irli qi suil'ale' Fentt'tr a i'etla

: I ir'-{ui'ieLiit.,ilre a nai,ltii, zei!a .este iutur'ju-.. ,ie semle ctl,-tvoiuie sa-rr de alrimale-masi.'uli:rinne iric pritei'ii f:zice (lap, t'iine)' O albili'

. ; .iru.,.. sarl o pieir'Li apar i1f'pg-oenuieie unuii.,l *,,t, dinir-trri bii,,raniu. I'ti'"u1 cir rribineie

,.:.' iii,ril'-uil lelri iir'is (sailrii'ilat'), rnit' cu;rosluL

'J-ii:,:i.:i 1i iltlnri, arc tili liigurarr!'5' o,i'eciritue,i ,,tai iiil'e. LJii lrumos e,r:emi;iu tt1 *tssir'ri

.:,:,,-]l;sar estc zei!,a ir fcirrnl de clcr:idra? cl1 call- .rlbi:r.:'-t ;i anlene, ir.9a {'',ln} esta i'e ;r;"ezeni'lli pc' r ::r ,lt '.,i:li' rr,,lrl'liriin,i cirlii:r'ii C'i' '':ilrilt

.i 'ln intc:rui'tl 'r.niieniului ia IV-lea i'e'n',.1 r.:i:i'esent[,'i i,rovit-t din Plciqr*.. minoicd

. ,., ,i.rn. 'l'alit'ui ei'a '-rn izvor al vie!i!, asociat'-;,:ibolisliir;1 uLr:'trlli, apei gi oului"Qculil.'uu-. si ;-'i':,'rt,: iie t1r i,::.r,'i sint decorate rle cilcel,,,"r',i,,'i ttonc:nl'rioe Lri cu ovoide (fig' 24)'

..i',:iLlatl& ','iriii" 1;'-'-rie iria locul zeilei' Aceste

.l.:it,: llnL tigi',,:'.:,ii , tt "i!irir-le' motive ale lar-:.r: :rilil i;1tLsc lel li;,J;'-'.lizeazd' .ap.ele cosmloe

,i;'ir , i'iiii - iz,r urirl iiltlegii vieli' S"r'1'elc si

,' ., ! ;"t fi ii s! o ..' lltrafl-[ a vielii"' Asenient-:i,,i ;.:i:-cale c.rep:'cziltii, ctrioana poate ir lilcr"r!r-

, ., ,.il' ,.la ,.1-rir iriei .o3t'!ti:r, r'tl't'e.i'.lt'i,. tttetf , 'e;ili-,:ri st!,i ::ll-'.: ;eiilne irle lazelur iurlir'

:,-..l:i,r ri'gcr',erii-l'ii li tiullsl,I lrlJrr ii l' il1": ii-lit. in()r'L,iiil'.) c:ilcr.ti'i ale luinir a'iilrrele' ! lole lrll"i.,,,, ,iitut*te ''in llecliea litiroi-rir sirrt' pc;ii'elc'

-, r,s.r :: si e.i!liill, l,oale fiinci iil preistcrit r;rilolt-r--,

l,' r'lerl..rir,i zt'iLei qi rrpiirlnii frecverrt .t-te siclJlt'-

.'; i ir:i:r-rrt1r-u. i)e t'uatd perioacla Vechii. Ililro;;e'r ':i lti,.ii f il'ziil, sint afesiaLo inagini jilttrJ'Lit.t.e

..lir.,1i., juiulial t, per:le s:iut l-ri'r,rascir satt r'i iri'i',tl'!,a-p e;1 e trrtroplinoriiza-liL este sp.ir:lld i'i r'e-

rer,:li,,ili ie zo;ra .,ulttirii Le periski \Iir, iir Pi;l'-

r j.: tie Iii,:r', il ni,r,.liil Iitgoslaviei' ciatat i-i ilire:,1 ;1.,t,r.rt iliie;riulu! al Vil-le:r 9i incepuLul tiiiie-

: , i.'i "l 'r'I lea i.r:. rr. ln limptll sipittr-ri'ilr'ri' rii;i

t)

28

98

Fig. 24. Viala rislrind ciintr-un t,aur sacrilicat este adeseareprezentatd ca o zeild in epifania sa ca albin[. Acest lucruse poate lega de credinla in nagterea spontanA a in$ectelordin eadavrul unui laur. Aici, silueta punctatA a zeile!albind este redati pe un cap de taur confectionat dintr-obucattr de os. Faza CucuteniB. Bilce Zlote. vllea Siretuluisuperior, cca 3700-3500 t.e.n.

anii 1965-1968, au fost scoase la 1umin6 54 desculpturi mari in piatrd aflate in podeaua dinmortar cle var a caselor rnortuare (Srejovid L972).l\'Iajoritatea erau de doud ori mai mari deeit uneap uman ;i sculptate ln bolovani de rlu modelalinatural in formd de ou. Unele sint nedecorate,altele sint gravate eu desene labirintice qi acva-tice, iar 15 dintre ele prezintS, earaeteristiei dejumdtate om, jumdtate p6;te. Ochii lor larg deschigiqi gura deschis[ cu col!,urile ugor l[sate in jossint in mod izbitor asemdndtoare celor de pegte.Citeva din aceste sculptur'i sint incizate, sub partqareprezentind figura,

-cr"r benzi interconeetate d.e

romhuri gi cr"r coloane de clprior.i (ehevron-ufi)

'rri zigzagut'i.,\si'dalia pelqte-r-llel' coittin"rI lnI erioarla minoie d qi clasicd a Greciei. Aceastdasocialie deosebitl este evidentd atunci cindrpstele este plasat in pintceul zeiEei, ala cun) este.{riemis repiezentatd pe un las beo!ian datat in:ur de 700'675 i.e.n' (Ruckerl 1976: Pl. 8).

Credinla lntr-un ,,pintece cdi5.tor" in Egipt,r'}'ecia, Roma qi in folclorul european actual,Ekenrall 1978; Deonna 1952) coboard in timp;,ind in epoca neoliticd, in care apare ,infd.tiqatirn soi d; animal jum{tate femeie, iumdtatebroascd. Aceast,d creatllrs. este reprezentatd sculp-tatd in marmurd sau nefrit ori in lut, de reguld,:u vulvd qi uneori eu cap uman. Figuri cu bra-tele intinse apar in relief pe perr'!ii sanctuarelorde Ia Qatal Hiiyiik, in centrul Anatoliei, in cursulmileniului al

'VIi-lea i.e.n. (,\{ellaart 1963:Pl. 13). lntr-un ldcaq sacru (VII' 23) o asemeneazeitd-broascd este acoperitd cu un desen in formd.le 'fagure, iar ombilicul ei apare insemnat cucercur'i eoncentrice, deasupra cdrora se inalld o

roloand formatd din mai multe romburi (il{ellaart1gffi) - simboiuri ce leagd aceastd figurd de temaresenerdrii. AcelaEi lucru este confirmat de pre-ruita u.tor bucranii seu coarne de taur in fiecare,rn.tnat. Pe o amfori minoicd de la Phaistos'inceputul rnileniului al II-lea l.e.n'), sub semnul'..rterului este reprezentatd o broascS. (Zervost962-63: FiE. g4b). pine ln secolul nostru chiar,in sudul Germaniei sint atestate cazuri ln care

femei cu afec!,iuni uterine ddruiau Sf' Irecioareimagini ale unei broaqte (Gulder 1962).

ln eredinlele populare, ariciul. intinereqte qj

lnfrumuseleal5, iindeca rXnile qi influenleazdr-iata sexuald. Sfere cu tepi confeclionate din lemnsi i,-opsite in roqu, prbduse ln Tirol in secolulnostru qi gdsite depozitate in mormintc qi biscriei,orau nnmite ,,uteie" (Gulder 1962)' LegXtura cu'lterul qi, cle aici, cu I'egenerarea este confirmatdsi cle cuvintul german -Igel, ce inseanrn5' uterul,rnei vaci care

"rdmine uinflat, dupd fdtare qi

este acoperit cle negi. Simbolul poate cobori intimp pini in paleolitic,ul superior. ln citeva peqteri

101100

(Le, frileia fur Sirariia, Forri,-ilc-[ieunrr ii'r !rre l!e)r-eu g[sit semr]e as:el:idn5.io:rro liliir'11 ic--t i,l r)fl-rninent,e asr:utiir-r (uter'e de aninrtii!'). Iit \i-ecl)ca

Iiuiopi, prezeirla r:eilei-arici erte binr. i. lnuisiri.Figurinele de arici qrr vascle ou butcni ,,<i cu falaz,.ri1-ei !:e ciipac siii s.l.esi,at,e in ratrile l:lrpuricuiiuraie dili mileniul trl \i,ila i.e.n. il iltrrasat por:ir a bronz-,iii:i qi a fienrhri. figirririr.ir de irrili-cotd reprezent?nil rrn e.rici apar i;r iirleni,ariri iirlnrnr'mtnl.

c. Zcitdyi ale fertilitdlii;,,' Siur!:olurile treistorice ale ft:rliiii.ri,ii sinl. siml.:r;-

Itrri ale nemr'u'lrii ce su{ereezd. pe11,cf,11 11era viriiiroi plstrarea fcr!cli,r vitale llcrrnanenr, ilmenil-t:rie de rnoart,c. Sirnbc,ir:riie frrtiliiiiii r-iirl l.gn iecle anctirrlpuri ii reprezintf, natur" ir *"q.., ru,,ln reaar,iele. $arpelc este nenruritor. cdciiii sr'h!n:bdpielca Ei, fiild o creaturd care hll-''crneazi'i, l-:rarela ilreputul primS.verii. In mcd asemairi1.rr,lirn:a-glie apare primdvara ca o zcit,ii tindr[ in1.oiit{ srleildoarea ,qa Di devine to*rnra o }rirri;i'li:.r gravidilatea sa r.{mine sarr;-'i.. Zeit5lilr niascu-iinc sint alegorizate in chip de duhi,rri lle vcge-i,at.iei, care rdsar ,,*i apoi se stii:g.

Reprezentdrile de gerpi .cint ilr:il*scltlc ilin;;rilcolititui "superior. Pe ur]eb li;r:t de arti rnobi:liarti din rnagdalenialrii mijlociu (1,? CC{-) i11 ti0t)i.c.n.),;arpele este rcCaL in a.coticrc o-Li ir;l6i1i,pialite;i linii L:ii,.ls, crea fc;re nrirlii ci iitp'qta ajucat un anumii, rt;l in rit,ualulile iie pri*';i.i-trrili -r.ar'I gi ci a foril, rrn -qiniboi sczliittl inriirii.i: riczcrii agricrilttnii (l'Iarrhacl< 1972: ?Zil).

Intic 65G0 qi 3500 i.e.ir. in sirLl-eiLul l.ur',r1,,ii,irrrccunr gi in ireta rninoicd, fiaurjneic E'l'i zeitr-!:&rne au fcst clescol;eriitr in sancj,ualtic dome.*1,icc.{'eea co atesl:i veliaiarea lor cons'|gi:ii t'i irll .t''-'i-t,an!a lcl pentrl'. ferLilitate ori pentlir ilnli"lr:l:''roaclenil'.:i;i e familici. ir at'e:,te f'.rnc!ii, zei!,n-garpe era inl-erschjinbal,'ilX cr.l z;eiia-irastii'r. llr:poa.-le presupune ci in preisi'.lrie !n cRte cri laternelia caseior cle.ir linuli qreriri .,.ii crr'. liinbohiriale pcrpeiulrii vietii., tot aln cum ei rriii erair iii.5

Zeilra-ga.r'pe ela lrn iiii 1i:',]rur:1, i'.1 :,;i'tii rla.t.i1l,oiil'rrde via!5, riar qi aduciri.r,rarc de nl'.t:'it'Le. ir miir.,-loera ietonir, in clriteco a1?$let'i-'ir Ei'roiill .1i

XiX-lea, apare zei{,a Ltfrria :riili }iii!'r-}., infri!i'ir.tiicel rnai adesea oa un sp.r'ire !1e:l.rr , i:r.:irtiiiea ;1p$.Sr'{fiincl cuioarea fertilii{t,ri (iiie;:ail li :}5i;: :}2i-;i43).Prezen!a sa adtce fertiiit,ai,e vacil,-r:'. iia csi.c ritmii,d..Soarta vacilor" sau ..lilair:a iitlt,eliiii(. iJcra..cea cu chip c1e '{iicii", (:ir.tn o rr'.1:;reqie lict':;er'.cste un alb clescertileni ixcbal:il i..i zeifci-?:rrlle,.iin preistorie. Oirrniii-rle "-oti-;e

rl ;:-. irrtl,.lele eiirii,ltid gerpi din i.eracc'rir. anirrtilll .i,-:';r'.ii0 ti -"iii:i.JL;decind dupil cteliin!,eie p[sLIr'.',c, se lrc:,riii I r,';i.ri-

rlera ci in perioada tirnpuvls a doirrc,qi'i','i,'ii airi-lraleicr: zeii,a-qalpe era in ;11o.1 .t1,r€r,iiir asotial.iif ertilitri j,ii vtrcilor. $arpele tii:r r,r'criir:ir':li-. .,-,'echiL'trroi)erle(t este aciiir,i.tor r'lc iii;;{}, i1u ris r,ili,iiEa curn se i;riimliI iIt simi+c]islice inrio-r:ili','-pean[ gi creltinii. 'l'otu;i, ze il,rr-:iarpc i,. i .ie qi

iir ipostitza rrrn;'!ii. cil sai'Ilc trnitlts,Pirniirl,rLl gravrii, llir.r'r-iil,oalca iie l.riirttt ::;tti

\lama grineior sllll, aspr-:cte {ls.i'e ar-t trll.:'iluL irri nceputul erel aqricole, sirlJi'ai ielrr inil i:inl inziieie noirsLre ca l''{a:ili'L-31ie r-rri 5'iatr::r griri:i;-'1.irnaqinca sa esLe i',:[lex n urtei fertiei graviLle:nporiril:iie cu rctriburi, cu srrp'i lli drl:rJ o-ri p,aiiulinii. La incei-rutr-r1 epocii riex-.lilir:e (rnile*;ri! al\ [I-iea i.c.n.) ea i.Lpa.ie inccrr:aa'rii qi pe iro:i.Irnagiriile duhie aie tilci iigrrri inar:i ei.i.luri t1e

r.l'ia nric5. qi insernnate cu dor:;i iiiiii legie :liascil-J,ri, f?prezert,ii fie cloui surori, fie ilaina ii iiica.iie aspeiru"ele i-rlatuF 9i tin{r a} zr:ilei qi'iirsior. Ani-ru rlirI ci slcni cs I i' 11;'on f r'.

,\Iili:ra gra.r-idI poaie fi si o ;;roi'ii;i. r:n crilrtcr'.r peiLerir ori un in?i'rnint,. ji3t,-r ill3rillt mcr'{'i1or,;:rorrtrint,rl fiinrl ltilteceie ei. iirtr'iitttle illonilillcr.r':cirlr mesalitics J.irt Ii--rropa or'cii1e,;ilaliL sinl, bazli,spc icleea''unei redilri a orirncl,,i de reprotl'.lclreiarr a intreg'.riui corp al l\'{anei.

ln tirnp ce princiniui fem!lir ei'a co:.irii'itli;-i'r'eat,or qi eiern, c,l! nrsi,uli;l r:rir llri'"'ii il:l tl){l!l-

..1_i

tinul i la ' inceptrt,lrl itr'('r

l GirnbuLas 1958).

tan ,si elelurer. Acesta clirr ururii esle reprezelLatsiml:olic ltrin anirnale-rnasculi, cum eite e arulcelor care slrdjuiesc pe zei,ta ferLilitd{ii qi regene-rdrii pdmintului, prin forme falusoicle - care potapiirea ca suporturi sau ca toarte ale cupelorde lin - ,si prin bdrbali itifalici cu mlqti de ani-nrale, in special bdrba!,i-!ap qi bdrba!,i-1,aur.Aceqtia din urinir pot fi adoratori ai zeilei sau formet,inrpurii alc lui Dionysos, zeul regenerdrii anuale.

Plinfre stercotipurile inregist,rate in tintp -si.spat,iu, existd un singur zeu al vegeta!,iei in declin,Bdlrinul pagnic ;i trist, reprezentat ca un bHrbalaqezal, pe un scaun cu miinile pe genunchi. Acestefiguri apar aldluri de figurine aqezate reprezen-tind fernei gravide sau bdtrine (zei!e ale recoll,ei),r,a in necropola de la Cernavodd aparlinlnd culturiillamangia, datatd pe la 5000 i.e.n. (Berciu 1967:Pl. 3-5; Girnbutas 1982: Pl. 247-2b0).

Intr-un singur caz pind acurn, figurina uuuibhlbat cu exact aceeagi post,urii ea qi al!,ii apar!,i-nind culturii Sesklo din Thessalia (eoa, 6000 i.e.n.)are sini feminini (Coleclie particrrlard, Tloupos,Lalissa. Nepublicat). Acest, lucru sugereazd exis-lerrt,a unor divinitlli hermafrodite din seria zeilorvegeta!,iei in declin.

O sculpturd remarcabilir esic acee& a unui orngezind ce !,ine un cirlig in mina dreapt[ irnpodobiticrr hrS,tdri (descoperire fdcutd la Szegr-6r-Tiis-kor-es, sud-estul Llngariei, qi clatald pe la 5000i.e.n. - Girnbutas 1982: Ill. 46, tt71. Imagineaanrintegte pe aceea a zeului ronran Silvanus, sfd-pinrrl pddurilor ;i pdgunilor, clesmis in rnod tipiccu o cirjd pastorald in min[. El este inrudit qicu zeul preelenic Cronos, ale cdmi reprezentbriil aratd ca pe url bdtrin tininti in mind un obiect,curb. Este foarLe nrobabil c[ acesta din urnidaver anbecedenle in Vechea llurop[. Pe ele altlparle, zeul pddurii din neolitic gi epoca cupruluieste un probabil descendent al ,,sXlbat,icului" clinpalcoliticul superior ce ponrl,ir o rnascH de animal

,si, iirya cum csle cazul tlc la'fri,ris lildres dirt I'rau!a,este reprczenlaL allluri do anintale.

^ In rezrrmat, se poate aprecia eE zeitaleaCleatcrare-Atotdllrril"oale creeazi lrinrea, o irr-cqtgt cy energie, o sustine cu lichidul ddtdtor rle

)tl1a 9, tmparte. moartea la momentril oport,rrn.Zet,ta regener5rii este pr.clmisiunea de viag{ ap[-rutd miraculos din moarte ;i cirmaciul tinrprituiciclic. Ei ii aparline clar.ul iransformdrilor. ^

, TTiTrl zei,telor este eerul, pdmintul gi lumea

sub-pdmtnteand. Conceptul rl6 principiL rlir infeminin este manifestat in formd u-an[, aninrall;i abstract-simbolicd. Nlanifestdrile lui sint pr.etu_tindeni, venerarea lui fiind legat[ de ciclul irrfinit,al vielii,.ruorlii ;i renagterii.,-Simbolisniul,,r",.,.hieuropean" era cons[ruit, pe principiul ci via tape pdmint este o transformare eter.nI.

Fertilitatea este aqadar numai una din mrrlfi_plele_ func,tii ale zeilei. Bste incorect s[ numinrrettele din paleoliticul superior si tlin neolii ic..zer!e ale fertilill!,ii,,, afa cum se mai face inliteratura de specialitate. Fer.tilitatea pdmintuhri,astrel cum a lost prezentati. mai sus, a det,enit,-r preocuflare primordiali numai in era protlur.r_riiJrr'&D€I. Ua atare, trehrrie precizaL cI mr acers,,arra func,tia principald a zeigei gi c[ nu are nirnicde-a laee crr sexualitatea. Zeilele epociior palt,o_liticd.qi..neoliticd erau in primul rind creatoareale vie!.ii, nu Venere sau Trumrrseti, gi in nrodhotdrit nu solii ale zeit[1ilo" mascr,line. Celiitalt:y1npn generir^ pentrrr zeiIele preistorice tste. Zer!a-ntama", ceea ce tle flsem{-nea constitriie, denumire confuz[. Este aclevdr,at cI avem ima-Sl^i it-mamelor.9i pro.rectoarelor r ie!ii tine.,i giri e.xrs.ta Mama-glie ;i Mama mortilnr, dar resIrillnagrnllor temrnlne nu.pot fi incluse prin genera_

1i111e 1n_termenul .,,zeile-mam[,,. Spre eximplu,;Fr,ra-pasare ql zer!a_Earpe nu sint totdeaunar:taIrre, a;a cilln nu sirrt multe alie inragini aleregenerdrii qi transformfirii.

Principiul r-nasculin, aplrinrl ca aninral sari'a falu"s, servelte la regenerarea put,elilor zeitr,i.Drvinitatea masculin6 este un zeu al vegetailiei.ri declin gi, intr-o alt_I frlrnri, tln zeu al p;irlur.ii

. iq1q4

fa"nriiirrr nolli. alqa crlm s-a intruilat mai tlrLiuii, !!r,irr, iiii'''rr.iri.s i.'r'i F'auirtl;i.

5, -i-. lIarc,gitidr:.:i; € gi tcm[ile

':,,. . ili;i i,i1,,,,i,:ltiil', r'r, i,' ;i,,?rtI rlr -:p1e 1,n,1i11-

'Li-itr -"0'trll ii ii t,i'rl1-,c 1; t ili.ir r iiin sani:tttal'e' Accsteit*-ri {{}:rL giirile lic i.lir tnotleie, iio in inttli'iol'ul (iiisei{li'

sail in{,iei,irr:ilerte, cieiron:ifrinrl iog,lluriie' sll'inseliintre , i:riti ic.ir:i.. 1i csli :itcrii, itr spet'i:r} stlll asl;eil-1,:l fr:ni:i.iiiiir iiiiltr;lir:iit tle ftiittiri.

F,ig. 25. Modele in luiare unor temple anar=!inind culturii Sesktu,r nessatla, cca 6 I 00 _6000 i.e.n. ({) Crannon(Douraki shu Khatki-ades) ; (2) Mvrrini.Karditsa). lneitimejtnodelrrlu i de ' jos :

8,7 cm.

?{

, ;r,i.t i,i. _l .r::r-l i:.;usi dC 6 allri pestelii nrri mii.ri

ar inrl rrrr bazir) nfltural cu apJ. lh peste,ra supei.i-.lllu, lS trecerea !ple.-peqtera inferioard, *-"u gfirit137 schelete, probabil victinie samificai,e. peJtera, onlinea stalagmite, slalacli[e si ceraniic,i eler.,r-ratd cu^semiluni, .gerpi, motir.e r-egetale gi or i_forme. Aceste simboluri aratd ca p6stera era lrrlranctuor dedicat zeitei regenerdlii.'

':. MorJele de templeIu

..sud-est,ul, .Europei s-au clescoperit, apro\natrv 50 modele in lut ale unor temple (Gimbuta;i980). -Ele se afld cel mai adesea in apropierea'.rnui altar. Este foarte probabil cd modeleld eraLr,frande lnchinate zeilei cireia ii era dedicataltarul respectiy. In general, modelul este destulde mic, putlnd fi linut ln mind, gi este clecora

107

t.a

105

'i'-t:.ii. {::. l,:;Jl:r:

h:-':{t3,i:

-- -lr -

,-'{-l ,r":,t:t '^':--l' (;; .'*-''".

{- ,," itnl -i

1"-*i f1+,. l ,,,.Jrj-\! _[.:,:,

.'"*i i::, .

Firr. 2i,. Motici Je teinpitt il hii (reconsliLuiL) cie la ['oroclilr'

i{'i;;c;;,.'i,i, inr.iti largi in lortn[ t.[e T inversal pe

lo,ii.*i,,,,i1 ,' ,ri ",, ,.r*,, Teil''i pt' rln"r'ilin'lru in auopcrri'

aianta,i.,a rcc'dele eriill' se pare, ofluttde ittluse zel!eI

\ oililltr irr I rntPirt.

;;'ig.27.l{cc1el tii;itt al riiiui temlilu cu dou[. liivelur"i, Roz-

;;fiir;;r;il, t-.,r.ii',a,i,, r..,st,,:iil Lu,'a Cucuterri-'f ripolie' :

ru siml:oi,.rt'i. liutleiele l1;iL dreptungliiuinre-ryi c u'

ile regul,i, r.ra acoperig^ tu do.q1 =i::-l:,

Orificii

;,lii: i.i9 ;,1 ;r'1r1,r'ri; ii 'ili per'eiii ialer'aii lc dau

us., c. Lrrl l:'iit I i olr'1tr Irriniiiuraie {te i}uir'irl'*"'- ij^-'i,to'.i,,i rie tehpliL gJsit ia i'ci't''din' ,in

l'Iace.Jci,la, esi.e tc'i ii" furl'a zetiei-pasare

{ill. it-,).' t-oi,.llii,iii' i'cpr'ezini:i r:oipili unei

ic; i',ri cu qilul ii,li' in'lLi-''e diii acir-pcrlq ca u.n

;;;-i;";-*r''.iti,r.l.ii, ce are in virf trisiiLr'rrile

rrri.t&'r" *J" u,,.; zcrie-i;:tsuie tu oclrii ntari' tin.-oJi.t

-i"",'i:ioei'it gl'l,ul'-coq al corpulLri-templu'

li",i"i.f" Ce Lttst irp au uneoli oliiiiii triririghiu-iarc iiiu itt f.iritli clc ."'i't' intcr'stit'--- ifLittx ,si aiio ,r'r',1nie cie tcmpl9..a-le^ryilgi.

o ore", u,-' up at'1inirt,i c.-lL.,.ilot \rind; t4302 1'U'X 1

i::B-ab:,s: 4"a-uns i.e'n.l qi risa-fcca 4300

i:l.X.izuO i.u.".i diir mileniile VI-V i'e'n"

"t r,.i'i,t fcrmJ. tie 1'asfu'"' Penajui cste indicat

i,,',u n,.,,,'.r.,aso irlcizii irr pArt,iie lnl'iaie.' Orificiilclr,,l t,J. ,i; t l'-iien sl:1'rric'cr''r .anLerioarJ'

sini

fiancate de iliscri-;-riii' poale rr invc'calie sau o

Jo,l i..ti,'. .\1este ni iiit'li'sint irti riili simb''lice in

tr.'i,i -i'-

rna,,il'"si,area ci ca pnsirlr" iJrtuori ir"o:

Fiq. ?8. ,\Iodcl du tcnrpltr llcrucoIc) lmporlobit cu semnesoJre qi ttt sitirb,,iuri. I'rolrlontti :;i ,,,lfrrliie acoi,er;$uluilonrlli ca'Jete rni-ccaLe. Culiura Vinda, a;t-zai"eu Grgde;-iri1a, noril-vestul 13Ltlgariei, cca 5000-4500 i.e.n. Irtiri-limea 14,5 cm.

r-,criqririle sint ciecoral€' t'u u&i)cte tie ar',imale, deiremplu l:er:beti, $Ru c1l capui masi.,aL al uneizr:it'i,ti ia iiccare col!, gi pe ircrrtor.

i4odeleie de ienple cu doul ilir-eluri nt: oierdrnfornalii privitoarc la planul ariril ec+'rnic almoriurrreni,eior rei:.le. Linuii descoperit la Cascioalrele, in llornAnia (cultura I(aranci'o IGumelnita])',datat pe la miilocul mileiriului al V-iea l,e.n.

f3670 :1450 i.E.N.; sec. 46 40 i.e.n.l, prezinlgpatl'u l,erlple sepai.ate dispu-re tieasupra uneiiubstluuturi ampl-e. fiecare terrrpiu are Lrn portalcu o arcarid tnaic; baza prezintJ. zece deschiilericirculare. Parlea superioarS. a stlbst,ructurii: for-rnoazd 6 terasd in jurui templelor, care fie puteaq[zdui o adunare, fie servea ca suprafalI inllliatdirentru practicarea ceremoniilor riluale. -

' Altr'moriele ne "dau anumite inclicalii rlesprer:itualurile practicate ip lemple (fig.-27,28). tJ1moclel fird acaperil 4s la PopLrrllria, in yestui

Ucrainei (laza Cucuteni tirzie)' :IlrezintS un

109108

Fig,, ?9, I\I-odel il lrrt, fr=ir,i rir.oprrri;, ai unuia dintre cele11] co.mpt-e1e. monumente,,,v'eclii".ii.;p;;;.' datat' iiprrma jumAtate a milenirrlui al lV-lea i.e.n-. Acest mo_nument do. la_ popudnia, Ucraina ..1. ,esi;'-;rprin,le irncuptor,-o.platfo.1m.4 ln foima d.e cruce, va.e'.ii.i, o scenade preqatire a plinii sacre cu. o {igurinA i",* i.iiilnta piior*(sus) 9i o alta figrrrinl pezind ii;gi;rpr.;,.-""

ansarnblu compus clintr-o incdpere principald gi unvestibul pe patru supor,li cilindr.ici. ln interior,la dreapta unui cuptor clreptunghiular mare, peo platformd in6llatd, se afla o iigurind femininlil,tji"il: f1 pi:pt. Lingd peretele exterior, oalt{ figurin[ feminind macin6 grlne..Aproximativin centrul incAperii se afld o

-suprafald elevatd,in form5 de muce (fig. 2g).

d.'I'enplc realeln ulliii.r-.rl timp a crescut ntimr-rrul templelordescoper,ite arartinind mileniilor \ri-V i.e.n. ,\ces_lea erau de lipul unei case tlreptrri^rgiriular.e sauirl unei consi,r.ucl,ii cu cloui riir-ehiii. Cel mair rnuiilit, piilI arurni esLe temt.riui cil coloanei,, la (l:rsrioar."ie (r'a;la I{ararror',r \ [r.rrltura Boian.faza Spant,ovi, cca i;000 i.e.n. f40j0-3070 I.g.S.,.1,'. 48-4ir i.e.l. j). -{t psta esIe un dreptunghi:lare. (10 X 16 nr) imrlr,lit, in rioul ilcipiri.Pei'e,iii sint _picrl!i irr ro;u cu spirale, arc,,i.i gi'\-oide creilt. Fe l,ereIe.icr tle vesl se afl:i un mriiiiiioir:'rtunit din terCi.oi.ir, iin tarpe incr.rlacit pirLat in:,;Str fi c0riiirraf (rit cr,em. ln ccnin,.l .irri:IUerli se,rfli rloriii ccioiine goaie pe tiindunlru, iirilte de

'. ii '2 D\1 rlrcoraltt i Lr it jr tjesen r:eipeniifolrnrrrghii;lar.. {krloantr. r,'tiri gl oilsa este iirroljuratill h'ei sLiipi iiiai micj. f,inqrl ea s-a qrisit scheletul.r"ri r',{trlt i:r pl.r.ilie clrir.riin"

. Url .n-t_t ler:ii;i",,1 al:rrlilir:il ai,cielagi per.ioarle auliurii.Iiarri;tc'.o, d,-.scLr1,,'r..i jr I-ir,jingr.ad (iingd

riazgrari, in nori[-estui i]uig'rriei), r,r,rl i.r rlurilt,ruc!.-ie'il douti ni.,.eirr:,i - ia psrttr, :e afla un atelier:r.c';r.lrii ri. etajrrl fiirr,i ri:,:tiitltuiji.. l,a nivelulrit,:r'ir;i. s-iirr

.i'-'itsit, un cilptor rrinre gi o platformd.ri ;it:t-ir\)ilti.it,ii cu unelte tent,r,u lusiruirea si deco-

'itt iiA vir.irfi1Or,,. r,ietre pi,.t,e pentru -qfririmarea Oi_.ru-ll. j)i'ecllir-l ,qI 1-Age :irse si tlearse. Sanctuarul iie la

. 1:L iiii supei'i:ir coiilinea un airt;'maro iir,ept.uirghiu-:ir ciiir 1rri, uil rir.zboi cie t,e;:ut t.erLical, figurine,:rioiir:kr iie teinple rqi r-lse rirnplute cu niirgelei,, lrrL - Lu:rte afl,.rt,e iri aiirolrierec^ altarului.

i,il SrrbaLinovka, ,t aserare aflat,i rre r-illea:;ltgiihii ilierior. ri-a ricscopcrit, rin ternplu rlin

r7:i). (luoiil{:i-ri [,i;itirulie (cr"l 4d{-}(-)-4riC{] " i.tt.n.).

:i'urirLuiirrr I ocrrpJr 70m2, iar itr:rei,ii din intpleiiiurd,i-,iLa -rii ir;L s-ltir ir;isti.at l-tirre. ,\ltirr.ul dr iut,,irt i:ie i, nr, el,a 1a ca1;itul ilrcXper.i!, plasat in.r;ri.rii iiet'e[.r:]irj. S-air qlsit 1ii fis.irrine asezatet' i:.,i;tlr i rnirritlrrrrlc Iu. t, i,r- Aitei. linCJ cate- l1'l:r irn iriin iri rl:lr.i;le lailirai:i (pe.ri,r::l_r i;r..,t-, :i:i,'). 'i'r,ri..tt iirt'rrli:ir.lc ,'l-:lii ri., ;i.gls:r1 tlp -

..:ttt,t,t,

i.Ji ii trl'rri.,,, i: i lt l1,i r,-itiLrtri si ,,it irsele

110

Fig. 30. Un monurnerii. sacru cle la Sabatinovka. R. S. S.Ivloldoveneascl, datat la jumatatea mileniului il V-tealg n.- (q..a 4700-4500 i.9.n.)-.. Aceastf, consiruclie ocupa79 m'l-i.includea: (l) podea din dale de piatr'[; (11 cuptor;(3) podium; (4.; scaun de lut; (5) figurine;'iO) 'gnip

ddvase lingl cuptor. Acest.e sanctrrare ref-lectd mcjabtd minia-turale de temple gesite adesea in interiorul celor reale sierau scena unor rituahtri timpurii ,,vechi europene',.

rnasiye, pentru a ajuta la stabilizarea poziliei,s.ezind. t'na avea brale rle $arpe, tinind un fiuide qarpe.sau 1{n falus. Alte figuiine au fost gd;it6ln apropierea euptorului qi pietrelor de nr6iinat,ca qi la intrarea parilosit& eu piatrd (fig. l0-Bl).. Z,eila-;arpe qi simbolul qarpelui erau imaginielominante in aeeste l[caqur'i. Se practicau nris-tere ale morlii gi renaster.ii, pr.ecuni gi riturile de

Fig. 31. Lna din cele 12 de figurine gdsite ln sanr.tuarulde Ia Sabaf inovka, linlnd ln "mlnd rin qarpe.

ini!iere. ln general, cara-eteristicile principale ale"ricbrui. templu slnt_ altarul, cupi.orul pentnrpiine, pie[re]e de rndcinat si vaselelpithoi*. ' Rdz-boaielo de ,tesut vertica-le ilnt de asemenea free.r.ente.

4. Practicile religioase

Jlodelele de temple qi sanctuarele reale erferimulte_.puncte-eheie, pentru in!elegerea practiei-lor religioase ale \reehii liurope (tiE. SZi. Existaun numdr de ritualuri, fiecare ar-ind paraplterna-1ra** speeifiee.

a. M$tilelloglenite din paleolifioul superior qi adaptateritualurilor din neolitic, mdqtile cele- mai vechi

- Rr.rp,ente- mari. foiosite In epoca istorici penlrudePozilarea vinuhri (sing. plrftrs) {N,T.).. ..

** D.r la.gr. para .,lInga ; dincolo,, Si pherne ,,zestre;dar" - phefeilt,,a.duce, a-p_rrIta".-Aqadar, pnrttpftsrnqli&tnseRmntr ,,acnesorii de crrll" {N.T.i,

111112

EE

, inf. iu gllirri!l ateFtri{{) Lra r;rotll,lale itr reliei Ietiirrri';r'le cu git, ciiintlric sa.ll l)e giturile lilor vaselr:ii'i. ,\ccsioa sint, romhcidale, iri,ale sau nl,roxi_r:'ra1 iv tri'-rnghiularc. Lirieori sirif interschimh'al_.ile.,r:e L_'tim s-a alestat, in asczarea Achiileion din'lhessalia. datatd pe Ia 6300-G000 i.e.n.

.in epoita. cripiului, rnrigtile sint atesiate intr-oI;ral nt..,ie r.aricL;tte cie fort}re. inclusi.r l-rent,agonale,.i riilr, dcl,crate gerrjrt{.lri. crr incizij si ficturi.l';rele alr pcrfora{ii si o ccroand aplaliz:,ati'pentruiiiasarca 1;oCo*l:elor, curt ar fi penelc sau ilorile.t-.r-r triti'e oa crau sltIlLiso uritir anurrite transforrnEri,,,,qairo 1,.ciit,e rl: cirriuriie anolimi.ilrrilcr, ltrin.,,lrsirce unei crnarnentalii ccresyrunzi'lloare.

\. Practi' i ri:liLioc-seilor-e;:i1c a:.heologi,:e ne pernrit, .si reconst ituimiic-r'a d1, l;rai,rli6ils reliqirjase importante rlin

i-ci.he a. ]:lur"opd:

- h'!iici;:i*'ea-ritiial.i o grinelur q,i coa, r.rea piinii. acr'c, apoi poat,e cflaircje cu felii din aceastI]-)iine adu,sc zei!ei fertilii,iifii pi;miiri,ului (agarjirriii] dei-uii uzual il linp'.rrile isl,orice) Eiiliii;iltilea in comun a hranei in{,re pariicipanlii

la i'i'r,r:al.

- Liba!ii cer,ernoli:..1s si, 1;oale, iurpdrtirea b[u-i ,:rii.- 'f'ererc;l de pinzii .,:ent,n; l,empllr si a vr:"crniitt,elor,lit crrrcrnonie r,.ri tieCir,ate zeitei.

- Ilansi;r'i sa,-r miscdi,i rit,iraic Ln o.n,o1,nr-,ianrent,

'ls il-ist.nli:ren'i.e rnuzicaie. in snecial iobe.

- l'olagirea rtrirltilor Ia i'ilLiniuri si, poa1.o, ln.pec{,acr,.ie r'iiitalc ; ingroi;area ceremonia.ll a miig-i ilor zri' ni nrr 'rt ii.

Fi;;. ii2. {-in ansiimblu interesant de obiecte rniniaturalede rilual nc di iliorrnalii privitoare ia asccierea zeilei cui:lizir-r:r. S-a.r.r g,i5ig trei tobe cilindrice alF.turi de figurine't

.1,a I ru ai'iJri qi rnarcate .cu ,,\'"-uri. mearrdre, ;u voaie 5i..uii jra.r'lrjele, ntese minjaturale cu \iase acoperite cu

(-ajlace_, !fi. scaune, trei paravane pentnr altCr i,ictaterrr sirnboluri pe anih'Jle fele. Faza Karanovo \/I. Ovcearovo,rcrti-es{.ul Buigariei. mijlocu.t mileniuhii al V-lea l.e.n.AcesL ansambiu rctrezintii probabit reconslituirea ritua-illrri regenerirrii, asc,riat cu rituri sezoniere sau funerare.

1.i 5

36

37

- P,r'ezellurea figurinelol tle lut .si a ntodel€lorde ternple ca ofrande volir"e.

- Lustra!,ii sau ablu!,iuni rituale.

- Invoca!,ii, aclresate probabil zeilei-pasdre adu-cdtoare de pioaie de cdtre femei goaie ce !,ineauln miini vase rnari; de asemenea, ceremonii ceimplieau fclosirea unor vase perforate.

- "lnscenarea unor ceremonii silecifice pe bdncile

alt.amlui prin folosirea obiectelor miniaturale decult: mese, 6caune, tobe, figurine ;i paravane dealtar.

- Sa,,:rificii de animale domestice, in special detauri, herbeci rsi porci sau de fiin!'e umane, lnPeqteri ;*i in lemplele cu coloane.* Dirijarea ritualr.rrilor ;i ceremoniilor de pe untron, probabil de erdt.re o preoteasd.

c. Paranlrcrna.liuToate aceste activitd,l,i necesitarr o cantitateconsiderabiid de accesorii de cult. Se foloseaudiverse tipuri de vase pentru felurite ritualuri.Cele mai uzuale erau vasele antropomorfe repre-zentlnd. zeila in diverse inostaze: r"ase ornito-morfe satl zoomorfe cu aspect de cerb sau cdpri-oard, porc, taur, berbec qi ciine; recipiente rotunde,pHtrale sau triunghiulare; vass de libalie qirhvton-uri (urrele cu ciocuri in formd de gurd depeqte .rau plisc deschis). Lumina era datd de(')pai!e, iar ln vase speciale se ardeau esenle par-fumate. Mesele de altar gi lespezile de piatrd eraufolcrsite pentru reprezentarea miniaturald. a unorspeetacole sacre.

Preponderen!,a figurinelor leminine deseope-rite ln sanetuare sugereazd cd aetititit,ile reli'gioase eddeau in maie parte, dacd nu 6xclusiv,in sarcina femeilor. Bdrba!,ii participau, de exemplu,ca dansatori rnascal;i in animale, dar coplersitoareamajoritate a figurinelor reprezintd femei preocu-pate de activit6t,i de cult pe care le dirijau de pefron. nlai mult, riLualurile reflectfl sarcinilez,ilnir,e laice ale ferneilor - ceie rnai importantefiind pteparareft plinii, fabl'icarea ceramicii gi

!eserea I'irzei. -A.ceit fapt va- fi daL ntultir dernni-

tate femeilor gi muncii lndeplinite de ele, va fidat puterea de identificare cu activitat6a lor.Toate acestea constituie elemente ce nu trebuiedesconsiderate.

" ln procesulde saeralizare a vielii lor creatoare,femeile au elaborat._multe practi'ci religioase cene-au devenit familiare in epocile mli Lirzii,Iatd, de pild5, patru elemente ioarte importantece se regdsesc in dezvoltarea istoricia riiualului:aerul. (esenle. parfumate), pdmintul (piinea ;iobiectel.e. 99. lyt), focul (opailele 9i cuptoarele;gi apa (lichidul din vase). Erau de asembni intelg.rate in ritual muzica gi dansul, ofrandele sacri-fi^ciale, mdgtile, lustraliile qi riturile ce irnplicaupiinea qi bAutura.

5. Perpetulriin epocile indo.europeanE gi crertine

Transformarea Europei datoritd infiltrerii popu_laliei indo-eu.ropene patriarhale qi pastoralti at(urganelor drnspre rlsdriL in Europa central_esticI in mai multe val'.rri (cca

'4200-4000,cca 3400-3200 9i cca 8000-2800 1.e.n.) , ar,ripToporlii qi corsecinte extraordinare pentru istoriar,rlterioari a Eurouer.

Rezultatul impactului dintre credintele,,r,echienropene" gi formele striine indo-eurtipene estevizibil ln detronarea zeit[1ilor ,,vechi eir.opene..,in dispari!,ia templelor, a accesoriilor de cuit qi asemnelor sacre gi in reducerea drasticd a imaginilorreligioase ln artele yizuale. AceastI slrXcire ainceput. in IJuropa central-esticd qi a afectattreptat intreaga Etropd centrald. Insulele egeene,CreLa gi regiunile mediteraneene centra"le sivestice aii continuat.-tradiliile,,veehi uu.opunui,incd alte clteva milenii;' dar. nucleul acesteicivilizatii - cuprins intre arcul carpatic, Greciagi Italia * a fost distrus.

Procesul de indo-europenizare a Buropei nu afost, .totu$"i, o inlocuire

-a unei culturi cu alta,

ci o hibridare treptati a doui cuhuri si sisteme

117116

simbolice cliferite. l{u s-a produs o lolalir dezr[-dicinare a. imaginiior ryi simholurilor sar-,r'e ,,vechieuropcli*r". Acest,e cai'ar:telistici, estrelir <1e rezis-tertte il islorie. o'illl llfe& ilr-linc imlri;rl';ii|o inpsihicul uroan. ]ile al' fi puiub iriei'i doai' o i1',Liicu toLala extermirar'e a pcpu-htiei ftrrrirriirc.

Incursiunile gnrprrrii';r' de ri;boini,,:i ciirriirrtlo-europeni si avi;ril ilrnrl asr:iiLij,e pelicirlluse(purnnale rr,in cu1-rr'u-::rseni,,) s'irrt e.,'itlenii:iie clrr

cerceliirile ai'hecricqici: ca fiinri nu masir-c ci,rnai ales, porsisir:r:te. Clieia sillr.esttlrii k,i' iitclrr,erir'ea si conr.ei'iirea poirriiii.iiei lar:*irr ill sis.tenrrl lor social li cor)-qi,&lr 1-'c cii, se pal'e? iri:';1i"'-rioritai,ea i-.r.rrnarnent,rrtrui lor, in sistellui li'r' tleimprirtlre in r'lese gi in L:i:liralizilrea prrler'ii inmiiniie sefilor 11e irib.

Religia,,vei:tiF t:iir'oireaiti" i,-'rri,r'aii ;1tc r,lrLiulzeitdlilor feniiniire a rle','eirii, rlaliile;i,inl i,ji aiosl, conlinual,i rlr: poilulalia sr.rl:ju*liii, i:r pi'irtluir'inil de bunica';i r1l' maiir.r iarniiici. Citeie,ii-rii':;i'ecltile lraiii!ii, iir rpetial r.cie leEair tit liii;al,.trri*nagt.erii gi moi'i,ii c':'i fertiiii-:itii 1;J.rni;tiiihii, aucontinuitr. in cii,t,:r'a l'i.rp,ii111l ciriri: p!iiir i:i rri.k:i.r

tioasi,re {'iii'i schi;nbi'ili raiiirir.lr,. i;r a.i'.i: ;toltc,acestea au fcst, *gi111li1r.i.r:r rie icir:l,io;1i:r ii:tlr:-l;..:io-

ireani. Tii Grctiil arli:r";r. ilsi,i,ii,lle'r li'-:li;iiiilr.,rer:1ti €iir'oi)-.]rc" in ;t:iltieolt'.rl i':,iir-e.i,'oliiri-lii a

dus ln crelr€ra tttior irrragir-li st"ri:rtii, i-,lri.li';rb;rurrieori groi.egi.i. Uit ;tiille ilrcei'i'i e:l1el i'iitihli iit rirltiizbit,ol in tran-qforntiii'ei r.citei ,'\iher,a, zeiia-paslr'e a Yer:hii liuritpc, inl.r'-ii frgi;ri milii,'.r'i:1.'iir-ic:u 1-rialogii,qi rroif. Crerliril,:1, itt ii.r.lLrl!'{:ii ti il ini:apr-ii j11 i Zei-ls - zcill sLtl.tltr;il rtl lLilrl-ei-;i'()1;iirri!LrrstabiiiLi iri (lli.:t,iil

- iiritl.i liL lil ,irl,;rii'Lt'it itlijr'rlntctilniorfczilt'ea: c1c lil r) :llrt i lr;lt i{,'rl,r, l€!li-'iiil.i4pirtl irr iiasLtrLea ci ilirrfr'-urt zer:. Zeitirit ij I i'it':r(r-gereLii.,e gi a:rt:<i.talc (niiscr:ir- tiili lriiii', fii::i Lllil-t.rrrul inseiniriii ii niasrit,:1itrt) rl-:iii ni: "iiiir';ii,

+"i'.,pi.ai

in mir'r:e, st;tii qi fiirre, ii(.",'.,riliii{,1 .,si'oLirriie",leqate pril pIirrr:iirii-ii iubirii -:r:-ii-lii l,: {,:i 1-llriiarid a

tetrtuiui social patriarhal gi patriliniar al indo.." ropenilor. Zeiia greacd" H;r;, iiiogtenitoar.eaplobabi.li a zeiteilarpe ,,vechi ur,opurre,, a clevenitso!,ia iui Zeus.'Niii ,'*ii,-Z*,,;;""J.ju., sure dea-lte zeitdli feminine ;l ni.iu-p*,rlriJ;'pret,tinilni "T,' i;

" r;o a, nra,i,a-s ii, iiii'lliflHii;capaci[atea de a da

"idpu pl*nt?1*'fere .,r,iroacu

- zeul tunetuiui _ numai' ,h,p,i prirnul turie[iar.ba incepe sI creascd, i", ,1,utru i'r.iri,,e.Ndscdt-oarea si aaf&toar_d'-a" {i"j_, Soartaori eele tiei parc'e, au r6mas renarcabil cle inrle-pendente gi influente in ;nulte ,;;. ;lu Europei.La fel Artemis ta grec;,-il;€tt'i; i"tanaeri stLaima la baltici nu au preluat t.esatu.ifi'i*unrii

13.r--il_{9-**opean si nlci nu il"f";; cdsdtoritecu vreun zeu. ZeiLa-balticd Laima apare ln cin_tdri de Jacturd miiotogi;a-ffir*,a l" Dieras _i,lyi^i:-9,:luropean. al"ruminii .ur.eri I p.ni,.u u

ii"i,'J :" : li :,,'J,T:':'f . l'

"1 : 11,," :'n *;j, l* i;Pro cesul de asimilare " rui1 *io.-piJ_lfjo-.u rop.n *in. ideologia indo-europeand a avut loc la clalerlifer,ite ;i cu intensitdte aiterit;."" "'

^ " iJ, ll'#? T,l iLT I l" t', nf

: : il:iJ: *r I l I i I I ;?i::surprinzdtor cd- \ienerarea tr'ecioarei 'in

,tdrile::l:li:: o,jnrrece p:. q9a a lui rsus. ija esre incaasuL:laLa cu apa vielii, ctr izvr.iare miraculoasefu.l,^i{r.il,j*.e, .cu .fl6ri'le, r,ii,lL*1." sj recottele.

! ilx -'i i fu ul " I ;' ifT,, ? 1,, i:. lu"li;, j'l

"1I i ;

jili3;lll l]x' c';i, f

-li,

"Tl',li,i, ll ffi ;,''1 r, j i n i n a

-

i n-

. N[ulte dintre zei!,ele str{l.echi an continuatgi continu{ sd exisie i" .basn ell }Lputu"r, ini:redinle gi cintecele mitologi..e -ii,tio"

o_*riutut".l:";f":1.1r.-...Zei!a-pasd.u gi,.i1u' aatetoare de

; "3i " ll;, :?i

o.

""'j';?#,1i#) *i : I'r l;, x d ap a rE

?.i 1'l b;;;;" .1"ua,"' ;;;;; ;i i,,liili_,?_?t'r.iSljJl:,j. ll:f*r, ea esre un cue. Ca mame pri-rnordlate? sint cunoscute sub forma

""rl cai.i_tare supranaturale (mitologia irlandeza) sau

119

* C.i'. Par!httiasziinisl ire" (li 'f )

urlox .ur.:roaire (n:ilolr,g-iiie baltir:ri ;i siar.i). infurrc{iii de aiir-re irloaile a rrii;r tii, zi ita ,je-i !l;-'-r'uiitit', l.ir,ri'rrii,ir , f-ir;iii,,e li sai! {.li-,i(,.r tri'ra i.rilnj: rl

nlarc..sau rle pr.arlii.. Ca iposi,aza i,.riii.op()iirijrFri ir.

nror'tii. eir dcvillc t-r lioanlri Aibri ur rr,rs,:, .iiiii'i, r;-$iliuare, lesiii,ir.rasl, clll'i-, errjit: r,ir irlil.ril:i' si:i i,r.+lrr:ipr"in usi, iiirtii rrnr:rtr.i lrrt,r,{,rli,1i ,,i.i i:'.,,,i ri;i t!t trirtriitre rlir.

,. Z,,itu-irr'lre {.u r,iri:l Llni:Llr I ili;;rrir.iri,lin r.ri:-dtnle;ri r'eJ rttili nr-rtr iruil(.. i.rt...\::,,iiilt l;,ltt: ,r;.riritt.rr'-.-rlrai, sirribul al irilt:j,,,rt'itrilii ;i ririrrrrr i, rr.\rertei'area s&r,{lelLri cic i,risir

-r,a siiiibiil ll i'er.iiii-

ti=rtii,-rrenririir,ii gi fiir',ir'ii.ii c{iii'Lir}ilii pinri i;r r;i_,,.i-.,Iul X\.

'lxi\;,, lrritari a I eglireriirii si Lr,rnsi'lt'rrrtir ii :L

iieverril.o vliijil()ar,c u rir;1rt.ii ;i megiei riir'o i.!! i)-yoacir ciisi,r'ugeri si c,,-qrirtirj.rli, tiar. iire tui,ririritilpuLeli tlntiitlrrilc;iir.t si re;cnelirli,iiic. il:i rrcl i:supl'a\ieghcto€ii''-tit p'll.crii triclicc a vii:i,li. ir;-rintpiedicii tiezr.oltarcl planlelt.rr,, iirt,itiiia ril;ii:oltrcie secarir si sculurii plstdile t.le ntiilt.iu e. !:..roeacl laptelo i-a.cilor. ,,tserneli zeitci l lt:ciii..Ja -g1'e1i, ilabei Iur^;,. la slavi ;i zeilei i1*;jarr liLLirltici, ci.r poate ii 'r fcneie frumoasl seu o ofcs.-turd. de co;rnar. Ipoll,azelc ei p;.incipale sint, ,broa;r.r,ariciul, soar'eceie, pesteie si iliriLireic t;l'j rnoiiir.lia poate zltrlra, iur adlpcstui ei st,ir ite piuic;are{le t:lInu.

Cuit,ura \'-erhii iriurol;c u ios,i iI]aLi,iu(,;r urorcreriinle si practici mult ulterioare. iblinanrcutul.frumusei-+-'a ;i for!a tradiliilor sajc i,clisioas.j silt,o-

parte csentiali a lnoltcitilii cuili:i.alc=rLu'(Iiiril+'.Credirr,t,a in pul,er,ea elcnierrl,uiui fer-rir:irr, iiciu;-tlrrea la r;icirrrile na{tir.alt, inibin;r;.,i .,.riiuiui ,:irplolanul si cele]:rar.ea r-i,'{ i i r-i r,rg,.ri,i.;i r,ii lrr nirrlir,iucnrri tle s1,rus pini azi.

Referln{e

ARNAI., J]1\\lg76 f,es statues-menlii.r.c, lnntmes et tli.tltt., Plris, Ildiiions

rles Ilr.spr{ridcs

ATZENI, ENRICO1978 Ltt Dee lladre nelle tulture prenuragiche, Sassari,

GallizziBT]RCII], I)UilIITRTI1961 RomatLia Before Burebista, Lontlra, Thames and.

HudsonBIEZAIS, }IARALDS1_95! *pie iJauptgiittinn.ert der alten .[,etten, LrppsalaCATIERON, D. O-.1981 lUmbols of _Birth and af Death in the Nealitliic Era,

Londra, I(enyon-DeaneCIIA\\II'ORD, O.G.S.195'] _Tlrc Eye God,d,ess, Londra, phoenix lloussDA]\IES, ]\,IiEIIAI'T,1976 The Silbury Treasu.re. The GrearGoililess Recliscot-

ered, Londra, Thames and IludsonD'ANNA, A.19'17 Les statues-rtenhirs -et .stllos _.a.nthrupomorphes du

midi miditerrarLien, patis, llditions riu Cent.re Na-tionai de la Fiecirerche Scientilislre

IIAUNYS, STAS\'S1980 Pi.rties tradicinds_ lpgigog Aduti|kio apylinkije,_ _^- ,.]!.*l.lctyra" (Vilnirisr. 10. p. 6l_64DI'ONNA. W.195:l lra f , nnte. et Ia grcn.6uills,,,Oazette tles beaux,arts..,

Sr'r. 6, 40; p. 229-240DLTIIITRESCU, HORTEi.ISIA196d Un mod,ble de sanctuairc tl,icout,ert tlans la station

in4olitlirlue tle Ciscioart!.,, ,,Dacia,., 12, p. 3g1_39&I)IrlllTRHSCU. Vl,rutrttR ' - '-' r'1910 Edifice destini au culte ilicourtert dans la couche

Ilg_ian-Spanlop de Ia station-tell d,e Cdseioarele,,,Dacia", 15, p. b-24

197 4 Arta preistoricd. tn Romrinic, Bucures"i.{II]INUTAS. ilARIJ,{19i8 Anci.ent Symbolism in _!,jthuanian Folk Art, pltila-

delphia, American tr'olklore Societv, vol. 4g1977 Varna: A Sensationallg Rich Ceme!eru of rhe Kara-

nolo ,Cioilization, Abo-ut ,lS00 8.C., l,Uipeaiiion;,,19,4, p.39-46.1980 The Temples of AhI Europe, ,,Archaeology.., decem-brie, p. af-Sb{982 The Go,ld,esses and Gods

B.C. Mytls and CuItaf OItl Europe, 6500 - SS0tl

Irnages, Londra. Thames &

i.ff*f .'*u'' of old EuroPe, HarPer

Hr,rdson.f.a. Sacred lrnages

and Rorv (s"ub

GALDER, ALVIS1960-1962. Die urnenfeltlerzeitliche,,Frauenkr6re,' oon't'rarssau in Ni.e.tlerdsterreich,,,J\Iittcilungen der

PrAhistorischen I(ommission der'0sterreicTrischenAkad. der Wiss,., X, p. {-ib7.

121120

kALiCri. 1\iAl,ifuFi'!970 (:-lor.1 Gods.-T'lu: Neoiitlnc period, anrJ Copper Age inIIrtng,:r s, Bcriapest,a, I.{eredilas, Corvina presSiiA.TDTn.{" n.19;l? Schipn!t2.,. Kuiisl

-iti.td, Gercite eines neolithischenpcy;ies, Vicna 5i _Leipzig, Bricher zur Ur_ undI,'i'uhge-rchichti:. v

I,1A tji.StiA{ I ti. Ai,E,XF"i.{D}-lRl1j2 ';'ht

"l!octs of Cictili:urion. The Cugniti,tr Beginnines

of ltln s i t;':t rlrt, Syrnbol and Notclion, NJw yoikl\lc]l,\\.\, JAli tt! S.19f.i I1ili:,,t , of Nc,ot,itlric Cities: pel,.,ing I)eep Intott,/' r\(ur:ttt!a ti.ctrgtott of- Anatolian (atal lIAuUk.Partea II" Shrinei of the vulturr, ".;i ih"--i;i;;Gc'lcless.,,iiluslrated Lorrclon News,., ii+, p. tli_197

iiJiT Q_tttal lItiyi:k: A,Neolitk{.c ?a,a,n, in Anatolia, NewYork. llcGrarv-tiiilI{OS?1}-NSiil" K.1334 --fiultura lu.clowa Slocian, II. Cr;rco..,iaj-i,,A DUI.iCE\/A, AIINA1976 ?rehistoric ,4rt in Bulgari:! fram the Fifth to the

Sar:on-d, M ill,enia :i. t.; ,,8 "4.p" .,, - '- '

RlitAKov, B. A.i965-66 lr:rnogotty _u.nd M5thology of the Agriculluralistso; ift. LrLpol.:1,trc, ,,Siovie I Anl,hropology and Ar_cltacolcgv", IV, 2.

'p. 16- 3i ; :;, p. :5" S I (Tra-

ctucere drn rrrsI. Firblic.rt initial-iil ,,sovelikaiai.r,heolugiia" 19d5, 1 qi 2)I1UCK]]ir"T, ANNF.]t-cu16 Friilte lieramik Bdotir:ns (Beiheft zur llalbjahres--"*_ _gglirift,.Anrikc $,try"t,, 1b), Franhe V..r"g, iilfi.SREJOYIC, DRAGOSLAV1972 Eurcpe's ft-irst Iu[otttmenlal Sculpturcs: New Dtsco-

veries nt Lepenski tr/ir. ,,New Asiiecis of Antiquit;,;.ed. 1I. Wdeeier, Lonciia. rHahes'd^rlu,rson

THEOC FIAR I -q, D EiIIITTRI O S{973 Nealithic Grecce, Atena, National Bonk cf GreeccTHI},{IiE, JUF,GEN, Ed.i976 Art and, Culture of.the CgcJade-s, Edilie englezf, ln

draducerea hii pat Getz'_prezioi, Kir.lsruheTIiOI{SON, LrEOitt}E196i - 1962 The Arkidiotis,sa,,Kretika C hronika,,, lS _ 16,Partea 3, ;1. 98-g6TTJIOi]I{i, Ei,IZABETIi SHEE198r, Th: liegalitlzic A.rt of Western Europe, Oxford,

Ciar,,;ndon press

U{-1K0, PETI,lit J.;1958 Antlzropcmorphic Figurines of predynastie Eggptand Neolithie Crete", u,ith Coipiiit't'cli ntnrcrial

from the Prehistoric Near East and frIainlandGreece. Londra. Andrew Szmitlla

WINN. SIi,,\N N{.1\I.1981 i)re-lf riting in South-Eeastern Europe: The Sign

,,igst(nt of the Yinta Culture, 4000 8.C., Calgary',\\icslern Publishers

ZER\ I,IS, LIIITISTIAN1962-(r:l Na.issance de la cipilisaticn en Grice. I-II.

I'alis, ilditions ..Cahiers d'itrL"

122

M *RMEN€TEI.E MEC.ALITIEEH}I N trUROFA GECNDHT{TALA$F tMPLECAT|ELE LCIR

i-'-i 9-------]'k"

I'ig.,33. R:lsptndirea mor:minielor niegaliti,-:o iri Erirop;iocoidentalil.

nlente a foslr de Ia for:nele sinprle ia fome inaicornplicate, dar iroua cronL)lijgie a ariilai, r:i in anu-rniie zone, cle excmplu in Franla, <;iler-a di;i ccn--"tluc1,iile mai cornplicate provin ,:linir-o ep,ccianterioard simplelor alei lcoperite. A.;a cilt] afii'niICioL: ,,Ar'bori ger-realogici pot i'i eliii:or:,rii nuruair-'a anilizament Ori Ca elereifiu penir'; O 11-11iuD,,ainrmiti" (Giot 19Et: 22).

.Forma de baz[, un p-:sej s,:uri; .li,i ],-rng si ,'in,lSpere circulard cu atL-rlrcj.ig'.il si:rijinit Iroconsoie (balt5 in rcir.ageri s-rrrtcilsilrc), este datatdspre sfil'gilui ririieniiiliii ai \r'-lea 1.e.n. in Bre-ragne.-r'trodificdrile saLr'"ariatiile arhiiectur;ilo nu aucius la rnodificdri func,tionale.

Ca;'aclerul monurnenNrii al ur.rtra dilr a,Jest,r:nrormilte este r:r.r adev{ra1; inrtri1s,ri911;iiii, ii i:,ciireconsti,r"uiriie cie la ll;irner'lz {i}iot 1980) ,.i

115

", , t't i

?',,

f i,;i4i..,. /

Recenl au apirut citeva cirj,i dedicate stuclieriimcrrrriittel,,r

. rnegaliti,:e din diverse regiuni ale

xuroller occiientuie, monumentelor izolate demari. clirnensiuni, siml:olurilcr gravate pe acestearyi -ritu"rlurilor de inmormintare. Scopul prezen_tului sturliu este s6 exanineze ccntributia'acestorIucriri la.inleleger.ea semnificaliilor religioase alernormintelor, tenrplelor,li steielo, m.gilitice.

