cultură şi civilizaţie românească „cultură şi civilizaţie românească

CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ

„Cultură şi civilizaţie românească” este o disciplină foarte variată şi interesantă care se bazează pe de o parte pe cunoştinţele legate de geografia, istoria, folclorul şi studiul culturii României, iar pe de altă parte prezintă trecutul istoric, limba, viaţa religioasă, obiceiurile şi tradiţiile minorităţii româneşti din Ungaria.

Sarcinile şi obiectivele acestei discipline se realizează prin încrederea în misiunea că identitatea individuală şi colectivă pot fi formate numai prin salvarea, crearea şi transmiterea valorilor. Obiectivul educaţional al disciplinei este prezentarea modului de viaţă ţărănesc, a psihologiei şi a viziunii asupra destinului acestora şi promovarea valorilor materiale şi spirituale. Prin faptul că „în sistemul de valori al culturii populare nu există acte, rituri, gesturi fără conţinuturi (semnificaţii) specifice”, această disciplină – scoţând în evidenţă semnificaţii suplimentare ale jocurilor populare, procedeelor magice şi ale creaţiilor folclorice – reuşeşte să descopere comori ale culturii populare pentru generaţiile viitoare, ceea ce va stârni cu siguranţă respect şi dragoste faţă de aceste valori, atât în sufletul cât şi în modul de a reflecta al elevilor. Ea nu-şi propune zugrăvirea unui trecut idealizat, ci crearea unui tablou al stării materiale şi spirituale, bazate pe realitate şi trăsături esenţiale. Descoperirea căilor ce duc din trecut înspre prezent ajută la înţelegerea cât mai temeinică a prezentului şi la formarea unei imagini mai reale a viitorului.

Principiul ordonator al disciplinei este ca elevii să-şi însuşească cunoştinţele referitoare la culoarea locală şi cele care transmit valori în contextul culturii universale şi a celor două popoare convieţuitoare, având în vedere şi sistemul de datini şi de tradiţii ale altor minorităţi din ţară. Disciplina Cultură şi civilizaţie românească are ca obiectiv educaţional ca prin păstrarea românităţii şi prin simpatia faţă de maghiari, elevii să fie capabili, în spiritul ideii: „gândeşte global şi acţionează local”, să-şi asume cu responsabilitate oportunităţile celui de-al treilea mileniu.

Prin conţinuturile vechi şi noi această disciplină realizează un arsenal variat şi bogat al achiziţionării cunoştinţelor şi al modelelor de învăţare, lărgeşte treptat viziunea elevilor în domeniul artelor şi ştiinţelor. Totodată îi motivează pe elevi ca prin muncă individuală (adunarea informaţiilor în arhive, biblioteci, de pe internet) să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi vocabularul de specialitate.

Totodată, această disciplină nu neglijează colecţionarea pe teren a unor materiale, realizarea interviurilor, folosirea chestionarelor. Ea contribuie tot mai mult la perfecţionarea metodologiei de colectare, analiză, sistematizare şi prelucrare a informaţiilor. Se consideră ca fiind importante transcrierea fidelă a materialelor, fotografierea şi înregistrarea pe bandă de magnetofon, înregistrarea corectă a datelor subiecţilor interviurilor, colectarea de fotografii vechi. Această disciplină îi motivează pe elevi să viziteze muzee şi case, construcţii specifice în diferite regiuni. Ea oferă un cadru propice pentru pregătirea proiectelor şi pentru iniţierea elevilor în psihologia şi metodologia activităţilor de grup.

Această disciplină contribuie la dezvoltarea viziunii critice a elevilor, îi pregăteşte pentru a înţelege relaţia cauză-efect în decursul convieţuirii celor două popoare, caracterul interdisciplinar al unor materii înrudite (literatură, muzică, arte plastice) şi identificarea corelaţiei între ştiinţele şi artele plastice. Ea duce la formarea unor indvidizi care sunt capabili de a interpreta liber, cu viziune critică de exemplu: informaţiile legate de România sau de a caracteriza cu argumente pro şi contra activitatea unor personalităţi cunoscute.

Totodată ea contribuie, în mod spectaculos, la dezvoltarea abilităţilor de comunicare, vocabularul de specialitate al elevilor şi oferă cadru optimal pentru prezentări orale, de referate, de prezentări PowerPoint, pentru realizarea compunerilor şi eseurilor.

Ea pune accent necesar pe prezentarea tradiţiilor populare dramatizate, pe dezvoltarea

aptitudinilor de interpretare pe scenă. Prin folosirea atlasurilor istorice şi geografice, această disciplină contribuie la

orientarea în timp şi spaţiu. Tabelele cronologice, scara timpului, diagramele şi datele statistice oferă elevilor posibilitatea de a-şi însuşi semnificaţiile culturii şi civilizaţiei.

Clasele 9–10

I. Geografia României

În clasa a IX-a de liceu Geografia României este o materie de un semestru. Obiectivul ei este ca elevii să cunoască geografia fizică şi economică a României, dar nu numai pe baza literaturii de specialitate, ci şi prin călătorii imaginare în lumea artelor. Elevii vor putea cunoaşte unităţile geografice ale ţării, centrele turistice, simbolurile, „minunile” geografice şi vor corela cunoştinţe din domeniul geografiei, istoriei, literaturii, istoriei culturii, ştiinţelor şi artelor. Odată cu însuşirea acestor elemente ei îşi vor îmbogăţi vocabularul de specialitate. Studiul miturilor, legendelor şi interpretarea lor vor contribui la înţelegerea mai complexă a materiei.

Unitate tematică/ obiective cadru 1. Aşezarea geografică a României Total

10 ore

Cunoştinţe anterioare

Cunoştinţe dobândite în familie, în şcoală, din presa scrisă şi electronică, de pe internet legate de istoria, geografia, tradiţiile etnografice (universul datinilor şi tradiţiilor, modul de viaţă, limba) şi de trecutul şi prezentul poporului român. (al românilor din Ungaria).

Obiectivele instructiv-educative ale unităţii

tematice

Cunoaşterea geografiei fizice şi economice a României prin literatura de specialitate şi prin arte. Dezvoltarea simţului esetetic. Aprofundarea interesului faţă de psihologia şi spiritualitatea poporuluii român.

