Studii de fundamentare PUG Ungheni: A: Audit. Piese scrise

Chişinău, 2014

Business Consulting Institute & IM ”Proteleco Geocad” SRL

CUPRINS

Metodologie pg. 1 Context general pg. 3 Analiza îndeplinirii PUG actual pg. 5 Demografia pg. 8 Terenuri pg. 10 Fondul de locuințe pg. 15 Dezvoltarea socio-economică pg. 20 Utilități publice pg. 28 Servicii publice pg. 37 Transport pg. 48 Mediu pg. 52 Potențial și infrastructură turistică pg. 56

Analiza SWOT- studii de fundamentare pg. 59 Anexe - studii de fundamentare pg. 64

Anexa 1 – Demografie pg. 65 1.1 Efectivul şi dinamica populaţiei pg. 65 1.2 Structura populaţiei după sexe şi vârste pg. 66 1.3 Mişcarea naturală şi cea migratorie a populaţiei pg. 67 1.4 Analiza SWOT pg. 71 Anexa 2 – Terenuri pg.72 2.1 Caracteristici teritoriale pg. 72 2.2. Zonarea funcţională pg. 73 2.3. Structura geomorfologică pg. 74 2.4. Hidromorfologia pg. 74 2.5. Valoarea terenului pg. 75 2.6. Managementul funciar pg. 75 2.7. Concluzii pg. 76 2.8. Analiza SWOT pg. 77 Anexa 3 – Locuințe pg. 78 3.1. Fondul de locuințe pg. 78 3.1.1. Capitolele de analiză pg. 78 3.1.2. Date generale privind fondul locativ pg. 78 3.1.3. Dotarea cu utilități a fondului locativ pg. 80 3.2. Proprietatea pg. 81 3.3. Piaţa imobiliară pg. 81 3.3.1. Tranzacții și tendințe pg. 81 3.3.2. Impozitul pe locuinţă pg. 82 3.3.3. Capacitatea de cumpărare a populaţiei pg. 83 3.4. Politici locale privind locuinţa pg. 84 3.5. Concluzii pg. 85 3.6. Tendinţe de dezvoltare pg. 85 3.7. Analiza SWOT pg. 86 Anexa 4 – Dezvoltare economică pg. 87 4.1. Conexiune, accesibilitate, infrastructură pg. 87 4.2.1. Activitatea economică a oraşului pg. 87 4.2.2. Industrie pg. 89 4.2.3.Servicii pg. 90 4.2.4. ZEL „Ungheni–Business” pg. 90 4.2.5. Atractivitatea Investiţională pg. 91 4.2.6. Infrastructura de afaceri pg. 92 4.3. Forţa de muncă pg. 94 4.4. Mijloace de informare pg. 96 4.5. Tendinţe de dezvoltare pg. 96

4.6. Concluzii pg. 97 Anexa 5 – Utilități publice pg. 98 5.1. Sistemul de alimentare cu apă pg. 98 5.1.1. Sursele de alimentare pg. 98 5.1.2. Staţia de tratare a apei pg. 98 5.1.3. Reţelele de distribuţie pg. 98 5.1.4. Consumul de apă pg. 99 5.2. Сanalizare pg. 100 5.2.1. Reţeaua de canalizare pg. 100 5.2.2. Gradul de utilizare pg. 100 5.2.3. Stația de epurare pg. 101 5.2.4. Costul serviciilor de canalizare pg. 102 5.2.5. Starea tehnică a reţelei de canalizare pg. 102 5.3. Alimentarea cu energie termică pg. 102 5.3.1. Sistemul de termoficare pg. 102 5.3.2. Reţeaua de distribuţie pg. 103 5.3.3. Consumatorii pg. 103 5.3.4. Volumul de agent termic produs pg. 103 5.4. Aprovizionarea cu gaze naturale pg. 104 5.4.1. Reţeaua de gazificare pg. 104 5.4.2. Consumul de gaze pg. 105 5.6. Alimentarea cu energie electrică pg. 105 5.7. Telecomunicaţii pg. 106 5.8. Concluzii pg. 106 5.9. Analiza SWOT pg. 108 Anexa 6 – Servicii publice pg. 109 6.1. Educație pg. 109 6.1.1. Cadrul instituţional şi nivelul de dotare tehnică pg. 109 6.1.2. Învățământul preşcolar pg. 110 6.1.3. Învățământul preuniversitar obligatoriu pg. 111 6.1.4. Învățământul secundar general pg. 111 6.1.5. Învățământul mediu de specialitate pg. 112 6.1.6. Activităţile extracurriculare pg. 113 6.2. Sport pg. 114 6.3. Sănătatea pg. 116 6.3.1. Cadrul instituțional pg. 116 6.3.4. Concluzii. pg. 119 6.3.5. Tendințe de dezvoltare. pg. 119 6.4. Protecţia socială pg. 120 6.4.1. Concluzii. pg. 123 6.4.2. Tendințe de dezvoltare. pg. 124 6.5. Cultură şi culte pg. 124 6.5.1. Rețeaua de instituții culturale pg. 124 6.5.2. Obiective şi monumente arhitecturale pg. 125 6.5.3. Concluzii. pg. 127 6.5.4. Tendințe de dezvoltare. pg. 127 6.6. Administraţia orașului pg. 128 6.6.1. Autorităţi reprezentative pg. 128 6.6.2. Autorităţi executive pg. 129 6.6.3. Sediu, oficii, dotare, accesibilitate pg. 129 6.6.4. Organigramă, personal pg. 130 6.6.5. Concluzii pg. 135 6.6.6. Tendințe de dezvoltare. pg. 135 6.7. Societatea civilă pg. 136 6.7.2. Concluzii pg. 137 6.7.3. Tendințe de dezvoltare. pg. 137 6.8.1. Managementul deşeurilor pg. 138

6.8.2 Concluzii. pg. 141 6.8.3. Tendințe de dezvoltare. pg. 141 6.9. Poliție și pompieri pg. 142 6.9.1. Poliţie pg. 142 6.9.2. Concluzii. pg. 144 6.9.3. Tendințe de dezvoltare. pg. 144 6.9.3. Pompieri pg. 144 6.9.4. Concluzii. pg. 150 6.9.5. Tendințe de dezvoltare. pg. 151 Anexe 6.1 - Clasificarea situaţiilor excepţionale pg. 152 Anexa 7 – Transport pg. 153 7.1. Transportul extern pg. 153 7.2. Transportul public pg. 153 7.3. Rețeaua stradală pg. 154 7.4. Organizarea circulației pg. 155 7.5. Parcările pg. 155 7.6. Tendințe de dezvoltare pg. 156 7.7 Analiza SWOT pg. 156 7.8. Concluzii pg. 156 Anexa 7.1. Caracteristica circulației autobuzelor şi microbuzelor pg. 157 Anexa 7.2. Unități de transport motorizate în or. Ungheni pentru perioada anilor 2011-2013 pg. 157 Anexa 7.3 Caracteristica succintă a principalelor străzi pg. 158 Anexa 7.4. Intensitatea circulaţiei transportului pe principalele magistrale ale oraşului pg. 158 Anexa 8 – Mediu pg. 159 8.1. Cadru general pg. 159 8.2. Zone naturale protejate pg. 161 8.3. Patrimoniu construit protejat pg. 161 8.4. Concluzii pg. 163 Anexa 8.1. Gradul de poluare a apei potabile pg. 164 Anexa 8.2. Gradul de poluare a solului pg. 164 Anexa 8.3. Calitatea aerului atmosferic pg. 164

Lista Tabele Anexe Studii de Fundamentare Tabelul 1.1: Rating-ul oraşelor din Republica Moldova după efectivul populaţiei pg. 65 Tabelul 1.2: Efectivul şi structura populaţiei stabile a oraşului Ungheni, pe sexe, în perioada 2007 -2013 pg. 67 Tabelul 1.3: Vârsta medie a populaţiei stabile a Republicii Moldova şi a oraşului Ungheni, în perioada 2008-2012

pg. 68

Tabelul 1.4: Populația stabilă a or. Ungheni, după sexe și vârste (2013) pg. 70 Tabelul 2.1 -Date cu privire la terenuri pg. 72 Tabelul 2.2 - Rezervele de teritorii în or. Ungheni: pg. 73 Tabelul 2.3 - Prețul (EUR) unui m2 de teren în sectoarele or. Ungheni, 2013 pg. 75 Tabelul 2.4 - Evoluția pieței funciare (terenuri proprietate publică) pg. 75 Tabelul 3.1. Numărul blocurilor locative construite în diferite perioade de timp pg. 80 Tabelul 3.2 - Cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, pe teritoriul or. Ungheni pg. 83 Tabelul 3.3 - Impozitul pe bunurile imobiliare (persoane fizice): pg. 83 Tabelul 4.1 - Volumul încasărilor pe tipuri de servicii pg. 90 Tabelul 4.2 - Organizaţii de Consultanţă, Ungheni pg. 92 Tabelul 4.3 - Populaţia de 15 ani si peste, din oraşul Ungheni, după relaţia cu piaţa forţei de munca, (2012) pg. 95 Tabelul 5.1- Dinamica lărgirii reţelei de distribuţie, km. pg. 98 Tabelul 5.2 - Starea rețelelor de alimentare cu apă pg. 99 Tabelul 5.3 - Dinamica volumului de apă consumată, mii m3. pg. 99 Tabelul 5.4 - Dinamica creşterii preţului apei consumate, lei/m3. pg. 99 Tabelul 5.5 - Evoluţia dezvoltării reţelei de canalizare, km pg. 100 Tabelul 5.6 - Dinamica evoluţiei numărului de utilizatori reţea de canalizare pg. 101 Tabelul 5.7 - Dinamica creşterii preţului la serviciile de canalizare, lei/m3. pg. 102 Tabelul 5.8 - Starea rețelei de canalizare pg. 102 Tabelul 5.9 - Numărul de utilizatori ai sistemului de termoficare (agenţi economici) pg. 103 Tabelul 5.10 - Numărul de utilizatori ai sistemului de gazificare pg. 105

Tabelul 5.11 - Volumul de gaze consumat pe categorii de consumatori (m3/an) pg. 105 Tabelul 6.1 - Baza tehnico-materială a instituţiilor de învățământ în or. Ungheni, anul 2013 pg. 109 Tabelul v6.2 - Caracteristica instituţiilor preşcolare, anii 2009-2013 pg. 110 Tabelul 6.3 - Caracteristica instituţiilor şcolare, învățământ primar, anii 2009-2013 pg. 111 Tabelul 6.4 - Caracteristica instituţiilor şcolare, învățământ secundar general, anii 2009-2013 pg. 111 Tabelul 6.5 – Colegii active în oraș pg. 112 Tabelul 6.6 - Caracteristica Şcolii de muzică, anii 2009-2012 pg. 113 Tabelul 6.7 - Caracteristica şcolii de arte plastice, anii 2009-2013 pg. 113 Tabelul 6.8 - Caracteristica Şcolilor sportive, anii 2009-2012 pg. 114 Tabelul 6.9 - Sala de sport şi stadionul, or. Ungheni, anul 2013 pg. 115 Tabelul 6.10 - Indicatori ai infrastructurii instituționale medicale pg. 116 Tabelul 6.11 - IMSP CS Ungheni şi Farmacii, anul 2014 pg. 118 Tabelul 6.12 - Caracteristica instituţiilor prestatoare de servicii sanitar-veterinare pg. 119 Tabelul 6.13 - Centre sociale, oraşul Ungheni pg. 120 Tabelul 6.14 - Beneficiari, 2011 - 2013 pg. 122 Tabelul 6.15 - Reţeaua de instituţii culturale pg. 124 Tabelul 6.16 - Monumente de importanţă culturală locală pg. 125 Tabelul 6.17 - Monumente de importanţă culturală naţională pg. 126 Tabelul 6.18 - Criteriile cadrului organizatoric funcţional pg. 128 Tabelul 6.19 - Structura CO după apartenenţa politică pg. 129 Tabelul 6.20 - Numărul unităţilor de echipament TIC şi gradul de satisfacţie pg. 130 Tabelul 6.21 - Structura aparatului primăriei or. Ungheni ,după sexe şi vârste pg. 131 Tabelul 6.22 - Dotare tehnică a Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni pg. 145 Tabelul 6.23 - Prejudiciile incendiilor din perioada anilor 2008-2013 pg. 146 Tabelul 6.24 - Indicii statistici ai situaţiilor excepţionale şi incendiilor pg. 147 Tabelul 6.25 - Lista obiectivelor chimic periculoase, anul 2013 pg. 147 Tabelul 6.26 - Cantităţi pesticide colectate pg. 148 Tabelul 6-27 - Tipuri de pesticide pg. 149 Tabelul 6-28 - Lista obiectivelor radioactive periculoase, anul 2013 pg. 149 Tabelul 8.1 – Monumente de importanță culturală și istorică locală pg. 162 Tabelul 8.2 – Monumente de importanță culturală ți istorică națională pg. 162

Lista Figuri Anexe Studii de Fundamentare Figura 1.1: Populaţia stabilă şi cea prezentă a or. Ungheni, în perioada 1980-2013 pg. 66 Figura 1.2: Structura populaţiei or. Ungheni, pe sexe (2007-2013) pg. 66 Figura 1.3: Structura populaţiei or. Ungheni, pe sexe şi grupe mari de vârste (2012) pg. 67 Figura 1.4. Piramida vârstelor populației or. Ungheni (2013) pg. 67 Figura 1.5: Structura populaţiei or. Ungheni, pe grupe mari de vârste (2012) pg. 68 Figura 1.6: Structura populaţiei or. Ungheni, după etnii la recensământul populaţiei RM din 2004 pg. 68 Figura 1.7: Natalitatea şi mortalitatea populaţiei oraşului Ungheni (1989-2012) pg. 69 Figura 3.1 - Ponderea apartamentelor cu acces la unele servicii comunale pg. 80 Figura 4.1 - Agenţii economici din oraşul Ungheni după domeniul de activitate pg. 88 Figura 4.2 - Agenţi economici după cifra de afaceri (2012) pg. 88 Figura 4.3 - Volumul producţiei industriale pg. 89 Figura 4.4 - Infrastructura Zonei Economice Libere pg. 90 Figura 4.5 - Structura Ramurală a investiţiilor, mii lei pg. 91 Figura 4.6 - Structura ocupării populaţiei din oraşul Ungheni, pe activităţi economice (2012) pg. 96 Figura 5.1 - Dinamica creşterii numărului de cazane autonome instalate pg. 103 Figura 5.2 - Dinamica evoluţiei producerii agentului termic pg. 104 Figura 5.3 - Dinamica extinderii reţelei de alimentare cu gaz natural pg. 104 Figura 6.1 - Beneficiari ai IMSP Spitalul Raional Ungheni din mediul urban, pacienţi pg. 116 Figura 6.2 - Consultaţii acordate de către Centrul Diagnostic Consultativ, mii consultaţii pg. 117 Figura 6.3 - Beneficiari ai IMSP CS Ungheni, pacienţi pg. 118 Figura 6.4 - Beneficiari cantină socială pg. 122 Figura 6.5 - Beneficiari vizite de îngrijire la domiciliu pg. 122 Figura 6.6 - Structura CO după apartenenţa politică a consilierilor, % pg. 129 Figura 6.7 - Structura aparatului primăriei Ungheni , după sexe pg. 131 Figura 6.8 - Structura aparatului primăriei Ungheni, după vârste pg. 131 Figura 6.9 - Dinamica volumului bugetului or. Ungheni, milioane lei pg. 132 Figura 6.10- Ponderea transferurilor şi veniturilor proprii din totalul veniturilor, 2010-2013 pg. 133