In uliimii 20 de ani, cunostintele rioastre pri-vind datareil lnonui'nentelcr megaiiiice s-au schim-hat radic.r.i datorii,i utilizirii raclio-car.honului.Teoriile difuzicni-rte anterioare au fost alrando_nnt,e. EsLe clar. acrim cd megaii,tii vest-e,.iropeniprovin.ctrinir,-o epocd anterioaid piramidelor egip-t,€ne gr ci nu au avut precursori in OrientirlApr'o1,iat. ,,\r.heoiogii acceptd acurn teza uneii.\rLrlrrili_ iulcr le. $Iegalitii au fost coilstrriiti inriecur.siri a r-ei prt,in 3C00 de ani, intre mileniile Vsi ll i.e.n. Ila,_.I a exisLat o difuziune cle idei,aiearla s-a prodiis cle_-a lriirgul iil,oralrrlui atlanticjsi;re intericr (fis. l-13).

lllil.ninllle rne.!.alilice sint sr-r]:tlivizate clini;illr'l rl,: r,,,lere tii;ologic in cioliuene, clolmene, ll ( Llli;Ar, irlir j'ilititte-CLti r,e qi alei s.coperite(fig. 3{--36). ln },{al..a.gi Goz6 existd temple c..rperoli rezi.':tent,i ficrrli di:i lespezi iineirse cle piatrX.FIanr.rl ace.qtor tetn1,rl..; r,elevl ai:sicle in l,e jief .

Irii!iatr se r:;tnsidera cjr er.olrrtia acestor nlonll_

124

\ervqrange (0'l{elly 1L}E21 r,r, ptrtrLe e-tistr. inclo-:,rli cd acestc monurnenle arr fost cous'r-ruitc cuacelarsi scop cu c-,are sinL r:onsinrilc ciliedralele:in timpuriJe noastre. Renfrerv obserr'5 judicios. a ..ur era absolut nici o nevcie sd se rirlicc '.rn.-..r.irument masiiv pentr-Ll a se rczolva o problemdatit de sirnpl[ curn esie ingroperea rnor!,ilor. . .

,\cestea au fost cu cerlitudino rronurncni,e publice", Renfreu. 1-c75: 288).

Sd ne oprim o clipi la unul tlin cele nrai irn.-r,resiorrant.e rnonumeule, cel ile la I'lervgran;;e.i-ucrarea lui ftfichael O'I(cilv (i932) este lu-rranort definitiv &supra sdpdturilor l5cute la aceL,tnare rronrlnenl, dirr valea riuiui ilovr-.c. la nord,le I)rrhliLr. I:ucrftr'ca nrezinbI i rz'.iitate]e a t3-.e.mperii !n teren efertual e t e regretatulrl. .I. 0'Kelly intre i962 qi 1975. Nervgrangc esten movild de pietre ci-r rin diametru de 260 pi-iioare'!, o indl{ir,re de 4C rie picioare qi con,tininC'irca 300 000 de tone de pietre. X{ovila este deii-:'::itald de 97 hcrdiiri de-r'ia'irrr cie mari ciimen-.iuni. ira{ada reconstruit i -tj{. la intrare, in cuar!alb, at,inge o indl!ime de B picioare cleasr.rprar,ietrelol de bordur5. Camera rnortuard are urr;coperi; lnali de 20 de picioare sprijinil pe con-:ole. Accesul se face printr-un cuioar lung Ei in-:rrst, cie asemeni acoperit cu lespezi de piatr5.lnainlea sdpIl,urilor lui O'Kelly se credea cii:lronuruentui aparlinc fazei timpurii a epociiLionzuiui (cca 2400 i.e.n.), clar acum se apreciazd.,:d a fost constmit inai-nte de 3000 i.e.n. Lespe-zile mari de pir.rtrd sinb gravate cu o malc gamd

Fis. 34. \redere axonometricf, a sanctuarului funerar,';avrinis, pe o insuid din golful i\Iorbihan, Bretagne. Iius-:ralia prezinti. structnra interioari a doimenului cu culoar,.airn-ril de piatr[ gi tumulul de pdmtnt. Douf,zeci ;i treiie lespezi de piatrl ale culoamiui erau bogat lmpoclobito.:u motive simbolice (dupi. Charles-Tanguy Le Roux,Cacrinis et les iles du Xilorbilnn 1985. Guides Archdolo-liques de Ia France).

* 1 picior este egal cu 0,3048.:u 3,2B084 picioare. (N.T.).

12t

: itt\

ur, sau I m este egal

de simlroluri: triunghiuri, rrinburi, clep.<idre,arcuri, spiraie duhle ;i triple, fonne onclulate(serpentiforme) qi zigzaguri. Toate sint analizateseparat de Cjaiye O'Kelly, coparticipantd la sdpd-turi.

Reconstruclia marilor monumeriie aratd cds-a acordat o mare atenlie perelilcr e:teriori sifalailelcr. SS.pSlurile efectuate ln alte zone indicS,de altfel, cd in afara mormintelor rnegaiitice, llarea fi existat o mare varietate de construclii clinlemn la fel de importante ca ;i cele din piatrH.Clropi pentlu stil1-ri, indictnd prezcn!,a L1nor.colstnrc!,ii dil lernn, s-au g5sil in movile joasedin Breiagne, Marea Britaniie qi Danernarca. Inmrlite locuri, o casd trapezcidali era plasatd dea-supra uner camcre moriuare. In [{aiea Britanies-cr: clescoperil urrne ale unei fa.tade de iemn,ale unei porli aflate Ia extremitatea anterioarda movilei- precum gi lmprejmuiri-palisadd (Mad-sen X979).

Resturile de aqezdri din morminl,ele-curteirlander:e au fdcut pe mulli specialigti sd cread[cd monnintele inegaliticc nu sint locuri de ingro-ptrciune, ci lS.caqr.rri sacre unde se depuneau ofrancie(Ashbee 1978: 85). $i totugi, in incdperile megalitices-au grY.sit sclieleto, atit cu ocazia sdpXiurilor rnaivechi, r:it gi a celor rrrai recente" LInele mor-nirrte con,i,ineau pind la 350 de schelete dezarti-cnlate, aliele doar citeva, pind la 20. Scheleieleau fos| gdsite in rrompartimentc unde fuseserd<lepuse cl,"rpd descompinerea corpurilor. Impir-{,irea mormintelor in compartimente qi rolulacestora au fo:r, studiate cu prec:idcre in Suediasi in regiunea Mackienburg, R.D.G. (I{aelas 1981:82-84, cu referiri la Strdmherg 7971 si Schuldt1966 qi I972). S-e- constr.tat ci seheielelc dinprirna neriotrcid de inmormintar,e riu sint rricicldat,dintregi, ci totdeau;ra dezarticulate, atit in cornpar-timente, cit qi in camei'ele rnortuare neimpirlite.'feoria ,.osLiareloi.'u - ce ai,e mai l:ine de Llirsecol vechime - a fost recon{irnratd ile nciled ovezi.

,..;Q:.:,r^.,t: \',;<,V n*--\ r\r:; rl>--v.v]D \5-_l i'iS aY'\\ iin .>4,

i.,H A, .l\:.1rr*\f{;=.:il #=--f,'.'itt .-^H )''

i\,r X !6>1 i'X i-lu ,a-, -.--<\ j'.'n (ll ) I ilf, ,P< !.iv '.\. l-/ L'l-\ t--*=\-\ i'i'...'l lj 'l l.)'ai-'S->t-* i /'.-j-. \ ) i-:.'

\_ _,,r--l--r!.,' \J'--'

_-€_:=llililIrll 0Ll ljo/'l illJ ,* iin/

l'{$#$'u,,., 'ii 0ii nir uii

t)

00ir ^qGP

,|

i)9

Fig. 3:,. Alei acoperite dil Ur'rmania occidental.i, zorialri iinst r:r.

i. Ling[ Wersen, disirict'.rl Teckleni.rurg.l. Etteln, districtul Biiren.(Dupd K. Giinther, Steinzeit urid Altere Bronzezeit irt lbl,ii,n-ster-, l,Iiinster, \Yestfalen, 1971).

129{ ]a

.. Cy- era prr.gii i.il corpul inainte r:a oasele s{Ire 11e1ru:e in osuar i:, Existau probrrbil iocurispeciale sau suprafete rituale centrale unde aveatoc

^descompunerea corprrlui iriainte ca scheletulsri fie aqeza'r, definitiv -in

mormlnl,. O asemeneaposibilitate o repr_ezintir constr,uctiile neobiqnuite9:^1u f.lrtlup si lrerslOr, in Iian'emarca (Iiaelas1y61 : b1+.). t.u toate aceslea, nu aYem Yreo cior-addcd aceste colstructii au Just I'c,losite ca locuriirriliaie de inmormintare. Iu elt_. s-arr slsit muhevase_rafinate gi alte oJ:iecte specifice*care suge_reazd faptul ci erau fciosite c-a licasuri ite cilt(Becker,

_ in Daniel Ei Kjaemm igiLl : 7b-7g).

Este mult mai probabil ca h,upur.ile er.au tinuieln case nrortuare in afar,a intrft,ii cltre groapade trecere. Urme ale unor asernenea co;isf,r,uciiis-au giisit in nord-r-e,qtrii si zor:a centrall a lrit-landei, Catind din pei.ioaria culturii paharelorpllniate (TRB) ciin

-prima fazd a neoliticului

mijiociu. Din faza de -sfirgit

a neoliticului rnijlocius-au descoperit morrninte de lung!mea unui on, au._zate perechi sau iit rin.luli, iti imecliuta vecini_tate a unei case mor,tuale (linelas tggl : g1r, cr-treferiri.la- Jdrgen,sert Ig71). Cairn-urile (turnulii)lungi din llarea Brita.nie au tlezr.Iluit conslructiidin lemn sau clin piah'Jr cu podelt ,lin scindtiricare sint ccri;iiierai,e a ii fosl case rr.ior,tuare (NIas_ters 1981). 1n aceste con.qtr,r,cLii s-ar_i glsit depozitede mrnE,l], plnrii-,i r:eiru, oaqF flr,::e. uii irar,iude copil ;i unelte din iilei; tuirte acjestr:a ,rugi-..reazI dezr-oltai.ea &0r:gn11_r"X5 a rit,traiui,ilor ".lo

inmorrnintare. {lercct:iri t,ecente a.ll ar.iitiit cis-tructr:r'ilr rnegiLlitit:c qi tumrilii hrnr,ti ser.r,ea,!ide._r'egul,i ca huur.i ,lc ritual Ei ca os.,,irie. flerernr_,-niiie funebre nu clau silnple si este pcsii:ii ca rnrtoate ritualulile sI fi ioit ]jqale rle inrnc;rnrin_lare; unele .erau, pcate, rituii de iuitiere.

Exi:tI ciin ce lri ce mai multe tlc,veli cd r.enre-zentantii civiiiz:rtiei rnegaiitice praclir:au ."'.ur_rra!ia.- crr aite

' cu,..inte, mo,,ili erau erpu;i

pdsirilor rie pradd pe cinci se afiau in casele niorl-tuale. _Altfel spus, zeita,paslre yenea Ia ceimorli rieghizatl in virltur', fn trufniln sau in ajtd

Picioare0t'tetri I

b

'i,f{.,3i.{'t'-'11?if iiiltrirf .iH'1.!t);lit,it.:.H}:

,'[',',,1],*i,*i{il:llitl,i? u: a:'r"li,j"}t, liru::'.J Aoebury, tg5g).

::rs{re de pradd. Exlstenla unei zeile_pasare este. :r:e atesl.at,d in neolitic gi calcc,liticl-ti,-*n.rnin-,tle de ia Qatal l{iiyiik'din Anaicjia^Central!,are daleazd din mileniul al yiI-lea-1.e.n.,

"eila_. j]1::^r.:t.^,replezenLatd ca un vultur cu picioarerl,enefLl qr anpr supranaLurale, ciurulind ctin-adavre (Meltaart i96i). t" "oi.d"f-lr?l-utui, ta

131

i-i.*ire eja -lil: iildFri:

130

Zawi Chemi Shanitlar, s-a descopelil un foart'e

i"ttt..-.t Cepozi'r, de oase de pasali mari inir-o;;;;; protbneolitic[, clatata lrrin- analiza cu

;d;;;:;-'i;;i" io -aio+e00

B.P., bg:u+;oo I'E'N'iS"i".f.i tg8l). S-au identificab cel pulin 17 pi-X;i ;li" cinci specii: patru din. specia

"-ult'urul-l;tb;;; ;"ultu'r ple gu-,-, qa pt9 d i n sp e'" i a. .r'ullumlcle niare cu coada albd, o dropie st patt'u din specla

vulturul sur. Cu exceplia dropiei, toat'e acesle

cirsiri se ltrdnesc cu siirvuri'$i in mormintele megalitice din rreolilicul vest-

*.t.6iu"" s-au gdsit -ingiopate plsdri mari' S5p+-

turi recente au scos ta iveale un asemenea depozit

rnasiv intr-un morminl compar'i'imentat, la Isbi-*i"t, O.ft".yx. Iixisti. aici i25 de oase identifi-

""tif"-d" pd'*dti, dintre care majoriLatea au apar!i-

"iJ p"tio'udei cind mormintul era in uz' llno.o".'nt foarte mare (BBo/o) din aceste oase sint

iiu iuft"t"rui cu coacla aiia lltaliartu's albicilla),,.i."tuntinti cei pu!in t{ pusari' Colclal{e (}&ic

;#; .lt buf ui!a-'cuiurechi-icurte, pesclrqtri cil

r""r.l. negru, 'ciori 9i corbi (lledges 1.1.ri83: I ezi

o'"*.ri.t"u'r'amJ.9i1olor tic I'}lsdri in l"rantoll)'i""t.""."*te pesS.ii se hriineic cu stirvuri' Ii'aptui.e .-"" g[sit ioate coinponenteie soheletelor suge-

""nte ",'i"petirile au fosL dei;nse in formX cle cadavre

i;ttegt. ingiopnt"u lor, -rimilari".tllgi desccr^pe'ite

in Irik, cri io-arte probabil sacrificialir, ca ofrantiir

nl"i."'".,1a mortii, care in ilsulele -qco,tiene.nu';';*tt*tl ",i vullur - cleoarefe irtr eristi;ituri-i;l

-Scolia - ci sr-rh forma all'r-il p[slri

*o"i^ ."t. irnpresioneaz[ at'unci cinil zboari

cu aripile larg desf:lcut'e' cum al li acviia micS''

pescdruqul mare, bufnita' cioara or'i colbul' ca

in cazul descris de 1a Isbister'

tr{etarnorfozat'ea zei!'ei int'r-iit'l vultur este

bine cunosctilii- tlin Egipt ;i Clrecia' Zeila egip-

teand l.leith era uneori reDrerentat'ii ca vultur'

Zeila lvlnt are cap de vull,ur *. Tn^Oh1seec, A'iirenase preschimi-ri o clalir irr l'i-ilhir. In 'i'ara irascilor,credinla in zei{a-vultur a iosl ',t'irnalatI piniln anul 1922.

Zeila-bufni.ti es'ue cel mei bine reprezentatdin arta mecalilic5. din l',uloira occidentaiS. Ima-ginea ei up-o." po stele (cf. l\rn:ri {976; Ir'Anni1977), sripat[ pe lespezi de piatrtl, pe pereliihipogeelor, pe pl[ci miniatiirale cie ryis'r, pre pie"r'ecilindrice qi falange cle r-rs, pe vase, acestea fiinddepciziiate in dolmene cu c-,rloar megaiitice (;lrtede asernenea cazur'i slnt turtoscul,e in rii:niil siip;-turilor liii Leisrrer in rlolrnenele cu cuiorr ilinPortugalia: Leisner 1943, 1965). ,'\desea, nuinaiochii rctunzi gi sprincerele zeii,ei sint irif[!,irsatealdturi de simboluri ca: linii duble, linii triple,triunghiuri, zigzaguri, sig:psicire. in i.recut, acestereprezent{ri ale zeilei-bufnitI erau nriurile,,zei'te-oclri" (,,et1e-godd.esse5(( - Cra-,i'ford i957), deoa-lece ochii lor erau ioarie proenrinenti. Il:islent,aunor figurine cri ocliii rnari ;i rolurr,i descoperilela Tell Brak, in Siria, l-a idcut pe Crarvford s[creadI cd zei1.a a fosL irnporl,aiir ciin OrieritulApropiat. Cu toate acestea, zeila-bufriitd este,lnaintc cie toatcr, o moqtrnire autoh'uonl. Imagineaei s-a pistral ln Europa de-a lungui urrui mareinterval de timp, din paleoliticul siiirerior pinlin secoiul )-X.

Simbolismul atit de bogat, reprezentaL inmonumentele mesalitice rni a {csl nici corecttlescris, nici c'oreit interpretat i.;inii azi. Frimalucrare care trateazd riespre gravurile qi pictu-rile g5site pe pere{,ii morminlelor megalitice, rr}en-hirelor ,si steielor este lucraroa Elizabethei T""vohig(198{). Cele doul \-olunre a]e lucrdrii cuprind.toate zonele Europei occiileni,ale, incluzi.rrd prac-tic toate semnele, siinboiurile si irnaginile glsit,eplnd acum. Ilusira'9iile, in iehnica desenuluiliniar, sint reprociu.qe Lru acuratele 9i cu o docu-mentalie completd. Lucrarea este de mare folosspeciali;tiltlr in rriitoiogia qi crediiiJ,ele construc-

39

* Orknc.'/ este tlenumiree citorsa-insule' ce formeazA

un .u*Ii"i,lflale in largul coaslelor de nurJ est rle Scu'

fiei. Capilalir: Kirkrirll (N' I")'

I J. 133

* .Dfa, insemna in eg\rtean[ ,,vuliur" (N.T.)

torilor de nregalil,i Cin rieolil,ic, desi autoarea irua incercat o inteipreia.n * ,;rrlrnl,tiJ;i1"".Doi ani nra.i i.irsii-r ";;r;'il;;; i,.ri Nfarri*Brennan (lgg.:j). Sprg ' aeosel:ir.e-

-Ae ,_l.wohig,Brennan incearcii .str clee,:ifre ,r- ,;rrrir,rfu.ile, cal-culeleluria.re g.i lrcziiiiie ;.,*u." u,,i ,,_.iJr* aje monu,mentelcr nregaliI,icr,. ili:r *nsrlr:ibl,li,i,.*lir"; i,,t.._prinse de,el,-fr;irrte con.yjpg;[ionr" .ri" :pcte:itr. cirurreie sitrbc,iuli _ rerniiirli, ."",oilu oli alcu_r.Ue (]e (€l,t r,/.rlltrgi.ilriti{,} se.rpentiformele gi zig^zagr:ril+r ui 1ll-iT sau 29-il0 Atj ooiurf-_ sugereazao, preocripare pen'rr.u rir,,lur,l]e teniporale, in mod

ft '# :-i ryJffi ft :"n l ii' i, !,i.X,_',-" i *

jf tA;." -**''u.r-irJllr,lC Li!lsCr\"Ai1- tle Brent)an isi tU COl.rjS.ponderrt in simbolisrriut

"i,,iuiui*i*nrpo.*f rellre-zentat pr,in tiesr:uejcucute,i, r{*,*;;;.'", i1.j:l ilfigirtf f#ll';11: _,turi-din centli,rl gi sud_esiui ."."pr""l"irr mileniulal V-lea i.e.n. Serpentiform"

-;i;;iill;' aa r4_t7coturi se pot, glsi qi pe vasele Aou"op*;:ii. in lioml_nia. Subdiviiarea i::l,yj*i l;;;;#;",sase, oprs,au dou[sprezece ur

d e ve s t ei' a e s., a - e,ii: "i: j,-.:?l -, "t

1;:,1 il,i HXX:ln monumentele rnegaliti.., ""'ori" *ir:rinzatoare,

dcoarece.zeila ci'eii ii erau o"atatl'"-":iumentele:ll g zeild a. iunii, supra"eghotos.ru;-;; ,r;pill_toarea e_nergiei vita.ie- prcieriind dd ciclurilelunare. Luciarea tui Bi;;";;";;;? .-, noualu mind .asupr"a prolri em Jo. f .g

"t"-a "' riirl o ti*rn,rllunar qi de caliulul. f"""for

-iunil,*i..l"irr*r_rr" *nle intelegern rnai lt

f .:;ii,.,,i*i;r'l#i,riJii;,*:trjTilix"'"lT,:,JH:. jl

tate in lumarea' amintitd sint *;i;,ii"'ilstificate.. 9il-a.cineva din afard vile cu o iu..or* conti_nincl idei ot:use celcr c.nrente, este intili,pi"_,':;

!5ce1e. de nrheologi. _t,fd ;in1,; iu""ufu ao,relucriiri aie lui Michri'et uames (1976, lg7T. Aml:eieau fosL pu!in citaie cte sp".;aiiu,li .",.r'lg9

^..auilgil'n.rr..*r l*j Dames ".r. "."it"ro:rXlrlisioric cle arri, clar se ir*"**J pn o fruiri'ii,.ro"grr.u

a" r'echilor credinle $i * ;ai'"!_f"r, o"orf"re Cin&Iarea Briranie. iir a'natiza ;;;;;r;;";;:'io *o,r,r_

mentul de la Silburv Iliil (Will.shire, in sud-yestulAngliei), tliitat in iirima jrrur.i1,a1.e a rnileniujui alIII-lea i.e.n., Dames arai,ir cir in ne,oiiticul bri-liinic dealul era q nietaforl pentru pintecelezeitei insdrcinai,e. lntreaga corstructie cirr)r.rnti,inconjurati de r:n sant, ci'eeazi5. figura zeitei inpozilie qezincl - a;a crinr este err infdtigail ciefigurinele epocilor neolit,ici qi a cupruhri tlin sud-eslul european. \'irful ciri.uiar este onrbiliculzeilei, ontpholos-ul, unde se afli ciincentleiii pu^lerea ei r,le a cla viald. 'l'r'ebrii,-r anrini,it ,-ir Irlrrdin ser:oh"rl XX in multe pirti ale liulopui, 1.s11s-rarea h'Iarnei-glie era celebral5 ite ','ilrf ui,i-i1r: nrunteincoronate de pieLre mari. Ilui,iI 1';iilert a lui iiames,pe care ,o implrt[qesc, molnrinleie niegaliiire si,in mocl ,qiurilar, templele din \Ialll, eriiulorslruiiein forma trupi:hii zeiLei, r:eca {ie i-r\-{,.1 ca rezultataEa-lumitele aspecte,,cr.ucifc-ritne" sau,,tiublu-ovale" ale niormintelor, ;i'iernplelor. Peitet'anaturali cu conotat,iile ei specifl.6 1ls-rpre piilte-cele zoi,t*i a firsi, friar'Le J,r'ciabil, su,'sa tle inspi-ra!ie in ci'rrili"ea nrror. ca;;rsi,i'uct,ii ntonL:lrri.rrtiledeasupra so]rr1ui. Inirtlr'erl intr-rin tirormilit nre-galitic esl,e iiii';risii.Se 1-.s310 inlra fie 1iris, fieqhemr,ril, i.rrint,r-un pasaj ingust, dilt lriatr[.(-iura alesiui pasa j esle sus!iiirr iei pe anrbelepirrli cle un peieLe,lirr i,icilp rli'ir,'i,luri i-at.eft.rrn'ieazti o curLe arilerioai.il. i) aLale rorrslrur'liepoate fi recrearea intririi insusLe;i dilicile inp i rrt,ece le rnarnei. ,.N[or'min l,cle-cu rLe" irland ezeaLr un clar ccinlur anlrrtpcmorfiit. ,,Curlea" mar-cheazii ccnlur.ul iiilerioi, ai l icioarelor tlesfiicuteale figurii anlrriporrri';rniice ; inclpel.ile sau o con-structie ln formi de coridcr rle lingl aceasta Eiducind slrre centml nrovi.lei au crtnot,atiile spe-cilice pintecelui. r\cciasi priircipiu apare in cli-verse zone si pei.ioade. I)e exernpht, Tontbe tligiganti rlin Sardinia, tonsLinrl clintr-o inrIpsrtaltingitI in care se int,r,:i 1_,-r.irr centml unei fatade,qemicirculare (Caslaiil i 19f;!)), rirr tliieri r,a sinr-bolir:lr de ..rrtoi'inint,r:le-r,irlte" ir.llrrilezo. Irrinci-

135134

"/

$

@

Ji b".il.5"

/\vi &e l

,'' 'g-"

t€L \jVRl

.i?.i,:rlY f'nig r',' --..:ttys

'. i st;* -&*,,roCJ;!It!.1i6e

I e.@"; ,a& I''da Ngo -Aa f"0 gi."" d* *i""# %

s' r.

^a "!a,-lB i-

-r I,r:ri |l

-:*;lf sgI 16 ess g\i €'f e hi lsn& ,'I o{ ll- Y' I qj, ef I SI \d.;

'- _l:: --'

x'

lfig. 3.7.,-(1,2,3,4) plariul. aita-nuinilului,,nr{rrmiilt_crrrle". nlulte tliutie morr-iinte J" .;;iil-a; oorp uman(reprezentind zeifa). Neoliticut irtanaei, pfirna parte aniileniulrri al Iii-ieri l.e.n. (ciupi R.-t;-i.i*iera'.' The CourtCairns o[^Irelerzd ,,procce'dings of lt . ii"."^i'lrish Aca-CPm) ", C0, 7960. Z, p. 9_'j,i0.

pirii_cS,tcmpleie 1i marmiiiiele au fo,qt oonstruite(jtlli.t. rlllpul qr ir:emlnarr-,:i (.orpului si friirtece,]uiz.ctte t nc dd ,.heia inJe!rgr,p,i conslruc'Liiigi mega_liticc.....\cest pr"inr i1,iu iobcula rn tirirp pinl inpalpoi.tlf . ciird lrcl.criic ingrrste, zon,lle ovale siniqele din pcfteri erau ijisemnate ori compldrtprcl,atc. in.roqu (Leroi-Gourhan Ig67 : 17 4). Cuioa_rea rcqie sirnboliza, foarle proJrabil, cuhtarea orga_neior. regenerii{,{}are ele }darnei-giie. pe iespefiiegropilor de trccere s-au desfoperit qi urlie de ,.voprca rocie. q'l

Cons+"ructiilo ir.egal:tice in sire gi simbolurilesJpale ci"i r;icLatu 1:o J.'51,r.ui si pe fiqur.ine 1c dcz-r-Jluic na Lu i a rclir-::ei girro.i,ni ri"ei r-crh i errro-pere ('i,1re-ii:do-euro1''enc), pre,-.um Di iistemr,rl eisimtroiic" lisie ciuiir,t . cii- nrir,rcr riri speciaiigiirefuzi sA rad I legdtr-lrile aceclol, ,_,instiuctii ciizoita itf. Fle.m.il,s-1g6g; WftiteJrouge 1gg1j carea inspirat ridicarea. irregalil;jor. Aceste mGnu-nrente slnt c parte integrirnld a creCinielor ceiorcitre au constiluit nega_ii!;i. Zelta care i-a inspiratse afii ln ipo,sta.za noirii (,lisirrgerii) gi regenerdrii.'l'oate simbclurile:dpal,e pe rnefaiiti slnr i;p5o1u.;fl.le cileigtpr sarr. n:r.iterii: tliunglrii:ri. i.ulve, clef-sirlre sau f Iu1 ui.i, snr-pi, spirrrle, rirjo:, se,-,uri, arceLroncentric€. Ceidlait, aspeci, al zciiei legat Ce arhi-{e.lur'a mlsaJitirl c.ir IJarnii-glie grarid{. rcpre-zenL.e-l.ii prin rlcilluri si incd|eJ,i cir-tulare cu e.co-perigui slrst;nlll rir, roirs,'ir+ {fig. 3?).

Lrlcr$rile anelizate

JI',.\N ARNAI,1976 L.es statues-ntenlzirs,lnmnies et r!.iew.t, Farls. Ilclitions

des Ilespdritles

- . -. ?t:. u ,_4i

'r"3'a!l\

rrJ

)li

iiil b

*_$1ald pe cultul femeii qi pe rolul central &l &ceB-teia {N.T.).

42a

[{AR,TIN I]HI4NNAN1983. T/t.c Stars an.cl, (.lre ,\ttnes: .'tnci,t:rtl ,4rt an.il tlstro-

rnrnq in f relarzt!, Lnndra, Thirnies &IIuclsonIIICi{AE], IIA}{ES1976 7'he S!.Ibu,ru Trea.,urc. The Gren.t God.iLess Red,isco,

c,cred, Lcndra, Tharnrs&iiuclson.19)i Th: -|t'el u.tu Cucle, Lcndra, Tharnes&;lludson.A. D'ANN,II1977 Les st.atu.t's-itienhirs eI sii/es anthropomorphes d,u

rzir!,i iniditenonden, Paris, I,lditions du CenireNatroral de la Iler.,hr:rohe Soieniiiioue

P. Il. LItOT1980 llnrnanez, Carn, [iu,ennoc, I).enncsJOIIN W. IIEt.iilEri1933 !:tbi.stcr. A {ham.l:rrttl Tonb in ()rhney, ,,BAR",Rritish Serios, {1iil\lICIiAI.li, O' IrEL,i,Yt982 Ncrvgtange. .4,rclzaeology, Art anrl LegcntL, Londra,

Thamrs& IiudsonCOl,Il,{ RllNF llFlW (cditcr)1981 The Xlegalitlti,e Alcnruttents of lYesrern Europe.

Ar,icole cle Cliag;rlan, Giot, hlasters, liaelas,(t'Kell;','frump, \\rhil.ehcuso gi a1{ii, Lotdra,Tlramr.s & I Iudsr,r.

Ill,iZABIlTI{ SilitIl T\\'OIIIG1981 'fh,e frfr:gelithic Ari of 17'r:sttrn. .Eu,rope, Oxfird,

Clarendr-rn I'rergs

i'AN1Iil,, (+.tiI(J,4llliLll\{, P. (r'tlitor)j.q7i il'Ieguli.thic ()rates arttl llitu.al-". Crilrqlilo*"i'LF.\1 I \{l. -1.

1969 lI'lre ni3lrlr of tht: lloitcr Coti,,lc':s, ,]I t rid Archaeo,Iogy", i, p. ?47-261

J,1,ZDZll\{,r -q JiI. iio}ilrADl1);J .,Tiic Ilelaiions lletq'ee,n Krijavl:rn Rarrou's in

I'oland and llegaliiliic Tc.rrbi in Northern Ger-mart.1,, D en m itrl.l and \,\' es r ern ltrtrop eirn Coun t ries",1tt Darliel&, Ji.iacru.tit.. 197 3

l.EiSNEIr, t1.; LEISi{llit, \r.i!,1i3 liie MegalithgriiLt:r dt r Ibeti-"r:hr:n I!albin":eI: Der

,Sr7dcn, IicilinI-}.]ISNEIl, V.i9ii5 I)te l:feguiititgrii;t:r dcr ]bcrischett !lclbinsrl: Der

IIlcslarr. IlerliitI,H It Oi, t.lOT-I R I IAN,,\NDI}.E1967 Treasu.r;.s of Prtlu.storic:1r1, New Ycrk, Hary

N. Abrarns.\fAD,sl!r'i, T.1-o79 Ea;'thcrt Long Barcos,s an.d, Tintlt:'r titru,ctu.res:

Aspects af the liarly Neolithic |fortuary llouses inl)cnrnarlt,,,Proceldings ol the i)rehisicric Srrciety",,\i,V; p. 301-320.

T1}'LLAAIiT, J,\N{ES S.1t67 Qato.l Hiiyitk: A Neolithic Tatvir in ,Anatoiia, llev

York, n{cCirarv-lliliIlIlNFREYrr, COLIii1975 Megaliths, 7'erritarics and, ljapulations, In,,Accttl-

luration ancl Continuily in .\ -l.ianr.io .[rlurcpe".s(lLLlt..KI, It. L.1981 An Early Yillage Site at Zawi Cltenti Slnnidar,

llalibu, Undena Pu]:lioal,ions.

Alte ref arinle:

ASI{BI.J,O, P.1978 The AncientRECKI'R, C. J.1973 ,,I'rob,lenis of

in Denrnarh"edilat.l de G1t. 7 5-79

CASTALDI, i'.1969 I'ombe tli Gigan;i nel S*ssarese,,,Origini", III,

P.719-27ttCITAPMAN. ROBERT W.1981 ,,The Megalil,hicr Torrlis ol Iberia". 7ti Renfreiv

4981, p.29-42CL,,IIIKE, GIiAIIAI{E19,'i ,,Tlie Iiccnomic Conttrxl of Llolnens and ilassage

Graves in Srvedt-.n". \n Ancient Europe atd, theLlediterranean

CRA\.VFORD, O. G. S.1957 7'he Eye Goddess, Londru, Irhoenix IiouseDANI!]L, G. E.1958 The Xlegalithic Bui!,ders of 11'cstcni Eu.rope, Lcncli'a1960 'llte Preltistaric ChamLcr T'ornbs of Francc, Londra

Rriti:h. Nor*ich.

llLe li!egalit,hic'l{orluary florrses', isr llegalitlzic Grac'es and Ritu.cis,

I)anici qi P. Kjaerum, Copenhaga,

138

Introducere

Det.erminarea coiei dilt,ii rnanilestdr.i a rnct,;rlur-giei bronzului in Europa trel:uie sa -lna

seamade.cr,:nologia si rrealul cle rdspindiie ale celeiili:r Jr-i.,-"j.l. tehnulogii de_preiucrare a cuprului.*r rr.t.t16pa gr .{sia. cle rez,ltrii,ele

'ltimeloritudiinietatogrehee, de o er-irlentI a schimb[ri]or etniceFl cic url consens genelal pri-rind folosirea Lerme_niior de,,calcclitii.-, 1,,eneoiltic,,);,,;;;;;; cuirruhii,,si .,epoca bronzi:,lui

. , Il primul rlnd trebi;ic sd amintim c{ noileTonl-,icl (t0 data-re (in speoial dat{rjle calibrate cuI'crlro-Carjron) nlerii r:n instrument DetrLrrr intele_gerea dimensiunijor cronoltrgice ajc c'elei

",*i i,'*trlrir-ilizalii europene clezvoliate tn penlnsuta ilal-t'antcal. in csiui Il.;i"nnei ir.nlrale Si in srrtlulii.rliei. Aceasti cir.ilizalie a ,1.r,.a1 c.rrn Lrei niii<ier ani, rle Ia cca 65r;n li 1500 i.c.n. iieri sturii,iiep.recedente). De-a lungul accstor milenii tle er.olu-Iic cAtr e o r-ia!d cil,ilizatd,

"rutul"rsi^ fusesede^su{.rilerl't,ii in Jiuropa, probabii indep"enti.ent inri,[cr.ile Jocrri,i..Accaita tr [ost n,n*roiI.sln n {_rr_pmiui avinrl ca centru CarpaIii, iUu"lii"ii;na.i.lqi Ralcanii.

. In al doilea rincl, t,recerea cle Ia epoca r.-rLrpruirii(perioacla in care s-a folosib cuprul, ftira in-sii ase gisi ulitle cle fr.rlosiin A acnsrr,i metal in aliaie)

INEEFE"'TLJL EPOE!I BRONUI.FLUIIhI H UR,*PA$r !NBS-gURGFFB\!st,350S*35*0 i.e"n.

la ep.oca bronzului (perioarla cincl obieclc din cuprucurat au fost lnlacuite cu aliaje din cupi,u_alsenit:

l9l -.',.1p""-.ositor) in zona dunirean?i, ponticd

il medrteranearil a,Europei -a

avut loc in perioaiiacuprinsd lntre 8500 gi 2SOO i.e.n. Acesi,e dat[risint considerabil anterioare celor tradilionale, injur.de 2000 i.e.n., care au fost folosite dd arlieoioeirnarnte de rntroducerea noilor tehnici de dataieqi de .sdpd^trrrile ample de dupd al doilea rdzboimondial efectuate ln tell-uri "stratificate . 43

Aceast{ trecere reprezintd o continuiiate atrad.ifiilor meta_lurgice

-ale celei mai r.echi civili_

zaplt europene. 0 nou{ tehnicd inovatoare a apdrut:-. un.

. aliaj de cupru qi arsenic produs ln mod

lnrcnponat -, care sugereazd influenla riin Trans_caucazia, unde lnceputurile aliajelcir d" ;p;;cu..arsenic,p_o_t_fi urmdrite inapoi in timp pin$ inmileniul al V-lea. trIai mult decit atit.-este im_portant de subliniat faptul cd aceast5 ncui tehno-iogie coincide cu aparitia armeior din melal.

ln al treilea rind, nu trebuie sc.ipat din vedereiaptul cd armele din metal ciur:, mai ales pumna_ 44lele,

"s-au gdsit in morminte regale gi pe indllimi

icrtificate prezentind elemenl,e'iipi.* a je riturilor,le lnmormintare si, aie acropcriejor inclo_eur.ope_:,ilor. sau populalibi krrgan*t'*.

Si, in slirsit, l ermin-oloqia.

, --iu t,-risld. icslii fixe pc"ntru l,,josir,,l tcrnre-r .i ur ..cr.lr.oltl it." ( cl t a lcas ..r" u l.iru,, 7i I i thc.s.. I, ir t ra.,,rr greacX) sau ,,.eneolilit,,

- (tc,.s,' ct,i"ls ,,cupru-.,

.'",,^t-.:* ""_u^p_"1_l:

.ln latinriJ, ,,epoca .up*tui,lil ,repoca bronzululTerminologia curent5 este urmritoarea: ter_

renul*,rneolitic" se folose;te pentru perioacla delr cca 7000Ia 3500 i.e.n. in-sud-estui Europei, fdr[-i se lind seama de faptul cI obiectele de aur:i cuprll au apdrul incepinti crr 5b$0 i.e.n. T.er-

-'::.ryri - ,,eneolitic'( d€semrreszl perioacla r.i.e la:'rti0 la 2000 1.e.n. tn estul Europei centrale;:,*,r-rgi,, a.eeastd pel.ioarlil. este nuniiid gi ,,eprrca: il:izulni tirnpur,iu" in rrrltrrriie strin; irrruditei Alnt- .ilgaria, gi din zona egeean5. ,,Calcoiiiic,, este

..:nl.n,r,

folosit 1;+nt,l,rr ll r_ierremna intregrrl rrri-

42

140

49 leniu al III-lea l.e.n. in Italia. Confuzia termino-log-icI n'iai continu[ inc5, deoarcce nu s-au ]ualhoLdriri coiective privinrl criteriile cle ilelimitarea acesl,or perioarle.

lixarnenul metalurgic al uneltelor clin metaltlin Peninsula Balcanicir, Europa centlald si metli-teraneani, din R.S.S. Rusi ,si Caucaz, a fost realizatde cur.ind, iar rezultaLele au fost puhlicate (Jung-hans, Sarng-meister si Schroder, igbS; Selimirutroi,1960; 1962; 1965; Cernih, 1965; 19G6). Fenrruprima oarl a tlevenil posibil sii se vorbeasc5 desprecompozit,ia ohiect,elor din metal foiosite jn anu-mite per.ioaCe ;i regiuni geografice qi deci esteindispensabiiir ajusiarea i.echii terminolosii lanoile cuno;tinJ.e privintl cupnrl gi bronzul.

Recunoasterea arsenicului in cupnl ca elemenide aliaj qi nu ca impuritate poate fi cheia rezol-

-vJlii clisputei pi,ivind locul uide a inceput epocahronzului. Ile fa1rt, orice aliaj de cuprti inteilio-Iiat, produs ar trebui inteles ca ,,b!'onz", nu numaialiajul rle cupnr cri tosiktr. S-a stabilit cleja cialiajul cle. cupni cu ars{.n;r,, r.are precede aliajulcripr'u-cositor, tr fosl ltri:ilLrs irr moci intenJ,ionit.Studii pr,ir.ind amestecnl cliprll-ar.,qenic au- dove-dit cri un arneslec rlp arspr:i'. ii cuprrr I)rjar,e generaun mclal tle rltrr,itaie ;ii rezislenirr echivalente celorob!'inLrte la bronzrrl bizrrt ir,. r,o,rilrir (Charles,I 967).

Consirlerilnt cii rrpitla rispinciire a metalur-giei blonzrih-ri pe i ci,t ine.,rtrri oirrol,ean s-a ilaloratrnobilitritii inilo-eur,openiloi,. .,\par.iLia arnielor dinbrr;nz - ltunrltale qi haleitarde - irrrpr.eiind cusecuri sui:tir'i .qi asr,ulitr. rlin llron2,

'cu br-rzdu-

qune qi secrir.i t1e lupld din piat,rl senripre!,ioaslr,i cu r,lrfuri rle s:igeatii din silex, coincitle cu nrtelede r,Ispindire ale pcprulatiei kurgalelor. Nuntele de

,,kurgan" este o tlenrrntire genericd penlnr (rorn-

plexul crrllural irare a carizat, o schimbar,e reciicaiain liuropa, si noi lr,esirpunenr cI el repr,ezinlicultlrr'a inclo-euroleanlh a mileiniilcir V, I V siiI I i.e.n.

Vechiul eentru eurcpean carpato-danubianal rnetaiurgiei cuprului gi eurului,cca 5500-350S i"e"n"

In lluropa, prirnele tehnolcgii cle prelucrare anetalelor apar in rnileniul ai- Vt-tea i.e.n.. fiindciatorale .rinor popula!ii ce tr[iau in zona Carpa-liior, m.ai exaci in regiirnea rlelirnilriki ,Je Carpa-t,ii romAnesti Ei Nlunlii IJiner.ici. Acest, areai esterlenumit, .^cenll.ul carpal,o-danribian". l{u arremlici o tlovadii cii in ac-eastI perioadieriqta aliajrrl,in crriri u r,u r.usll{)r sau arseiric.

Obiecte din obsidian, cochilii de scoici qi +esilex gdsite pe tot cuprinsul Europei centrai-rIsi-ritene qi in Peninsula Balcanicd atesti un comertintens cu aceste ol;iecte ln schirnbul minereuhiide cupru.

- lnceptiturile metalurgiei sint incd obscure,,lar au fost de mult puse in iegdturi cu apariliacuptoarelor ;i tehnicii de utilizare a lor.- Chiar:'eiigia poate sd fi fost un factor catalilic, deoarecerbiectele cele mai vechi din cupru au fost identi-iicate ca invenlar cirltil. Ficurinele din aur siiolosirea brd,tlrilor din cupru*qi a pandtrntivelorlin aur pot de aserienea sd fi fost jegate de inde-llinirea t'itualurilcr sau de ofrande. Br[tdri aparne figurinele infd!;igind zei sau preoli pe-Ja b000_a435-4950- 4550-4155 i.e.n.l irr culiuiile \/irdalirlpurie qi 'fisa. De exempiu, o figurind de lut,e leprezintd un zeu mascat ln pozilie qezlnd,--asitd la Tiizkrives in suri-estul Ungariei, este:nrpodobitd cu br5ldri;i cu o ,,secer5." niare curbatdr esle rimdr. O seceri similard din cuDm a fostlescoperiti in Ungaria (fig.38).

Mdrgele din cupru, pandantive qi podoabe:int atestale in sl,raturile Stardevo tirzii (de,:remplu la Obre I, la nord-vest de Sarajevo, inIu3oslavia, datate prin analiza cu C 14; anulalendaristic: cca 5400 i.e.n. 14 determindri C 14:?a mai inalt[ sec. 63-61 l.e.n., cea mai joasd

.=r. 53-bt l.E.N.], prin sdpdturile efeciuate in1167/68 de cdtre A. Benac qi autoarea articolului

' ,{31 41.

'-;)I

(ilii\,4

ji

\

Fig. :18. O secerir (sau un sctlpl,nr) de ctrpru, obiect izolatgisit la Zerszentmihhly, zonii I.lrrlatcn, vestrrl llngariei.Lungime 54 cm, cca 50{)0 i.e.n.

de fa!5). Aceast,a este cea mai timpurie tiatarede pinl acunl a cupnrlui in Peninsula Balcanici.

l\Iirrele dij clrpru ilesroperiLc airroepe clo [3elgraciau fost, datale cu ajtrtorul obieclelor ceramir:e caapar'[,inind perioadei Virida Lirrit:urii (Jor.ancivic191 1). i-\attirilc cu rrrdio-car'borr rectiiicate penlrua,sez[rile tip Yinia tirrii:urie indicir perioada 5300-4800 i.e.n. Obiecteie rie cupni clin parlea rdsti-riteanti a Baicaniior (complexele Boian timpurir:,llamangia qi Cucul.eni timpuriu IPrecucr-rt.cni-]pot de asemeilea sI fie data-te iir rnileliul al \'-leai.e.n. lcirca 5C00-45001.

:\stieri, ln Linipul mileniuiui al \r-lea ,si in primaparle a rnileniului al I\r-lea, cupml a iltrat inuz genelal pentru lncrar'ea sulelor, acelor de cusut,aceLor dublu spiraleie, clrligelor de undi{,5, unel-telor cu muchii ascu!,ite, secririlor iate qi a secu-rilor cu ori{'icii pentru ccaciii (fig. 39-zr1). Fo}iide cripru qi aur apai' de asemenea itr proclucereafigurineior gi a ireleior cie podoabi antroporrror-fice (r,f. 'rezarrrul tle la Iiarbuna; Sergeev 1962:tezaurui cle la IIotni!a glsit intr-urr idcag sacral:Angelor', 1959; alte pandani,ive: Il. l)umitrescu.igrjt).

'I'oporul cle piaLrir intilnit in a doua jumStatea mileniului al \rI-lea a fost ulmat, in ullima partea milerriului al V-lea, tle securi de cuprLr cu ori-licirr pentru miner'. Primeie mosLre de meta;inclicl o strin."d inrudire cn forma t,opoare.lor dir.piatri (fig. 40, 4I, 42,44). Citre sfirgitul etape:

i-ig. :19. .Secnre (i), stilir (2), ac de pescuit (:l j gi eo i:u c:tpLiubiu-spiraliit (4), toa.te dirr,,Liiti'r, [p5,r,r1,..,'ilg iiti,.-blocriit!ri dc la il.usc. Civilizal.ia est-balcanicir, oorrplexulllurneir:iia, lfirgii.ul mileniului al V-lea t.c.r:.

o { ernld#J

Fi;1. 40. ('1,2) Securi de ouplLr din depozitui cie la Ciiri:uuir.!l..r.l'.. .Ur,ldr-,\'Cnotbci. Civiiizrr'iu Lim;.,rrr.ie Urrcr:l*r,i. t t,i.i uiic. Slii'siiu.l i ,iit';rirrlrri al \' liru i.e-n.

14514,

N

NN\NN

N\

N

I

o !o*

Fig. 41. Securi 1ri - 7) Ei brIlbridi:r cuprrr (.r - 5) aia luri de pc,!ouhed!n aur (i-3). neclopoJa de IaTiba-ra, Slovacia de vest, comple-ruiTisza-poigar, cca 4000 Le.n.

Vechii Civiliza,tii Europene t,oporul simplu cuorificiu peniru rniner a fost urlrraf Ce o secure-tesid mult mai perfeclionai,6 (Iig. A4. Seourea-tesid a fost, datatd in nrirna iumdiate a rnileniuluial IV-lea 1.e.n. lpcsi gbbO i.n.t{./4500-4000 t.e.n.l

Producerea de unelte speciaiizate curn slnt,securile ryi securile-tesld a reprezentat un progres,ln serie", iar existen!,a meseriaryilor nu maipoate fi pusd ia iirdoiald. Analizele metalograficeau demonstrat cd aceste securi erari turnate intr-omatri,td deschisd. Topoareie cu gaur{ l,ransversaldde lnrndrruqare nu erau produse prin sfredelire,ci prin turnarea unui ,,miez'o rotund care apoiera fixat tn matri{,d mai lnainte ca arame sd fie

.iiis. 42. Seruli-tes1e din cupi'rt apar!inind glupuiui Bo-dr6gkeresztirr din llriropa centrai-estici. .1. G-lirrbocataisib"iu) ; 2. J6.sz1adirny. ilord'estlrl LlaS;ariei; li. IIandiovA,Slovaoia.

in st,:ri'e de fuziune. Dupir aceasta, ureai+'n eraadusir prin forjare la forma tlolil[ (Charles i970).Topoarele-te.qld din Vechea Jl'rrropd erau unelLeicrlosite la prelucrarea lelnnului qi nu securi delurri,[ sau simbohiri irle unei pui.eri divine, a;acum sint cunoscute in cult'.irir protc-intlo-olii{l-pean5 qi in cea indo-eut'opeanir isloricl.

Tehnologia de prelucrare a cuprtilui a_apiirutincd din niileni,,il al \ril-lea in AnaLolia, tra Qayonu,in sucl-:siul Turcioi (aceasl"it asez&I-e a fos'r, dat,atli;i'in anaiiza cu la.dic-c.arbotl la ti900 i.e.r.) ryi la

Qatal Hiiynk, in centrul AnaLoliei, in jnrLrl anrriui

ti000 i.e.n.Din cauza num[ruiui ledus de obiecie clin cu-

pru in zona de ccut:rct - Cicla'lele qi litoralul

147114

,u g"g.9Fn - este improbabil ca metalurgla cupru-Iui din Vechea Europd s6 provind ain" Anati,tia.ln stadiul actual al cercetdr'ifo, *u

"J-ir"1f"i*r^unei dezyoltdri autorrome.

Centrul caucazianal metalurgiei bronzului

Regiunea_ transcaucaziaad (lig. /*B) conline maimult de 300 cle sr:rse ie min*ereu de cupru gi afosi centrul melalurgiei. blonzului. Aici slau gdsitcgle mai vechi.aliaje-altificiaie cle cupru gi arsEnic.Purrrnale mici romboidale qi sule cu' sec!,iuiletransversalS Ce forrnd drepiunghiulard au'fostdescoperite in aiczarea Kiij-Teie I, aproape dede. Nakicevan, in sudui lacului-Sevan'dia i\zer-.baldJari; acest strat lliil-Tepe I este sincron cul_turii lialafa clin }iesr_,potahia (i(usnareva-Ciu-biniqvili 1970: 39, 50).^Datarea cu iadic-carbonpgntgg a_ccst strai indicd: b770 * g0 8.p,, 3320*90 LE.N. (LE 472). Dardrite catibrate indiilemijlocul mileniuiui al 1/-lea i.e.n. Citeva agez{ricontemporane din Arnrcnia (Tckhut) si din Azer_baidjan (Geoi Te1;c lingd lacul Urm;ei) au furni-zat un numdr mic de sule, ciilli, cu,Liie, pumnaleryi mSrgele. in urrna analiz;.rii obiectelor clinmetal de la l{iil-T'epe I qi Tekhut s-a depistatun coniinut de arsenic Ce pind la b,Ao/o (Id.; bb).Reziduurile de cupru gi^ ciocanei.' Ol" piatiefolosite la prelucrarea cuprului au fost ga&te tnaceste agezdri impreund cu oJ:iecte din metat(Id: Iig.5, 19).

Act-irritilile metalurgice par a se fi iirtensificatputernic.in

-timpul pei'ioadei urmdtoare, repre-zenlatd dg Kiil T'epe II gi cie altc aqezdri. Crono_logia este indicaii de urrrielcareie .b*iri cu ladic-carbon care, odai,5 calibrar"e la iate reale, suge-reaz5. o perioadd cuprinsd intre 3700 qi B3C0 1.e.n.Kiil-Tepe: 4880;[90 8.p., 2930+901.E.N. (1,]163) ;Amiramis- Gora : 1r8-15:L 180 B. p., 2S85+ 180 l.E" N.(rB a);

i-\l

:1i

t

ia. Aftiill' ,:'i.

' €''t^ ^'{ t .,'

-.-'\.-. -l- '

-'d-'\*

c ?! i.r t_:_e kn:ai::::@

Fig. 43. Culi,uea carica.zianE Il{urc-'!raxes) rlin rnileniiloV-M.e.n. qi cele mai lirnp,;1ii ageziri kulgan la sudde nunlii Caucaz.Celo mai impcrtante agezdri ale culturii caucaziene: 1,1. Cizanaant Gora; 2. iivalheieiri; 3. Ilaba-Derviq;i. Amiramis Gcra; 5. Tekirut; 6. $engavit;7. Kiii-Tepo;8. Geoi Tepe; 9. Ianik-Tepe. Cinritire gi aqezilr'i hurgan:10. SacikeG; 11. Tkiari; 12. Beita;ini i t g. Samg:oli;1&. I:ii:tgeciaur; 15. Stepanakei't,; 16. Uci-Tepe.

Kvalhelebi: 1+760_i:90 R.1'., 2Bt0*90 l.Fl.Ni.(Lrr 157);Geoi'iepe : /fi2/+-LL1"6 B.I'., 25i 4*7r+6 I.E.N.fP 199).

Aceasbd perioadd este numil:i. ,.cutrlura Kuro-.\raxes" in literatura sovii-.iic5. Aproximativ2i0 de arme, unelte gi ornamente din bronz au

tltt4s

forl riescoperile in depczitele acestei trer.ioade saui-r^ri fosL atribuile din punct de vedere tipoiogic.Ilje jlcluCi topoare cu gaur,i de inmdluqaie rrans-r.eLoi, [:i, pumunie ;i vir.furi de ]ance cil cui cleil,',ara i'n mir-.ei. seLrlrr.i, ac.,e l,;ngi, brifriri spira-lo.ie. cclcei ryi cliaderne (fig. a). liliajul folositperit:'rr socuri si puninaie con!.iiiea t:irta 2-3o/oai'i€)r];c, in tintp ce proceiriajui rie arsenic iotosiiin oru;lnrenLe si o],.ier:te erii rnull nrai riijirir.t (pinlila 22.7o/o), r-leoarcce acestca nu mai n*,,*oil*'.i Ifoljare supliilrenior,.i Cupi-i turna;,c. Rdmirryite

de ateliere metalurgice qi cle cuptoare pentlrr iniritau fost descoperite irr asezlriie Amiramj-*-Goragi Baba-Derviq (fig. 45-46). Ele conlineau tiparedeschise san hivalve clin lut sa;: pia'urd, zgrrrir decupru qi ajut,aje gi linguri folo-qi'ue la topifui ci:-prului (fig. 47). I)alarea cu radio-carbcn maisus men.tionatS. penlm Amir:arnis-Gora s-a t'ea-lizat prin analiza mangalului gHsit in a-teiit-,mlunui metalursisl.

Cultura tr-an s cauca ziani se caracterizea zir printeli-uri mari aicltr:ite din resturile ageziLlilcr.Ble con!,in rimdrri.te de case circulare sau rerian-gulare din piatr[ sau din straturi succes;\'e delut, unele a-.'ind perel,ii intericli pictali gi velresofisticate de lut. I'{orminteie E[site in zonaaqez5rilor erau fie in gropi ovale shpale in sii'ej"ulculLural respectirr, fie sub podeaila caselcv. lrior,tiierau inmormintali intr-o pczil,ie ctrrircit5 qi rareorise punea aldturi altceva decit un vas, uii t:oiierdin mdrgele, o unealt,S din os sau o lamd dirrobsidian. Aceste trS.sdturi culturaie sint m[rLuriaunei populalii agricoie sta.bile, cu un mod de traiar.ind afinit.d,ti cu Mesopotamia qi Iranui qicontrastind, cu ohiceiuriie semi-nomaiie ale iropu-la,tiei kurganelor crescEtoare cle cai din stepelenord-cauca.ziene ;i de ire cursul inferior al Voigiri.

Irig. 4i Al,elier melalurg;ic rliil ii douii jum:itatc tr rnilr-'-niulrri al l1,r-lea Le.tt. -,\rnir;.uitis Gora, Transcaur-ra'il, '.1

nord-vcsl r,io Lenirrakan. Cultui'a ir.uro-Araxes.Iiig. 46. Cuplar de t,opit din agezarea Baba-fet'vi9. 1a

sud de Kazalr, Jie valea riiriui Kura. A doua jumhfat.c amileniului al 1\'-lea 1.,,.rt.

I E{

li/lni{llrl\l #,\f

\

/[\''\/i/iil--1,

'".i --f

'']tfffl ,ii A flI i \.ri 1', ,].I \ v\\/ ()/ \ - \ii \,/1\1/utlv/\!__J \ry ,-.1';,,':--1tt''a\

-/'-\-., \\z--- - r: ---J

t*,:-.*=-:"A 50cn

Iiig,44. Securi r;u orific.ii pt'ntlu rrriner, ll-4), ser:ur.ilrlate (? -8), lame asoirtile |enirrr l,rurn;rl'(g-il), sul,r'dr'nplitrt:!.irrl6r,'

irr ,,', liur:r-.', rl; <i 5r,r',.f i lt.t -i;, ,ii ,

l-Laiiscairc,rzi:r ( iir a ihelebi, Kiii-I'ele , A6iilamis t.tr1a,tc-oi{epe. Elur, Thiiisi). CulIr:ra Kulo-t\raxes, perio:rdaIiiil Tep" lL .\ doua .iumitat,e a ririleniirlui ai i\.-leai.e.n.

r' /21\-

-. -=1rli;:.t:;: '

t,1:-1't t1- l

150

l, .1l: - i:i

i; ,.iil ..-:jj.. '.:]l:', ':lli. . .:jk:-}

kurgan gi pe iridllirnile fortificate sint similare,atit ca tipoiogie cit gi ln ceea ce privegte oonlrnutulde arsenio, artefaotelor diir broriz gasiLe in f'rans-caucazia (Cei'nih, 1906: 55sq. 99 sq.). Acest faprne conduce spre ipoteza ca populaliiie kurgande cdiare,ii ce tr5.iau in stepi cu:rosteau tehno-logia preiucrdrii rneialelor, cale exista ln mrlo-niile al V-lea ryi al lV-iea i.e.n. la sud de lr4uriliiCau':az. F'roJ:abii cd nu rnai tir,ziu tie anui 35dCl.e.ir. ele au lnr'5lat Lehniciie rnetaiur.gice cie latranscaucazieni gi, cur.ind clupA aceast,a, au incepuisd exploateze minei'eurrie din Caucaz.

Folme.le de uneite caracterrsiice peritru centrulmetalurgic caucazian au {usL: se.utea eu guurdde inmanu$are transrrer.oala gi tea.ci, purnnalulcu limi;il. la mirrer sau lar.rra de hale::ardi r-ru criide fixare gi sulrr teilaedricd cu proemineniS. lnpartea supeliaard (fig. 48). Tipuri simiiale ss.uderivate aie acestora au fcst orit'inci prori-.rse lanoril de hlun{,ii Caucaz, rasprndirrriu-se pe o maresuprafa,td in sudul R.S.S. Ruse, irr Uolairia, lnnordui lvlarii Jigee, in intleg J.;azilui dunArean ,si,uiterior, pe tot cuprinsul cinipiei nolC-eurupene.

Agez6ri ,,kurgano' la sud de Mu*r{ii eaucaE

infiiirarea tehnologiei de prelucrare a rrretaleiorln rindril populaliei kurganelor trebuie sa se lidatcrat Ia inceput sosirir aue,tora in valearlului Kura diri AzerbaiCjan qi iii Gruzia. Xiormia-tele kurgan apdreau ca un {enornerr nou pell,ruTranscaucazia. Ilrezen!,a acesbola la srril cle lanj,ulcaucazian este trddatd rle o selie de nior-iie (kungane tipice pentru si,epele din liazinul Vcigai,Ia nord cle Caucaz) in stepa Ltlilslia, aproaroe deStepanakert ,si la As|arirrsk, pe pant,eic munloaseriin Karahah (Kuqnirleva qi Ciubinigvili, 1970:82-85). {Jna Cin rurele lur de raspiniiire de ianord pai'e sa fi lost de-a lungul litoraluiui F,{Ai'iiCaspice, la est de Cauoaz.

Cel mai iinp:'esionaiii Lurnui este nr. 3 cle laUci-Tepe, in stepa fr4ilska (fig. 9). Este o rno."'iiide pdmi:rt, eu o ln51lirne de t7 ::: gi un diameiru

'r53

/' 4 ,'U-'/ 'i t'r/ 3

.- 'i...:':.' -' l,l.

,/ait" '",\ {i': '"'::ir']'=-?t' t'rl- : -l

F!g. +1 . Iiatrite, iiiil-Tepe iI (t-2) ; dnzil, Beba-Der'ris i3) si iinc.lu'i de tuita.re (Chizanaanl, Gora ({*5) fo-

tcsite'tri meT,rlirrsiir diir Translar'la:riti. Cultura Kurc--Araxes. a clcr-ta jumdl,rite a r:iilrn:uliii a.l l\"-lea i.e.n.

Cult,ula'r,ra;:scaucazi:rnd ssts i:cnsidei'ati ca fiindFreLtlrs.iarca li'*rriliicr 4."e"';ti:.ti i1t9r1c in mile'niui al II-lea i.e.n. ?i e regat::liii Urartu ciinepcca timi,;urie a fieluiui. liill ilunct de vedereiiirgr.istic, flccsie pcprila{ii all fost _.incluse intadilia Froit-caucaziand

-sau llartveliani (Dja-

par:dze 1962).

tnfiitratia ka.:a"gan {in#*-e,-:r*peanX}la sr:s! cle Cau.az qi

tF a ft s E?-citr, r'*a rn-retaE c.r rgE e! t ransea r:eazi enesPre vcct

ln zcne de stepS rie ]a ncrd ,le }farea Nes.gtd nuexistau mjnereuri de clrpr'i-l. Tcrtiiii, cele maivechi obiecte de metal descopei'ite in gropile

15?

fiI{ fiil tft I

$f) iliI irHi() |

f;rr vt / \U2 4 u { __--.Pl

M$

A--nl\

t

Fig. 48. Arme gi unelte (derivate din protoiipuri cauca-ziene) gisit,e ia nord de Marea Neagrl gi iir ciilpia IJtuirrii.i, 2, larne (de halebardS?); 'i,4, sule; 5, fragment ilinir'osecure platd; 6,7, lame de pumnal cu cui de iixare dinstratui ^superioi dl fortereldi de la l{ihailovlia, Niprulinferior, Ucraina; 8, secure cu orificiu penlru rniner dela Brestovac, nordul Iugoslaviei; 9, secure cu orifir:iu pentrumlner cle la Braligovo, Brilgaria. 'loaLe exomplele slntaji€Ile de cupru-arsenlc.

tie {50 m si scopera ln interior un cairn rie 2 nrindllir:ie gi 25 m in iiarnetlu. licdesubtul i.,cestorpiei,ro se alia un rcorinii;t drel; iungiriular r:risur.ind13,80 m/1,50 m, cu o eriircine d;2,tj i;r. ln ei:ccamedieval5 inormintui a fo-qt, jefuit, dar, din

'lei.i-

cire, s-au pdstrat, 1nc5" doriS rinclur.i de grirrzi a-rsecar'e acop€t'eau gica.pa. De airi au fosi luete rcosLrede lemn si c.irbune iie iern;t, c&r.e &u fost supriseanalizei cu radic-car];cn. iJ*.tele oblilute sint,urnatria lcle:

-o bricatE. cle c$rbune de iemn, 4830+230 t].i].sau 2887f 230 LFl.N. (LE,30);

- o bucatd de leml, 4500+120 B.P. sau 2bb0tt20 LE.t\i. (Ln-305).Yirst,a realH obtinutS. prirr caiii-.;.ar.ea dat,drilcrcu C L4 este cuprinsd intre 3700 li 3400 i.e.n.13t7032;A ? 9i 3r7U-3U7u ?j.