Cunoştinţe Cerinţe Puncte de legătură

Prezentare generală. Aşezarea geografică a României şi unităţile ei geografice.Unităţile administrative(judeţele).Structura socială, rolul locuitorilor activi. Viaţa socială. Componenţa etnică. Resursele naturale ale ţării. Unităţi geografice, munţi şi ape.Munţi: Carpaţii, Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, Regiunea Subcarpatică, Regiunea deluroasă din Banat, Carpaţii Occidentali.Ape: Marea Neagră (litoral),

Să urmărească pe hartă aşezarea geografică a României şi a ţărilor învecinate. Să cunoască regiunile geografice şi istorice şi împărţirea administrativă a ei.Să fie capabili să urmărească pe hartă aşezarea României şi a ţărilor învecinate. Să cunoască geografia, istoria, regiunile şi împărţirea/structura administrativă ale României. Să cunoască judeţele din ţară şi dincolo de frontiere. Să identifice existenţa celorlalte naţionalităţi (în ţară şi dincolo de frontiere) şi varietatea şi

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: călătorie în timp şi spaţiu în lumea provinciilor.

Limba şi literatura română: poezia populară – descrierea legendelor geografice, fenomenelor naturale, „minunilor” geografice. Poezia cultă – poezii, opere epice legate de

Delta Dunării, Porţile de Fier, Mureşul, Oltul…Aşezările.Viaţa între munţi şi câmpie.Sate româneşti tipice (sate din Maramureş, Bucovina, aşezările din Ţara Moţilor). Imagini caracteristice locurilor. Aşezările orăşeneşti.

interacţiunea culturilor. Să cunoască în profunzime simbolurile specifice ale României.Să culeagă informaţii din filme, opere ştiinţifice, jurnale de călătorie.Să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre modul de viaţă al poporului român, despre trăsăturile sale de caracter, varietatea sa culturală.

fenomenele naturii, de simbolurile geografice.Interpretarea textelor cu caracter geografic, exerciţii de semantică, de îmbogăţire a vocabularului.

Cultură vizuală: Artele plastice - prezentarea unor peisaje pitoreşti. Arhitectura - particularităţi de stil ale cetăţilor, mănăstirilor, castelelor.

Biologie-igienă: flora şi fauna.

Noţiuni – cheie / noţiuni

Geografie fizică, administraţie, judeţ, resurse/condiţii naturale, populaţie activă (şi pasivă), satul din Maramureş, din Bucovina, Ţara Moţilor.

Unitate tematică/ obiective cadru 2. Turism Total

4 ore

Cunoştinţe anterioare Geografia fizică a României; simbolurile ei, componenţa etnică.


tematice

Să cunoască cât mai multe informaţii despre centrele turistice. Motivarea elevilor pentru a le vizita.


Litoralul Mării Negre. Staţiunile balneo-climaterice subcarpatice, montane şi de pe câmpie. Staţiuni pentru sporturile de iarnă (Poiana Braşov, Predeal, Păltiniş, Vatra Dornei).Regiunile muntoase.Turismul rural.

Cunoaşterea condiţiilor naturale ale centrelor turistice (de ex. : apă termală, mină de sare…), cunoaşterea atracţiilor şi a serviciilor acestora pe baza diferitelor surse.Întocmirea unor prezentări pe baza experienţelor trăite intens în diverse registre de stil, în scris sau oral. Folosirea adecvată a sistemelor digitale de prelucrarea informaţiilor (IST), prezentări PowerPoint ale unor locuri minunate, „edenice”.

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: viaţa de la ţară.

Limba şi literatura română: legende, cântece populare, creaţii lirice şi epice.

Cultură vizuală: Arhitectură - trăsăturile stilului edificiilor monumentale, ale

catedralelor.

Geografie: forme de relief.


Balneo-climateric, de câmpie, subcarpatic, turism rural, centre turistice, staţiuni balneare, apă termală, mină de sare, marketing.

Unitate tematică/ obiective cadru 3. Legende şi mituri geografice (istorice) Total

3 ore

Cunoştinţe anterioare Staţiuni balneo-climaterice din România: litoral, regiune muntoasă, turism rural.


tematice

Dezvoltarea abilităţilor de abstractizare.


Interferenţe între „minunile” legendele şi miturile geografice. „Caraimanul”, „Babele”, „Retezatul” în lumina legendelor.Legende despre lumea haiducilor.

Cunoaşterea legendelor şi ale miturilor, interpretarea corectă a relaţiei realitate-ficţiune.

Limba şi literatura română: analiza intertextuală, semnatică a textelor.

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: curiozităţi de istorie locală.


Mituri, legende, credinţe, haiduci, ficţiune, marketing.

II. Istoria românilor

De-a lungul a trei trimestre elevii studiază „Istoria românilor” de la începuturi până în zilele noastre (paralel cu istoria românilor din Ungaria) ca disciplină aparte. Obiectivul principal al disciplinei este ca elevii să cunoască, în contextul relaţiei cauză-efect, epocile şi evenimentele mai importante ale românilor, rolul voievozilor renumiţi şi al personalităţilor istorice în viaţa acestui popor. Ea îşi propune ca elevii să cunoască teoriile diferite, poziţia istoricilor români şi maghiari. Ea consideră că elevii trebuie să înţeleagă relaţia cauză-efect a evenimentelor legate de istoria românilor, a maghiarilor şi a istoriei universale. Orizontul de cunoştinţe al elevilor trebuie să cuprindă de asemenea curentele şi direcţiile de dezvoltare mai importante ale filosofiei şi literaturii universale: de ex.: odată cu prezentarea Şcolii Ardelene, elevii să fie capabili să reflecteze în contextul filosofic şi cultural al Iluminismului. Această disciplină îi pregăteşte pe elevi să folosească repede şi adecvat atlasul istoric şi să interpreteze sursele istorice, să studieze bibliografia modernă, să susţină referate pentru dezbatere şi să-şi exprime păreri proprii, să prezinte idei în scris şi oral. Acestor conţinuturi li se adaugă capitolele din disciplina „Cunoştinţe de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţe cetăţeneşti”, legate de limbă, de rolul bisericilor în cultura românilor. Toate capitolele au scopul de a transmite conţinuturi

cuprinzătoare şi de cultură generală.