Figura 6.11 - Dinamica cheltuielilor bugetare pg. 133 Figura 6.12 - Structura cheltuielilor bugetelor locale pg. 134 Figura 6.13 - Domenii de activitate, număr ONG pg. 136 Figura 6.14- ONG-uri înregistrate în or. Ungheni, număr ONG pg. 136 Figura 6.15 - Domenii de implementare a proiectelor în or. Ungheni, număr proiecte pg. 137 Figura 6.16 - Ciclul de viaţă al unui produs pg. 138 Figura 6.17 - Deşeuri selectate 2011 - 2013 pg. 140 Figura 6.18 - Beneficiari salubrizare pg. 141 Figura 6.19 - Număr de solicitări înregistrate 2008 – 2013 pg. 143 Figura 6.20 - Număr de infracțiuni 2008 – 2013 pg. 143 Figura 6.21 - Infracţiuni comise, 2008 - 2013 pg. 144 Figura 6.22 - Solicitări serviciul pompieri, 2008 - 2013 pg. 146 Figura 6.23 - Pesticide teritoriul bazei militare pg. 148 Figura 8.1 -Harta pg. 161

Metodologie Elaborarea Planului Urbanistic General al orașului Ungheni s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii Republicii Moldova nr. 835 din 17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Hotărârii de Guvern nr. 626 din 18.09.1992 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare, avizare și aprobare a planurilor urbanistice generale ale localităților din Republica Moldova, precum și practica internațională avansată în domeniul planificării dezvoltării urbane. Procesul de elaborare a PUG Ungheni include etape și activități distincte ghidate de prevederile documentelor metodologice naționale în domeniul construcțiilor, urbanismului și amenajării teritoriului, Caietului de sarcini privind tema de proiectare, precum și Ghidului privind planul de dezvoltare, elaborat pentru proiectarea și implementarea planurilor urbanistice generale în Republica Moldova. Astfel, metodologia de elaborare a PUG Ungheni include următoarele etape și activități: Etapa 1: Constituirea cadrului instituțional participativ local. În scopul asigurării procesului participativ pe toată perioada elaborării Planului Urbanistic General al orașului Ungheni s-au creat două structuri consultative: Colectivul de Anchetă Publică (CAP) pentru organizarea consultării populației în procesul de elaborare și aprobare a documentației de amenajare a teritoriului și de urbanism (Decizia Consiliului orășenesc nr. 24 din 20.02.2014) și Comitetul Strategic Orășenesc (CSO) pentru coordonarea și monitorizarea elaborării și aprobării Planului Urbanistic General al orașului Ungheni (Decizia Consiliului orășenesc nr. 25 din 20.02.2014). Colectivul de anchetă publică va consulta populația privind opțiunile de dezvoltare și privind proiectul documentației urbanistice, iar Comitetul Strategic Orășenesc va asigura coordonarea și monitorizarea procesului de elaborare și aprobare a PUG Ungheni. Etapa 2: Elaborarea Auditului situației existente de dezvoltare. Auditul reprezintă rezultatul realizării unui șir de activități de diagnosticare a situației curente de dezvoltare a

orașului, identificarea relațiilor funcționale din teritoriu, disfuncționalităților și disparităților existente și șanselor de dezvoltare. Pentru etapa de colectare și analiză a datelor a fost creat un grup de lucru instituit prin dispoziția primarului nr.25-02/1-06 din 14 februarie 2014 care întrunește funcționari ai primăriei orașului Ungheni și reprezentanți ai serviciilor publice desconcentrate. Etapa 3: Definirea viziunii și obiectivelor strategice de dezvoltare. Formularea viziunii și obiectivelor strategice va fi rezultatul unui proces de discuții în grupurile de lucru în cadrul cărora vor fi analizate prognozele demografice și de dezvoltare socio-economică, și vor fi stabilite previziunile dezvoltării de viitor a orașului și direcțiile sectoriale de dezvoltare. Etapa 4: Elaborarea politicilor, programelor și proiectelor de dezvoltare. Formularea politicilor, programelor și proiectelor vor cuprinde domeniile de implicație și modalitățile de operaționalitate a autorităților publice în scopul soluționării problemelor existente identificate în faza de Audit. Etapa 5: Elaborarea planului de acțiuni sectoriale, a mecanismelor de implementare, monitorizare și evaluare. Politicile locale urmează să fie detaliate în planuri de acțiuni sectoriale și investiționale. Mecanismele de implementare vor cuprinde metodologia de implementare a politicilor, programelor și proiectelor și conceptul instituțional de monitorizare, evaluare și actualizare a PUG. Etapa 6: Audieri publice ale documentelor elaborate. Audierile publice a documentelor elaborate presupun implicarea factorilor de decizie, oamenilor de afaceri, structurilor societății civile și populației în dezbateri publice, chestionare și/sau interviuri, emisiuni radio și tv, discuții publice pentru stabilirea unui consens în ceea ce privește problemele curente de dezvoltare, viziunea, obiectivele, politicile, programele și proiectele de dezvoltare. Etapa 7: DefinitivareaPUG și înaintarea spre aprobare de către Consiliul orășenesc. PUG urmează a fi definitivat conform recomandărilor evenimentelor publice organizate. Documentația finală va fi pregătită și înaintată Consiliului

1

orășenesc spre aprobare. Odată cu aprobarea, PUG va deveni documentul oficial de reglementare a domeniului de urbanism și amenajare a teritoriului a orașului Ungheni.

Schematic Metodologia de elaborare a PUG Ungheni se conține: Nivel 1. Etape; Nivel 2. Activități; Nivel 3. Rezultate.

I. Constituirea cadrului instituțional participativ:Cine va asigura implicarea cetățenilor și va monitoriza derularea întregului proces de elaborare a PUG Identificarea actorilor-cheie Crearea CSO Crearea CAP

Acord privind derularea temei de proiectare Decizii ale Consiliului orășenesc

II. Audit: Care este starea existentă de dezvoltare a orașului? Crearea grupului de lucru local Colectarea și analiza datelor statistice, analitice, informaționale, etc.

Identificarea factorilor dezvoltării Identificarea tendințelor de dezvoltare

Analiza SWOT

A: Audit. Piese Scrise A: Audit. Piese Desenate

III. Viziune și obiective strategice: Cum ar trebui să fie, sau să devină orașul? Conceptul strategic de dezvoltare bazat pe valorile/identitatea locală

Formularea obiectivelor strategice prin combinația optimă a factorilor de dezvoltare

B: Reglementări. Piese scrise B: Reglementări. Piese desenate

IV. Formularea politicilor – programelor – proiectelor de dezvoltare: Care sunt politicile de dezvoltare pe clase de probleme? Probleme - Politici Programe și proiecte organizate pe politici

B: Reglementări. Piese scrise B: Reglementări. Piese desenate

V. Planul de acțiuni, implementare, monitorizare, evaluare: Care sunt pașii ce trebuie urmați pentru implementarea programelor și proiectelor și cum se poate asigur implementarea lor cu succes? Cadrul instituțional și condiții de implementare

Mecanisme de monitorizare

Indicatori de evaluare Analiza impactului

B: Reglementări. Piese scrise B: Reglementări. Piese desenate

VI. Audieri publice: Stabilirea consensului privind dezvoltarea orașului Prezentarea documentației elaborate Dezbateri publice, mese rotunde, chestionare, focus-

grupuri, interviuri PUG versiune finală Raport privind consultarea populației

VI. Aprobarea PUG: Legalizare normativă a prevederilor de urbanism și amenajare a teritoriului Ajustarea documentației elaborate conform recomandărilor Audierilor publice

Pregătirea și înaintarea spre aprobare

Aprobarea PUG de către Consiliul orășenesc

Decizie a Consiliului orășenesc de aprobare PUG Ungheni

2

CONTEXT GENERAL Context teritorial national Orașul Ungheni este centru administrativ-

teritorial al raionului Ungheni și se află la o

distanţă de 105 km de municipiul Chişinău, la 85

de km de municipiul Bălţi şi la 45 de km de

municipiul Iaşi pe traseul auto şi 21 kilometri pe

calea ferată.

Cu o populație de peste 38 mii locuitori, Ungheni

este al doilea în topul orașelor din Republica

Moldova. Luînd în considerație importanța

orașului în prestarea serviciilor publice în

comunitățile din vecinătate și în conformitate cu

politicile guvernamentale de dezvoltare

administrativ- teritorială, orașului Ungheni

pretinde la conferirea statutului de municipiu1.

Deși ocupă o poziție excentrică în plan regional,

orașul Ungheni reprezintă cel mai important

centru economic din Regiunea Centru. Ungheni

concentrează un potențial industrial

semnificativ. Ungheni este al treia aglomerație

urbană după producția industrială pe cap de

locuitor. În conformitate cu politicile guvernului

în domeniul dezvoltării regionale și urbane,

Ungheni poate constiti unul din cele patru poli

de creștere economic din Republica Moldova2.

Context internațional În context internațional Ungheni joacă un rol

important în fortificarea relațiilor

1Concept privind atribuirea statutul de municipiului unor orașe reședință de raion, Chișinău, 2013

transfrontaliere. Având o poziție avantajoasă, la

hotarul cu Uniunea Europeană, Ungheni se

prezintă ca cel mai dinamic actor în cooperarea

transfrontalieră. Aceasta se manifestă și prin

realizarea multiplelor proiecte de cooperare

transfrontalieră, implementate în conformitate cu

Strategia de dezvoltare Economică şi Socială a

Euroregiunii Siret-Prut Nistru, care vizează

dezvoltarea armonioasă a comunităţilor

componente, reducerea decalajelor economico-

sociale dintre acestea și asigurarea unui trai

decent și sigur.

Context normativ național Strategia de Dezvoltare a oraşului Ungheni trebuie

să fie corelată cu mai importante documente de

politici în domeniul dezvoltării naţionale şi

regionale, printre care:

1. Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova

2020” în care se identifică dezvoltarea naţională şi

cea regională,drept una din cele cinci priorităţi

naţionale şi exprimă responsabilitatea asumată de

Guvern la implementarea politicilor de stat în

domeniul dezvoltării regionale.

2. Strategia Naţională de Dezvoltare Regională

care este principalul document de planificare a

politicii de dezvoltare regională elaborat sub

responsabilitatea Ministerului Dezvoltării

Regionale şi Construcţiilor.

2Propunere de Politică publică privind dezvoltarea echilibrată a orașelor din Republica Moldova, Chișinău, 2013

3

3. Strategia de dezvoltare socio-economică a

raionului Ungheni (2012-2020) în care sunt

identificate priorităţile dezvoltării domeniilor

sociale şi economice la nivelul raionului Ungheni.

Context normativ european In ceea ce privește recomandările Comisiei

Europene prin ministerele reponsabile de

dezvltarea spațială, prezentul plan ia în

considerație următoarele documente:

1. Perspectiva Dezvoltării Spațiale a Europei,

Potsdam, 1999

Documentul menționază că scopul politicilor de

dezvoltare spaţială este acela de a lucra spre o

dezvoltare echilibrată şi durabilă a teritoriului

Uniunii Europene. Pentru a atinge acest scop

este important să se asigure că trei obiective

fundamentale ale politicii europene sunt atinse

la fel în toate regiunile din UE:

a. Coeziunea economică și socială;

b. Conservarea și gestionarea resurselor

naturale şi a patrimoniului cultural;

c. O mai echilibrată competitivitate a teritoriului

European.

2. Carta de la Leipzig privind dezcoltarea

durabilă a orașelor europene, 2007.

Prin intermediul Agendei teritoriale se dorește

promovarea unei dezvoltări teritoriale

policentrice pentru a folosi mai bine resursele

disponibile în regiunile europene. Un aspect

important este integrarea teritorială a zonelor

locuite. Pe această cale, vom contribui la

construcţia unei Europe durabile din punct de

vedere cultural, social, ecologic şi economic.

Este deosebit de important să se integreze mai

bine noile state membre în această politică de

dezvoltare policentrică a aşezărilor umane. Prin

Agenda teritorială se va contribui - în sensul

solidarităţii teritoriale – la asigurarea unor condiţii

de locuit mai bune şi a calităţii vieţii cu şanse egale,

orientate spre potenţialul local şi regional,

indiferent de locul în care trăiesc oamenii - fie în

zona din centrul Europei, fie la periferie.

Se consideră că viitoarea misiune „Coeziunea

teritorială” este un proces de cooperare

permanent, care implică diferiţi actori şi factori

interesaţi în dezvoltarea teritorială la nivel politic,

administrativ şi tehnic. Această cooperare este

caracterizată de istoria, cultura şi relaţiile

instituţionale din fiecare stat membru.

Politicile de coeziune a Uniunii Europene ar trebui

să poată răspunde mai eficient, decât au făcut-o

până acum, necesităţilor şi caracteristicilor

teritoriale, ca şi provocărilor şi oportunităţilor

geografice specifice ale regiunilor şi oraşelor.

4

ANALIZA ÎNDEPLINIRII PUG ACTUAL

Generalități Analizind dezvoltarea orașului Ungheni pînă la

perioada anului 1995, autorii Planului Urbanistic

General actual nu au propus modificarea

structurii sistematizării orașului, dimpotrivă au

venit cu propunerea dezvoltării și perfecționării

acestea armonioas, ținînd cont de condițiile și

posibilitățile economice acelei perioade.

Aprobarea Planului Urbanistic General al

orașului Ungheni în 1996 a coincis cu un șir de

modificări în legislația Republicii Moldova în

domeniul arhitecturii, urbanismului și

amenajării teritoriului, construcțiilor, precum: (1)

Legea nr. 835 din 15.05.1996 privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului; (2) Legea

nr. 721 din 02.02.1996 privind calitatea în

construcții”; (3) Hotărîrea Guvernului nr. 360 din

18.04.1996 cu privire la certificatul de urbanism

și autorizarea construirei sau desființării

construcțiilor și amenajărilor; (4) Hotărîrea

Guvernului nr. 361 din 25.06.1996 cu privire la

asigurarea calității construcțiilor; (5) Hotărîrea

Guvernului nr. 285 din 23.05.1996 cu privire la

recepția construcțiilor și instalațiilor aferente.