I{u existi duhi',r ci imlrr:n5torul aiorililti dela Uci-'fepe a altail.irrut ur.ui cc,nducdlor devazd care cie,tir:use o putere coasicielabild l ccn-struirea unui asentil,;a r:iol.irrltii, necesii,e Lrii gi.r:pnufireros. qi organizel Ce rn-.:ncii.ol,i. Si kurga-"nelbdescrperite ln Gn;zia aveau llcfiperi .1,.*"iiousedin lenri (Sarngcri, lJedeni). {Jrr ca;r de liiinormin-tare, descoperii Ia Becieni, erc- tnsol;il rle obieoledia aur qi algint, {}d,.: 166}.

Se poate liresui-rune din cele amintiie inai susc5. arislocralia ,,}..urgaii" se slabili.ce r_ieia il rraleaIiuro-;lraxes la mrjlc.cui nllleniiriui al l\'-lea i.e.n.Totu;i, kurga-r:ele de la Uci-Tepe nu siirt, cele maivechi din zorri. Ceie de la S,iepaiiairert au fcslconsiderai,e, prin metoiie de chsifrrare tipcicgicd,!{ }lgr'}irrird unei fazr incd qi r;:ai vechi (ld.:62J. Una din rrrcvilele de la Steiianakerr, ni,.1i9, reprezir:td un ali morninl, cale $e presupuilecd ar fi aparlinirt unri r'irretelii I'uiernice. Oasemenoa condij,ie soLjiajd esie inCic:at[ cie prci:ir!aa treizeci gi qasc ic scirelete aic un'-rr vili.iine, ,irrc-babil sacrificrite, dispuce Fe o plat{orrrii ro_rurrLi[de lut, deasupra gr,opii centrale, iri mijiccul rrrovi-

Fig. !9r - Kurganul Uci-Tepe, tnilfimea t? m, stepa nlilska,

Azerbaidjan"

t5g

\

1

I

i/

tlI

.l;

rei Bdrbarur *tI:*l)lI Ti T'lll:lt "l':';Il;l;i",';'il iXi'ill :: iJ"i''"

';n'rl ' * 'r':zvaruir 'n

'- - -,' : -','."t' " "

t ll:':l : i'lill f * :;: :' : ;t::i lf' "..ii

::lii,i, ?';:t I 'lrlll'Ii,'',,,,;.'ta

tr'rr silc:<' Uir 'i:;ei

rjtt I q*' ;;;; ;l i ;' l1t, i; .1.,,. i: r

" *i' Jr ii r i i

ru SS-':il1h'::l'i' I:-'il'::;':l:' .i;l'ni:

Un sat kurgan tit-nt*pt'ii il lintq::i"ui' pe

:till'-"lffi llx* :lt llry::l-q+.iJ'il;i::

;rtill;::: ;: ;1!1,";i lt,'r :l rt i';fi*':: I; .: ;:.;:I : i i,ti;l;; li l:lli ., ;;':,i;i": ; i ;#*,;ii : i*it#' lf #*;.- i,,ul:'

uur' I I "ll

#HJqiv56

k r--#,*n

FiE. rn. i..r. i,u',:iarr f,l, ,,.Ii'i;,,,,3 i3::tf:11:l;ii;,j..1

ii.-.r;. ; 1,.,';ij'''Xi:,.',i.1i'*i,,'i,,r"'ii 1,qr , "r.r 'l':i.. i;' li i -'''"ri.'i' \ro' l' riri jr'

155

@.Jb

tie reziduuri umplute cu oase cie animale qi c1e

rresti (Aslan,rv, Vaidov 9i lcxre L959: 22)''-' Ir.'Gr.,ri,r iin zona cte vest a Traascauca::iei),

l,*.rtpnto k'.irgan a.u fusL descop.erite.-irr cilrL'-il

crilturii t,r'ansca',rcitzitrrte in regiunilc' $r;ri (l'ki-

"tlj, 't bitisi (Sanrgorr), 't'rraicii (Parar tiisi'"i',

nr*.o, Zelionii'Kurgrrr) 9i Sacikcle (Korcti, |{;r'r f-Lezevi, Jartis-Gora) (t;g. aet. A:t*':u,:l:_l conten'jjorane ctl mal ui'"rlLd faze aie culiurii Kuro-j\.u"u* (Iiuqnareva 9i Ciubinigviii t97C: 62)'

PopuiL,ia 1'-ut'g1an nrlu venit'ii in Gruzia.';i,t,r*i.iia;ai, a.,'ea- si adopie.- repede

. tehnicile

rircLalrrrgice file iI'lrlr-rtg.icazieni[or''1'cr:'ie t uI]r'l-

il;; delulursicc le-au t'ransrnis tie la sud ia

"",'a a. Cauciz ii de acolo cltre Nipru, c5'tre

Europa ceniraiS. qi tsalcani.

eele ma! tin:purii obiecte din me€ale{e tradi{ie caucazian&la nord de Mun{ii Caueazgi Marea F*eagr6

lnainte cle juurittitea n:ileniului al lV-iea i'e'n';i;i;;;l" iliri rnetai sinl pu!'in cun-c-scute la nord

J" l"nUul .XIunIiior Cauciz'qi tlc liai'ea I'"trg;'['Primnalele qi seculiie cu geurb'dri'in.lInugai'e i t'rtts-

""tttl'fe erair f5ci-rte cliJ silex sl i'iabrd tare, iliu'

formele icr imitau evident ohiectele col'esptini:ii-

iuuto Ci" metal rlin Trarscaucazia' Ijnul dintr'e

""f" *ui veclli purnnale din rnei,al, lung rie 11 cm

si cu limbX ia miner a fcst d"escoperit in aEezarea

il.rs";; di" Ceceao Ingu;etia, in'pa'r.iea de nord-

li"" Cu".utului. El a fisi'girsit' atdturi de un sclie-

lei culcab pe spate srib ui strai de pietre (Mq"-

"li* tg6ti 143, fig. 17). Ace'l ggrm^i3n!-aP.ar1ine

;;;;Jii- f"zei 'Kirgan Ii (4C00-3500 l'e'n'),i.l p.i.o St'istuncvoiiittr-o ne':rnirol{ d'e pe malulNiprului, in regiunea pr'.igurilct', s'a gdsii.un lop91'-.iotutt din cul;ru (Bo'-liarrsl'-i l368: fig''-3,. 1)'

Cea mai apropiat,tL xpiiingie cuncrsculS Ce tsoditin-

ski este ceo oie la RlrguCja, in zona-munt'oasa a

ilonir**to""lui clirr Crucaztl tlc est' |lir s-a f5c"rL

157

analiza.spectrograficd a acesiei eecuri. ln agezares_-a

^mai gdsit un remarca]:il pumnal din -silex,

de fonnJ ronrl:cidaiE, ar'lntl 9,8 crn hlngime ;ivdtlit ir,ritlnd un purrinal din rnettr]. Alte ibiecied.escoperii,e au fos{,: virfuri, sec,:ri qi cu}ite desilex, precum gi br5!5ri, n-r:irgcle qi tuburi decoiier din cupru) un reiipient, dii alabasi,ru pcntruars mangal, un pnn(lr.niiv diii t.r,ihijie d-e ci,r-{irim

*, coiiere din col!i cie nistret q.a. Petro-Svistunovo ap:ri.i,ine p*.ioaCei iturgai lI, careeste sincron& cu faza finaid a culi,urii Ninru-Done.,t qi

- cu civiiizatia Cucuteni (Ti'ipolic) - din

Ucraina rie vesL. Acel.sta este nerioade ctnil ele-mente ale cuiturii I{urgan - carnere rnorillareconstruite din lemn s,ru din lesrrezj Ce piatrd inmornrinte cu pu! (shaft-gravesJ-ce cuprind sche-lete aqezate pe spate cu ticioarele strinse gi stro-pite cu gcru - apar nu nuiaai in regiunea Nipro-lui, ci gi la vesi de Marea NeasrX, ln areilelegulturilor Cucuieni, est-l:alcanicd*;i ciriar Tisza-l^o]ger ce apurlineau Vechii Europe (Gimbutas1970: L7B-9). Gropile rlzbcinicilor cuprincieau,de reguld, caD€te ;i r;irfuri triunglliulare de slgeat6qi de_ sulild confectionaie dia Jilex, .lopoare"suir-

!_iri gi asculil,e riin si.lex (imitalii ale securilor platedin broa:r), capeLe 11e gilio:gd-sferice sau in formE{e p'ard sau sccl-r"rrc drn piatrd ln formd de capde cal.

ln perioada urmltcaie, Kurgan III (3500 -lncetutul raileniului al lll-lea i.e.n.), la nord deCaucaz gi in intreg ai'ealul ncril-pontic se ititilnescfrecveni pur.rr,aiel topoare late';i suie confeclio-nate clin cupi,u-arsenic. Ilrezen,t,a lor este ates'r,atdln stratul II al fortdrelei de le- Mihailovka lingdI{crson, pe cursul infelior ai I.{iplului.

In cursui mileniul'+i al Ill-lea t..""." prelucra-rea metalelor in zona de la nord de munlii Caucaz,ln vEile rlurilor Kuban ,qi Terelr, s-a bazdt pe zdcd-mintele gi lradi,tiiie transcaricaziene (Iessen 1935;S{arkovin 1960, 1963; Seiim}ranov 1960, Cernih1966). h,iai mult, cultura Kurgan nord-caucazianE

a influenlat masiv intreaga regiune nord-poni,icdpinh la Volga in nord-est qi cursul mijlociu alNiprului ln-nord-vest. Analizele spectrograiiceale obiectelor de metal din complexele mormin-telor ctr groapL (pit grave),_mormintelor cata-combe qi cele de pe Niprul rnijiociu au arS.tat cdaceqti oameni ari- importat metal din Caucaz qi

au'imitat formele armelor, unelteior qi orna-menielor din metal (Cernih 1966: 58-72).

Analiza spectrograficd a obiectelor din brolzgdsite in morr'rintele regaie de la Maikop, farskaiaiNovosvobodnaia) qi Kcstromskaia de pe valeariului Kuban din Caucazul de nord-l'est, exca-vate de N. I. Veselovski la sfirqitul secolului alXIX-iea, a ardtat cd. o parte din obiectele dinbronz cu arsenic cuprinde-au pini la 4,4o/o nichel'Acest conlinut ridiiat de rrichel nu esbe tipicz5cs.rnintelor de cupru din Tra.nscaucazia, ceea

ce conduce la ideea cd materialul respectiv a foslirnportat fie din Anaiolia, fie d-in Orientul Api'cpia"t(Cdrnih 1965: 101). Tipologia produselor gdsitein aceste comori regale sugereazS. legdturi strinsecu Anaiolia centralS, N{esopo'r,amia qi Iranul(Childe 1936; Gim]:u1,as 1956). Topoarele plate,iopoaicie t:u faurd de inmdnuqare transversaiS,or".,r- si pumnaitie cu limbl ia miner ca acelea

.t" lu1"r*i.oia (Novosvobodnaia) redate in fig' 51,

sint atestate in nr,lmdr mare in partea de ncrti-vest a Caucazului la mijlocul miieniuhii al III-lea i.e.n. qi se crede cd au fost produse in atelicreiocale (Pirpova 1963: 43).

O altd caie de rdspindire a obieci,elor tlin bronziiin 'lranscaucazia tr-ebuie sd fi {ost prirr rlnatoliacentral6 spre Marea Egee, a;a cu-m intlicS ptrTnl-lele cu ii;bd la minei (Strcnach 195'/: fig. 2,1)'

Se cunosc nurnai citeva fragmente de asemenea

Dumnale ln Anatolia de ves'u care pot prece{ta

ierioada Troia I: un mic fragment de pum-nal

ierit tu Emborio, pe insula Chios (Hood 1965)'

ii i""g...ettte dintr-un pumnai cu o nerYur[ medi-

ani clin stratul ,.calcolitic" de la Beyqesuilan in

Anatolia de sud-vesl (Lioyd qi Nlellaart 1962:

'!59

* I\folusc[ cu cochiiia oval[ gi subtire (].1.T.).

1Eg

VIig_. f l. Sccuri piaie (t-3), securi cu gEuri pentru mlner(A-7) qi pumnale {B-9t din nrolila '(kurglnul)

rir.. 1,casa rnortuarl_de piatrf, nr. 1, farskuia-).tovosvobodnaia,valea rtului Kuban, nord-vestdl Caucazuiur.

2Bt, fig. F B, t4). hfater.ialui disponilrii din aceastdperioadI este deocari]datd rnult, prea ijrnirat pentrua s-e putea trage concluzii" Pumna.lele de la Beyqe-sultan gi Ernborio pot fcarte bine proveni dinspre

48 n_ord-vest, prin nordul Mdrii flgee, din cuituraUsatovo-Ezero diil Bulgariti, Romdnia si vestulUcrainei. Pumnalele din epocile uiterioare - ntij-locul mileniului ai III-lea qi mai tirziu - din vestulAnatoliei indicd deci contacte dilecte cu Trans-caucazia 9i cu Orientul Apropiat, prin Anatolia-

Pum*ale 9i alte cbiecte dln bronzpe bazd de arseciic A! cosit<;r-tn rnonn"llntele kungangi inXltinniie forriiieare de !a vest deF4area h$eagr6, in cirnpia DunXniigi in noreSer! MSri! Egee

Inainte de, sau p€ la, 3 000 1.e.n. ln l,estulU$ainei, l{o\oova $ in c\rnpia c.rtsu\ui inlerrorgi mijlocilt a] Dunirii au apdr:-:'r, llumnale, hale-

ba.rde, sule. topoare plate qi to1;oare cu gaur6de inmdnugare transversalS confeclicnate- dincuf-)ru-arcenic. Eie au fcst gii,site aliii:ri de securide. luptd din pialr.{, capete de ghioaga, inelespiralato din argint $ari cuFnl qi virfuri de s[geat,irilin silex, fie in mcrinintele regale ss.'r ale rdThoi-niciior, IIc in intrl[imi foriificite.

Fumnale Ei'l marmintele negalea!e tradigiei kurgansituate !a nord*vest de Marea NeagrE

}{crminteie cu pu! acocer:it.e cu ler:n, canier'eir cucupoiX de pietre ryi turnulii clepirrLinl slnt atestaliln tcaie areaiele amintite mai sus. l,{orminl,eleregale se deosebesc printr-un inventar cie lnrnor-mintare deosetrit de bogat. Purnnaie din cupn.r-arsenic qi ineie Ce b'.rcld cri ceriei de argint, cuonlsau atr sint a'resle-'re ln*rr-o maniei5 foarte ase-rnin:itoare ceicr gSsite irl aminlileie rnorrninteale conCucdtoriicr popuialiei kurgenelor Cin Az,cr-baidjaii. E--<emple erliiicatcare rfe morninte aper-!,inind tradiliei kurganelrr la ncrd-vest de HrreaNeagri sint cuirc,qcule ia {J.qetovo iing[ Odes,ra(doud necropcie) gi la Sukleiir lingri Tiraspcl(Fasseh 19zr9: 1-Q5 sq.: sinJtulile Ce ia Sckleiaau fosi, efeci,ua',e de I. A" Stempliovslii in aniitB96-97; ia Usatol.o de Ld.F'. Bojlenko in a.nul(929 gi de O.F. Lagcdovskara in anul {937)(Iig. 54: 10, 1t).

L{ovilele regale erau inconjurate de zidi,ri desprijin din blocuri mui rl,e calcar gali:en decoratecu reliefriri sau gravuri reprezentind cai, cerbi,clini, oameni gi /sau zei, precuin si cu motivegeornetrice. Astfel este nio.riia nr. .3 din necropolade la {Jsai.o1io, cu un dianctru de 36 m qilnll{,i-mea de 1,2 rn. I'Iorrninlul conducS.torului cra inceniru qi avea o jnlrare cil tre*te. Scheletui eraagezat, pe spale cu picioa.rele strinse tl sus. tlnpumnal cle hronz placat c'u argint avind o lam5triunEhiula:ri., o nei-rur5. rnediania qi lrrnl:tr d.e

fixar6 1ai5. cu trei gluri pentru nituri (fig' 52)

161

f-:4.,t

A**',etsi.i .,',3F 4;.,.i

f;' t+#t<*iJ

6 ,A5Eg* r--';it..1i "..* 1!..,::- .ii.i -- li ;'-q{-1; _-.-.'-

i\

'&-)Ji/

A?l'. I

160

l'ig. 52. 1, L'umnal de blonil l)tilceL cu argirit; z, socllrelriati; 3, sul.l; 4, inel spiralal din culnr clinlr-un rnormlntiegrl tlc ;' lJs;rlovo. h,,riia nr. 3.

Fie. 53. 1. Bucll pei]tril Dir diir arEini si 2. ruginai debrbnz cu patr-Lr giuri peirtrrr nitur"i dintr-ili mormintkurgtrn regal de la S-rklcia lilg[ Tiraspol, vest;ll LTcrainei.

se p.fla lingd mina sting[ a morti-iliri - acests.iinuse pun:nalul tn nind. Un tcpor plat din ly,.rnz,url vas mare impodobit, cu snurul gi o micd slra-chinX pictatd in stil cuc;tenian (Tripolie) se g5.se€iula capul lui. Groapa mai continea o suli de bronzcu sectiunea transversald pInra.td, un inel ile brrc]5sau cercel spiral din cupru gi un dinte mare deanimal domesticit. nrobahil de cal. Putul mortu-arfusese acoperit cu'lemn qi apoi cri un sirai de lir'r.Deasupra se afla o mor.ild din pietle ln formd iieoupolS. S'th pietrr:, ilir'-o par.ie a molilci regalc,r,-au gisJ+" doud schelete, prohabil viclirne sacri-ficate. I,Iormintril kurgan rrr. 9 a fost ccnst,ruitin moC aserl5n.5.tc;r si cort,inea uir rnorinini cuprrl cclr-Lrei cllc,, tol rrii. n'.: it\-pn r:n inveritarhogal. Tr. schirnb, ietr-c cutie de lemn depusS.deasupra gropii se aflau un pumnal de bronz,tun topor, o sulii ryi doi clinf,i de cal. lformiiiiuLl"urgan ilr. 1[ t ci','. cei tnai marr: dinh.c t,fiat.c.Iira incci,-ijirral rle i;[1,rirlrri rrt;rri tle ca]ca!':igezateorizontal lle cirlc; riniiu;i. lt{orila din picir.e in fotin;ide cupoiS, cu iin cliamet,ril cle 14 m? acopereaurorm.inl,irl cerrrt,i",:il r,.lla.l irt,r: un orit, adinc. Din

Piicalc, nrormintul a fost iefuit in ant,ichitiite.La mar:ginea morminLului Central se afla brgro_riatd o femeie, prohabil so,tia conciuc:itori,l..:irespectiv. Inveniarul mclmintlilui acesr,eia jn-cluriea cercei sau inele dc bucld clin argint,, o suliinare..riin broirz, coijere din niiirgele rie pialr.iineagr5 gi rle os, iln vas decorat cir iloiive-s;rurqi Lrn ait vas p.ictat, rie lip Cuouteni. l,Io.,,iia I,e1;aliidin necrcpola de ia Sukleia era cle aselneni incon-juratd de un croirlleh qi avea o groap:i cerit,:rald.Acest rnorrninl a dezvdluit un pumnal de bronzqi o s.pir.ald de argint crl capet-ele inqrosate, deaccia$i tip cu cel glsit lu Ulatovo (fig.-b3).

^ "J", necropolele de jrcineratic, cliir gr:iipulSofier,ka, asa cum er'r-e cazul apezdrii Ccr:.onliIlutor de pe malul I'i-iprului )ingi Kir.r, probal:iidintr-o perioadl ceva mai tirzie-decil Usaro..-o. siS,:kleia, monnintele frog,ut* ;"p;i;;;;;i" p;Jd-nale, halel:arde (fig. 55), spir.ale de cupni, securide luptd din pialrd gi cu{ite de silex. Pumnaleieplacate cu argint gi spiralele tle argint au aDer-linut, evide::rt, rrr-imai conclucdtorilol irlportrirti.Inr.entarul mornintelor reqale rdinine acelasichiar in fazele lirzii ale ep"ocii brcrzului qi irdiverse regi'-rni geoglafice.

Cror:olosia corni:iexului Usiltovo esLe indir-:a1,ipri;i urmiitlcareie ciatdri cu raciio-carbon ale cll-bunelui de lemn si oaselor rle anim:r.le din dou{aqezS.ri:

L'si tovo:4.?.30 + 6C il.F., 2380 1.r11.N. (ItcLA 1842 A)[3340-2360 i.e.rr.];

hfaiaki:44A0 + {00 8"P., 2450 I.E.i,{. (B]n 6i9)13370-2880 1.e.n.l;43?5 + 60 8.p., 24?; I.il,N. (tiCL-{ 1642 b)[3360 2895 i.e.n.];1:!i7it * 60 H.r,., 21il; Li .N. (i_r(llA t6r:2 s)L;i.j{ir}-?rl$-, i.,. I I:4340 + 5; Fi.P., 2:J1:]i-l T r.:.t-t'. (l,ab. l,eningr-e,l)[3-rir0-23E0 i"e.n" ].

Date caiiirrate (reale): .10t.!0--3 400 i.e.n"

163

r (---,i , -.,o4]>*

ll[,rl

Iil

ii

i'.j u

l a r',',

i ,' i 't

\tti\l

,'.;\t{aI

l6?

Au fost analisaie opt cbiecte de r:ieial _ pum-nale, un topcr plat, o rlaitd, o halebai..Jd I din&,sezdrile de la Usatovc. Toate erau l5cute dinaiiaje

- cu, arsenic fur prcrrlll,is tle 0,90-i,90%

(Cernih 1966: 57, nr. 33?-394). Aceasiii compo-zr,Lie.se deosehea il r:red cl*r cie cea din a,sezirilede tip T'ripolie (Cucutcni) dLr r,.crNul Lfcr.aiurei

!t^ R.9.S:^fuicidcve;rcssgir., ce c;:a din cupru pur(Cernih 1966: 58). T'rr,ililia caucaziani metalur-gicd trei:tie sii fi ajr"i;:r iri aceastjt regir-rne o datricu populafia kursar.iibr, i.,Iujte din obiectele dinhronz de lo Usativc a,.r ccresircndenle apropiateln Transctrucazia. Una dintre itmele diir aseza-

Fig. 54. Necropole Kurgan, fortArele qi aif.e agezari cuelemente ori irifluento kirrga;r d.e la'nord ..i vest'de ilIareaNeagra qi in cimpiilri !gl+,1 $ilr*itA;;,ecum ei in zonanord-egeeani, liOO-:SnO t.e.n.

{. Cernin ?i. j]ujgo Luputui 41. I,la,eyarpAd2. 9vminka 22. Ilolboca ' ai. SarvaS3. Sofievka 23. lioltegti a:;. { uiedot4. I(rasnii {Iutor 24. Sloicdni +rr. Iiisar5. h{ihailovha 95. Brdilila aS. tlplevec6. Kotodistoo 26. tsaia .!{a- ao. iGlani-7. seriztler'tca ?Z 3il"r4 47. Aghia i{amasL91,:l:fi ts. cesimcea +s. Siiagroiy. usarovo 29. Cernai.ode ,!9. Dikili Ta510. Odessa 80. GuLranegti 50. la.:a tJr,6

11. lrrkieia Bi. ftoiepti_'triaj 5i. -Si.

Xirifouo12. 4rasnogorka 32. Crive! sf. iiaranovo13. Ternovla 83. Giini' si. iJserinovo lt14. Parhany J4. G,.rrnelnifr ia. Eisrovo

13: $tlf^T" Bl. ;lf;l#,1 ff: ,:if:?,,1?'n't.){7. ll.or.odiqteg 97. St icula si. poiiccnrii18

!ll;fn'+ii; 38' seaca"cre

''. $i,Xit{9. CorlA}eni 89. jracdl

20. Suceava 40. Ilitilaiialisz

rea.\-eremiie, grul:1rl Solievka, arc o f,or.iricjl cva-sl-ldenLlca in Urrizja (Tur-ad:c Ei Sakr.areliclze1959: Pl. III, 1-3). Iruu:iialele cu limbe la mtnerqi lamele de iraiei;ardd iljn comnlerul de la Usa-tovo.nu au paralele exacte in Caucaz gi esie posihiisd fi fost produse locale.

Nervura meCiani consiiluie un element deimpcrLan,td func!,iojiaid deoarece a.daug{ tlrietamer pumnah-riui. Pozi!,ia cronclogicd a"comple-xului Usatovo gi .frecverta relati-,,i a pumnalelorcrl nervurd mediana din UcraiLa de vest (cf.ilg..5?, l; 53, 2; 5\, {) 9i din RomAnia sugereazaiaptu.l ca acestea erau prototiituri ale llumna_ielor cu nervur5 media;id riin lona l,{drii Egee,B.ga cum sirit, cunoscut: din asezarea Zygouiies9:^ tilgl__9o1!1t, in Pelopcne,s {I3tegei

" Lg2B:

182,?i..XX, 25) qi din^ale1_aii1g lrtaianoi qi pyrgcsdin Creta (Zervcs 1956: pl. Lg2, 1g3; Jungtra?s,Sangmeister, Schroder {968: 9il6g, g3$)l carJau fost atril:uite p*ri+sCei helaCice tinipurii Itr

laE

'\n7f-l\(1\ \

t1:',

"i;,,:,: l-t,.-;',';;;3,ti,t' i::1|:|: :': :.::, :;t ; -

"' $

161

c'ii'

Fig. 55. 1, Pumnal; 2, halebar.ciii; B, lami diii niormin_tele de cremalie de la Cerr-onii IJulor, pe mitlul Nii.rmlui,linsA Kiev.

!'i3. it]. Lant. din i,ronz len{rutl crtl ul,l u gosJaviei /.i, r.urr z-insi I t-rr,)pesta lbronz-arseriicJ.

si 1;erioriilei rninoice timpurii Ii, cca 2600-2300 i.e.n. Aceastii ino.,-a[ic a nervrir.ii rnet]iane1.a f.ispinriit, in intreaga ciilric a Dunrir.ii (cf.{ig. 57, 1) qi, de aici, spr.e ILelift. Analize si;ec-trograficl a ardta.t, cd purnnalele cr: nervul,i metii-i;ne sint fiicuie rlinli,un aliii i triltm-ar.seiric.

Aeurnularea de arrne gi uneltepe inilgimi fortificate

Un ansamblu cle lndiiinri lcrtificate (acropoie)a. apiinrl. in clmpiile iDunir,ii qi l\,{ari,tei, pr€i{tuil;i in nordul M5rii Egee gi vest,ul Anatoiiei. Acesteasint, evident inrudite in caracteristici cu inIlti-rniie fortificate cle Ia nordul ft,Idrii l{egre, cumsint cele tie la l,tihailovka qi Skela in zona cursuluiinferior al i\ipnrlui (i,agodovska-Sapopkincr-a ;iN{akarevici {962). Fortificaliile erau amplasatepe indl{,imi pr.oiejate natural, lnconjurate de rlurisi mlaqtini sau in virful rinor movile inal'ue - ini-i,ial tell-uri neolitice ,,rrechi eLrropene". Acelrteaserveau drepl cenlre triJ-rale in rnaniera citade-

tl.l

\,,\"\J

e \ E-J't.tir,,

- 't 'li I 'li \tr l/

.tIonrl

ir,]

q''))

'j \,ii"l

ielor ririceniene. Oiriecteie c,in rneiai gi c€rarrricarafinetd indici fai:tul cd cei n,ai isriisiti me9'r,eri,inclusiv.cei ai popuialiilol sul'jug:,1c, l",rrriarr lnICrtlIlCAT,te.

Irrintre acroitolele reinercai:ile qi s5pa're siste-matic eht,: Trcie I in ncld--,-estui'l'urciei (Biecenet al. 1950-58); h{ih.r.iiei, Er.ero ,ei liaranovo"incimpia 1\{rnlei cjin J_lulgari.r ceiitral[ (sinituriefecluate de \,-. L,Xikcv, G. Ger,.gicv ,ri li. l\{erirert:N{ikov 194E; Gccrgiev qi i\{er.ne;,i 19{i5; },Ieipert1911); Sitaglci ir, iimpia riuiui l-Jnicra rlii nbrd-estul Greciei (Il.eiifrerl, i3?C); i,-tiedcl gi Sarva$lingd Vukcrrar pe Sava in rord-esiui Iligcsla-,'iei(Schrnidt 19ai) ; I{ag;rar.p56 lingi P6cs in sud-ves'uui Ungariei (sripil.u:"i efectuate de Baldi ln{966, nepu}:iicelc); Jeviior-ide in }'Icrevia (Viedu-novA-BeneSo.r6 19'12) (iig. 5!r, 3: 5, 27, 29, 32,33, 41-ru5, zi8-59). 49

Aproape tt;u.ie fori,iiicrl iiiic i;rriicir o Iocuirelndelungal,S; cronciogia lor esle stabiiili prinmetode slratigrefice, ti1-'chg-rce qi rl,:tdri cu C1a.Anii calec,lalisLici siel ciir;r:nsi 1n i;:i.ervalul3500-23CC i.e.n. {.,'urr,1 /rirexa 1).

Oragele ,,r/e ohi europc;;e" ;ri i.esi-anat,oliene,cllil) ar fi FoHi-'chni irr Leriiiril;q ,*i TLer,mi in Lesbos,par a fi fosi i,riinsioriiiai,e in ci'ic-dele. Zonoie lorcentlalo erari ocupa'le de clasa. stiiplni+,oare, iaroraqele erau imprejnuite tle fl;rliiice-,i,ii raasive.Ziclurile de apJ.rare sint" irie:riificate cu a douaperioadH de la ilolicchci (Piiliccirni aibastru),ceea ce echir.aleazd cu inrrl-;utul ;:grjl)3dsi Troia I(Bernab6-Brira "13i5 ; j l:-;,r, i.r.i la Therrni cuperioada III (Lanrb 193fi: 24). Fcltifiuiliile au 50fost extinse ei intlriie in y;elicacieie urmitoare.

ln a;ezdrile a-inintiie, precum si in craselefor'uificate s-au gdsit, pumnale tie brcnz, ]ame dohalebarrlS, tcpoare plate trscu!,i'r,e , topoare cugaur5, de lnnblnugare 'r,l'o-nsversald, sule cu secli-une transversald pat,rulateri cu probuberan!5 lamijloc, ddli,i, securi de iupti si caprte cie ghioagddin pietre semipre'uicase, virfuri cie slgeat[ dinsilex. In fortificalia de la CrivE!, ample-satd po

167

I 3CA

2

0 5 cmL!.1_l__!J

pumnal de ia (i) Lovas,;i (2) Budahal5sz, Buda-

166

rrraiul Argegului in suclul RomAniei, s-au desco-

lrerit, o secure cu criliciu pentnl rningl'.o sectlr'{-r

1;latl si il l:r.ntI cle purrrnal tu l-rait'tt oriiiiii r'er,t'l'ulitar'ea ritineruirii li n,:rvr-it'ii titr.rilil-ir'rl lr'tl (iig. i;?)''I'ob airi s-a girsiL si r,r col,,ic tr'rirli;:LLrt'aia tlin lu'la unui veh]cul cu i,,,ilir lo!i (li+ri'r'i'.r t96ii :

529-535).Pi'ociLrclia lL'caii e'lte d,rvcciit[ 9i.cie rnalrilele

din 1u1,, uriele bival{e' (l-lre s-au gE-sit ia 'l-herrn:'

Troia, iroiiochni, Ezcllo ryi Sarvail (lig. 58)' La'l-irermi, rtnn ciini,r:e r;iaLri!ele r:ii;r lnt-era.i-tetllru unl-,rimnal cu nerylira ;reditinS-. in ttrrbiria Lle iingii.iLibliana, in lcr'rl-=;cstul I--igosl:iliei, s-au g[siL

d; a.,,r,,e*ea nailit; bivalve din lui pentrritopoaie cii gauri lrairs-,'ersajil li f:"1t"I11 topoaretlate (},{uzeu} de arheologie ciin l-jubijana)'' FrezenLa l.ri'onzlrhii 1;e bazti dc lositor s-e

evidentrr-..t'in slratul Trr,'in I {un inel din brons-cositori, la Thermi (un ilc ctt LZiAcfo cosiior rni

o brlial'il Llin cositor pi:r), la Foliochili (un "'r:rirnalaparlinlnrl fazei alhastre) gi la Sitagroi' 0 lamX

cb ountrl'rl cu nervurii rnedianir pronr:ntatit' gdsltl

Irig. i7. i, Seclre ctt gauiit;i ll, 1,ttmt,ll riin [ortlre,,l;L1'lc,r til Cel'ttai'ori-i.

Lr_+-ln'pcntnr mirter; 2, lecltre itiiil-.lr,t t., , .; :.t lrnr.:.i,r;r i,jjt -UU r{r i-r r I {Lt

.,--!*-"*-r'ta

Fig. 58. (a, b) l\{atri![ bivalvd pentru larnf, dc halebardidin forllreala de la Sarvai, nordul Iugoslaviei. 2i cmlunnime. Cultura Baden.

ia Lovas iingd Zagreb, are t0l( cositor (fig. 56,1),iar o lamd foarte sub!,ire cle prirnnal cu 1;atntorificii pentru niiuri clintr-o necrcl-,o15 iiir Badenile la Budakal6sz llngd BuclapesLa era un aiiajcu arseric (fig. 56, 2). Necropola de la llutiilka-lAsz este de asernenea cunoscutS. i;ert'nr- inoclelulin lut al unui vehicul cu patru roti.

Depozite gi tezaureafe epocii timpurii a bronzului, faza ll

Aceastd perioad[ - mijlocul celti tlt'al Iii-lcamile;iiu i.e.n" - csle bine r'nnoscril,ii penLnt numir-

159't 5t

rul mare de tezaure ciin aur gisite la Troia, fazaII A, qi la Poliochni (\rano N. 649). Acumujdricomparabile ile hogalii cui.rriitzind o cantitateenorm6 de orriamente din aur, rrr,gint ;i pietreprelioase, {igurir:e de anirnale, ris*, irti-r" ;iuneit,e dil bionz, etc. sint cunosc'.t,r,e din mormin-tele*regale sau-din clcpor,:iteie de je Alaca Hiil.iilr,ln.'furcia, qi de la hfaikop, '|'ar.skaia, Kostr.crns-kaia gi Starorni;astovskaiir in nord-r,estul Cauca-zuiui.. Aceast,d-opulen!d aiesld consciiclarea priferiiln miiniie conciucirlorilor indo-europeni (,,1<trrgal,,)oar€ corriroiau resursele ume.rle) resursele nat-,;ralepi corneri,ul pe i,eritorii inLrirsc.

La miiiocul niilcniuli:i al III-iea Le.n. tiepozil,ede arme si unelte apar dc ascinenea in zona'hiiriiEgce gi-in ceritrul E--rrcpei. Irumnale, toi;oare Cernai mu-lte-feluri qi dIlli erau pdstrate il ricpczile,iar unele dintre a.ceste,a trebuie si fi fosi lblositedrepi ,,mcned.{" in i'eisr,iile ccmcrciale ori deschirnb. Tipuriie rie ar.ire si rurelte care apar lndepozite sint in mcd eviclent, ie caracter,,liurgarr,,,fapt care se recunoaste. gi il pdstrarea.'traiiliolnai6 a formelor, caucazieae. Aceastd traditie' secaractelizee.zi priil sccuri cie luptd (semi,ciccancu o proeminen,Lir li;. ,.tn .oUrr), tJltoare cu t,diquriln cruce, topcare cu gaur5- lransversal.{ cie inrld-nusare, topcare plate" cl[ili ;i punrnaic cu ]imbdla miner. Cele rnai eloc."'enle'eiemple clin nordulhfdrii- Egee sint- depoziLcie .le la lioji.rchiri, ,,te-zaurul .Vano 829" (fig. 59) qi ciin pegiera }reira-lona diir Calcidica. la sud de Salcnic (fig. 60).Toporul cu gaur5. transversald. de itrrnilnuqare,topoarele piate gi d5.tt,iie iin depozitut cie la Iretra-lona au fost analira[e spectrog.raiic gi tcrt,e er.i-denliaza r-in^ccntinut de arsenic ciir 1,,6..Z,4oA(Junghans, Sanemei,qter', Schroder tg6S:' gg33:9342). Depczite _cu u.n. continut siniilar nu aparla sud de Atica, ds.r in insula l(ythnos clin Ciclades-a descoperii, un depozit irnpresionant de aproape7 i<9. Depozi'r,ui ccntir:ea 3 tc;poare plate, g ddjli,3 securi de iuptd si |n topcr cu tiiquri in cruce(Renfrew L972: PL. 17\. Acesta clin urinA are

g"*P(-blgI .!1I 'iH\ iath1el1(=J

1

|,I\1;t

!iI

nI tItr J

l:l

IJ11

Rt1

t\j' \,4.\/{- r\\lly+7\_y

2

11

I

'. fr.\1,.-\)

[ji-,1-rr

tllIi1r :t! |l' ,:] EIEiItatn

t ..

A{ i l/\l '/

VIJ

10

ril\tl\tl

ii\l

15

'11

fl\ii\i\,\\J

u

to

Iiiq. 50. Securi cu gaurl pentrtr miner .(1-3), securipllte t"-7). lame penlru pumnal c.u clll de llxare it cltir.u,rtl, metliurrj 1S'-tii, prccitm si sule cu miner dc os

l15- l7\ tie Ia ljolioclin.i. Lemnos' zolla nord-egeeani'bata piobrtbili: mijlocul mileniului al III-Iea l'e'n'

171

7

tii

,,1

\

,,ilIJ

tls

t=**gt."Fig. 60. Depozitul de la Petralona, sud de Salonic, tnnordul Greciei. t, secure cu galrl pentru rniner; 2, daltd;3, /.,5, securi plate. Data probabill: Flelladicul timpuriull, mijlocul niileniutui al lll-lee 1.c.n.

corespondent apropiat la Eutrr:"qis, depoziiul 4,ln Beolia, qi ln morrnintril regal de la h{aikop,care indicd astfel qi tlai,area depozitului. Securilede luptd au nuniei'oase echivaiente de bronz qide piitra in cuitura X,Iaikop, la nord de lanluimunlilor Caucaz (cf. Vczdvijenskaia: Cernlh '1966,fig. 28, 34), ta noid de L"undre pini in Slovacia(Novotnd 1955: Pl. I, 6), precum qi in culturamormintelor'-catacombd Ia. nolcl de l,Iarea ]ieasr;..Slnt cunoscute :rnalogii ;i ln aqa-numita fazd,,continentald" a complexuiui ceramicii decoratecu snurul din Errro*a centralei, unde securile aparfdcute din pietre serni-prelicase. Aceste complexeaparlin fazei l(urgan IV. Pare improbabii caasemenea exemple, curn este depozitul de laI{ythnos, sd fie de origine localS, egeeand (cu altecuvinte, .,r'eche europeand")? a9a curn consider[Renfres' (L972: 326). Uni{orrnitatea inventarulr:iqi paralelele izbiioare cu zona ponto-caricaziand,Peninsula Balcarricd si intreaga zon6. dunlreanXsugereaz[ cd fenonrenul depozitelor nu poate fiseparat de comple,'<ul de elemente aduse de popu-ialia indc-europeand {s;iu,,kurgan").

Afluxul de elernerite culiurale cu totirl noi(rituri tle inmonniniare, o socie*r,aLe stratificaiS.,sirn]:rol,,rri retigioasc) impreund r.lu ciepozitele oridescoperirile izola'i,e de topoarc i,trale ascu!iie, securide luptd li p'.rninrle dla bronz in aliaj cu arsenicori ccsitor art aiins zona Saizbrrrg din Iili'e,tia(grupui h{c,nd;ee), ilavaria (grupul Aitheim),Roemia (Cehia), gir-rirul Sch6rrfeld din GermaniacentralS gr, rie-a hiigrrl cursului supericr al Dunitii,zoneie i\i ordtrilger Rics 'si Unteliranken dinGerinania occiiientalI iJunghans e!, nl' t968: 25)'

Aparilia epoe!i be"onzu!ui in lta!ia:pumnale Ei lralebardedin epora tirnpunie a bronzul ui?n rnorminte gi sipate pe stinci

Aparilia pumnaielor gi halebardelor: din bronz,aldturi cle securi cle lupt,5 din pia+"rH, in valeaPadului, in Toscana qi Campa.nia maroheazdlnceoutril erocii bronzrrlui in Itaiia. Aceste armes-au- gdsit in cornplexele culturale cunoscute subnurnele de liemedello (valea Padului), Rinal-done (Toscane) qi Gau,lo (iingd Salerno., inCarnpania), fiind totai strdine situa,tiei antericareclin

'Italia (fig. 62). Cei mai mLrl.ti arheologinumesc trn mod eronat aceastd pericail;i ),epocacuprrrlui" sau ,,calcolitic", atita timp cit larrelede'pumnal qi de halebardi. erau din bronz aliatcu arsenic. Esie posibii ca noile tehnici rnetalur-sice sd fi ajuns ln Italia din cimpia Dunirii,f,eoa*"ce anal.izele spectrografice au arS.tat simi-litudini mari ale brbnzuriior de Ia Remedello qi

de la Rinaldone cu acelea de la Vudedoi, Lju-bliarra - in nord-vestul lugoslaviei - gi cu gr'.i-rrr,rr"ile l\"{ondsee nqi Altireim de pe cursul superioral Ilunirii (Junghans, Sangineister qi Schrdder1960: 69; 1968: 163)'

Remecleiio, nurnit ast'fel dupd o necropoid de lin-sd Brescia L'c valer Padului, eslc rrunele qeneric alrlnui ansatnblu tie necropole (Colini t9Ct). Sche-letele chircite din morrniniele cu groapE erau

173

i.., A

[;. ll1 l]

ll",l t1

,:h,til

li-i\\1Ii*"J\{

I

nill',,\,\ii':\llril\]<::> |

I

At R til f'n il

$# lll l li r\ l\ll'/llltlrr\11\lllll'il''\\'l\I] UU LJ]

?-?

E{

t7l

,-o"rl,i-.-, ,.-i-,i.ri

\' j' \lii

i

r- :-- -\LF"*.li

ie"*drit

6il

IE

ril{iliIilli

lli1

li

t1i

.ii

lI

4

; "i,1

I,, j

I

\1

It

r!,,lt,i:l

I

II

"\

;lil

/, j't,'

t',ivt

o sem' I.1I"J--LJ

{iS. oi. Pumnale de bronz (1-3) qi un ac de argint (4)din necropola Remedello ling{ Brescia, nordul -Italiei,

insolite de purnnale cu lir:ibd la miner, pumnaletriunghiulare cu nerr'urd mediand, limbd de fixaregi un nit, de topoare plabe, sule cu sectiune pdtratd,virfuri de sigeatd din silex qi lame de halebarddln formd de frunz[, capete de girioagi din piatrd;i, lnt,r-un sirgur caz, un ac de argint de tip cau-caz.ian cu capdtul in formd dc cirjir (fig. 6t). Popu-ia!,ia llemerlelio s-a lispindit apoi sp16' par:t,ea devest a Iialjej. Aqr:zirile rle lip Remedello cle laVecchiano iingH Lucca, unde s,au g5sit, vir.frrri desdgeat5 ;i un punrnal, arnbeie cu limbri de inmH-

Fig. 62. Italia Ia lnccputul epocii bronzului cu cele lroigrupuri culturale principale: Remedellc, ilinaldone siGaudo.

nllsare, qi cle la Nlontebi'adone lingd Volterra,unde s-au gdsit palru purnnale dc tip Ileinedeilo,sint alii de ieg[turd intre .,-a.ica Prrduiui gi 'foscana.L)ezr.oltarea mctalursiej, in Toscana a fosi suri-jinit{ ln mod cert rle sirsele de minereu de la ColiinaMetaiiifere si <le la l,{onle Amiata (Trump 1965:i rl scf .,.

Ohiecl;eie de tip Rinaldone pror-in nurnai dinmorminte, fie din morminlc c,.l groapd cum cster:azul la Remedello, fic dirr lreq{cri nat,rrralcgi cirrte din piairS. In "azuri e-q,reptiolrale) lnor-mintele siirt, reprezentate de incdperi tdiaie lnstincd qi astupate cu o lespede. I-in exemplureprezentativ de inmorinintare rri,t caracteristici

175174

,,.ky"g"l'j este ,,mormintul r.dduvei,, de pe malulrlului Fiora la Ponte San pietro in -Toscana

(fig. 63). Asemenea morminte pot reprezenta oformd de suttee*, deoarece craniul unei femeitrnere poarld urme clare de lovituri. B[rbatuldecedat era b_ogat_ impcdohit pentru via,ta deapoi: un vas globular Ei o farfurie adincd au fostpuse deasupra capului sdu, o secure lustruitd delupt{ cu o proeminenla la un capdb lrrecum silirfuri de sd.geatd_ dirr silex au fost ,iepuse sub cap,iar la umeri se afiau un pumnal de bronz cu treiorificii pentru nituri in iimba de fixare si cu ner_r,'urd mediand, o bucaid de gresie pentru ascutitgi o suld. Sub spatele mortirlui se aflart j2 vir-llrn de sageabd asezate inLre rrn [opor plal de bronz;i un obic, b confectionat dirr t,orn

'tle cerb. In

ou:*+=r.*5'*

{tC. -O-e. r\formlntul vi:rduvei, Ponl,e San pietro. Grupul

Rinaldone. Toscana.

ce desemneazd o vS.duvd care esteclecedat; prin extensie, sacrificiulsotului. Originea cuvin [ului estocrcdincioasd" (N.T.).

alte morminte de tip Rinaldone, resturile de calqi de ctini sacrificalf indicd tot practici ,,k.r"gnrr;,.Cel mai uzual tip de mirgele g[siL in inr-entareiede mormint era fdcut din incisivi de lup sau deciine.

^ Un ai treilea grup lnrudit qi-a avut cerrtrulin Campania. Estc numiL Gaudo, dupd o necro_pold cu morminte compartimentate de ia paestum,in provincia Salerno. Necropola de Ia Gaudoprecum gi altele aflate la Buccino gi ja MirabelleF"Jqlg lingd Salerno includ morminte cu nigdboltitl ca un cuptor qi pu! vertica]. Inventarulde mormint este asemdndtor celor descoperitela Remedello gi la Rinaldone, fiind reprezentat{9 pumnale de bronz gi- silex, vlrfuri de sdgeatddin silex,

.recipiente _ giobulare, strdchini gi "as&o;

(vase in formd. de burdufuri).

" ,Ur gx,emplu. tipic -po_a_te

fi'mormintul cu nigdIn lorme de cuptor de la Mirabelle Eclano cu intrl_rea printr-un pu! vertical. I\{ormintul era ocupatde scheietul unrri singur bdrbat;i conlinea:trei lame de pumnal, ui topor, 4t vir.furi de sd-geatd- cu limbd de inm{nugare din silex, dou[lame lungi din silex, microliie, un sceptru cle os,qase recipientre. mari gi un schelet de ciine (Holojrvay 1973: 14).

S-au ob!,inub datdri cu C'o pentru epoca tim-purie a bronzului dirr Italia pe'baza maLerialuluidin_citeva a,sezdri, dupd cum urmeazd:

Mormintele de la Buccino iinsd Salerno:2580-1970 l.E.N., in medie 2300l.E".N. (Fioilowav1972\

Grotta Piccioni:2356* 105 l.E.N., real: 2900 i.e.n. (pi b0)

Grotta Romita di Asciano:2298 + 115 I.E.N., real: 2800 i.e.n. (ZH 100).

Datele reale slnt cuprinse tntre 3400 qi 2g00 i.e.ri.Analogiile dintre larnele de pumnal de la

Remedello ;i cele descoperite la Bvblos. Ia nordde Beirul, ln I,iban (fig.

-64), i-a fdcut pe arheologi

sd meadd cd prototipul pumnalelor- din ltali"atrebuie sd aibd o orieine'est-mediteraneand oricel pu{,in egeeanS. (Cotini 1901; Barfield 1969).

,Y]

* Termen indianarsd pe ruEul sotuluivdduvei la" moaiteaSanscritf: sgri,nsotie

176

Fig. 64. Pumnale de la Re-rnedeilo (t) ;i de la Byblos (2).

Cu ioate acestea, contextul il care s-au gdsitnumnalele din asa-nurnitele ,,morminte eneo-litice" de la Byblos qi din Italia sugereazi o lnru-dire mai strinsd decit cea pur Comerciald. lnambele zone s-au gbsit morminto cu puL adirrci siechipament cle lupi5. ln gropile ae tigvbtos s-augdsit capete cie ghioagd sferice si in formd de par5,securi de luptd si virfuri de slgeatd (Dunand1937-1939, I: 4:14-449) apioape itientice ace-lora gdsite in asezdrile rle tip Gaudo qi llinal-done. Lame de pumnal foarte asemdn[toare, cutrei olificii penl,ru nituir,e, s-au gdsit, in Sa.rdinia,Buigaria si zona esb-mediteraneani (fig. 65). Mai

Lr*l=rJ"^Fig. 65. Lame de pumnaf cu treigduripentrrr nituri: 1, Bybios; 2, Sardinia I

3, Casl igiioue del Lago, r'alea Padului;4, Arciar, Bulgaria.

mul1 chiar, slnt semnaiate rnorminte cu pu!,si niqe in formd cle cup16r., in intreaga zon5- Cecoastd a Palestinei. Ilesccperir.i analoaEe s-aufdcut la B5b-edh-Dhra. De inalu] estic a-l h{driiNloarte (Lapp 1968). In aceste locuri, rS.spindireamormintelor cu pu! de mari dinensiuni contras-teazd puternic cu prececlentele practici locale deinmormintare, ceea ce s-a interpretat a fi foslrezultatul unor rnutalii etnice: cultura locaidGhassuli a fost inlocuitd datoritd noilor veniti.Conform ipotezei lui l,app, aceastd ruptur.d cul-turald s-a produs ln secolul al 32-lea i.e.n. Nciivenili trebuie sd fi fost de origine indo-europeand(irurgan), ei atingind coasteie de est ale Medi-teranei probabil pe mare.

Paralele izbii,oare cu pumnaleie din ltalia seconstatd in Creta. Branifan a studiat t,rei lame,le pumnal din argirit, t'u r,elvurd nrcdiarrd pro-nun{,atd ,si lamd dreapl5, gdsite in morminteiede ia Agios Onouphrios ;i Koumasa (fig. 66).Dimensiunile, sisiernul de nituire ;i profilurilesugereaz5. cI e]e nu apar'lin tradi.!,iei egeene siminoice cle prelucrare a tiet,o.lelor, ci cE provinde pc teritoriul li,aliei. Mai plecis, se apreciazlc5. au fost, aduse in Creta din Toscana sau diir

*.r}?_.*iF"F'-*--.+.--_tLj

I 5cnL}']J {J

Remedello (1), Agios Onouphrios

lfi

Fig. 66. Puninale de la(2) 9i Kounasa (3-5).

179178

Valea Padului (Branigan t97t: ,"8-51). Lame depumnal aproape idenlice, g[sit,e irr va]ea liuluiPad, sint cunr,rslrlle c:i ,,tiprrl \/illaflunlit" ((;his-iiir,zoni t9:i2)' rlai-rit ea larrtcir';t' cl'etantr este ilrl'tinoicLrl i,inrprrliir ! stirr iI. rttaipri-,italt!l [!irl'icultirir pr.rr'iu II (13ranigarr i9? i : 52). Ilracticareanavigaliei pesle \,Iarea Ad.riaticii Ei h{ediLelanaeste confirma.t{, o datd irr olus, de prezentra riroti-r.elor minoice (r.ase in fornd cle porumbel cu o

secure dubi[, coalne votive) pe ceramica din cita-dela Vriiedol, in nord-vestul lugosie.viei (Schrnidi,t945; Gimbutas 1970; 184).

t\nalogii apropiale purnlialelcr qi halebardeiotde tip RemeCelJo au fost descoperite la noril doAlpi in zona NcricrirAtel, din Eh'elia. Se cunosccel pulin dou5. aEezdri rr*de s-au gdsit pumnalecu cui lie firare ;i purnnale triungiriulare cu pa-truoriiicii de nituire - ,,lipul Viliafranca". Acestease afl6 ia Vrnelz gi la St. Blaise, ambeie in S4ruptilAur.e:'nier, inniciii, cu ccm.plerul ceramicii irnpo-dobiie cu qnr,Lrul dil Ilui'ope. cen|l'aid (fig. 67)'

Fi::. 61. LltuiI ci,' ltltl,'j':irtii1l: - +1 de ia St. i'il:tisrr, lietrr

Nivelul huvcrnier din aseztrrea inunilali cie nemalrrl la,'rtiui 0('novr it fn'l il:llt,t ltt C.,, -i , '.,e, -

tar'e i-,r'irr inelele t'o1;acilcir' 1a 24i(,) i.e.ti. (!:ir-r.';:,.;

gi St,r'ahnr, ,'lntitlttity, ir-rrrie l9?0).[,timele de i;rrmriitl tle Liyr lienrer]ello, iiirtil-

rlonc ;l (]aurio au fost analizatc s;:eetrogltriir: sis-a conslatat cH sint ccliecliona.l,e Cirrtr'-ul atliajin principal 1,e bazd C-e arsenic. Citeva laiire denurnnal din mormintele de la Succiiro au fostanaiizate prin netoila specLroscopicd de emisi,r,girsin,ru-se un .cni,inut de arser,ic de 5o/o (Gross-inan 197.1 : tC). ir-.r-un studiu privitor .ia grupeieCe inetal {olosite irr epcla limpurie a brorizuirii(eferluat cl-e Juril;haro, Sangrleister 1i Schrtiiiei'),purcnaiele din i iaiia sint cla.sate drcp | ,,gril-pril f ;-i".

Fumrnale, halebarde ;i securisipate pe st?r-rei gi stele

fi.cpreze;ri5r'ile rupe;1.r'e ile punlale , liiiiebaldeqi topoai'e silt relevante perii,ru scopui'ile pr€zen-tului sturliu, deoarere ele lelrrezinlti arelaqi tipde arme ca cele descooerite in m'.'rmirrte. Iri acest,e{"azuri, arnrr'le sirr I r'cri,'ite cu niine'e, arlica inintregul lar. Exisi.i rnulte atare exeml:le la Vp.lca-rlonica, Valtcllina, Alto Atiige, iri v.{ile Alpiloritalieni, precr.rm Ei la Vaiais in vcstul illveliei(fig. 68-71). Fumnaieie gravate pe stinci qireproduse aici siat, rle tip Rem..deilo, ciLeva avitidnervurd medianJi; laneie sint tliurrghiui,".re. Inclasificarea flcutd r1e Anatui sravurilol de la \rai-ciinonica, acestea aparlin peiioadei II-III(Anati 1912: 24-251.

F.eprezentdriie de arnre cle pe li,inciie gi strielciiin zona Alpilcr au paralele in Ctirrreea, Ucrainagi RomAiiia, in perioariele Kurgan III gi tr\t,adicd prima jum5.r"at,e qi mijlocul mileniuhii alIiI-lea l.e.n. (l{tiusltr 1966; 'i'elegin 1971). Gra-vurile rupesire descoperite in suclul Sueiliei inciiiciEi ele rcprezentdri cle arme clalrlajcrii,aten ptor',udilrtr-o f;:rzil. rnili tisritr a etrocii hi'cnzrrlrri.

18t

:

.:r i:

l

tir,

!i

\ ;;l'\{\tr\: I

\: i

?:I

I

i

I---- Iiiffi'll:*b'a*-\

r "-'\

\i\/\i

3

\'"l\/

!

'll

II

l

('-t'I

1

i 4ig

ii) ti iriilllrlal{-}irriiti, )'llvclil.

I80

Fig. 71 Steltr de laSion, Petit-Chas-seLrr,(flh.efia), cufeprezentf,ri de Iid!e, un colier cu opodoabd dubtu spi-ralald, o cingito;refir un pllmnal.

Fig. Q8. StelA antropomoria tlegravati qr1 pumnalei securi (sautr un vehicul cu patru ro[i.

&e' -44FA*- .affifu-F*- -.'-,W

:11/

@\*@l r;t€\\\\\\'

Fig. 09. O comfrozitie cupumnale, halelarde. ocrngAtoare, coiier.e pi' ulr,cero*gravale pe o slincd

iL,*y,l,"lJli,' P asp ard o,

^.,-.9:,11.?_rilriile _sapate pc . si eie cle i ;iati.ir s{nr Ftjstll)cr lepreztntd celr .nrai limpurii irr.ragini al..,zeilor indo-europeni ai rrizboirilui. Urete fiqtiri

:li! t9,Ti *ntropornoi'fp, (,u capeir, si bratr,,'clirrnraSorrtatea o formr.azd irtraglnilt, abstr,aclc incare zeul esLe redrri prin crm,,i,, stl,, ::d:l pr.i;rarnre aldturi de o cenburd, un coiiei., itocioabedublu-spiralate gi nr,imajul ,ii,rir, _ un cal ori uncerh. In citeva dintre reprezerrtiri, soi:rele saucoarnele de cerb apar acoib uncle ar treJ;ui sX fiecapul zeului (fig. 6g). 1n altele, bralele zeuluislrrt r'edate ca halebartjc s{lu r,a Loporre cu cozilungi (fig. 68). Unul, trei, gapte sau noui punnale

183

| , ,5p cmd]g*

Ig {-q8undo, AIro Atlige,nalerrtu'de). o cingAtoare

.eswg .iidt

errrr& e#{\IFf gJ>litrf $8

FIrhlr-@:@o

Fig. i0. O ccmpoziliecu arme, soa-ele gi unqal pe o stinch laCemmo, Capo di Ponte.Valcamonic-a.

182

slnt plasate ln centrul cornpoziliei, cel mai adeseadeasupra sau dedesubtul ^centurii.

Gravurile_ rupestre sint mdrturia faptului cdarmei i s-a dat o importantd deosebitd'din celemai vechi.timpuri ale-produberii ei. Armele"epre-zentau evident func,tiile qi puterea zeulur Fr erauvenerate ca reprezentdri ale zeului insugi. Carac_terul sacru al armei este bine atestat in ioate reli-giile indo-eu{g}Dglre. De la F{erodot qtim cd sci'yiiadu-c_eau sacrificii 1;umnalului lor saciu, Akenakes.

i\u se cunosc nici un fel de gravuri sau ima_gini ale unor zeitdli purtdtoare d'e ar,ne ln neoli-ticul zonei Aloilor.

Pumnale de bronzin mormintele ,,kurgan.' din Grecia

Inceputul l-Ieliaclicului timpuriu II din Grecia estemarcal de aparj,Lia pumnaieior de bronz si a mor-mintelor avind caracteristici ,,kurgan., (fig. 73).Cea mai timpurie necropold ci tumuli sir itte taSteno !n cimpia Nidhri pe insula Leukas, ln largul

,Ti;J3; ilf,lit}{iffi,:i:l"f;]: de kurgane de ra sreno,

Fig.. 73..A;eziri (nemopole kurgan 9i tniliirni lorLificate)$-r. depozrte kurgan in Albania si Grecia apart,irrind Ilellaldrculul Lrmp.rrriu II pintr ln p_r.rioadr Helladiue mijlocie.I, I\Iala Gruda; 2, Paihok ; B, Vajze, 4, Vo,lhinE I i. pbsteraPetralourl.; 6, Sleno, insula I.eukas;'7, I(irrh:r-; g.'TtbaJ9, Marathon; 10, Araxos-$aq[o 'Kalogrias;'f i, nflsi12, Almaf ova; 13, l\Iy-kenai (Ilicene) ; i+, eerUai i ; f S,.Mag.yra; 16_, Dro.uva (I(aphania) ; 17, Olr.mpia; 18,' Ma_krysia; 19, Kleioi (lingn Simikosj ; f O. eeriste'ria; :t,'Voli_mrola.

coastei de vest a Greciei. In aceastd necropold s-augdsit 33 de tumuii de mdri,ni diferite, iar ct[,ivaau fcrst deschigi de Ddrpfeld (1927). Movilelemai mari cuprindeau camere r.aortuare sdpate in

1e5

i

' atl

o,e;g.r$

:

..:

:

..rt\:; 'r,1

,.,, r{ ,3. N.:i'" .r'

"..,'..s14\ i

t84

i-I t

iI

g(gi

I

t

;i pal.ru orificii. pent,ru niluire (fig. 75: 2, i)). Deasernenea, inr.'eniarul a dezviiiui'' ."i o teaci cle

aur pentru rnirrerul pumnaluhii (fig. 75: t).'frrmrilii cle la Steno sint daiaJ,i prin e.rist,enia urlorvase speci{ir:e nurnite ,,sosiere", tipice ircnlruIlelladicul timpuriu II. Acc:rlea sugeieari o pla.sarein tinip pe la mijiocul mileitiului al lil-iea i.e.n.pentru morminieie regrrle de la Steno. Analogii.t.i,-rse cu morminielJ qi cu i,ipuriie de pumnalde la Steno s-arr constatat in N{un.tenegru, hrvestul Iugosiaviei, unCe la }tiaia Gruda, linglTivat, a fosL ciescoperit un ma.re tilmul regal.Mormintul sdu centrrr.l, asemlndtor un'.li imenssicriu Ce piatrS, con{,inea o la.m5 cie punrai riinaur -si c secure de argint cu un orificiu t:-:b",rliir deinmdnuqare {Jovanovid

"972). Acesl rrrlt'rrint

regal esle dabat pe la mijiocui mileniuh-ri 11 I{i-leJ i.e.n. pe baza comparaliilor bipologice r:',r cbiec-tele gdsite in fortdreala de la \rudeCol si in tirr-bdria de la Ljubljana dirr nord-vestui Iugr,rsiairiei,

ceea ce duce la ideea c5. mormintul reg'al Ce la

X4ala Gruda este contemporan cu, ori rrai tim-puriu decit, mormintele reqale de la Sieno.?,r,{J:-a*-;*4r_i: ;

. -,. l;1\. .-r.:,..r.... .n)t.. .. .. \. \'r\, .. \'.;

Fig. 7.4. PJanul gi_ scc{iunea -rnui lumul regal cu unmoinrint dreptLrn-ghiular mare in care au fosl ingropaliun hirbat si o femeie. Groapa R-26, Steno, Leu-l<as.

-

t,r;r:en vjrgir, ; aceslea crau acollerite qi cieiimil,atecie pere!i diir piat,rri. r\lti tumuli

' c,uprincleeu

tncr;ririLe in J;ithai pla"c.a.te in nrili cropi. X,lforliir:r"eu i;lcineia1.i, cierii adesca incoml;let.'I'umuiii1\-9au de regulii iinprejmtiiri clin piatrri ql;g. 72).Ccl mai mai'e 'r"umul, mormintul R-26, aco-ileiea oinctil;erre rcrr.rtiriinii :,theletele unui hi;.rb,it r,i alunei fcriilri, uit,irna f iiiitl irrobahil sacrifica iri tip,tu ! | r.' (l ill. 7 i ). i.;r riro: ;r li ;, : ;i ir;r | ;r srrl,,' plr: I forrtrilir, itl,ri'ti ril pirir"+. lrrlr'*,g,rl tLrrilri ar-t:i lln;-rr:retc lrri!iridtol diu i, latr..i. Razboinicul ori cSpe-tenia rlii'r lurrri:l (gloapa R 17 A) a fo t innro;rr-nin-tata crr lrun-inale de bronz avind ner.r.uri rnediand

mr)\irl\ii\| 1

\t+

Fig. 75. 1. tr'Iiner din foate deiame de pumnal din morrnintuii{eliadicul timpuriu II.