Unitate tematică/ obiective cadru

1. Istoria românilor (de la începuturi până la formarea statului modern)

Total10 ore

Cunoştinţe anterioare Cunoştinţe de bază acumulate în şcoala generală despre originea poporului şi a limbii române.


tematice

Lărgirea cunoştinţelor despre originea poporului şi a limbii române. Dezvoltarea deprinderilor de abstractizare. Dezvoltarea deprinderilor de colectare individuală a materialului şi de notarea adecvată a acestuia. Trezirea interesului faţă de bibliografiile moderne.


Începuturile.Preistorie şi Antichitate pe meleagurile României.Originea poporului şi a limbii române.Formaţii de stat în Evul Mediu.Întemeirea statelor: Ţara Românească şi Moldova. Economia şi societatea în Evul Mediu.Pericolul otoman.În umbra ameninţării Imperiului turcesc.Etniile conlocuitoare în Principatul Transilvaniei în secolele XVI şi XVII. Dominaţia turcească în voievodate.Luptele antiotomane.Legăturile româno-maghiare.Dezvoltarea culturii.Epoca fanariotă.Perioada renaşterii naţionale. Românii din Transilvania în sec. al XVIII-lea.Răscoala lui Tudor Vladimirescu.Epoca Regulamentelor Organice.Românii transilvăneni în epoca reformelor şi în revoluţia din 1848.Revoluţia din 1848 în Principatele româneşti.

Formarea şi dezvoltarea concepţiei obiective asupra istoriei.Formarea deprinderilor de a descifra relaţia cauză-efect, a abilităţilor de a elabora lucrări de sinteză tot mai reuşite.Identificarea corelaţiilor dintre istoria românilor, a maghiarilor şi istoria universală. Capacitatea de a corela istoria cu alte ştiinţe (geografia, filologia) şi cu domenii artistice (literatură, arte plastice, muzică).Abilităţi de a folosi corect termenii de specialitate.Cunoaşterea portretului voievoizilor şi a marilor personalităţi istorice, aprecierea faptelor lor din perspectiva „acuzării” şi a „apărării”.Formarea unor păreri proprii despre reprezentanţii Şcolii Ardelene, folosind argumente pro şi contra.Cunoştinţe ample despre Revoluţia din 1848.Prezentarea coerentă asupra comunităţii de destin a popoarelor care trăiesc de-a lungul Dunării.

Limba şi literatura română: Literatura universală – Mituri, legende şi cronici, creaţii lirice, epice şi dramatice despre voievozi. Familia de limbi romanice.

Cultură vizuală: Arhitectura – edificii din epoca otomană (băi, minarete…).Arte plastice – portrete ale voievozilor, oglindirea revoluţiei în artele plastice.

Cânt şi muzică: exprimarea atitudinii eroice; glorificarea trecutului.


Principate, epoca fanariotă, Şcoala Ardeleană, epoca reformelor.

Unitate tematică/ obiective cadru 2. Formarea statului modern Total

6 ore

Cunoştinţe anterioareCunoştinţe de bază legate de originea poporului şi a limbii române, de formaţiile statale din Evul Mediu, de epoca dominaţiei otomane, de epoca fanariotă.


tematice

Înţelegerea relaţiei cauză-efect în contextul evenimentelor legate de formarea statului modern. Dezvoltarea deprinderilor de a forma păreri proprii. Dezvoltarea deprinderilor de a dezbate probleme în mod civilizat.

Cunoştinţe Cerinţe de dezvoltare Puncte de legătură

Formarea statului modern.Unirea principatelor şi reformele lui Cuza.Războiul de Independenţă şi proclamarea regatului.Schimbări economice şi sociale la sfârşitul sec. al XIX-lea şi la începutul sec. al XX-lea.Românii în statul maghiar în epoca dualismului, politica faţă de naţionalităţi.Chestiunea Transilvaniei în România.România în Primul Război Mondial. România după Primul Război Mondial şi tratatele de pace în jurul Parisului.Problema naţionalităţilor. România în cel de-al Doilea Război Mondial. Edificarea dictaturii comuniste; problema naţionalităţilor. Schimbarea de regim.

Cunoaşterea şi înţelegerea condiţiilor formării statului modern.Caracterizarea lui Cuza, prezentarea trăsăturilor pozitive şi negative. Compararea politicii naţionalităţilor din diverse epoci istorice (din timpul dualismului, al perioadei dintre cele Două Războaie Mondiale, al dictaturii comuniste). Înţelegerea relaţiei cauză-efect. Urmărirea studiilor moderne legate de istorie şi scoaterea în evidenţă a semnificaţiei acestora. Deschidere spre alte domenii ale artei (literatură, film); înţelegerea dramei sufleteşti a eroilor de tipul lui Apostol Bologa.Referate indviduale, compunerea, în scris şi oral, a materialelor pentru dezbatere.Pregătirea proiectelor.

Limba şi literatura română: creaţii romantice care preamăresc Unirea (de ex.: Hora unirii), romane despre război (de ex.: Liviu Rebreanu: Pădurea spânzuraţilor), drame.

Arte vizuale şi mass-media: filme de război; filme care critică perioada dictaturii comuniste.


Principate, reforme, dualism, război mondial, dictatura comunistă, problema naţionalităţilor, unire/unificare.


3. Istoria (istoria locală) a românilor din Ungaria

Total8 ore

Cunoştinţe anterioare Istoria poporului român: începuturile; formaţiile statale din Evul Mediu, pericolul otoman; epoca renaşterii naţionale; formarea statului modern; România în războiul mondial; dictatura

comunistă; schimbarea de regim.


tematice

Identificarea locului românilor din Ungaria în contextul cultural al celor două popoare.


În căutarea trecutului de dinainte de sec. al XVIII-lea.Situaţia localităţilor în timpul dominaţiei otomane.Recolonizările organizate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Reorganizarea comitatelor: Bihor (1688), Bichiş (1715) şi Cenad (1730).Pe urmele trecutului.Istorie locală:Aletea, Bătania, Bichişciaba, Chitighaz, Micherechi, Otlaca- Pustă, Giula, Săcal, Apateu, Bedeu, Pocei, Cenadul Unguresc.