Avînd un Plan General Urbanistic aprobat și

Regulamentul local de Urbanism a fost ușor de a

implimenta legislația în vigoare și politicile

statului din domeniu, în practică. Datorită

zonificărilor funcționale ale localității stabilite

prin documentația de urbanism în care a fost

împărțită localitate care fac legătura dintre PUG și

Regulamentul local de Urbanism, prescripțiilor

generale la nivel de urbă, prescripțiilor specifice

unităților funcționale, prescripțiilor specifice

unităților teritoriale de referință, la etapa eliberării

Certificatelor de Urbanism pentru proiectare la

rubrica Regimul Arhitectural-Urbanistic a fost

posibilă specificarea condițiilor și cerințelor față de

construcțiile noi și aplicarea regulelor de bază, din

punct de vedere a categoriilor, destinației

funcționale, aleniamentului stardal, înălțime,

procentul de ocupare a terenului, coeficientul de

utilizare a terenului.

Starea tehnico-edilitară Rețeaua stradală a localității pe perioada anilor nu

s-a modificat esențial apărînd doar cîteva străzi noi

de cartier, arterele principale ne fiind modificate.

Conform prevederilor PUG-lui străzile care urmau

a fi extinse și trecute de la o categorie la alta au

rămas neschimbate. Pentru construcțiile noi care

formau front la una din aceste străzi au fost

impuse resticții de perspectivă față de

aleniamentul stradal, formînd astfel o rezervă si

posibilitate de extindere. Traseul de ocolire a

localitărții propus de PUG în preajma zonei

industriale, nu afost luat în calcul la etapa studiului

pentru traseul de ocolire pe traseul R-1 Chișinău-

Ungheni-Sculeni-frontiera de stat.

Fondul locativ la nivel de localitate a fost majorat

din contul construcțiilor individuale de locuit în

regim mic de înălțime, pe parcelele atribuite în

5

acest scop la finele anilor 90. Construcțiile de

locuințe colective cu regim mediu și mare de

înălțime au fost edificate doar șapte prin

complectarea zonelor existente sau finalizarea

construcțiilor nefinalizate rămase.

Alimentarea cu apă. Lungimea sumară a rețelei

de apă sa mărit de la 53.7 km la 87.1km, mărind

astfel numărul de consumatori și cresterea

consumului la 1329,3 mii m3. Odată cu

extinderea rețelelor au fost implimentate și

materiale noi care reduc perderile pe rețea.

Capacitatea de captarea a apei din sursa de bază

r. Prut și surse subterane conform calculelor din

PUG trebuiau ridicate la 51.4 mii m3/pe zi

proiect care nu a fost relizat, în prezent avînd o

capacitate de 15.46 mii m3/pe zi. La moment

populatia și instituțiile din localitate sunt

alimentate cu apă 24 ore din 24.

Canalizare. Lungimea sumată a rețelelor de

canalizare sa mărit de la 49 km la 63.2 km. Nu a

fost soluționată problema stației de epurare și

anume lărgirea și reconstrucția stației pînă la 38

mii m3/pe zi. La fel nu afost posibilă

identificarea unui nou teren pentru și

proiectarea unei stații noi mai aproape de

localitate conform recomandărilor din PUG,

pentru a micșora cheltuelele de transport.

Sistemul de Termoficare. La finele anilor 90

sistemul de termoficare existent era practic ne

funcțional. Cazangeriile centrale existente pe

bază de păcură, din cauza dificitului de materie

primă nu funcționau la capacitatea necesară.

Prvederile PUG-lui se baza pe construcția a cîtorva

cazangerii noi în zonele Dănuțeni și Ungheni Vale.

Ținînd cont de prevederile PUG-lui problema a fost

soluționată prin construirea cazangeriilor de

cartier pe bază de gaz natural care au fost rentabile

pînă la apariția centralelor autonome. Azi sistemul

de termoficare existent este ineficient, principalii

consumatori fiind instituțiile publice. Sistemul de

termoficare necesită modificări radicale cu

implimentarea surselor alternative de energie.

Sistemul de telecomunicații. Pe parcursul

implimentării Planului Urbanistic General sistemul

de telecomunicare a fost dezvoltat intens. Fiind

indeplinite recomandările proiectului prin

construirea de noi stații în cartierele orașului,

extinderea rețelei, mărirea numărului de abonați.

Alimentarea cu gaz. La începutul anilor 2000

localitatea trece de la sistemul de alimentare cu

gaz lichifiat la alimentarea cu gaz natural prin o

rețea de aproximativ 140.061 km presiume mare,

medie și joasă. Propunerile PUG-lui au fost relizate,

inclusiv posibilitatea construirei gazoductului de la

Iași. Volumul de consum estimativ conform

documentației de urbanism a fost prognozat de

322 mii m3/an, acesta fiind depășit de aproximativ

37 ori fiind de 11967 mii m3/an

Sistemul de evacuare a apelor pluviale.

Prevederile PUG-lui de extindere a rețelelor și

construirea stațiilor de epurare a apelor pluviale

nu au fost îndeplinite. La moment sunt executate

documentațiile de proiect pentru construirea

rețelei noi pentru zonele cele mai afectate de

6

acumulările de ape pluviale, două din proiecte

sunt în faza de derulare.

Concluzii Prevederile și recomandările Planului Urbanistic

General au fost utilizate parțial și la procedura

de trecere în proprietate a terenurilor, stabilind

domeniile și tipurile de proprietăți dar și

destinația funcțională a acestora. Prevderile

Planului General au stat la baza inventarireii și

înregistrării proprietăților publice ale

administrației publice locale, care se desfășoară

pînă în prezent.

Cu regret prevederile PUG-lui nu au fost aplicate

la trecerea în proprietate a terenurilor aflate în

zona inundabilă a luncii rîului Prut, din cartierele

Dănuțeni și Ungheni-Vale, prin aplicare de

restricții la regimul de proprietate sau destinația

funcțională a terenului. Problema evacuării

fondului locativ din zona inundabilă a rîului Prut,

sau edificarea unui dig de protecție rămîne

actuală fapt confirmat și de evenimentele din

vara anilor 2008-2010. Aplicarea restricțiilor de

construire în zona dată, generează creșterea

numărului de construcții neautorizate în acele

zone.

Au fost implimentate recomandările PUG-lui

față de amenajarea unui cimitir orășenesc pe o

suprafață de aproximativ 9ha, la o distanță de

3km de localitate și inițiată procedura de

conservare a cimitirelor existente.

Dezvoltarea extensivă a localității în direcțiile

prevăzute de Planul Urbanistic, din contul

terenurilor administrate de primăriilor comunelor

învecinate nu a fost necesară.

Zona Industrială principală din partea de Nord Est

a localității fiind poziționată avantajos față de

arterele importante ale localității dar și în

nemijlocită apropiere de rețeaua de căi ferate,

este parte componentă a Zonei Industriale Libere,

care atestă o creștere a numărului de rezidenți și

este dezvoltată în continuare. Dezvoltarea

extensivă prin mărirea suprafeței conform

recomandărilor Planului Urbanistic pe o suprafață

de 260 ha rezervată în acest scop nu a fost

necesară, activitatea economică desfășurînduse la

moment pe teritoriile existente. Celelalte Zone

Industriale mici din localitate cu risc sporit de

poluare sau în nemijlocită apropiere de zonile

rezidențiale, nu au fost transferate conform

prevederilor Planului Urbanistic, pe motiv că

activitatea acestora a fost sistată.

Propunerile Planului Urbanistic General pe mai

multe domenii, nu au fost realizate în totalitate.

7

DEMOGRAFIA

Efectivul și dinamica populației La începutul lunii ianuarie 2010 în orașul

Ungheni a fost înregistrat un efectiv al populaţiei

stabile de cca 38 mii locuitori, efectiv care e mai

mare decât dublu faţă de dimensiunea medie a

unei localităţi urbane din republică. De la

începutul anului 2013 în orașul Ungheni locuiesc

cca 38,2 mii locuitori, ocupând locul 2 in

Republica Moldova.

În general, dinamica efectivului populaţiei în

perioada 2000-2013 a fost determinată atât de

sporul natural negativ cât şi de fluxul migraţional

negativ determinat de cauze economice.

Descreşterea consistentă a populaţiei, care s-a

produs în 2007 se explică și prin modificările

teritorial administrative operate în acea

perioadă. Unele succese în dezvoltarea social-

economică a oraşului dar şi structura

demografică favorabilă din ultimii şase ani au

determinat o ușoară creştere a numărului

populaţiei.

Structura populaţiei după sex şi vârstă Structura populaţiei oraşului după sex prezintă

următoarea situație: populația feminină au o

pondere medie (pentru 2007-2013) de cca 53,5%,

în timp ce populația masculină au o cotă medie de

cca 46,5%. Diferenţă dintre ponderile celor două

sexe depăşesc nivelul general pe republică.

Analiza vârstei populației după piramida vârstelor

prezintă o stare de îmbătrânire în structura

locuitorilor orașului, avand și un vârf demografic

pentru grupa de vârstă 20-25 de ani.

Ponderea populaţiei vârstnice este de cca 13%,

situaţia demografică din oraşul Ungheni,

constatată în prezent poate fi calificată drept una

favorabilă, cu o tendinţă lentă de înrăutăţire în

următorii 15-20 de ani.

Vârsta medie a populaţiei din oraş este una

comparabilă cu situaţia generală din mediul urban

al republicii, prezentând și o populaţie relativ

tânără în raport cu populaţia rurală.

8

Speranţa medie de viaţă a populaţiei din oraşul

Ungheni poate fi estimată la 69,3 ani, pentru

bărbaţi, şi la 78 ani pentru femei, acestea fiind în

creştere în întreaga perioadă studiată.

Din punct de vedere etnic, Ungheniul dispune de

o structură în care predomină Moldovenii

(Românii) într-un procent de 85.5%, precum și

de ruși 7.3% și ucrainieni 5.8%.

Mişcarea naturală şi cea migratorie a populaţiei Mişcarea naturală în oraşul Ungheni, ca factor

de creştere a numărului populaţiei, se manifestă

destul de favorabil. Efectivul naşterilor l-a

depăşit pe cel al deceselor (cu excepţia anului

2008), determinând un spor natural pozitiv. Rata

brută de natalitate, în perioada analizată a

performat cu valori suficient de mari, care

pentru perioada 1989-1996 s-au plasat peste

nivelul general pe republică specific perioadei date

de cca 12,0 (media pentru perioada (1989-1996),

iar perioada 2000-2012 a înregistrat o situaţie

degradată (9,7 promile) comparativ cu situaţia

generală pe republică (11,6 promile).

În acelaşi timp, ratele brute de mortalitate se

situează cu mult sub media pe republică (12,3

promile), fiind şi mai mici decât ratele brute de

mortalitate din mediul urban, media cărora pentru

perioada 2000-2012 a fost de cca 7,5 promile.

9

TERENURI

Caracteristica teritoriului Teritoriul oraşului Ungheni este amplasat la

hotarul apusean al Republicii Moldova, pe râul

Prut. La 01.01.2013 suprafața totală a orașului

era de 1643 ha, teren amplasat în intravilanul

localității. Orașul nu dispune de teren în

extravilan. Datorită caracteristicii amplasării

geografice, fondul de rezervă al orașului este

alcătuit din terenurile amplasate în lunca râului

Prut, și de o varietate de pășuni și terenuri de uz

comun. Conform bilanțului funciar, oraşul nu a

dispus şi nu dispune de rezerva de până la cinci

procente de terenuri în categoria fondului de

rezervă al acesteia, prevăzut pentru necesităţile

sociale ale localităţii.

Datorită amplasării vaste de-a lungul râului Prut,

precum și a fostelor sate care au intrat în

componența orașului (ex. Berești, Mânzăteștii-

Vechi, Dănuțeni), o parte mare a teritoriului

orașului este ocupată de case individuale de

locuit (zonele periferice). În partea centrală a

orașului și în cartierul Tineretului predomină

blocurile locative multietajate (2, 3, 5 și 9 nivele).

În partea de nord-est a orașului, pe o suprafață

aproximativ de 84 hectare, este amplasată zona

industrială și de producție.

Din terenurile destinate transportului predomină

cele destinate transportului feroviar (cca 100 ha),

în timp ce 25 ha reprezintă drumuri naționale.

Restul străzilor sunt proprietate a orașului.

Teritoriul se caracterizează prin ponderea

însemnată a terenurilor pentru construcţia de

locuinţe, obiective sociale şi alte construcţii pentru

utilizări publice, urmate de cele destinate

activităţilor industriale, transport şi

telecomunicaţii. Zonele de odihnă și agrement

sunt amplasate mai mult în centrul și partea

centrală a orașului, cu excepția zonelor din

preajma lacurilor și a râului Prut. Conform formei

de proprietate, teritoriul include:

1. Terenuri proprietate publică a orașului Ungheni

– 785 hа sau 48% din suprafaţa totală. Cea mai

mare parte a terenurilor sunt cele pentru

construcţii şi curţi, și terenuri pentru plantaţii

forestiere.

2. Terenuri proprietate publică a statului – 326 ha

sau 20% din suprafaţa totală, care include terenuri

ale fondului silvic, fondului apelor, drumuri

naţionale şi regionale, destinate protecţiei naturii,

construcţiilor, inclusiv terenuri destinate industriei

şi infrastructurii edilitare.

3. Terenuri proprietate privată – 532 ha sau 32%

din total terenuri, fiind ocupate preponderent de

construcţii şi curţi.

10

Zonarea funcţională Funcțional terenurile din or. Ungheni se împart

în 6 zone:

1. Zona centrală

2. Zona de locuire

3. Zona industrială

4. Zona de recreație

5. Zona comunală

6. Zona teritoriilor speciale, construcțiilor

edilitare, etc.

Zona centrală cuprinde funcțiuni publice,

comerciale, de cultură și menajere existente și

noi. În zonă e prevăzută restaurarea,

modernizarea clădirilor existente, reconstruirea

sau înlocuirea edificiilor învechite fizic sau moral,

care nu mai corespund cerințelor arhitecturii,

construcțiilor și esteticii.

Zona de locuire reprezintă o mare parte din

structura funcțională a orașului Ungheni.

Prioritățile actuale sunt direcționate către

îmbunătățirea condițiilor de locuit prin măsuri

de reconstruire a fondului locativ existent;

reabilitare tehnică, termică a caselor de locuit

existente; asigurarea cu elemente ale

infrastructurii edilitare, de transport şi

telecomunicaţii; modernizarea infrastructurii

sociale.

Zona industrială a orașului Ungheni este situată la

Nord-Est de centrul orașului și parțial în sectorul

de locuit Dănuțeni. Nodul industrial este

multispecializat și are rețea feroviară proprie. Aici

sunt dislocate întreprinderi de producere a

mărfurilor industriale, alimentare și a materialelor

de construcție.

