casa de culturĂ a studenȚilor sibiu Întreprindere … · sprijină și stimulează creativitatea...

CASA DE CULTURĂ A STUDENȚILOR SIBIU

ÎNTREPRINDERE CULTURALĂ

Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu

Director Liliana Popescu

1. Introducere

În contextul societăţii post-industriale, activităţile culturale şi recreative sunt abordate ca

„metaforă a condiţiei umane în modernitate”.1 Fenomenul modernităţii a pus sub semnul

întrebării diferite aspecte ale organizării sociale, ceea ce i-a determinat pe indivizi să

identifice noi repere în funcţie de care să-şi definească existenţa. Aceste repere au fost

identificate în practicile de petrecere a timpului liber, care devin un prototip al eliberării de

constrângerile sociale, al căutării autenticităţii şi al repoziţionării sinelui.2

Întreprinderea Culturală recunoaște că trăim într-o lume în plină schimbare, globalizată,

care prezintă un mare număr de oportunități și provocări pentru inovația culturală. În

definiția UNESCO, industriile culturale „combină creația, producția și comercializarea

conținuturilor care sunt prin natura lor intangibile. Aceste conținuturi sunt în mod specific

protejate prin copyright și pot lua forma de bunuri și servicii”.3

Conceptul de industrii creative este utilizat în mai multe țări și s-au dezvoltat mai multe

modele pentru a înțelege caracteristicile lor structurale. Cum evoluţiile sociale şi raporturile

de muncă în ultima vreme s-au deplasat foarte mult către responsabilizare personală,

contractuală, cum timpul liber a devenit timp valorificabil, atitudinea faţă de muncă s-a

schimbat foarte mult în aceste domenii, au creat un tip diferit de self-antreprenoriat şi de

clasă socială.

Contextul social reprezintă ansamblul elementelor din mediul extern care nu se află sub

controlul direct al publicului consumator, incluzând elemente de infrastructură, condiţii de

acces, politici publice în domeniu, etc. (figura 1). Alfabetizarea culturală reprezintă însușirea

unor abilități de decodificare a unui conținut, făcând posibilă deprinderea unor orientări

valorice colective, care pot fi favorabile unei forme sau alteia de participare la activități de

petrecere a timpului liber. Aceste orientări valorice sunt împărtășite de membrii unei

1 Dean MacCannel, The Tourist. A New Theory of the Leisure Class, University of California Press, 1999, p. 22. 2 Dean MacCannel, The Tourist. A New Theory of the Leisure Class, University of California Press, 1999 3 Creative Economy Report 2008: The challenge of assessing the creative economy towards informed policy-making. URL: http://unctad.org/en/Docs/ ditc20082cer_en.pdf accesat la data de 11.06.2016

http://unctad.org/en/Docs/

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI CASA DE CULTURĂ A STUDENŢILOR SIBIU

Casa de Cultură a Studenților Sibiu – întreprindere culturală

2

comunităţi şi sunt deprinse prin procesul de socializare, devenind un cadru utilizat în

interpretarea lumii. Spre deosebire de alfabetizare, competenţa culturală presupune o

cunoaştere pragmatică a formelor de participare, în baza unui sistem de simboluri asumat

individual şi transpus în preferinţe personale interiorizate. În timp ce consumul cultural este

definit în relaţie cu actul de receptare a unui conţinut, participarea culturală poate fi

discutată având în vedere multiple moduri de implicare şi interacţiunile stabilite în

activităţile de petrecere a timpului liber.4

Fig. 1. Cadrul interpretativ al formelor de participare culturală şi recreativă [4]

Strategia națională are la bazǎ abordarea Consiliului Europei privind educația și formarea,

sintetizatǎ prin patru obiective generale:5

asigurarea învǎțǎrii continue și a mobilitǎții;

îmbunǎtǎțirea calitǎții și eficienței educației și formǎrii profesionale prin creșterea

nivelului competențelor de bazǎ;

dezvoltarea competențelor specifice meseriei indiferent de circumstanțele personale,

sociale sau economice;

încurajarea creativitǎții, inovǎrii și spiritului antreprenorial la toate nivelurile

educaționale și facilitarea dobândirii de competențe digitale, culturale și

antreprenoriale.

Conform Barometrului de Consum Cultural pe anul 2016, elaborat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală segmentul populaţiei cu un nivel foarte ridicat de implicare culturală este reprezentat de persoanele tinere.6

4 Croitoru Carmen, Becuț Anda, Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2017, p. 129 5 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:ef0016&from=RO 6 Croitoru Carmen, Becuț Anda, Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural, Editura

Pro Universitaria, Bucureşti, 2017, p. 59



3

Tab.1. Nivelul de implicare în activităţile culturale în funcţie de caracteristicile demografice – eşantion naţional [2016]

Centrele culturale, deci inclusiv casele de cultură studenţeşti sunt locuri care sprijină şi

susţin producţiile intelectuale individuale/colective, creativitatea, inspirația, şi care totodată

pot oferi desfacere/lansarea pe piață pentru astfel de producții. Atuul principal este acela că

dispun de infrastructura necesară în acest demers.