Înţelegerea cauzelor recolonizării; depopularea regiunilor de graniţă (atacuri turceşti, epidemii de ciumă…).Lectura însemnărilor călătorului turc, Evlia Celebi şi receptarea adecvată a acestora.Folosirea la nivel de deprinderi a hărţii, marcarea locului de baştină a predecesorilor noştri.Înţelegerea faptului că strămoşii noştri au adus cu ei trăsăturile fundamentele spirituale ale supravieţuirii: limba, religia ortodoxă, datinile, arta populară…Efectuarea unor cercetări de istorie locală, legate de localitatea de unde provin elevii.

Geografie: regiuni de graniţă (Giula-Pocei).

Limba şi literatura română: creaţii ale poeţilor români din Ungaria despre trăirile şi impresiile asupra locurilor natale, poezii despre identitate, despre limba maternă, despre apartenenţa la mai multe etnii, despre trecut şi viitor.

Cultură vizuală: Artele plastice – peisaje rustice, lumea sălaşelor, gospodari

Biologie-igienă: Flora şi fauna zonei Crişurilor.


Depopulare, recolonizare, regiuni, însemnări, religia ortodoxă.


4. Scene din istoria românilor din Ungaria istorică şi contemporană – Personalităţi

renumite

Total9 ore

Cunoştinţe anterioareTrecutul românilor din Ungaria; epoca recolonizărilor (sec. XVIII), reorganizarea comitatelor; istoria locală şi limba localităţilor din regiunile de graniţă.


tematice

Perceperea istoriei românilor din Ungaria într-un context istoric, social şi cultural mai larg. Dezvoltarea abilităţilor de a elabora lucrări de sinteză; stimularea gândirii autonome şi a exprimării unor păreri proprii. Dezvoltarea cunoştinţelor de metodologia prelucrării materialelor. Formarea unor imagini complete asupra învăţământului şi culturii românilor din Ungaria contemporană.


Aspiraţiile naţionale şi culturale (până în 1918).Rolul Şcolii Ardelene.Personalităţi renumite:Moise Nicoară, Gheorghe Pomuţ, Iosif Vulcan, I. Ioan Ardelean, David Voniga, Ştefan Rusu.

Identificarea conexiunilor dintre spiritul Iluminismului european şi filosofia Şcolii Ardelene.Cunoaşterea vieţii şi activităţii personalităţilor importante, aprecierea din perspectivă critică a activităţii lor. Înţelegerea mesajului operelor lor mai importante.Interpretarea Testamentului lui Ştefan Rusu: importanţa cultivării limbii materne şi a religiei (ortodoxe) pentru păstrarea identităţii.Aprecierea actului de mecenat. Dorinţa de a urma exemple pozitive.Identificarea rolului istoriografiei româneşti din Ungaria. (I. Ioan Ardelean: Monographia).

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: Surse de istorie locală.

Limba şi literatura română: balada celor care sunt obligaţi să emigreze; Poezii de David Voniga.

Cultură vizuală: Arhitectura –biserici, castele.

Instituţii culturale, şcoala, învăţământul, fundaţii. Şcoli confesionale şi de stat.Presa în limba română.Revistele, publicaţiile românilor din Ungaria.

Viaţa culturală actuală a românilor din Ungaria.

Înţelegerea rolului fundaţiilor în viaţa culturală a românilor din Ungaria. Însuşirea cunoştinţelor de bază legate de istoria presei. Identificarea rolului presei în culturalizarea maselor.Colectarea materialelor, prelucrarea acestora.


Fundaţie, Iluminismul european, viaţa şi activitatea unui creator, program, Testament, mecenat, istoriografie.


5. Cunoştinţe de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţe cetăţeneşti

Total4 ore


Aspiraţiile naţionale şi culturale (înainte de 1918); Şcoala Ardeleană; personalităţi de seamă ale românilor din Ungaria; instituţii culturale şi şcoli; presa românească şi publicaţii în română.


tematice

Transmiterea cunoştinţelor despre drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti. Dezvoltarea deprinderilor de interpretare a noţiunilor şi a legii. Dezvoltarea abilităţilor de argumentare. Formarea unei scări de valori corecte privind drepturile şi îndatoririle.


Despre drepturile Introducere în studiul noii Legi a Istorie, cunoştinţe

naţionalităţilor. Politica faţă de naţionalităţi în Ungaria contemporană.Naţionalităţile din ţară.

Naţionalităţilor.Formarea părerilor proprii despre identitatea individuală şi colectivă, despre sentimentul de dublă apartenenţă, despre bilingvism, despre coexistenţa româno-maghiară, despre politica actuală faţă de naţionalităţi.Argumentare (de ex.: referate pentru a dezbate cauzele, gradele şi direcţiile asimilării…).

despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: problema naţionalităţilor în diferite epoci istorice. Problema naţionalităţilor în România şi în ţările vecine.

Etică: coexistenţa popoarelor şi a naţionalităţilor.


Popor, naţiune, naţionalitate, etnie, identitate, dublă apartenenţă, coexistenţă româno-maghiară, asimilare, legea naţonalităţilor, toleranţă.

Unitate tematică/ obiective cadru 6. Limba română Total

6 ore

Cunoştinţe anterioareCunoştinţe despre drepturile naţionalităţilor din Ungaria; despre Legea Naţionalităţilor; însuşirea noţiunilor fundamentale: bilingvism, dublă apartenenţă…


tematice

Înţelegerea faptului că limba este factorul determinant al creaţiei şi al transmiterii valorilor. Dezvoltarea deprinderilor de argumentare.


Limbile romanice. Româna ca limbă romanică.Regiunile unde se vorbeşte limba română. Dialecte şi variante dialectale şi de grai.Limba română literară. Clasificarea stilurilor.Limba românilor din Ungaria.Rolul familiei, şcolii, bisericii şi al mass-mediei în cultivarea şi predarea limbii.

Prezentarea limbilor romanice şi gruparea lor. Prezentarea regiunilor unde se vorbeşte limba română (cu folosirea hărţii).Cunoaşterea trăsăturilor dialectului din regiunea Crişurilor şi ale celor două graiuri (bihorean şi crişean-mureşean); identificarea asemănărilor şi deosebirilor.Cunoaşterea şi sesizarea rolului limbii ca purtătoare de identitate şi de valori.Formarea părerilor proprii privind rolul graiurilor şi al limbii literare în viaţa românilor din Ungaria (raportarea diferitelor generaţii la aceste probleme).