Grupul industrial din sectorul Dănuțeni va fi

păstrat ținându-se cont de asigurarea zonelor de

protecție sanitară. În anul 2002 s-a înființat Zona

economică liberă “Ungheni–Business” cu o

suprafață de 42,34 ha, cu acces la calea ferată,

realizând legătura cu nordul, centrul, și sudul

republicii, cât și cu exteriorul.

În Zonă exista infrastructura necesară pentru

dezvoltarea afacerii (acces la drumuri auto locale

si internaționale, acces la calea ferată, apeducte,

canalizare, sisteme de telecomunicații și

termoficare, gazificare, energie electrică, etc).

11

Zona de recreație estet amplasată pe malul

stâng al râului Prut și în regiunea lacului Delia.

Parcul în raionul Palatului cultural este legat de

masivele verzi ale centrului și lunca râului Prut.

Dezvoltarea orașului prevede și o majorare

simțitoare a nivelului amenajării locurilor de

odihnă. Teritoriul principal de odihnă al

locuitorilor orașului este lacul Delia. Se

recomandă lărgirea plajei orășenești prin

mutarea liniei de cale ferată din teritoriul

alăturat al stației.

Zona gospodăriei comunale include cimitirele,

gunoiștea autorizată, stația de tratare a apei și

stația de epurare a apelor reziduale. Instalațiile

de epurare a apelor reziduale sunt amplasate la

o distanță de 10 km. de la hotarele orașului, ce

are drept scop îmbunătățirea mediului ambiant

Orașul are 3 cimitire, fără posibilitate de

extindere.

Zona teritoriilor speciale, a obiectivelor și

instalațiilor de edilitate tehnică include stațiile

de pompare a sistemului de alimentare cu apă,

canalizare, prizele de apă, stațiile electrice,

traseele conductelor magistrale, ș.a.

Hidromorfologia Principalul curs de apă care formează bazinul

hidrografic în oraș este râul Prut, care se întinde pe

teritoriul orașului pe o lungime de 14,5 km, și

afluienții săi r. Delia și r. Băilești. Straturile apelor

freatice cu profunzimea de până la 5 metri sunt

răspândite în părţile mai joase ale oraşului în

luncile r. Prut.

Uneori, apele freatice ies la suprafaţă, formând

izvoare şi sectoare mlăştinoase. În perioda

inundațiilor 10% din teritoriul orașului este supus

pericolului de inundație. Factorii principali care

contribuie la inundație sunt: mlăștinirea albiei

cursului de apă, starea deplorabilă a albiei; lipsa

sau starea tehnică nesatisfăcătoare a instalaţiilor

hidrotehnice şi construcţiilor de protecţie

împotriva viiturilor; lipsa serviciilor de exploatare a

obiectelor din gospodăria apelor.

Orașul Ungheni dispune de 3 lacuri mari:

• Lacul orășenesc central amplasat în partea

centrală a orașului pe o suprafață de 111,26 ha

și constituie proprietate publică a statului

• Lacul ”Ciachir” amplasat în cartierul Dănuțeni

pe o suprafață de 4,6 ha și constituie

proprietate publică a APL

• Lacul ”Berești” amplasat în cartierul Berești pe

o suprafațaă de 13,6 ha și constituie

proprietate publică a APL

Valoarea terenului Preţul de piaţă al terenurilor în anul 2013 nu a

crescut semnificativ în comparație cu anii

precedenți (2009-2012). Preţul terenurilor în

12

oraşul Ungheni variază, de la caz la caz, şi

depinde de poziţionarea geografică, posibila

destinaţie funcţională a construcţiei de pe

terenul respectiv, gradul de dotare a

infrastructurii edilitare, de prezenţa căilor de

transport şi comunicaţii, starea ecologică a zonei,

prezenţa în vecinătate a spaţiilor verzi, a

întreprinderilor industriale, perspectiva

urbanistică a zonei etc.

Cele mai mari preţuri ale pământului sunt

stabilite în partea centrală, iar cele mai mici –

amplasate în zonele periferice, fiind mai puțin

favorabile pentru construcție. Costul mediu al

unui metru pătrat de teren în orașul Ungheni

constituie 54 euro.

Managementul funciar Fondul funciar al or. Ungheni este administrat

de Administrația Publică Locală prin intermediul

Consiliului orășenesc. În cadrul primăriei,

conform organigramei aprobate, activează doi

specialiști în reglementarea regimului funciar,

coordonați de viceprimarul pe domeniul de

construcții. Anual în adresa APL parvin în mediu

160 cereri pe chestiuni funciare. Adresările sunt

pe diferite probleme cum ar fi: litigii funciare,

solicitări de cumpărare/arendare terenuri

proprietate publică și încăperi, transmiterea în

proprietate, precum și vânzarea terenurilor

aferente, de lângă casă, anularea titlurilor

eliberate greșit, solicitări de informații, precum

și altele.

Pe parcursul anilor 2009-2013 au avut loc 43

ședințe ale Consiliului orășenesc unde au fost

examinate proiecte de decizii din domeniul funciar.

De asemenea, pe parcursul acestor ani Primăria or.

Ungheni a organizat 27 de licitații de vânzare-

cumpărare sau arendă a terenurilor proprietate

publică.

Concluzii Teritoriul se caracterizează prin ponderea

însemnată a terenurilor pentru construcţia

locuinţelor, obiectivelor sociale şi altor construcţii

pentru utilizări publice (cca. 2/3), urmate de cele

destinate activităţilor industriale, transport şi

telecomunicaţii.

Zonele de odihnă și agrement sunt amplasate în

centrul și partea centrală a orașului, cu excepția

zonelor din preajma lacurilor și râului Prut.

Dezvoltarea zonelor de recreaţie trebuie să se

producă în baza spaţiilor verzi existente cu

eliberarea maximală a luncii r. Prut de construcţiile

industriale. De asemenea se recomandă lărgirea

plajei orășenești în rezultatul transferării liniei de

cale ferată din teritoriul alăturat al stației.

Teritoriul oraşului duce lipsă de terenuri libere

pentru construcţii, iar dezvoltarea urbanistică a or.

Ungheni este limitată şi poate avea loc în rezultatul

demolării fondului locativ vechi, ceea ce implică

investiţii majore.

În perioda inundațiilor 10% din teritoriul orașului

este supus pericolului de inundație.

13

Pe fundalul unei predominări a suprafeţelor

construite, piaţa funciară urbană din or.

Ungheni este în fază de formare, inclusiv pentru

operaţiuni de gajare (ipotecare) a terenurilor

urbane, în scopul obţinerii de credite comerciale

care practic lipsesc. Nu există o metodologie de

evaluare a prețului de piață a terenurilor urbane

în scopul impozitării proprietăților.

La nivel de Primărie trebuie de intensificat

controlul procedurii de circulaţie a terenurilor

din domeniu public în domeniu privat, cu

informarea permanentă a populaţiei prin

diverse metode. De asemenea la Primărie

trebuie de a asigurat perfecţionarea continuă a

specialiştilor din domeniul administrării

resurselor funciare, cu aplicarea procedeelor,

tehnologiilor moderne în activităţile desfăşurate.

Tendințe Deoarece teritoriul oraşului Ungheni este

amplasat în intravilanul localității și orașul nu

dispune de terenuri în extravilan, pentru

dezvoltarea urbanistică a orașului se

recomandă demolarea clădirilor vechi cu 3-5

nivele și construcția în locul lor a clădirilor

moderne cu 9 nivele, adică creșterea ”în sus”.

O altă tendință de dezvoltare a teritoriului or.

Ungheni este extinderea ”în larg”. În cazul

obținerii or. Ungheni a statutului de municipiu,

vor fi incluse în componența municipiului satele

din vecinătate și în așa mod se va extinde

teritoriul orașului și vor fi obținute terenuri noi

pentru construcții.

14

FONDUL DE LOCUINTE

Date generale Conform datelor statistice, la 31.12.2013

suprafaţa totală a fondului locativ a orașului

Ungheni constituia 649,4 mii m2, inclusiv spațiu

locativ – 439,3 mii m2. Având în vedere că

populația or. Ungheni numără 38,2 mii de

oameni, localitatea înregistrează un număr

mediu de cca 2,5 persoane per casă/apartament

sau unei persoane îi revine, în medie, o

suprafață totală de cca 17,0 m2, din care cca 11,5

m2 suprafață locativă. Suprafața medie a unei

locuințe constituie 51,1 m2.

Fondul total de locuințe în or. Ungheni este de

12719 de case (locuinţe), din care 4231 case

individuale cu lot pe lângă casă și 8488

apartamente în clădiri-bloc.

Oraşul Ungheni deţine 172 blocuri comune,

dintre care cu 2-3 et. – 60 case, cu 4-5 et. – 68

case, cu 6-9 et. – 44 blocuri. După anul 2003, au

fost construite 4 blocuri cu 9 etaje, 1 bloc cu 10

etaje și 1 bloc cu 5 etaje.

Fondul de locuințe a or. Ungheni se extinde pe o

suprafață de 664 ha, densitatea populației fiind de

58,0 locuitori/ha.

Zona locativă a orașului este divizată în 6 sectoare,

care sunt caracterizate prin următoarele aspecte:

Berești – suprafața totală 58,8 mii m2, reprezentat

prin case individuale cu 1-2 nivele;

Tineretului – sector cu clădiri noi cu 5-9 nivele,

suprafața totală 214,3 mii m2;

Centru – acest sector a stat la baza formării

orașului, suprafața fondului de locuințe 184,4 mii

m2, din care 30,6 mii m2 case individuale și 154,2

mii m2 clădiri-bloc, 135,3 mii m2 clădiri cu 5-9

nivele;

Ungheni-Vale – suprafața totală 27,8 mii m2,

reprezentat prin case individuale cu 1-2 nivele;

Ungheni-Deal – suprafața totală 18,8 mii m2,

reprezentat totalmente prin case individuale;

Dănuțeni - suprafața totală 144,9 mii m2,

reprezentat prin case individuale cu lot pe lângă

casă (73%) și clădiri-bloc cu 2-5 nivele, suprafața

totală 38,6 mii m2.

Privatizarea locuinţelor de stat, care a demarat în

anul 1993, a contribuit la creșterea fondului locativ

aflat în proprietate privată. La începutul anului

2013, fondul locativ privat constituia 92,8 %, iar

fondul locativ proprietate publică – 7,2 %. Numărul

total de locuinţe private, inclusiv case individuale,

este de 11808 unităţi, iar al locuinţelor publice –

de 911 unităţi.

Starea fizică a blocurilor de locuit este

satisfăcătoare, majoritatea blocurilor au fost

construite in anii 1970-1990. Casele locative cu 2-

15

3 nivele construite în perioada anilor 1950-1970,

suprafața totală 61,0 mii m2, necesită

reconstrucție și reparație capitală.

Spaţiul comun al cartierilor ori al caselor se

foloseşte impropriu și neglijent. În multe zone,

în special acolo unde locuitorii au un statut

socio-economic precar, spaţiile verzi, locurile de

joacă şi sport nu sunt întreţinute.

Privatizarea spaţiului locativ nu a schimbat

atitudinea cetăţenilor faţă de blocurile în care

locuiesc. Procesul de privatizare nu a fost urmat

de măsuri regulatorii necesare asigurării

drepturilor şi obligaţiilor proprietarilor vis-a-vis

de proprietatea comună.

Locatarii sunt în aşteptarea subvențiilor de la

Primărie ori de la stat pentru întreţinerea,

repararea ori salubrizarea blocurilor şi curţilor.

Dotarea cu utilități O reflecție asupra stării fondului locativ pune în

evidență o stare satisfăcătoare din punct de

vedere a înzestrării acestuia cu apeduct (95,1%)

cu rețeaua de canalizare (63,8%) și gazificare

(67,4%).

În anul 2013 pe un locuitor a revenit în medie

câte 17,0 m2 suprafaţă totală, sau cca 11,5 m2

suprafață iocativă. Tot în această perioadă a

crescut nivelul de comodităţi de care se bucură

locatarii.

Practic, toate locuinţele sunt electrificate, toate

blocurile de locuinţe sunt telefonizate şi conectate

la reţeaua TV, Internet. Capacităţile operatorilor

de telefonie fixă și mobilă dispun de posibităţi

tehnice pentru prestarea serviciilor tuturor

doritorilor.

Proprietatea Conform datelor acumulate, structura fondului

locativ, pe forme de proprietate, se prezintă astfel:

fondul public constituie 46,8 mii m2 suprafaţă

totală, fondul privat constituie 602,6 mii m2

suprafaţă totală.

Fondul de locuinţe privat este constituit din case

de locuit particulare/private cu o suprafaţă totală

de 234,6 mii m2 şi clădiri de locuit care aparţin

cooperativelor de construcţie a locuinţelor (CCL) și

proprietarilor de apartamente privatizate cu o

suprafaţă totală de 368,0 mii m2.

Fondul locativ public este format, în general, din

locuinţe care n-au fost privatizate şi care sunt în

blocuri locative cu 5-9 nivele, aflate într-o stare

tehnică satisfăcătoare.

16

Conform prevederilor Legii privatizării fondului

de locuinţe nr. 1324-XII din 10.03.1993 la

iniţiativa locatarilor în or.Ungheni au fost

constituite 6 asociaţii de proprietari ai

locuinţelor privatizate (APLP).

Fondul locativ al CCL este cel mai bine întreținut

și gestionat. În or. Ungheni există 3 blocuri cu 9

etaje cooperatiste. CCL întreţin într-o stare

tehnică bună locuirile de uz comun din blocurile

locative şi reţelele inginereşti din interiorul

acestora. De la începutul activității membrii

cooperativelor defalcau pe un cont special surse

financiare pentru reparaţia capitală a blocului.

Nu există nici o informaţie despre

apartamentele disponibile pentru locaţiune

(arendă). Acest sector există în mare măsură în

afara economiei oficiale şi fără a fi reglementat.

Piaţa imobiliară Tranzacții și tendințe: Oferta de locuinţe este

variată. Diversitatea ofertei se află în

dependenţă de legislaţie, condiţiile economice,

climaterice, seismice, de materialele de

construcţie şi tradiţie.

Diferenţierea populaţiei pe venituri crează

cerere variată la locuinţe. Astfel cererea de

locuinţe se divizează pe tipuri, preţ,

amplasament, nivele, utilităţi şi materiale.

Începând cu anul 2008 în sectorul construcţiilor

din or. Ungheni nu s-a produs o schimbare

radicală. Datorită cererii reducse, construcţia

spaţiului locativ s-a dezvoltat slab. În anii 2008-

2013 au fost construite și date în exploatare numai

2 blocuri: unul cu 9 etaje și unul cu 10 etaje, cu un

număr de 150 apartamente cu suprafața totală de

8820 m2.

Datorită faptului că veniturile cetăţenilor sunt mici,

foarte puţini îşi permit să folosească creditele la

cumpărarea apartamentului. În pofida faptului, că

piaţa primară oferă cantităţi satisfăcătoare de

locuinţe noi, piaţa secundară continuă să fie mai

atractivă pentru cumpărători deoarece acestia au

posibilitate să vadă locuinţa pe care intenţionează

să o cumpere.