2. Cultura Studenţească

Cultura este în general, totalitatea valorilor materiale și spirituale pe care le-a creat

omenirea în procesul de dezvoltare social-istorică și care exprimă nivelul de evoluție al unei

societăți. Ceea ce dă vitalitate, prospețime și elan evident actului cultural este tinerețea, adică

acea vârstă atemporală, la care chiar dacă nu se nasc întotdeauna capodopere, important

este începutul și efervescența impulsului creator inițial. Tinerețea înseamnă, la un nivel

calitativ net superior și vârsta studenției; ea constituie numitorul comun al datelor personale

ale celor care creează la această vârstă și anume al studenților care își fructifică talentul,

timpul liber și pasiunile.

Ceea ce au reușit aceștia de-a lungul timpului și vor reuși în continuare, ne-am obișnuit deja

să numim, în termeni de tradiție, cultura studențească. Cultura studențească presupune acea

stare inefabilă, trecătoare a tinereții dezinvolte, acea inteligență iscoditoare din care rezultă

finalizări netrecătoare în fapte, ale unor grupuri și formații studențești.



4

Definiția culturii studențești se conturează ca fiind acea activitate desfășurată în plan

spiritual și material, pe domenii de specialitate, incluzând literatura, arta, dansul, teatru,

pictura, știința de către studenți și pentru studenți, cât și suma valorică a tuturor

manifestărilor și realizărilor artistice, științifice ale acestora care atunci când nu învață pe

băncile facultăților, în timpul liber își desăvârșesc talentul și sufletul.

Ceea ce reușesc aceștia să înfăptuiască și chiar să creeze la un nivel calitativ ridicat, a

necesitat un cadru specific adecvat oferit, în 13 centre universitare din România, de către

casa de cultură studențească. Aceasta asigură condiții de organizare și desfășurare a

acțiunilor culturale și a altor manifestări specifice pentru studenți atât pe plan intern, cât și

pe plan internațional, antrenând aceste adevărate forțe vitalizante ale tinerilor în

conceperea și realizarea programelor de activitate.

Faptul că o serie de personalități, formații, grupuri au primit startul artistic pe terenul

caselor de cultură studențești și au beneficiat în cadrul acestor instituții de atmosfera și

avantajele activității creatoarea studențești, reprezintă o coordonată esențială pentru

contribuția deosebită a culturii studențești la îmbogățirea patrimoniului cultural.

Cultura studențească este deci, o rezultantă a sistemului educațional-cultural și conține în

sine o dihotomie care trebuie privită și analizată din perspectiva dinamicii sale – integrarea

în actualitate și deschiderea spre viitor: educatorul – ca formator spiritual/studentul – ca

receptor al sumei științifice și civilizatorii.

Programul concret de activități reprezintă o sinteză complexă rezultată din consultarea,

studierea și cunoașterea preocupărilor și preferințelor studenților în conformitate cu

obiectivele caselor de cultură ale studenților.

Orice proiect cultural, de tineret necesită o organizare coerentă pentru a se asigura

desfășurarea sa, în condiții optime și în conformitate cu viziunea artistică, monitorizarea sa,

atingerea obiectivelor proiectului, diseminarea și evaluarea. Acestea, precum și valorile

moderne ca succesul pe piață au creat necesitatea introducerii metodelor de management

și de marketing în instituțiile culturale.

3. Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu. Activitatea culturală.

Elementele definitorii pentru ca o instituţie precum cum este Casa de Cultură a Studenţilor

să fie considerată o „întreprindere culturală” ar putea fi: diversitatea de oferte culturale,

tehnologii avansate, sau alternative, producţie simbolică, mediu de învăţare, hrănirea

creativităţii, mediu convivial ce favorizează grupurile.

Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu are ca obiect principal de activitate organizarea şi

desfăşurarea acţiunilor cultural – artistice, distractive, educative, sportive, de agrement,

recreere, precum şi alte servicii cu precădere pentru tineri şi în special pentru studenţi.