Limbi străine: înrudirea limbilor: italiană, franceză, spaniolă.

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti; geografie: regiuni unde se vorbeşte limba română.

Limba şi literatura română: Literatura universală - ode, eseuri despre rolul şi frumuseţea limbii române; creaţii ale autorilor români din Ungaria despre

Sesizarea calităţii textelor autentice şi a valorilor lor intrinseci.Calitatea de a fi informat privind textele literare şi nonliterare.Argumentare: „în română despre limba română”, despre familie, şcoală şi rolul instituţiilor.

limbă şi identitate.


Limbi romanice, limbi înrudite, regiuni unde se vorbeşte limba română, dialecte, clasificarea stilurilor, mass-media.


7. Rolul confesiunilor şi bisericilor în cultura românilor

Total6 ore

Cunoştinţe anterioareOriginea latină a limbii române, regiuni unde se vorbeşte limba română, dialecte, graiuri, limba literară, limba românilor din Ungaria.


tematice

Formarea culturii generale privind semnificaţiile esenţiale ale credinţei creştine; separarea creştinismului oriental de cel occidental.


Creştinismul şi biserica creştină.Marea Schismă (1054).Ortodoxie, bisericile ortodoxe.Trăsăturile stilurilor arhitecturale, frescele, obiectele de cult şi textele sfinte ale bisericii ortodoxe.Greco-catolicism.Reforma, esenţa protestantismului.Comunităţile confesionalebaptiste şi penticostale ca păstrătoare ale spiritului, limbii şi culturii române.

Sistematizarea cunoştinţelor de istoria religiei pe baza studiului istoriei româneşti, maghiare şi universale.Formarea deprinderilor de „călătorie în timp” de-a lungul a două milenii în contextul relaţiei cauză-efect al perceperii marilor evenimente (prigoana contra creştinilor; creştinismul ca religie de stat, Marea Schismă; creştinismul oriental, creştinismul occidental.) Cunoaşterea confesiunilor românilor din Ungaria (religia ortodoxă, greco-catolică, (neo)protestantă).Înţelegerea semnificaţiilor esenţiale ale greco-catolicismului. Identificarea deosebirilor în domeniul dogmaticii, liturghiei şi disciplinei religioase dintre serviciul divin ortodox şi greco-catolic.Sesizarea rolului

Cânt şi muzică: cântece bisericeşti, opere corale.

Cultură vizuală: Arhitectură - catedrale, biserici.

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: istorie locală; greco-catolici.

protestantismului în evoluţia culturii.


Creştinism, biserica creştină, schismă, arie culturală estică, arie culturală vestică, ortodoxie, catolicism, greco-catolicism, dogmă, liturghie, disciplină religioasă.

Rezultate scontate la sfârşitul ciclului de doi ani de studiu

Elevii să fie capabili să folosească la nivel de deprinderi atlasul geografic şi istoric. Să aibă cunoştinţe generale legate de geografia fizică a României, de condiţiile sale naturale, de unităţile ei geografice, de împărţirea administrativă, de compoziţia (etnică) a locuitorilor din România, de interacţiunea reciprocă a diferitelor culturi.Să cunoască simbolurile (specifice) geografice.Să fie capabili să prezinte după criterii geografice, culturale şi turistice oraşele (localităţile), centrele turistice mai cunoscute, sub formă de scris şi oral (pe bază de referate, prezentări pe bază de impresii, scrisori electronice sau tradiţionale, prezentări PowerPoint). Să aibă cunoştinţe solide legate de istoria poporului român şi a românilor din Ungaria. Să înţeleagă conexiunile dintre istoria românilor, a maghiarilor şi istoria universală. Să cunoască marile personalităţi şi evenimentele cruciale.Să fie capabili să prezinte (folosindu-se de hartă) teritoriile unde se vorbeşte limba română, împreună cu regiunile locuite de naţionalitatea românească şi dialectele vorbite. Să fie capabili să caracterizeze personalităţile remarcabile şi să-şi expună părerile legate de programul lor de acţiune şi de raportarea lor la naţionalitatea lor. Să aibă noţiuni fundamentale legate cunoştinţele de drept ale naţionalităţilor şi cunoştinţele cetăţeneşti.

Clasele 11-12

III. Cultura populară a românilor din Ungaria

Această disciplină de studiu pentru clasa a XI-a prezint, în contextul culturii naţionale române, într-un mod foarte variat şi din mai multe perspective cultura populară, datinile, obiceiurile şi tradiţiile înaintaşilor, viaţa religioasă, viziunea asupra lumii şi psihologia românilor din Ungaria.

Ea va contribui la formarea la elevi a unor reprezentări complexe despre satul de altădată, domiciliul şi împrejurimile sale, trăsăturile caracteristice interioare şi exterioare ale casei ţărăneşti de la câmpie, despre mobilierul, obiectele ei decorative (textilele populare), familia tradiţională, portul tradiţional, obiceiurile alimentare, ocupaţiile şi meseriile. Această disciplină prezintă pe larg riturile de trecere şi creaţiile folclorice legate de acestea; îi introduce pe elevi în universul poeziei şi poveştilor populare, al muzicii populare şi al dansului popular. Ea poartă un mesaj uman general dinspre trecut spre prezent (ceea ce este „trecutul viitorului”).

Unitate tematică/ obiective cadru 1. Cultura populară a românilor din Ungaria Total

11 ore

Cunoştinţe anterioare Cunoştinţe despre istoria, limba şi personalităţile remarcabile ale poporului român (şi ale minorităţii).


tematice

Să cunoască cât mai bine cultura materială şi spirituală a strămoşilor. Să înţeleagă că în scara de valori a culturii populare nu există activităţi, rituri, gesturi fără un mesaj bine definit, din această cauza receptorul (elevul) trebuie să se pregătească pentru a decoda semnele şi sistemele de semificaţii ascunse ale culturii populare.


Comunităţile ţărăneşti.Familia tradiţională.