Preţul de piaţă pe metru pătrat a construcţiei noi

în medie este de 450–500 EUR/m2, pe piața

secundară 400-450 EUR/m2. După criza din 2008

prețurile la apartamente au început să scadă și la

ziua de azi ele au scăzut cu 10%-20% în comparație

cu perioada de până la 2008. Stagnarea cererii şi

ofertei se explică prin două motive: 1) Veniturile

mici ale populaţiei şi preţurile mari la locuinţe; 2)

Lipsa pe pieţele primară şi secundară a unei

cantităţi mari de apartamente cu 1-2 camere.

Capacitatea de cumpărare a populaţiei Cumpărarea spaţiului locativ este una din cele mai

mari investiţii a fiecărei familii. Cererea de locuinţe

este determinată, în special, de posibilităţile

financiare ale cumpărătorului. Familiile cu o

putere de cumpărare scăzută de cumpărare îşi pot

permite doar satisfacerea unor cerinţe locative

minime şi preferă apartamente cu o singură

17

cameră, care dispun de salon-dormitor,

bucătărie, hol şi baie. Din cauza costului mare,

cererea la apartamentele cu patru camere şi a

apartamentelor cu un nivel de confort sporit

este limitată.

Principala sursă de mijloace pentru procurarea

locuinţelor sunt economiile băneşti personale

ale cumpărătorilor. Conform datelor statistice

salariul mediu lunar al unui lucrător în economia

or. Ungheni în anul 2013 a constituit 3232 lei,

înregistrând o creştere faţă de anul 2012 cu

18,1 %. Cel mai înalt nivel al venitului salarial îl

deţin angajaţii domeniului resurselor energetice

- energie electrică, termică, gaze naturale, apă

(5094 lei), administrția publică (4218 lei),

domeniul industriei prelucrătoare (3922 lei) și

lucrătorii din ramura construcţiilor (2998 lei).

Datele privind venitul şi cheltuielile arată că o

mare parte din populaţie este incapabilă de a

soluţiona cu mijloacele proprii problemele ce ţin

de spaţiul locativ. Conform statisticii numai

13,57% din angajaţi au obţinut un venit lunar

mai mare de 4 mii lei, iar 86,43 % - un venit de

până la 4000 lei lunar. Evident este faptul că

numai un număr mic de persoane (până la 5%)

sunt în stare să procure locuinţe noi. Acest

indice ar putea să crească considerabil (până la

20 %) în cazul implementării mecanismelor

creditar-ipotecare cu o durată de rambursare de

cel puţin 10 ani şi o rată a dobânzii acceptabilă.

Impozitul pe locuinţă Începând cu anul 2007 în Moldova s-a implimentat

un nou sistem de impozitare a bunurilor imobiliare,

în funcţie de valoarea lor pe piaţă pentru

apartamente, case particulare şi terenurile

aferente acestora. Primăria urmează să stabilească

cota de impozitare, care va fi nu mai mică de 0.07 %

din valoarea de piaţă a proprietăţii respective.

Evident aici este important să se facă diferenţiere

şi reduceri la impozit în funcţie de vârsta casei şi

zonă. Din punct de vedere al impozitelor imobilul,

în special locuinţa, este o sursă sigură de venit în

buget.

Impozitarea nu va servi decât alimentării corecte

(legale) a bugetului local, astfel ca fondurile

Primăriei să nu mai fie atât de „sărace” când este

vorba de locuinţa socială, de înlesniri pentru

tineret şi cei cu venitul mic şi de infrastructură.

Dacă se va promova o politică de dezvoltare

urbană intelegentă, aceasta va duce la o creştere a

valorii proprietăţilor.

Concluzii Orașul Ungheni are 12719 case/locuinţe, dintre

care 8488 apartamente și 4231 gospodării (curţi).

Suprafaţa totală a fondului locativ este de 649,4

mii m2, inclusiv spațiu locativ 439,3 mii m2.

Orașul înregistrează un număr mediu de cca 2,5

persoane per casă/apartament, sau unei persoane

îi revine, în medie, o suprafață totală de cca 17,0

m2, din care cca 11,5 m2 de suprafață locativă.

Fondul locativ este înzestrat cu apeduct (95,1%) cu

rețeaua de canalizare (63,8%) și gazificare (67,4%).

18

Numărul total de locuinţe private, inclusiv case

individuale, este de 11808 unităţi (92,8 %), iar al

locuinţelor publice este de 911 unităţi (7,2 %).

Suprafața fondului de locuințe a or. Ungheni

este de 664 ha, densitatea populației - 58,0

locuitori/ha.

Zona locativă a orașului este divizată în 6

sectoare:

Berești– suprafața fondului locativ 58,8 mii m2;

Tineretului – suprafața locativă 214,3 mii m2;

Centru – suprafața locativă 184,8 mii m2;

Ungheni-Vale – suprafața locativă 27,8 mii m2;

Ungheni-Deal – suprafața locativă 18,8 mii m2;

Dănuțeni – suprafața locativă 144,9 mii m2.

În ultima perioadă construcţia spaţiului locativ în

or. Ungheni s-a dezvoltat slab. Motivele:

urmările crizei din 2008, capacitatea slabă de

cumpărare a populației. Un aspect semnificativ

îl reprezintă rata mare a fondului locativ învechit

și degradat, care nu corespunde standardelor de

confort şi igienă, exigenţelor de izolare termică,

hidrofugă şi de economisire a energiei.

În ultima perioadă cota impozitilui pe bunurile

imobiliare pentru persoane fizice a crescut de la

0,08% în 2008 până la 0,12% în 2013, iar suma

impozitului de la 603,8 mii lei în 2008 până la

943,9 mii lei în anul 2013.

Persoanele social-vulnerabile şi persoanele cu

venit mic, în special tinerii, nu au acces la o

locuință. Primăria va trebui să concentreze

investițiile și asupra locuințelor sociale. In ceea

ce privește relația cu PUG, în fazele următoare

studiul va identifica zonele în care se pot construi

noi locuințe și zonele de regenerare a fondului

construit existent.

Tendinţe de dezvoltare Oraşul Ungheni reprezintă un centru administrativ,

economic, cultural, financiar. Modificările socio-

economice din perioada tranziţiei au implicat un

şir de tendinţe care se referă la locuire. Situaţia

existentă marchează câteva tendinţe importante

pentru sectorul rezidenţial:

• valorificarea tuturor terenurilor libere în scopul

construcţiei de locuinţe;

• reciclarea funcțională din zonele rezidenţiale a

unor întreprinderi, instituţii şi obiecte cu

menire specială în scopul eliberării terenurilor

și folosirii acestora pentru construcţia

locuinţelor;

• modernizarea si renovarea fondului locativ

existent;

• utilizarea parterului, blocurilor locative noi, în

calitate de spaţii sociale şi comerciale;

• utilizarea terasei acoperişului la maximum, în

clădirile cu multe nivele;

• crearea structurilor private privind exploatarea

şi întreţinerea fondului locativ.

19

DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICA In procesul elaborării Planului Urbanistic

General, studiul privind dezvoltarea socio-

economică abordează problematica orașului

Ungheni în contextul dezvoltării regionale,

punând accentul pe rolul pe care îl joacă

autoritatea locală și instrumentele de planificare

spațială în îmbunătățirea factorilor dezvoltării –

accesibilitatea, activitatea economică, forța de

muncă.

Accesibilitate, infrastructură Oraşul Ungheni este unul din cele mai active

oraşe din Republica Moldova în atragerea

resurselor financiare din proiecte, alocarea

granturilor şi investiţiilor pentru dezvoltarea

economiei şi infrastructurii oraşului. Atât

amplasarea geografică cât şi conexiunea

oraşului cu puncte strategice din regiune

reprezintă avantaje considerabile pentru

dezvoltarea şi diversificarea activităţii

economice.

Oraşul Ungheni este punct de frontieră cu

Uniunea Europeană, prin care se realizează

transport de mărfuri și pasageri, pe căi de acces

auto, feroviară, navală.

Oraşul Ungheni este cel mai mare nod de cale

ferată al Regiunii de Dezvoltare Centru. Cu toate

că există şi căi de comunicaţie navale - Portul

naval Ungheni, transportul de mărfuri şi

pasageri este însă nesemnificativ.

Activitatea economică a oraşului În contextul dezvoltării naţionale baza economică

a oraşului Ungheni este reprezentată de ramurile:

comerţ, industrie și servicii. În Ungheni activează

697 agenţi economici, din care circa 92% în

proprietate privată şi restul organizaţi sub formă

de întreprindere cu drept de persoană fizică

(gospodării ţărăneşti şi întreprinzători individuali).

Principalele domenii de activitate a agenţilor

economici sunt:

• Comerţul cu amănuntul şi en-gros a mărfurilor

de larg consum în unităţile şi pieţe comerciale;

• Industria prelucrătoare (vinificaţia, uscarea

fructelor şi legumelor, industria cărnii şi a

laptelui, industria textilă, a articole de

marochinărie şi celor de metal forjat);

• Prestarea serviciilor (telecomunicaţii, servicii

pază şi securitate, servicii de transport, servicii

auto, traduceri, notari, servicii bancare şi

financiare, etc.);

• Construcţiile (construcţii complete şi parţiale

de clădiri, reabilitarea şi restaurarea clădirilor

vechi, construcţii inginereşti, construcţia şi

reparaţia drumurilor).

Economia oraşului Ungheni prezintă o structură

complexă axându-se pe câteva sectoare cheie care

sunt pilonii de dezvoltare. Din numărul total de

agenţi economici din oraşul Ungheni, 45%

activează în comerţ. O pondere semnificativă le

revine şi întreprinderilor din domeniul tranzacţiilor

imobiliare (cca 14,5% din numărul de întreprinderi)

cât şi întreprinderilor din industria de prelucrare

(cca 12,3%).

20

În ultimii anii sectorul IMM antrenează în

câmpul muncii circa 88% din angajaţi şi

realizează o cifră de afaceri de 1101,6 mln. lei,

iar întreprinderile mari utilizează doar 12% din

forţa de muncă şi ating o cifra de afaceri de 99,8

mln. lei.

Un element ce indică un mediu economic

favorabil este reflectat de ponderea relativ

mare a întreprinderilor care au înregistrat profit

pentru anul precedent – circa 46, 4% dar şi

dinamica pozitivă pentru ultimii ani. Comparativ

cu anul 2008, numărul întreprinderilor care au

înregistrat profit a crescut cu circa 24% .

Industrie Oraşul are o industrie diversificată, fiind

reprezentată de întreprinderi din industria

alimentară, cea uşoară, a confecţiilor şi cea a

materialelor de construcţie. În sectorul

industrial activează peste 38 de întreprinderi.

Activitatea întreprinderilor din ramura industrială

a oraşului Ungheni a înregistrat o creştere

constantă în ultima perioadă, cu circa 79%, a

volumului total al producţiei industriale faţă de

anul 2008. În ceea ce priveşte segmentarea

ramurală a activităţii industriale, se poate observa

o prevalenţă a industriei prelucrătoare, ponderea

căreia reprezintă 97% din volumul total.

Principalele întreprinderi care activează în sectorul

industrial vin din ramura alimentare sau cea a

industriei uşoare, de altfel industria uşoară este şi

cea mai reprezentativă subramură care a

înregistrat o activitate constantă în oraşul Ungheni.

În industria alimentară principalele întreprinderi

sunt: „Ungheni Vin” care se ocupă cu producerea

vinului, S.A. „Ecovit” – producător al conservelor şi

sucurilor, Fabrica de conserve, S.A. „Cereale-Prut”,

S.R.L. "Danova-Prim". În industria uşoară şi de

confecţie activează: S.R.L. „Moldabela”,

producător de covoare, „Covoare Ungheni”, care

produce fibre textile – materie primă pentru

covoare şi ÎCS "Lear Corpration" S.R.L.care se

21

ocupă cu confecţionarea huselor având circa

700 de angajaţi.

În domeniul construcţiei activează 2

întreprinderi ce confecţionează materiale de

construcţie: „Javelin N.A.” S.R.L. şi „BNV” S.R.L.

În domeniul ceramicii: „Ceramica-Ungheni” S.A.,

unica întreprindere de ceramică din republică. În

domeniul transporturilor activează 3

întreprinderi, cea mai principală fiind: „Rincor

Prim” S.R.L. – transportul comunal.

Servicii Sfera serviciilor a deţinut o pondere

considerabilă din volumul total al încasărilor

pentru ultimul an, axându-se pe activitatea

segmentelor precum comerţul cu amănuntul,

transportul de pasageri şi mărfuri. În acelaşi

timp, analiza în dinamică a indicatorilor reflectă

descreştere constantă a volumului încasărilor în

domeniul comerţului cu amănuntul,

înregistrând valori cu 40% mai mici în

comparaţie cu anul 2008. Serviciile de transport

însă înregistrează creșteri constante.

ZEL „Ungheni–Business” Un factor important în activitatea industrială a

oraşului este prezenţa Zonei Economice Libere

“Ungheni–Business”, înfiinţată pe data de

25.07.2002. Suprafaţa ZEL este de 42,34 ha

amplasate în partea de nord-vest, în zona

industrială a oraşului Ungheni cu acces la calea

ferată, care face posibilă legătura cu nordul,

centrul şi sudul Republicii, cât şi cu exteriorul.

Zona este creată pe baza a 13 întreprinderi de

diferite ramuri, unde exista deja infrastructura

necesară pentru dezvoltarea afacerii (acces la

drumuri auto locale și internaționale, acces la

calea ferată de tip european şi rusesc, apeducte,

canalizare, sisteme de telecomunicaţii şi

termificare, gazificare, energie electrică, depozite).

I.Teritoriul de baza - 25,24 ha

II. Teritoriul subzonei "Scopos-Trimexpo" - 4,64 ha

III. Teritoriul subzonei "Simex-Ungheni" - 0,73 ha

IV. Teritoriul subzonei "Covoare-Ungheni" - 11,73

ha

TOTAL (teritoriu cu regim vamal) - 42,34 ha

La 1 ianuarie 2013, pe teritoriul zonei libere erau

înregistraţi 34 de rezidenţi, dintre care

întreprinderi cu capital din Italia, Austria, România,

Rusia şi Belgia. Numărul angajaţilor este de peste

1800 de persoane, iar volumul total de investiţii în

zona liberă a atins nivelul de 55,8 mln. USD.

22

Principalul gen de activitate al rezidenţilor este

producţia industrială (91,8% din vânzările

totale)3. Unul dintre cei mai mari rezidenţi în ZEL

„Ungheni-Business”, corporaţia americană

„Lear”, produce huse şi alte articole din textile

pentru industria de automobile. Cea mai mare

parte a producţiei industriale, circa 78%, a fost

exportată, iar pe teritoriul Republicii Moldova a

fost livrat 7%.