187

---ary-1

r\tU;-

5 [r!J't"q

rur pentrrr pumttal: ?. 'l. i.R 17A de ia Slenc. L^rrlt,r i.

186

AIie anaiogii se gdsesc in Aibania, unde s-au fecut15

p,il rrri iri citcya !)ccroilole kurgan riin ic"ali Li!ileFazirck, Vodhin6 ,si \ralz€ (Hairrnolci tg67). b;imai timpurii trrmuli de pe teriloriul Alllaniei

.^ da_teazii probrbil de la jumXtatea mileniului al)z I ll-lea i.e.n. (ilellaciicr:l tirnptrriu Ii), degi ceimai mul',r,i lumrili analiza!i apar,tin perioadei heila-(r]ce mltlocil.

In I'estul.qi nordul Peloponesului gi in Aticas.-r, ir.descoperil eibir a tumuli iircluzinJ qi mor.minte{" t;p .,kurg&ri" (S..haclrermeyr lgl I: 404-LI7).t xemple rcrnarcabile sjnt, ceje de la VoliriridiaIingd Chora, la nord 4s prlios (sdpdturi efectuatede Adarinatos in anul {964). Un,.rl din morrnintese afla in inLeriorul unei i;tc{pe;,i cipLugite cupiatrd ,gi conlinea pa'r,ru pumnile de 'brdnz,

L2r-irfuri tie sflgeatd ciin silei qi 24 de vase, diitrecare cil,eva serveau drept recipjente Dentru arsmangal. Ilovile rlin piatil imnrr.;muite cu pietrese gdsesc in forLificalia pe ind$ime de la Oiyinpia,ale carei incepuLuri se pot irlaia in perioecla heljladici binrprrrie. Alie kurqine sinl'cunoscute iaKleidi lingd Samikos, Koul;ir.ikos la vest cle Feris-teria, Nfagira., Chleioni in Elis, Arrnatova per.alea cursului superior ai riului peneios - toa:leaflate iu nord-r-estul Peloponesului. Cei mai inte-resanJ,! si sistemai,ic slpa,ti tumuli din Atica slntcei de la Marathon, ia noiJ de Atena, datali cdtreperioada helladicd mijlocie {Marinatos lgTB).

lnccputurile epocii bronzului in Grecia slntsincrone cu infiltratea indo-europenilor iar sludiilotipologice plareazi aceste evelirnente in perioadaheliadici timpurie II. Direcliiie cle incursiunepot fi tiepisfat,e: una dinspre vestul Iugoslavieigi Albaniei de-a iungul coastei Adriaticii pind lnEpir, vestul Peloponesutrui ryi Atica; {) alta, dinspronordul I'fdrii Egee ;i &{acedonia spre Thessaiiaqi Beo,tia. DisLrugerea agezdrii Lerna din estulPeloponesului la sflrgitrrl Ilelladicuiui timpuriu IImarcheazS. sfirqiti:l Vechii Civiliza,tii Europenearbane de pe continent,.

€oncluzii

ln perioada 5500-3b00_ i.e.n., _metalurgia cupru-lui este atestatd .in-Vechea' Europd "(pre_iiclo_

gyro-peg1d), in catlrul. civilizaliilor Stardevo_Cri;,Vinta-Turdfg,_ Butmir, Lengyel, Tisa, Tiszdipoig_Ar, est-balcanicd gi Cucuieni (Tripoiie). Eraa$aqql o metalur"gie a cuprului, nu a'bronzului... AtraJe cu arsenic si cr,siLor realizate inten-llonat apar in Transcaucazia in cursul mileniuluial V-lea i.e.n. ; aceastd noud tehnicd a fost trans-rnisi cdtre Europq de pcpula!,ia ,,kurgan,, (indo-eur.opeani) lr. sfirgitul mileniului al lV_lea'l.e.n..Ltetese deci cd metaiurgia bronzului nu a fost unrezuitat al. experienlei qi cleprinrierilor melalur_glce ,,\-ech I euroy)enc,,,

Vehicule (atestate prin copiile in luL ale carelorcu patru ro!i) gi-oase de cai domesticili ape.raproximativ simultan cu arme qi alte eiementede culturd specific,,kurgan,,, t" special mor_mrnte cu pu! ce cr.rprind urme Ce camere mor_tuare ale ciasei conducEtcare, cu inventar de rdz-boi, citadele. qi un. ansamblu tipic indo-europeand.e simboluri religioase qi imagini ale divinitd-tilor. Extraordinara mobilitate" gi armele infri_cogdtoare ale acestor lou-r-eni,ti- ln Europa auschimbat cursul istoriei europelle qi au acceleratprogresul in domeniul metalurgiei- ;i comerLului.

Din perioada Kurgan II e:,isld numai citer.aohiecte din bronz atesiate la norcl de munlii Caucaz:i.Ag^ll.y." Neagrd. -ln limput pcrioadei KurganIII (35_q9. - inceputul miteniului a, II I-lea i.eln.)activi';d,tile metaiurgice sint eviden!,iate in zonanord-ponticd gi la vest cle N{area Neasrd. practicade a alia cuplul cu arsenic qi uneor.i-cu cositor afost cunoscutd ln cimpiile qi luncile din vestulUcrainei gi },foldova (grlupul Usatovo), in cimpiileDundrii gi Ntari,tei (complexul Cernavod[-Ezero-Baden). pi in Italia (grupurile Remerlello, Rinal-dcne qi Gaudo). Ulterior, in cursul perioadeil(urgan- I.V, la mijlocul gi in a doua jumdlate amileniului al III-lea, cunogtinlele privind meta-lurgia bronzului s-au rdspindii pe b mare lntin-

lBr188

*?:': ." Buropei - ceatrale (compiexele Mondsee,,{lthelm, Sr-lhtjnfeld qi ceramica decoratd cu

?i,l,r'll, timpurio) qi in Grecia (i{ellaclicul t,irnptiriurrr/. 1\(.r:la tehnirl ilr,ecunr;i arnreir_. si iiireltelede origine ult,inri caucaziani'au aplrutin Europacenlrali gi in Giecia nu ca obiecie izolat,e, ci iietn rnornintele ri.zbcinicilor, fie in depozite decaracter kurpan.

53 , Asemdndri izbitoare in ceea cc privegte pum-

laiel.e ..fli _ult_g elemente de civiliza,tie diri -zona

liiSlil' Italia' sardinia, Creta qi coasta cle esta.rvledit€ranei sugereazd naviga!,ia sau incursiu-nrle pe mare alc rdzl:oiniciloi indo-europeni, lnprima jurndte.te ql ta mijloc;i ,iii"ni"i"i^ at itt-lea i.e.n.

. N_upai o populalie de rirare rncbilitate put,eairnpuisiona aparilia rapidd gi pe o -u." iriillderea cunogtinlelor c.le rnetalurgie. Nici ,,l,echii eur,o-F_eli", nici ti.aascaucazienii nu qi-iu rdspinriitobiecteie rie moLtr.l 1;rea depa.rte cie propriiie lorteritorii.

r{nexo

.4. II,\TARI CIJ C1 + I'lil{TRU nZEItO I * ItpOC;\b{. TIttPUIilE A BI)"ONZUI_L]I

Lab. nr. Daiaro cu Crr Dati realil corectatd

t D A t';'R r eu e,,?fi,,t"t $i1^,t

ofLi#uu,',,Tri \,/*v, -iill ,fi illTifrl ,i'fi) - Qatr reari cor,,ci.aid Faza

e,e,60bri'il "' l?it' "l;?ZB:l8ll l l ll tro" 31f ;33i*'93 ,""'3 il*l:i:ll i:: " i

''" glft*ief ,:l iree ii.iiH-i8Ji i E l lzsr :soo+idd ;n93 f35;3:if8fio',1,r,r,,,,"

llll 653 I'j40* 78 23U0ujn 781 2jJ5*t50 2gl]0780 {920+{0a 2400876 2C15+$0 2700

_- - 6;7 2220*j00 2840BII 652 I S53 + it ]:300

Il,eleringo

ANATI, E}T,4i",INUEI,1912 I- p.uSnali nel!,ar!" ruD.sirr c. --.-_t tatta setier,trionale,,,,4rchit.i,,ANGELO\T, T].

n.elle statue-steie dell,, 4 (Capc di Iroirt.e)

\/b

Va

Bln 428 :rLO l.E.N. 2950 i.e.n.427 2415 3000421 23B5 2930422 2360 2970423 2490 3390424 2625 3400522 2505 3380526 2IB5 29Lv523 2+5C 3210524 2510 3:180

525 2330 2960527 2440 33{0(9i alt,e cinei diltlri in,licind

1 e'5e f,':f,'"'f ,'i

o

i';:i7 at Ir oni'ia',,Arclieolosia" (Eo-

i*il,'firifiid;'*il1'frv; G I io'\E

1969 Teyo !talian ffalberd,s ctii.'tlte .Question of tlrc Ea.riiestE.u:t'i:tan iloiberar. ,,( ,t.rg11i,., 3, p. 67_- E2.1e71 fllJj:;" lnr11 befort piin,',,,i;#d.i,rr,ar,:cs

&I]ERCIU. D,1966 l"i"!r!t!k. t :ir1cjor. s,ipd.tur j d.9, ta Crirdl, ,,Studiino""ilfditilji'nf i:';:'' tlcche", tt, i, p.--stt

ff ;i;;i*{!x'i;.;ni!,;;i,!i"iT,';,iii'i:iff :Roma

]]LANCE, B,197 1 Die Anfiinse der, MelslluTgiq auf d.er fberiscJrcn

{H!"',f.',},_ ,,Stucien ,u orJn" anriigff'or. laetair_

BLEGDN, CARi- \\I.t92B Zygouries, .,,Americtn School of Clessicat Studiesat Athens,,. iBBLEGI'N, C.W.: c r,iL:d!,* ibrV,

-i.' ubutuB€ulrER ; r. L. cAsKEy ;

iEZE' t,Y;,"'i,f,i'i';i;L ;f"ltu"cted' bs the unioersits af

191

[3340-2645 i.e.n.]i3365*28ri5 I[3 360- 2 68 0

13355 - 2665

13480-2895[36+5- 3025

l3 640 - 2900

[3015-241513370-288Cl:1i90 - 29 00

[335C*2650[3:]70-2875

lIl

aceeaqi perioadA)

1t0

BODIANSIII, 'J,V.ts:68-^i""Z"{iicinii mogitnik bilia s-' Petro'Soistunovo'

".Arheok-rg;iia", 2l' 1t' 117-125'

BRANi'tiAN, iitli'i'i{;d6li"il;;;,;oii, Iidu'u"'" bet*'eetL Itulv ,unil t,he :tegeat'r JUL'

"B;;fi;;t;;; ;ii I'*letnologirr 1{irliir.a"' 15' p'

97-1091969 iorlu

'.lug"o, Hoartls of klet'alwork' "Annual

of

i-rt. "'stiiilli

School "ol

hrohae otogy at Athens"'6{, P. t_-13.

CIIARLES, J..\.Lg67 Er'r!'t Arsentt'dt Branz'es - a .lll elallur.gical V irrr"

-li*ltit""- l.utnii ot lr'rchacology" ' 7 r' p 2t-2bilEf{Nill, E. N.;r"i"#:'"T;,i;,'o,,::;,,,:;;::f

G,,:i::l::::Z:,X:'x::trif;;,n. vo-iit.t . -:.-.

t966 ti;to,].o'ii,'n"ig'i mer'allurgii castocinoi Ertropi'

Moscova-i e1 | c J,ii., i sr"s':"

I r

Hii#'-' "f fl .t " uliT' TfiJi*i,ti[ iiPaPer deitvereoL;;;;'..;";i t""- iiic ll''uit'li-'storic scie.ces' Bel-

qrarl

YdiH t"t;'

\.i; f,r* 'i\iaikop antt caucasian Metallurgv'

..Arirrals or Attrt^tJogil an J r\rtlirop ology"' X XI I I'LiverP ool, 113 - i 9

?fllltt!1' lr|;,r,', "' Reni'ectelto soltt't rtet

'Bresciano ed iI

perios'o "neonttco

"ii'n iiaija' "'Buiietino di Palelno-

iogia Itaiiala"DESHf YEE'"!'

'' ' ' -""' cle l'ltulus au Danttbe ' ParistgG0 Les autlls de ur(

D J-+P4Fl Ir/l:Il :, ^()' Y-:

"rnr; me tat !,rtr gii' G'r.;il, Tbilisi

I 3;i rf ::,":, ii'; :,,,i';,;; ;, ; r, ; ;,: ̂ ,, a

-r a n,,

" i, i o,t i i * "'t'o'

i'rutt'ro'oi- l"tllr/rl, I urrrbr

DORPFllr,D, \i'.n1l ALt-ItltcAt, \liinr:hen

P#l"l'1"":;H;,",?,*lt)f;!"''.,*u"",.'"t::oo;1i!!y;::I' u r i :ri:: :,;;,;' "tf ,i,,n;',f!:1:i,'"::

r, f i':,0:; p e n c ants",

,,latria",-5, P 69-93'DU\{I'Ii lllSCII, -v' .

Lg57 Le tiepdt d obJets ti'e parure d'e ildbdgelti' "Dacia"'t, P. 73-96'

?iJl9l!?; }*;;\l*l'ri flsblos, tr-II, Paris

ujlORGlBV. C. l r \l ,J \' \ll'lRP,+]tJ

' ,,1956 Tite Iizero )l'lotLtttl in Soutlr'!iast Brrl;itrrlr'r'' "Aitli-

qtiit.r", XL' :lii

GFIISLANZONI, iI.1932 La tomba eneolitica.di-Villufranca. veronsse,,,Buile-

tino di Paletnolcgia ltaliana,,, b2tiITfBLTTAS, MARIJA1956 The Prehistorg of Eastern Ewrope, Areerican School

ol Prehistoric Research, peal:o,iy liuse rrrn, HarvardUniversiLv, Bul Iei in no. l0

19i0 Prolo-In'Ja-European Cu,Inu"e : The Kurqan CulrureDuring the Sth, 4th and ?rd Alillenia rl.C.. ..Indo-Eurcpean and Indo-Europeuris,,, ir. l5J-1C7

1973 The Culture nf Qld Eurape c. 7-G0A-:J\A0 8.C.,,,The- Journal .of Indo-European Str',dies,,, {, p.i-!0 (r'ezi mai sus. pr.imul dtudiul

OHOSSIJAN, VIRGI}JIA19i3 Xl{etallurgical .Analgsis of the Buccino Blad,es, ,,The

Nervslelter of the Association for Field Arcliaeo-logy", t, 2, p. 15-18

ClUllX{EL, Ja. I.1939 rh-eologiceski.e raskopiti .o raionah Aztbaidjanskai

,5,9.f?,,,Izvestia AzerSaidjanslioi SSR',, 3194E Nekotorte pamiatt!ki rannelLron:ayoi epohi Azer-

b air!.j ena, 1l,51,,1 ( Kraikie soob;en ie I nst i*,u ii Arheo-logii),20,15.

IIAIliMOl.iil, N. G. L.1t67 TtLmtrlus-Buri<tl in- Albartin, the Graoe Circle.s af

Ilgcenae, antl the Inda-Europeans, ,,Brilish Schooiaf Atlrens", 62, p. 17 -LAS

HAUSLER, ALEXANDER1964 f nncnoerzierte Stein/tam.mergrtiber d,er I{rim, ,,Jairres-schrifi liir rnitteldeulsche Vorgescl.richto,,, 48, p.

59-821966 Aniltropomorphe Stelen des Aneolitlikunts im nord,-

pontischen Raum,,)Vissenschaftliche ZeitschriftUniversitat llalle", 25, l, p. 29-jz

FIOI,LOWAY, R. R.1970 Ercavations at Buccino: 7969, ,,American Journal

of Archaeolcg!", 74, p.'145-1481973 The Beginning of the Age of Meials in the Italian

Peninsula, ,,The Newsletter of the Association forField Archaeology", 1, 2,p. ,tB-Il

IIOOD, S,{965 Ercavations at Emborio, Chios 1952-55, ,,Atti del

VI Congresso Internazionale delle Scienlie preis-toriche e Protoistoriche", II, p.224-7

IESSEN. A. A.1935 K- r;aprosu o d,reoneipei rnetallurgii mcdi na Ea.okazel,

,,Izvestia Gos. Akad. Istorii Plaierialnoi KuItur...120, p. 7 -238

1965 R-qs\op!ti". b9l9_og9 _kurga.na rt u.rohisce Uci-Tepe,,,Materiali i IssleCovania po Arheologii,,, SSSR,125

19319?,

J.OI'ANOVIC, BOitI SLAV; 9'6 i

" P;"; ;; i'.x' i Ii ot it i s t a r i i a nt e t al ury i i e b ak r a t: at k arz s k o

no,Jr,ratsl.,g encc!i{c.,.S{ali;r'ir'i. 7, Be)gnrd.,llil 'i,"lif i,'r",, .'Icte"!!ursi oI the .(ental Balkans'

i.,r"r','t'lii'i ii ic Ccngr"i"s hilclnal iglil .'1q* Sciences

iltO- *i i'roto-lxsto;'iiilLr3"' - I, ii' l3 1-- 140

&!i2 nirt"l"n'rat ti'td' Ann's of the Early Bronze Age inYiiiod'i,r", .,irloirrirr"' II (Ilc1gr"'j)' p' 29-ttl

JUN c HANS, S. inl sEr+clrini str'ln iu' nt' scsnoouni I s rl

- ni... uC,i iroiit "" ktt l{ L r ;ei i! i ch e r' u n'lt . f r il.itbronz e z eit'i;rtu"':" i;,i;,;fiu','Jr''o,'u E :Irayar-,,studien zu den

.\nIAl,;'-" der IIei;'lirtrgie", l" ]Jcrlln--1968

-iiii:r7 ""a Brotzze ln dir friihet Aletallteit Eryr9.nas'

-siiiii.t i" den aniingrrn der l{eta'liurgie"' 2'

IieriinIG:rl;-\1. 1!. A ,; l. P. SELI'\ill't':{OVig;i "'r.r:';; iin' tL i,l,"a"r-,',ipia'tio'.'i/t py 9!rne191 i I tg'skopolt"l::i'T,t,i , 1gqyilssi:ans,\ri ,4iSJ?, ,DAN Azerbai-

Oianstol SSR", XiI, 4, P' 449-559rioF.cgbc, P.; J. lioRO5itrci;;s'"3';#s; i'aoi rl"nil,rr.tsteck'"ngen bei 1g am Laibacher

il',Icor, Ljui;ija;rar<nupirro:u, sl i.;" rJ. Ja-' IfERpERTi96i' ii''rL,,i u l'i",'i1i,'lt!'"nsi'o.it,,ljrevnosli Ceceno-

nre'ffiilT.,il (il:ii:'?: i LLt3i,'r'? rrl-iiii d- nr**;e' hu'itttri iu'jr,ogc Kac'l<aza, i'eliegrad

KUTZIAN-BOGNAP", IDA;97 ;' Ti; E; Ls 1: opp'r,- A s"N iszapalgdr Culiure' Budapes-

LAX{B. WiNIFRED;fit'"b;;;; i";; ;'t' he rii :i ir, L c sbos, cambridge

LAPP. P,W.isii"gcS')in-Pl,ra Tornb A 'lE and' Ear.lE Bronze I in*e;ir;;i;;

,'gunelin -oi tt.'t Americ'an school of

bi'ie'etal Risealcit" 189, p' l'2-t+LLLOYD, S.; J. ltlrLL-4'"'RTi;#'-BA'#:;;:l:i:t,'::*;;f 9ti"lf *xllf,"{iy"#;fi;;

in"Ji*r. o( AinhaeuloSv at Ankara' 6

MARIFA'f i s. SP\Ptf r rli'f#;"' i;;;ii i;i'iil.'i'"' to' II eit cn i c D i scot eri es at Ma-

ra!han. -1!ct(L r:i :the 2nr)' Ir'rernational Collo-qium'";'"i;Et;;'-l',lrlutt'ti'a \iti'e First Arrival of Indo-

fr;."p;; Elements"il' Greece)' p' 184-{90I\{A.RKO\-IN, \T. I.tii?O

- ..t;"," a p!:;twn Set'':rncgc Kaok.axt o'epohu bronzi'

l]li*i..l"ri i tss'erlo"attia po Arheoiogii SSSR"'

p931963 NoQi pan"natn.ir efohi -bronzi

c Gornoi^Cecne -(mo'i' ii *t t'- i'.. ii i "tii'' i ol "J"'

D rev n csti Cecen o- I ngu-

i.tii". rto*.n\ a. P'- 49-- 13i'hItrUUNCVA-HE.\ i ]SCVA' A.'fci { - i)iiiirire-sto's zamek, Bratislava

IfERPERT, N. Ja.1965 O seiaz[ah Seoernogo Pricernamcria i Balkan c'

rannerll brctnzocom rrZfte, ,,KSIA AN SSR", p. {05IIIKOV, V.1948 F'owilles du site prihistorique pris de hlichalitsch,

..Raskor'ki i proucivaniia", I, 7

\IOOREY, P. R. S.i r'. SCtiwetz;nRlg72 Cop'per and Copper Alloys in Ancient lra4. Syria

and' P alc s ti ne : Some N erv A no ! ys e s,,, Archaeome ir;-",lL. 2: p. 117 -L98}IUNCIAEV,

.R. M.

1961 Drewiisaia ku.Ituri sesero-vastocinago Kaokaza,,,Ma'terilli i lssledovania no .{rheologii SSSR"' 100

1962 Po,miatniki maikopskoi- ktllrl''i u Ccceno-Ingugetii,,,Sovetshaia Arheoiogia", 3, p. 177 sq.

NOVO'XNA, M.1955 hied'ini ndstroje a proLlim najstariej talLy rned'i na

Slooensku,,SlovenskA ArcheoiSgia", 3. p. 70-100PIOTROVSKII, B. B.i9of The Eneolithlc Culture of Transcaucasia in the

lrd. hlillenium 6'.C., ,.Aiti del VI Congresso Itrter-nazionale del]e Scienze Preisloriche", 2, Iloma, p' 360

PLATON, N.196t Icolries and Linear E from Thebes.,,Illustrated Lon-

don Nelvs", 5 dec., P.896-97PoPo-y'A, T. B.I 9C€ Daimer,L S tanili, N a+'os e'aboCnai,,,Pamiatnihi kulturi",

34, NoscovaRT]NFRtr1V, C.lgii! The Autono-ma of the SoutltEast Euro.pean Copper

Ai4", ,,Frocee-dings of the Prehistoric Society",9( 1O'J. a

19;"0 lite Burnt Ilouse al Sitagroi, ',Antiquity", 44,p' 731

1'.):2 The Erncrgettcc of Cir'ilizoticn' LcndraFIINDINT\, N. V,nlL frannetripolsltct'ia obrabotka rnedl,,,Scretskaja'Ar-

heoiogiri",2L-LLROSI(A. l'i.1d:i A d.z',nskr..;ml;itli (Toina m.) rdzlelet 6s Ercli|y, ,A-

Janus Pannonius }{useum Evk6nyve", Pdcs, p'J_ L+

SCrIAdI{EITMEYR, FF,\TZ i H: -G. - EUCIIHOLZ;S. ALEXIOU; H. HAUPTMANI'I

n71 Farschungsberii.ht aber ilie A.usgrabungen unil Nsu'iuwlu zi dgd"ischen Friihzeit, 19t)1-65, ,,Atchao'iogischer Anzciger", 3

SCIIMIJ]T, R,, R.i3{5 Die Burg Yutedol, Zagrob'

SELIMFIANCV, I. P.

1g60 istoriko,himiceskie i analicesltic issledat;arLia dr*p;"oih

predmetoY iz mednlh sPlasor', Bakrr

i962 O nikele s dre,)nih mednth splaoah, ,,DAN Azer-baidjauskoi SSR", XVIII, 6, P. 43

195194

{965 K istorii osccenia celot'elfim metallop i splapop natr{-qvkaz9, ,,Arheologia i estestvennie nauki, p.138- 145.

SELIMFIANOV, i. P. r R. M. TOROSIAN1969 Metallograficeski analiz dreoneigih metalloct p Kav-^--* - !:qfg, ,,-so.retskaia Arheologia",' 3.SERGEEV, G. P.1962 Rannetripolski kls.d" u s. Karbuna (Eearlg Tripolue

hctaril near the uillage of Karbwta\, ,,-sovetikdiaArhcologia", l, p. 1 ?5- t b l

STRAFIj],I. CH:tg60, ttsgrabungen in Vinelz,,,Jalrrbuch des Bernischen

Historischen lfuseums", t*5, L6, p. 2BB-820STRONACH, D.1957 A,tre.tal '-l-ypes in Earlg Eronze Age Anatolia, ,,Ana-^__*-,to.lian Studies", 7. p. 89.SUESS, I]ANS I CH, STRAIJNI1970 I'l\e Neoiithic of Aulernier, S*itzerlanil,,,AnLl-

qulty", 44, p. 9t-99.S}IAGI,II. M. ]\I.1966 Gorod,sko-Valinski pariant piznotripolskoi kulntt,

,,Arheologia'', p. l5-37.TAVADZ.O, F.a T. SAK\.tTRELIDZEt-o59 llronzi dreonei Gruzii, TbilisiTELEGIN, D. Ja.197 ! ,,Eneoliticini sieli i pamiatAi nijnornihailivshogo

llpu, ,,Arheclogia" 4, p. 3- 17.TRU}dP. DAVID I{.1966 Central and Southern ltaly beforc .Rorze, Londra,

Thames & Hudson.VII{SKI, Z.

Zu frilzbrorczezeitlichen iTaffenfunden aus Jugo-slawien, ,,Vjesnih", 3) 2, p. 1-37

ZBENOVICI. Y G.1966 O kinjaltr.lr Usatoerltaga xrpa, ,,Arheologia", 20,

p. 38-46.(969 Dregneir"ie rneCnie loparl o rcstocinoi Ec,rope, ,,Sol'ets-

lraia Arheologid", p. L35-142.ZTiI\.OS, CHNIS?IAil1956 L'ari de la Crite Ndolithisu.e et ll,Iinoenne. Paris

CELE TREg \gALUR$ALH INFEE-TR.&TEES nu$&JRGAFdu,iru veep+gs g{-ingEuA,45*$-ZSS$ $"e.n.

Area cum. atil ardiai rn:i; 3rs, llr;::cl ,r1 ,,trlt,.JlieaEurcpS" {OIii, Eu;r:it, ] esLc itti!i:l1. ;tenl,ru e riefiniEuropa lre-iirCo-eir::tiile itnl ln tiarpul epocilorneolit,icS, calcoliilc;: i,i a cupruh-li, cai,e ii-ai s'dcce-dat firrd zgriduiri mi,;cfo l-re ri'.1I'F.i.a a 'i rti ;niletii,de r_.e la 6500 le iliijtJ i.e.:. Arc:r;r.i ,::.rlj.r;iri s-adezvolta.'t, intr-o mal:icrI iir:irr.,'.:r, itcafecia'ci iiedisLrcgeri ryi dezmrili.rrilr'i. (,)::qrr'i:iii :-.ict:lor t,!m-puri t,r'5.ia".r intr-o :,i-,iritrrr.ic ;:qr.lii-ri'ii, lo:,iiic ;.ro-babil intr-r:n sislcijt ;lr-r.1 :'ijr:;i:ar, :r- rjoEe{Xe-ii

- prs'Jt,ic - i).rinc, ll.: l:r,:er:1 i:', l.,iiilrit:ir:i siiilii;-r(al epccii ctip;:ului) 1,i re ii:rl.:lel,nirreau rrr iiliele,qi megiegusi:l'ile, rririi-rulrr1.i .ic iilello:1,.i lr-.r ii rilrelirezen lri.iri 1e mi i i::|.

A r!i-.1;a ;nmlitiiii: a rniLuirlr-ri al \'--lte i,i aceiui dc ei lV-iea i";-:. r-i. (rl'i;ri:Lrl'i ,. ,:L'rt 1.4C0-

420C gi cca 3400-:i2i)3 t.r.rr.) 11'.r i,-r.',1 :i-!riirtoreletiitol'.riiei \/ecirir Ci: ilizrL.i i'l.irr;;ci:*. {ltlt treimilenii ale unei iradilii c;,ii;rrt, re speuiiice aufost trunchiate de dou5. valuri aie popula,tiei semi-nomade a kurganclor de ciiire!,i venind dinspreest: ora;ele qi satele ,,vechi euroll€ne(( s-au clezin-

tegrat, superba ccrainic:i. pictatS. a dispirrut; ace-

lagi iucru s-a intimpiat cu sirnctnarele , cu frescele,

sculpturile, sirnbciuriie gi cu sorierea. Gustulpentru frumos, ca qi rafinamentul st"ilului si exe-cu!,iei,.q-au stins.

l,-I

t4

T'r'anslorrnarea radicalii a Veclrii Fhirope esteevideni,d in mS.rturiiie arheologice nu nurnaiprinabssnla bruscd a superbei ceramici pictate ,ci afigurir:elor, qi i:rin Licetarea utiXizdrii s.innelnr',ci gi p;'in aparilia l:ruscd a armelor de lup'r5 gia- cailcr, ambele aduse de c5lXreli r.{zboi::ici cuo gtructr:ri sociald pairiarhalS cale verieau dinsprestesa eruoesieticd gi pS.tnir,zind tn Ci;npia Duitdriiri lir al'r,e cimpii fertile din Balcani ,si iin EuroprccnLr"ali. Sosiren lor a prcdus o schim!:al'e dl'ama-i:1 5 i;r preistolia Europei - o mo'liiicare a struo-i-r-riii soriale, n rnodelelor de habitat, a al|ei qi aclciiinteloi'- qi a fost rin {actor dccisiv in for-rrii.r€a ilurcr-.,ei clin uilirlii cinci mii de airi(i:g:. 7ij). .llurcpa a ile-,'elil un &mer-riec c1e cuifuli .

ftionnirrteie noilor veilili reflectd cel mai biaejnrazia ce a avui lcc. Aceslea sint replezeatate detr.::'ar.iii circula.r'i Clin pirrtr[ ('".alul I) sau pimi;rt,r,: accpeiir carnerele rriortilare qi sin'r, inconju-reli cie clCuri sau ringrrri din piatrd (valuriie ii';i iii), fiind asccia+ue cu rtn inventar iuneral si-.e-.;f;. "; ..,- .ir.'.:1".i .'tecifice strS.ine -"/echii llurc::e.. r,;,rvr:

i-entrlu a st-rl:linia- tierivalia, risi'.rii.eani (dinsLtpa eurrasiaticii) a accriicr tilcrmittc, le-amr'.r-rtiii ,,1::.r-rgrrlttt, ne cei ce le-au construiL - ,,o3-n'lclii sa',:, popula,tia kr-rrganelor", iar cr:ltura aces-ti;:' p i.r [,4:'i :r atriarhaii - 11 e,.tradl f ie liur ga.n". ;lccsticrilree esic apiical:i1 !ii',,regii lerilraCe, incepin,Jr,-,i iornarea acestei fradi!!i in milenir;i al \r-lerr'.e.;r.1nrudril R.S.S. F.use ii ptnd in eplcii pEt'run-derii iir i:lurcpa, p.+ }a coa L|fiAJfiAQ i.';.n., apoi pela 340/.i-3?CC i.e.n. si, il sfilsil, pe la 3000-28C0 i.e.n. tn Unirinca Sovieticri ;i in fiecere ,LarId-in lluropa cen.ural.rislrilean5, terininologia r'a'riaz'i.. Perioacia I'"r:rgirn t,impurie (I{r-irqan I ryi II)clil l:azinul inferior al Niprului este numitd inlirnba rusd Sreilnii Stcg II (in ucraileand SeredniStig Ii), in i--:izinul infc;'ior ai \rolgdi denurni;'cneste Drevneiamna (",norr:rinle cu groe.p5. tim-purii" sub mol-ile) sau ilvalinsh (denumirea,alo-i:drii cu ceie mai recente descoperiri). Faza Kur'-gan IiI este clenumii5: (a) l{iliailcvka I (s|ratuiilferior ai inljlinii fortificate de la h{i}railovka)

i'i':. ?rj. \ cci.r.r Cir'i liz*l.ic iltr rr-r1 iorlnir ( pre-indo-eu ropeanh)i;r'inilcniirl nl V-lea t.e.n. 5i I'rirnr:l val ,,kurgan" (indo-

l,'tl8itJ;t (rriirotie); 2, Karanoro-Gumelnifa; 3,- Pe-iresli: 4. \-inta-Trrr,faS; 5, Tisrrpnlgrlr; 0, Lcngyel.Liriiiti rjelticale rrIrezir'lir coin;,it':'iii Sreclrrii Stog II(Kurgan I) qi st,tbilirca sa ln 5l'zi;rul itirlrFrii-

Jliiiil lt

il ii lt|

i+ii

198

de _pe cursul inferior ai -l{iprului, (b) Usatovo- Ia nord-vest de Nlarea X"i'gri,

'1"f, Gorodsk _ln no_rd-vesrut Ucrainri !i-l?j-'.liiprexut Fol_te;ti I ln Moldova..Faza tiurg;" lfi'".tu numitlln ierminotogia_ sovieti.x .u-iirl u

- I;;;* (yarnna)

sau -,,mormintele .cu groapd.,,, ,,mormlntele cata_eombd.". Fdrd utitizaiea unei ienuniri generice-,,kurgan,,- sosirea acestei po;r.ri*1ii A; ;6;:loti..gIJi foarre gr..o Ju -prgl,'i"'iior."u ***,

-_ li:litl1,kurgan 91 cea prolb-inao-eurlpeana sint57 Srnonrme.

Aqa cum am ardtat .m1i sys, lechea Europdgi culturile kurgan sint total aifu"itn. VecheaEqlopd - o civiiizatrie secleniare i'*r"tu pehcrri_culturd, locuind ln- aglomeril;i -;;il cir.itizalialulganelor - mobild, 'lo;iil i"'**qlrxri mici.Primii - marrilineari, -.*Si*t,--Oq#ii. C"it,,tii- patriarhali. cu o-sccietate siritiiicatX gi :dz_lgjntri. Acesie ideologii "" s;;;; insambturidiferite de zei gi simb"oturi. f E""frsi. Vechii Eu_:l:.,ur1, axatd pe aspectetc eterni ale nasterii,T:,ilit"ll^,1.e8.nu"drii, simbotizare prin princilcrplul temrnln, o h,{ar:rd creatoa.re {il4ater- Crea-trix). I tleotogia patriarh-tt ; ;.,1-r;rii'i,r"g"*"to,(cunoscu t5. !i .iin mit ologir ."".-,"* f e indo_europeand) era axatd pe foita r.jrili, Tte zci rdz_b-oinici eroici ai cerulLi tnrb.;i'"sili"tuneiului.l::It ",i.r,l-:1" nu accenruaserd 'importar,,ra

ar-f:1T^_1- Iuptd, pe cind poirulalia kurganctor(asemenr tuturor indo_europenilor atestili lnepocile istorice) glorifica t*,i" urlutl*i.

Domesticirea calului pa{-e-a fi fosjcariza prirnd- iar calul domesticit,'mijlocul _ ie*raspinctireg_ puterii din stepa impdduritd de la nord del4area Caspic-d ;i Marea Neagrl. nsie jeocamAatUgreu sd stabilim cind a fost dimesticit calul pentrt-r

Pj,T"^o1i, (prezen,ta oaselor cle cal f" fnri, *i;_Iocre a-culturii Nipru_Done!. sugereazd siirgitilmileniutui ai VI-Iei. cri in' jr;,.'.,a-e-5-0b0 r.;:;.idar utilizarea calului .a arrimal J. JUte.i" urtueviCenilatd in stepeie. dietre Voiga -qi

Nip"rilnceplnd cu a doua jumdl.ate a irilenitilui' alV-lea l.e.n. Oase cle cai in cantitati .op1*gitoare sint

g.t9st1te .tn comi;lenil S.rednii Stog II (fazele

fY,s.*l t li 1lL3:1^regiunea Niprilui inierior,(latat la cca 4440-3400 i.e.n.Cregterea accentuatd a num[rului de cai riin

zona de sbep.{ trebuie sI ii rupt echilibrul dintresuprata!a stepeJor din sudul S.9.S. Ruse;i Ucrainei,Jr",

,'" 9 part.c,--sr cprerea de hrand a hergheliilortot mar mari. 'i'r,iinrl

.in_comunjth!i mici"$i alrtisd cdldreasc|,

ry.onulalia kurganelor putea 'aluig;

:i:;r. ,l,regiunite de la resi cte t\tirea Ndag,l;,unde solurrie cu un conlinul }-rogai in calciuiin?o!-rgq"* 9i cimlria D.undrii ofereiu conditii idealede. piqunert; era mai ugor si pdtrundd'in zonetleja cultivai,e decil sd cultive in stepd. loputa,l,iaku-rganelor era formatd doar in micd masurd dincultivatori, deoarece zonele de stepd nu pot ficultivate in mod eficient. Deqi 'predominantpTlll], aceqtia nu..erau nomazi'de'tipul popu_talulor central-asiatice cunoscute in epbcile-uite-rioare.

.?ato.Titd megterii nurndrului de datdri cu Cra,a devenlt posrtirla trasarea a trei valuri de infii-trdri ale popula!iei kurganelor in \rechea Europd.

l. Prinnu!-val (cca 440&-4200 i.e.n.)gi urn'l5rile sale

Popuialia kurgan gi-a fdcul intrarea in preistoria.L,uropei in a doua jumdtate a mileniuiui al \elgl l.e-.n:, atunci cind aceasi,a a apdrut ln bazinulNiprului inferior. In- zona pra$urilor Nipruluii9,afi5 o sta!iune sl raLificat,I cu o"agura.e timpurie1\rpru-Done,t (Srednii Stog I) peste care s_a supra-p.us

_un. nou.ccmplex .cultural (Srednii Stog^ II)ar cdr.,ii locuitori practicau inmormintarea iniivilclualir in moi'minie cu pu! acoperite cu o movildsau in morminte cLr cistd ( lfumenniie zaklad,kt,ii l":if , cu coil;ul aiezat, pe spate, fie ghemuit,,fre i::i"irrs, si tle obir.pi inso[it de pumnaie ori deidnci ciin siiex qi tle cupe

'cu l:aza asculitd. fn

contrast cu cerarnica lc,rcall neoliticl 'Nipru_Done! (Srednii Stog I), care ela trataid cuiub-

x01

stan,te yegetale) materiaiul din care erau fHcutevasele popuia!iei kurganelor (Srednii Stog II)era arnestecat cu scoici pisate, vasele fiind apoimarcate in pa.rtea superioar{ cu forme trasatecu gnurul ce- alc[triiau un mctiv solar. In pl';s,resturile de schelete erau doliho-mezocraniene, destaturd mai inalt[ qi de un tip fizic mai gracildecit predecesorii lor de substrat (Zinevici qi

Kru! t96B; Kru! 1912). O evolulie local[ ntrpoate explica asenrenea schirnbdri bruqte; sal-Cina noasird este deci de a cduta culturi inveci-nate, tipologic similare culturii $rednii Stog IJ,ca posibile "srirse a1e acesir:i sirat intrusivl lnregiiinea de stepd a Volg5i inferioare qi Uraluluiinferior tntilnim o as€lnerlea cult'ur{ paraleli cutrdsdturi adaptai,e eccsisiernului de silvo-siep5.In terminologia soviej;ici, ea se numegte culturaHvalinsk.

Cronologia propusb de noi compari tipologicinventarul de nlormint de la llvalinsk din cirnpiacuprinsd intre Yolga qi Ural cu descoperirile dinzoira ponticS, deoarece deocamdatii nu sint dis-ponil:ile da+"5ri cu radio-carbcn din perioada cea

inai veche. h'forminteie au un inventar mai de-grabd s5.rac; uneori apar vase' mdrgele din scoiciIau dinli rie animal, iareori un culii ori pumnalde silex, ciocene din carn de cerb qi capete sti-lizate de cai inci:iate in piatri (+,ig. 7X)' Ampla-sarea tipicS. a corpului ecie pe spate, cu picioarelelndoite sau intinse qi cu l:ralele in lungul corpuluistropit cu ocru. Groapa esi,e dreptunghiularS. cu

u"me de coajd de copac pe furrd (irru,i i972):Gropi cornurie ale unui b5rbat 9i unei femei(vdriuva?) sau ale unui bdrl:rrt cu unul sau doiriopii sint tulburdtor de frer-:vente. Este atestatdsairificarea cailor gi ciiniior. Ceramica ryi eco-

nomia J:azatil pe cregterea oiior qi caprelor cores-puntl neoliticulti timi.,iariu ilirr Ulalii mijiocii 9iAsia centmii sovietiri.

Sirnultan, p5storii -i{-r stL'pii ire}:uie sd fi a'Lins

lanlul eaucazian. iir nrrrop'cla tialcik rlin regi-unea Kabardino-1-lallir.:'irr (Cirlicazul cle nord)lntiinim ril,ur'r cie itrniorniirrtsre gi inventar de

n"s.

r I i],1i9,11'st

FiE. 77. Arme de silex din faza l(urEan I-II {SredniStoe II), intrcduse ln Europa in tinipul primului val.1, Aleksantlriia; 2-5, 9, Dereivka; 6, Iama; 7, StrilciaSkelia; 8,10,12, Pelro Svislunovo; 11, Gonciarivka.Bazinul inferior al Niprului. Dupd Telegin 1973.

mormlnt foarte asem5ndtoare celcr din fazaSrednii Stog iI (Merpert 1,974). Cele mai uzualeobiecte erau mdrgelele clin piatrd, cochiliile dePectunculus, clin,tii de cerb, capr5, bou, urs,mistre! gi lup. Scheletele de la Nalcik se aflau inpozilie contractatS. pe aqternuturi de ocru roguqi erau acoperite cu pietre.Nlormintele mai con-lineau culite lungi (sau pumnale) din silex giobsidian, vlrfuri de lance, rdzuitoare qi perfo-ratoare, precum qi mdrgele de marmurd, serpen-tin qi piatr[ neagrd. S-a mai gdsit qi o figurd delut cu analogii ln faza Cucuteni clasicd (Cucuteni A).Schimbul de produse cu cucutenienii este indicatqi de obiectele din cupru - inele, brdlXri, pandan-tive - din faza Karanovo VI (foarte rrobabil

203

il,*ffidkA,,,,6{\ f \

f'r'1ir,tr, - | \

i*ifi 11t:1*\tl

nlA

^\tiAi)1'iia("-'. r.flI* , t;..)"

rr -v'- 93o -+:>-

ijroduso dili cupru cxiras d-c la iainele 'Ai-bunarlit-..-t*i tsuigariei) ; ii''rr;' LP

-ci-rierte^s-arr -gIsitin--*ot^i*tele fie pe hipru (srcduii--Sr"og" II) 9i

Jr p" rl"ka inferic,lr'L (iivrilinrk)' Fapteler pr'e-

zentate su{ereilza cri pii;'.li'ii n:o}:rii de pe \tolga

at?""ii-t"it relalii t'6tn""r'r'i*rie cu reliiunrie Cau-

;;;ili, Nti.,r'ului infer!91- 9i "^t'11c1leni (Tripolle)

il;;i ltrtliu ,1* c,.,R 4{[]0-4300 i'e"n' ,,Bogat'ulvest" cu rezerveie ra|'' rie ciiptfi t,.l 1l: $Lrgll'l-

"ito" " fosi, evil1ent, tt IeilLtrtie- ir'r:zisli]ril]"

lnfiltrlrile t.uliul.li kur gaiiul.i,t'. in regtu ei ,t'c

corespuntl al.i Rr-rnrAr;ici, Etrli'nttcl ril s.ud-P''Luiur

il"-"tri.i'.-fnt indice:i' rir- rn"iltiri'rLeii' ilulgan de

;;;f'S;J;ii Stoy; II ri;lrriri !'r.'l s']rtlce irralLc

iii" "**ig""ii 'iJ'' ozt'rri":o J' i ;:'L . "Cro r\[a'-

n{o" C; *iu ,,plcli-eriropi'id-e'') difei-i"e tie acelea

3i* ^

oJo"iniiiio't Cu':'ui'e ni, Kartino I'o qi Tisza-

io"rni.." U"ilt +;"tt e exeinple e-qto crriul de latt"?".ad, in sud-esiui Urr*r'ii.i (folo 19)' Iirlen-t"""if""ttar tipic pr''rt"i1ii1rrl kurgrrr I ctirtsla

ffi;i#;;sculii* cll r;ilex pi:se in mina rnortului

ori chiar ln movila C'; deasr'rpra; asemen+a lj"illl-tutu

"pu" in numlr cie piriii ia t5- iltr-un morinlnt'

Ail ;]lili;- ilp** sini virfuriie de suii![ ]:ifa-

;;;; ;i; si1ex,'virfuriie t.,i'rn1l'ii.ila''c'ie sigeatil;;".i6;,--iopoareie ciir silex cit ctafa- ingustIJi an'"i-ltd-iusiruite - tcaic acestea (aiituri de

iil;;'d-;i;-rne,,qionalr ) fiinti ui liizuLile diir.pozi-

ii"^"al"t.'il fiind atestaie r.i in epocile.ulierioare'

f;;;;;tl;i qi .un tiritpi;rie a fic.ului (iig' .77)'i*-of" .fasice r.le rnr'intinte aie noilor lotxi[rrr'i

;;t;J; tu C"*i-..* i1 !9i:59e-ea (Popescu 1937-

tbE0;;iil S"i'o"o"" ln R'S'S' Vlolcloveneasci (Dani-

i.;kd ;i-fi;glii 1972)' Ultimul excrnpiu cup:iridc

;";;;;dit'; ; ?rac Lic E' sir rrr e (i nn r orm in r a rea v rd u -

;;tft; b**ni"ti alesl:tli in tno'riintclc dc pr

Nifiul inlcrior ('f elesirr 1973)'

Primul val pare a coincide cu ris;:irrdirca

."tr-rloi domecl,ic la vest tlo E{area l{ea'grd' a1a

."*- l"al.a sculptr:r'ile de capete siiiizate de car

."--itii.t. incizaie. Scirlpti':i 'lc rlrle irr f iat.rI, in

formd de cap de cal s131' p:o.biirii,:lroi'ire) simnol

*i f"i.tli piine de mane sacrir a uli;-:lui' Asemenea

sculpturi arr fc,ct gisite ln siepr:le Volgrii ling[Iiuilri,-uer-, la nor,d clc {,i:rucaz.linr;ii lilista, Tn

l'gniyl ficrairrei pe tsugul inlerior., iir ilc,brolea,Niclc!or.a, surl-vest ui P,c.m$ niei, r;s \-alrle n,lai.iteiin Bulgaria cr:nLralii t,s. si irr r.estul l,iircedcniei(llanilenko ,ei $niaglii '19?2; Girnbui.trs lgTB).Prezenla rctilor sub fcirina Lil;cr rrodfle minia-turale de lul este tileslatl lll r:ilii,i:r.:le {luculeni A;i _I{aranc,rvo Vl , adici irr per.io:i,lrr iriitil prirl-,:lval ai popultiliei ki:lganelttr

^i,,i face apar.iti:r inEuropa central-riisiiiiteanl. ?ni:I nir :tim'claclpcpuialia hurgan { (Slcilnii ;ri,;r1 lI - }l,,.alinsh)pcseda vehicule.

Schenta rle rirsliintlirc {tsle o i:viricntii clarl amobilii[!ii riizbcirlicr]or clliirr;ti. Aceiri:tir stt_,ie-tate de pistori rr;cbili fr\cr.rr negot i,eni; u a oi_,lint:obiecte dc lux specif ice tlirsei-st'iLpiirii.,r.rr:. Iicx-pyty19 ki:rgan aie bllba.tiloi inclrriis.".ri, cle regull,brirldri gi caliere rle cupn: proCuse din min-ereierlras la Ai-Liurrar, irr- iiri.1iu.in. Cpnlirra ,.llruiconduc5tor sau ri:rboinic era decorrtiii cu siruride mdrgele din c.upru ;ri cu cccliilii de slionCyiusegeean. Cu!,itele erari confeci,ionate din

-oir,"itiian

carpatic (nord-estul fngariei) s'-:pclioi ca tlriesile;<ului.

Trebuie prccizat cir nu toai,i Vechea Euioodneoiiticii s-a tlezagiegat in acelasi fel sj ir, e"eeisiperioacirr. Civilizai,ra Cucrrtr.ri nu a losl tli.,lrus,i.in ciuda faptuiui'ci se afla irr i,rrerliria-:,;;;;iltate^a st".pelor nord-pcnbice; in schimb, civiliza-.[,ia Gumeinila-Karanovo a fcst cie:rcrganizat,d, ca9i culturile Vinda-1'urdary, Petresli, Tiizapolg6r ;iLengyel.

5e

1. Coeristenla p.itsturilar ,,ltur.g{trl,, gi a agricttlto_rLLAr CUCtItenl€nL

Civilizalia _ Cucuteni a ..strpravietuit intacti pri_

T,llui. _""L . kurgan (indo-european), prolalit

ciaLoritl nidlimii si caracterului cbmpact ai comu_ni'r,dlilor, care uneor,i a\reau peste l'000 de locu-ir119, pe o suprafa.ld de .?00-rr0b acri. ln orice ca",sosirea populalici kurganclor coincide cu dezvol_tarea qanturiior defensive in forrn5. de pilnie din

205244

faza Cucul,eni A. Tradigia ceramicii cucutenienea ccntinuai neafectaid;-elementele,,kttlgan" dincadrul a;ezS.riior Cucuteni (4"LA% din ceramicaCucuterii A ;i AU) indici o interacliune dintrecele dou[ grupuri. Ceraraica cu degresani dincochilii, nou apdrutd gi necunoscut[ anterior,numitd unecri ,Cucuteni C", este aproape iden-ticd aceleia din stra+,ul Srednii Stog II (Kurgan I)de pe Niprul inferior (Movqa 1961).

Ilild in faza Cucubeni B, populalia local[ s-a

rea;ezat in zone c-u o mai bun5. protectie naturall,iar'forlifica!,iile au devenit mai complere. llciteva cazuri au fost construite intdrituri supli-

60 mentare de-a latul riului aflat lingd a;ezare. Prinfotografie aeriani qi magnetometrie .s-au pututidenlifica limitele aqozdrilor cucuieniene (tripo-liene) din districtul Uman; aqezlri urbane de pesLe

2 km lungime erau dispuse il peste zec-e eiipseconcentrice interseclate radial de strXzi ($maglii'Dudkin ;i Zinkovskii 1973). Densitatea a.?ez5riiorcucuteniene nu indic[ dislocdli masive de popu-lalie ca rezultat al primului val format din gru-puri relativ mici de-,,infiltralii kurgan" ; de ase-

menea, nu se sernnaleazS. o arnalgamare a celordoud grupuri in cei 800 de ani de cceristenli.

2. Dislocarea qi anwlgcLmarea cttlturilorK6rano(,o, Vinta gi Lengyel

Pe rle alt5. parte, incursiunile populaliei ,1.3.g1-nelor s-au di;r.ediL catastrofale pentru ci'rilizaliaKaranovo fVl-Gumeinila], aie c5.rei mici saleau fost'rlgor cotropite. Se pare cd grupuri Karanovoau fugit' de pe lJunS.rea inferioar5

- spre vest

(Moriniz qi ldoman t96B; R.oman 1971). GrupulSdicula (care apar{,ine zonei vestice Karanovo)din vestui Romirniei qi-a cdutat addpost ln peqte-rile din Transilvania sau pe micile insule ale Dund-rii. Straiuri succesive tle material habitalionalsimilare fazei Sdlcula IV (faza finalS din sud-vesi,ul RomAniei a culturii Karanovo occidentale)arat5 cd refugia!,ii qi-au pdstrat o identitate cul-turalS. timp ie' alte patru-cinci secole (RomanI971). Produsele rafinate ;i simbolismul culturii

Sdlcu!a stnt perpetuarea tradiliei ,,ve,-rhi euro-pene". Totugi, in cele 25 de aqezdri sdpate in ves-tul RomAniei s-au gdsit doar citeva fragmente defigurine; nu rnai sint atestate opaile, nici mese desicri{iciu miniaturale, nici vase de cult antro-pornorfe sau teriomorfe. In orice caz, credinf,eie

,,vechi europene" erau pe cale de clisparilie. h{ate-rialele apar,tinind fazelor S5lcu,ta tirzie qi post-Silcula lndicd o sdrdcire culturald inexcrabiiS.

Dezintegrarea culturii Karanovo IVI-Gumel-ni!a] ca urmare a infiitr{rilor kurgan -a dus ladislocdri tn lanJ, pe teritoriul actual al trugcstra-

viei *, Ungariei gi Cehoslovaciei, mergind in vestnlnd la baziriul supet'tcr al Dunirii. Limiiele cul-iurale s-au dezintegrat, pe mdsurd ce elemelteapiLriinind probabil civiliza{iei Vinda se depiasauspre vestui Ungariei (unde s-a cl-ezvoitat complex'rlBalaton) qi spre Croalia, Bosnia gi Slovenia (undea apdrut grupul Lesinja **). Ca atare, gnipulTisiapolg6r a fost lmpins sjrre Ardeei' ln zonaculturii "Petre;t i carc, fi;nd

'cle;:.r sti'n preriunea

,,kurgarl" dinspi'e est, a dispiirut. Cuitura T,engyel,ln schimb, s-a deplasat ;pre vest qi nord, de-alungul Dunirii superioe.re, pini in Germania 9iPolonia.

Cultura Karanovo a fost' iiriccui'r,d in zoneleciin estul Rcn$niei gi Buigariei de un ccrnplex,,kurganic" derrurnit Cernavoiil T 'l:*x. I' con'r,rastcu afezdrile Karanovo diii cinpie, agez,iriie forti-ficate rle tip Cernavodi era".r adesea ampiasatestrategic pe terasele l;ralte aie riurilor. Pulinele

* tn bazinul mijlociu ai l\'iora-rei, in cenlrul Iugc-slaviei si ln ]tlacedonia se afli a;ezhri similare fazei Silcu!aIV. Pegl.erile de la Zlot, Bubanj, Hurn (itngd Niii 9i Hissarstnt exemple tipice (N.A.).

** Nulmele a fost iolosit de Dinilrijevid in 1961 pentruasezarea din Croatia $i este lolosit gi penlru complexelesimilare din vestui Ungariei qi estt:l Austriei. Termenul..Balai,on I", folosit ds Kalicz (1973), esie sinonim cu..Lasinia". Se cunosc doui datdri cu radio-carbon pentrucomrrlexul Balalon: Fin 50:i -4890+80 8.P., datd rea15

- tritre 3900-3500 t.e.n. Ilenl.ru Lasinja, vezi Leben1973 {N.4.).

'r*'* igslnil dup5. tnillimea fortificattr eponirntr dinjudetul Constanla (liercirt 1972) (N.A ).

207

6t

62

63

locuinle erau mici, la suprafata solului ori semi-bordeie. Uneltele din corn de'cerb gi din os sintidentice cu cele descoperite in stepele nord-pontice. Oamenii respectivi cre ;leau animale(inclusiv cai) qi practiiau vinitoarea. pescuitulgi o agriculturd

- rudimentard. Ceramica prost

arsd, din lut amestecat cu cocirilii pisate, se inru-degte cu ceramica culturii lcur.qanejor d-in zonaCucuteni, sincron[ cu fazele CucJteni AB si B, dinaprcxin'lativ prima jumdtate a mileniului al IV-lea i.e.n.

Aga cum se qtie tlin tirnpurile istorice, cimpiaungard s-a dovedii a fi o atraclie irezistibiLi penirunumeroese hoarde de cdlSreli nomazi, ca de-exem-plu scilii, hunii ;i avar.ii. Nu poaLe fi deci surpriu-zitor sd constatdm cI in estul Uneariei eiementele,,kurgan".s au amalgamat cu grupul Tiszapoig6r,aqa cum indicd peste o sriid de aqezdri. Restu"rilede locuire aie cuiturii TiszapolgAr arat5 o frag-mentare a comuni+"Htiior in grupuri de 30-40de oameni. Doveziie au fost oblinute riin gropicare pot fi foarte hine resturi ale unor semi-bordeie. In necropoiele mari (de la Basatanya,Tiszavalk, L{agyarhbmorog, J 6sziadAny, l{ aj duszo-boszl6, SAszadAn;r, MezdAs precum qi de la DeceaNfureqului) sisteinul social rest,rricturat se reflectiin schirnbarea radicall a practiciior de inmormin-tare. Frintre morrnintele- uzuale locale incen sdapard rnorminte inai conplexe ce conlin schbletemascullne mari insoliie de securi de ltipLd, capetec1e ghioag5, inele qi b.lleri clin c';pru, lame desilex sau obsiclian gi virfuli cle siigeetS*.

ln rrer,ropola rle la Basatanyir., ?5 cle sclieleteilCicd eristenta, in prima fazI, a unei popula{,iiameslecate de prctc-europoizi ryi mediteraneeni*.ln mod normal, rnorminteie cle bdr'ha!,i contineau,si lame de silex gi obsidian, rnandibule ryi col!,i demistrc!,, scapr.llg gi oase metatarsiene cle l:ovine(sa.u de limbri), ur) \ras cu oaso de oi, clS.rie pro-du"qi local si sohelete tie ciini. Cel mai bogatclintre cele 156 de morrailtc de la Ilasatanva(nr. 60) cont,inea scheletul unui l:5.rbat Ce 50-55rle ani, aldtrrri rie 43 de obiecte, intre cai'e un topcr-ciocan din cor;r cle cerb ;i opt vase. N{ormintelefemeilcr atestir cir toal"e crair de origine locald.Cerarlica rirezinLI mcciificiiri nriairne.

I .' r ^-In e;tul i.ilov*ciei, criltrra TiszapolgAr apersistat ptni la mijlccul mileniului al I\r-lea l.e.n.Q"]* citeva rlecrcllole ale grupului l,aZiany(Si5ka 1972) de )a poalele Crirpa!,ilor al fcsl ulti-mele vesligii, finahlente ccr.irlite de cii-iiiza,tialiurganizat[ Beden. 64

La nold de i3udtrpesta ryi iir ..'estul Slovaciei,crltura Lengyel dislare in cea rie a cincea lazd;qi rea]-rare iir lla','al'ia, ceirtrul Germaniei tsi veslulPoloniei, unde vasele specifice bicr,'nice cu piciorryi avlnd rnici pr'otul:eranle se ini:linesc in mor-minie qi a;ezdri de-a lunsul L)-,;nirii, Filbei ;iOderului*x. Acesie eiemerrte se manilesld inarealul cernmicii liniai'e aplicate ceutral-euiopeno(Stichband-Karanik) preclrm si in culturiie vest-

* In necropola de la Tiszavalk. care cunrincle 43 demorminte, o atenlie speciall trcbuie acordat['mormintuluinr. 29, de 2,5 m lungirne qi peste I m ldfime, deoareceeste cel mai rnare, mai adinc Ai mai bogat dintre toate;el conlinea, dupd cum era de agteptat,, o ciipetenie robus+,i,agezate pe o lalurd, rr;or contractatd, avincl linge capsecurea de lupti pe care o linea ln mina dreapi,l. Lamareinea mormintului se afla un topor cu orificiu trans-versal, fdcut din piatri glefrriti. Tot lingi capul conducd-torului se aflau o piatrA rotundf,, o strachind, un ciublr qiun pumnal de silex de 14 cm lungime. O traist[ din pieleputrezitl continnse proirabil collul de mistre!, rdzuitoarea

do silex, solzul triunghiular de obsidian; Ia cealalttrc-xtremitate a gropii, la picioarele rncrtului, se af la opereche do sule din cupru, tol acolo afLindu-se coastele qioascie picioruluirinii porc. Bra!ri1 sLing al mortului lipsed,Inventaml morrnintului iu. 29 de la Tiszavaik diferdfoarl.e pulin fa!5 de acelea din mormintele cle laCsongrAdqi Denca nlrrreEuirri (l'l.A ).' * Din numdnLl total de schelete analizaie, 28 auapariilut primei iaze; 11 sint proto-eurcpoicle, dintrecare B b[rba!i, iar 3 (nr. 5, 14 Ei t]8) au aparlinut nnorbdtrini inlre 60 9i 70 de atti (N..4..).

** Complex6le de tip Lcngyel sint, variat etichetate:Gatersleben. in cenlrul German-ici $i tn Boernia; Ottitz,Jord,andrv (san Jordaizsnrillzl) Ei Br:eit I(ujal'slti tn estulGermaniei qi vestul Poloniei; Jlliinchsltof in Bavqria ;iAichbtihl in \Yiirttemberg (N.A.).

209208

eirr'olj el r) Cu ri,;r illr.rrl 1i il,Ii cl: elsllc!'g-r prscrl ll'i ;i lci'd -

vcst erlrr;poatri a c',upclcr il fo:'llir tle piiltie(TtrIi)" D'.rpi faza Lengyel V, ceramica l,eng'yclii

"'., itt p.-trslturi lit'rearle dirr btlzilele DunS-l'ii s;i

ilthi pur" si. '.e fi araalgamat-cit elernr:nie -,,3<ur-

gan", alind ca rezriltirt:-iJaji-Retz in leslui Slc-i'aciei ci estul ;!ustriel, cerar::rica Furchenstich(sau,,p'erforatS-.'zairia"r,d", cil lmptnsituri succe-ii-,'e) d-b a lungul-'l]undrii si i-tr'aiberge in zctrt'saaie clin cent-rul Ge:'m*niei qi Llin Er-rerrria' irre-clileclia peni,ru a;ezdri pe n:alurile irajie alc riu-rilor,' inieresul irent,ru creqterea- (9i. sacrificarcLl)cailor qi tentlinla cie a abanil613 r'iat';- sitea'si''5

ba.za.lii'pe agricult'.rr6 siii+, cilEva dirtire caracte-risiiciie te ltag,i grupuriie trturgar,i:late tiiil Iiuropacentra.li rle tradilia kurganel':r'.

|ioile co*r1'ie,-;e atr arpirnit, iriiiriiii de'a iiliigrrlIJr:nirii in L,ngalia 9i ,\usi'r!a (i,leziiiie inipcir-tante fiincl Bei"<5.sme3','ei lingl Il'rdeFesla' K<-'-

roncd llng[ G;:fr, Evtergoiil , Pftir"s'',etten, Iie'tzqi Waii,rai.rohle lingn Jamar). .i-Jll,erior, aqc-:"irile

le inirltiini au aFtrfib in vesi.ul Siovaciei. in t\{ora-iia qi i" ccni-i'ti Gerrnaniei, {e gxr:r11}u- la liitri-o,nskv llrAdt-ii;, l/rsokf Breh qi lSajb-\"lke rianoiirxii Niira. J,ij$ovice iingd Zncj;no, Sl:rrc Zfrnkylilli Brno, Ciniburk iingl l(ut,ni I{r'ra-.