Cunoaşterea organizării familiei tradiţionale şi a sistemului de relaţii de rudenie.

Limba şi literatura română: creaţii lirice şi epice despre locul de baştină, despre viaţa oamenilor de aici, despre casa ţărănească şi mobilele ei caracteristice.

Cultură vizuală: Peisaje despre lumea agricultorilor. Tradiţii în construcţii, trăsături caracteristice de stil ale diferitelor regiuni.

Locuinţa/domiciul şi împrejurimile sale.

Formarea unor imagini cât mai veridice despre mediul în care au locuit înaintaşii, despre localităţile cu case suprapopulate, cu străzi înguste şi întortocheate.

Principalele activităţi, ocupaţii străvechi.

Îmbogăţirea cunoştinţelor achiziţionate în şcoala generală, legate de ocupaţiile străvechi: construirea bisericilor de lemn din Maramureş, olăritul (ateliere ca: Horezu-Vâlcea, Oboga-Olt, Vama-Oaş), legate de principalele ocupaţii ale românilor din Ungaria: agricultura, creşterea animalelor; cultivarea inului şi cânepii; arta torsului şi a ţesutului.

Locuinţe, anexe gospodăreşti.

Modul de organizare a interiorului locuinţei (dispunerea locuinţei).

Cunoaşterea diverselor modalităţi de construcţie (fundarea prin batere a zidurilor, acoperiş din rogojini de stuf) specifice tradiţiilor regiunii, înţelegerea relaţiei cauză-efect. Iniţierea în lumea specifică a decoraţiilor: organizarea internă a camerelor (în diagonală, apoi paralelă; şabloane pictate pe pereţi…)

Mobilele. Analiza comparativă a mobilelor ţărăneşti şi a celor din mediul

burghez (materiale, forme geometrice, motive florale), tragerea concluziilor.

Îmbrăcămintea. Analiza comparativă a portului popular din diverse regiuni ale României cu cel al românilor din Ungaria (motive ornamentale comune şi deosebite).Identificarea influenţeimaghiare şi a naţionalităţilor din Ungaria asupra portului popular al românilor din Ungaria (mai ales în satele locuite de mai multe naţionalităţi). Prezentarea acestor influenţe reciproce, în scris şi oral şi cu prezentare PowerPoint.

Textile populare. Identificarea elementelor specifice româneşti în textilele ţesute şi brodate.Cunoaşterea diverselor funcţii ale textilelor.Identificarea universului de culori, a elementelor ornamentale şi a simbolurilor motivelor geometrice

Obiceiuri alimentare, mâncăruri speciale.

Formarea opiniilor proprii despre obiceiurile alimentare din trecut şi din zilele noastre.


Biserică de lemn din Maramureş, modalităţi de construcţii, fundare prin baterea zidurilor, aşezarea în diagonală şi în paralel, modele ornamentate, case cu două sau trei camere, textile populare, sistem geometric de modele.

Unitate tematică/ obiective cadru 2. Credinţele, obiceiurile şi tradiţiile românilor Total

11 ore

Cunoştinţe anterioareFamilia ca unitate socio-economică; mediul în care locuiesc românii din Ungaria, caracteristicile locuinţelor, mobile, îmbrăcămintea, obiceiuri alimentare.


tematice

Să identifice paralelismele, influenţe reciproce în obiceiurile româneşti şi ungureşti.


Sărbători şi tradiţii Cunoaşterea istoriei obiceiurilor Domenii ale artei;

calendaristice.Poezii legate de sfera intimă a familiei (rituri de iniţiere şi de căsătorie).

şi a datinilor de iarnă, primăvară, vară şi toamnă; descifrarea simbolurilor profane şi sacrale.

limba şi literatura română: Naşterea reprezentată în diferite domenii ale artei: literatură, artele plastice, muzică. Nunta în arte: în arta populară, literatură, muzică, artele plastice. Caracterul vremelnic al vieţii (moartea) ca temă fundamentală în artă şi în literatură (românească, maghiară şi universală).Sărbătorile. Reprezentarea lor în operele lirice şi epice.

Nume, supranume (porecle). Interpretarea numelor şi supranumelor românilor din Ungaria, decodarea mesajului „numelor grăitoare”.

Rituri de trecere. Înţelegerea ideii că riturile de trecere duc la o schimbare de echilibru a cărui restabilire trebuie asumată atât de familie cât şi de comunitate.

Naştere (Botez). Obiceiuri legate de naştere şi creaţiile populare. Credinţe, practici magice şi prezicerea viitorului.

Interpretarea cântecelor de leagăn şi a simbolurilor. Înţelegerea importanţei botezului. Înţelegerea semnificaţiilor riturilor sacrale şi ale simbolurilor. Sesizarea rolului complex al acestor obiceiuri populare, interpretarea obiceiurilor, riturilor şi a poeziilor populare legate de acestea.

Întâlniri ale comunităţii în perioada de dinaintea nunţii.Şezători/reuniuni de dans în timpul sărbătorilor şi duminica.

Şezătoarea. „Fujitul”. Logodna.

Poezii şi obiceiuri de nuntă. Nunta – petrecerea de nuntă.Nunta ca Sacrament, petrecerea de nuntă ca ceremonie.

Nunta religioasă.

Preluarea datinilor. Migrarea datinilor.Reuniuni de după nuntă. „Verjelul”.

Înţelegerea faptului că nunta este teatru popular având un scenariu bine definit.Cunoaşterea cât mai profundă şi complexă a obiceiurilor, riturilor, mişcărilor, creaţiilor magico-religioase, producţiile de teatru, jocurile cu măşti.Receptarea cu afinităţi psihologice a creaţiilor lirice şi epice, începând cu repertoriul de cântece de dragoste, de chiuituri vesele până la cântecele de jeluire a mireselor, de la strigăturile de chemare la nuntă până la diferitele texte de binecuvântare. Identificarea semnificaţiilor sacral-simbolice ale nunţii religioase. Înţelegerea interacţiunii obiceiurilor.

Moartea – Înmormântarea.Plângerea morţilor ca datină străveche a popoarelor.

Acţiuni rituale şi credinţe legate de despărţire. Cunoaşterea semnificaţiilor simbolice

străvechi legate de ceremonia de înmormântare. Interpretarea bocetului („bocirea” mortului) şi a înmormântării. (de ex.: Hora mortului).