În realizarea obiectului său de activitate, Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu are următoarele

atribuţii principale:

promovează şi desfăşoară activităţi culturale şi artistice specifice, manifestări

sportive şi turistice, educative, recreativ — distractive, transport şi de agrement;



5

iniţiază, organizează şi asigură funcţionarea cercurilor studenţeşti şi de tineret,

cenacluri, cursuri teoretice şi practice, ateliere de creaţie;

asigură desfăşurarea activităţii formaţiilor artistice studenţeşti şi de tineret;

asigură participarea studenţilor şi tinerilor în conceperea şi organizarea

manifestărilor culturale şi artistice specifice;

sprijină formarea, pregătirea şi perfecţionarea profesională a tinerilor și studenţilor;

sprijină și stimulează creativitatea și performanța studenților și tinerilor în diverse

domenii cultural – artistice.

Bogata tradiţie culturală acumulată, conferă oraşului Sibiu o identitate proprie şi un grad de

civilizaţie, ce face ca acesta să aparţină nemijlocit spaţiului cultural european. În acest

context prin acţiunile întreprinse, Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu este deschizătoare de

drumuri pentru tineri talentaţi atât în plan ideatic cât şi estetic, creeză condițiile optime de

apariţie şi diseminare a creaţiilor culturale, promovează creaţia contemporană la nivel

naţional şi internaţional.

Participarea la activităţi culturale şi recreative înglobează nu doar aspecte ce ţin de integrare

socială, ci şi aspecte de ordin relaţional.7 În abordările anilor ‘70, modurile de petrecere a

timpului liber sunt discutate pentru rolul lor în formarea şi menţinerea claselor sociale ca

grupuri de indivizi ce au interese comune.8 Aceste interese sunt considerate a rezulta fie din

relaţia cu mijlocele de producţie9, fie din procesele de socializare şi de formare a conştiinţei

subiective de apartenenţă la o clasă socială.10

Casa de Cultură a Studenţilor Sibiu este un centru care susţine dezvoltarea gustului şi a

practicilor în toate sectoarele culturale şi creative. Participarea culturală nu include numai

activităţi artistice, ci şi alte activităţi recreative (sau de divertisment).

Casa de Cultură a Studenților Sibiu derulează constant activități culturale locale,

naționale și internaționale, în scopul promovării creațiilor artistice ale studenților.

Anual instituţia organizează activităţi care încurajează creaţia sub toate formele ei, tinerii

având posibilitatea să participe la festivaluri de dans, jazz, modă, literatură etc. Casa de

Cultură a Studenţilor Sibiu organizează traininguri de formare pentru tinerii şi studenţii care

doresc să îşi dezvolte aptitudinile manageriale şi antreprenoriale, de comunicare şi

leadership.

Studenții sunt invitați să devină membrii ai formaţiilor: Ansamblul Folcloric „Ardealul”,

Compania de teatru-dans „Microbis”, Formaţia de Dans M&M, echipa de modeling, formaţiile

de muzică pe diverse genuri sau participând la spectacole de muzică, expoziţii, festivaluri,

conferinţe, concursuri sau cursuri. Prin manifestările cultural - artistice la care iau parte

studenţii se formează o tradiţie culturală studenţească, pe care o pot fructifica generaţiile

7 Goffman Erving, Viaţa Cotidiană ca Spectacol, București, Comunicare.ro,2007. 8 Thorstein Veblen, The Theory of the Leisure Class, Oxford University Press, 2007 9 Karl Marx şi Friedrich Engels, ‘Historical Materialism. The Materialist Conception of History. Selected Writings by Marx and

Engels’, Marxists Internet Archive. Textele au apărut pe marxists.org între 1999 şi 2000. 10 Pierre Bourdieu, Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste, Harvard University Press, 1984



6

viitoare. În felul acesta fiecare generaţie participă la scrierea unei istorii şi, profitând de

experienţa generaţiilor trecute, poate să le întreacă.

Alături de formațiile cultural-artistice ce activează în cadrul Casei de Cultură a Studenților

Sibiu studenții pot participa la festivaluri și concursuri naționale și internaționale. În ultimii

doi ani formațiile de dans au susținut turnee în țară și Europa.

Printre acțiunile derulate în mod constant se pot menţiona:

Sibiu Dans Festival

Sibiu Dans Festival s-a desfășurat în perioada 30 iunie – 2 iulie 2017, este un proiect artistic

și cultural care prezintă o „confruntare” liberă între studenții din România dar și din alte țări.

Acesta reprezintă manifestarea de cea mai mare anvergură de acest gen, un festival-concurs

internațional organizat special pentru studenți. Festivalul-concurs s-a desfășurat pe 4

secțiuni (formație, grup, duet și solo) și 5 stiluri (contemporan, street dance, show-revue,

caracter și modern). Publicul sibian și-a arăta aprecierea față de momentele artistice

prezentate de tinerii dansatori prin faptul că în fiecare an aceștia susțin evenimentul printr-

o prezență din ce în ce mai mare.

Fig. 2. Imagini de la Sibiu Dans Festival

Tradiții

Evenimentul a avut loc în perioada 10-20 noiembrie 2016, iar în anul 2017 este progamat în

perioada 16-18 noiembrie.