Atractivitatea Investiţională Conform Ratingului Performanţei Investiţionale

Regionale, oraşul Ungheni conform

apartenenței sale raionale este clasat pe locul 15

din 38 raioane, fapt datorat în special diversităţii

şi performanţei investiţionale.

Pentru că are numeroase avantaje investiţionale,

oraşul Ungheni deţine investiţii per capita

aproape duble faţă de media pe regiune (de

circa 3700 MDL per capita), dar şi media pe ţară.

Acest lucru poate fi explicat de proximitatea

geografică optimală a raionului faţă de capitală,

situarea în regiunea transfrontalieră şi

apropierea de UE dar şi de căile de acces relativ

bune. În 2012 economia oraşului Ungheni a

atras investiţii în valoare de peste 144 milioane

lei, înregistrând o creştere cu circa 45% faţă de

anul anterior .

3Tomea, Ion; Chivriga, Viorel. Problemele și perspectivele zonelor economice libere în Republica Moldova. – Ch.: IDIS “Viitorul”,

Totodată, majoritatea investiţiilor (de peste 50%)

au fost direcţionate în anul 2012 către ramura

transportului şi a comunicaţiilor, fapt ce denotă

orientarea către dezvoltarea elementelor de

infrastructură ce îmbunătăţesc competitivitatea

zonei.

Atât investiţiile din bugetul local, cât şi cele din

bugetul de stat au surclasat nivelul regional de-a

lungul anilor 2010 - 2012, deţinând investiţii per

capita cu circa 62% mai mari decât media pe

regiune, dar şi media pe ţară. Pe de altă parte,

nivelul investiţiilor pe cap de locuitor realizate din

contul bugetului de stat a înregistrat o scădere cu

27 % faţă de anul 2008, fiind în creştere faţă de

anul 2009.

Infrastructura de afaceri Pentru susţinerea activității antreprenorilor locali

din oraşul Ungheni, activează diverse organizaţii

care prestează servicii de consultanţă şi asistenţă

tehnică pentru lansarea, susţinerea şi dezvoltarea

unei afaceri.

2011 (Tipogr. “MS Logo” SRL). – 48 p. – (Politici Publice; Nr 5, 2011, ISBN 978-9975-4007-6-3) ISBN 978-9975-4193-9-0

23

Datorită activităţii diversificate a agenţilor

economici dar şi implementării diferitor tipuri de

proiecte specifice zonei transfrontaliere, aceste

organizații oferă servicii variate, ce include

consultanță, înregistrare, promovarea

exportului, instruire, etc.

Principalele organizații sunt: Camera de Comerț

si Industrie, filiala Ungheni, Centrul de suport al

Businessului (CSBU), Zona economică liberă

Ungheni – Business, Asociaţia Obştească Centrul

Pentru Iniţiativa Privată, Centrul Regional de

Dezvoltare Durabilă (CRDD), A.O.„ Rurcons”,

Asociatia producatorilor agricoli “Uncalnis”

(APA), Firma de audit „Unserv-Audit”.

Un aspect esenţial pentru susţinerea

infrastructurii de afaceri sunt mijloacele de

informare. Oraşul Ungheni dispune de un

spectru relativ larg al surselor de informare,

incluzând ziare locale și 2 posturi de televiziune:

• Televiziunea "TV EURONOVA ",

înființata la 6 decembrie 2000.

• Televiziunea VTV Ungheni, subdiviziune

a reţelei naţionale AiciTV

În acelaşi timp, oraşul Ungheni deţine un Ghid al

investitorului care a fost elaborat în anul 2006 în

cadrul proiectului TACIS CBC AP 2004 – Reţeaua

A.P.L. de dezvoltare economică locală. Ghidul

conţine informații utile în ceea ce priveşte

mediul de afaceri din oraşul Ungheni şi

potenţialul acestuia.

Forţa de muncă In anul 2012 (an pentru care a fost posibilă

deducerea indicatorilor ocupaţionali), în oraşul

Ungheni s-a înregistrat un efectiv al populaţiei

economic active de 20 mii persoane, în condiţiile

unui efectiv de 32,3 mii persoane în vârstă de

muncă. Dintre persoanele economic active cca

19,2 mii de persoane erau ocupate iar 798

persoane se aflau în şomaj (tab.4).

Indicatori 2012

Total populaţie 38100

Total populaţie în vârstă de muncă 32283

Populaţia economic activă 20015

Populaţie ocupată în economie 19217

Total şomeri, din care 798

Populaţie inactivă 12268

Rata generală de activitate 62,0%

Rata generală de ocupare 59,5%

Rata şomajului 4,0%

Rata generală de inactivitate 38,0%

Sursa: Primăria or. Ungheni

Rata de ocupare a populaţiei din localitate

înregistrează valori superioare situaţiei generale

pe republică (59,5% faţă de 38,5%). Această

situaţie demonstrează o funcţionalitate mai mare

a economiei din localitate, comparativ cu situaţia

din celelalte oraşe din republică. Rata şomajului

înregistrat din Ungheni (4%) este net inferioară

faţă de rata generală pe republică (7,4%), fiind cu

mult mai mică decât rata şomajului din localităţile

urbane (9,6%).

24

Reducerea efectivului populaţiei Republicii

Moldova, în ultimii 20 de ani a afectat grav

evoluţia pieţei forţei de muncă din republică,

activitatea economică şi calitatea vieţii

populaţiei.

Efectele negative ale recesiunii economice au

avut un impact puternic mai ales asupra situaţiei

forţei de muncă în localităţi altele decât

municipiile Chişinău şi Bălţi. Astfel, în ultimii 11

ani, populaţia activ s-a redus cu cca 25%.

Aceleaşi tendinţe pot fi constatate şi în cazul

populaţiei ocupate. In ultimii 11 ani efectivul

populaţiei inactive din republică a sporit cu cca

56%, în timp ce în mediul urban creşterea a fost

de cca +32%. Fenomenele defavorabile se

manifestă cu intensitate mai mare dincolo de

limitele municipiului Chişinău care deține mai

mult de jumătate din activităţile economice din

republică.

In anul 2012 în oraşul Ungheni s-a înregistrat un

efectiv al populaţiei economic active de 20 mii

persoane, în condiţiile unui efectiv de 32,3 mii

persoane în vârstă de muncă. Dintre persoanele

economic active cca 19,2 mii de persoane erau

ocupate iar 798 persoane se aflau în şomaj

Rata generală a activităţii economice în Ungheni

(62,0%) a depăşit semnificativ media pe

republică (41,6%), situându-se şi peste rata

generală de activitate înregistrată în mediul

urban din republică (47,2%). Rata de ocupare a

populaţiei din localitate înregistrează valori

superioare situaţiei generale pe republică (59,5%

faţă de 38,5%).

Rata şomajului înregistrat din Ungheni (4%) este

net inferioară faţă de rata generală pe republică

(7,4%), fiind cu mult mai mică decât rata şomajului

din localităţile urbane (9,6%).

Schimbările în profilul activităţilor din localitate au

determinat o structură a ocupării deosebită de

perioada anterioară, în care marea majoritate a

populaţiei era ocupată în agricultură şi industrie.

lucru valabil şi pentru alte localităţi din republică.

Ocuparea în activităţile tradiţionale a republicii, în

care real se produc bunurile este suficient de mare

(mai mult de 40%). Un aspect destul de favorabil

pentru localitate este ocuparea în industrie, care a

reprezentat aproape 30% din ocuparea totală

(fig.7).

Activităţile din sectoarele de sănătate şi asistenţă

socială au o cotă de cca 12,8% din populaţie

ocupată, iar în celelalte domenii de activitate sunt

antrenate cca 1/4 din populaţia ocupată a oraşului.

25

Probleme și tendinţe În baza indicatorilor socio-economici analizaţi,

principalele probleme și tendinţe de dezvoltare

ale oraşului Ungheni cuprind următoarele:

• Reducerea efectivului populaţiei Republicii

Moldova, în ultimii 20 de ani a afectat grav

evoluţia pieţei forţei de muncă din republică,

activitatea economică şi calitatea vieţii

populaţiei. Polarizarea socială şi emigraţia

forţei de muncă au devenit fenomene

curente pentru republică. In consecință,

problema care există în regiune și în orașul

Ungheni este criza de cadre calificate care să

răspundă cererii economiei de piaţă.

• Principala problemă cu care se confruntă

economia oraşului Ungheni rămâne a fi

capacitatea redusă de creare a noilor afaceri

în sectorul industrial.

• In schimb, creşte numărul întreprinderilor

mici şi mijlocii cu orientare spre domeniul

comerţului, care este influenţat de

amplasarea favorabilă (proximitatea

punctului vamal cu România, distanţa relativ

redusă până în Chişinău), precum şi

accesibilitatea zonei din punct de vedere al

infrastructurii.

• Zona industrială a oraşului înregistrează o

creştere a volumului investiţiilor şi o

atractivitate pentru investitorii străini.

• Sectorul serviciilor pentru populaţie şi

pentru business tinde să-şi menţină ratele de

creştere, respectiv cererea de birouri şi spaţii

comerciale de dimensiuni medii va continua să

crească în toate sectoarele oraşului.

• Economia oraşului Ungheni este în continuă

dezvoltare şi transformare. Rearanjarea

spaţială şi redistribuirea teritorială a unităţilor

economice active s-a produs în cea mai mare

măsură în mod natural, prin iniţiativa

antreprenorilor.

Totuşi, pentru a asigura coerenţa unei

dezvoltări durabile şi echilibrate este necesară

elaborarea unor politici publice zonale dar şi o

organizare şi coordonare a organismelor de

sprijinire a mediului de afaceri. În plan

teritorial-economic, la începutul perioadei de

tranziţie activităţile economice (în special,

comerţul) s-au concentrat în centrul oraşului,

acest fenomen în ultima perioadă s-a mai

diminuat, deplasându-se treptat şi spre

periferia oraşului.

• În acelaşi timp se poate constata că sectoarele

economice cu potenţial din zona respectivă

sunt insuficient exploatate sau subfinanţate

având la bază cauze precum slaba pregătire

antreprenorială în special în rândul tinerilor,

insuficienţa structurilor de sprijin pentru

dezvoltarea afacerilor, politici de marketing şi

promovare ineficiente, acţiuni disparate şi de

mica anvergură pentru atragerea investitorilor

strategici.

26

Concluzii și recomandări Aspecte cheie identificate: Accesibilitate Orașul Ungheni are o bună accesibilitate rutieră și feroviară. Pot fi identificate o serie de disfuncționalități în ceea ce privește fluiditatea traficului intern și transportului public. Recomandari: Implementarea unui concept de trafic integrat / intermodal la nivel raional, în vederea creșterii accesibilității și mobilității Forța de muncă Forța de muncă, prin nivelul scăzut de salarizare față de competitorii regionali reprezintă un avantaj competitiv. Problemele acestui sector țin însă de următoarele aspecte: 1. Scăderea numărului de salariați, ca urmare a descreșterii activităților economice/ interesului local investițional; 2. Migrația specialiștilor către alte zone ale UE și descreșterea numărului personal calificat. Recomandări: Forţă de muncă superior și mediu calificată pentru a susţine activităţile noi relocate în ZEL dar și activităţile care vor marca un nou început în economia locală cum sunt activităţile din domeniul tehnologiei și echipamentelor tehnologice Atractivitatea investițională Orașul este atractiv prin poziția sa de graniță, ca centru logistic de tranzit. Recomandări: Intărirea poziției sale competitive în regiune prin asigurarea infrastructurii de transport și prin promovarea oportunităților de investiție. Realizarea unei structuri locale/raionale de dezvoltare economică, cu responsabilități în susținerea inițiativelor antreprenoriale, în realizare de proiecte în parteneriat public-privat. Amenajarea (cu infrastructură de bază) de parcuri industriale pe locațiile identificate, în parteneriat cu sectorul privat, pentru relocarea activităților economice existente pe amplasamente improprii și pentru dezvoltarea activităților noi productive, logistice și de cercetare.

27

UTILITATI PUBLICE Sistemul de alimentare cu apă

Sursele de alimentare: Alimentarea cu apă a

oraşului Ungheni este asigurată de

întreprinderea municipală „Apă – Canal”. Priza

de captare este amplasată la o distanţă de 30 m

de malul Prutului la cota geodezică H=26,5m.

Alimentarea cu apă este efectuată prin captarea

de apă de suprafaţă din râu. Suplimentar, se mai

extrage şi apă din subteran. Din r. Prut se

captează 12.7 mii m3/zi şi din surse

subterane(puţuri) – 2,76 mii m3/zi. . Aşadar, în

total volumul de apă captat pentru necesităţile

oraşului constituie circa 15,46 mii m3/zi .

Suplimentar, în oraş mai există şi 271 de fântâni,

dintre care 250 sunt folosite ca şi sursă de apă

pentru necesităţile gospodăriilor particulare.

Calitatea apei din aceste fântâni nu corespunde

normelor sanitare la parametrii conţinut de

fluor şi duritate.

Staţia de tratare a apei: Stația funcționează

după schema clasică cu 2 trepte de limpezire: -

decantoare și filtre rapide deschise cu utilizarea

coagulantului Al2 (SO4)3. Prin aducțiunile de tip

sifon apa brută ajunge la treapta I după care este

vehiculată în amestecătoare verticale

tronconice, urmând apoi prin scurgere

gravitațională în decantoarele de tip „coridor”

pentru limpezire, apoi gravitațional nimerește în

filtrele rapide deschise cu strat filtrant de 0,9 m

din nisip cuarțos și sistem de drenare din

polimerbeton cu grosimea de 0,1 m apoi sunt

înmagazinate în rezervorul cu apă potabilă.

Dezinfecția apei se efectuează în 2 etape –

clorinare preventivă și de bază (cu clor gazos), apoi

apa este transportată în rețeaua de distribuție.

Întreprinderea dispune de 2 bazine de

înmagazinare a câte 3000m³, dislocate la Nord - Est

de oraş la cota de 100 m. Însă la moment apa nu

se ridică în ele. Din acest motiv, în cazuri critice

(viituri) alimentarea cu apă a oraşului este pusă în

pericol. Un alt neajuns al sistemului de alimentare

cu apă a oraşului este şi faptul că captările de apă

şi instalaţiile principale a apeductului nu sunt

asigurate cu zone sanitare de protecţie.

Reţelele de distribuţie: Pe teritoriul orașului în

cartiere sunt amplasate 9 stații de repompare

pentru blocurile cu 9 nivele şi a altor obiecte

situate la cote superioare. Lungimea totală a

reţelei de alimentare cu apă este de 87,1 km.,

dintre care lungimea conductelor magistrale

constituie 17,1 km. Lungimea totală a reţelei de

distribuţie, care este trasată pe sub pământ, este

de 70 km. Dezvoltarea infrastructurii oraşului, dar

şi lărgirea sectorului locativ a condiţionat şi

dezvoltare reţelei de distribuţie. Trebuie de

remarcat faptul că, dacă lungimea conductelor

magistrale a rămas neschimbată, lungimea reţelei

de distribuţie (în km) a crescut în ultimii 6 ani cu

aproximativ 8 la sută.