Credinţe, practici de prezicere a viitorului, simboluri străvechi.

Unitate tematică/ obiective cadru 3. Poezia populară Total

10 ore


Sărbători şi obiceiuri calendaristice; riturile de trecere: naşterea (botez), nunta – ceremonia de nuntă; moartea –înmormântarea; simboluri străvechi, creaţii şi credinţe specifice românilor din Ungaria.


tematice

Înţelegerea mesajului etic şi estetic, varietăţii temelor şi formelor poeziilor populare. Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a conflictelor. Dezvoltarea deprinderilor de prezentare.


Folclorul ca poezie a tradiţiilor şi a comunităţii. Poezia obiceiurilor agrare: cântece de arat.

Interpretarea în contextul culturii naţionale a poeziei comunităţii şi tradiţiilor româneşti din Ungaria.Identificarea motivelor migrante de obiceiuri în localităţile cu mai multe naţionalităţi.

Cultură vizuală: Prezentarea obiceiurilor agrare.

Colinde de Crăciun: colinde cu teme religioase şi laice.Poezia de nuntă.

Analiza complexă a temelor şi formelor colindelor religioase şi laice (identificarea sistemului lor de simboluri).

Limba şi literatura română: Crăciunul în creaţiile epice şi lirice.

Poezia terapiei populare: cântece magice, descântece.

Formarea opiniilor proprii legate de terapia populară, de terapia ştiinţifică şi de terapia naturistă.

Poezii cu morală (Fabule).Epică populară.Basme populare.Povestitori români din Ungaria.Locul, anturajul preferat al povestirii.

Povestirea în trecut şi azi. Legende populare.Legende ale românilor din Ungaria. (Legenda haiducului Bologu, Legendă despre

Înţelegerea înţelepciunii proverbelor şi zicătorilor româneşti.Prezentarea activităţii culegătorilor de folclor români din Ungaria (de ex.: Alexandru Hoţopan).Cunoaşterea diferitelor tipologii de basme (basme feerice, basme hazlii, fabule).Identificarea motivelor universale, naţionale şi locale în

Arte vizuale şi mass- media: filme pentru copii, desene animate

Părădaică).

Flora şi păsările.

Poezia populară.

Teatru popular.

poveştile lui Vasile Gurzău, Teodor Şimonca şi Mihai Purdi.Înţelegerea mesajului etic şi estetic al basmelor, interpretarea temelor şi formelor acestora.Caracterizarea personajelor (pe bază de argumente pro sau contra).Punerea în scenă a poveştilor. Legende istorice şi geografice (despre întemeierea oraşului Bucureşti, a Moldovei…),sesizarea semnificaţiilorsuplimentare.Trezirea interesului faţălegendele legate de floră, de faună, de păsări (legenda florii-soarelui, a rândunicii).Interpretarea poeziei populare de dragoste.Înţelegerea semnificaţiilor ascunse ale jocurilor ţărăneşti cu măşti, ale teatrului popular: (jocul cu ţurca, jocul cu măşti, mistere, umblatul cu Vicleimul).

Muzica populară.

Dansul popular – artele populare.

Prezentarea pieselor de muzică populară (cântece de leagăn, de dragoste, balade, bocete, hora mortului). Caracterizarea dansurilor din Bihor.


Creaţii de epică populară, motive migrante, semnificaţii suplimentare.

IV. Ştiinţele – artele – limba

Elevii din clasa a XII-a dispun de cunoştinţe suficiente de geografie, de istorie, de etnologie şi de limbă pentru a putea „naviga” atât în diverse domenii ale ştiinţei cât şi în universul ştiinţelor şi al artelor. Materia cuprinsă în „Cultura şi civilizaţia românească” îşi propune să transmită simultan elevilor cunoştinţe de geografie, de istorie, de istoria religiilor, de artă şi de limbă, invitându-i totodată într-o călătorie în timp şi în spaţiu. Această disciplină îi îndrumă pe elevi, de asemenea, spre lumea teatrului, muzicii, filmului, ştiinţelor, tehnicii şi a sportului românesc.

Unitate tematică/ obiective cadru 1. Artele Total

11 ore

Cunoştinţe anterioarePoezia legată de obiceiurile agrare şi de riturile de trecere, colinde religioase şi laice; cântece magice, poezii moralizatoare/fabule, basme şi introducere în arta povestirii.


tematice

Dezvoltarea abilităţilor de a face conexiuni valoroase între ştiinţe şi arte. Dezvoltarea abilităţilor de orientare în timp şi spaţiu.


Ştiinţele – Artele.Diferite unităţi geografice şi atracţiile culturale şi istorice ale României.Mănăstirile din Muntenia.Stiluri arhitecturale: stilul bizantin, brâncovenesc, argeşean.Figuri renumite ale istoriei româneşti. Mănăstirile din Moldova.Trăsăturile picturii din Moldova. „Stilul moldovenesc”, ”albastrul de Voroneţ”.Arhitectura şi artele plastice din sec. al XVIII-lea.Stilul brâncovenesc.Arhitectura şi artele plastice din secolele XIX şi XX: ansambluri sculpturale ale lui Constantin Brâncuşi.

Sesizarea asemănărilor şi diferenţelor dintre stilurile arhitecturale. Înţelegerea relaţiei cauză-efect.Exprimarea ideilor şi părerilor proprii despre locul lui Constantin Brâncuşi în istoria artei româneşti şi universale.

Geografie: valea Oltului.

Limba şi literatura română: Legenda Oltului: Geo Bogza: Cartea Oltului; Octavian Goga: Oltul; Ady Endre: Dunăre, Olt un singur grai; Ion Minulescu: Pe malul Oltului.Mănăstirea Argeşului (baladă populară); Dimitrie Bolintineanu: Umbra lui Mircea la Cozia.


Stilul bizantin, brâncovenesc, argeşean, „stilul moldovenesc”, „albastrul de Voroneţ”, stilul neoclasic, stilul naţional românesc.