I I " VaEul al dE!lea {3'$S-3?'"4S ?"e.n.}gi formarea uraor nci easniilexe culturaie

\talul al rioiicr ul ;ilpul'rliei kr::'3arr s-il rci;ilsaiilin-epre stopele rLr,'rci-loniicc tltre s'.iri p,'in Ilchro-gea,'reluinrf Lirilmr.rl ..fratiior" ier tlin prinul rial

fare, fXrE incicialF., fi.il optts o oartcaro re'iisieirfr\cie-a lungul harierelor naturtrie glcu accesillile ali:

Ilundrii i5.tre E,lro1'a ccnii'al'"i. P.esiuli ale vcLreiinitiale aie celrli C.e-ai tlcrlta val slnt, rellrc:icn-tat'e d-e o &$ezare icri-ilics.td pr o iliri!,ime itr Il{iirai-lovka I (Lagcclovslia, $apci'nikova- qi h{aka-revici 1952) ,si-de sute tle k-.rrgane (incluzilJ cislecie piatr{ in iorini de loci;iri'i,i) rdspinclite la nordrlo Cattcaz ;i r:le Mirrea NeagrF."

Iltirniir:icie regit'lo r\'rl iiii slii incIr":mi:nlalcaracteris1.ir: l,-lil'rli inti'rriurati tlt'. crtoslate Iii siele (erai'r:te cu moli-.-e gei'raelrice .1i figuri.,-unu cli-aninaie) qi dc irc ring extlricl rlin piatrd,n :,',,*'l'i ,,0pt''';il:. cl, l,' ,tr, sf riu'u |1t'-,;i'zi ile pi3{1[s!"un.,1,,i acn;,r:l it ir C1 c r.ripoli de i;iatr5. I n inr-rn-iarele rr' trrn!::.tellr tlirr llugane in i !iriin

P!nj,,,,,,,,,,,,,,,r'.rq

ntli"** c:lr5 vehLr:,i.le, jir1lL:;i !i ur. inetai dur (aliajijg g:.1pnr-erirse:llt:). C.,:"elt ntri ''u abside ** ap.ar

n*fi.l'.* o i.iitve.1,i,: Lr]-'i'rerilnic5, fiicd-construit'ecxclr*siv pe ic'.lrlri ridical,e' 1\r;r-:i rnel''q'lurgie pre-

cdlrr qi ?ct*,. piinna.lelc'"., cldi{ilor, sulelor ..Ettr,,iroiieli:r "r-'late at foii p:eiuLltc Ce la populalii1eir{i"a in irezineie rlurilor l(u;:i'r qi ;\ra-tes dinCar*r.r'rl &Iic (Gim-'bntas 1973)" A apirut o nouS

i",ri-i. irr^r I .','o'L - ' ir,'utn-:,otriirJ (Ce.rn'ilt lll79):Conf.ct,, .,' ,','l;I 3r'r'r':.'1*" trlc lr"lLriurgiei cunniluiart clispil'"''rt'' ?;:r:e;i:i''rrile i:eriiradei .tirnpurtr'-a*r-.,r"ii'5r6rixirli:i (cu a]l,e ci;-,'inte, i;rceputuiilenlloiii..,ti; r.rieii;,lelor dr:re) sini sii:r:rt'-:ttr cr'r valulal dcii.* al iedo-e"';r*;+niior.

Gravririle pe si,ircd- de la Jie'meilraia Xtlogila(iirs,1 Xieliio;;cl. la nord tlt l1'l"il'ea de Azo"')

i"p:.erinf d fif i:rr ficirirr.,'l , iic' i:t irle (l:).1 tlpi, .cllll::F.il: ele lirtial,e 1i ,l: t ili, Ilr'c1':j:n I !o' In.lilqaJl(Rrdinsiri 4952-; Iiiurrler 1963)' Eri .c:: coein€

in:rri ti'iginrl pl:;gLiL &1,tsi I-:i peteteie r:nrli norminl-ci,.rn de' la '7-'ilchtl (tcnin'l R' D' G') (Sthri-

"iJ t}j:l qi pl 'siirrliie ic lr: Valc:'rnolice-, nor.lul

ii.i;..i lririti iii?G)' ,'tlri'l-':-i,ai! c:r aces! n] rlciiea

"ui-l iito"J-.rs iii liurlpa re::iialA jtgtl qi.plugu!

i*u ,i" dci hoi. Aceus+"a icrlezii ert'e sprijinit'd Ei

de cuviniela cc*r1.lili irrrii' tnllpetlt ne:tt'r'u arat

ilnr,. ":'n,

;1i. 'ctpEru. iitur i:i:'rr elirr' i'cc!ri slav orio'

;;ii.- d;, irlitr,,j':z ail'i:tt', a?'i{realt a:"awr) 9i

- "-i ut] i l,i Ti', li in i i. Si,'i ; ;.' i. i;' l,'i. ;i-;'$li',

"o ; xf il;

verlicalS (it{.T.).** Terrnen arhii,ect,onlu dlii','at din gr' hai;sis, apsts'

g?l;H"r;"lfnii'.T'i,::l;t"lJ;"el':,1"J"ilt';}?-fi f, i"r;[i' ia_li.ii' .- i".uioi a rstinot cor,uiui. prin extensie. perete

;;;ff :6;;il"i. t*;;"; ;;'r; ;iitat cl e ri;r p orete arcuit' (N' T' )'

ua

pcltiru jr;g (latirr irrgrr;rr, lituanian i,uigas, etc..dtn 4'yt ir_'-). Agrir.ulluia Lazati pc ui i;lzirea plu-gulur nri cia sti5ilti,,,-r-et,hilcr cuiopeni,, (coarnelede cerb au fosL utiiiiate ca bi.irzclire in'culturileKaranovo, Curuteni qi altele), dar nu existd nicio clovadd cd se folosiselii L,oi injugali inainteavalultii ai doiiea ,,kurgan,,. Ingropaiea unui aue_Iaj de boi aidturi de lroprietu-oul lo, este tipicdpegt-ru. grupurile culhiraje Iegate prin tr.aciifiavalului al Coilea (gnipiii,iie Baien qi'al amfcreiorglobulare). Avind in vedere ,rr-*rrnu doveziarheologice, ap.arc clar faptul cd ,,tradi!,ia t

".gn"l;nu este sinonim.{ -cu ,.icmazi

'asiatici,,, utilmii

nearlnd p5minLul. Popuhjia kurgan din perioada9fcri3A, cra conr;rusd aiiL din rp:r.i"ulioli, cii qi0rn Dastort.

, , Il Europa.a apirul ul nou ansaml:lu de sim-Do.iurl, _raspindtl s.pre resl. pind Ia AIP!, asa cumreicse, din iinagin_iJe

,gra\-a I e pe stclele'desccperileIa..\'alcamonica, Valteiiina, Alto Adige gi in altevdi ale ainjtgr. riin norchil trtaliei ca" qi'la petii_Chasseur, Vtr.)1is, in Elvelia. Sirnl:oluri asemb._ndtoare apar-gi in _forina amielor gi poiloabelor,preoum qi in decorul ceramic. Acest nou ansambludin.centr.ul Errropei corespuncle foarLe bine simbo_lurllor pAstrate pe stelele si ortostatele din zona

55 Usatcn o --Crimeea - Caucazul de nord qi con_trasteazI flagrant cu simbo]istica substiatului,,r'echl e'.rrc1..ean" de pe sLatuile_menhir din Itaiia$l f"ranta, care ne aratd o divinitate rnateriid. cuchip".de .bufni,tI, insemnele piccurn qi simboiurilesate lllnd asoctate cu sfera acvaiicd. Noul ansamblude simboluli reprezintd, evirlent, divinitdti mascu-line, in primul r.inC zeul cerirlui insoiit. tipicpentru panteonul grupurilor indo_eulopene. Mito-logra c.omparatd incio-cr-rropeanX, dai-ele istoricetimpurii qi foiciorui spr.ijind in mod d-ecisiv afir-maliiie cle rrrai sus. Analogii strinse sinl cunoscutegi din reprezeltirilc veciicului NIitra, balticuluiDievas, germairicului Tiwas (TJrr), romanuluiDius Ficlius, irlandezuiui Lug (,,cu fata-soare,,).Este intoresantd seria de simboluri de mai jos,

care se repetd pe mai multe stele 9i lespezi:semnul soarelui iraciiani inlocuincl capul umair,un pectoral decorat cu linii paraiele qi cu conturin zigzaguri (de asemeni un semn solar), o podoabIdublu-spiralatd (probabil un simbol al luminiidimine,tii 9i noplii sau al dualitdlii zi-noapte),centuri, i.iumnale qi halebarcle (arme tipice aces-tui zeu ca atribute ale puterii sale), o pereche deboi (,,boii lui Dievas" din mitolcgia balticd)trdgind plugul, simbol al zeului ln functia sa dezeu al fertilitXlii qi agricullurii. Aite grupuride simboluri ne permit s[ recunoagtem alte divi-nitSli indo-europene, de pildS zeui tunetului,prin reprezentdri ale unor securi, sau ale unui arccu sdgeli.

Prezenta unui nou panteon (indo-european)sugereazS. mai mult decit orice puternica influen!5exercitat,S. de al doilea val.

Ceramica de 'r,ip hfihailovka I este ilustratdde amforele glohruiare cu minere mici, cu bazarotunjitd sau platd qi git ciiindric inconjurat cuimpresiuni realizate cu $nurul; apar si ,,supiete"semi-globulare. Ceramica era lush'uit5., perforatd,caneiatS. ori mdrgelatd la gur5, pe glt gi pe umeri.Vaseie obignuite erau simple si neiustruite, pe

clnd ceramica find era, de reguli, br,.rni sau

negricioasd lustmitd qi angobatd. Pasta era ames-

tecati cu cochilii pisate ori cu calcar gi nisip. Bra-zerouri cu patru picioare sint ornarneniate cu unmotiv solar. Aceas+,d ceramicS. specificd se gdseqte

in kurganeie din aria pontici, concentrate la sud

de riul Kuban din Ca,lcazui de vest unde s-au

numdrat circa 1500 ccnstruclii megalitice informd de locuiirlX (Tallgren i934). Aceste necro-

poie relativ uniiorme apar pe un teritoriu ile circa1500 km diametru, in Crimeea qi r'[ile cursurilorinfericare ale Dontilui, Nipruiui, Ingului qi Ingu-lelului (Lugoclovstrra 't94U; P;rssi':ii 1949) (vezi

anexa A).

65

212

7. Complerul Ltsatorc-Gorodsk-FolteEti de Ia nord-pestal Mdrii I{egre: un amalgam de utlturd.,,hLtrgen" Si Cucuteni ( T'ripo!.ie )Usatovo, in regiunea de step6 din jurul Odessei,Gorodsk, ln nord-r'esLul Ucrainei gi Folteryti I,ln Moldova, formeazd un comple,r ce reprezint5.o amalgarnare de iradi,tii ,,klirgan" qi Cucuteni.I{.urganele se ingird pe cele mai inalte dealuri,de-a lungui riurilor dil zond, cele mai reprezen-tative a;ezdri fiind icentificate 1a Usatovo qiTudorovo (R.S.S. N{oldoveneascd) (},{eliukor.a 1962).

Un tumril ai ccmi.ilexuiui Usatovc are de reguldo cistd cu ortostate de dirnensiuni egale, o moviidde piatrS ln formd de cupol[ dea-supra gropiicentrale, seniicercuri de stele cu gravriri qi relie-furi, precum gi ua ring lnterior gi altul exteriordin pietre. Cdpetenia qi soriia sa sacrificaLFL (sut-tee ) at cele mai trogate mcrrninte (de obicei,bdrbatul line in mina stingd un l3irmnal de bronziar ferneia este irnpodobit{ cu inele de bucid Cinargint, coliere de m[rgele ,;oi o suld), in tirnp cemorminteie altor ad';l!i qi ale copiilol sint relativsdrace. Craniile celcr sacrificai,i elau pitrsa'r,e ingropi acoperite cu lespezi. ?nti-Lrn i<urgan Ce laUsatovo (nr. 2), o scuipt-,ui il calcar a r.inui capde taur a fost depusi intr-o groaprd acoperiid cuocru rogu qi o pulbere alb5, fiind inccnjuratd depatru recipienie globuiare qi cupe cu impresi-uni de Fnur, precum ,+i de dcud perechi rie figurine.Sub sculptur.l se aflau trei rndrgele de calcar qi

cinci tiinli umani. Ftru existd nici o indoial5 cdsacrificiul uman juca l:n anumit rol la lnrrormin-tarea persoanelor de vaz5. In resiurile din movii5.,cioburile qi oasele de cai,, vite qi oi indicd ampleceremonii funerare.

ln apropierea turnulilor qi arrezdrii de la Usatovoexistd o necropoiS cu rncrminte sirnple, nematcate,dispuse in rincluri qi toate ia fel de sErace in in-ventar (de obicei, cu riaEe pitiate l:i tradit,ia cucu-teniand'qi uneooi un ohie'ct iiie meial). "funujii;i gropile plaie cuculeliene et'arl contemporane;aici inttlnin'r una clin ceie aiai clare dovezi alekrirganizii'ii Vei;hii iirrrope (tr;rnuli penti'u cla,sa

stdpinitoare qi nemopola populaliei locale s[r$-citJ qi subjugate'

Riturile ?e inmormintare contrastanf e atr

oar"i*lu in diferentele dintre agez5ri' Populaliai.u.g"r. a introdus agezS.ri semi-subterane pe creste'

J""? qi 1n51!imi abnrpte rle-a iurrgul riurilor' Sinttipice in aceiL sens caiele de la Gorodsk' pe rnalul.iltul t"t.tev: mici, de cca 5 m lungime' cu o

""i"e .i.."Iard in centru. Analogii apro-piate se

i;i;.;- in bazinul inferior al Niprului' O}:iectele

casnice sinL catogorir necuctttettiene'

2. Cornplenele Ezero'C,'ttofeni ;i Railen tlin' Europ,a

ii"tit-triiirdi amalganiari aie stLltstrattiltti c'echi'tirloiui" cu populoiiiu kttrgo,n dup& al dail'ea c&L

al i'Joii"u val al'inyadatolil-or liurgarr s-a incireptat

spre sucl, c5tre zona llun5rii inferioare, unde aiiirf"ii r:ezistenla popula{iei Ceinai-otl.ri.I' Da*uit-

t';in *-Cjt^ clin fdza'a ,lo.t* n {ortifir:a{iei de la Cer-

navodn ;it*i"a aceeaqi peri''add ca 11 - Usatovo'

;;;i;;.--5abo-ezoo'1."."' (Berciu, Hlorintz qi

R;;; 1973). Pe cursul inferjor al Dunirii, acest

;;;;l;t- ;; LJ etichet ar,,Cernavoci 5' I I"' -9-omple-

""i-irli".*l ulterior, ntimit Cerna.''od[ III, pare

a fi evoluat din faza I'1\oul vril a impins popula!ia Cernavodd I

sprc vcsl ili spre sud, ducind la o moJificare a

"i"iin"*ti;i itni.t din Europa-central-esticS'

b;;[i; nfit5ir"L acestei perioade, Europa centra]-

;#;iHt;t,' I'Iacedonia';i chiar we:'tul Anatolieir.""iifi.*r.rd din puttti de vedere cultural' A

".At"i'un larrt. rle itropr'ln 'le-a lunqll. Dunlrii'

r# "il"-lt-tii6i ii la 'fic!a, ref lectirrd.tlominaliakursan asunra \-cchii Europe' Ctle-mrt reprezen-

tatiie aseziri recerlb slpate^se aila. lii.l'zero El

Nova Zagora in ceniriul Bulgariei (Geo1qi9v'

M;;.t qT l(atinciarov 1979; i'ezttltatele sdpatu-

;ilC;; l'a Not'a Zagara sint deocamdati nep'g-

i,jl.-t", iii"d efectuite de lvlitio riancev) Ei la

Sii-nt,ii -fn -cimpia

Drama din h'{acedo{" g"9-

;;;":; {rezultatble cercetS.riior Ce la S-itagroi:

ilenil*; C.l^in' "di'"nutas

;i rl'. Ilister', S itagroi'

fli"""*"tt-' -[rchaeologica,'InstiLulul de arheo-

21s214

i:gi: ql Universitdgii"c,:.lifolniene din Los Angeies).IJatJrile cu r.atlio-car.L,un irrtli, rj r;ir ir;rct.ruL aiteririrfazei Tr,oia I (i'ezi &nera E). Kurgarre maii cu ostmct,r-rrii corrple:;i"i a :;ecriini i :,,tre cejr,r ciin zonancrd-ponf,ic:i apar acurn 1a rhnpiile din Fomsniagi Bulger.ia. Iin a-tare_r.-rernplu estc uferit de age-zarea de la f'Irnava lir;,;,i VraLa, in nor*,vesiulBulgarie,i (idtholov i9T6) (f;g. ie).

-*:-;:]

i(s,ii.\\l(1)

!ig. 7s. Ln kurgan (secliune {,ransvcrsali ,si plnn) de Ialllll_":+, lingd Wa!a, nbrd-vcsrut nurg.ariei. iir pararerea_p_ropiate ln aria nord-ponLicA, fn fa::a l\{ihail'ovka I(Usatovo).1, 3, 5 gi 6 sint cele niai bogate Fi mai timpurii rnorminte_lncqpere; 5 gi 6. mormint de crema[ie (probabil a] unuibArb.at) .Si mormin t, al unei femei rieincinerate, afjate intr_unperet-e d9 piatrh. In inventarul de morminf se aflau vasede trp .tsaden-Colofeni, ccca ce daieazi mormintele Iacca 3000+100 l.e.n. Dup[ B. Nikolov 1976.

---- _---

.-iS:-.-\'- {. Tableta circulardde ]a Tlrtdria cusemne pre-scriereabstracte, culturaVinda-Turdaq.

,.f;o^'r- ,////

Il"- r--.-\

\

\l'-

1

I

2. Tabletd dreptun-ehiularS. perforatdEentral de- la TAr-tdria, cu semne atitabstracte cit qi fi-gurative schematiZ ate ; cultura Vin-da-Turdag.

3. Tabletd dreptun-ghiular[ nepeifora-ti de la Tdrt[ria,cu semne figurale,cultura Vinda-Tur-dag.

216

4. Una din statuctele d,r i n

- c ; o ;'s o s ; ;;;:

- ;l' ""fi -lt'J i f s,T'il :[:,f "; : il i ? ]i.'li ll.xlTr, I

t"ffilt, ;rrufuiq'yti',l{t:;. +i;rrl*tpreoteasf, a acesteia.

i

ffifl'

,i':,u;:'s:lt:"il?{"1$fi1itr"fi:'"}TTi:]f, si??lf i'sili;f:.1**-;1fi ffi fr 1l'dft?';{'T:{l'"t,'Filf il,#.ra schematizati.'i,,|+

' ftigurina marer-. la Vldastra, cul-. .:a Vidastra, cu:'ira accentuat

-- -izat[, acuzind': .situri ornito-::. i,rf e, qi cu un bogatCecor meandrlc, ex-izat, lncrust,at cu

rasti a1b[ qi lus-iruit. ale c5.rui liniijrr zigzag - Po^t fiintelese ca o llgu-rare simbolicS. aapei.

7. Fidurina dubli dela Crugovu-cullu-ra Vidastra. Pe unsoclu tn formd deco5ule! doud figuri-ne- pereche - cutrunchiuri omenegti;i capete de animale,poat-e md9ti, bertrec;i vac5..

r l.lcdel plastic al;'. ronstiuclii, in-"':::ttrtii, datoriti:'s :-iderii de lar:j:?l suPerioari,: -::: rtn hambari: -r:ine, dar care: '..:e sj. fi avut o

.- ::-:-irica!ie cultici,:- :rlnoluar sau de-,--,:iLr direct legat

: , ..n episod.,mitic,'.'.'lnd lle zelJ,a Per-

. :..:ir:a|e a lecun-- '-''ll'

' loica sau mama. nascri de urs,

" ,--.ld pruncul in: :.-:e, Figurini de' -:-r.,rotf, din cultur;r'. j-.:i1. cca 4500: . :r. (I:alos, linghr- .solslia X{ilrovi-',. sudul Iugosla--..:: i. : 5,7 cm).

8. Vas plaslic zoomorf, cLrlLura Vinda-Turdaq. in lipsa capului _l"_tr.-r!I,] 1l..,la origine,,de capac - nu se poale preriza'specia,ctar proll&btl esle vorba de un ierbivor hare. 'Decorul

meanjdric intri in reper[oriul de motive propriu culturii,

1{. Carul de la Budakaldsz, cultura Bo-drogkeresztrir, model plastic miniatura-de teracotd. Asemenea modele de vehicui.sint frecvente in plastica epocii bronzuluiin eneolitic constituie o raritate si cel dirimagine reprezintd, pini acum, cel marvechi exemplar. Este un aport al primulu:val de populalii ale kurganelor, pitrun-iin eneoliticul,,r-echi european".

12. Figurina marede la Moigrad, de-cupate in foaie deaur groasd, cu doudproeminente obli-nute prin ciocdniredeasupra orificiuluicentral. Cultura Ti-sa-Polgdr. Figuri-nareprezintd o mir-turie despre dezvol-tarea metalurgieiaurulni la sfirEitulactivitS.!ii domeniu-lui metalurgic vechieuropean qi incadrul acestuia acentrului intracar-patic. ICi gdseqteaseminiri impor-tante in exemplaredin cimitirul de iaVarna. Este piesacea mai importantddintr-un ansamblucare cuprinde incfltrei plachete antro-pombrfe cu cap depasere.

Statuetd a zeilei-pasf,r'e de la Vinia cu cioc caracteristicralii. TeracotS., cullura Yin6a.

ii.f ?it*i'8l?IJ?:"f 3#"XllIJetti,11f;.'a1T:ii"".f ,(.##-"1

I 3 " f.nt ll,, 1,..1"*if J:1,.., en t H ri ar e' u n o. i u"

"iu a" r. 1i iG,Hf.b

lyL1;,ll?x:'.'"i!',i',i'13*";ll'i'i"T;'.il8itfi tl?.''.f if,';;

i1,,1'."i tlL%',tr i'f I'iiTili ll "

u.?,

; Ti1.i?t $ i l a c d s c i o arer e

i; :;; ;".;;;;til i,'r..r. unr. det atii c on sti$.iti::" ;fi itili::111;llii,"fi ,1#ll';,1i,#'.":?itiliiJ$t'iixili:$il'::1$*f;;

16. Zei[a graviddcu miinile le pin-tecele puternic-tu-mefiat. Capul s-apierdut. Descope-riti intr-un teil ainzona Larissa, cul-t,ura Sesklo (?).

17. ln epoca cu-prului, zeija gravi-ctA era reprezentatd,de regul!1, gezind petron. ,,Doamna dela Pazardjik',, pur-trnd masce, este bo-gat decorati cu ospirald dubld pe vul-vd gi. romburi perese gr coapse. Dinasezarea de la pa-zard jik, Bulgariacentrali, culturaKaranovo VI, circa4500 i.e.n. (daLi ra-dio-carbon calibra-te).

,..;fi'i$iiiili%iff %'i::iJ,:l.i:T,l,i'..".yili!,S,:X',tf f ill--,-:1 al VII-lea (N{uzeul Nalional, netgradl.-- -

,ii

18. Un arhetip major ,,vechi european" qi anatolian este zeila-broasci. Aceastd amuletf, sculptatf, in piatrd neagrd are perfo-ralii sugerind c5. a fost destinatd sE fie ataqatd Ia ceva. CulturaSesklo timpurie, agezarea de la Achilleion, Tesalia, cca 6400-6300 l.e.n.

19. Craniul din mormintul de la CsongrAd, cu diadema decupru. Tip europoid dolichocran, era lnsc+it de un inventarfunerar atestind ritualui de tip corespunirad culturii SredniiStog(KurganII).a. Vedere frontald; b. vedere lateral[.

Citre sfirqitui mileniultii al lV-lea i.t''n' mat

r[m5.seser5. iti afara zolLci kr:ig:.i1i flni'.t I'i:ilre e]o

traclitiei ..vechi eurtii,itit':", c'-Lin ar ii co:ii;"it-:rltlCotofeni ('Oitcnia, r'eiiliii ili;n!,eniei, stitlul Llaiia-tufii qi Transii',iarriei) tlat'ab- ptin sccolele 3L

30 i.e"n. (vezi anexa C). Fopula!ia- Cgttofeni

era formalli din agric';il'.'ri seirie;it:'r.r'i irlind tttasezdri soli.l conlirui'.e' ut,ilizinri unelLe riin.,1pru Qi i-rloCucirri iricti o ler*l:licii pili:rbii. cu roiusi'atb"'airoi histruiti. \riiiri'lt in fi;rin5. rie pasireau,ar

'in numEr r-larer evltlenj,iirrtl c';iiiiiruareac..,lluiui zeilei-pas.1re. $,r

Cuitura Eaclen s-a fcrl"li:.1 iil a dcua iu:nSlaiea celui iie-al trY-lea nriLenii-r i.e.n. i:r i:aziiiul mij-lociu al Ilunlrti (rrord-ver:ttil Iug.;sh-viei, vesi;ul

Ungariei, estul Ausbrilr;, -o'esLul Siovaoiei,;i- t'{,r{.'vial cu iirliteie norclice il ijr-'ci:ria-qi suti*i Poi':-niel). Ilut-rI tia.idriie cu rilt].ic'-t:tirLur disirclrii:llte.zi,' cullura EirCeir a cll:i'a-i, cir':a 500 riY aiii,incepinr-l pe la 34[i0 9i ciui'?;rd irl.rii pe la 290C l.e'n.ivezi anexa D). Silriiiiuiliriie i* prcliucoiea cera-micii liitre ccmplexeie liaden, 'I'raia I-I1,Therrrri II1, Ezerc 9i Sil"r,gr.;i riu pcl li Ceci sur'-

l.rinzXtoare iir lumins ipclezei kurgan I totugi,unii cerceti't,cri sus.lin p;:over: ier,ta cul'r,urii B a-der

tlin Anatolia (Kalicz 1963). 6E

Satul Barien i,ipic e;'a aiezai, pe tcrasa un':triu sau ile un pr;ononioriu" Casele el'a'"r nll'-'i,semibordeie dreptunghl:lLt't',. crl acopelil-,li si:ri-iinit pe stilpi de lercn. :i,,rczirriie tle pe rrlil'yiirriclescoperite

'ltr \IuJeiiol (5i:hmitii, 'ig/+5), Sarva[(irrgoil:r'ia), Levoda (Slovacia) 9i alle ciievil iingiiltiena qi lvielk (,&rl+'r,ria) au serviL probahil drepiregedinle iribale ale pu-Lerii ; ele siirt izbiior ceaslmHndto.tre fortificaliilor d"e pe lnXllirui gre,-r

s.ccesibiie de ia ltlihailovlia, Ezero, fdova Zagor:tsi SitaEroi. Doui lccuinle absitlale se ailai: irr

"1.ioi l?rtii*li vudedol; una esfe consirleratr a

fi fost un Herrenitatzs (locuin!,a stirpinului), iarcealalid era folosii,d ca magazie ,si 1'xrc;jt5r.ie. {aselede la Vudedoi erau consi;.'tli'"e pe stilpi :,'eri,iciiliqi erau tencuite cu lrtt; pcilelele ei:inr toi riin hit,

Lt I

ffi

ii.,'ll

,rn

ilj:1i

21. I\{enhirul (dai:gravatd) de la Ha.-

mangia. l\Iarca I:suprafala solulu.mormintul tumula:aparlinind fazei Ia-nina.a cuiLurii kur-sanelor (valul a-

iI I-tea de'populaliea kurganelor (desco-peritln tumulul deiinEdqara Cemurlia .

Rdprezintn o Partx-rient5., intr-o mante-r5. schematicl, Pla-t[. Pe sPate sintEravate arme - muinulte securi, din-tre care una in re-lief plat qi celelalteqravate - 9l un6ordon vertical, iar-ne fat5. este marcati,r reiief un colier,Prelunqirea triun'ghiulare de la Par-[ea inferioarb" ser'vea la fixarea Pieseiin pozilie verticald,

,.;'t,;ri1 . 'i

l#'#

ffi

22. Dohnen ile la Granicear, sat lingiBrrgas' d9 $atd incertd'

pr"rr"lif A.tind tot clin epoca bronzului timpurru'

larcu

perelii interiori clespdrleau locuinta ln camerevelre drepLunghirrlate separate,

:. Cr.trnltlerttl aniforelar glclsul*re Ce la nord, dtt-t:rpali, Ln bazinele rturilor J,'istt.ls, Oder si Elbape ia :l0O-3200 i.e.n., in cim-oia c.liii nolrlirl' Eur.o-: ti ;i ltr nort] de munjii CarpaJ,i a airlrul c,ultuiii.mfcrelor globulare, pe actueriele terii,orii fiietlermaniei centrale, Poloniei, Vcih.iniei, Fodoiiei i;i\ioidovei (vezi anexa I1). l\ceastd en*litate cultr:-rala este i,lentificatl prin sute iie morrninte, tal:eie'iemporsre pe dune de nisi1,., cite.ra a;ezdri peir.rljimi si unele saie de pescari la ft,iarea Baltic5.Inainte ca aceastD. regiune sh fi fosb ocupatd tierreatorii amforelor giobulai.e, s-a afJat aici gru"or-ilcuiturii paharelor in forinS cle pilnie (i/u,rinelEeaker, T'ricltterbecitsr sau 'fRBJ, afiliai coinple-ruiui neoiitic vest-european, precurn gi grupulBaaiherge-Selzmiiride cjin centrui Germaniei,siBoemia care, asii cum am vdzrit, reprezintd prc-bal:il cultura urrei populalii Leng.vei kurganizateca urmare a !.rilnului vai.

Concluzii definitive privind originea qi corn-pozilia elnicd sint prernature deocamdati datoritiIipsei unor cercetdri cantitative qi unor dat;eantropologice. f ipul fizic este mai hirre cunoscr;tin aqezdrile din llomtinia, unde au .fost studiai<tschelete provenincl din gap*re grcpi, ceea ce esteprea pu!,in pentlu concluzii generale (populaji,reste descrisri. cle i{eorasov ca fiintl ..croLo-eui,{r-poidd",,,cLtttnute et brachyc{phcttis{eti) }iecrasov1979). Obiectele de culturii leagi acest cornplexde al doilea val kui'gan. &,[odul rie -.'irLid social,economic ;i religios al populaliei an'iforelor glchu-lare nu Lroa'Le fi derive.i clin acela ai grul'ului'1P.13.Exist,i b concordani,i deplinl intre."riiuriie fr,rne-rare ale'pcpulr,rtiei amforelor globulare qi cele dela Nlihailor,l<a { din regiunea norrl-ponticd: cisleconstruite din lospczi rio piii*Li'li, crc,rirlehuri qistele din pii'.trii, f,irot.ji r'ltuiiie ic:'liilind cai] f.iteqi ciini, grar-i,r'l lc lesl:,-ti;i r-ie rrietri, i,.recum ;isacrii"icii riirRr-re }siri.e iie riiuriic d,e iemormirr-tare in oroalc& uriri h5.:'hr,:i.i rle rrri;i inlrlt. r\,*s;rr,:.-biul cie r-a.!e {',e illi,lir,;:i,.r i,;: r,,-.i Lli"odru*"i i::ili;.lr:un vas glt-rf1,1*r' uo.' i, :.n-, llri',i cn'1;ar:i dre;;.i,'iisar-r rotr;iljil,ii, a ', il:ii ir: l,r'{i :-{-t;li'i* riiir,i il:,lirr1.r;'4.

?,! q

Ne este cunoscutd si metalurgia locald. LaSarvaB,

- in n ord-ves Lr.rl n ugoslaviei, "a.vem rndrturii

despre folosirea uncr rnaiiile desclii.re diir gresiepe-ntrru un pumnal cu cui pentl'u fixarea mlne_rului gi o .secure platd, ,<i existenla a riiverse pro-dus_e auxiliare (Schrnidt 1945). htormintele' ciebdrbali din necropoler cle ja BudakalAsz (Bucla-pesta) _cuprind depozite de lame tr.iunghiulai.e clepumnal cu gEuri pentru nrt confec,tiolate dinalral cupru-arsenrc.

Necropolele Baden r.iidesr unele practici liur-gan tipice cu sacrificii de oameni gi de anlmatre,acestea din urmE impliclatl clini, c:Li qi vite. Mcr-mintele comune conlin de regulir perechea depdrinli al5turi de ccpiii 1or. Invertahrl de mor-mint pentru cei instiirili incl".rdea, de regul[, vasepentru c5rbune (mangaluri), nodele rJe r.,ekricule

1i podoabe din c'"rpi"u. La Alsdn6metli, lingdFudapes-ta, s-au gdsit rest-rir-ile ciiorva atelaje deboi sacrificati la inmormintdri. La Buda1.:*l6sz siSzigetszentmAr'uon, la sud de Eudapesta (i.ralicz1976) mormintele inclt-,deau rnodele clin lut aieunor vehicule cu pa.tni lcti (fcto i{).. Se poate presupune c[ agiiai,ia ciin cursul mile-

niului at tv-iea i.e.n. a dus"la anarifia unei popu-la,tii amestecate. Studii pe schelete'au ardt-at-cdpopula,tia Baden din baz.inul rnijlociu al Dundriiconstd din clteva tipuri. De exemplu, tn zona dinjurul Budapestei, oarncnii al cdror tip fizic era,,proto-european C(' (tipul de s'rend) au convieluitaldturi de allii, afa numilii ,,rnediteraneenimicqti", cu alte cut'inte un tip merlile:.anean ames-tecat cu elemente brahirnorfe. Dai,ele provin dinanaliza tipurilor scheietale efectuatd de J. Neme-sk6ri tn dou[ necropoie: cea cle !a Budakal6sz(celebrd pentru modelul din hrt al unui vehiculcu patru ro!i) qi cea cle la Als6ndmedi. Primultip era ,,de stepd", cetdlalt meilitere-nean, evident,vechi european(' (Nemesk6ri, ln Banner 1956).

218

umerilor vasului (care d5 qi numeie acestei cul-

turi), o ,,supier5." sau un pahar, cu EJu-ra largi tsi,

uneori,, o cupE' Decora!,ia cu impresiuni qnuru-

ite, incizatS. ^ori cu impuns[turi se limiteazi la

situl ori umerii vasului. Lutul este amestecat cu

Scoici pisate qi cu pulin nisip sau material vegetal'Prin f6rmd qi prin tehnica de confecfionare' cera-

mica amforeior globuiare, in special cea dinVolhinia qi din Polonia, este foarie a-sem5.n5toare

celei din -complexul

ilIihailovka I.Structura de clasd a societ5!,ii ;i pozi!'ia domi-

nant5 a bdrbalilor sint demonitrate de mormin-tele ce conlin, pe lingd irrventarele Joarte bogate,un numdr iirprdsionait de animale gi oameni sacri-ficati. In aceste morrninte, bdrbatul ocupa pozi-

tia dentraid in cista de piatrd gi era inso!'ii in vialaie apoi de membri ai famiiiei, sclavi, boi, cai,ciini.'mistreti si aite animale. Aceste morminteextraordinar6 cirnl,in in mod uzual de ia trei pln^[

la zece schelete umanu ingropate simultan' Sexul,virsta qi pozilia scheletelor sugereazS- cd unul sau

mai mritti .opii du virsld fragede, o femeie adult[(sotia?) ii rnu-aoi servitori crau uci;i pentru a

i".i,1i 'p'u sl5pinul-tatd-so! in lurnea cealaltd(Nosek L967).

Tradi,tiile religioase qi sociaie ale culturii amfo-

relor globulare tlemonsLrca zS. cd acesl grup era

struct[rat pe un sistem neinrudiL cu cel al ceramr-

"ii oiitri" tfnnl. Nlormintele TRB reflectd lnmor-*ititlti a"tpte' in enorme movile- lungi ori lndolmene cu^culoar, uneori avind -de-asuprl T9r-minle ale grupuiui antforelor- giobulare' Crcdtn--C"i.

o"orl"ii.i'rnn par a fi fosl inrudite cu cele

;i;.;;:tt";toriior de megali!i din veslul Europei;i H;-;;;. mecliteraneiirr"a' Legdturile cu Vechea

il";;;t, ;tle berbecul era un animal inchinat

".it"iiourete, sini indicate prin rolul important

*i-'l.nl."r;t'.ii in simbr:iisi,ica TRB' Aceasta este o

l"a.Ji"t"x notal:iI5., to'u aqt curr: -+itele, qr nu oile'

au fost baza econiimlei poplrlaliei fRB' IPp:l-;;i;-ld-;logicd iL;:i-.r de "liiirlinrbunri

baltic

;;i;-";iJ;;ii;tr f i:it; Iii;' i:riie tliri chihiirni'rer

m.L*it cu irroi,ive solare, reiirezenNdri de cai ryi

l,illuri lnnane, ilDa cunl arr i'ost, rloscoperi[,e ln: ''rmiritele unol'b5.rba!i de seiirnd. lr,cestea aveau,

inporlan,t,d sinrbolicii lrent,ru o pcpuia!ie de'ii.riitie kurgan cr: adora scar'ele, ceea ce rlu s€:

. 'ate dovedi pentru pcpulLi,fia anterioar5., TRB-ll reprezenlarea niiei scene de cult grlvatd pe'in disc mare clin chiblin:bar g[srt intr-un mcrrntnt.iogat al rinui b5r'bat tiin'r,r-lo cisl,i de piatr[ laIvanne, lingd Rovno (ln norii-r''estul Ucrainei)se di,qting. figuri. ulnane i,r irur.i iie de. rugdciu^nerreclrm ,1i imaginea unui cal (Svegnikov 1973).,-a stil, scena este indcaproaf s inrudit,S cu ccle, '.rnoscrite de pc perelii cistelcr de piatr5 ;i de:.e stelelo din Crirneca qi din zoua norC-ponticd.

Populalia amforelor globulirre ela formati dinr isto;'i ca practicau o transhuuran!,ir limitatir. Eitririau in grup'uiri mici ce puleau sir.-1i pascd tur-nrele pe teritolii r.aste qi cregteau vite, cai, porci,riini gi oi sau cap'i'o. Se indeletniceau cu comerluliiind qi vinS.tori, pescari sau culegdtori de plante-albalice. Acest tip de pasicralism somi-nomade,rte atestat de aqezi,rile sezonale constind din.ioud-trei semibordeie seu din case de lemn-onstruite cleasupra solului (WiSlafs!<i 1970).Fortificaliile pe in5.ilimi qi aqez[rile perrnanente:onstituiau - se pare - focarul cultural al tri-j.ului sau clanriliii. Uneltele agricole, rar atestatei'i gerieral sip.iti3i tie piatrir cu o extrernitate per-i,,ra1i grenlru llrindLil'oil rl'ln,:rtrlui, precum 9ir,ietrele-dc mircinal) indicii o placticare limitatSi agriculturii. Dovaria folosirii unlr plante culti-';ate esie gi imprimarr:a l;oa.beior cle orz. grlu ;ileq-.iminoasc 1n ]uli.il folosit, 1a tencuiai6." i{il se irritlneso gropi penl,ru prol'izii, uzualeirr aria popuia!,iei cuiturii ir;aharelor in forml de

nilnie (Tli,i1).Sint frecvent atestate in ir:veniarui de mormint

a1 popuiatici amforelcr gtrohulare doud unelteinipori,ante pentru prelucrarea lernnului: toporultrapezo;dal din silei cu sec!iune de forma unuinatrulater qi dalta cle silex, echivalente ale uneiperechi cle

.unelte din metal - un topor plat qi

asculit qi o daltl din cupru sau cupru-arsenrc' sa

221at6

urmare a celui cle-al doilea lai kurgan din lluropacentral-estic5, gi ,r'u inrutliri apropiate ltr nord 9isL:cl Ce Ctrucaz. Tn vesl, unde u:reltele de metalerau foarte rare, silexrl a fost tcideauna foarteciiutat gi fotrosii, iar p.reli;icrarea silexului era o

lnr.l-eleLnicire irnpoltant,L.

lll" Valui al treilea: sssiree populafiei lamna,eea 30SS-28SS ?.e.n"

7. Xlornintcle de ti.p ,.1a,::tit{t" (Yarnna ) dinIlomdrzia,, Btrlgaric,, rttrCt:I Ittgoslavtci si estttlt,l ngsriei.A trela plitr';ndere irr liril'oila este itien tifical,{r-.rin sute de rnoi,rriinte in il-omdnia, Br-rlgaria,irorclul Iuqoslaviei (suclirl [3anatrilui) ;i e siulf,'asai'iei llicsedv i97L, 3.9'i4, 79i5; ilcseciy 9ir. i.'6sh 1973; Gizdapusztai 1964-65; Jovanovii1{i?4I; ttaHcz t96B: Fopcv tlt32), identice ritua-iurilor ,,Iarnna" (g:'afiat ,si ,.Yainna") practicateln bazinele inferioare ale hiiprului, ale Dortuluisi Volsdi. Ti'i"is;it,rlile caractel'ilstice sinl: inmor-mlntarea bdrbalilcr lt q:ropi adinci, structuri de

lcmn hi interior:-ri viloi'm'intului care cste acoperilcu grinzi de stejar sa,u fag, fundul atsternut cu rogo-jlr"i, fiirre din :tcar![ rie copac sau cenu,sii' perelii,roperili cu textile, crientarea rizualS. a capuluiciil,ie r.esi gi agezai'ea pe spate a scheletului, cupicioarele strlns-e (s'"ru pe, partea tlrcaptd, in morrnin-icle mai tirzii). Corpul moltului era presdrat, maialc,q in jurul capulii, c'u ccru, motiY pentru care

ri;rii arheologi mrmesc aceasld culturti a ')nor-rninislor cu oiru". in rncrminte s-au gXsit qi bucXlitle ocru de ndriinea unui ou, prccunl 9i ou[ -ir.Jica{,ie a iaptului c5. s-a inteirllonat probabilarrgurarea ererg,rel vitale qi a singelui. L{ovilelee ra"u inconjurate de ringuri de piatrd ori de gan-

!uri. Mormintele erau sirace, cu excep'9'ia celoraparlinind unor persoane dc vazi, cle. reguldbr'lrliiti. care aveau al5.turi ace din os sau din cupru.* .*tr,.,l in fcnn5. de cioi:an, o placfl rotundd de

cirilru*r inslg-.rpirale de bucl'i cri cercei din cupru

:au argint, ldnliqoare sau coliere tlin tuJruri sub-liri din sirmd cle cupru qi ciin canini, virfuri desageatd din silex, purnnale cu limbri la miner dinrupru (sau cupru-arsenic) cu cui de fixare, suledin cupru, uneori topcare pl;rte din cupru gi pum-nale ori cu ,ite din silex. ExisiS urme ciare de vetre,foc qi sacrificii umane sar"r aniinale ln interiorulmoviiei. Printre animalele sacrificate erau cai,vite, oi sau capre, cerbi, urgi, ciiiri gi iepuri.-\par qi oase de pdsdri. In Mold';va si in vestulLcrainei, rlovilelc l'aluiti al treiiea se situeazd,

e4

Fig. 79. L Secliuni schcmatice ale unor kurgane Iamnadin zona de steptr de pe Niprul inferior cuprinztnd grcpicentrale sdnale adinc tn rrdmtnt $i acoperite cu btrne desleiar sau bu lespezi de piatrd. Gropile erau acoperite cugrdmezi de pietre'sau erau inconjuraL'e cu un ring de pietre,2, Pozi!ia morlilor. 3, Forma predominantf, a vaselor. 4,Ace cu'cap5.tui ln formd de ciocan, confeclionate din os,si lanturi din tuburi de cupru inl,erconectate cu mdrgeleiau Afttl de animal. Inventir de morrnint din prima partea mileniului aI III-lea l.e.n. Dupi: 7-3, Archeologia(lkrainskoi Ii^Sli editatd de Telegin t97l;4, Hliusler 1976.

2Zt222

din punet, de vedere stratigrafic, deasupra gle-t-a-

rilor-qi mormintelcr Usatovo-Foiteqti (Dinu t97zr).Majoritatea datdrilor cu radio-carbon_pentru mor-mintele de tip Iamna de la vest de Marea f'{eagrdirrdicd o pbrioadd irnediat urmdloare anului3000 t.e.n. lvezi anexa F Ei fig. 79).

Nurnai in RomAnia s-au analizat optzeci deschclete provenincl din mormintele de tip Iamna

- un exbmplu suficient pentrrr concluziile ce se

impun. Oarnenii aoestei crilturi erau robuqti, inal!,i,cu-cranii predominant dolicocefale, in5.l!ime cra-niand medie qi occiput rotund, masiv facial varia-bil. nas l,.roemineni, orbite de dimensiuni mijlociigi mandibule puternice. Tipul acesta corespunde]:ire celui gdsil in mormintele de tip Iamna dinUcraina qi"sudul R.S.S. Ruse (Necrasov L979;Kru!, X972; Gherasimo'r 1955).

2. Inzpactul asupr& Ettropei centrale pi zanei.

edliatice : erodul- populaliei Vwiedol spre oest Sisucl-ilalul al treilea a lovit cultura Baden-Vudedol, o

r:ulLuri cu caracter hibrid ,,kurganoicl", apdrutdca urmare a valului al doilea. Complexul Vuiedoleste datat la cca secolele 29-27 l.e.n. (vezianexa G) ,'-ei este numit astfel dupd indi,timea forti-ficald Virdedol din nord--restul Iugoslaviei. (Altenumiri utilizate pentru a,ceeaqi culturS sint..Zok" - folositd de-arheologii rnaghiari -,,,slavd"cri,,I-aibach/Ljui:ljana" --dupdlurbi.ria de ltngdLjtibljarra, in

- nord-vestul Iugosiaviei'). Terito-

riul seu estic a fost cotropit de invadatorii cul-turii lamna. Cultura Baden nu rnai e-qte atestatddupd faza ei'ultimd (Bo3aca).

Existenla unui sistem intensiv de apdrare qi

probabila ionsolidare a puterii reies din lanlulimpresicnant de fortificalii qi de sate -

int5rite'Concentrarea cea mai mare

-de aqezdri se afld

ln jurul localitd,tii Vudedol; alta o gdsim in juruloraqulu-i Pecs (sud-vestul Ungariei), alta la sud

cle Viena, apoi ln vestul Slovaciei rri ln juruloraqulu,i Praga. Obiectele de tip Vudedol sint

atestate acum spre nord-vest pind ln centrul Ger-maniei gi spre sud-r'est plnd in Bosnia, Herle-govina qi insulele Mdrii Adriatice. Grupul Mali6,o ramificatie a acestei culturi de-a lurrgul Dundrii;i Tisei inl'erioare in Ungaria qi vestul Slovaciei,s-a deplasat spre Moravia, Boemia ;i centrulGermaniei, formind acolo grupul Rivn6d de satefortificate (Ma5ek L961.; trhrich qi PleslovA-Sttkov6 1968). Locul acestui grup a fost luat deagricultorii cu-lturilor Pecica qi Nagyrdv (,,vechieuropeni" ?). In vestul Ungariei qi nord-vestulIugoslaviei, complexul Vudedol a fost urmat decomplexul SamogyvAr-Vinkovci, care precede popu-lalia paharelor campaniforme (Eell Beakerl. h{aimult, exodul popuia,tiei de cdldre{,i creatori aiculturii paharelor campaniforme la mijiocul mile-niului al treilea sau scurt tirnp dupd a.ceast,a, apoidin teritoriile culturii Vudeclol, ar putea fi in leg{-turd cu ameninlarea permanent5 dinspre est.Aceast5. popula,tie a dus spre vest tradilia kurga-nelor in ce privegte armamentul, structura sociald,si credinlele. Prezen,ta caiului este factorul deprimd importan,ii in mobilitatea purtdtorilor cul-turii paharelor campaniforme. Clteva aqezdri apar-linlnd acestei sulNuri de ia Budapesia (CsepeiIlollAndirit ;i Csepel-li6ros) au ar[bat c5. animaluldomestic cel mai frecvent lntiinit era calul (peste60%), ceea ce dovedegte un amplu procos dedomesticire a acestui animai in zona carpatic5, 69

evident, o tradi,tie locald continuind perioadaBaden - valul al doilea (Bdkonyi 19i0).

Morminie cu caracteristici ale tracii,tiei kurganau apErut in Grecia (insula Leukas ;i norC-r'estulPeloponesului) ciatind din perioada hellaCic5 IItimpurie qi perioada hellacliclmijlocie. Fleropoiade ia Steno, iir insula Leukas, constlnd ciin 33de kurgi,ne, estc unul din cele mai convingitoareexemple privintl nolla populalie deja sIabilitain Grecia (Ddrpfeicl 1927; Gimbutas 1973). Tu-rnulni cel rnai mare, lnconjurat de un zid desprijin rirn riatr5., cuprindea o carnerS mcrtuariic'a scheletele uimi bdrbat, qi ';urei fernei (rituaisallee ascciat funeraliilor unui personaj regatr ?).

2?g

Luptdtorii sau concluc&torii erau echipali cupumnale triunghiulare cu nervurd mediand dintrecare unele aveau minere placate cu aur. Structuramormintului, ritualurile de inmormintare qi echi-pamentul bhrba,tilor de vazd seamdnd izbitor cucele ale r.'alrrlui kurgan II, aqa cum este cunos-cut din kurganele de la Usatoyo, la nord-vest deMarea Neasrd. sau de la Tdrnava ln nord-vestulBulgariei (lrig. 78).

3. Impactul asupr& ELLropei nordi.ce: cttlturaceramicii decorate ctt ;nurul sau a securii de laptd,Cultura amforelor slobuiare a fost un factor decisivln formarea comrrlexului ceramicii decorate cusnurul qi a prelungirilor sale spre zona esticd aBalticii, centrul Rusiei (Fatianovo), nord-vestulEuropei qi sudul Scandinar.iei. Structura economicdde bazd (cregterea animalelor, agricultura bazatdpe folosirea plugului, transhumanla, lipsa aqezd-iilor permanente, exploatarea extensivd a sile-xului, chihlimbarului qi sdrii, setul de unelte) qiccrespondenlele specifice in ritualurile de inmor-mintare indicd o continuitate intre perioada amfo-lelor globulare qi cea a ceramicii decorate cusnurul. Dar care a fost cauza unei atare difuziuniample spre nord qi nord-est, chiar spre o zon5. cu

o climd mult mai rece P Presuilunem c5. aceste

deplasdri au fost cauzate de presiunea popula-

!,iei cu morminte tip Iamna dinspre est qi dinsprezoi'ra cr:lturiiVudedol - pahare campaniforme din-spre sud (iig. B0). Studiile antropolcgice vor tre-bui si stal:ileasc{ nivelul influxului real al popu-lal,iei tip Iamna in teritoriile culturilor amforeigiobulare-ceramicii snuruite. Studiile lui Schwi-

delzky (1978; t9B0) qi Henk (1980) au ardtat cd

arealu] complerului ceramicii qnuruite este ete-

rogen din punct de i-erlere i:iologic, ceea ce implicdo influenld de sr,il;sirat. In orice caz, eiectulbiclogic a} i;opulaliei kr;egg.n es+"e eviderrt in regi-

unii,. rrl ilccnle zunni norel-llonttce.

_ I Hihatlcvkc IifczaK,.rrgcnfi) lllffi :o.nolrorno_fozo KurganV]

l-::r--t *--*Volulol III-tea

-j'rc:en-E:ero-Troiai *"[[dll?;li:pfi%'$1,-ff,,,,,",

1 :rt *doilgo li corezuLtototvqlului ei-'.:::l g";1 . LrrrfrrelofEtcbulofe Tfelleq

Fig.. 80.-Impactui vaiului al-treilea (Iamna) asupra cul-turilor Baden-Vudedol gi arnforelor giob"tar'u .- cerarnicalmp_odobitl cu gnurul, precum gi dep"lasarei acestora sprenord, vest 9i sud.

Conc!uzii

Ceie trei valuri discuiate mai sus au dris la ..hur_ganizarea" Europei, un proces deosebit ti;';.,;-pie--<, impiiciad hii:ridarea a cioud sisleme cultriraleyi a.mai muli"or.Lipuri iizice de populalie (lracil-riedrteranean, sl nlal rohus,r,u[,,prt,io_rneri-it.eri:._near]t' sau ,,Cro l{agnotr C"). Liniiie ant,ericare cledemarcallie i:rtre culturi s-au dezint,egrat, tradi-liiie mft'elei arte qi arhiiecturi ,,vechf enr.opcre,,

227

fu111iliiilrttiii

jjrl

tl

rill

(pre-indc-europene) au dispSrut' ori s-au- degradat ;

,rieciintcle $i 'si.ructura iociall s-au modificat'

Calu!, 'cdiu!e, jugul, pumnalul Ei ianeea, patriar-

hatul, p"cc** -qi

noi z-ei gi imagini mitice.- tipicemitolcsiilor il,1o-europene - au fost introCuseori s-iu irnpiis. Yechea EuropI a fost, transfor-mo.'ud. dar nu exLerminatd'

Volul. I (cca 4400-4200 l.e.n'), legat de- popu-iatia cle ciilirefi Flr-aiinsk-Srednii Stog II, inar-matd cu purnnale de silex, sulile qi s5geli, a lovitIluropa ceniral-estici pini tn Ungaria rds[ri-tea*5 ;i a provocat dezintegrarea majoritdliisr'ur;uliior cuiiurale ale Vechii Europe - Kara-i.o.-o, l-*t.*qti, Viiida qi Lengyei. Civilizalia ^9qttt-teni (Tripoiie)'a coexiitat cu ceea ce par a fi fostsrur;uri nrici' de noi venili. Satele tradi,tionaloiie aEricultor-i ati fosb inlcouite de un sistem centratpe o fort[r'ea!,i amplasatE pe- indlliq:. A in-ceput'

ir*.*ru" de la sl,ruclfura sor:ia}5 matrifoc'alX la cea

patrifccald. Au fost introciuqi caii domesticili'pru.u- Ei arntcle folosjte de pe cai: puntnale,virfuii ascrt!!le, slge!i. A apdrut simboiismulsoareh.ri qi ai calului'

Vslut' al II-l"ca (cca 3400-3200 i.e'n'), legqtde cr-iltura nord-ponticd llfaikop a f-azei h'Iihai-lovka I, a provocat deziirtegrarea.cult'urii Cucu-

teni (Tripoire), qi ,,kurganizare-a"^ qngr vast€teriiorii Cla bazin-ele Dunuri: qi lvlarilei (formareacomplexelor Ezero-Baden)- qi -in cfuepia nord-euroaeaad iiolmarea complexuiui amfarelor glo-

truiai'e;. Au fost introduse metalele dure.(aliajulattu*i"-"rp"u), aielajele de boi inj-ug-ali. qi piugul

iaratui), $tu..t* ryi un set de simboir'ri'i specificei.leoiogi'ef indo-eriroi-'cne' A contittuat procesul

oon*oli"ic4tii puterii !i l:cg5iiei in fortdre!'ele de

ne indltirni.' tr'alut a! II|:!ca (cca 3000 2800 l.e.n'), legaide noouiatia lantna (Yamna-) - triburi kurgancu

,,..,'ol"'i in bazinul inierior ai \roigdi qi dincolo de

acesta - s-a indreptat ciin nc'u sp.re Europacent-ral-rlsdrir,eand pinX in es|ul Ung'ariei qi norduliue'.rsiaviei. Populaiia Baden-Vudedol s-a- 4*p.lq:;;;;t; iest ti'norci-vest c5+"re coasletre Adriaiicii

si, in ultim[ instanld, spre Grecia, spre nordulItaliei, Boemia Ei ceni.rul Gern-raniei. Pcpulaliaceramicii decorate cu ,"nurul s-a rlspindil cirtrenord gi nord-est silre a fci'na. acclo raniurilenord-vest europeanii, sud-scanciinavir, esi-ba.iiicIgi central-rusir aie culturii ceramicii decorate cr.t

qnurul /securii de lup'rd (,,}'atianovo"). Acesi uitimval a fost decisiv in contu-rarea configura{,iei etnicea Europei, in rdspindirea tradiltiei hurganelor peo scar5. extrent delargi qifinalinente,in forrnareaunor grupuri locale ce au aplnrt ca a.tare ln zoriiepocii bronzului din ceritnii qi ncrihil iiriri;pei.

Anoxe

.4. Tabelul de mai jos, indicind dalSr'ilr: cu raii.ir.,'cr:rboncbtinute nrin analizarca manialuirti si oescln.'tle artirni'lecle'la Usatovo $i nlaiaki, ilistrerzi (roirr:1,';ia coml,ic'xului Usaiovo.

Usatovo:4330:t00 8.P,, 2380 l.n.W. iUCr"A 16{2 A}ttnuo;lil,1

I'aiaki: sao i.e.n.14400+100 8.P., 2450 lrll.N.l (llln 629)[3370-2

43i5+ 60 8.P., 24!5 i E.){.1 (UCLA 1642 b)

4sis+ 60 8.p.,242i t.o.w.1 ,r."[:iF:ii. i'e'''];

4340+ 65 8.p., 23e0 I.E.N.t (r,"b.lT.6f;s1.:$J i'e'n'l;

[3350-2880 i.e.n.].Date calibrate (reaie): 3000-3400 t.e.tt.

B. DatS.ri cu radio-carbon pentmfaza Ilzero I. faza tim-purie a bronzr:lui:

Lab. nr. Datare cu C,cBln 428 231C LE.N. -

42'-1 2e15421 2335442 2360423 2L90424 2625<90 0<n(

526 2185EO9 q/. <n

524 2510525 2330

527 2410

221

Da{,ii realir coreclatii2950 t.e.n. [3340-2S45 i.e.n3000 13365-286529BC 13360-26802<)1A 13355- 26i;53330 13480-23953400 i36&5-3{.}253380 [3640-290029m [3015-2rrt53210 13370-28803380 [3&90-29C029S0 [3350-265fJ3310 [33i0-,-2875

22t1

C. Datari cu irn peni.ru faza Cofofeni:

Asezarea Lab. nr. Dati B.P. Datd realiOstrovul '[,1 3797 t+570 ];60 [3515-3050 t.o

Corbului LJ 3798 4220 +50 13365-29{0l,J 3799 4400*60 [3365-2900Bdile LJ 3533 44,10150 secolele 34-30

Herculane 1347 0 -2945LJ 3534 4360+60 [3355-2835LJ 3535 4360 +60 13355-2885LJ 3536 4300 *60 13340-286i)

O. l)aflri cu radio-carbori q;e;rtm ageziriie tip Baden:

Agezarea !,ab. nr. Da.iai il.P. Datrl real[oizeniivAn llln 476 45i5 j.. S0 (2565 i.lt.N.isei:.34 l.e.n

i35J.5-29i0 i.e.n.lS0rneg A !:io /,irjilrt60 (25?0i.1l.N.lser.34 i.e.n.

i,ocolia Er' i;i5 rr4:;5.r srr) fji33i;Ki'l':,j.lol,,.'[3,i9i]- !i].ri) i.i: r.]

hn'anowitr:: l{ 21iiir l::iilil :Lt!1il (235C i.iI ii.l:,,'r.:.3Ci.e.n.

,rrissar jln :i5.) 4:r0+100,j;fii;Itt1.jr::'1i...Ililornctiia Grl.r 4cni, 42rjc -70 t{3?;!;."*:i'-,i;lu-il1..,,

(gllip u1li.ivrt ail

linsula Csepel Q L12a tfiA +90 i:2?0 i.tr.li.)soc.2f i.e.n.(ltucla1;cst a)

tPivnic:r - I{}'{ 145 4iiC+i(1,9 (2if rii.;f .U ;sec.27 l.e.n.

(gntpri)Kcslolac)

3i. Datirri peuiru cuitura ari:ioreior globuiarr: ciiu f <;loniir:

.Agezareii i,ab. rrr. Ilal,rl ts.P.

.Zd.rghcrvo 4623! ;ta Qffi} i.n.ru.1Klemeriiowice GrN 225 4440+460 {2490 )

iDaiele reale sint cupririse furj,re 3400-ij?00 l.e.n.

,:,F. Datdri cu radio-carbon pentru morminte Iarnna dinRom6.nia, Bulgaria gi Utgaria:

:'Aqezarea Lab. nr. C14 B.P. Datd reali, Baia Ha- I(N 38 4060*-160 seo. 30-26 l.e.n.

mangia (2110 I.E.N. [2990-2210 t.o.n.]Bln 29 4090t!60 seo. 30-26 i.o.n.

(2140 I.E.N.) [3C?5-2310 l.e.n.]*Cernavod[ Rln 62 42601{00 sec. 30--29 i.e.n.

(2310 !.E.N.) l338o-2550 t,e.n.l

\rarna KI Bg 4210+ .60 sec. 80-29(?:99 lP.N.) [3030-2650 i.e.n.]

I{6tegyhAza Bln 609 4265+ ^S0 s'ec.'30-29(23{5 I.E.N.) [8345_2650 r.e.n.1.

G. Datdri cu raclio-carbon pentru faza Baden-Vuleriol dinBoemia gi Bosnia:

.n.lll

t.e.n.lllI

AgezareaHomolka

(qi com-plexulRivnAr)

Hrustovada

Lab. nr. Datd B.P. Datd realdGrN 4065 42(r0+7A sec. 30-29 i.e.n.

(2310 l.E N.)

Bln 564 4125+80 sec. 30-29 t.e.n.(t175 i.E.N.)

Referinfo

ANATI, E.1976 Epolution and Style_- in Camunian Rock Art,

,,Archivi" 6, Capo di ponte, Edizioni del CentroComuno di Studi preistorici

BENESCH, F.t94t Die Festung Huberg, TIalleBERCIU. D.1972 Qu'e.Iques donndes prdlinzinaires concernant Ia cic,ili-

sation de Cernar,-odd,,,SlovenskA Arcl-reol6gia.,,XX, 1, p.268-280

BERCIU, D.; S. MORINTZ; P. RCI,IAN1973 Cultura Cernaood.d II. Asezarect ,!in Sectorul B tle

Ia Cernavod,d,,,Studii ryi ierceltrri de istorie veche,.,XXIV, 3, p. B7B-40bBOKONYI, S.1979 'fhe Earliest lVaoes of Donzestic ltrorses in East

!,urgpe,,,The Journal of Indo-European Sludies,',Y. a

BOGNAR-I{UTZIAN. I.1963 The Copper-Age Cemetery of Tiszapolgdr-Basa-

tanya,,,Archaeologia Ilungatiica,', aZ, BudapestaCERNIH, E. N.1978 lor.noe delo i ntetallurgia a drevnr:igei Bolgarii,

Sofia, Academia llulgara de $LiinleDANITIINI{O, V. Ni,; l{. }I. $n{AGLTII9'i2 Pro atlin pooorotnii moieti p istorii eneolititirtogo

naselenia Pic,dennoi Etopi,,,Arcireolcgia" (Kiet),6, p.3-2ll

DINU. i\t.191 4 Le problime des tarn.f:es &. ote clans tcs riqions

orientales de lit Routtt,aaie,,,i,reistcria Aipfua',,10, p.261-175

231

DORPFELD, W.tg2'l Att-Ithaka, iVliinchenECSEDY, I.tSi L Eine neue Eiigelbestattung iler uG.rube.ngrab"- Kultur

7 kupf erzeit-Filhbronze zeit\ in D evavdny a,,,M ittei-tuns6i des ArchAologischen Instituts", 2, p. 45-50

lg74 Oiffib adatok a tisiantuli rizkdr tdrtCnetihez, "\Bikds MeEvei Ulrizeumok K6zlemenyei",2, p' 3-40

lg75 Die Grub-eingrabkurgane und,Elemente oom Steppen'rlrsnrung ii iler uigarischen Friiltbronzeze't, ,,AeLaAr,ihaeo'logica Acqd. Scient. I{ung.", 27,p. 277 -28tt

ECSEDY. I.. D. VIRAGHlsis Vorbeiicht iiber eine (Jntersuchung nach der Verbrei-

tung, der Kurg,ane in Ostungarn, ,,Mitteilungen d'Arci. Instituls d. Ungarischen Akad. d. Wiss.",4. n.3{-33.