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Reţea distribuţie 57 63,2 63,2 64,7 68,1 70

Circa 78 la sută din rețele sunt fabricate din oţel şi

fontă, materiale cu un grad sporit de coroziune,

fapt ce duce la un grad sporit de impurificarea a

apei. Una din măsurile de remediere a acestei

28

situaţii şi de mentenanţă a reţelelor este

înlocuirea ţevilor din materiale tradiţionale

învechite cu cele din polietilenă care au un

termen mai mare de exploatare şi parametri

igienico – sanitari superiori. Gradul de uzură a

reţelei de alimentare cu apă poate fi apreciat în

acest moment ca satisfăcător.

Consumul de apă: Numărul de consumatori a

crescut continuu şi a ajuns la finele anului 2013

la 13445. Procentul de asigurare a populaţiei cu

apă potabila curentă constituie 95,10 la sută. La

moment, cantitatea de apă consumată a atins

cifra de 1329,3 mii m3 pe an, cota populaţiei din

această cantitate constituie 948,8 mii m3, sau

71%, restul volumului de apă fiind consumat de

instituţii publice şi alţi agenţi economici.

Totodată, o cantitate de 748 mii m3 de apă,

aproximativ 56%, constituie pierderile

furnizorului de apă. Aceste pierderi se datorează

în mare măsură consumului de apă pentru

lucrările de întreţinere a reţelelor de apă şi

canalizare. O altă parte constituie consumul de

apă pentru necesităţile serviciului de pompieri.

Scurgerile din cauza fisurilor şi avariilor la reţea,

scurgerile latente şi greşelile la contoare

constituie şi ele pierderi de apă. În general,

pierderile la 1 km de reţea constituie 8596 m3

anual. Pierderi comerciale nu sunt înregistrate.

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Apă consumată, total,inclusiv:

1225 1243 1293 1360 1427, 1329,

Populație 856 930 938 1022 1086 984 alţi agenţi economici 368 312 355 337, 340 344

Preţul mediu al unui m3 de apă este de 8,48 lei.

Pentru diferite categorii de consumatori acest preţ

este şi el diferit. Astfel, populaţia achită 5,48 lei,

instituţiile bugetare plătesc 13,9 lei iar pentru

restul agenţilor economici preţul e de 22,04 lei.

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Preţ mediu apă, inclusiv: 6,18 5,70 5,95 5,73 7,08 8,48

populaţie 3,88 3,88 3,88 3,88 5,00 5,84 bugetari 8,80 8,80 8,80 8,80 11,00 13,90 alţi agenţi 13,00 13,00 13,00 13,00 19,00 22,04

După cum vedem, creşterea preţului la apă a

determinat populaţia să micșoreze consumul de

apă, în timp ce agenţii economici au consumat apă

în aceleaşi ritmuri. Reieșind din numărul populaţiei

oraşului de 38,2 mii de locuitori, o persoană

consumă circa 68 l/zi.

Sistemul actual de alimentare cu apă nu asigură şi

furnizarea de apă industrială, ceea ce duce,

evident la consumarea de către agenţii economici

în scopuri tehnice a apei potabile. Acest fapt duce

la cheltuieli suplementare şi inutile pentru

consumatori

Сanalizare Reţeaua de canalizare: Orașul Ungheni dispune de

un sistem de canalizare divizor. Apa uzată de la

blocurile locative cu mai multe nivele, case

individuale, instituții bugetare și întreprinderi

industriale este colectată prin conducte de diferite

diametre (100-800mm) și transportate prin

scurgerea liberă în bazinul de acumulare de la

Stația Principală de pompare situată pe str. Lacului.

29

De la blocurile locative, amplasate pe teren cu

cota joasă, apa uzată este pompată de 3 stații de

pompare în colectoare de canalizare cu scurgere

liberă. Sistemul de canalizare orășenesc

predmină pe terenul plat în centrul orașului și în

zonele industriale. La periferia orașului, unde

predomină construcții de case individuale,

sistemul de canalizare lipsește. Acest fapt, la

rândul său, duce la o poluare excesivă a solului

şi apelor subterane.

Apa menajeră uzată, acumulată în bazinul de

acumulare a Stației principale de pompare este

acumulată prin intermediul a 5 pompe prin 2

colectoare de presiune cu diametrul de 500 mm

din oțel şi fontă la Stația de epurare. Lungimea

colectoarelor de presiune este de 20,052 km.

Lungimea totală a reţelei de canalizare este de

63,2 km.

Sistemul de canalizare pluvială colectează apele

prin scurgere liberă în colectoarele de pe strada

Naţională, Romană,cartierul Bereşti şi în zona

industrială. Lungimea totală a reţelei este de 5,2

km. Sistemul de colectare și evacuare a apelor

pluviale din în or. Ungheni este compus din

colectore cu diametrul de la 800 pînă la 1200 de

mm cu o lungime totală de 12 660 m ce sunt

unite prin 205 fîntîni. Apele pluviale sunt captate

în gropile de acumulare în număr de 560 unități,

de pe o suprafață totală învelită de 240 500 m.p.,

inclusiv de pe carosabil, de 195 500 m.p. și din

curțile blocurilor locative de pe o suprafață de

45000 m.p. În colectoarele principale orășenești

sunt captate și apele pluviale a trei întreprinderi

mari și zeci de întreprinderi mai mici.

Aceste suprafețe constituie 60 000 m.p de teritorii

învelite cu acoperiș de asfalt sau beton. Sistemul

de deversare a apelor pluviale constă din patru

colectore. Două colectoare se varsă direct în rîul

Prut, altele două în lacul Delia, care, in cele din

urmă, tot in Prut se varsă. Aceste colectoare cu

sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale

au fost construte în anii 1950-1970. Gradul de

uzură a sistemului ajunge pînă la 70% pe unele

porțiuni.

Gradul de utilizare: La sistemul de canalizare sunt

conectate toate blocurile de locuit, care

însumează 8488 de apartamente şi un număr de

361 case particulare(curţi). Numărul de locuitori

care beneficiază de aceste servicii este de 20267

persoane. Luând în consideraţie faptul că numărul

de gospodării în oraş este egal cu 12719, procentul

de conectare la reţeaua de canalizare este de

68,30 % din tot fondul locativ.

La sistemul de canalizare sunt conectate toate

blocurile cu mai multe etaje, în timp ce casele

particulare(curţile) beneficiază de canalizare în

proporţie de numai 4,09 la sută. Această situaţie

duce la un grad mare de poluare a solului şi la

agravarea progresivă a situaţie sanitaro-

30

epidemiologice. De asemeni, la sistem sunt

conectate toate instituţiile publice şi cei mai

mulţi agenţi economici. Dinamica evoluţiei

numărului de utilizatori ai reţelei de canalizare

se prezintă în tabela ce urmează.

Stația de epurare: Stația de epurare este

amplasată la sud de or. Ungheni la o distanță de

10 km, în com. Valea Mare și a fost dată în

exploatare în a. 1975. Suprafața bazinului de

iepurare e de 6,08 ha cu o capacitate de 15 mii

m3 pe zi. Ea este destinată eliminării sau

reducerii concentrațiilor a două categorii de

substanțe poluante:

• insolubile de proveniență minerală și

organică, numite materii în suspensie;

• organice, majoritar solubile, caracterizate

printr-un indicator-consum biochimic de

oxigen CBO.

Epurarea apei uzate de materialele în suspensie

decurge în treapta mecanică (primară) în

următoarele instalații:

• deznisipatoare tangențiale (4 buc.) –

înlăturarea substanțelor în suspensie de

proveniență minerală;

• decantoare (8 buc.) – sedimentarea

materiilor în suspensie de origine organică.

Etapa biologică este finală în procesul de

epurare a apei uzate dar nu funcționează pe

motiv că bazinele cu nămol activat și

construcțiile metalice a decantoarelor secundare

sunt în stare avariată.

Costul serviciilor de canalizare: Preţul mediu

pentru utilizarea reţelei de canalizare constituie la

moment 8,14 lei/m3, dar el este diferenţiat pentru

categoriile de utilizatori. Astfel, populaţia achită

5,85 lei, instituţiile bugetare plătesc 12,49 lei, iar

pentru restul agenţilor economici preţul e de

16,21 lei. Este evident, că în ultimii doi ani a

crescut plata pentru utilizarea serviciilor de

canalizare pentru toate categoriile de utilizatori.

Această majorare s-a petrecut odată cu scumpirea

apei. Totuşi, dacă e să analizăm dinamica creşterii

numărului de utilizatori, observăm că acest fapt n-

a dus la micșorarea numărului de conectări la reţea,

ci, dimpotrivă - la creşterea lor.

Starea tehnică a reţelei de canalizare: Cea mai

mare parte din reţeaua de canalizare a fost

construită cu mai bine de 40 de ani în urmă şi are

un grad avansat de uzură. Diferența dintre

cantitatea de apă livrată și cea captată de sistemul

de canalizare în a.2013 a fost de 448,4 mii m³.

Acest indiciu denotă faptul că sectorul uzat

necesită o reparaţie capitală pentru evitarea

poluării solului şi a apelor subterane.

Material fabricație

Total km

Vârsta (ani) 10-20

20-30 30-40 40-50

Oțel 2,9 - 0,2 - 2,7 Fontă 28,973 0,19 2,5 14,6 11,683 Beton-armat 8,841 0,8 1,5 0,3 6,241 Azbociment 4,52 0,16 0,71 1,69 1,96 Polietilenă 2,45 2,38 0,07 - - Ceramică 15,516 0,09 2,6 5,18 7,646 TOTAL 63,2 3,62 7,58 21,77 30,23

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 număr utilizatori, inclusiv:

8399 8430 4436 8446 8492 8595

case particulare (curţi) 200 238 268 300 332 352

31

Alimentarea cu energie termică Sistemul de termoficare: Aprovizionarea cu

agent termic a oraşului Ungheni este asigurată

de Întreprinderea municipală „ComGaz-Plus”

S.A.. Sistemul centralizat de aprovizionare cu

energie termică este constituit din 13 cazangerii

date în exploatare în anul 2002, cu puterea

cuprinsă între 2 şi 4 MW. 3 dintre ele sunt

conservate, dar pot fi puse în funcţiune în orice

moment. Cele 10 cazangerii au o productivitate

totală de 23,61 Gkal/oră şi sunt amplasate în

imediata apropiere a obiectelor la care se

furnizează agentul termic – blocurile de locuit,

agenţi economici şi instituţii bugetare. În calitate

de combustibil toate sursele utilizează gazul

natural. Cazangeriile produc numai energie

termică, apă caldă sau abur nu se produce. La

sistem sunt conectaţi consumatorii casnici din

346 apartamente din 9 blocuri cu mai multe

etaje, 20 de instituţii bugetare şi 14 agenţi

economici privaţi.

Reţeaua de distribuţie: Sistemul centralizat

dispune de reţele magistrale cu o lungime de

3,873 km. Diametrul ţevilor reţelei de distribuție

a agentului termic variază de la 50 până la 150

mm. Rețelele sunt amplasate atât deasupra cât

şi înăuntrul solului, în canale trecătoare şi fără

de canale. Aproximativ 80% din ţevi au o

vechime mai puțin de 8 ani şi au izolare din

poliuretan. 20 la sută din reţele au o vechime

mai mare de 12 ani. Starea reţelelor este

apreciată ca bună.

Consumatorii: Serviciul de termoficare deserveşte

diferite categorii de consumatori. Pe parcursul

ultimilor 6 ani au intervenit schimbări majore în

acest domeniu în sensul diminuării substanţiale a

numărului de clienţi. Reducerea numărului de

utilizatori s-a produs din cauza scumpirilor

agentului termic şi, respectiv, refuzului clienţilor

de a mai plăti pentru serviciile oferite. Iată cum se

prezintă dinamica acestei evoluţii.

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Consumatori

populaţie 96 80 70 31 11 9

bugetari 22 20 20 20 20 20

alţi agenţi 55 46 46 34 34 34

Cea mai mare reducere a numărului de

consumatori s-a înregistrat la categoria

consumatorilor casnici. De la 96 de blocuri de

locuit, alimentate cu energie termică în anul 2008,

s-a ajuns la 9 blocuri.

Din totalul de 8488 de apartamente din oraş, doar

346 apartamente, sau 4,07,mai sunt încălzite la

sfârşitul anului 2013. În schimb, s-a majorat

numărul de utilizatori ai sistemelor autonome de

încălzire, care la sfârşitul anului 2013 constituia

cifra de 6430. Iată cum arată dinamica creşterii ,

începând cu anul 2008 a numărului de sisteme

autonome de termoficare instalate în oraş. Nu se

cunoaşte cotele apartamentelor şi a caselor la sol

în această cifră.

Volumul de agent termic produs:Aici trebuie de

menţionat faptul că şi producţia anuală totală de

energie termică a s-a diminuat de la an la an. La

moment cantitatea de energie termică produsă

constituie 8212,29 Gkal.

32

Pentru necesitățile consumatorilor casnici s-au

livrat 647 Gkal, instituţiile bugetare au consumat

6132 Gkal, restul de 124 Gkal au fost consumate

de alţi agenţi economici. Preţul de livrare este

acelaşi pentru toate categoriile de consumatori

şi constituie 1326 lei/Gkal.

Pierderile stemului de termoficare au constituit

în anul 2013 1282 Gkal. , sau 15,66 % din totalul

produs. Acest fapt se datorează în primul rând

izolării termice insuficiente a reţelelor de

distribuţie.

Aprovizionarea cu gaze naturale Reţeaua de gazificare: Gospodăria gazificare

este una din ramurile de bază, care determină

dezvoltarea economiei oraşului şi a programelor

social-economice iniţiate mai devreme.

Gazificarea oraşului a început în an.2003. În

timpul de faţă alimentarea cu gaz a oraşului se

face din 2 surse: conducta magistrală Nisporeni-

Ungheni şi Bălţi-Ungheni cu diametrul 110 mm,

cu o capacitate sumară de 1200 m3/oră.

Lungimea actuală a reţelelor este de 140,061 km,

inclusiv conducte de gaze cu presiune medie –

40,264 km și conducte de gaze cu presiune joasă

– 99,797 km. Lungimea totală a reţelei de

distribuire s-a majorat constant in fiecare an de la

darea in exploatare.

Reţeaua de gaze naturale are 4 staţii de reglare a

presiunii. Pentru asigurarea securităţii şi

posibilitatea lucrărilor de deservire sunt instalate

4 staţii de deconectare a reţelei de presiune înaltă

şi 36 de staţii de deconectare la reţeaua de

presiune medie. Protecţia reţelei contra

proceselor de coroziune electrochimică este

asigurată de 5 staţii catodice şi 131 de protectoare.