Unitate tematică/ obiective cadru 2. Artele plastice ale românilor din Ungaria Total

6 ore

Cunoştinţe anterioare Îmbinare între ştiinţă şi domeniile artistice; atracţiile culturale şi istorice ale României; stil arhitectural.


tematice

Cunoaşterea complexităţii formale şi tematice a artiştilor plastici români din Ungaria, analiza creaţiilor. Dezvoltarea gândirii critice şi a relevării conştiente a valorilor estetice.


Artiştii plastici români din Ungaria: Kohán György, Koszta Rozália, Ştefan Oroian.Oglindirea modului de viaţă, portului, ocupaţiilor românilor

Sesizarea ideii că cei trei artişti plastici îşi exprimă acelaşi univers al trăirilor şi al impresiilor (locul natal, rădăcinile, viaţa celor din

Limba şi literatura română: Gaál Áron: In memoriam Kohán György.

din Ungaria în tablourile şi desenele celor trei artişti plastici din Giula…

familie) însă într-un limbaj diferit al formelor şi al culorilor. Relevarea diferenţelor formale între perspectiva figurativă/nonfigurativă, realistă/abstractă. Interpretarea creaţiilor artistice dintr-o perspectivă critică. Expunerea părerilor proprii.Urmărirea etapelor mai importante ale vieţii (ale evoluţiei/realizării artistice) lui Kohán György, Koszta Rozália şi Ştefan Oroian, începând de la oglindirea universului rustic şi al atmosferei oraşului Giula, trecând prin abordarea marilor întrebări faustice, ajungând până în etapa finală a concluziilor.


Univers al trăirilor, limbaj al formelor şi la culorilor, figurativ, nonfigurativ, abstract.

Unitate tematică/ obiective cadru 3. Teatru, muzică, film, ştiinţă Total

12 ore

Cunoştinţe anterioare Universul trăirilor şi limbajul formelor la oamenii de artă români din Ungaria.


tematice

Formarea deprinderilor de receptare a teatrului, a muzicii şi a filmului românesc.


Cunoştinţe fundamentale de istoria teatrului. Actori, regizori şi dramaturgi români de renume european şi internaţional.

Însuşirea unor cunoştinţe cuprinzătoare despre statulul teatrului românesc în contextul culturii naţionale şi europene.

Limba şi literatura română: Dramaturgie (de ex.: teatrul absurd al lui Eugène Ionesco).

Cultură vizuală: literatură – muzică – film(de ex.: Shakespeare Romeo şi Julieta, filmul lui Franco Zeffirelli, fondul muzical); portrete ale savanţilor.

Muzică. Elevii să fie informaţi despre compozitori, dirijori, cântăreţi de renume european şi mondial. Îmbinarea cunoştinţelor de istorie – literatură – muzică.

Film. Cunoaşterea reprezentanţilor consacraţi ai filmului (actori şi regizori români).Vizionarea şi interpretarea

câtorva filme premiate(la nivel naţional şi internaţional).Îmbinarea cunoştinţelor de istorie – literatură – muzică.

Dezvoltarea tehnicii. Aviaţia.Sporturile.

Conştientizarea ideii că personalităţi româneşti importante şi-au înscris numele în istoria aviaţiei.Enumerarea unor sportivi, exemple de renume internaţional şi elaborarea unor referate legate de aceştia (în scris şi oral), cu prezentare Powerpoint..

Rolul savanţilor renumiţi în evoluţia ştiinţelor.

Enumerarea unor savanţi renumiţi din diferite domenii ale ştiinţei (matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, istorie, filosofie, psihologie, lingvistică), rezumarea pe scurt a rezultatelor mai importante obţinute de aceşti savanţi.


Cunoştinţe integrate, „călătorie artistică”, idealuri, istoria teatrului, modele pozitive.

Rezultate scontate la sfârşitul ciclului de doi ani de studiu

Elevii să fie capabili de a se orienta în sistemul de structuri interne ale lumii rurale. Să cunoască universul liric şi de tradiţii comunitare ale sărbătorilor calendaristice (de iarnă, primăvară, vară, toamnă).Să înţeleagă importanţa riturilor de trecere în viaţa omului, şi să fie capabili de a identifica simbolurile sacrale şi profane ale acestora.La prezentarea principalelor cicluri de viaţă a omului să fie capabili de a face referiri la arte în general (literatură, arte plastice, muzică).Să cunoască creaţiile populare specifice românilor din Ungaria şi să fie capabili de a analiza în mod complex universul tematic şi formal al acestora.Să urmărească motive paralele dintre obiceiurile şi riturile româneşti şi maghiare. Să fie capabili să se orienteze în universul poeziei, epicii şi dramei populare, şi să identifice mesajul reflecţiilor asupra destinului şi al sistemului său simboluri. Elevii să fie capabili să dea exemple pentru conexiunile dintre ştiinţă şi artă.Să fie capabili să-şi structureze şi să-şi integreze cunoştinţele din perspectivă diacronică şi sincronică.Să menţioneze evenimente istorice oglindite în literatură, în pictură şi în muzică.Să observe corelaţia dintre domeniile artistice înrudite din perspectiva diferitelor curente stilistice şi să urmărească cât mai temeinic istoria

modernismului în artă.Să-şi demonstreze cultura generală în domeniile artei (arhitectură, pictură, muzică) sub formă de prezentări orale, de referate, de lucrări scrise.Să fie capabili să elaboreze lucrări despre marile descoperiri ştiinţifice sau culturale, având valori europene şi internaţionale.Să-şi pună în valoare cunoştinţele legate de ştiinţa şi tehnica românească şi la concursurile şcolare. Să fie capabili să interpreteze corect textele literare şi nonliterare.Să aibă o solidă cultură generală legată de domenii ca geografia, istoria, etnologia, filosofia şi artele, respectiv să aibă competenţe, un mod adecvat de exprimare orală sau în scris, o perspectivă logică şi critică şi creativitate, însuşiri care laolaltă vor demonstra că elevii au o personalitate formată şi dispun de trăsăturile „omului matur”. Cu crezul „de a face un bine omenirii şi de a face bine acest lucru”, cu identitatea dezvoltată şi cu un mod de gândire european elevii să fie capabili de a întreprinde activităţi de recuperare a valorilor, de creare a unor valori noi şi de transmitere a acestora către generaţiile viitoare.

cultură şi civilizaţie românească „cultură şi civilizaţie românească

Documents