Din dorința de a stimula apariția unor noi proiecte și de a stârni interesul sibienilor față de

tradițiile populare consacrate, Ansamblul Folcloric „Ardealul” din cadrul Casei de Cultură a

Studenților Sibiu și Ansamblul Folcloric „Abrašević” din Serbia s-au asociat pentru a realiza

un program de rezidență artistică. Proiectul s-a născut după numeroasele zile petrecute de

membri români ai ansamblului ȋn Serbia la diverse festivaluri și după interesul similar al

tinerilor sârbi atât față de evenimentele organizate de Casa de Cultură a Studenților, cât și

față de cultura și obiceiurile românilor. Produsul artistic rezultat a fost prezentat ȋn cadrul



7

unui spectacol intitulat „Tradiții”, un dialog artistic de excepție ȋntre obiceiurile tradiționale

românești și obiceiurile sârbești.

Fig. 3. Imagini de la Spectacolul Tradiţii

Proiectul se va relua anul acesta în perioada 15-19 noiembrie 2017, împreună cu un

ansamblu din Slovacia.

Concurs de Creație Literară Lirismograf

Casa de Cultură a Studenților Sibiu derulează începând din anul 2001 un concurs de creație

literară intitulat „Lirismograf”. Concursul se organizează pe patru secțiuni: poezie,

proză/eseu, dramaturgie, critică literară și se adresează tuturor tinerilor din țară cu vârstă

cuprinsă ȋntre 16 și 30 de ani, ale căror lucrări ȋnscrise ȋn concurs nu au mai fost publicate.

Evenimentul se finalizează cu lansarea antologiei „Conexiuni”, antologie care înglobează cele

mai valoroase lucrări ale participanților.

Fig. 4. Antologii publicate

În ceea ce priveşte acest proiect este interesant de urmărit evoluţia profesională a tinerilor

care s-au lansat în paginile acestei antologii şi care astăzi, sunt în mare măsură membrii ai

Uniunii Scriitorilor.

Produsul cultural reprezentat prin producțiile de spectacole indiferent de genul acestora

(folclor, balet modern, etc.) sunt rezultatul zecilor de ore de studiu, repetiții, aceste

implicând tot lanțul unui sistem de producție (de la idee, la lansarea pe piața cultural-

artistică). Printre cele mai edificatoare produse culturale lansate anual de Casa de Cultură a



8

Studenților Sibiu se numără producțiile de spectacole de teatru-dans ale Companiei de Dans

Microbis, producții care sunt solicitate de festivaluri atât din țară cât și din străinătate.

4. Concluzii

Un nivel ridicat de implicare culturală al membrilor societăţii poate ajuta la consolidarea

unei identităţi sociale stabile, poate dezvolta înţelegerea şi interacţiunea dintre indivizi,

poate încuraja participarea civică şi poate contribui la dezvoltarea societăţii.

Atunci când este vorba de ceva realizat prin talent şi aptitudini personale, creativitatea

individuală, şi acel ceva are un potențial să dezvolte valori fizice, morale, sociale, să creeze

job-uri şi explorare a proprietății intelectuale avem de-a face cu industriile creative. O listă

strânsă ar cuprinde desigur arhitectura, design, fashion, computer games, software,

publishing, piața de artizanat şi de antichități, film şi video, arte performative, muzica,

televiziunea şi radio.11

Într-o realitate dominată din ce în ce mai mult de sunet, imagini, idei şi simboluri, activităţile

ce necesită creativitate pot genera semnificativ mai multă valoare ca până acum.12

5. Bibliografie

Creative Economy Report 2008: The challenge of assessing the creative economy

towards informed policy-making. URL: http://unctad.org/en/Docs/

ditc20082cer_en.pdf accesat la data de 11.06.2016

Croitoru Carmen, Becuț Anda, Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a

practicilor de consum cultural, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2017

Dean MacCannel, The Tourist. A New Theory of the Leisure Class, University of

California Press, 1999

Goffman Erving, Viaţa Cotidiană ca Spectacol, București, Comunicare.ro,2007.

Pierre Bourdieu, Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste, Harvard

University Press, 1984

Thorstein Veblen, The Theory of the Leisure Class, Oxford University Press, 2007

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML

http://oricum.ro/industrii-creative/17/

https://e-zeppelin.ro/editorial-noul-optimism-orasul-creativ-industriile-creative/

11 https://e-zeppelin.ro/editorial-noul-optimism-orasul-creativ-industriile-creative/ 12 http://oricum.ro/industrii-creative/17/

http://unctad.org/en/Docs/

casa de culturĂ a studenȚilor sibiu Întreprindere … · sprijină și stimulează creativitatea...

Documents