EHRTCi{,^ R. w. ; E. PLESLovA-srtxovArgOg Hornolka. An Eneolithic Site in Bohemla, ,,American

School oI Prehist. Res.", Peabody l\Iuscum, Harvar4Univ., XXIV., eeskoslovenskh Akademio Ycd,Monumenta Archaeologica XVI, Praga

GAZDAPUSZTAI, G.iggi-Zu, prage der Verbreitung det sogenannten o'Ocker'igOS grabkuliur" in ungarn, ,,II6ra l'erenc Mrizeum

Evkonyve, 2, p. 31-38GEORGIEY,' G. I.'; N. Ja. MERPERT; R. V' KATIN-

CIAROV; D. G. DIMITROV1979 brrro, ,onnobronzoetoto seligce, - Sofia' Academia

Bulgard de $tiinfe, Insi. de arheologreGERASINIOV, NI. M.tgSi*

- i *tttnoplente li1a po cerepuoTtu9i Instituta Etno-gra.fii Akadernia Narrh SSSit"' 28

GIMBUTAS, I\I.'L';i;6- rh; hiehistory of Eastern Europe' .1' Mesolithic'

iiitiiu" ""d'

"Ciipi, Age Qttltuies in Russia anil- ti i

-

b itti c .l rro,,,'A1t-t.t. Slch o o-I-of . P reh is t' R ese arch"'

Peabody I\luseum, Harvard Unlv" Jt'\LgTg The Beginning of the Bronze Age in E*urope and'-the

I ido - E ir o p " aiu,' e'i o o - z s o 0, B"'c',,,T he J ournal oI

ioao-E"topu"n'Stutlies", I, 2, P' 163-214

1978 The First Kurgan Waoe into Copper.Age -pu1ope'

"ii.-1""t*i o"f Ir'tdo-European Sfudies"' V' 4' P'

277 -338HAUSLER, A.i-gog

-..Sti;'r* ische und nordkaukasisclrc - -P.erroglgp'hen 'llivi.. Zditi"t'.ili'eer tlrartin Luther tTniv"" Halle-'itittenberq Xll' 11, P. 889--92 I

JOVANOVIC, B.ifiL'*iiar"iirpliani i Stepslta Kultara-.Grobavaiama -u

ranon'r Bronzaeint D'obu Pcilunadja- (Rezumat inL"ir,irai Tne indo Europ-eans iud the st'eppe

i'if:G;;. Ctrt** itlHg harl.i; Bronze-Agj. itt the

but"ire Bersin), ,,Istrazivanja:', 3, p' 5-24

I!-\LICZ' N.i363 Die Piceler (.Bad.ener) Kultur und. Anatolien, Bu-

dapesta, Aka.demiai Kiad61968 Die Frilh,branzezeit in Nordost-Ungarn.,,,Archaeo-

logia, Hung.", il.s..45, p. l5-61i973 ,,Litrer die chronologische Stellung der Balaton-

Gruppe in Ungaru", ln: Chropovsky, B.(ed),Sqrnposiitrn iiber die Entstellung und Chronologied.ir 'Bad.ener /(ultur (Nitra 1969),"Bratislava, Verlagder *Qiow. Akad. d. Wiss., p. 131-163

i976 ,,Ein neues kuplerzeitliohes Wagenmodell aus derUmgebung t'on BridapesL", Festschrift filr RichadPittioni zunt, 70. Gebarrstag, Yicna, Franz Deuticko

I{RUT, S. I.1972

' Naselenie territorii Ukraint epohi meili-bronzl,Kiev, P. 125

LAGODOVSKA, O. F.1946 llaskopki usaticskagr: kurgana I-II,,,Naukovi

Zapiski", II, I{iev1953 Pamiatki usatioskogo llpa, ,,Archaeologia", VIII,

o. 95-{09LAGO'DOVSKA, O.F.;0.G. SAPO$NIKOVA; M. L.

]\{AKAREVICI1962 Mihailitske poselenia, Akademia Nauk Ukrainskoi

RSR, Insl. ArcheologiiLEBEN, F,1973 ,,Zur Kenntnis der Lasinja-Kultur in Slowakei",

in Chropovsklt, B. (ed.) Sgmposium iiber die Entste-hung und Ciionologie'di Bad"ner ffzdtzr (Nitra1969), Bratislava, p. 187 -L97I-ICHARDUS, J.; J. VLADAR

i964 Zu Problernen der Ludani.ce-Gruppe in der Slowakei(K probldmom ludanickej skupiny na Slovensku),,,SlovenskA Archool6gia", XX, l, p. 69- 162

\{ASEK, N.1961 Die ieic'ndt-Grwppe in Bdhmen unil ihre chronolo'

gische Stellung,- ,,L'Europe A la fin de I'Age depiene. Actes du Symposium consacrd aux problbmeshu Ndolithiquo elro-pden", Praga-Liblibe-Brno,1959, Ed. do L'A-caddmie tchdcoslovaque desScienees, p, 327 -335

}IEDUNOVA-BENESOVA, A.1964 Eneolitickd sidlii* Stard Zdmkg o Brne-Lilni,

,,Pamdtky Archeologickd" LV, p. 91-155]IELIUKOVA, A.I.1962 Kurgan usatooskogo tipu u sela Tud'orocsa,,rKratkie

Soobqcenia Instiiuta -Arheologii", 88, p. 74-83UtrNK, R.1980 A Sgnthesis of Physical Anthropology of tlrc Corileil

W arb C ompl e x,,, J ourn al of I ndo-European,Studies",VIII, Papers of Dubrovnik Conference (M. Gimhq-tas ed.), Washington

2rl732

fi{EH,}"1lIt'I, N. .lri.iil e"

-'D;;;;ris,i e s kotolatli loljs ko' urals ko go mejd'ur ecia'

I{oscova, NaukaMtrRPEF;T, N. ja.; Il. I. GEORGIEV ,.r's7i.',"Ptt.1otii." ti..o i ego rncslo si'edi Lamiatnikov

ilantteso bronzovogo ieka vostocinoi Evropil" in:

l;i:r:;:l+,:;,,:it|,,,'oXTo;:,';#,:u,i,!:i,iff if;tgc5l. i-lratislava. P. 255-251

lIOItiNTZ,' S.; P. I' ROI\IAN1gi6l"--Atirl,te 'de, Autgi,gs tles Aneolithikums und' iler

y," *" :* ;r: f {","'fft T f{y{{" N i e iler'

li?X$lj' 'rrLr,,,o,, ptementripotsko.i kutturi so - stepntrni'il",rrinon i i,dnogi oJlia, ,,Sovetskaia Arheologia"'2. a. tB6-199

NIICR;\SOV, O.1b;;'-.,;;'i'opi,t,rtions de la pdriode de transition du

]goi"'rtl"eiiiiiilci"e a i'age 'du Eronze et leurs parti-;iri;i"itd; antlilopologiftues", !l Anthropolggie 9t

#i[i:',f:,i;,1*t"d,*';,i;?r'eT"*?il-'{i""1"'f "ioff'i,]it.lf

. -ti"taiu," Iti"""t d' anthropologie ginirale'

+o, tNUMESKERI, J.i,H'";,i:"'id;,'p;i:sltl'"Y},'*,11,$!:r$iif :l'J,{';ri,irii,s;*'nuni', n's' xXXV' Budapesta

NIKOLOV, B.ilio"iirgir- pogrehcnia ot rannobronzorata eooha nri

't' c r n a o a, n n' 1 i",' ?'Z',. [ ;;;iT ;;i' "i"' A rclieol o gih"'

3. o. 38-51NC)S}II{.

-S.

rgol " i:l,l,,it a amfor liulisrgth w P9t.sc.e'lVroclaw-VarEo-

i'iii'"C*o"oi'ii, L;;et"ii; comisiei de arheologie' 8

PASstrX, T. S.\d'Ld nlt"iilila t,ipotskih p9s1fui,i"'Malcrialli issle-

,*;, j#jh,' iz,,iiTil?g",,i: : %' :l ;

",n*, l: j u ili

o.95-109PATAY, P.L9 6 6 - Gr iib e I r,on s ip p en- II iiup tl i n gen..au s

! xr ^

K ur! 9r ze3tt

ir;; ,,f,'*lttoru n.tdtit iru"tit 6"vkonyve"' 3' p' 49-55

iJf,lt?Y":.?irht" d'"' dste*eichischen Rauntes' viena;

Franz Deutisko

POPESCU, D.1937- La tombe d' acre d Casimcea' "Dacia"'

v's' VII-{940 \rIIi, P.85-91

i8iohr?;,rtiie srobooe pri s' En'd;e' "Izvestia Arh''

insi", VI, P. 89-116

?tr:\iirR-rt\\r, C.1li0 The burnt hause al ^\itagrot, ,,Anliqtrity", XLIV'

774, p. 137-73ttROTIAN. P.I.\'-t7 7 Strttkturii":td'erutrgen tles Enddnealithikunts itn Doncu'

I{drpaten-Rallna, ,,Dacia", n-s., ,t\r, p. :l I - 169

iiUDINSKI, }1. J.1952 lLanzennaia hlogila,,,Kratkie soobgcenia instiiuia

Arheologii", I, P' 21-31SCH\{IDT, I],. R.19i5 Die'Burg Iruiedcl, Zagreb,I{rcatisches arch litaats-

rnuseumJCI{RICKEL. W.i957 westeuroPiiisch.t: Eltttutte im Neolithikunt' uttd in

cler friihitt I] ronze zcit M ittelfu &[s chlands, -,,llandes-,nr,sbitm fiir Vorgeschichie"., Dresda, Vol' i Ei 5

SCII\\/IDETZKY, I,...Ar.ttrropclogie der Schnurkeramik- und Streitaxt-iiulturrrr"', iri Schrvabcdissen, W. (ed 1' Die Att'{ihLee des A'colithikums oom Orierit bis Nordeuropa,'r'uiina a VIII-a b, Anl"hrop.ologie' Iartea a doua,itut Oamettta, i{onogr. z. Urgesch , Ir' }teihe B,vol. 3, Iioln-\Vien' Buhlau \-erl rg

1980 The Influence of the ft''pp! People Based on the

Vi;t;;h A"thropological' -Da'lo", -,,"Io'tnal of IE

Stu"dies", ViII, 'Papicrs of Dul:rovuili Conference

lGimLutas \1., ed.)' \1';tshittql c;t

SUE\\ ,\LD, O.

1'Ji0 Die jtLngneolithische Si':Cluttg in lletz (Nierlerdonaul'..lranhistoriea", T

$rIAGi,I, I{.M.; v.P. DUDI{IN; I{. v. zINKovsKIiSlg Pro viscent'Lia tripolskih poselen' ,,Arhecir-rgia"' 8'

p.23-39SISKA, S,

19'12 Griiberfelder d'er Laliiany-'9!y-pp' ;n

,,Slovdnska Arcireoi6gia", XX, 1, P

svE$NII{OV, I. I{.

d,er Siottaltei,10.1 - 175

Rocenskil9i3 Nooe pohoc,ann!o kulturi kuliatih atttfor uablasti , ,,Archeologia'', 8 p' 63 - 67

TALLGREN, A. M.1934 Sur les rrLonun'Lents migolithiqucs du C.aucase occi'

ar'"tii,-,,Eurasia Sept"entrionalis Antiqua", IX'p. t-(5

TELEGIN, D. Ja.

19i3 SercrJno-stogivska ku'lnra epohi nt'idi., Itiev' 4ka-;;;i" -N;;k

ukrainskoi SsR, inst' Archeologii

TOCIK, A.{964 Zd'chranni.l rt!zkutn e E{ljii-.Vikanooi ..<t rokd'ch

lrsiis-lgko, istrtaiine zvditi", 12, p' 15-'l8Ir

235234

WISLATtSKI, T.1966 Kultura Amfor Kulistyeh w Polsce Polnocnozachod-

niej, Varqovia, Inst. llist. Kult. trIaterialnej7970 The Globular Arnphora Culture. The Neolithic in

Poland, VargoviaZINEVICI, T. P., S. I. KRUT.1968 Antropologicina harakteristika dartnogo naselenia te-

ritorii Ukraint., Naukova dugla Kiev, p. 1?-39

c irsvn pREctzARtDE ORDIN ARS{EOI.OGICPRIVIND PROBLEMAPROTO.I N DO.E UROPE N I LO R

Este cit se po-ate de clar cd solulia privind origi-n-ile proto-indo-europenilor - pe- baze atit sp"a-tiale, cit^ qi temporale - se afld in mina arheo_logului. In^ c.iuda amplelor cercetdri lingvistice,nu s-au oferit incd rdspunsuri definitivj referi_toare la problema patriei primitive inclo-europene,deoarece chestiunea in tiiscutie este situatd fbartedeparte ln timp *. $i totuqi, rezultatele invest!ga!iilor lingvistice, desfdgurate timp de doudsecole, sint o mind de aur pentru aiheoloei. Anu ne folosi de ele inseamnd a ne lipsi de un ,iate-rial cu adevdrat bosat.

Cercetdrile lingvi"stice au ardtat aqadar cd. laun moment dat, in preisiorie a existat nucieulunui stadiu cultural gi lingvistrc din care s-adezvoltat ulterior o mare varietate de idiomuri siculturi indo-europene. S-a mai ardtat cd analoeiiiespecifice dintre numeroasele idiomuri indo-eiro-pene reprezintd, cit se poate de clar, un detaliumult prea.fin pentru a putea fi explicat printr-oteorie poligenetic5 sau prin ilnprurnuturi intra-lingvistic.e (cf . Thieme 1954). Aceste ,,analogiispecifice"- ;i acest ,,stadiu specific,, exisie qi "tnrrraterialele arheologice, ceea ce cluce la conciuzia

* O citic5 delaliaii a prcl,rlemei este prezentatf, lodisertalia lui James Mallory T'heoru and, "i,{ethcil on theIndo-European Hornelantl, Los Anleles (UCLA), lg.,s(N.A.).

717

cd a existat cu adevdrat un teritoriu proto-incloeur'opeen (PIE). Utilizlnd mijloacele arheologieieste posibil sd coborim inapoi in timp spre obazd geograficd - un areal de origine - cle caresint lesate dezvolt,drile ulterioare.

Metodele reconstructiei arheologice care facclin patria proto-indo-europeand o realitate isto-rich sint numeroase qi nu mai p'.r!in ccmplicateCecit cele lingr.istice. Cerin!ele necesare recon-struc,tiei sint: (1) Studierea culturilcr de stib-strat. (2) Trasarea con'uinuit5,tii cuittii'ale plecinclde Ia culturile indo-europene atestate istoric pindla perioadele prei"qtorice. (3) Identificarea r-rneianumite cuituri intr-rin anumit mornent ryi peo arie geograficl anun-iit,5. care este in moci ciarrelevanid puncteior I qi 2. (4) identificarea unorelemente culturale proto-indo-europene specifice.(5) Identificarea unor componente ne-indo-eu^ro-pene in Europa qi in Orientul Apropiat; qi (6) In-cercarea de a inteiege procesul de hibridare alelementelor proto-indo-europene qi de substratne-indo-european (pre-indo-european).

Lucrdrile mele de pind acum privitoare la,,teoria hurgan" nu s-au bazat pe abord-area pro-blernei proto-indo-europenilor print,r-un set deformule reconstruite lingvistic, ci pe studii intimp gi spatiu asupra: (1) areo.leior lccuite devorbitori de limbi baltir,e qi sla.re (1946; 1963;1971); (2) neoliiicului ryi epocii bronzului in cen-trul ;i vestul liuropei, adicir a Vechii Europecare nu a fost indo-europeand (1973, 1971+ a, b).Toate acesie studii mi-au intdrit convingerea cIa exista.t intr-adevdr o ..c',ilt,r:r'ii-sui'sL".

f . Cultura kurganelor:denumine gi cron*lcgEe

Degi au trecur. apxc€,f e 20 dc -'.r,i rle Iu ltuhlicarealucririi in care ieglrr': 1-'r'cl:lernatica proio-illclo-europenilcr de ir:fii'Lrarea pcrprila.tiei li'urganelorln liuropa gi Or'ienlul Aprcl:lar" tlinsprc stepa di;r-tre Nipr'.r ;i Iv'oiga. r:circel--!ia rttea lJrivind pro-

blemele de baz{ nu s-a schimtrat. Firegte, slntnecesare citeva rectificiri care si tini seamade noile dezvolt,dri ale gtiinlei, in special subraportul datdliior. Dateie piezentate

-in studiul

din 1956 qi in cel din 1g63 in ceea ce prir-eqte

::]1:j".k"urgan" ;i,,criza cultrirall,, Oir,'f".opanrelstorica au fost mulb rer.izuite intr_o comuni_t are.d.in 1966 prezentata la Co;rfrri;ta dc la phiia-, jelphra asuJ)rcl cir iiiza!iei inrlo-er-ri.ooenc (Gim-butas 1970).

, ,F1p1qJ...i.aspecte1e cronologice nu erau per-fect sLabilite in faza inilial5 a datdrilor cr,, railio-carbon a flcut inlelegerea clatelor aificilX iing_vistilor gi altora din afara sferei arheolos,iei- 3itotugi, .pentru cei preccupati ile ltloblel-natiJapreistoriei, metoda clatJlii'cu raiiiolcarfro" iCr.jgi,calibrarea ei. pe baza clendromonologiei i#ilcule bazate pe iireieie pirmlui californian cu co_

1u.ri !9po9se) a fost o -adevdra.td

Lrinecuvintare,chiar dacd adesea s-a ficut simlitd ner.,oia reyizu-irii. unei gindiri str,.rcturate pj ccmpa.alii tilr;_Iogice gi pe dale publicate anl'erior. Eltc aclevdratca metoda cie datare cu C1a a suferit schimbdriesenliale ln uitimii 20 cle lni, dar acurr ea s_astabiiizat. Avem la dispozili.' ,.r, ,rrr*Ar consi-rierabil de _datdri pentru fiecar.e complex arheo-,,19_r: !i ne b,azdm pe calibrarea acestor clate prindendrocronologie. Estimdrile cu aiutorul inelelor{le c.opac nu ne poL duce prea departe (adincimeain ump este ptnd la cca ,5f0Q i e.n ;i se sperd cain cu.rind sd se adauge alli 500 rle eLni). Datoritdnoilor metode cie datire, s'e pot cliscernZ nu numairniieniile, ci secolele_ qi ciriai junntXliie cle secolclin cadrul neoliticului ryi epocii nroirr"t"i.

71

_ _Tm*"t.nl ,,kurgan , este'o denumire genericd '

p:llru. c 1^radi!,ie culburald. cuprinsd lnrre ccaoUUU tl 2UU0 i.e.n. El acoperd o ierie de elementesocio-economice, stilistice.. ,si religioase care duc,in ansa.mblu, Ia ideea cd

'a exi"stat o afinitate

geneticd intre numeroasele complexe culturaledin acesL interval de ,timp.. C"itu;; ,,kurgrr,;nu este o entitate unitard. gi uniforind ; ea'cuprlndetrei milenii subclivizate in patru p*rlioade,^de ia

239238

Kurgan I la IV. Nu este nevoie s{ elimin6metichete ca Sererinii Stog II, yamna (sai-r Iamna,,,!i'oc pI, car itille'') ol.i ,,securca de luptd-ceramr adecclaiii cii snui.ul", deoarece acestda sint neoe_sare pentru a iiieliifica anumi're comtrlere arlieo_kigice in dir.erse faze si zone. Nurnai'fa.zele l{rir-gan.I ,si I1 i-rct .fi ecllralate cu un comple;< cui-tural relativ riniform. De-abia dupri exlansiui.,cs-atr prcrlits ncl erriiulii, adicd au s.plrut variarli:cultur'ale.

Inainte ile revol.;iia produsd in cronoiogie tledat,5rile cu radic,caribon gi calibrdrile Cendro-cronologice, se e::Lima cii aqa-nuiniia ..cuituril akurganelcr" ar. fi avuL o durlatd mLrit mai scurtb.,rlesfdreurarea ei cle-a lungul a trei milenii fiindcompr.imii"a in aprorimaliv un sinEur mileniu.l-ratoritd cornplexiti;ii generate d;,,instabili_taLea" in crorroiogic, Iclmenul ,"kurqrir.,e. ilr;lgre;iL ioiosit cri in!rl;s tlc unii speciatiSLi. Repei :

,,Ku."giit)'- nu derlliillC.-tc cuitui.a llatrjiei p; ii,:lLii.eirrdo-our'c1,enc, ci caracLelistiojlb cujilii.ale eicpopnlaliei protc-ii,clo-europene in perioada rele_vanti penlru pr.oblema patriei plirniiive.

Cele tr,ei miienii a.le ,,i,r.aJiliei kurgan,, cuprinrl:Faza I{urg_un.I - niiicniul aiV-lea l.e.rr., o peri_cadS de relativi unifoi'mitate culturali, cunoscut,ii1

_aqezlrile des.i:ilei.ite in stepele dirrtre F{ipruqr \'oiga, ia est cle zona civilizaLiei Cucut-eni(Tripolie). ilenumirea arheologicd a'acestui com-plex este ,,Sereclnii Si,cg II,, iir hazinele Fliprul,.iigi lJo;rulrii{, si ,.Yanirra ({anrna),, timnurie sau,,rrionrririr'lc cu gr.c&i)u.( jn reqiunile' cursuluiiril'"';'iul ui X'olg,ii, cursul infei.ior il fluviului Uralgi le norJ tje,\[;.rcr Casrricd.Fa:n K.urry.n It - pr.ima lumltate a miltniuluial i\'-iea i.e.n. It-lsi* perioada inceputului unei

rize ia vesi cie l,iar.ea l{eagri, ilatii cinri mor_T;'*: ii1,_i{ri;r,.ril i I i,, 1;iil i,,,,?n,,i,.,i1i..i,ii U*"lr*:i,pi:.r,',.^t"1

:.pr,e Fir_rripa colti,iii:i dt_a iLingui Iuni-rtr. irl r.rcsi s,riir.r jiu. rl.r-iliza!ii1e ,,r t,ciri eur,opene..(g,rre in,Jr,; crrrolr-,irr) i, i r,:rii,,u,i' "riricnta.t't'z(i t\ur::c.n lil _ * tloua j.m.itate a mileniului:il .r \'-jec .t.e.rt.. lazjt inarcatl de aparilia uneirioi.cr:lturi in pariea norciici a ller.'irrs.,tei Bal-canice tj in Eurcpa centraj_estici

- (complexul

Ctrn a-,-od ir-ij oiera z-prc t c ga,l."-8,ilL.), in Eu.o -

i-"=::::llil _(_i9*ptu1"t ainfcretci. gru]r"ru,g $iin ii'tnscaucazra, icate zoi:r_,je cc.rnt,ininci elementeKurgan. A.cerr-t,li perioariii a cuprins procesul com_l'tp\ iic iribr.i{itr.e sau ."liui,aaniztre- ce a dus la.ir'rpc.ilanLe tr.iqrrsfoin.irri iri econclnie. stmcburaili,i:._l,ii i.]i.3J:.. S.inr arcsi,ar.e vchiiulete ti ;ullJi?li-iirj jp rr ini!iirrrile a-, i:rr; irr,:iilii sir,at,.3ice dinij.::1-1'^^,.i:ii:d!iii?r ^v;"r"l.ru.'Ju;' ;i T,ungyuiiz'rrtt e:t-nalfonj.l1) sjnl t,,ansfililntie in f,irii_fica,lii gi cenlre tribaie; nu se *u,ro.gi. nici uncritq nau sat mai nare cu cararter ,,vechi euro-iice.n".j,'ciza I(urg{tn IV - ii-Lilcrjul al III_lea, consoli_darer gr.ilruriior.

. iriJ:a je cloilrilate ifu e:urne nt e 72

l i-...{i.l.llt-*crinr :i. crcs{qr';.n nia'uijii.r1ii "i expnn_sir-1ntr. l!sie ll€l,toar ia {,ciltplexelor .,cei:amica deco_rai:f c'.1 Enurul - decurea de l-:pi{,, din centriii;i nordril_Europei, compie::elor'mor.mintelor cueroapa (,, yilrnna,') si inorminiejor_catacombd dins,tepcle _nor(l-ironiice, fazei Lriailrop din Caucazui.ir, nnr:J 1r iterioat.la tl i-,irui ": ii nrii"ioi. ri ilr zonaeqega.na_ ;i est-rneditci,a,reLli. Nortlul Europei,1r:'ni ir.. Sriedi:. ;i suri'.i} Fir:la.nriei, si Grecia au fost,.. ltLtrqat ilzftte".

.. Gnip,.iriie de vorbit,ori de lim}:i in,lo,europenedin epcc_a bronzului qi fierului pot fi iijentificatilnLr-un ian,t. de dez-uoiLtire neinireru;;tX pi"U iiiaceastii per,ioadd: volJ:iiori ai idiomuriior ger_manice in areaiui complexuiui ,,ceramicii decorate:_., gnurul : securii cie iultLilt din ncrd_vestulJJuropei; ):aiticii in comple-xul est-haltic gi com_-plenul.seci.u.ii Ce iuptd dinientrui Ff .S.g. Rude (Fati_anol'o) ; sle.ylr in complexul norii-carpalic al ccra_

241

t IJenumirea Serednii Stog ii a lncepul si fie folositApeniru un comple_r cultural triurma siptturilo. din aniili,:i1,.i1.ir*f lily9,gr^.4 V. Dobrovolski ril zona pragurltorl-?11,"] ,pjrecrnrr Stcg esle o agezare stratificatd, Stratulslrpeilor..(11 ) ocopOi.ea rr:sf ur.i ale cul[urii Nipru _ Doilet(r;creor!n Stog l) - l)trlrrurolski 19291, Telehin 1970 (I{ A.f

?40.

micii decorate cu ;nurul - s€curea tie lupth;grgpril celLo-italo-iliro-frigian ir cornpiexul c-era-

_^ micii deccrate cu ;nurul - securea de luptd din73 centrul _ Eurcpei; pre-grecii u",. proto-giecii in

grupu_l kurgan aibano-peiagonia;r ; proto-scilii incomplexul Yamna-Poliavka clin sudritr R.S.S. iluse.

Intregul sislem al ,,cuil,urii kurgan" nu estebazat pe o sing:ur5 trislturii comunl (,,izo-morf")_- movila sau kurganul. ,,Iiurgan,, estedenumirea unei tradilii qi, asemeni multor altedenumiri, nu se referi la o unici tr[sdturd, ci laansarnblul de elemente cleiiiiitorii, care sint: osocietale palriarhall, un sist.em stratiiicat inclase, existenla uncr niici unitili tribaie conclusede cdpeienii prileraice, o economio preponderentpastorald inciuzlnd crercterea calr-riui gi cuii.ir.areaplantelor, eiemenle ilc ar,hiteclurd cum sint coli-trele rnici drepiunghiuiare subterane (borcleie) sausupraterane, cu stiipi de suslinere rlin lemn,sate mici qi forL{re,te masive ampiasate pe indl-limi, o ceramici grcsciani nepictat,i decor.at:iprin incizie sau imprursirturi, elemente reiigioasece indic{ exisl-enta unui zeu al cerujr:i siTsarrsoarelui, precr-iin si un ze'.1 al t,:;netului, sacrificiide cai gi cuilul fccului. N{ovila (sau kurganui)estc, aqadar, cloar ulul din aceste elemente ciefi-nitorii. N{oviieie de pirriint sau grdmeziie de pietrede deasupra morminielor cu put (slLaft-giaues )erau .in majoritatea cazririlcr foarte joase, adeseasub t m inillinie. De-a luriguJ timpului, ele auavut de suferii de pe urma distrugerilor in regi-unile cu plmlnl arabil. Ca atare, moviir'" nici iumai esi,e ate*iabil[ intotrleauna, moirrrlntul insine fiincl mai important decit ,.c5ciuia,, iui.

Riturile de ininormiirtare sint de o iri:portantdexceplionali in a ne cla o imagine despre strut-tura socialii qi reiigioasi. Pracr,icile de inmonnin-tare -nu sint, impt'urnutabile altor culluri, nici nusint bmsc abandonai-e, chiar clacri sufer.i treptatmodificdri. Deoarece mormintele tradii,iei kurga-nelor constittiie majoritatea covirqitoare a restu-rilor culturale, eJe sint o sursd principali de infor-

:,:rtie. Car;rr:leristir:ile principale aie structurii::ronninlrrlui 1i ale itiact,ir:ilor de iiirni,.rmintare.in'u uliniiirrerelc: (f ) i)re;renta unei case rnortiiD.retnslrr-ril,e fie clin lesr,"zi cle. I,i.l1i,;, fie din jemn

ir interiorul ryopii, acoperiti c,: lemn sarr cu:,ieile or,i cu rrn cor'l sprijinit pe trei sau patm.iiipi sru pe.ri de lcnn. Iiiindul eia o"opuriit ",;rc;uri,- ocru rlin scoartil cle copar, cenr:sI saur,ietriccle. (2) h{crntnlul ela accperit cu o movilii:,,rtulclii c1c plmini so.u de L.js.tii, adesea incon-j:rat.Yi c',e un cromieh, adicd de uii cerc de pietresau iie stlipi din lemn. Fiumai mormintele iegaleera',r mei'cilte cu uir 1,umul neobisnuit de inalt;elela jte el.arl 3'oa"re. S.rele funerare cle forma,ii;ci zeititi niasculine gro;:ai:u tri.ilrte in gresie

nercau locui de inmorn:rint,*.re (urtele au fosl refo-lrsi're pentru a acoper,i caseie ntortriare). (3) Grcapa,: eii'lrr.l ji tiint,r- o movil i era clcstlne.t:i b :irb atu lui,:,-'.r' griliie sccrir:clare fe;neilor., copiilor ;i e-,'ent'oal:Lltoi rnembli ma.i pi:i,in inportal{i, }:5.rba!,i sauf i:nei, ai lamiliei s.:lu cla:iului. (4) Frezenla'lri,:eiului sr.tttce, adic.1 ilmormint,ai,ea sotiei si

,:opiilcr si, i;ta1e , a srlavil,-rr aliluri de sotul, tatilnli si,dpinu-i Crceiia'r. (5) Ir:rnorrniniarea anima-l,.li;r in grcni se;;i,rate. (6) Aiesl,area sacrificiiioriie oameli .qi aniinal,l ln s'lr'lnsI legiii,url cu inrnor-l-iilrttrre;,'r nenbi'iior clilsci superioarc. (7) [1vi-iiurlierca unr;r tiill,inclii cle cli-.it:i in absenla saui;rezen,tr anunii|or elemenie rjin invent,arul cleinilormillare; maricriiatea riroimintelor sint lip-:ii,e cle inlerrtar; mciminieic ciipeieniei oi'i r[z-Lciiricuiui cuprind.,-ir'!uri cle s:iqeri5. pi !,epu;eiiin sile>:, r.r cu'uit, o seitlre cie lupti (din cornr1e cerb in faza i(irrgan I, cle piatr,I sari cupruin faztle ilurgin iI qi III), cap:rt de ghicagl tlinlriatri (il fcrn5. rie cap cle i:al in faza Kurgan iI),r.ln orlr:rceri'r Lrectorrl confcll,ionat din dinlipericra!i de ciile, r,ir]ti-, }-ip sau urs, un colierriin ccl,ii dc nti:llre1, si, in mod errepiional, unii:ei .iin i-ilrrru s&11 electruni, brlliiri spiralate dincupru ;i o ciitaranii ciin os pcll'rt'u cing5toare;unili sau n:ai rnr:llc prahaio sint, asezate la capulsau la nicioarcle moli,ului. (8) ['!or!ii erau inhu-

2+J747.

mali rqi depuqi pe fundul mormlntului in pozilieghemuit5: in fazele i{.urgan I ,si II pe spate gi,de reguld, cu capui spre esl, in fazele l(urgan III,si IV pe o parte (bdrbatul pe drcapta, feneia pesttnga) cu o ol'ientare predominantX spre vest.Riturile de incinerare nu erau tciai necunoscute.

Elementele definitorii enulrlerate mai sus se

referd la rituriie funerare ale culturii de la nordde X{area Neagrti qi dirr bazinul inferior al Volgdiin perioada 5C00-2C00 i.e.n. 11le se aplici ryi

mormintelor cu kurgan din Iluropa central-esticd, centraid ryi nordic5, precum ;i regiunii dela sud de Caucaz in fazeie Kurgan II-IV, adicdin perioada de e:<pansiune ;i post-expansiune.Acestea au continuat, cu anumile moclilicdri,chiar pin5 in pelioarla istolicd, tn epoca bronzuluiqi fierului. Credinla intr-o via!5 de apoi, carac-terizatir prin aceeagi structurS. social[ stratificaLd,reprezintb. una din triisS.iurile cele mai conser-vatoare ale sccietS.liior indo-europene. Riturilekurgan de inniorminlare poL fi cleosebii,e cu uqu-rinld de cele ale popriia!,iilor de vin[tori qi pes-cari norci-euroasiatice, reirrezentate cLe ceramicadecc,ratE cu piepteneie qi irrcizatd, ca gi de celeale agricultorilor clin sud-estul gi vestul Euro-pei ori dirr zc-ura mediteraneand.

2. Fazele Kurgan i 9i ll din stepeledelimitate de FSlprul infenior,Volga inferioarX gi Munqii Uraligi problerna o,patriei prinritive"

Dacd tradilia kurgan nu este sinonimd cu patriaprimibiv[ indo-european5., ce se poale agtepta dela arheologie in rezolvalea ba.zei spaltale ;i tempo-rale a proto-indo-europeniior ?

Atentia noastrd trebuie indreptat,X spre fazeleI(urgan'I 9i II, 5000-3500 i.e.ri. Intre bazinulinferior ai liiprului qi sudul Uraiilor sint cunoscuieaqezdri de o relativ[ uniformitate (fig. 8t: 1).

,,Serednii Stog iI" este denumirea unei varianteveslice a aces-',ei culturi, apdrutd rub in{luenla

i,h'stli,.tului clin regir.rr:.::r Nipr:u-L1oriel, (cuhura.), ipm-Ilone!" a stadiuhii sub-neolitic, er.ind. iirit.iti cri culturile din Bielcrusia qi sudul- :,.taniei) ;i in ccnl.,-rra r.le ccastd ncrd-ponticd:'ii'siiaia riin jurui tr'i{rii de Azov qi in zona-rrturilor liipnrli-ri, precum qi in cultura neoliiici.il Climeea - ncrclul Cai,lcazuhii. Cele mai tirn-

: urii aqezirri kulgaa ,,pure" trehriie sd se afle inrt:iunea Yoigdi qi dincolo cle acea.s'r,a, dar crono--.lia aqez5rilc;r estice cste inc;. neclard; intre.lepeie Siberiei.oi cursul supcrior al Ieniseiuiuiiint cunosc'trte aqezdri d-e tradilie kurgan ln cursul:rileniLrlui al IV-lea i.e.n.

Se cuno;c peste o sui,5 cie localil5!,i clin aceastdfazX (Telehin 1973). Dirr'ure acesiea, cit,er.a stni:.ez5.ri, celelaite sini morruinte, mine de siiex,l,recurrf qi clescoperiri izolate. Cea mai bineexploratd a.$ezare - Dereir.l.,a din districtul Kiro-vograd ire I'{ipru, la conflueni,a cu Onelnik -ocupa cca L13 hectar. S-au desconeiii t1ou5.serni-bordeie dreptunghiulare cu dimensiunile4 x 13 m qi alte corstiuclii mai mici lntinse peo supra.fati de 2000 rnz excavai,i. Alituri deb,rriieie s-au scos la luilind vetre sub cerul liber,locuri pentru indcinat si atcliere cle ceramicX. Lao extremii,al,e a satului s-a.r descoperit, mcrm.in-tele a doi ciini ;i un aitul conlinind un naniu Cecll. Pres{rai,e in toat5. aqezarca s-i'iu gXrit pahares1;,ar'Le diir pastl con'uininil scoici pisate si avindl-,aza ascr,lfritd, oase de arrirnirle si cochiiii de flniosi Faluclinae. Rest,uriie de cei reprezirltl 74o/otiin ansamblul animalelor d-oneslicile. Urmeazdvitele (2'1oA), porcul qi or-ria. Ilereir.ha qi altea;ezlri au frunizat, ot'iecte din ccrn de cer'b cuuna sau douir perforalii carc se presupune c5. aufost foiosite ca fri'-l pentru r-rai. S'a estimat c5. un-qal ca lJereir.ira addpostea 55 de cai, t9 vaci,9 porci qi 17 oiicepre (statisiioa a fost lnt,ocmi'r,dprin analizarea a 3232 ciasc de aniniale dcmesticite:Bibikova 1963: 130 sq.). Oaseie de animale sill-batice din agezirile fazelor Kurgan I Ei iI repre-zinNd 7-40o/o din ansamblul oaselor g;isite (in

245211

rnajoritalea cazurilor, intre lC q125o/o). Im1;r'eju-rirnitre acoperite cu piduri sint, inclicate de pre,zen,ta unei faune sirecifice: celbul, ciiprioara-mistrelul, viez,,rrele, vul1rea, castoru]) iept-rrele,ursul, elanul, Ir.ipul, jricr-.i1 ,si mdgari:1 silbatic.Oasele de pe;ti de api cilrlcc, Dreclim ,si harpoaneleqi clrligele clc i..escuil ate;ri,ti plac{,ioarea Pescr.r-iiului in riuri ;i laculi din apr,;irielea ilqez,ilii. CrrlLi-varea rudiment,ari a, unL)r plernte se fic,ea , u aju-

lig. 81. Blocurile culfiii'ale din liriropa in n.rilcniul al\--iea i.e.n.

i: Conplexul l{urgan I gi II sau Serrririi Stog II, prcsupusa- reprezenta vaira culturii prrll :iltio curciuna. II: YecheaEuropd, o ramiflcalie a Lumii strf,vechi cu tnceprlturiieil neclitic (mileniul ai VII-lea l.e.n.). Aoest, blcc oulLurals'rd-est euroilean consiil din qaple varianie sau civilizalii:ir egecane; (2) adliali,,i; (3) ue:ilral Lakani, 1 (Ilutmir,

\-inia-Trlr'dag, Tisa) ; (4) central-duniueand sau Lengyel;r;) esL-balcanicl (Gumeinifa-I(aranovc); (6) trar:si1v5.-

i^eanti (Peiregti) ; (7) moldoveneascii - r'esl-ucraineand.CuculeniTrioolie). III: Cullura cera:rricii iiriiare a

L-uropei centrale dccvoltati prin acrilturatia vinitoriior;i ptscarilcr Ja aglieliiurl. Frr{e:nic infiuenlrrid de, Eiinrirciita cu, I1. I\r: illocul reclitic vest-europearr constinddin culturile: Fcssa, iir Spania; Chassey, tn Fran$a;Lag,ozza, tn ricrtllrl It,aiiei; Cortaillcii iir e;lul ;i ir:riirulEliefiei; Windrnill llill tn Arrglia gi lrianda; llficiiels).;e.'g.in Renania. V: Cul'r"ura rinei populalii locrLirrC in pidui'i,:iipru-Donei, cu distribrilia spre srid irunchlai{ cle iniil-irdrile l{urgirn in regiunea }{ii:ruhi infericr. VI: Culbrrasub-neoiiiic:l cst-bal tic[ de pescari ]{e:nunas-}'daiva inrr-r-ciiti cu Ertetrolle in nord-v6.=i,ul Euronei. ViI: CeramicaincizllS a cujeg5loi'iioi' de lrrirr)i ,iitt-2.-,t: i acoperilJ. denAduri die centrul R,.S.S. Ruse. VIiI : Culftua est-mseasc5. -i:rnlul mijlociu al Uralilor, reprezentatd de culegilori de hra-nil, lnrudilii cu VII.

toi'ul unor slpiiiqi riin co;'l rlc ccib, jn-r' ltjrci;r:L-r.-a. griirclor ru .ijui.crui unor pisirltrgi dlin itia",ri- singurele dovezi pri-,'ind pract,icarca e.gricui-tririi. l{u s-a Ce:coj}eril nici un miiler de .qecerS-

confeclionat din os sau din jtlirn rirre ar {i putut,ii foiosit pr'in ata;areil urtei isme ile sil:r. Ciili-tele lungi tle silex qi rdzuitleieie :lilt i;recicm"i-nante in iadustria preluL-.rii'ii sije::uiui. S-ar-r gisitunelte din piatrd penlru prcl'Jci'.,i'ea lellnului -topoare, tesle qi dil.ti. Surseic locale de c':pru- aufoit e.xploatate pentrrr ccilioctianarea pccioa-belor - inele, }:rd!i-ii'i st ir:rlate qi panrlanLive.Armeie sint,, probabil, cele ma.i frapante ve'qti-gii - securi de iup1,d fcrr:ridahile ccnilctionate Cincorn de cci'b, unele de 30 cin lungine, il€numi-rate virfuri rie sulild qi vilfuri de stigea-r5 atentglefuite, pieculn 1i ghioage sculpfal,e arlistic ciinpiatri iieu.-Ii-lir'rl,i{las.i, tle reguil porfii t]c nuan,t,5

vcrcle ilrchrr. Al,e,s{,ea ditr urrit.i. {l"iiil de fr;rine

247246

diferile - globulale, in fornrI de par5, crr t,rei-piitru protul:erante globii)are sau tiiiite in forrndclo cap de cal. Almele ar-r fr;sl grisilc in mormin-lcle bdrhalilor qi crau siml,.ohlri ale statubuluicolespunzbtor rinui sef sau rlzboinic. incd dinfaza cea rnai tiniir'.rrie a tr.adi,tiei kr,rrganelor secrinosc morminl,e duble continincl un bdrbat si oferneie ingropali simultan, precum ,,si mormintecle animale domestice. I,{orniintele sint renrezen-tate cie gropi consLnrite clin ig-spezi cle piatrd giacoperite cu o gr:imacl5 de pietre plate.

Structura ecoilcnicir si sociald a acestui com-plex est,e unicS; ea nu poate fi confundatd cucea a cr-ril,urii ceramicii clecoratd cu pieptenele qiincizate clin centrul R.S.S. Iiuse uqi partea centralda Uralilor, cri crultrrra caucaziand or.i cu cea. aPeninsr.rlei Baicr nice. a. Europei centrale orinordice. ilolezile r;i.i vinJ creiterea calului sic[l,iria sint clare. Nici o zond din est, sricl, r,estsau nord nu a prezentat vreo spec,ializare incregterea calului. Citeva oase de cal, care r.areorireprezintd mai muit de 2o/o r.iin totalul anima-lelor domest,icite, sin i cunoscute din unele aqe-zdri de tip Cucriteni ('fripo)io) si est-balcanice

- Gumelni!a (Tclehin 1973: 133, 134) ori ciinnecropolele cull,urii f iszapoi96r din eslul Urtga-rici gi }{oravia (I}di:onvi I9l 4), cori'renrporanefazei I(rii'sari II.'r

Datele aratd cd domesticirea calului si-a avut-.:.,rul in teritoriul cuiturii kurganejor'de uncle. , r"aspindil apoi s|re Yest.

Bazindl-gi lucrS.rile pe elernerr i,e siretigrafice.- tipologlce, 'f elehin a subirnpiiriii ccmplexul-:=reCnii Stog II in doud perioade, fiecare-avind- ,ra subfaze de aproape 1000 de ani. Singuraialare cu radio-carbon pent,ru asezarea Ce lal':reivka (sau Kurgan II) este 3b65 -! g0 l.E.N...'iici cca 4730 i.e.n. dai5. reaid, qi s,a oblinut: r'in datarea unui os de cal anali:rat la Uniriersi-:atea din California - l,os Angeles (UCLA1ii6 A). ilestul cronologiei se bazeaz{ pe datdri,u Cr1 pentru diverse faze ale cuitur.ii Cucuteni-Tripolie cu care popuia,tia krirganelor a venifrn contact pe la mijlocui mileniului al V-lea i.e.n.

Sclrema cronologicd este uL'm:rlcart'a:

Iiurgan Civilizalia Cuculeai

Serednii Stog)Faza I(urgan IIFaza I(urgan I

aba

Cucuteni BCuculerii ABCucuteni APre-Cucut,eni III

Datdri cu railio-carbon 1-.si1iru fazele Pre Cucu-teni [[[ ;i CrrcriIeni A:

Ilatlre Al?l

Atezarea Laboralor Dati inainlede prezenf

. * Afirmalia lui Goodenough cir arealLrl cu1{,urii Cucu-teni (Tripolie)-ar ii fost zcna ci-ornesticirii calului gi patriaprimitivA indo-europeani (Goodenough 1970),

.cd alt,e

cuvinle vestnl flclainci si lloldova riude se afla foarteavansata cir-ilizalie CucrLtcni, ur are nici o funclarnentarearheologicii. Nu numai cantilaiea de oase de cal din ase-zllile kurgan, dar si^ Jrrezenla cahilui silbal,ic trebriie'Itt:tIe in consiilnrolio. irr cuvirrlole Irri Bckon.yi: ,,ns4 rn1,it,impurie pi mai inportant,ir domesticir.e a cailor t,rebuies:i fi ar-ut loc in sieptele Asiei Ei estulrri Europei, ciici numaiin aceste regirili se g.lsea in ncolilirt un mare nnmdr decai suibatici-care supr.avieluiserl pleistocenului. Ca a[ale,aici a inceput gi domeslicirea lor.- Dar in Europa domes-ticirea nu a dobindit niciodrtii aceeaSi importanle, deoa-rece rolul principal l-au avui caii ajunEi aici dinspre esL"(B0konyi illt'tzSa;. Oasele cle cai "gasite ln esLui Unga-

Tirpeqti

RusegtiiNoi I

PolivanovIar

IIlbdqeg ti

GrN 42124 5540* 85 4400 i.e.n.[4555- 3e90

Bln 590 5565 + 100 4420 t.e.n.14565- 4120

GrN 5134 5t140+ 'i0 4350 1.e.

U*540 - 4125 -4430- 3945 i.e.nGrN 1985 5330a Sil 4;100 i.e,

[44i5_3375

i.e.n.l

i. e. n.l

.tn.i.e. n.l

riei inlr-o necropold de la Dcszk, lingd Szeged, tn cadnrlcomplcxului 'f iszapolgdr (conlempoiin cu

"faza Cucuteni

Ats)- au aparJilu[ --dupf, oum- arati Bokonyi - unuitip de cal mic de stepA iimilal cclor qisifi in iatul De-reivka (loc. cir, 238) (N.A ).

211248

Yalea L,u- GrN 1932 4950i 60puhriHvmenha UC{,A 1466i1 4790*

ucl,A {671 R 4890:t

Ciapaevka ]lh 6:ii 4870+100

li7 00 1.e.n.f3895*3640 i.e.n.l100 3600 i.e.n.

f 3855 - 3360 i.e.n.l60 3700 l.e.n.13875- 3395 l.e.n.l

3680 i.e.n.[3sS5-3375 i.r.n.]

Dnliri cu rfldio-carbon pentn-r {irza Cucuterri B :- --,:ul nlrintiior Ctrr"rcaz a fcst, uniiornr in ceFiir.ni'e,cte uneltele cu ,ratnd cle silex. $tini diri'

_;tza lingr.isticl faptul cd ipotel,ica li^btp;";;:- tr-europeand nu reflectd un stacjiu preagricol-- irqlicof timpuliu, ci un stadiu calcolitio" maii.:.i.Sat. I'enomenul domesLicirii calului qi al cdld_-: ":;. prerun gi inventarea rolii constituie ele_: .,:rtul fundamental aj entiiitii proto_indo-n,r-_. =ne. Este prea simplist sd crccleri cI, dacd ari:, a.mai sus in limir,-arn plllea cjrlnge la utr motlt,l..iirt ai iiairiei primitivc inJo_duropcne. Nrr

:l].^T :Jl: mijloace deciL ceJc ofcriLe au'p.roi.t*i.::ncgralrce pentrlr a rrerifica clacd o cirlturd de-. lnitori ,si pescari, consiCeratF. uniformd intr-o:,r1.ld cum este cea nord-poillicir, ar fi putut cil_;rinde^ o .singurd limbir_nerlifelontiat[. Este iogic.,.ne ilchipuim cd lindtorii gi peicarii clin mezo--ric qi paleoliticul sr.rperior'rldirru in grupuri--.riate si vorl:eau rnuli mai rirulle icliomuri ori.ialeci,e decit o popuialie a c.irei culturd era

.-.,arLratd de o mobiiitate in corrtinuii crestere.r ind cai gi vehicule) .ql tie cornert (." ;ii;",j.l.'r'u. ii, irccrirrrl cu mljjor.rrl celui tJe al I\-_1,,a

:.,rlcrrrtr i.t,.n., crr b_ronzrrl -1,e bazi de arse;,it,).

lr'ed cii o anunitd ccrrsoii,l,ire lingvisfic5. s,a

, l!llrr in per.ioatia. imetii.rl 1,,,ece,leniI e.\1,,1.i_'-:ut spr.c rciiunile inr.or.irrate.Afirmalia mea din lg70 in sensul cd .,rezrrl_

litgl", ob!inute. prin cercetetlea arheoiogica facr o.ctltlla vlzualtzarea patriilor primitive la unanumit moment gi intr-un *rru-it loc ca o reaii-late istoricd" se referd anume la aceastd perioadi,ialcoliticul din stepa Ucraiirei de est qi suclul R.S.S.Ruse. Lni imaginez nucleul proio-iiiclo-euroDea;rta fiind in aceastd zon:i ja aceastd datd specilicl,aflindu-se intr-un proces cle mobilizare ;i conso-lidare care a dus la o explozie demograficil.\u era o patrie priniitivd milenard, ci o bazirgeograficd unicd sprijinind o stlucturd socialJfeuclald cu o superioritate recent dobinditri ilprivinla mobilith,tii ;i armarnentului. 76

251

t5Deaca*rdat,5. nu existi ilai5r'i cn Cra pentru

faza Cucuteni ,{B ; r.tcasia Lrebuie plasatir intre41300 ;i 3?0[) i.e.n.

Data. primei aparilii a vehictleior iiu a fostlcc.l deiiriiiv stabiiitd, dai' esLe fo:rrt,e posibils[ se ef]e in {aza ii';r'g.r.r'i ii, adicti probabil nunlai i,irzir-r cic *riliocLrl miir:nir:iui r1 {Y-iea l.e.i:.Uri kurgan de la Siorojevria l'togiia, i;e cullulinferior ai liii;ru1ti, poale i.'rove ni din lazaKr:rgan ii (Terenojirin 'i951) *'. Con'ginuiui aces-

tui r,rlrunint r)e =r,ip lir-;i'gan II errr rellreztl|atcle rili iilor;nini cu i:u!, cn 11n scheiei dc i:irl.latttezai, Fe siratc, cu irit-.iit:'iroie strinsc; (i.oesctralui fr-:seierl ingrirniid:'ie scl: uu ci,xl contrcrreilfeleCe lernn ale urr,ri ci,:r cll cioir:i i"o!i. Slruct'"tt'L ;;'tor-mXnt',-tlui de ie Sici'ojer-aia l''logila are ii:lraleieallr'{i.ipe ele.c'Le l:i ccie mai tjni;urii nronliilteirursau ijin riisi:'itl,u1 ijoker:i riin aord-estul Unga-rlei'(llcrecly 'i971), ceea cl araiL iritiirelt, ;-rosibi-iitatee- clr veiiiculeie st1 fi fosi deja llrezcirio ilt!)ui'cptr cer:li'a.l-esi,ii:i la ari',a daLS' Nu t,rebuieuitat,'cii pirtile ccmi;orieni,c ale Lrniri lar ori c'arulintreg sr: t-.511'reazX cit-'ar riireorl.

N-u esie nel'o;e sii. rirclm in tiilp clincoio cic

50C0 i.e.tr., c'ieli ccrrrple:l'-rl cuiiural nezolilicq,i paleolitic' sepe;"ir,r: cte I'l $'larea Neagrri li din

* Kurganul nilrnii Si,.oroje-'aia i\Iogiia, care criprindearesturile ddlemn ale unui car ingrAmiidile deasupra mor-mintulrri si ac;i:erile cu un cort, s-a crczuI iniliai t'i1 -aper-ii*-o..i*a.i lcilice (Terenojkin {95{). Noi l-am identi-iicat'ca liirtd dc tip ,,kurgan" in anul 'i!59 !i am repu-bi;cal. studiul, cu ir ilustlulie, in 1970 (); A )'

250

3. Substraturile

,1 1[i;nln,1ii ntt trr !rt'ir' t i i5n'rlr' ri itp].' ilirgi i:tir r'

relc\-anIe p:nirtr stibsir'rili iltr tte-jlrrlrr-qrr1r-r;;tne'

Cii""o studii irebuie "r--,'ute irl reilel'e' !)c erieurph'etimologii $i oircmili,oloSil linirir.qrtccsii.eii ar:iLat

"e "-truil i'-r n,.,rliu ,.1J lcrireiii '.ie cir-ilizai'ie ce

*,. "o origii'ie j.r)tlo-e'.lirrl)ra;:i. Frinire ecc.*t'ir ge

afil, in gpicial, t'cltneni ,';rii'i'.''rii iir {io"a qi {Lurla

*",ii,"err."al1..nii or,i iL ltr."-i.atir, lr t lritentrltd, stnril-f,rr* p"i;i;.ir. qi nuli.ri "

''1e eciL-r ii ('"f ' I(rahe\s+gr'tg-2"). iir'rvar,rile ciin hii,rtir, cilin ar filri., '.:"tuu i:.eilriii:i t-iriinr Lic€itr u"i .

a .gra.dell'r dc

i^ ""a ,i;ir '!:, - iii" lir-, .".u ii:l alr';L;r'i!.c inilr:r'r'.1 'i

n"1rrlt"rit"i iirg:'i-rric l-l-lcasltu,(G'iil-'kreiidze{9t0''t'ZA'ttt:,:). "Cercelli'rie lui tri"/agner indicE

sul:siraturi in arealul cellic (influei:1e care co!e5-

ni"d "r*i lir:rbi ce ar fi fost' itarle apropietd cle

ierber:i)" litier'esarii., ;i irrcb:^hil perl'rrcniS' pen-

tru s';llsLra1,*:-j.je ne-indr..,-euroi:cne, este .')pallo-;;;" lingr.'!s'1!s; ;rc'''c1-euroileaniL".. tlcscrisii dc

iii'nnrr"i' qi' ii--rlt," ii'a. t,are irciide scclir'na, gaPl*l'r:o,li"rio n,' ,r,' ', t' I si l"lr r.i,i (\""1'gl,' i ieC4:'rZ;:i,,: I(rl:,e ilril: lh! ili)' S:u'lirl r"-.*t, *l lui -ilisari J;11i.;3ci'r':orirr.',rt zzii i Eurap.a

ii'J;l,rl i"rer::l:ti o LezI "ccnfuri''r ciir'cia rl iinie

;;;;;! Ll.t.nlr,t it'r tir;'.ii. 3n pa'r'iea de vest se aiiS'

to'ate iirnhiie care iitiiir:eazi a';r':ciiiril lle untl $1

oi.uuqi siie.]ri a cLrvii;luiu,; :t plo::rt de est (cle

io it'tnt*n llali,icii i inJL la Arlriaiic'i) r+: aflS' acele

ii*hi care iiu accett, iibei: vLrial:il' Decr'rcce ac-

centui este riilril rlin rrie tnai coiis'crv'1'''oiire ns;-c':ie

oi" "".i limbi' acest fapt se rcaie tiiri'ora exilien-

"r,ei ur Lii suJ:strai le-iililo-turcljeilil) cu-fn ar I1

i"irui"luj"f din blocrii l-,:cii',.ic vcfi-e';ropean' If an;:

tLirlto a. observaL cii nriile din hirircnin€rie euro-

pene s.Lr ntcltlul fo:ieiic iit -tl;'-, -ar-, -ir-' Aceste

0]1,,*a *'o ade se a sir iixeie -s, -lt, -n, cur"a ar fi{Jt's, llli'k, Bttrs, Enri;. Cnncerl'irai:ea loi cee inri

semlifirativi. se itflS in Frairt':i', l3eigia' Clanda'

Lirxenl'brirg qr no','rl'.ri Gel'manici (ltuhn 197\)'

Llac,-i aceasti teorie se va tlo";edi ccreotS', ar {i

. - :;-rt.-.:rni; sii se conrpare riisiriltu!,ia numit.ilor- , ea clin r:tiltura lt:olilir:ii vest-euroleariir.

Cer'celirile Iing-'.isLice r,olelate e u ti.it,-.le ar,her,-

-',..i iri' nlilr'i posibiiitatea rrrrt.i si.riiriii nrai clare, .',urliui substrar,urilor.

iiaria Eurol,ei in limpui nileniuiui ai \r-iea- ..:r. (fiia. 8t) indici zorr.e cr: fonduri crlrurale'r,si,-lerabil ciifer:iLe. Pent:u noi, nuinai zona

- .:r:cai:r cu I poate fi atribriiL,i proto-indo-:uro-:--rr!lor. {jt:.:r n:arcaiS cu II rcprezintl ,,Yec}rea!'- :iop5.": cea rnai t.i;npul'ie civilizatie europcand,- parle lntegrantd a lunii strlvechi inruditS cuLi.ll',rrile *e-indo-er:i'opeire ailaiciitrr"rS. est-medi-

, .ri'.tleanii ;i m*:lc;--otamillrii. tt;r,ep,; Lrrl ei eslesirorii:n cu ir:ceitulul ag:'icrrlLurii in t;riieliul al

. + -.\ Ii-lea i"c.n. In timpul rnileniuiui al V-len, -\/echea

iir-iiize!ie Iiurol-.ssn5, co:rs1,1nd iinir-o n:ullineii: r'a.rianie lccale, a alins un grad inait de cr-,rnple-xita.te si rafinernurt. Acest lucm poate fi obser--, at ia fiecare a,rpec*u ai r-e:iigii[ci' culliirale - arhi-ieclur'a (consi,rrci,ii cii n:ai mulie irrciperi gi, ir iloui iri-''..luri, n.,]rrlinte) licasuii de culi, perelipiciaii, nic,rbilier), ar'.;r ceramicii (c i-arietate incre-,libii:i cic for:mc ii nrodele aie r:nr;i' i-ail qi iigurineijclicrsm{1, n:ctat: ctr grafit si lriiir,.rite cri r:egru),,iosturile gi i:oclc;:be (vestirilell;aiii bogaie de ritualotiL pcntlu fcinei, elr qi peni,ru bii'ba!i). meia-iLrlgia (ru.urri ,*i aunl), speciaiizai'ea in mcgl'e-

;uguri eL,:. In partea. ceritralS a ci:l',uriior Vini.e(i'urd aq), J-. :ii:ari-,c :i qi no.lclov eleas c ii - r'est -u,cra i-ireanii CucriLeni (Tripolie), si'iele mari s-eu trans-fcrma'r, in aq,e::iii uibanc. Este fo.:rle proh:ritiicir. socicLatea veclle europeanl a.,'ca o sirJCiuI'."1mal,riar]:nl{.

Areah-rl IIi repreziniii c-.illura cenLrai-eLrt'o-peanI a ccraruicii liniarc (,,Bancikerarnik") influ-cn.tat5 de, Ei inruditd cu, cii'iiiza'1,iiie ceni.rai-balcanic[ (SLalder.c-Crig) gi uiteriar cu faza t,im-purie Vinda-T'rCag. Se presupune cI aceas'La s-aiormat pri;r ao'.i lt,uratia vindlorilc;r ;i i-,escarilorlocali din mrz,,'liiic. Rarnifica,tiile ei 1:elifericc etifosl trei;tlri, asimilate de culiilriitl octiiieiiialeneoiilice- (E{ichelsberg r*i,,cerarnica-1rilnle"), cle

253

77

252

LengygJ (o. raniificatie a lrecirji liurope ln zocallunurii mijjociil si rlir lJojan 1,,,, gi,ug,o!t_b"1",,ni.ei ve{_jtir Lrrrc,pe) jn tlistril;uli,i sa spre est inRomAnie.

, --, ::l:*l:-i IV,reprezintI btocu I n eoti ric occictenr,a l,lnru(ilL cu cultura nord_africa:lii, un rec:ipisnl jgstimuii cultura ji conl inui dinsp,.

' uuL ;; zonacentral-mediteraneani. Acesi hloc esie cel mai

rylil relevant, pentru problema p.oio_inrto_n.,ro-Deiuior..

,,,"tt^"{gj Y rcprezintd cul,iura zonelor impti-ourtr,e trrpru_Done!, care a, cunoscut domesti-cirea arllltAlelor. liamura .qa sudicd cle_a lungulNipruiui,ri Donclului a fost prima a,qi"inilat[ clecutiura K ui.g;an si a clisl:dr.ut, o data cu fazaIturcan II. "

.,^ 1:1i^_]'f . rcprezinLi. cultura nortl,eui,opeanide perrcsrt--sr vindi,ori l\emuna.q_l{ar.vii, inn:,liti.cu Ertehrslle din llanenarca gi ciin nir,,l_vestulS:i:,i"-i:l: iig 3 rei'sista+, pinr ii iiir;ir.*l*a pop,r-laTrei..,)aeramrcti decot,ate cu snrirul _ securoa-deluptri" in y,rinra jumirtate a'mileniului al IiI_jea i.e.l. Cu Itrir.ir ErLebo]le estc suc:cedatir deco'rrille-rul .;,rLrr"nlor. in l'r .r,rn,j ,io piini,,, {,0rcprez-intI sirnililudini cli bloci,l n*ititi" vest_european (lurnuli liiungiti, ar,liiLecturri megalilicd,inmorilln+"iiri cclec live).'

Sirnboiiil VIi reprezinti cult,.ii.a ceramicii cuinpunsdiuri creatd cie o civiiizatie de viniilorigi pescari din re.giuner impiduritd o h.S.6. ltrrr. ..r._r!"eie. Uontrnurtatea sa este trasat,d pini la iniifLtlt.:t,l9pr.h1iei ,,Falianovo - .*e".,.'ua cle iupbd,,drn pr.rma ;umitate a mileniiilui al iII_lea 1.e.n.

Grupui YIII -este cui',ura rie vindto"iqi p"*";i

cuprinsdintrcR.S.S. Rusd rdsdriteand si ,,rrra ce"_trai[ a Uraliior, inruciit{ cu VItr. Este irlentificatda fi patria primitivd a fino_uglienilor.

