ciprinidele pasnice

7/16/2019 ciprinidele pasnice

http://slidepdf.com/reader/full/ciprinidele-pasnice 1/5

Crapul

Încadrarea sistematică: Filum Chordata, Încrengătura Chordata,

Subîncrengătura Vertebrata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Supraordinul

Teleostei, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Specia Cyprinus carpio

(Linnaeus,1758)

Crapul este printre cei mai valorosi pesti din ihtiofauna tarii noastre,pescuindu-se

in cantitati mari si pretandu-se foarte bine pentru piscicultura.

Crapul (fig.x) are un corp acoperit cu solzi mari,fiecare solz are pe margine

puncte negre, iar la baza se afla cate o pata neagra.Orificiul bucal este prevazut cu doua

perechi de mustati,prima fiind mai scurta.Corpul este indesat si musculos,iar capul este

mai mare la formele salbatice decat la cele de cultura. Pigmentatia corpului este variabila

in functie de mediul de viata: crapul de balta are culoare inchisa,cel de rau are o culoare

mai deschisa si solzii aurii. In general,spatele este negricios cu reflexii erzi,partile laterale

au o culoare aurie sau galbuie,iar abdomenul este albicios. Inotatoarele au un colorit

galben-cenusiu, inotatoarea caudala si anala fiind portocaliu-roscate.

(Busnita,Alexandrescu,1963)

Fig.36- Crap (http://trade.indiamart.com)

Fiind inzestrat cu o mare plasticitate,crapul a dat nastere la multe varietati: in

Dunare si delta acesteia,in conditii optime de viata se gaseste forma gheboasa de crap, iar

in conditii mai vitrege de viata, crapul are o forma alungita si un ritm de crestere mai lent.

Crapul este unpeste omnivore,atat in salbaticie cat si in fermele piscicole. Hrana

http://trade.indiamart.com/

http://trade.indiamart.com/



consumata este alcatuita din larve de insecte,scoici,incre de broaste,melci si plante.

Dimensiunile obisnuite ale acestui peste pot ajunge pana la 1m lungime si 30-50 kg

greutate. Crapul are o mare longevitate,dupa unii autori sovietici putand ajunge la 150

ani. (Busnita,Alexandrescu,1963)

Crapul ajunge la maturitate sexuala la varsta de 2-3 ani.

Depunerea pontei are loc in aprilie-mai. In acest timp, crapii se aduna in carduri mari, se

apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. Durata incubatiei este de 4-6

zile la o temperatura de 20 grade; larvele ce eclozeaza au o lungime de 4,5-5,5 mm. Dupa

ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep

sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton. (Carausu, 1952)

Carnea de crap este alba, gustoasa,icrele avand,de asemenea, un gust bun.

Carasul argintiu

Încadrarea sistematică: Filum Chordata, Încrengătura Chordata,

Subîncrengătura Vertebrata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Supraordinul

Teleostei, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Specia Carassius auratus

gibelio (Bloch,1782)

Carasul(fig.x) poate trai in ape foarte sarace in oxigen, intre limite largi ale pH-

ului, pe care putini pesti le suporta, poate trai zile intregi in ape scazute, doar in noroi,

rezista uimitor de mult fara hrana si se adapteaza cu usurinta la orice fel de conditii de

hranire, se poate imperechea cu alti pesti din familia ciprinidelor, urmasii fiind

intotdeauna carasi (din aceasta cauza se gasesc, de regula, numai femelele, masculii fiind

foarte rari). (www.crap.ro)

http://www.crap.ro/

http://www.crap.ro/



Fig.25- Caras argintiu (http://en.wikipedia.org)

Acest peste de apa dulce are o forma a corpului asemanatoare crapului dar sedeosebeste de acesta prin faptul ca orificiul bucal este mic, cu buzele subtiri si lipsit de

mustati.Inotatoarea dorsala este lunga,putin scobita, iar cea caudala este mai scobita.

Culoarea generala este argintie. Atat greutatea cat si dimensiunile sunt influentate si de

bogatia hranei (plancton, larve de culicide, crustacee, detritus, icrele altor pesti-ceea ce ii

face daunatori). In crescatoriile de crap si in general in Delta Dunarii il gasim destul de

frecvent la peste 400 sau chair 800g, in cazuri exceptionale 2-3 kg si pana la 45-50 cm.

(Busnita,Alexandrescu,1963)Fiind o specie prolifica, rezistenta la boli si cu un ritm bun de crestere, carasul a

fost introdus in multe iazuri si helestee, o mare parte din exemplare fiind destinate

pescuitului sportiv.

http://en.wikipedia.org/

http://en.wikipedia.org/



Platica

Încadrarea sistematică: Filum Chordata, Încrengătura Chordata,Subîncrengătura Vertebrata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Supraordinul

Teleostei, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Specia Abramis brama

(Linnaeus,1758)

Platica este intalnita in toate apele dulci ale Europei,iar in Romania se gaseste in

cursul inferior al raurilor, in balti si in lacurile litorale, suportand concentratii scazute de

oxigen dizolvat.Corpul platicii( fig.x) este turtit lateral iar capul este mic.Culoarea acestui

peste difera nu numai de mediul inconjurator ci si de vreme: la gurile Dunarii sau ale

raurilor de ses are o culoare argintie pe laturi si verde-cenusie pe spate; in balti are o

culoare neagra-cenusie,iar in lacurile adanci neagra-bruna.In mod obisnuit platicile au o

greutate de 400 g-1 kg, rar 2 kg.



Fig.36- Platica (http://www.fishbase.us)

Hrana este compusa din vegetatie acvatica, larve de insecte, crustacee, dar si icre

de biban si stiuca, platica fiind considerata un peste omnivore, hrana vegetala jucand un

rol secundar in alimentatie. In primul an de viata platica ajunge la 15-25 g, in al doilea la

50-100 g, in al treilea la 200-300 g. Cand ajunge la varsta de 4 ani( 400-600 g) este apta

de reporoducere. Carnea platicii este gustoasa, alba, cu oase destul de multe, icrele sunt

gustoase.(www.pescarulsportiv.go.ro)

http://www.fishbase.us/

http://www.fishbase.us/

ciprinidele pasnice

Documents