4. €xpansiunea gi hibridarea

f,ltlttrarcq intlo-europenilor rdzboinici, reprezen-tln,1 o societate patliarhalii, adrrli dc cai gi de r-ehi-

:ule in Vechea l)urop5, a deternrinilt restruc-:-rrarea societdlii, e{_otrom;ei r,i religici : jribritlarea:,,;iivelor leligioase, erliJrsa elemeiteiur fr:rniriine:ominante 1r'r artd qi clezintegrarea salclor mari qi.:ezirrilor urbene. ,,\cesLe sihinibdri of";t ;l;i;:rielcgerii noii perioacle a isLoriei Iiuropei - o:.. iriml:are care este serntrificativi nri ^ nurnai:.eiriru problernaiica. proLo-indo-europenilor, ci sii,entru originea civiliza!iei occiden,ale.

Pind acum, cauza decdclerii Vechii CivilizatiiEuropene, cu nr:numiratele siiie sate si cr"r".

"o"o-'ica' rafiirat pictatd, r;il;;;;;"';;;ii;;' ;;i;recturale_, sanctuarele 9i dir.inifilile iale, nu ai,rsi, airibuitS. calastrofelor naturale oi.i trunsior-;rtdi'ilor ec".nomice ]ocale. f,lu s-a prcrius r,ici urr, utrernur care si fi dis.locat intreaea reEiune cluni-rr&n5. S-a demonstrat cd trecerSa sp"re o clirrrirlai_ uscata a incepu'r, Fc la 5500:0C0 i.e.n.,i,:i',dar cu un miieniu lnainlea crizci (-,.czi rirtr-ezilei,cztrLe pe sturiii geolcgice tie ie Arr::a, in triacedo-:,ia de e""t: GimJ:utas l!)74 b).

Fentru ii fi inteieasir, ciiza rjin rniltniul aiIY-lea i.e.n. necesitd cerceLLri colcerta'Le dc aliteo-.rgie, geologie, botanirS., paleczocicgie qi antro-i,L;logie fizici.ia scar5-ilan_-euiol,eanti. Nri Ee Irolilpil{-ra ntecanic .,nrcdl:ie ale t,iansforroarii cr:ltu-rale" in cazul \,'echii liut,ope; asemene:l terrii nr,r

iin -sei,.ma cle daicie lir,:i'i;iire si r,i..oiogire. lirciuda complexitii,ii cert:ettiriloi, itrir-iir,.i rccclsLi-'.uii'ea pioceselor. cuiiilraie ce au iiut ioc iir aceslmileniu, e>list ii r,in fapt renarcabil li cor;cr€+"

-_j:irez€rl!a mc:.min.uoir u'-kurgan la re;i de liiprrlia l'Ioldova, Dobrogea, vaiea liunrlir,ii din RomAnia,il-ulgariii qi iugosiavia, Transiir-ania gi norcl-estulUrlgancl - ceea ce aduce ltn argunient clecisiv!n favoerea infiltrdrii unei populalii diirspre est.Cerc+i,ritorii acesLril rnoriliriie- ..stii:rine" in teri-ioriiie apar'1,inind culi,uriior Cuculeni, Gr_riltelniia,Srilcufa, Peire;ti qi \iirda-'Iurclas le consider.dt.l+ tip ,,kuigan" (Csalog 7954; I{alicz 196'/;Go-zciapus:tri"tg6i, tg67 i- Itutzidn ,i963; Ecsei-v1ii7?,, 197:J; Garaiania 1961; iltimitrescii 19fr3:Be;'ciu 79b1, lgf't;L)inu t'3$t; X'loriiitz si Roman

2J)251

t96B; Nemasov ;i Crilescu 1965). Aceste morminteseamdnd pind in cele mai mici detaiii cu cele depc Niprul infericr,, Donul inferior sau Volgain{elioard (pregltirea grop.ilor, constr'rc!,ii in fcrmade colil:ii sau cort. acoperirea funclnlui mormin-telor cu rogojini, coa j.-i de copac sau cenuq[,folosirea ocrului qi poziiia mortului - pe spate cupicioarele strinse). O alare ascninale totald nupoate ii illimpiiitoare. X'iai mult, inventarul deinmormiirtare clin morminleie bXrbatiior - vlrfuride suli!5 ,si cie sigeat[ din silex, securi cle luptddin corn de ccrb ori din cupru gi capete de sceptru-indicS o constiinld rXzbcinic[ necunoscul[ anle-rior in Yecliea !iuroi,.i. De un ilteres apartesint capetele de cal din diorit sau serpentin gdsitein morminteie cle la Fecleleqeni in Nloldova, Casim-cea in Dobrogea, Siilcu !a in yestul RomAniei,aproape de I)undr'e, ;i Suplevec, lingX Bitola, lnPelagonia (Fopescu 1,937-4C; Berciu 1954; Dumi-

7 trescu 1962: Gimbutas 1970). Acestea sint celemai timpurii obiecte ce atestS. prezen+ra cdld-re!,ilor,,liurgan" in teritor,iile civitiza-tiilor Cucu-teni, est-balcanicd (Gurnelnila) qi central-balca-nicd Vinda-T.,rrdag. Bazindr-r-le pe argumente tipo-logice, trebuie sI plaslrn acesle morminte iamijiocui sau in a doue i:arte a mileniului al V-iea i.e.n., ele fiind contentporaue cu faza tlrziea ccmplexului Seredriii Stog Ii. Sceptrele in form5.de cap de cal sill ceie mai vechi reprezentlri decai cu friu si au analogii strinse in arealul Krii-l:lgev din zona Voigdi "i.nferioare qi in districtulElista din nordul slepei caucaziene (-einilin qi

Erclniev 1966).Calul, suiila, arcul gi sdgeata, precum qi

seclrree de luptd slnN simholurile unei puteriforrnidabile iir fala cdreia spiribul liber ai lumiicivilizate de tiir malriarhal a trebtiit sX cedeze.Cu toal,e acestea, in sudul Greciei si in insuleleegeene - CreLa, Thera, L,ielos - Vechea Civili-zat.ie Eirropeanti a persistat iimp de alLe treimilenii. ?u rest'.ii Irrriinsr'lei Bnk:iinicc gi in 0uropa

:entrald a lnceput hibridarea lurniior matriharald.i patriarhaid.

Suplapunerea unui siiigur componernl, (,,kur-:"n" salr intlo-european) peste altelc rnai mult,..: mai 1;utin dir.ergente a dus la formarea uiicr:.i,i unitdJ,i culturalc care sint cunoscuLe in epoca::toricd drept grupuri de vorbitori indo-europeni..t^stfel a lost, de eremplu, culi,ura nriceniand a','i,rbi'r,oriior indo-europeni din milenir:l ai lI--:a i.e.n. formatS. din componente ,.vechi euro-:'ene" - ininoice qi altele aparlinind fazei Kur-ian IV. lt

",rru,rf miieniilor'al'IV-lea qi ai IiI-

-ila i.e.n.) Europa qi Orientul Aprcpiat au cunoscut'.rl pioces conpiex de hibridare a cullurillr ne,indo-europene c'.r cele indo-europene. Acest 1ir,occs,esenlialmenic sociai, este exbrem cle greu intcr-irletalril din punct de vedere arheologic. Lipsadialogului tlinlre nrheologii care tin serino tleeviden.ta faptelor relevate dc linglirti, nitologi :ietnologi, pe de o pa;"'r"e, si cei carc igncrrd aselneneadate va geilera) din nicaLe, disputc i;r'ir-ilr,J ori-sinea irrclo-europeanI a tradiliei ki:l'gan. Cer-cetdrile viiloare irebuie inCreptal,e citre siudie-rea efectelcr substra.furiloi' ne-indl-eurol-,ere de-alr.rngul t,impului, cdtre evalr.ralea,qtruclurii socialesi credin!,elcr. Restul r-a depinde de feiul in carelingviqtii gi mit,ologii vor reusi sti utilizeze c,.r sr,ic-ces tnirturiile arheologice.

Relerinfe

BERCIU. D.1951r Asttpra problernei a;a-numitelor sceITtrc de pic'trd.

din R.P.ll., ,,Studii 5i cerceldri de isiorir,' r'eche", 5,D.539-548.

BEREZANSi{A, S. S; JLr.l\{. ZAIIARUI{;C. X{. LESKCII,D. Ja. TIILIIIIIN; I. G. $OBI{OPLIAS1977 ltrlreologia ukrainsltci J'S"R, I, Iiiev.BIBII{OVA, V. N.1963 Iz istorii golotsenovoi fa.uni po:cottocittih l

Europc. Prit'ocJnaia obstanrtpka i ftLurzi

r,r ostocirtoi1: rc.:logo,

vip. IBODIANSKI, O. V.1968 Eneoliticini mogilnik bilia

,,Arheologia", 21 (I(ier.)

25725d

s. Petro-Saistrlna?e,

f#foilIl';t of-domtstic marnmals in central antrl eostent

Jl, tro r:1, ) t irdaPesl a

if*, t' tT

2 "1;

a z &i c dr o s i I{ ar h o zolt !N! o'nt f el t dr d's a "'F i'lr\ a

Archaeologicu", .u., !n:, ;ilr- #, I toc s i t e rn e tr: e zi.s ei.he z

1 e 6 t !! !;:,i;,,h,f,1!,?i,i il{ i i ; a;,;,, *arh e d I o g i ai fr ri is i t o "'88 t t:. '1 -22.

nlNU, IIAI{I}I t^ ^:^:^.t- s.;';;;"'d';;i;;;",,7,;i::of 'tr;r:"'t:,T!"tr::",!;,. j,"n\ii!,,Ji!"

;; i;""iti"1i"'l', ,'D?rcia"' N'S'' t2' p' 12e-i3eDoBRovol.stl-''.1;. 1,.i, ti Joslitti na t,ritorit. Dupr.cl'1 e 2 e

xu:; t: ; ^ * i

"l#

t m,l t rli'

i gi [l* ", li iill i

i#)"?:llA:_y{$;:;'1i,'i,ifr,,;,,,,;'i2ni,i,',f ;,!:,ii:,!}'";:"t :, :::,:,' :,' i, !' il',r', d, e s s t e p p e s p c n t r' g u e i,-,

"I) ec" a",

N.S., t; P.- ?3-9c'r e 6 2

n: ;i { - r :,f ;{'sil.;'l li;|.*t !:,:i'; !' :"i:i': ?:f i#' :13, P.97-99

1 -a 6 3 #i :,"; : ;f^:,:{!,t, il'J::," ;: ;.' tt'#"# ;.r ! h e t'lwr g an

IrcsEDY, tsrvAr'l1971 Eine i'"ettc lIi)gelbestctttttry tlt.r

"Grttltet,Lgralu" -Iiultur

't''r r' ?* ri: *tk rji*

"'t'ilt"J'#l'iilt;':ll,i:i:i

;

]I.''iBUTAS, MARIJAli,i" brrnttrot u of Eastern Eurane'- Pqrt .i: .'liesclithic'- "1'u ;ir"iiii,it' oi.'a Vi1'7" Ase'cu!tt''s .!n ^-i-ius'iu

attd

iiru- iott;, orro.',iAmetiian School of .l'rehlstoricn.t.i..ii;,'ptJidii- Iluseurn' Flarvard Utiiveisi-fv. BulleLirt 20' (lambrtcge'

:,rF,3 iii f7" b"rr", Londra, Thaines arid.iiudson,it; i;1 ?;; iido'E"op'uns''lreineutagitat- Probtrttts'

..imerican -\nthropologist", 65; -p' 815- 8:l;'1tG5 ''i;)ir-'ng" C,,ltu'it o[?en:ral and' Eastern F't,opr'

IIaga, I{outon1,.170 iiii' iliii:i";napecn cultu're: tlte Kurgan Cult"tre

clttrr,ng lhe 'tt1!n, f'nrlh. and third' mi.Ile:tia B'C''.. inaol-O urop "an

alil I ndo-Europ eans"' Llniversityuf I'errn*iir',tnia l'ieis

r,r-:3 iit.rl'iluroiu c. 70aa-35c0 B'C' ,,The JoLrnal of1"/u i;;"-Lr";;;.;" stucli"s", l' p''1-20 (vczi aici'

i,rrimrtl caPiloi).i-';4 itf !;;re;5:t1"f;fi:tnf;1,"'.:, f i!"Y';hlo:'* .l'.,1 \ ty:\ inro s tn,cn-oiigi"'t y+tr'ItiicL [';r t,r' st'"dy of

iiJ 'n'rrt;,lr;t in s':rtttheastern t"'rtrope' "'l

i'ut na'J

of Field ArdracoiogY", t' iO0Dii\OUt' Ii, \\',\itD lit'.ild" 6ni iiiriiiri af **'stora'*stn and Indo-Euro1117

(,, r L gt'rLs I .. t I ruu - li'icp ean .a'nd* Indo-Eurcp,eans'"Un'i"&'LL:i- oi Penniytrvania Presr, p' 253-267

a-t7 1rry }'T

ililt"''iil" "F, i, hi, ro,r.r" r"it in N o r tlos t- u t t g ant,,, At:cl iilco-

logii Huirgarica", '\i'S ' 45

I's?l''"9i' iiorordtruui rizkat'ittmet'3".Iiiizlemdn3ck" I'

({ -2;, P' 3-21IiF":\IItr, HAI{Si;-;g'

" -Di" - indn' ge'ma

"i s ! entng . Gr i cthep"lctr''ds utd I ta-

lr'in", Z*\'"i Vr;'lra;e' Ilci'1"11'crg .

1364 LJnsarc iillts!c I'ltt':'tLottLcn, \\ tcsnl'tcr'

KUIIN, IIANSi)g"li"'ht"--iilites Altasap':.,,,Nanlu 66]i ll1'g1i", 59'

p.52-70I{UiPJ'R, F" B. J.;96;- -fi;

-guinrit cf a li'ng'Lislic area' "Indo-IrlttianJourrial", 10, P. B1-102I{L'II]ZIAN, I.;sE;

" T i;' C, n p er .As c C em e t e r g f . T,i.s zap a.I gd'r -^ 1j as a-

td,nEa,',,t\rcltaeologia Firingerica", N'S' 42

IiYLSTRA, .A. D.:'ssl* i;''sil:siratforschung,,,orbis", 16, p 101--121'

1--1{}ODOVSi{A, O F'; C}' ii' fAIrO$i{II{OVA;x.1,. IiAl{Altuvli-ll1962 llTihailit'ske pc'ssclcnia', lii':v

2_5?

P 4D- att'

1972-,.tiabb a,Iutok gt?73 ,..tBekes XIegYei

tiszant*li rt':!ior tdrlinelih"z'ii',i.*rnot lirir,lPmeni ei", 2'

ffi y'llfl"Jh:'*aT,1l?#t+l,,Pniryt111i,1f ,\!,#ig{'iii'ti Ari,, 'lIit'cr', ,'stridies.iit (ictioritl Urtt

s","'..lJ:?:-,-^1* ll$iu l+i\l-lir5'l;-f i?;

$tl$')illilLY::-:'-,,Hi,';,,'y,f ';.,f '',i'::::,'#,Jn':r':i1.an Cer unt'eren '

YAr"y;'t,;ir*:;l-':li"tl:3,'',''ti'{t."i'r'"tliI;.""'GAZDAPUSZTAI' G.

i;;T'*i{ii:;,i,:,",j,i:;:i:,j',,(il.i,';:'Jt:itf "*,?;iff ;-L"r,hijn y':e" ( Szeged )

L()G') Vhronoiog-;"h' !i''os'"' in 'It '4lftjld" -l;r:;;g;r'!::,''t'

t /' Ni,ig'i i' -"t'

" t r''r,,' \1 i1';r l'r't'ertr' \l I I zo'rrri I'

P 33 - rc' 258

I{ERPERT, N.la.1965 O st'ia.ziah s€:?ernogo pricernomoria i Balkan o

rs.nnent bronzooom cclre, ,,Kratkic Soobgcenia In-st.iirta Arheologii" (i\{oscova), 105; p. 10-20

MOill\TZ, SU3-\51'f AL; l)i')'l'l].1) ROIIAN1963 A-<pe!r.te tles Au,qgane.s dcs Aneolithikums und der

UfLergungsstu.fe zur ]?ronzezeit im Raum der Nieder-donau, ,,Dttcia", N.S., 12, p. 45-128.

J\{O\ISA. T, G.1960 1{ L,opro.tti. a trtpilskth pogrebeniah s obriadom

iru,pepolojerna. ,,1\laleriaii i Issledovania po Arheo-lcgii JLigo-Zlpada SSSR i Rurnunskoi NarodnoiR espubiii<i", 68 - 69

{961 O sc,ia.zich plemen tripolskoj kuhurl so stepntrni.7'Iemenrsm. i nt eclnogo r;clcz,,,Sovelskaia Arheol:gia",2. D. 186*199

1965 ifiogosloinoe iripolslioe paselenie Soloncemt II,,,Soobqcertia Instituta Arheologii" (Iiiev), 105

NECITASO\', OLGA: CRITESCU N.1965 l)onnies an.tlropologiqttes .sur ks pcpulalions

I'i,ge tl.e Ia pieme en Rou,mnnie, ,,I{omo", 16,dcp.

?HIEME, PAUL1954 Die Heimat d,er ind,ogerrnanischen Grunclsprache,

!Viesbaden\VAGNER, IIEINRICII1954 Nordeuropdische Lalrtgeographie,,,Zeitschrift IiirCP", 29,- f). 225-:itsre6e

?'!.:^?:;rt*:!_the ,Cetts iV .t!te rjgttl of rinsuistic gec-grapnA, ,,lransactions of the philological Socieiy,,,p.203-250.WINN: }f. T{.1974 I'houghts ott the q.ucstian of lrrlo_Iuropeun moee_men, into Anatolia und, iran, ,,The 'Journal ofIniio-European Sludies.,, Z, 'p." tti *-l+:1.

129 - 161 .PISANI. \TITTPISANI, \TITTORtrLgi 4 I n.dosermaniscJIndogermanisch urril Earopa,,,.Ars Grammatica",

2. MiinchenPOPESCU. D.1937-1940 La tombe d ote de Casimcea, ,,Dacia", 7i8,

1). 85-91.POPOV, R,1932 Mogilinite grobooe pri s. Endje, ,,Izvestia Arch.

trnst.". 6. p. B9- 1{SROI{ALT, PETIT]' I.197I Stru,kturii,nderunsen des End,neolithiltum im Donau-

tr{arpaten-}1.aum, ,,f)aciil", N.S., 15, p. 31- 169

$APO$Nil{OVA, O. G.7977 ,,Yamna kult,rua", ln Bcrezanska et al,, 1971,

p.263-281.SCHEiIER, ,{NTON1968 Das Problem der ind,ogermanischert Urheirnat, ,,Die

Urheimat der Indosermanen". DarmstadtSINIT'IN, P. \r.; \..n. ERbNTEV1960 Notie arlt.eolagiccslie pornratniki na tenitorii ASSR,

ElistaSMIRNOVA, G.I.1968 Ilasltopki kurganort u scl Kruglik i Doliniani na

Buk ovirte,,,Arh. Sborrrik", 10, p. 22 (Leningrad)TELEI.IIN. D.IA,1.9J0 Osnot,ni risi ttt lronologi.a sered,nostogioskoi kulturi,

,,Arheologia" (Kiev)1973 Serednic-Stogiesl& Eultura Epohi ll'Iidi, I{ievTERF]NOJKIN, O.I.1951 Kurgan Storajecaia |,Iogila.,,Arheologia", 5, p.

i83- 191

.i|/l.3TE

trol6il

):!rl

r-t

o

i>

O.J

a

^i

ao

14

I.tatir primului val indo-european poale fi stabiiiilca fiind sincronI cu sfirqitul fazei r\ a culturii Cucutenisi succedintl irnediat iaza A2 a culturii Grinelnita.Pen tru prirnul nivel cronologic dispunern do opL dateC14; diirtre acestea, doud, iie la i\lIrg-ineni, lirezint{r,robleme in mdsura in carc li s-au cdiculat calibrdriiliierite; celelalte $ase se eEaloncazri intre 3535-3150i.n.N.: 44ii0/3975-410513675; peirtru Grimelnif a A2disprrnem, de asemenea, de t1 dale C14 de la []isr:ioa-iele, diritre care I se^grupeazA lnlre sccolele 46 gii0 i.e.n.: 3670-3455 I.IN.N. Asa.dirr. admitind dataprimului val drcpI posL 3400'i.E.N., corespontlerrtalalibratA ar fi po-st '4000 i.e.n. (Etlii 198(, 22-23;Dumitrescri 197{, 38).

Trebuie de asemenea semnala[ c[ in cel c]e alpatrulea studiu din culegerea r1e fa!d Nlarija Girebutasdaleazh primul val, pe bazti de calibrdri mai vechiale dalelor C14, la 4500 i.e.n.Existenta,.vic{ii religioase organizale'' ;i a rrnei,.structuri foarte dezvoltate a c-erernonialuhii" este oaiirmalie cu un nivel tnalt de generalitaie. Observaliiorivind culturi extra-eriropene au outul temeiniciiorceptul de centru t"re*oiiol. Pc de alte parte, arra-liza culturii Vinda a permis sLabililea faptului c6, plndin ultima faztr a acesteia. cultul rrlniine ln cadruldomestic, abia ln ultima faztr - ornament,alf, - aacestei culturi apirind sanclrrarelc propriu-zisc, intli-vidualizatc din punct do vedero aririlcc'l,ural, a5a cuma putut Ii constatat. la Par!a (Lazarovici 1 384; Srejuvii1968, XXIII).

Faza ornam.entald a plasticii Vin{a corespundorelativ fazei Spanlov a culturii Boian. Ceea ce ducocdtro aceleagi date ln jurul mileniului V t.e.n., adic{la pest.e dou{ milenii do la incepulul neolil,icului.

=n

l

i:.J

z

l{l

I)tr aparifia sanctttarclor puhlice *. tn locui, sictpe ling':i r.cle

-dointr:;1i,re --- ntl ltlseirrtlntl constil.ui;'{)acrrrtftlilr i:elLitn.;r1i1l{lJ {;i illi:.1t si;ec.iaiirarea 1i ci:tlIl'a-lizrroa 1irlie!iei lerernotrirtltl il cailrttl fieoirei .ilgeziri'iio alti'rl, o c{iInpatatic cu corilrele ccremortiale dittX{esopotaniia, de 6xemp1u, scoalr: lri evidcnii deosebiriclare cle ni.rel _ci complerxit.ate.

3. in lucrlrile irbsterioire. Ir{rrrijl Ginbutls -.f<;lcsegi.odattrr'iie laclio-c:irbcn caliLraic. Cum tnsf,gi caiihrtrrca a

sufor'il mc,liIi':"ir'i rle t:l],'ttl Ft. ;nisttril cc s ll'lr (loz-

voltat, tlcierminli'ile d''ndrocroirolcgice, d:if ''ir' adtrrisecle au toaie de la o lucrare la al La dif erii . Pen [rLl Rorlrariirdatele ladio-carboir calil:r*le iiu fcst erigenttliscutaie (Durnitrestru 1974; Monah 1978), rez"rltatulfiintl luarda 1or in considct'are tloar ca reFere pentrucrcr:oicgia ielati.,,fL. Chiar ;i -

aqa, ir;rpcrlaii{e de.ier-min irrilir ci'onolc gice rr.i i-' - ciuh oll ap ai;c cu :,rrisos in-{ iidirr fantrrl , i. in lcrnpal',li ir ,'u c;'r;iillu:-i3 trrrdi{iuncla,scrlrir-lLzii durata treotiticrilui vechi cu circa g:ise sccrle

:: l:-t:::-::^"::l '-coie

(ircpi'de dc t*mctitir tle

----l

Fig. 8{. Neoliticul evoluar

referin!d), qi lungeqt,e durata ultimului segmerit:1:g]itjgytli/galcot'iricurli - seq, cu att t&mer,peno,aoel de trecere de Ia neoliiic la epoca bronzuluicu circa trei secole,

al

I

I

I

L__I'io"b

,fp. sfirqi,', peliodizarea celor cinci milenii de neo_eneolitlc se preteaze Ia discutji cu alil mai mult, cu oit,ln.nadrul diverselor qcoti nationai;"d;;,1;;ilgit ;r;existd puncte de vedere unitare $i ni;i m$;'i'termi-nologie comund. difer.i!ii c.rcedito.i i;i;;i;,i,..Ifiapreferinld, termenii de neolitic, ""."iiti,i, ..lJ.ilric srvtrsta aramei pcntru aceleagi interi ale Auiin,!, g.opf"'d

aceleagi cuiluii. $coala de arheologie romdneas-ca pre_

!111i",fi i;l';llli-lf iffi ',1;,ffi',T,i,*rl,l"jlsrt" j:iperioadA in care, .in cadrul .acctelag'lcritiuril'apare qiso generalizeazd fotosirea qi prodLiceriea piese'tor aearam{. Pentru a oferi o posibiiitate de corelare a cro-nologiei romdneqti cu cea folosit[ de autoare, am dat

+4+++ Cdturo vdddil.o

Nl cdu,o Bohoieio

N onu.o orhini

@l cuuuro eoroain

$ cururo erecocorenr

-l clrlufo BDi6n -t<ordno\o fr !

ffi crrruro ouoe*i.rororovo m

m Cuhr. c?,chkii ri..o16

: Cult!.o cerohcti rineo.F AlidLd

ffi c.Lruro ceromtt Li.?ore tro.sdonobien.

Q c"to N*"-au|...,. L!ilro,eo-nerpory

@ c"n''o c". to

8:1. Neoliiicul timpuriu " 265

@ c"w,o a,o,

ffi cunu. vrnto

ffi cuu.u t*i".o

Nl cildo oimini

ffil cun*o eet.etr

ffi ct ''c*'^'ffi c,ruio r.o coLea'

cLlluio s6lcuk a.bo.l

$ curru,o eoaroqr*'szllr

m orueur Bdroro'

m ctueuL Ludo.Ee

ffi c:nuo cuoanrr-uw

*11'f.1*"i.:ff Ni,s3l'l?*:?:"n"ffi l$';un"i,#t"il

o. LtJ,3"*:?i*lt-tT'i;* pentru neoliticul ^ eseean sint'

" ;ft;,,i i im ".r,,..

u,1 1 lffi :r ii t ;ry,;it! l'"r.i',l.i. I jl;illffi.;llil's:ft t:"::'l-=Hl**"ral;"*,':'SlUi'llOS-Oi, 65-64' Cultur

*;,*si*1,*l"l1r*,,';1i1*:1.1'ii#3.pHi:trebuie corecta lI in t";;;i;1d 9i plasatS' tn piima jumS'-

tate a mileniului 7'

cerealele cultivate apar specii autohtone (Cdrciu-maru 1973). Aceasta constituie deci o contributiede seamd li ipoteza autohtonismului procesului honeolitizare. Trebuie totugi spus cd tntre cultura SchelaCladovei $i aspectul local Proto-Sesklo care-i succedoimediat nu se-poate stabili un filum de descendenf[direcid (Lazarovici 1979; Paul 1981).

6. Noile calibrdri ale datlrilor cu radio-carbon stabilesco anterioritate de citeva secole intre neolitizarea Ana-toliei Ei a Orientului Mijlociu Ei cea a spaliului egeean.Aceasta rezultd de altfel pi din datele necalibrate. Nuexistd tns5 nici un indiciu al unui lmprumut directdin Anatolia sau din Orient la acest nivel oonoiogic.Ar putea fi vorba doar de un aqa-numit ,tmprumutde impuls cttltural", ceea ce este cu totul altceva,pentru c{, de$i explic[ difuziunea unor idei, oferdlocul pentru ihserfia trhstrturilor locale originale qispecifice {Bittel 1976, 26).

7. Descoperiiile relativ recente de la Clrcea (1977,Nica igZz). Gura Baciului (1960, Vlassa 1976, 72)'gi Ocna Sibiului (1978, Paul t-981' 9)' au stabilit6xtinderea orizontului

'Protosesklo plnA in bazinulCarpalilor. irrcluzlnd nivelul Karanovo I, precum gidiversificarea ulterioard. a culturilor Stardevo-Criq-Karanovo II si Sesklo pe aceastd bazd. Descoperirile,ino5 restrinse.'de tip Prbtosesklo, ln zona carpato-du-ndreand ridici probiema difuzdrii generalizate sau res-trinse a acestui ansamblu cuilural la nord de Duntrreprecum gi aceea a raporturilcr saie.cu popul-qliilo 9iiulturile iocale epipaleolitice de tradi!ie Schela Cladoveisi Lepenski \rir.' De asemenea, descoperirile mai noi au putut pre-ciza c5, ln neolilicul vechi, Dobrogea a ramas sporadrcIocuitd (Bolomey 1978), iq{ cultura lIam-angia apar-line neoiiticului-rnijlociu, fiind sincronf, culturii Boian(Comqa 1974, 230).

8. ln consecin!5, schema posibilS. a succesiunii cullurilortn neoliticul timpuriu, ln zona tn disculie, ar fi urmd-toarea: Faza I - Protosesklo, Nistru-Bug (culturtrcare numai printr-o extensie excesivA ar putea finumitd moldoveneascd, linind seama cf, doar sporadicaria ei de extensie depdEeqte spre vest Nistrui). (Ma-rinescu-Bilcu 1982). Faza II - Sesklo, Starievo-Crig-Karanovo II, Nislru-Bug.

9. V. mai sus nota ? ; la care trebuie addugat c5. ceramicade tip Hamangia nu se lncadreazS. tn tipul d'e cardialimprissed po\uru (Dumitrescu 198-6, 196). lnceea ce priv-epte Civitizalia est-balcanicA, cI. notei 11'

10. Cultura Nistru-Bug a avut drept arie de dezvoltaredoar zona cunrins5 intre cursul inferior al Nistrului9i cel al Bueului, la vest de Nistru fiind semnalate doaridtrunderi sporadice. iar ln zona Prutului si Siretuluiiiind absente'. ln aceste din urma zone stnt iubst,antial

?67

f r;;.-t't*,s5.p-rturile*I:-",1"^qto1.$lio,T,3il"i'",11t illf J''"Tl'';if"i ;i' il.;;;;;?"iur t iuii, Sch ela cr a-

rlovei. (Boronean! L e73)'-' l" 9*11:L^.t'dttll',.tp"llg :I^.t',"!o"",:?l* l;i'il*' ";: iilffi:i" :'i :til,, :Ideja gosPf"'i,x.

*J;'.if, i'H: #iif !1"el j*i

:', y l'l : ":l, H I fl i'uT'l'i.l"i":'#&Fi;:I*;i;it^'";19;tniiT:"T;lill;';ii.;-; caracter epipaleolitic $r cu llpsa ce'i

cultura este datata J#;;""';b;6:6500' l'e'n' lntre

aparg

Fig. 85. Eneoiilicul timPurtu'

266

documentate culturile CriE 9i a ceramicii liniare' lnconsecinfa nu se poate vorii hectt de o zond a Umaineide \rest, nu -si a Moldovei (Marinescu-BllcuI 982 ).

rr.,q.tlf'caracterizarea fazelor tlrzii, cit 9i lmpdrlirea teri-' -' i"iiiri. -"

"'V..rtii Civilizaiii Eu ropen d sint' susceptibi-le,

in lumina cercetdrilor mai noi, de numetoase complelarlri ^t"tta*i.

Asltet, lermenuj de calcolitic ai fixareaincenutrilui oerioad'ei desemnat[ de acesl termen' sintil;ffi';bil.;t"aJ oisculie. Dala de 5300 (pe.datdriradib-carbon necalibrate cilca 4450) pare sf, lle. p1gq

il;lL:A;t.l. Cif carbrate dtnd, peritru cea mai lnaltd['"te.'rszbJoss. ln ceea ce priveqte lermenul de

iir.'liriii.. -"i,tit*

ridice problefra complexe $1 mutt;il;#iX ;;t;+tti ei geireralizdrii folosilii produseloraii *l*e.-Ctie uiai iec'ni piese de aramS' apar o datd;; ;iltl;

"suia.iau tip Vinda A, dar ca piese de im-

oo.i. lti- ..iste circuri,stante, rare p.ies.e de aramd

;;ar $;'lrr-;{.rarle apattintitd lazei iirzii- a culturiiC'ti+-Slaree"o, care cbntinr'r4 .9 tl-tmt, sd existe inDaralel cu noua cuitur{ Vinda (Lazarovici 1979'

5t:;;). o". ni.ir"-r,ti*ui .at, nici ln al doilea' pe de

;';;;6 tr't*i" votla oe piesc produse -relativ local'.i ii t*.ii teimporlante imporiuri, p.e.de.31t-a lntreg.".t f'*nt6*tuiui'cutturai rimine neolitic' Prelucrarealocal5 a cuprului apare relativ tirziu.in.cadrul aceslel

cullu.i. pe'1a 400d l.E.N.1sec' 48-45..t'e'n'' int-r:Yit;;;i;;i "i,t*isiitl - neoliiic (Dumitrescu 1e7!l'iar E.netaiitarea acestei prelucrS'ri 9i -aparifia !,uittt1o^lmet"alurEice ]ocale cu tnci circa 4-500 de anl mal

it.rit. "?iqta;,' o periooizar c de y1am,!lu pentnt

itt.tag" iti. bil."tt6-co.p*ticd ar putea adopta urm[-toarea scltemd:;;00 - t:itN:irioo-+soo t.e n' - calcoliuic timpurin/neolitic evoluat;000' 1.8.N. /aeoo-afoo i.e.n'- calcolitio mijlociu/eneolitic limpuriu3500 1.8.N./4450-3050 i.e.n. - calcolitic recent/eneo'litio recent (Lazarovici 1979, 79; Dumitrescu 1976'3B ).

Trdsdturile culturilor ciin aceastd perioadd, deEi

se not raporla la cele ale cuiturilor calcolitice - ldest 'predinastice

- din Orientul Mijlociu-, nu pot fitotuii identificale cu acestea din urmd. In adevdr, lnunel6 zone - dar nu tn toate - ale Vechii Civili-zatii Europene apar la nivele cronologice diferite - latnceputul'calcolilicului timpuriu/neoli,icului evoluatin sild, la sftrgitul calcoliticrilui tirziu/eneoliticrilui re-cent ln aria bulturii Cucuteni - aEezdri care pot ficaracterizate drept protourbane. Dar in cele doud zone,a$ez[rile amintil-e prezintd o singurd. trdsdturd aseme-ndtoare: faptul cd sint centrelo unor structuri concen-trice- ln sc'hirnb, ln Thesalia, aqezlirile culturii Dimini

slrtt de lip acropole (Rachet. 1969, 84), evidenfiinds[rucluri bu trdsdturi ierarhic-militaristg tn timf ceaceiea din aria culturii Cucuteni se prezintfl sub formaunor imense agezdri agrare cu re[eh sl-radald radiarAqi cu diversificire a construcliilor'ln raport de specia-lizarea ocupa!iilor productive, indictnd o structurdierarhicd dominatd de un grup de coordonare a lucrd-rilor publice (Eliis 1984, {87 sq.). Trebuie remarcatcaracterul predominant agrar al societllii vechi euro-pene tn general, inclusiv tn cazurile structurilor concen-trice amintite, ceea oe face extrem de pulin probabildcalificarea aEezdrilor amintite drept oraEe.

In termeni similari se pune gi problema scrierii.Critica risuroasl a interpretdrilor iui Shan M. i\{. Winnde odtre-Vladimir Dumitrescu {1979) a demonstratsuperficialitatea cunoaqterii realitdlilor arheologice qilngustimea Ei lormalismul punctrilui de vedere aleacestui serceidtor. Reluarea intregii probleme de citreEmilia Masson (1984) a pu[ul sfabili c5. ,,civilizatiileneolitice din sud-estul eirropean cunoscuserl efectiv,la nivele diferite, un stadlu precursor al scrierii".Agadar, nu scriere, nici sistem ,,protoliterat", ci doarsemne,,preliterate'n,

In sfirsit. un asoect imoortant al Vechii Civili-zafii Europene ln p'erioada ^calcolilicS/neo-eneoliticdeste acela al unui aflux de elemente culturale - dacdnu qi etnice - noi, reprezentate ln primul rind de ce-ramica cu lustru negru qi rogu (la bazh-black topped)$i caracterizind cultura Vinda. Aceastd tnnoire cultu-ral[ este un fapt esential, determinant pentru tntreagadezvoltare ulttjrioarl a ansamblului Vechii CivilizaiiiEuropene (Lazarovici 1979, 72).

{2. Situalia gruplrilor culturale de-a lungul duratei neoli-ticului evoluat qi eneoliticului nu esl,e nici attt destabiltr, nici atlt de rigidA cum o descrie autoarea, dupiultimele descoperiri gi precizdri oblinute de cercetlrilefdcute mai ales ln nordul zonei Vechii Burope, adiciin Romania gi ln Ungaria.

Astfel, tn jurul datei de 4500 l.e.U.7S:OO-asool.e.n., cel mai important fapt cuilural este apariliaunui nou ansamblu culturai - Dimini, I{aranovb III.vinda - care determinf, o regrupare culturalir general[.Acest ansamblu cultural nou este sup^rtat, dupd citese pare, gi de o populalie diferitA de cele cunoscuteplnd acum in zond. Aceast[ populalie pare s[ fie totde origine balcanicd, sau insulard, iar cultura ei, dife-rit[ de cea tradilionald a neolilicu]ui vechi egeean,comportd qi elem6nte anatoliene: folosirea obiettelorde cupru,' ornamentica spiralo-meandricd, ceramicacu corp rogu gi partea superioard neagr[ lblack-toppeCrvare) (Rachet, 1969, 84). De asemenea, cel pulin lnunele zone, caracterul pagnic Ai egaiitar al sor.ietdtii

269268

neoliticului vechi esto lnlocuit cu tr[sdturi ierarhice pimilitaristo, a$a oum le scoate in evidenlf acropola dela Dimini. Acest nou val etno-cultural este prezentpretutindeni ln aria Vechii Civilizalii Europene, darpetrunderea lui nu are Ioc pesto tot ln aceleaqi lmpre-jur[ri. Astfel, tn aria egeeind, agezarea de la Seskloesle distrusi Ei ars5, apoi reconstruitd, participind lanoua culturS. Dimini. Spre nord, noul val se divide, lnzona esticd gonerind cultura Dudeqti-Karanovo IIIiNica 1976), iar in zona centrald, oultura Vinda tnain-ilnd tntr-o primd fazd plnf, la latitud-inea CarpatilorMeridionali si aMuresului (Korek 1973).In zona DunArii,noii venili'se inteipenetreaze cu lgez[ri tlrzii aleculturii Stardevo-Criq, pe care plnd la urmd le asimi-leaz5.. La nord de taiiiudinea amintit{ continud, dea.semenea, s[ supravietuiascd forme tardive als culturiiCrig 9i pdtrund elemente ale culturii central-europenea ceramicii liniare, cate ln zona Tisei, hr Maramureq,in nordul Transilvaniei gi tn }{oldova caphtS. caracterde colonizare masivd, asimilind reprezentanfii culturiiCris tirzii (Korek1973; 1\{arinescu-Bllcu 1981). Doardinbolo de Nistru se men{ine cultura Bug-Nisl-ru saua Bugului de sud. ln aceasid perspectiYd se poate ri-dica problema in ce mesura astlel do formalii inlruzive,cum stnt grupurile culturii cu ceramicS. Iiniard saucultura Nis--lrLi-Bug, pot fi considerato ca participindla Vechea Civilizalie EuropeanS, sau,. mai degrabE,l,rebuie privite ca'aspecte culturale diferiLe, strdine,care tn c'ircumstanle istorice precise intrd tn raporturicu civilizalia amintitd. Tot -oa grup -intruziv.trebuiemenlionatA, la acest nivel cronologic,. aparitia, -pecoasia Mlrii Negre, a culturii Hamglgi-ar. ve+itd. dinOrientul Apropi*at - nu din aria Vechii CivilizafiiEuropene -', gi nu cardiald (Comqa 1974,230; Dumi-trescu 1974).

ln a doua secvenld a acestei faze, cullura Vindapb.truncle tn Transilvafia, iar pe valea Tisei, contactulilintre cultura amintitl si cea Cu ceramicd liniar5, deter-min[ aparitia unor grupuri locale: Szakdlh6t gi Brikk,caro convietuiesc cu- forme ttrzii ale culturii cu cera-micd liniarE ln zone imediat lnvecinate {Korek 1973).Presiunea grupurilor cu ceramic[ liniar[, aqezate laest de Carplli gi ln Transilvania, spre sud, cregte.

Spre 4000 l.O.m.laaoo-+f oo i.e.n., tn acesteconditii de relativd, confruntare intre doud fronturicultuiale apar importante schimbdri: multo aqez{riale culturii Vind,a B1 slnt dislruse violenr, qi arse (Laza-rovici1979.432); lncepe exploatarea local[ a arameilin sfirsit. pe v'echiul iond se contureaz[ noi culturi:ln estil'Balcanilor, Cimpia Dunf,rii de est gi collultle sud-est al bazinului carpatic - cultura Boian, careln fazele ei tirzii asimileazd Ei enclava Hamangia; atttln prispa prebalcanicd clt gi tn C[npia Dunfuii, ln zona

gurilor Ol[ului aparc cultura V[dastra, cu caracter degrup local; ln Balcanii centrali, veslul Olt,eniei pi Banat,pln[ Ia n{ureg, cultura Vind,a t9i continu[ existenla, lntimp ce ln Transilvania, unde a pdtruns deja masir',capdtd aspectul local Vinda-Turdaq; ln valea Tisei,la nord de 1\{ureq, pe fondul culturilor mai vechi qi cuun puternic aporl Vinda, apare cultura Tisa; tn paralel,ln valea Dundrii mijlocii, pe fondul cuiturii cu ceramicAliniard gi dupl asimilarea diferitelor aporturi, se for-meazd cultura Lengyel; in sfirgit, in spaliul de ia estde Carpali, un aport puternic a1 cullurii Boian ln primasa fazd tn cadrul culturii ceramicii liniare locale deter-min[ aparilia culturii Precucuteni (Paul 1981 ; Ei]is198l*,26lr. La acestea lrebuie addugat cd, ln centrulTransilvaniei, persistenla unor elemente de tradilieCrig ln mcdiu Vinda dI naqtere aspectului ],umea Nou5.In a doua secverr[h a aceslei faze, cultura Boian, dupdasimilarea elementelor Hamangia, se transformd lncullura Gumelnifa-Iiaranovo VI; cultura Tisa, larindul ei, ln conlact cu eiementele dun[rene, lncepe sdse transforme ln aspectul Tiszapolgtrr; tn sfirgit, incentrul Transilvaniei, pe baza asp-ectirlui Lumea'Noud.,ln contact cu elemeniele Foian-dnmelnifa, se formeazS.cullura Pelresti {Parrl 198l). Faza in discuIie a calco-liticului mijlobiuleneolitic timpuriu esto cea cunosclndmaxima eipansiune a Vechii CivilizaJii Iiuropene:spre est, culiura Precucuteni se extinde treptat-ptnd.laNipru, asimilind erupurile tirzii ule cullurii Buguluimriridional (Nistri-BirE: (Etlis t9B4; 26) ; spre nord,prin extinderea cultuiii 'Precucuteni plnd -ln vestulUcrainei. iar snre vest. nrin expansiunea cullurii Tisaptnd Ia confinirl solieio-celrosibvac (Ellis 198'*, 180)'

in jurul anilor 3500 l.o.N.laioo-4000 Le.n. se

situeazd o nou[ schimbaro a formaielor culturale: pebaza cullurii Precucuteni, cu aporturi Petreqti qi Gu-melnita, se formeazd cultura Cucutcni (trllis 1984, 26).ln Otienja si estul IlanaItr]ui. pe LrLza crrlLurii Vinba,cu influenlti Gumelni,ta qi cu

-un aport sudic de tipBubanj, se formeazd cultura Sdlcula, a cSre-i arie cu-prinde ri zona corespunzdtoare din prispa prebalcanicl'lnceplnd cle la aceaitd dattr, metalurgia aramei cunoag-te o dezvoltare deoscbiLd, ln cadrul cireia bazinul car'natic joacA un rol ir:rportant. Ansarnblul acestorSchimbdri juslifich discriminarea unci noi iaze- calco-lit.io tirziu/eneolitic recent - incepind de la data-pragamintitd la lnceputul paragrdfului. Inlr-o secven!:iceva mai tirzie a aceleiaqi faze trebuie situate primelepdtrunderi ale populaliei kurganelor identificate subforma culturii Cernavodd I, qi a cimitirelor de tipDecea Muregului- Cson gr6d-Tiszavalk (Lazarovici 1 979,179; Dumitrescu {974, 39; Rachei 1969, 284; Roman{976,59).

270271

ln preajrna pdtrurderii primelor grupuri de popu-lalie a kurganelor, Vechea Civilizalie Europeand, lnfaza ei calcoliticd tirzie/eneoliticd recent[. este carac-terizatd de urmdtoarele subdiviziuni: ln zona eEeeandcontinue dezvoltarea cornplexului Sesklo-Diminill,aris-sa; ln vest se disting doud gmpuri de culturi - !5r-mul Adriaticii caraoterizat de cultura cu ceramic5pictatd care acoperf, ambele litorale ale Adriaticii,Serra d'Alto-Hvar. constituind oarecum un phulumseparat cu legdturi slabe cu restul Balcanilor !i ?onaDunarii mijloiii, pe care se dezvolt{ cultura Lbngyel,moptenitoare a celei cu ceramicd liniarl; - I in Balcaniicentrali forme tardive Vinda (D) coexist[ cu civi]iza-tia Bubanj-Hum-Sdlcula, a cerei arie atinge Carpaliimeridionali qi Muregul inferior; zona estic[ a Baicanilor,cu prispa prebalcanic5, Cimpia DunXrii, collul de sud-estal bazinului carpatic qi sudul Mnidovei, este ocupat,Sde cultura Gumelnita,Karanovo VI; bazinul Tisei lanord de Muregul inferior, conslituie domeniul culturiiTiszapolgdr; bazinrrl carpal ic se prezintd c& un mareEi impor[ant ]oc de intilirire tntr6 cuiturile TiszapolgAr,Vinda-Turdaq, Pelregli, CucuLeni gi Gumelnifa, iarspalinl carpato-niprovian este ocupat exclusiv deculIura Cucuteni-l'ripolie, incd din primcle ei faze,in conLact. direcL cu cultura kulganelor.

ln aceast{ situatie, cultura Lenevel si aria ei dela Dundrea mijlocie ipare, mai deqli6A, ca o zond dedifuziune a influentei Vechii Civilizalii Europene lnaria culturilor ou 'ceramicd liniard c'entral-europene,iar cultura Hvar apare ca o ramurd autonomd, cu le-gdturi laxe cu restul Peninsulei Balcanice al truichiuluivecnl european.

13. Cf. notei 11, este vorba de semne prelilerate, nu desistem, nir:i de scriere. Discutia despie vechim6a rela-tivfl a semnelor izolate este'irelevd.ntd. ln mdsura lncare, ln culturile neolitice din Mesopotamia si Elam- Has-suna,.^Samarra,_Susa -, aPar imagini si'ereotipate. cusemnificalii. codificate gi,^spre d6osebire de'VecheaEuropE, iizibile direct, penLiu cf, sint superior prelu-eraie ar,listic. In schimb, labletele de la Tirtaria. indi-ferent de deosebirea formald, dintro cea circulir5 gicele dreptunghiuiare, reprezintd anasambluri de semno

- texte - comuniclnd un mesaj. Tabletele de la Tdr-t[r'ia_nu potfi datate in prirnele faze a]e culturii Turdag,ci cel mai devreme in fa.za Vind,a Bt, adicd. ln junildatei Cl4 calibrat[ de 4800-4500 l.e.n. Apdriliaindependentd de Orient a acestot ansambluri de semneeste, ln prezent, asiguratA. Dar-, conform. aceleiagi inter-pretiri, ritmul tncetinit, al dezvoltlrii economice gis_ociale a scoietdlii eneolilice din Balcanii centraii gidin Carpali a fdcut se itu se ajung5. la s[adiul de scrie-re - nici mdcar pictografic[ - aia cr]m s-a inttmplat,indiferent de decalajul cronologic, in nfesopotanria.

14. Ultimele cercet$ri qi desooperili stabilesc dala primeiorcontacl,e dintre cuitura Cucu!-eni-Tripolie Ei cea aliurganelcr la nivelui sfirgitului lazti.Crtcuieni A-Tri-poiie I3 l. ariiol in jrilul rlatei dc:]380 I.!t.].1.i44i-1-3880t'.e.n. (iiar!,r,rche 1980,85), daii oilrir oiiil-\'iII. si penlrupllmnderea primelor elernente ric ytopLill'i itt lt kurga-nclor iri clmpia l)r:ndrii

"ri in .,'e-qlul bazit:rlirii carpalic

(Dodtl-Oprilescu {973; Ronan 197S, 59).15. Cercetf,r'iie'gi s'rudiiie reccirte au reirgit, gf, conturere

o imagine niult m:li complexii gi mai :irliculatd aacestef perioade de amalgamare a culi,urilor ,tinindde Vechea Civilizalie llr'.ropea.tid. cu ccle descinzinddin civilizalia klrgancioir. I'itnrcit discuIia va li re-lua{,i in conient,ariilc plii"ind :iri-icolui .,Cele ireivaluri ale infilLraliei <kurgan,r in Yeoirca EuropiL",trimitern la acesLe ccnentarii, precrJllrr Ei la tabeiulcronolcgic Ei cle pelicdizare suplimentar. lfenlionlmce acesl.e cercellri au plecizat alil e-tisten!a altorculftrri: Cernalodd II. Ccrnavcdir III, '{,ntforele sfe-rir:e, B:iili: I,[ercuiare, prcLxrrrl;i a ait.or raporturicrcnologicc ciecit, celc siigelal-e de {ortnr-rlaii'a siai,eticf,a llarijei Gimbutas.

16. Pentru' cronologia gi pr:riodizarca Vecliii CirilizaiiiEuropene a se l:cdea ric',a 11, preculrt gi ialeiul supii,-rren bar.

{7. O comparalie fie doar grlcbali gi superfiuirrll. a-lmggi-niicr qi^rnoiivelcr decoratile dir, Analc'lirt 9i riin Veclieallurott;tr scoate in eviclentL asentlnarea fcrlnall dilttreele. lirudirile dinhc iiccitt realit jii, l,r.rcun gi meca-nisintl aceslor inrudili-ilfluen'ie, irllp;'lmtliuii, acr:l-tura!ie - sint i'cj,tLrltat'.r1, mni mrli .salr rnai- .puJinprobabil, al rernodcliiiior noilstre 1,ri';ild antichiiateiirrreistoricd a ambelqr regiuni, inleinciate pc amplc,iomnicxe si r:rinutioase -analize cclill,'r.rai'i''e. Chiarii siubilirel r'ta.l uir,i do :,s, !n..r;i.irc Ji:tlre lI:cli\,'lcii iirasinile airrintit.e tlin ct{e doliL regiuni cere o ana-iizA piealrrbil:lL mult nai c'.:trrpie-xi1 si mai mirrttlioasdtlecii simplir eviiienlii I'izurli. Pe baza aoestei:t dinurm5. arrilie cu ch,irilate cS, de c--:cm1;lri, inire d:corulcelamiti gecirle+'t'ic sau gconleLfizat din :\nirt';iia gi celdin tr/eoh"c:i Eriropi er.:iat[ un g1t]cl {c.asernirlaie mairnare decil lntrc-prinml qi cel-dirl EgiptLrl pleistoricln schimb, claoil n-e referim la ia-toi'lulilc de asern[naretlintre dccoml ccramic Cin Anilolia, pe dc o parte,si cci din Ve, lr'.ri J:rtr,'1';, ili' 1e '!r alll l'arte diitAnaiotrin gi din l{esopot.rmio. airai,r clr,t' cf, abstracti-zarea qeomcLricir este nlii l.ct:eltuatir in Ai-'atclia - r*i

din cc6st ptnct 11e Yederc esie mai aseninitoare cucea dir-r -i-r:chc:r !'liropS - dccil, ir; rUes':potamia' Pe dealld parie, motiveie glo,neLliz-.rte ptrtcirtic clin Anatoiian,-rsileazi incd o airrrnrilr"t nulr:ncnric si coercnIi careie, apro-t,ie cle moiitele figurale geometi'izate din lleso-ooiimii. in tim;r ce in Vecirea-Europ:i coerenia cri$i-iar[ se dizolvii iir e]emenLe geometrice ca-re se recompun

273272

in- slsierne continue. Astfei de analize eomnlexe siminlli.oase trebuie sd lind seama de niv.l;;;i;;rJ:t:llyil? crcnologice intre termen;i Ce .;umpir"tlsnn^l+zajr,^ de rnte.grar_ea si.ilisticd a dileriielor fo^rme'

"simotlve. in siirgit, de contextul arheolcqic in care:l;11,:,_tl^9nl _omologiile pc loatc aer,st,r pl;rniri tngiiduiestalltttrea rrnnr analogii relaiionric_frrii,:l.ionale c'arc sAtenieiniceasod identjfiiarea uiror semnifitalii asemana_toare gi a unor innrdir.i. Un ol:;laool iriportanl lncalea acestor analize comparative este foitjsirea unorsisteme -cronologice cliferiLe in Orientul lAlliociu si inV.echea Europd. gi anume in primul caz siilemul'tra_dilional, -tn cel'de al doiter i.,f nii"i-p. ieterminiriradio-carbon calibr'ate.

. {Sadar, inrrrdirile dintre iconngr;rfia. ornamcnlica$l vatonic seman{,ice,.ale acpslora _djn. p. de o prrtc,flltqlll-ti pc de alti partr:, din Vcctrba i,,ro1ia, n,islnt attceva decit o lndepdriali premis[ a unor ipo?ezede lucru ce ramln lnctr si fie denionsiraiu, ,iu. nai alesarticulate gi circurnstan!iate.

18. Semnificaliile s!ruboiice ale unor rnotive iccnograficesau ornarnentale - adic[ a unor tipnri nodeJile denoi, prin prccechrri specifice_qtiinl,il ar"l,eofogice, cricaracter Flobahilislic - dir vlcheir CiviririiiE Uuro-p€ane.au fost stabiiite prin extrapoiarea unor r-,rlorisimbolice identificate pe'moti-.,e aparlinina *tor sub-impirliri cronologice,' alIor zone'tco3rafice gi al{.orcontextc culturale: d.e. _ paleolit,idul iest_eur6pean gillfl:-i".11 mcsopotamianl.^ Dcar o anaiirr iompd_ratrva cornplcxA gi amdnun{it[ a felului tn care seT99r-"ii ,rno.l

ivele pe.ob.ie_ctcle C"coi.ate, precrrm gi aconlextulul in care ol,i.cc[elc purtinC ascnicjnea asocirfii1q 3:liyq au iost. gisite. ar pirrea renr eiriici inierprefd.ip^tt?1,!ql9'9. proba.biie. pini atrrnci ..t.oate propirneritooe tuentltlcan ale unor semniiicaIii sirnbolice si aleunor asocieri ln acest plun rdnrln sirnple prernise'fnde_p[rtato ale unor ipoteze ce rilmln s['fie'Cemonstrate.

19.I:ll-ll a nu repeta cele expusc ln nota anterloerE,LreDule spus.ce Ei acest glosar. arc la J.;rzJ extrapolareauno_r oorcralu semantice identifir:ale tn allc cul iuri. lnmod special_trebuie atrasdaienlia cl lnsisi idenLifi_carea mctivelor cdrcra ti se atribirie aci anurhite valorisimbolice nu est€ totdearina lesrricioisil gi c,,r attt maipulin. sigurd:_ d-e. motiyul. guvoaictlr qi di piepienuf.ri,s.au al labirinlului (iltrucit'aqesta din 'urm::'esie difuiioe un ansamlrlu meandric). In identificarea rnolivcjort-rebuie sd se eyite cu grijl considerarcJlrior memlrrad,isiecta aie unor ansanibllri coerentc ctiiepf inotive desine stil!.hloaro gi cu semnillcatic pruirrie.' il.e. etemen-l9i9,ql.CLiut...e de.pe fusta unei dratlete de rip Vindaroenlrtrcat€ de autoare cu motive ln y (clpriori), dinfigura 8,1, stnt de fapt lragurente ale uhui ansdmbtumeandric continuu secrionat arbitrar de limitele zonei

decorat-e. ln sfft'git, permanenta raportuhLi rdotiv-sem-nificalie ta toate cazLirile de clccor -qi i'n ioa"e cotte-tteiede clcsrroL;crire ale oi.riecleiui' tlecolate, r'iimittt', rie ase-ncnea de demons{rat.

10. St,ilizarea figurilcl statueiclor prin or;ri|ercrr sau inoili-ficarea unor trirshturi lne6duie iderti,jiicarea uliol ca-raci.eristici ornilomorfe, arai mrrlt - capetele-br,tlli![-sarr m:'.i pulin - nusiirlle tn ciou de iins[re, dit'ioral"e]xoccriurii de rrcdelaro -- probabil inlentionirje. Darnuil)ai o anaiizh cornparalivli cuprinzltoarc ,si si:rte-rnuliotr poate dislinge convtnabil iutrr: carilctelis-!:iciloinlinplilloare, dolerrlinate lehnl:, gi cele voite, tleciscmniiicative. Finil ahitici itlosIazl de paslre a :noii-vului ferninin ciin piasIica iiec-crlclitifi. baloanicS. ;;idr"rn[rean:i rirnine pur ipoielic[. Dr altfel, cele mairrulie piese dc plasliutr -- Iigurine si.lu lase - suscep-iibile de o asemenea interprclare i,,rt fi situate ln pe-rioada relaliv evoh.rati - t,ac.rliti, - 5i ;lai cu searnAln airurnite cr.rltriri - Vilia, faza ornarneitlaiS (Sre-

.iulii 1968, XII V), fazh ln care sint ctLncscrilc ;i stili-i-iitilu-,,masci'' - ;i e.ll ii:i'irui irilrli,i irliliuf(j-cl'ni-tctnor[. Uit dcspr'e senirriiii;rlir dc t'iir,'.'zenIi'rj'! a ltneitliviritrlti a aceiilol st,atueie sui ligurine fetriili;rc-lrel:uie linut sealr;r. de rapttrl ti ht etirl;e,,'1-echi ali3-i3aaLr fosi'tlescoperite i;r: irib ilcrin!t',' iic 1n sl-i'a i. Iiraosieagi cord.iiii eu losL dt':,t',pc;itc 1i. i,',de1e r"inia-trrralo' dc neisc de cf randa.

-dat nlr. i'r'i riit :ls';ciate

dircti r:u1,r;irtcl", tncial'le;rrilir'zii.,in"l ur; 1,r: i"r'i IiiLicliif ical e amen aj[ri spe ciale rit Lra1e, ligl:'iircle nuapar in tnate sanctira.rele - d.e. lipse:r: lrt arrsi]tlibiurii;de cflandl de Ia Pia:ru de .ics (iraul ii;l;l) 5i t-]hirbr:ni,iidr;' jC71r) -, jiu li!rar in l:rrrrrAr ir,.rtt. irr;,I,', lilitiinctl si;il gi'orr tic irrtlrpr'.iir[ ,]reI l ir:t',:iili llt' rti ui

tlivinitS.ii. Lnsambiiii ,1,:l:t {'rvt''ti-' :,'n (liull--tlie * Gctld

tler Thralter 7) {fig. 32) ;i iri:l cle la Fr;pr.iLl:ri;i liig. 29)sui{ereazir IolbsiLea fiqririlr-crlol' 1rc;rll'u r':i-'loCLicet'caniistice a oilci' acle t'iluaic, e\iellt-iial r'olul ici voLiv.

2i. lreiireia Darturietif.i, ','ulva .ii riLmin!a :;iiil rrrritiiLiabsolute'ttt aria deliraital.i. de attLoare olr aparfiliniiYcr:irii iluope. Malta Ei Se-i'ili*ia fiic par'l.e dl1 1r'ce-liiarie rnedi'rel'arreanil ca si llechea flulop5. s;i Anatciia,dar se rlislilg culturui rle a-ml-rell, iir acceplia rest'rlnsADe oare autolrea o imp'.ine. l]ac} ceibr'rl tiste i]]ai lrec-vent" ui:sul iui'soaica)

-este cie ssoinc:reil e-xlrein dg riir

in f iasiic.r- si ilr lrcriogralia neo-etteciilicL a VechiiJf i:icln. Clriupurile t !ttlt''i ). rJ"ror:{le c:i :aorive q''r'meirice derivale din ieperturiui r'lat-,dvo-spiralic nusint rnre, tiar nrr q.' guseic ' Lr it(i:.,r.ci i'r('r'\ elrll $i Jce-

leasi cai'acir'iis!i, i i:r t ritrl , r,llurilc; iit lulLui'n Ltlcilicnranrime, unde $ill ntrneroilee gi i;c1-,.t rlggrai1 pll ,s,faib5. o iunclie econcrn j ii l:ine sl"r.l i1i'ri, ( iiiis .l 98 lr'.2 05 )'c.ei ce nri erc,hicie posiiliiiLr'rra vrl"r ii simbciice a

deoo;'iiiui lor.

275474

22. P€rsonajul feminln ftourotroph e$te relativ frecvent lnuneis culturi - d.e. Vin[a-- dar extrem de rar sauabsent in altele * d.e. Hamangia. Masca de urs nueste sigurd, ba ciriar, ln uncie cazuri. estc vorba cle oIigurA ury11$ {Srejovid 1968; Berciu {966, 86; Dumi-trescu 1980)-

25. Ilotivul part_urjentei este cu totul rar, dacd nu absent,din aria Vechii Europe. Ccl al .,sraiid.ei,, este limitaica frecven[i la neoliticui miilociu" sl cneojilic - nco]i-ticul vechi nu il cunoa5te - si edte rclativ frecvenldoar in cadrul anumitor culiiui - Vinda, V6clastra,Gumelni!a, zona rnari{,irnd, Silcuta, Hamanqia $Ia-teescu-Voinescu 1932). Aricirrl, irrfilniL ln 1,iciurA, nueste un_stcreotip qi pentru plasticd, ia.r exernplul au-toarei (fig. 22J poal€ fi, la fel oe !:iie, s{ i}izar6a piep-tAnlturiil

23. $i statuetele gi figurinele de marmur[ aDar tot ineneolitic. l:ie sirrt ddesea reprczcnidri ale giavidilnlii.ln g-eneral nu au fost gdsile'in morminte c?-tn agez,dri.DacA finem seama de tresdturile statuetei de marmorlde la Blagoevo (Bulgaria - Gold, der Thraker, tb\aceasta- este, pe de o parte, caracterizatd de gravidi-tatea plasat{ sns, iar pe de alta, poate fi conJiderat[prototipul.figurinelor.plate de os.^$i acestea apar totln eneolitic - culturile Gumehrita-I{aranovo -yI

siSllcula - gi liu au fosl, descoiimile in morminte(Conrga 1979). Inschimb ligurine feminine nude, a,Jeseamareate de gravidiiat,e, desccperit,e in norminle sintfoarte frecv6nte ln cultura

- Hamans,ia. untle sfitt

realizate din teracotf, arsf, reducitor ]a-nelru, lustruiteSi uneori vopsite ln rogu. ln sfirgit, falangele de laAlmizaraque slnt exteri,rare ariei \iechii Europe.

24 $i motivul qarpelui nu constituie un stereotip pentruplastica qi decorul ceramic al \rechii Europe,-eiceptiefdclnd pictura ceramicS. din faza B a culluiii Cucut'eni.unde lns{ nu aparo corelati cu o irnasile feminind.Extrapolarea unor terno mitologice crii.ente in alteepoci gi .regiuni poate doar ridica o proi:lem5 gi pro-pune o ipolezl dar nu poate fi suslinutd nioi mdcarprin evidenla direct5, vizual[, ci trebuie demongtratdprin analize gi comparalii cuprinzdioaro, adecvato.$erpii - atribute aie zeilelor rninoice - slnt, evident,dezvoltdri speciaiizate ale unei teme al cdrei h:lelesnu esle explicit nici acolo undo li int,iinim clar repre-zenLali. aga fncii nu pct arrurca o iurninE suplirnenlur{pentru imaginile sever slillzatc din al Le arii.

26. ln ceea ce priveqte zeit[lile masculine, trcbuie aminiiicd ln culiura Vinia n'r slnt ar"it de rare, c[ ele rnai aparqi in cadrul cuplurilor, unde au o funclie^ eviden'r,{(SrejoviC 1968, XXIII, Dunritrescu tC56i. tn sfirqii,nu trebuie omis6 nici frecverria falusrrrilor de teracot{ln multe din ctrlturile neo-eneolitics (cf. Duinitrescu et&1. 1954, fig. 50).

27 , Toale conctaliite rnitologice comentat,e ln pasajulunnltor stnt extrapolhri ale unor elemeute de mito-logie comparati dar care nrt au fost confirrnate deanalize comparative cuprinz[toare pe materialul neo-eneolilic dilaria Veehii Europe. Aqadar, ele ccnstituiesimple ipoteze oare agleapld. conimntarea cu dateleTrriri-rare,-atunci cind, a$a crim s-a vAzttt in cazui ,,Doam-irei aibe" qi al zeilei'gravide, anaiizele parliale dejaefectuate riu vin sd modifice, adesea substan!ial, for-rouliriie autoarei sau sl limiteze, uneori drasiic, gene-ralizSriie.

28. ,,Ciepsidra" esle de fapt o s[ilizare a siluetei femininecareie reintilnegte qi in alt.e sliluri geometrice. Albinaeste rnai degrabd reiult.atul unei prelucrlri [coretizantea unui motiv plastic-decorativ cum este cel al pelajuluibotului hr caful cairului de taur de la Bilce Zlote. lnsfirgiL, broasca este departe de a fi pn stereotip,_ frec-venitr'ei fiind remarcabil de redusir. ln ceea ce prive;topeqtii cle la Lepr:nslti Vir, capetele de piatrl de acoloau toate trdslturi de baz5. antropornor{e; la citevas-ar pul.ea irlentiiioa Ei aspecte ihtiornorfe; la niciunul nri erisii. o intiic:.Iie de:ex.

29. Si in acest caz atributele miiologice, extrapola.te mairiles clin folclcnrl conteml,oran, apar ca nig+"e simpleiuoteze de iucru' ln ,.'eca ce prive;te reprezenttrrile$art-'elui, Frr r'11111 si asucicrea cu o imagin: Iernirtintr

- bf. nota pleceJcnid. La aceasta trebule adugat cd'cel pulin iii pictura ceramioi de tip C.ucuterti, garpe)eeste foarle sciiemai.izat fdr5, trAsS.tui'i caro s5. poat[permite distingeiea 6peciei. ln ceea ce pri-,-e9te figurinabflrbatrilrri tronind <ie la Szegvhr-Tiiskoves, aparlinindculturii Tisa, ptblicaj-ii1e ir.lenti{ici in obiectul linutne umdr o secerd (l(orek 1973, ll7).

30. heconslituirea unei' irrtre;1i miloicgii din paragrafrrlresuufliiv ar,e crriruter.ipoletic si gerteral. Un stutliuanilitic sislemal ic ar puLea nrr numai se confirme sausf, infirme

"rds6.turile ii atrib,.rteie aminLite ln toxt, ci

chiar sA le circurnslanlieze qi diferenlieze, pe zone 9inerioade.

31. 'Croaologia riezvoltfrii ii formele altarelcr domesticeDropusc"de atr';uaic r,imin o sirnpli ipolcz[ de lucrrriilh ce nu sint sr--riiinile de ana,liza sistematici compa-i'ativa a cazurilbr

-cLrnoscnte' In nordul ariei VechiiCiviliza!ii Europene, figurinele, precum -9i modelelerniniat,uiale Ce 'rnes6-aliir se gf,s-esc ln fazele vechi-- adicl iir neolitic - in s'r,r:rtul de cultur[ Ei tn gropi(sreiolic 1353. XXIIIi: abia o dat5. cu eneolitic,ui eleipar in locuil{e, sau'chiar pot fi iCentilicate sanc-tiare. ln zonn tlunlreanti, tn-aceste sanctuare specialccnstruite llu ap3.r figurine ci gnrpnri plastice de maridirrrensirini si de forie rare, neasemillatoare cu figu-rinele. ln zona carpato-niprovianA ln scirimb, ne sitrtatestate sancluare cu figurine, dal acestea, tn numd,r

17V

mare $i relirtiv slereotipe, cu greri pot ii idcnlificaterirept imagini divine, -ci

par'-mai- degrrlrf, olrandevotive.

32. dnaliza f5-cull pe rin sitrgur exemplar de pegterE, ciltrirniieri lil un ConlexL rri'iciogic dd asemonea ipotet,icreconstiiriiL, riu poate constitui un argurnerit, iarexegezii ix.oprisd rru depdgegtc aspectul de ipolezl cielucru,.singura ciatii siquri {iind irrracter';-l funcrat, alpeFtcrll.

33. ln general, clescoperilile de modele plastice minirrtu-rale tle eriificii se inpar,l in doud mari clj.esorii. Frirnaleprr:ziniii modeiele- de arhiteclurd, de obicei repro-ducincl lrisirturile u!ei construclii rle tip megaron,cu_ plan cirrphrrrp:lriu!ar si rrcopeiil in duLln fanlf..\desea pclclii sini rircor".rti Iic crL-mciile geolircf rirt'incizate ascmirntitoarer celbr de pc ceramiiii, fie cudetalii plaslicc. A doua rei;reZint:i amenajdri deintericar-e. {ie cn delimitarea spaiinlui ,- ca la"Popud-nia - fie consistird numai cfin'piil$e C0 r';robilier Eifigririne - erernpiul cel mai concludent ctin acest 'uiieste ce1 dc la Ovcearovo (iig. 32). Oxisti qi un numArtie excmplare carc se deosehesc de acciite stereotipurifie prin fapttil cir i:r,lzintd tr[sdturi construct,ive deose-bite, fie p-entru cir stnt, in mod Ceosebit Cecorate. lnansamblu, trirs-,itturile cons 1u;"uctiv-arhitecturale pe carele putem dist,inge la aceste modele plastice .qe reintil-nesc Ai ia vcstigiile r;onstnicfiilor reale descoperite lnstaliunile sirirle. .lstfel, avem certitridinea cd. in ariacult,urii Cucuteni existau construcfii cr.l etaj, a$a cumindic:i pi n:cdelul de Iir Ilczohuvaika (Illtis 1984,48).iar ln aria orr.lturilcr Cucriteni ;i Gumelnila, pere!iiexteriori ai consl.r'ucliilor crau in rinsle oazuri decoratiplasiic sau prin piclare.Trebuie, de aseineilea, menlicnat cd mccleleleplnstice de const.ruclii nn se intiinesc la fel de frecventiir toale cuit.urile pi pcrioadele indelungatei epoci aVechii Civilizalii Errro:iene. Ille sinf foirte frcbventotn alia culturii Gumeinil,a. mai rare dar nu ahsentetn aria r.,uitr:rii Cucuteni, inexisientc ln aria culturiiIla.mang-ia, rare ln \rinda, Tisir, Boian, Dudett,i, Star-devo-Crig, relaliv lrecvente il Sesiilo. Din anslmbirLlior unele se detalcazi eviclcnt, putind fi mooele desanctuare, ca de exernplu ccl de la C6scioarele saucel de la GraCegnila. liulte altele nu prezintd nici otrlstrlur[ care s[ permili discriminarea unor caractere,)sacre'(. Acestea ridic[ problema funcliei lor, careavea probabil crrraclcr rit,ual, tlar se poate s[ nu fireprezeltat,,seclirl" rliviritit,ii. Oerecare luminl ai'unc[in'acest scirs oelc eloui m<,rcldlo tle artrolajitri inlerioarcde la Poputlnia (lig. 29) Ei Ovcearovo (fig' 32). lnaceste dou[ cazrtli ar.etn de a lace cu, aia cum le nlt-mcpte l{arija Ciirnbutas,,.tablouri" [r]a${.ice, rcdirtd

Fig. 36. lricc-rcare de reconstituire a sanctuarului neoliticde la Par{a: a, jum{tatea de est; b, jumdtatea do vesi.

27,

L) li

278

probabil secvenle dlntr-un mit. Esto mai probabll cdrnajoritatea-. modeielor plastice de construc!ii, carereproduc edificii curente, se lncadreazir ln aselnerieatablouri milologice, aspectui ritual al rolului }or pro-Tenind tccmai -Cin funelia lor de ,,decor" al miiriiui,g-u d_in faptul cd reprezinttr sanctuare propriu-zise.Un element importani, estc asemenarea pe care o pre-zintd modelul de la Popudnia cu amenajirea interioarf,a sancluerului de la Shbatinovka ({ig. SOt. ln ambelecazuri avem de a face cu spalii amenajat'e ln vedereaunor acliviLdli alimentare cu caract,er ritual. Alteganctuare reale - cel de la Parta d.e. (Lazaroviei1986)- tr[deaz5 all circuit gi ait icenariu. No putemlntreba dacl orice spaliu ritual er,a un sanctua], saudacd nu trel:uie s5- rezervlm termenul Dentru con-strucliile servind drept sediu al divinitetii, sau celpulin pentru epifania aceslora (ca la Parfrr sau laHacilar). Singura concluzic a observaliilor de mai susar fi aceea c5, modelele plastice acoperl o reprezentarosimbolicir mai cuprinzdtoare qi mai complex5 decitaceea desernnate de termenul - care capdtA o semni-ficafie mult prea generalA - d,e sanctuir. ln ceea ceprivegte exemplele autoarei - cel de Ia Porodin esteoompletat conjectr.rral de autoare, ftrrA suficiente in-riicii despre feiul in care se lntregea odinioar5, ei poatefi sanctirar dacfi acceptdm acdasid compleiare. saupoate area alt5 semnificalie dacii o respirrgem. Sanc-tuarele-zeiie-pAsAri sint doar o simpltr supozilie c:rerimine sd lie demonstrattr prin analize Comparativesistematice. nlodetul do la hozohtr:atka nu este deloc sigur cd ar reprezenta un sanctuar.

34. $i sanct rarele propriu-zise apar doar de la un annmitnivel cronolosic - nu lnainte de lncenutul eneoli-ticulti - si nu stnt egal dccumentate tri toale ariileculturilor fAcind parte din Vechea Europl. Clt desprecaracteristicile $i seinnificalia lor, cf. observaliile dinnoteie 20.32" 33.

35. Un fept esenfial esre acela cd plnd acum nu s-au desco-perit m6gii propriu-zise, nici vestigii aie rinor asemeneaobiecte, tn sip[turi. (iit despre mAgtile de pe figurine,tn general s-a observat cl aspectul plat al modelAriifelei 9i grometrizarea trf,slturilor ar fi, mai degrabd,atribute ale unor mlgti, decit trS.sAturile coerente orga-nic ale unei figuri omeneEti reale. $i in aceastd privin![trebuie procedat cu niaximum de spirit critic qi doarpe baza uror analize comparative sistematice. De ase-menea, trebuie relinutA observalia cd cele mai evidente,,mAqti" apar pe flgurinele de tip Vinda aparlinlndfazei ornamentale (Srejovii. 1968, XXII).

36, Marea majoritate a practicilor citaLe de autoare stntdc asemenea reconsl,itliri coniecturale, pe baza func-liilor atribuite unor piese - cele mai' adesea vassceramice - a cdior utilizrue nu era evidente prin

forma gi detaliile obiectulul _ vasele cu doud gfturi,vasele suport. vasele .binoclu. N;-;;r; evidenla directd dectr a unor rituiiuri'd;""i;;;:; ie p.,r,su"ialimentare - ln sanctuarul ,le l; Fiil" d, Jos (paul

iif il; j ],,T"i:?*":f ".'l*:"'*i l';;;ii ;'i n " "'j

i, -in

37. Nu exist4 evidenla Airecti qi g€neralh a tuturor acestordotdri. llvident,' unele ,,strecuritori.. fArA fund arputea sL fi fcst capace ii. "ir_ai".i; j," ,r.rn.rr.",exemplui de la pianu de Jos ;;;;-; tei"pultn unetevase de format special _

"ir.jt. -ruplri"_,._r"

p,rt.uexpiica mai aleo' prin funcfia- .it-riufa, aecentueazAsemnificalia de ofrlnde a vis,rlrrl ,i.,*[inirid arimerrtea;lzat deasutrira. D{uite attefe inia i",ituie sa rr tost

:ligt: tn niocl egar rn-idp".i"irii,!j,i'+i pr"riicu

38. Atit identificarea supravieluirilor ln milologiile gi tnldtgill eli'r'ior, .cii Ei ,i,"orsiirui;.;'l; ansamblu

it ili" d;i: iT,,lilll, ?#,t' ff d ;i :,.0 H :, i:lJ-i:XlX,ja ceror dernonsl ru re sin L n ecesa'rl';; pi; si;i.i rffi i#l:^llt:. _lo*pararive. oe ariier,-

"".i"irlioi.ra *ito_roglel a-re un caracter^de. maximd generalitate, trasi-Irrri are ei puLind riirrrilnirJin i;"]J;;;;ffirile maritorzeite htonice. Djscriminarea unor o*p."?e specificediversel* arii culturate $i t;"i.a;; irJ"i.lrt ci"iti_zat,ii Europele pi ch:r o i m ai o -1,,. i, i' a.' f i,i'f

"1:':i:!1 ;- #xi?#

..,J##11

^^ tj".r sistemalice, de care Oe atir,ei-orlslalnrintit.tt j;*i:i*Hxegezd propuse are un ca.arier conjectural

a. tra{tturite. de om-pasdre, sau onr-bufnite nu slntde loc evidente pir monumentete *.g.;iiri.u-; -----b. coinpara!]ile slnt anaucnice _ Shanidar _ mile-niul 1t; Qatai Htiyrik _ miteniul i;^lrf"i.tu. _ *i-Ieniui 4 (?);c. mfuturiile comparate slnt eterogene _ imagini depdsari, morminte..de pds{ri, i*?girii monsLruoasecu elemente ornitomorfe _'$i ;?it prea putrinopentru a oferi o bazd solida dj anatlza clmpaiative.d. la acesi c-cniext, ictentificarea ..p".r.rrii.lor plas.tice.cu ochi mari cu imaginei i.ii.**'t'lrlte

" nut-. ^ ^ nilei nu esLe declt o similr ipoi.rl."*"'-'40. C.omp-aralia cu ornamentica' cu iemliiicatii simbolicodin Vechea Civilizafie .nu.oprani--""

- uri, nJ O"_;-tregul revelatoare iientru ch:

a. nu toalo culturile amintit,e sint sincrone qi datatein mileniut V: Cucuteni este, ln tn1.eeGe. itin miis-niul. IV; I(aranovo _ fAr{ inalcatie "Ae-liza _ ests-1^llttjllrl,"u o cutrurd, in text fiind probabitvoroa de i{aranovo Vl-Cumelnifa, ca-re dateazddin a doria jumdtate a rniteiiiritrji'V-: prid ju"

Ee'l280

m5tate a mileniului IV; Vin[a-Turdaq aparlinedoar mileniuiui V;

l-r. motivele scr;-reiiliformc r:u t',n ni.:m[r de coturi nusint precis identiiicate in to:rie iicesi,e cirli'.rri - apa-rilia ior cei'Lft csle doar in ci:ltula Cuculeni, uncle iiurol sriccilic de emblemii ]ocill[ doar in faza B sipreziiile, in cazul ,,clasic" de la Cucuteni, I cuturi;identificarea iraei zeiie a li nii t.rehuie sir se Jlazezepe const,atarea, I'rezen,iei sislenatice, repetif-ive, 1liconcqralie qi ornarncllicii, a uror Lr:isll,uri,,lii-nare" - fia det,alii icr:acgi'afice, lie riimlri qi ra-porturi irumerice -, ccea ce nu este cazui; proccdculiuvers, sirrprinderea izolal.[ a uror irldlturi c;erear putea fi ir-rterpretiilo drepi ,,luna.ie", nu df, lcri.ieipclitru i.1;t-rstaz;lrer, ui;rT c:rliliii tl;raro.

41. Echiralarea metelcricl a rlormiirtuliii ttrmuiar cupintecelt-r zeit,ei P:'triiii tul-ir{amir, ciiiar claci o congi-derdm denonsi,rai.;i peltlrn monunrentele meg:iliiice,rrr esle dcciL o simlr!a ir;oit'.ld pc,:lrrr i'echea Civili-zalie Europcani, unde ima;'irrile cle movile apar doarrelativ izol;lt, in anurnite culturi - Cuc'.rleni - si {aze

- faza F - 'Fi cr seinilif ica.lie ilc[ nedsscifi'ati. ]-Ior-

rnintele neo-eneoliLice nu searntrnii cu cele trrmllare:gropiie sin L sr:pcrf ic!,rlr. nu iru put sau culoar cic i,,'ces,uu an inventai'irogi'i. siriL individriaie, nu de grilii, nucomporle case funefiire gi niii ri'ruairl|i cornplicate,de parliai5. descompunere, ticzmembrare el,c. . . LIUinttinim caztrr'i de i;sooiei'e a irrraeinii rnovilei cri lrna-cini ,ll,-nininc, drrti[ r',rrir. lcll crce],li,t crtili,r!i iir-ii;rngia, iirllririvir i:r ;:,r',liirl vt'chi^eL,r'cpcc:] trt iil-tilnim nici asocicree irnitginii feminine otr ilitttot*minlarea.De aii,fel, dacA linen seam{l dc cleliniitarea ariei\,'echii Civilisa!ii Euroirr-ie propiis{ oliiar rle }farijaGimbrtas tn cctc clou[ sttidli i:rece,lentc, z{ri}il niegali-t,ilor nu face nalle din :iceasiii alir,. in uttiuritl gtudiuilin aceasi{ culegere, t'ru{.oarea ptr:tc in evjrionti incliclidupd carc fondul etno-iinsvistic al Yechii llirirope qir-:ei al Eurcnei ocoitlcritale ar fi frLndamt:ltall diferit.Asenrinarea. diaLle raporlul ir-rovit5--zei{ii in civi-lizafia rnegalition ;i cel-din Yechea C1i'rilizajie Euro-peaiid pcale. sI lie de ';;i nivel geleral ncspecil.ic,-doar-o corni,ai'a!it'l;rrg:i, cu Loaie cultele mal,rifocale deaceia$i nivel ci:li,rri:al - neo-eneoliticicalcolitic -, Fu-iind s[ indice o relalie de lilialie s:iu inlluen![.

42. Marele centru mcLitlrlrgic vechi ettlcpean sarl carpato-halcanic. dupd den'.unirea datS rle Certtih, are ma1rnulte sul:diiiziuni, reprezeltild iot atilea arii deprotlur fie irrdei,crrdenlh. Ui:a der,sel'il de importcn-tf,6s{c cca inlraiarl';tiird. c.e.Lloa!'ea irrpi.ttl"ri:ri crr tii-suri in ci"uce Ce tip iaszladdn"r. Anaiize receirte, tnciinedile, pe astfoi de piere au scos tn eviden.ld conli-nutul de aJseiiic a-l lrod':selcr zonoi int'racarpatice.

Numfirul mlc de anaiize, atit fn general, ctt ql pentrucazul special ce ne preccupl, nrr "permite grn'."ifira.i,9,* :9:1, rotu;i piobrernh 'apariiie;

aliajiior specificdale.aramet In zona amintiiA ;;i a datei'accsl'ei apa_rlllr-43. ln studhl urmdtor, data apariliei primelor piese de

arsenic-bronz este corelatd clu cul ae'ai aoliei "af aepopy].atig a kurganelor, care, dupA da,irile cu C 14

re_caltDrate, s-ar sitrra mai dcgrabd tn junrl datei de1999 i.p,q (cultura Ezero sincione cu iernavodA III:3645-3023 - BOt5-2415 i.e.n..|.

ll-.,ry.hi.b, _. centrul metalurgic inrracarpatic, ln

penoacla urmetoare a centrulrr.i metalurgic circumpont,iccontinuA se.prod.ucd piese - de tip sciri'mbai, nod _ lncupru pur (Cernlh 1976, 186).

44. ln.sfir,9it, piesele grele tnccp str fie produse lncl dinpenoaoa antenodre a cenlrului metalrrrgic vechi eu_

l9p::" .- topoareie cu tdiquri in cnide, lopoareleplale, Iopoarele-ciocan.45.

^P_entru_lnjrguqr, probleml

- a periodizlrii gi cron ologiel

epocll, v. tatlelut anex suplimentarEi Dumitrescu 1g74.46. Termenii schimbuhri eneolitic par sd fi fost mai b.oga!i,

ln a-fari de obsid.!an. Spoirdylus gi silex eonlra mrnereu9,9, :up.u .- ^mqr

degrabt balc dg metal (Cernih 1g76,1u4j cuprrnztnd gl aur (lol Cernih 1976, 1gl scoale inevrdenle imporlanf a piescltir tle arrr din cimitirul deIa Va-rna) -, Sare precum Ei silex din alle surse, nordice.

&7. Dezvoltarea autonomd a dorreniului melalursicvechi.-european. este foar'le probabil5 dar, degi lips8scsLudrrte speclallzate in accsl sens Ei niai ajes alraiizelepe ma-teriai anatolian, stimulul euliural pentru aceastAdezvo.llare este probahil.venit, tot din Aiatolia, tocmaidatoriti marji anteriorila!i a melairirgiei in acpastezone gi anume ln condiliiie mani schirirb.'rri culturaledesemnal.A sub numeie d6 valul Dirnini-\iinda, tn cadrulcdreia p5trund tn Vechea Civilizalie Europeina Ei ilteelemente anatoliene sau a-qemenAtoare.

48. Cultura Usatovo-Ezero este o formull prescurtatdca-r.e ny corespunde unei reaiitifi eLnicc. cullurale sauteritoriaie. La nivelul culturii Usatovo - subcliviziunea marii g.i cuprinzAtoarei civilizalii a kurganelor -, lo-calizatA ln stepele vest-pontice, pine ln piodigut moido-venesc, tn valea DunArii pi pinh la Carpati. avem cul-tura Cernavcda III, rezultit de amalhgimare a pr!mului val de populalie a kurgarrelor cri elemente' detradilie locald de tip Ezero venite din sud, iar la sudde Balcani gi in estui peninsulei Baicanice apare tticmaicultura Ezero, rezultat aI regruperii formitiilor elno-culturale locale atit sub impnlsul migraliei popula-liilor kurganelor, dinspre. nord, cit qi- a- unor pre-siuni anatoiiene venite prin sud (Rom'an lg8l; Roman{976,59).

88r

ln Anattli:- ce r est iil Frr-ilsr.,1a F,:.r.nr, .i. r'r ,-r-.:

mul ocolit Ce ia norci c1e ]i:rreir -\.easr-r si trilr irrl,:mediul acesior cultuli xil'ct11e dc lalirl li d.riitir in,l'--european, dar Itu in'dc-europene pre de-a-niregltl. ,i,'vine'muli mai pulin probabiil rlocil in viziunea sirrrp)i-ficatoare a autoarei.

49. Affopclcle - agezi'ri fortiiicate pe iniillimi - nu slntspecilice nurna.i 1,6p1la!iei gi civilizaliei hurganelor.Cea de Ia Diniini d.e'. este ant'erioarf, gi neiegrltF-geneiiede pcpulatiile kurganelor. I']e Ce alt5 parte, esic 1,ru-bai:il cd, tn condiliile piirulrderii poprtialiilor hurg,'l-treior, acest tip de aqezare s-a rlspindit qi in mcdiine-indo-europeue, ln rnilsura in care acropola era o

fori:rd de a$ezare mai adectat[ tr condiliile raporlurilorintercomunitare gener'lte dc pdtrunderea popula+tiilormobiie qi rdzboinice ale hurgareior.in \rccliea lluropl.

50. Peniru'lnlreag'a prcl:lernA 6 lcriificlrii orugelorcicla-drce v. ricla air',eiicar6. Solulia probicmei Cepiride, iiirntrsulb. hctf,r.i l<.r.rre, de crcaclcgia feiiomenelor puseln icsiiirtri. ln tn,;tnelttul actual c-risi5 tcntiii,!ade urlare a da'rei Troiei i (ar-tcrioar[ sau sincrond cupltrunderea url.,r eltrnuilte usaloviene), clicurl sirr-irc,rrI. cei pulir i:u Protccicladicrrl. Fcriiiioaliiie ora-selorlielladile'-- Polit;chii!, Therrni - sint sitrcrone cuilictadirul vechi IIL A;aclar', un decalaj scnsibii (floman1981,30, Ra.chel 1969, 133).

51. Corel[ri]e r5min conjecturiile ar'lta vreme cii clepcziielenu pot fi dilate Precis.

52. Si in nsssl gi,z, corelarea prcpusi clepinde de dataicar'ccalibrald a llel:{Cictllri timpuriu II.

53. Probleriia diinziuirii loii meialurgii il bronzului incadl'ui rnarii unitiili denumiii Dorneriiul rnelalurgi.qcircurnpontio a tosi de la inceput iilrs:r til termeniiunei cdrei5.ri directe cu r,iigla{iiie indc-rr'tt'operle' .Dardacli linerr seama d"c iu.ticujarea inte''liii a ljomefiiulurcircumpcniiu, t1e c,:l'cr Lele clu tlifuziune sud-nord - d'ecel care'duce ttumnale iliunglliulare c'.r nervurS. medianAgi tlei firrli Jc tit tiiil rrrrt pinr iLr zonr. siopelor est-

icnticcl -,ls' 1el-rlirl-, auiu;'omit I tt,rlrrrltti i:tlracar-i,at:C gi de inll'renla ir.i splc noid e:t, ldi' a, tocniai iniria clivilizritiei iiirr';;aneior, lrebuie sti. atLmitem ctr

nl'e,n Ae-a lrlce cr'r diair rnilcf i islorirt' independentesi careiative. Es+"e ;;rcbabil c[ n:igra{ii}e intlo-europeae;r-ai1..*i""t o niai riieile mobiiitale a ccrr:"rnitllilorqi a rapcrtulilor ciinii'r. elr, au .treai o nevr'ie de at'rce

lerleclj, rratc Liic.illl.i rr,'r:dilii Ce cii"crrlalie a I:)eite-iilcl' ii moticLtlr, . ltl 1r'' Ir:,'i l inip, dirniltuarea secuf l-

iiLii Iri rapnriurilo inlc,cr';nuniiare a rieterinitlaI o

;;i;";; ,i iiiu,n',tti 1.r oducliei l:r raporl ctr cca a do-

i"uniuii i tutpiio-]:alier,it Ei o restling'cle a itiversitdliiti0olouitc piin ccl,,parlliil cu cunllrLl cc;'Lemporanfuucaiilrr It-einil; i976).

IL::.:. -ll .:-- -.1 -a al'.-'--- : -::::--:i:'-l-:l S:- l'lII---::-:i: t.:- -; . - .,, ..lr' i..':.. -irL ii;s: c:,'ll - ,-:a-y16lsgi,-'. I i.,,,..r,,1 'i.' ilisi,:Lri!ie a1 \-eririi t.i''-ili.::!ii l-'.r-1161sgi,-'. I i.,,,..r,,1 'i.' ilisi,:Lri!ie a1 \-.Lirii t.i''-ili.::!ii Eu-rol,eie.riiL porric ti stirirrins. CLr e-t-ceplitr pe_rretraliei:ii,rin.',

. t lu er.cepl irr perret ra!iei

lir:iliz;'tiei kurqanelor in valtra Iluilf,rii sub fcrmacuiturii'Cernav6di I, pe tot restul arici veclii eul'openeavem de-a face cu regriipiri etno-culLuraie gi cu conti'nuitatea unor formafii nr*i vechi pin5. la circa 3800-3300. Astfet, in Balcanii centrali qi in,bazinul intra-crri'patic, penotratia unui glrrl de p.oplla!ie a.. kurga-rrelL,r. mal probabil vcnirrti nu direct ciin rlsdrit, pesleCarpali. ci ire dlumul ocolit de la nord, prin paeul l)uklari n6 vllca iisci. se iiisereazi in cultura'i'isa, cale tocmaiicirm, tn ultimele ei faze - Tisza.polgtir qi Bodrogke-reszIur - canili rarltrtore accentttutc de culru.r[ agra-rd si scdentard, cu iigez[ri mari Ei bogalc. In acestccniext, aspcctul cuitural l3odrogher-estrir se genera-lizeaz[. uniiii,ind tot vestui bazinniui carliaiic Ei asi-milind celrlirlte culturi locale - Ire'uregti. Cucuteni-Ariustl, Tur',.1a$ - carc dispar. Faru indoir'l'i. in a' -stconlc-rt, ce:r.1!:ica piriattr de tip I'eirnsJi disl'1r.1'," po1

6gg6i'u| gpiralo-rnelndi'ic conlinuti ;i chiar deline maibccat in iaza Eodloglierestrir. Sernriificaf ia lui siiribo-Iici este o plcblema deschis[ atita timp cit disculiiienu depiigesc nivelul conjecturilor sau aLilroit'zelol tlelucru,-aga cum apar in bartera de fali. Decorul liotatatceramieii cqrririuit neschii,'rbai iiii in crilltLra CrLcu-

teni c'il qi in aria sudicd a crulturii Gumeluila {iu ceadunereane, cnltura Gtmehli,ia csie iliocuit-i rie Cer-t;avr,d[ | ). trrt', um qi in r ;illt:r,L Siil' ula Cil rlPcf rescris. treliuic a.miniit cli \echea Civiiizalie Euiopear'--ta cuioscut cloar aparifii locale, izclnte, de setnnt: preli-teral.e, nrt un siit.eni ile sorieie propriu-zis; accste

semne nu s-au dezvoltat, ci au rimas simplt' apariliisnoraoice, datorits. nivel-urlui de ciezvolte.r'e ne:.ilecvatai societirtii din cultura Yinba - singurul segmeniai Vechii

-Civilizafii Europenc in care aces+"e semne

sint alestate.

;5. Lil presuutlrterea iulr-rlni dcoselriL a1 calului de clllrie--'in dxpan!iunra ciriiiz;rliri'r popuhliilor kurganelor

tnci i1e la cel mai veulri rircl al migraliilor acestoratrcbuie I'einiii..iIo u!'na'.'.'Jltle:a. disparifia brusr.-i a Vcchii livilizalii E-uropenenu coi,tci'ie cu l1;i.r'ifia Lot alil <ic bruscl a caluiui de

clldrie; civilizafia r6speciilri rru tlispare brusc: lnt'r-onrirnf, ctat:5 t'i,i:,:r:,lc- fle po,rlrl;!ie a kurganelur con-i'j.l ni.r. ,.',t l,rri:rllriir \ eciiii t-)urop.' irl asezAri ule

ace!Lcia di'r iirn'iL, ili lurinr:io trilcritc: inlegl'indu-seiompcrtamenlelor sociale ;i ciill,uraie ale Yechii Euro-ne. ia in c;r,1rrtl i,:eTrtriloi t.':cuteni, s;rri paslri:idri-si'"nir*li. cuntpo;' jr,rLen lc sl ,'e ili'-.', dar ilrsuqindtr,-; i

mare parte diir i'cpertoriul lolmelt'r' de crlturJ' mate-

28s284

rlalfl a aeesteia, ca ln cazul clmitireior de fip DeeeailIuregulu i ;b..ln clecursul acestei lndelungi perioade de convie-tuire - circa 7-5{}0 dc ani _ie' intifnesc rndrturiidespre-pre"zenla.catuhii ln contexf.e .iilt"r"fe

"pa.ii-nintl Yeclrii Cililizrr!ii _Euro1.,cnc - Fc,lel,iseni si Sdf_cu!a - sr:h forq.li.l d.e ..sr.eplre,, elc pi,rlra hrrrA;c. ln cadnil crilturii Cernar.oda I _1 de ispeot 'civili_zalia_ hurganelor, dar dez,rcil,indr-r-se tn contact direitcu elernente ale Vechii Eur.ope _ calul. este ates{,atdar intr-o cantitate mici d6 vestiiii,

";re"ma ciprrlin importanL (Roman I C8l, :7) ; " ' -'

d. nu avem mdrtrrii conchrden{,e rie tnirebuintare acalului pentru clidric din accast.i prime perioaaa"- -56.'TrdsdtrrriJe cir.ilizaliei krrrganeior, cr, gi cele ale ritua_rulut de inmorm!nlirre

_.specif iu. i lcbuie inlelese cadefinind polit.etic entitri!ile respcctive, iu aite cuvintenu toate trdsiturile se inlilnes-c in toate cazurile _ cinumai rin coufir".ien t illare din tre eie; si. rcciproc, nueste necesar s[ lnlilnirn in toate caruriti, loaie [rdsd.-turile car:acteristice. Aqa se face cd, rie exemTrlu, -o.mi"_rele,de,tip r)rc-ea illrrre;rrlr;i nu sinL tirmulare, iarmenn]rul cle la llamalgiii esle fer,rinin; comunithlilede tip Cernavodd I_nu" cregteau decit'sporaclic i'ai;g$ezarea Cerlavodl I de la Cernavodi estb, tle la fazdIa fazd, cirrd fort,ilicatd, clnd lilterl.

57. Termenul generic de ,,cultura kurEanelor,, _ tradusodrnroard ilr romdnegte cu ,,cultura mormintelor tu-muiare" - a circulat ino; mai de mutt in cadrul arheo_Iogiei sov!etice, inclusiv in publicalii de specialit,ats(Arheclogia in U.R.,-9.,S., Bricuregtij Edituia giiintrifificd, 196.1).

58. An'riteza este reiat.ivi, in rn[sura ?n care in cei 7-800de ani dintre pr,irirrie doud.valuri de populalie a kur-ganeior, crle donl popula!ii._ a kurgarielor'gi r-echeeuropeand - au puLuL corrvie{.ui, preium si tn aceeaIn care, i;r matrilocala. Vec-ire. qi\:ilizatie huropeanS,apar Ei elemenle n:asc*line de ideolcgie'_ cf. nota ZZ.Trebuie totodat,h remarcat cd ln acest studiunu au fost, elucidale cauzele cai.o au determinal ceietrei valuri de migralii ale populaliei kurganelor.

59. Cu excepliq_disloclrii parlieie a cu]tririi Gumelnila"Karanovo VI, priinrrl

1.a1. !e populaIie a kurganeiorpalruns in aria Vcchii Cirii!zat,ii Europene nir a inlluen_iat_decii. indirect ct,lelalte culturi din aceastd ario,n'.odificdrile consistiird. nrai ales <iin rcgruplri e"re nuau tnt-renrpt cntinuilatea tlezvoltirii cirltiraie. Singu-rele elernente ale aceslui val surprinse in vestui aiieicarpatice sint c.,eie de tip Csongied-Decea tr{ureqului,inserate ln conlext Tiszaiolgar s-i rirol:abil. ln ceib diiiurmi asiTilcic, conlrit,rrind-insfi ld aparifia aspectuluiu ni-tica t, B odi.og- Kereszirlr- ( Gornc.T I i)' (F,oman \9A t, 228q.,|.

60. $anlurile bartnd accesul a$ezirii apar lncrl din fazaPrecucutcni (Marinescu-Rilcu 498{,24) ; tncrl din fazaCucuteni A cap51i. aspectul de qanluri de apdrare(Drrmitrcscrr cI al.. l'J5.i',203 sq.).

61. Oricite aseminlri ar avea, Gumelnila-Karanovo VIqi S5lcula nu sinl nici genetic, nici ca repertoriu detipuri aceeagi cullurd. Sdri.cia de descopeliri dincultura Silcufa se datoreste, ln mare parie, qi sdp[-turilor insuficiente nu atlt ca numir, cit ca lntindere:alt,arele minialurale nu se iritilnesc, de altfel, ln lazeletirzii ale culi,urilor neo-eneolilice din aria carpato-balcanicl.

e2.'Ierrnenul ,,dezintegrare" se cere expiicat. De fapt,la sud de l)undre, tn Balcani, cultura Karanovo VI(-Gumelnila) a supravieluit, continuincl s[ sc dezvolte,pirii la al doilea val al popula{,iei hurganelor. l)e ase-tnenea, spre vest-nord-vest, in zona subcarpaticl, aqe-zirri sairlcite ale cultulii Gurneinila - faza B - auconlinuat sI vieluia-sci1.

Contraqocul dislocdrii culturii Gurnelni!a clin ValeaDundrii de jos a avut drept efect miqcdri aie altorgrupuri culburale Ei a tmpins comunithlile Tisa spreinteliolLrl J:nzinulrri carpatic, deterrninind in firir.l,impreund cu pdti'underea elementelor de i,.op'.ili!ie rr

kuiganelor Ce iip CsongrAd-Decea }{uregului, rinilicareasub'asp ectul B cd rog- Keresztrir. li ar coii t,inuitatea cul-luralfl nu a fost itilreruptd in aceastl zorid ca in va]eairiferioari a Dun[rii. Trebuie de asernenea re!inu', cIcercetirrile Ei studiile mai noi au scos in evidenJI o faz5.a cultririi Tiszapc,lgar tn Traasilvania, anierioalii ptr-t,runderii elementclor de poptllalie a liurganelol (Roman1981,22 sq').

0i). Amplasarca aEczirilcr C€jrnavodi I pe in[lfimi aptrrateesie o caraclci'islicir iloar par!ial iiililrtill. Chiar laCcrnavodd, faza mijlocie a ageziirii de aici este caracte-rizaiir de dezafectarea fortilicaliilor cie pirrnbt. Asemil-ndiile cu civiiizalia kurganelor sint doar parfilie. fntrealicle, eoonomia cult.urii Cernavodii I este mai 1-.u!ir1axati lc cre;lerea . il,.r' 9i r"r'il,ir gi ma.i lnrtll pe a vi-letror rnrrri, aspccLul inilir,ar esl,e atenuat., struc[urapairialirall nu este al.it ile evident,f, (,:lornan X.981,22 *qq.).

64. Din descrierea ciinitilelcr Tiszai.clgar roiese mai de-grabi convicl,r-rirea a doud grupuri <.liJrrite tle populaiie,cu stluc'.uri scciale deosebiLe, decit restrttcturareasociale cltr care vorbegte autoarea. llaportul cronologiccu cimitircje Srediiii Stog iI, greu de precizat, estedeosebit de importent, pentr-.r e-!'aiuarea consecinleioracestei convieluiri.

65. Evident, rnonumentele megalitice vestice, siluale inaiara ariei Vechii Civilizalii Europene, oferX o refe-rin![ nerevelatoare penlru cele coreiale 0u civilizaliakurganelor. De altfel, rnenhirul de la trIamangia, caro

287486

qoate fi eituat cronologic tn al doilea sau al treilea vald.e Fopulatie a kurganeior, reprezintd o femeie partu-rlentE, llt t'i'a nai bi:aA traditie pre-indo-europeanl(P5r..-an 1995).

65. Boii apar qi in.iconcgrafia qi mitologia veche euro-qeand, nu numai ln slal,uete, ci qi in marele sanctuarde la Parla, -Fle-cuq gi-l*tr-o al'cetuire monstruoasd,In irgurina tjrriilf d^c la Cr.irg,,i u (Laz,lrovici lgg5;i)unrii;:rscrr 79742, Iiy. !03).

67. P.qnlirr irgdiurilj geictice .ii rapcrlurilc r"ronologicedin[te cuitui';le Cer.nirrudi i, Goiodsli-tlsrlovo-H6ro-d.ipiea,Foiir:9ti, Ezero, Cernarrori,l II, Cernavcdi IIIqi Cc!ofeni..<jc r',izut Iionrrtn 1970 qi Romrin qi NcmeLi(978. Trebuie relinut ci llzeru are 6 componeite local{pute-rnicl, iar Ccfoleli una de crrltura-kurganelor lafel .de imporlania, chiar dac6 ln parte indir-eci[, princultura Cern:r-,'odi lit. De asenie.^nea, cultura Baiten,la ri:tiui el, 19 dozvcild, ca gi Colofeni, pe o fazd Cer-navodf, ili-Ilcieraz, a;a incit 'esie

t{ieu de vorbitde un caracier inci inai Rcr.eni,u:it indo-european alacesteia.

68. I']e*tru cultura BaCen, v. Iloman si Nemeti 1978. Ori-giirea ei avird ia bazh cultura Ceriravodir IiI-llolerazpi cuituri ale eneoliLicuiui lirziu iin bazinul Tisei(Bodrogi-:ersztrir) o fa;1si1 apa:,fr drept lorald gi paraleldcu cullura Colo{eni. Fazele tir:ii ale acesLei- cuituri- Kosloiac. qi Vudedol se consLiiuie ln condiliile uneiregionaiizAri in zoreje suclice si a unei expansiuni agrupurilor regicnale spre nord (Iioman i976, 62).

69. lntreaga reconstiluire Cepinde dc data aparifiei culturiiPecicafdespre cuc, ln lurnr,ra cr'r'reiAriloi deitne acum,nu se poale sprine cil este atit de veche. Caracterulvechi euiopean al acesleia ar trebui demonsr,rat. Aqe-z5rilesint, oricnm, de lip acropcle. Rapcrturiie geneticecu cr:ltura Co!-ofeti, ea lrrsdqi indo-europeriizatd, nuindrept5lesc o aseme;iea int6rpretare. Observalii si-miiare se pot aduce gi la caracterizarea culturii Nagyrevdrept ,,r-echo ourcpean5" de aitfel rnai pulin cunoscut[

70. fntreaga recorrslituire sintet,icA simplific6 tntrucltvasitualiile ridicturd probleme esenliale. Una este aceeaa drumuiilor do pi.truiirlere a valurilor de populalioa kulganelor. I-)acD pentru pAtrr-rnderile e$lice caleasiepelor ponl.ice, coniinuate cu ciriipiile nord-dun5reneesle ciar jalolai.[ ct rrririurii concludente, pentrugrupui -.-estic Srednii Siog Il-CsongrAd,Decea Mu-regrlui cirumul :ru mai este Ia lel de clar, llsind alter-nativa unui gmp izclai din rriasn populaliei Cer.lavodd I,caxe $-a strecuriit, de-a lungui Dunlrii pln5 ln zonaconfiue:i1ei Tisei, de rincLe a iii,;;d spre nord, inserindu-soLr conte:tul Tiszapolgirr, sa.u toL a unui grup izolatcare p^ pehuns pe Ia r..,ri1, pe dr,-rmul tllerior tradilionalal migratcrilor, prin pasui D'.ikia, cohor'lnd de-a lungulTis*i"pir:i li; uora r.*ai d*ns p.:puiat,r1 de la sud"do

IIureg, unds s-a lnserat tn conis-{t111 Tiszapolg{r.SituaJia consecritivd celui de al doilea. val de populaliokurgan apare rnull mai complexl, corirportind nu nnmaio r,iare inigra!ie a ricesrei iropr:ia!ii,^ci rei p5.trun,:1eridinspre sLrd- prcb:rl;il analolie;re, ,socuri gi contraEocurideterminlnd regrulrdri, ili cadrul cS.rcra kurganizarcaurmeaze c[i sinuoase $i ccilpiicate, dar se realizeazirln formule diferite, deterrnini'nd tocmai pril aceastaconfiguralia dirersificati a culturilor epocii bronzuluiLimpIriu.'ln acesL ccirlexl, sar6uia in drte Cl4 gi rrraiales lipsa seriilor de determinlri qi inegalitatea dedallri Cc la crrllurl ia c'.rlturA ridicl eihst:rcole impor-tante. Comparatia diferitolor sel'ii datinC cr:lturi allatein raporturi diierite, la relativ aceiea;;i tiivele clonolo-gioe, evideri!iazlL dilicuitateil situa!iei.

71. Noile calil-.rAri ale datelor Ci4, oblirute plin curbeleSuess

""1 consensiil principalt'1or .lali.':oraloare, meresc

rieoarei opera{iulalh .lal recliicr precizia datdrilor,IiEcare deltrmutare avind un inteival de fioiare decirca 3-5t}0 ani. -1'rceasta niodiiic{ corespunz[loripoteza )lerijei Ginrl'uta:,, stah:liritl rlpcr{ ut'i .rh jrr l',tl ejhtre tlil'eritcjl culturi tii,r llrlcarri, sler:ele pui:iicc giOrientul .A1:ropiai qi I'il,iiot;iu.

72. Trebuie airasd atenlia ciiit,orului s.supra faptului ctr

ln sttdiul ant,ericlr riin accast{ crile5_rore h{arija Gim-bulas plase procesul rlc kurganiza.re generirlizatd itlcddin valul I de populalie a kurganelor (cultur:r kurga-nelor II). FelrLl tn care lrune ltrcbiena ln acest sLudirise apropie mai nult ieiiiral.ia le:ultatA din ullinelestudii qi cercetiiri, pe caie arn lJus-o in e',ridenlri in no-tele corcsprrnzdloare de ia studiLrl anlerior.

73. Lipseqte din gn:pai'ea propnsii iccr:l tricilor care, inlu-clili cu lrigienii;i cu ilirii. sitll irr{ril lir-iriercrii, ccuptr o

arie prea intirisi ;i au rrii rci istolic pt'ea itnporttrnica sir poat[ fi redrrqi la o simplir cc:';ipoirenll a bloculuicelLo-ita1o-iliro-frigian. Locirl 1or pb harltr cupt'indeatlt centrul qi estul Euroi,ei, cit qi br:n[ parte dinsudul continentirlui.

?4. Trebriie subliniat c[ rituri]e Ce innorminlare de rnaisus coirstit,uie un sel de atribule politetice aju culturiiindo-eurooenilor. cu altc Lluvinte uu tr--ste se lntilnescln rnod necesar la ioate ctrzurile curicscule" Pe de altdparte, unele trdsAturi de ace"ci i'rl se lntlinesc Ai lapopulaf ii ttc-intJo-eriroperle. A-'niii.Lim ra o crreplie cllse poate de semniiicrlivd rnenl'ilr:l du Ia Ilutnangia.apailinlnd celui de al doile a sau al ileiloa ', ai al popula-1,icikurganelor, care repreziit*'[ o fei"neio pariurie;rLd, dup5.cea r:rai bund tradilie ,,veche european[" (P5.rvan40t<\

75. Datele limiiS perttru Cu.culer:i AB sitti:Cucuteni A 44i5-3S?5 - 41{15-3t175 i.e.n.Cucuteni B 3895-3640 - 3855-3360 f.e.n.Intervalul mai probabil - circa 300 ani.

289ase

76. Termenul de ,,feudald" pentru stnrctura sociald estefolosit ln mod.figurat, nu ln .scnsul clefiniliei materia-list-istorice a feu-dalismului. In aceastl viziune struc-tura sociald ar putea fi dcfinitfl drept ierarhicl 9irS.zboinici.

77. in lesdturi. cu struc+,ura matriarhald, v' disculia dinPrefaffl.

78. Sccpiie ln cap de cal, specifice culttrrii kurganclor, aumai fost desoopmite qi

-la Fi{ionelii - Romiinic, Su-vodol - Iugos6via, Rejevo - B.ulgqlia' Dintro aces-tea, doar cel de la Casimcea provirie dintr-un mormint.(I{ariuche 1980'z).

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

ALDEA, AL. IOAN1g74 ,,,4ltarul" rnagico-ritual descoperit tn a;e1area neoli-

i'ita de b Ghirbom (com.- Ilerghin, jud. Alba)',,A,oulum", 12, 1974,p. 4A-4,8.

RERCIU, DU}{ITRU1966 Cultura llamangia, Buc t Ed. Acaclemiei, I92 p.,

169 fie.BERCIU, bUUTTRU; MORINTZ, StrBASTiAN;ROMAN, PETRtrLg73 Cultura Cernaood,d. II. Asezarea d'in sectorul b de

la Cernapodd, ,,SCIV", 24, 3, p. 373-406.BOLO}{EY, AI,EXANDRAL273 Arz o'utline of the late Epipaleolithic economy. at

-the,,Iron Gates"': the e{)id'ente-on bones, ,,Dacia", NS.,17. p. 4L-52.

1976 Pi r:narginea enalizei arheoosteologice a materitiluluicle Ia Strcea-Dclj, ,,SCIVA", 21 , 4, oct'-dec''p.465-L16.

19'18 'Why ,o Early lleolithic tn Dobrogea?, ,,T)acia",N.S., 22, p. 5-8.

BORONEAI.IT, VASILEl,)73 Rechcrchcs 611'ltlslegiqucs sur

(larlovci de Io :one tles ,,Port' s

N.S., 17,p. 5-41CIRCtUIIARU, TIARIN{973 Analyse' poll.inique des copro!ilhcs l:1,_:^p!' quelques

staltons arrhiolcgiques des drux bords du' Datt''rcd,ans Ia zone d'ci-,,Portcs de Fer",,,Dacia", N'S',17. D.53-60.

CERNIH: E. N.1g76 XIetallu.rgischc Bcrciche tlcs 4'-2' Jahtt' c'' Chr'

in der tidS,\'Ii". Iliiller-Iiarpo 976' p' 177'^208COM$A, EUGEI'I1973 Parures n1olithiques en coquil-lag"s tn^arirts rltcouc'crtcs

en. tetiluirc rriunoin,,,Daciat, N.S , 17, p' 6I-77

291

Ia crtlture Schelade li'er",,,Dacia'n,

tgi4 Isloria cantunitdliicr cri,lturii Boian, Bru,'., Ed. Aca-demiei, 270 p., 90. fig., 33 pl.

197 6 Ilate despre un tip de {igurin& neoliticd d,e ,;s, ,, SCI\rA",2'1 ,4, ocL.-dec.. p.557-564

L979 Les figurines en as o.pparten.o,nt d. la plLase rnoEenn.ede Ia, cuiiu,reGumelnilut,,,Dacia", N.S.,23, p. 69-78.

1981 Cilepa seccenie t!':nCrocronr.'logice din afezared, neo-llticd de la Ii{1doltttt,r, ,,SCI1'rA", 32, 1, iart.-mart,.,n. 1.45-150

CSALCJG. J6ZSEF1973 Thronendes Fratten,idol ;;an Szegt;tir T'iizltiives, ,,Pr&-

historische klclilrnsi". n. l:0--23IroDD-oPit i'iuscL, AI\N19?B Les 6lements,,steppiqtus" tlans I'ineolitli.que de

I'runsyloan.ie, ..Dacia", N.S., 22, p. 87-98DU[iI TRESCU, HORT!]]:i 8iA{968 Un tnr:tl.lle rle sanil,uaire d,itct;.;ert dans lu station

indolithique de Cdscioareie, ,,1-)rtcia", N.S., 12, p.381- U$,i

DUMITRESCU, Vi,ADiMi|iLgiL Crariolasia aLsoluti {L erteal;ticiului romd.nese tn

lumip"a-Ca,telor C14, ,,r\pulum", 12, p. 2J-Lg1980 Tlte Neolithic Settle'rnent at Rast, ,,llAR Internaiio-

naI Serics".721985 Peut-on riellerlrent 7:,arler d.'un systhne de prd-dcri-

ture d,e la cuiture de Yinia'i, ,,Dacia", N.S., 29, p.113 - i'18

1986 MARIJA GIIIBUTAS. 7'he Goddcsses antlGod,s ofAH, Europe. lllqths ar,d cuii iniages,,,I)acia",N.S.,30, p. 195-198

1956 Semnificalia. 9i origi.ttea unui tip de figurind. femi-ni nit c!,e s c o 7: e rit'i l,a R'L s t.,, SCI\,i", 7, 7 -- 2, ian. - iun.,p.95-'1'18

1985 PrchistoricBucuregt,i.

DUMITRESCU,TENSIA;GOSTAR,

1954 Hd.bdgeSti,Academiei,

ELLIS, LINDA

Art r,n F.atnon ta, Etrilura h{eridiane,

VLADil.{iR; DUx{ITF.ESCU, HOR-F,trTRtiSCU-DIMtsCVITA, MiRCEA;

NICOL;\I]nton.ografie arheologicd., Bucureqti, Ed.608 p.

1984 The Cueuteni-Tripolye Culture, Oxford, ,,BAR In-ternaLioral Scries", 2'i7, 2:11 p.

GARASANI}'I, DR,IIGA1968 Crayances et r:v.!te rle l'komr'te nlolitltir1u.e dans le

centre des Balltans, ,,Les rilir-ions centrales des Bal-kans...". r. XXY-XXIX.

Gold der L-'hratiei. Arch.iialogische Sclttitze aus Bttlgarien.Mainz am Rhein, Verlag Pirilipp von Zabern,24C n.. 1979.

HARTUCITE,'NICOLAII1980 (a\ Complerxl culzural Cernacodd, I de la Rimnicelu,

,,Istros", 1, p. 33-92.

{980 (b) (Bobi, Victor) Un nou sceptru ie piatr| soo-rnorf d,escoperit in Rominio, ,,lstros", l-, p. III-126

{980 {c) Prelim_inarii ici rei:ertoriul arher,,Iagic dI judeiulu,iBrd.ila,,,Ist,ros", l,-p. 2BI-JlG.

KACSO. CAROT,7912 L,luzeul juCelean Eaia trfc,re. GLtrCri erpoziyiei d.e

arheoloEie, Baia Liare. i06 n.KALICZ, NANDCR; Xi;tKi{{.Y, J{NOS1,971 Gefrisse nzit Gesichtitirstellungcn der Lin-ienband,-

keramik in Ungo.rn,,,i,lAtrrstorische Idolkunst.,,n O- : <

KOREI{, JOZSEF7973 i{calithisr:lt.e und. kupierzeitliche I{unst in (Jngarn.

Priiltistorische icloliiu:tst" u. { - 6LAZAROVICI, GFItrORGiI}' -

1979 Nealiticul Batzatultti. Cini-l.lapoca. Iluzeul de Is-t.orie a Transilrur;ioi, 1'vol.

1984 Sanctuarul neolitic cle Ia ParIs.Les rdgions ce_ntrales d,es Bolitans d' I'ipcque ndolithique,_ _ -_,P4_S*agr_l_{gq6e

NaLional, 372 p. -|XI p., 3i it., tg68:},IAKKAY. JANOS1973 Eingerirzte utztl plastisclte nienschenJarstellu,ngen

,ler !ro.ns.f'tnttListIttn Lit;ir.t&n n,il;,'rarnllt,,,prAiis-loriscl,e It-lulirr,nsi". rr. :6- 19.

I\I ARINESCU-BiLLU, Si L',. i.\1981 Ti,rpeS|i. Frcm, Prclioi..ru to Il istoru in Eastern

Romant*, .,B;lR Iriicrnational Scries", 1071982 Au sujet d,e gitelqucs al.iniotts d'au.teurs itrangers

sttr Ie n1o-|rtolitlrigue d.e Roi:.tnanie, ,,[)acia", ]rl.S.,26, p. 153 -'i 56

}{AR,INESCU.BILCU, SILVIT\; IONESCU. BARBUCatalagul scirlpiurilor entolitice dit llluzeu! yaionalOltenila. !. 1.; t L p., xxiv pI.

I{ASSOl.j, EHIi,i,\1984 L'tcrinire Ctuis ies ci+,ilisatior,s d,o.ni&icnnes n6oli-

thiques, ,,Iiadr:tos", 23, 2, p. Bg-123, pI. I-IVIvIATtrllSCU, i'{. CORNEI,IU; VOINFISCLT, IOAF,I1982 Repre-se71;611.iins of pregnency an ceriai,n Nealithic

clay figurtnes on the lcq'ci and, mi,d,dle ilanube,,,Dacia", N.S., 26, i). 47 -IB}'IONAFI, D:\NDaiarea prin C14 a et$.pei Cucuieni -42, ,,gill\tA",29, 1, ian.-nari,., p.32--42

rIION/,II, DAN; ANTOi'iiisctJ, g1;,\,rIA; Bi/JoR,AI,EXE1980 Raport prelirninar asul)rct certciiriior atheologice

d.ii ccriiuna ilad.uri, jid. Bacciu, ,,li{CA", i4i p.86-99.

IIONAII, DAI.{; CiiCOg, gTllFAN1935 Asczilriie culr.nrii. Ctttttt,t:zi tliru licmd.nia, Iagi,

Ed. Junimea, 2!0 p., 2.J fig.

1?3

2e?

MoRlNTz, SEBASTIAN ; RO-\IAN PQl.ryF"[go}-' dtp'tnte rles Ausgongs d'es Aneolithikuns und der-it'Trionetttul, ,ri, Fro,,,,teit im Rnton 'I'r N iedpr-aonair, jDaiia", N.S., L2, P. 45-72

1969 'ulter d,ie ()hronalogic der iibergangszt.i( t'om Aneo'tiihiktLm zur Broize:eit in llumtinitn, ,,I)arcia",N.S., 13, P. 6t-73

NIULLEII-KARPE, HITRNIANN (ed.)

1916 I'es d'ebuts d,e Ia mdtalltrrgle, Nice, Universi'i6 cle

Nice, 1976' 240 P.NICA, i\{ARIi"J1976 (a) Circea, cea rnai ('eche a1ezarc n-eolititit Ia sud de

'Carpe1i, ',,SCIYA", 27, 4, oct.-dec', p' 435-tx6it

19?6 (b) La cultu,re cle Dudegti ert Ahemie, ,,Dacia", N'S',2A, p. 71-L03.

7977 Nouvelles donndes sur Ie niolitltlt1ue ancien d'Oltdttie,

,,I)acia", N.S., 21, P. 13-54NICA, MARIN; NI}A TUDOR1979 Les Ltablissements n\olithiqu'cs de Leu et Padea tle

la. zone ti'inierfdrence des iu.ltures Dudegti et Vintrt'i, iurtt aspect clu N\olithirlue moEen tAlfinie,,,Dacia", N.-q', P. 3t-G4.

PAI]L, IULIU1965 Un complex d'e cult d'cseoperit in asc:ttrea neoliticd

ii-ti i'io"'" d'e Jos, StLr,lil ;i tiomiitrlodri, FJr-rzeul

Bruhenthal, Silliu, 12, P. 6-20.1981 Catfiribulii romi"nesti la elucidarea urgar 71c'iltnte,

al e p r e i sior i ei e uro p'en e' Stu dii ;i comuni{ jf, ri' l\luzen t

Bruhenthal, Sibiu, 2!, P. 9*26'PARVAN, VASII,I]1,925 La ,,statue-tteritir" tle llamangio, ,,I)acia"' 2' p'

422- 429

P riilti storis che . I dolkuns r. It t''Itb ikl'er untl OTtf argab e n au s

Llngarn, -t\usstelirtng, i,Iiinlhen, 52 p', 31 1i)', t97i)

RACHJTT, GUY1969 Archbologie de la Cri:te i;rihistorique, \rerviors, Xta-

rabout, 314 P.' (Pl.)ROltr\N, L PETRE'lirl S iruktur ti nd e r u ng e n t! e s E nt! iin e oI i tl tikum s im D o nau'

Karpaten-Rati,'n, ,,Dacia", N.S'' 15, p' 31-70Lgl6 (a\ Caltitra Coiofeni, Ruc', Ed' Academiei, 215 p''

(ttB P].)'Lg76 1tt1 Zzlr lwlturellen Grwtdlage d'er thrakischen

Bronzezeit,,,Thraco-dacica", p' 13-521981 Forrte t\e rnanifestare culturalit d'in enealiticzt'l tirziu"

pi perioatla d'e tranzilie spre epoc{t Lironzttlu'i,,,gCl\rA"

32, {, ian.-mart,.. P. 2l-L2

ROS{AN, i. PETRE;N6MUfl, IOINL978 Cultura Bad,en tn Romdnia. Bucuresti, Ed. Aca-

demiei. 160 p., (is pt.)SREJOVIC. DRAGAN.{968 La plastique r#o!,tthigu,e d,e Ia rdgion baikanique_-_ . ^le.ntrlle, ,,!cs rCgicls centrales ...,,, p. XIli-XXiVVLT!SS-{. NItlol,'1,ii -1976 I'leoliticul 7'ransilerlniei, Cluj-|Ttlpoca, trJuzeul de

isiorie a Tr.ensil ianiei, 2€tL 'V.

294

t

CUPRINS

uNll/ERStrAIEA''t 0iJli'ilnlE 191rr

din AIBA iUllA

/eNr,

RedactoT : MIRF.T.LA ACSENTETEhNOTCd CIOT: DOINA ELENA PODAIaU

Bun de tipar: Septembrie 1988.Aparut : 1989. Coli de tipar: 12,33. E)lan$e :6.

Tiparul executat sub comandanr. {100 la

lntreprinderea Poligrafici..13 Decembrie 1918',,

str. Grigore Alexandrescu nr. B9-9?Bucureqii,

Republica Socialist5 Romenia

" it:t .. .:1: :;i : ',r il ii.r :: ' I

Prefa!{Notd asupra editieiC,uvintul autoarei la edilia romAneascdVechea Europd, cca 70b0-8500 l.e.n., cea mai

veche civifizalie europeand inainte de'infiltrarea^ .p.opoarelor indo-europeneSpiritualitatea Vechii EuropeI\formintele..megalitice din

-Europa occidentald gi

^ lmpflcatllle Ior .lrceputul epocii bronzului in Europa qi indo-euro-

penii, 9500-2500 l e.n.Cele_trei valuri ale infiltraliei,,kurgan., in vecnea^., Europfl, 4500-2500 t.e.ri. . ....:..Clteva precizhri de ordin arheologic privind proble-

-.,ma proto-indo-europenilor ............:.....NOte crtticeBibliografie suplimentara

51519

51]D

124

140

4 qr

AJJ263291

,.u

civilizalieSi cultur&

Lucr5rile Marilei Gimbufas sinl axale pe dou5 teme impor-tanie: preisloria (neoliticul) zonei de sud-est a Europei

- de

fapl o arie ceva mai anrplS decil aceastE zoni, dar in caresud-eslul Europei ocupE pozitia cenlralS -

gi preisloria in-do-europenilor. Dincolo de interesul major pe care acestedoud teme le au pentru isloria Europei, ;i nu numai a Europei,precum ;i de punclul de vedere original pe care auloarea iladr.rce - 5i aceasla nu fdrd legdiurd cu cunoaglerea directSa isioriei, cullurii 9i etnografiei popoarelor balcanice

- pozif ia

centrald pe care leriloriul fdrii noaslre o ocupd in cadrul proce-selor islorice ale neolilicului, precum gi in cele ale piirunderiiindo-europenilor in Europa, oferd un deosebil inleres acestorteme de cercelare publicului din Romdnia, legtndu-se directde cele mai indepirtale rid5cini ale cullurii rom6nesli.

Lei 18RADU FLORESCU