Evidenţa consumului de gaze se face de către 4

noduri instalate la cele 4 staţii de reglare a

presiunii. Partea principală a reţelelor de presiune

este inelată, ce majorează trăinicia de asigurare

neîntreruptă cu gaze a consumatorilor. Afară de

consumatorii de gaze naturale în municipiu sunt

consumatori de gaz lichefiat (sectorul industrial,

construcţiile vechi puţin etajate).

Consumul de gaze:Datorită faptului că gazul

natural este o sursă de energie universală, fiind

folosit atât de către consumatorii casnici cât şi de

agenţii economici numărul de consumatori s-a

majorat constant. Gradul de asigurare a populaţiei

cu gaze a ajuns în prezent la 67,4% . Acest proces

este reflectat în tabelul de mai jos.

33

Totodată, scumpirea continuă a gazelor naturale

au condiţionat şi micşorarea volumului de gaze,

consumat de diferite categorii de consumatori.

Iată cum se prezintă dinamica diminuării

consumului (m3/an).

Alimentarea cu energie electrică

Pentru alimentarea cu energie electrică

110,35kV orasul este racordat la Sistemul

Moldelectrica. Exploatarea retelelor de medie

tensiune (6, 10kV), precum şi de joasa tensiune

este asigurate de RRE Ungheni.

In Nordul orasului este amplasată staţia de

transformare 110/35/10kV Ungheni,alimentată

prin iniile de înaltă tensiune LEA 110kV

Nisporeni-Ungheni şi Făleşti-Ungheni. Statia

este prevăzută cu 2 grupuri de transformare de

16 şi 25MVA. Transformatorul 16MVA este

încărcat maxim 75%, 25MVA – 34% în perioda

toamna - iarna. De la acestă statie prin linii de

35kV sunt alimentate alte două substatii:

35/10kV PD-2 Ungheni cu transformare 3,2 şi

2,5MVA, care este încărcat: 3,2 MVA maxim

66%, 2,5MVA-72%, şi 35/10-6kV Dănuţeni

maxim 48% în perioda toamna- iarna. Substatia

PD-2 Ungheni este folosită ca punct de destributie-

de la ea pleacă o linie de LEA 35kV pe direcţia

Ungheni-Cârliţa-Corneşti. În caz de necesitate, prin

cuplarea transformatoarelor poate fi adaptată ca

substatie de transformare.

De la statia de transformare 110/35/10kV Ungeni

sunt alimentate prin cabluri subterane 10kV 9

puncte de distribuţie a energiei electrice, care la

rândul lor, alimentează o sectie de posturi de

transformare prin reţeaua de medie tensiune.

Unele din aceste posturi de transformare sunt

alimentate direct de la statia de transformare. Din

substatia 35/10-6kV Dănuţeni sunt alimentate 2

puncte de distribuţie, unul la 6kV prin cabluri

subterane 6kV şi aeriane, iar celălalt prin linii

aeriane 10kV. Tot din statia 110/35/10kV Ungheni,

pleacă o linie aeriană de 35kV, care alimentează

substatia Valea Mare. Linia aeriană LEA 110kV

aflată pe teritoriul orasului are o lungime de 5km,

iar cea de 35kV- 20km. Cablul subteran LES 10kV

se intinde pe o lungime de 128km (cabluri de tip

AAB, ASB cu secţiuni de 50-120 mm2), iar cablul

subteran LES 6kV – 2,42km (cabluri de tip AAB, ASB

cu secţiuni de 120-240 mm2). Liniile aeriene de

10kV şi cele de 6kV se întind pe lungimea de 21km

şi respectiv 2km (linii 3A-70-120 mm2). Starea

reţelei de medie tensiune, atât subterane cât şi

aeriene este satisfăcătoare. Reţeaua de medie

tensiune a localităţii alimentează 119 posturi de

transformare dintre care 47 sunt destinate

abonaţilor casnici (puterea industrială 35000 KVA).

Puterea instalată totală în posturile de

transformare este de 77000 KVA. Aceste posturi

de transformare sunt realizate, în majoritate în

34

constructii de zidarile (tip PCZ), iar cca. 25% sunt

înglobate în cabine metalice (tip PTM), sau

încorporate în clădiri. Reţeaua de joasă tensiune

este destinată consumatorilor casnici şi

neindustriali, precum şi iluminatului public. În

zona de blocuri pentru reţeaua de joasă

tensiune se folosesc cabluri cu secţiunea de

4x25-4x185 mm2, iar în celalte raioane ale

orasului sunt LEA cu conductor de aluminiu cu

secţiunea A25-A95. Reţeaua de iluminat public

pe străzile principale, intersecţii, pieţii se

realizeaze pe piloni din beton (88%) şi metal

(350buc.) cu lămpi cu puterea de 250W(HPM),

100W(HPS), 75W(HPS) şi 25W(econome). În

zonele mai îndepărtate sunt 310 piloni de lemn

cu lămpi cu incandencenţă. Reţeaua de iluminat

se compune din linii aeriane (88%) şi linii

subterane (12%), care sunt extise pe 75km.

Comanda iluminatului public se face din punctul

de dispecerizare REE Ungheni. Consumul de

energie electrică la nivelului anului 2013 a fost

următorul:

• gospodării- 42,407 mln kwh

• bugetari-5,617 mln kwh

• alţi agenţi economici- 34,1 9mln kwh

Concluzii

Reţeaua de alimentarea cu apă şi canalizare. Cu

toate că sunt prezente, totuşi bazinele de

înmagazinare a apei nu sunt funcţionale, fapt ce

afectează securitatea orașului, din acest punct

de vedere, în caz de criză. Utilajul de la staţia de

tratare este învechit, tehnologia demult

depăşită. Nu funcţionează sistemul de tratare

biologică a apelor uzate la staţia de epurare.

Alimentarea cu agent termic. Este evident că

asigurarea cu energie termică a oraşului se

bazează în general pe utilizarea la scară mare a

sistemelor autonome de termoficare. În cazul

caselor particulare aceasta este o cale raţională de

asigurare a locuinţei cu căldură. Mai puţin

eficiente sunt însă în cazul apartamentelor din

blocuri, deoarece randamentul acestor instalaţii

este inferior randamentului unor cazangerii de

capacitate mai mare. În oraş lipseşte cu

desăvârşire furnizarea centralizată de apă caldă,

fapt care duce la cheltuieli exagerate pentru

producerea ei de către fiecare utilizator în parte.

Alimentarea cu gaze naturale.

Capacitatea reţelelor magistrale de alimentare

este suficientă pentru situaţia actuală. Reţeaua de

distribuţie este slab dezvoltată la periferiile

orasului. Consumul se diminuiază in fiecare an din

cauza majorării preţului.

Alimentarea cu curent electric.

În general, nu sunt dificultăţi semnificative în

alimentarea cu energie electrică a oraşului. Starea

reţelelor de medie tensiune este satisfăcătoare ca

şi a punctelor de distribuţie. De asemeni este

considerată nesatisfăcătoare starea tehnică a

reţelei de joasă tensiune în cartierele vechi. Este

necesară schimbarea ei precum şi înlocuirea

stâlpilor de lemn pe care este pozată reţeaua.

35

Telefonie.

Reţeaua orăsenească de telefonie fixă satisface

în totalitate necesităţile populaţieie şi a

agenţilor economici cu servicii de o calitate bună

si un volum suficient. Sunt destul de bine

satisfăcute şi necesităţile de telefonie mobilă cu

participarea companiilor străine.

Tendinţe Reeşind din problemele menţionate, tedinţele

de dezvoltare a utilităţilor publice sunt

următoarele:

Sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare:

• reconstrucţia şi reabilitarea reţelelelor

• utilizarea tehnologiilor noi de tratare a

apei potabile cu excluderea clorului

• retehnologizarea totală a instalaţiilor de

epurare existente cu repunerea în

funcţiune a treptei biologice a

sistemului de epurare de apei

• construcţia instalaţiilor de stabilizare şi

deshidratare a depunerilor, epurarea şi

recultivarea platformelor de nămol

existente

• înlocuirea pompelor tehnologice cu cele

de consum energetic minim la staţiile de

pompare a canalizaţiei existente,

reconstrucţia grătarului de captare a

deşeurilor solide

• reabilitarea reţelei cu scurgere liberă

• lărgirea şi reabilitarea reţelei pluviale

• construcţia unei staţii de epurare a

apelor de suprafaţă

• construcția sistemului de canalizare a

apelor pluviale pe str. Decebal și Ștefan

cel Mare, în cartierele periferice Ungheni-

Vale şi Dănuțăni.

Sistemul de termoficare:

• dezvoltarea sistemului de alimentare cu

căldură şi apă caldă cu instalarea unor

cazangerii pentru fiecare bloc de locuit,

inclusiv a sistemelor bazate pe utilizarea

combustibilului de origine vegetală

(brichete şi peleţi)

• modernizarea reţelelor de distribuţie a

agentului termic

• implementarea sistemelor de termoficare

bazate pe energia surse de energie

regenerabilă(bio, solară, etc.) .

Alimentarea cu gaze naturale:

• finalizarea gazificării oraşului, cu

preponderenţă la periferii

Alimentarea cu energie electrică:

• schimbarea reţelei de joasă tensiune în

cartierele vechi prin înlocuirea stâlpilor de

lemn pe care este pozată reţeaua

• extinderea şi reânzestrarea cu

echipament performant a sistemul de

iluminare publică pentru a-l face mai

eficient şi mai puţin costisitor.

36

SERVICII PUBLICE

Educație Sistemul educaţional al oraşului Ungheni este

format din 4 nivele recunoscute în sistemul de

învățământ din Republica Moldova:

• Învățământul preşcolar reprezentat în oraşul

Ungheni de 6 instituţii preşcolare,

• Învățământul preuniversitar obligatoriu

reprezentat de 1 şcoală primară,

• Învăţământul secundar general - 5 licee şi

• Învățământul mediu de specialitate - 3

colegii.

Referitor la numărul de copii şi elevi încorporaţi

în instituţiile educaţionale locale, se constată o

uşoară creştere a numărului acestora pe

parcursul anilor 2009-2013, fapt ce se datorează

creşterii numărul populaţiei în general cu 0,8%

care la rândul său a fost influenţată de unele

succese remarcate în dezvoltarea social-

economică a oraşului.

Învățământul preşcolar (nivel 0) se organizează

în instituţii preşcolare pentru copiii în vîrstă de

la 3 pînă la 6(7) ani. Acelaşi nivel este atribuit

educaţiei în clasele pregătitoare din şcoli. În

instituţiile preşcolare sunt antrenaţi 1921 copii,

ceea ce depăşeşte capacitatea nominală a

grădiniţelor.

In oraş se resimte un deficit de cca 208 locuri,

care poate fi acoperit cu deschiderea unei noi

instituţii preşcolare. Din numărul total de copii,

1,9% reprezintă copii cu cerinţe educaţionale

speciale antrenaţi în instituţiile preşcolare.

Pe parcursul anilor 2009-2012 se observă o

creştere a eficienţei serviciului educaţional, în

instituţiile preşcolare înregistrându-se un număr

de 15,4 copii la un cadru didactic, aproape de

valoarea medie pe republică de 14 copii/cadru

didactic. Astfel, instituţiile preşcolare sunt

acoperite integral cu cadre didactice (pentru anul

2012, 135 în total, dintre care 6 directori, 111

educatori, 11 lucrători muzicali, 1 pedagog /

defectolog, 4 pedagogi / logopezi).

Învățământul preuniversitar obligatoriu cuprinde,

de regulă, vârsta de 7 - 16 ani fiind divizat în:

• învățământul primar (nivelul I), care durează 4

ani (clasele 1-4) care pot funcţiona atât

independent, cât şi în componenţa unor

instituţii de învățământ secundar general;

• învățământul gimnazial (nivelul II), care

durează 5 ani (clasele 5-9).

Şcoala primară din oraşul Ungheni încorporează

un număr de 350 elevi în anul 2013, cu 64% mai

puţin comparativ anului 2012.

Învățământul secundar general (nivelul III)

cuprinde clasele 10-11(12) din licee, şcoli medii de

37

cultură generală şi programele de învățământ şi

pregătire profesională din instituţiile de

învățământ secundar profesional, de regulă la

acest nivel învăţând tinerii în vârstă de la 16

până la 18-19 ani. În oraşul Ungheni în 2013

activează 5 licee în cadrul cărora studiază un

număr de elevi mai mic cu 15,5% faţă de anul

2009.

Învățământul mediu de specialitate (nivelul IV)

se realizează în instituţiile medii de specialitate

(colegii).

În oraş activează 3 colegii: Colegiul

Agroindustrial, Colegiul de Medicină şi Colegiul

Naţional al Poliţiei de frontieră.

Activităţile extracurriculare din oraş sunt

organizate în 2 şcoli sportive, o şcoală de muzică

şi o şcoală de arte plastice şi Centrul Educaţional.

Pe parcursul anilor 2010-2014 au fost realizate

circa 15 proiecte în domeniul educaţiei cu scop

de informare şi educare a copiilor, tinerilor şi

publicului larg în diverse domenii de activitate,

în valoare totală de 1774085 lei. Alte 5505119 lei

au fost investite în acţiuni de dotare tehnică şi

materială a instituţiilor educaţionale şi culturale,

cât şi de efectuare a lucrărilor de reparaţie a

edificiilor în domeniu.

Odată cu implementarea noii reforme începând

cu anul 2013, conform căreia toate instituţiile de

învățământ secundar general au trecut la

finanţarea per elev, a permis realocarea

eficientă a resurselor financiare.

Noul mecanism de finanţare promovează eficienţa,

avantajând şcolile cu mai mulţi elevi mai mult

decât pe cele cu un număr mic de elevi şi motivând

APL să reorganizeze şcolile mici şi ineficiente. În

acest context, oraşul Ungheni acumulează noi

avantaje şi motive reale în baza cărora statutul de

oraş ar putea foarte probabil să fie modificat în cel

de municipiu.

Sănătatea Infrastructura sănătăţii din oraş este reprezentată

de IMSP Spitalul raional Ungheni, Centrul

Diagnostic Consultativ şi IMSP Centrul Medicilor

de Familie Ungheni. În cadrul IMSP Spitalul raional

Ungheni, în prezent, sunt antrenaţi 494 de angajaţi,

fiind necesar un număr de 521 de persoane.

Atractivitatea slabă din punct de vedere a nivelului

redus de retribuire a muncii în domeniul sănătăţii

determină un număr al locurilor vacante de 27 de

persoane (anul 2013) şi între 73-100 locuri vacante

pe parcursul anilor 2008-2012.

Din numărul efectiv al personalului spitalului, 8,1%

sunt medici, specializaţi pe profilurile: terapeutic,

infecţios, pediatric, obstetrical, traumatologic,

narcologic, neurologic. De asemenea, sunt

prestate următoarele servicii paraclinice:

imagistică (radiologie, sonografie, endoscopie),

laborator clinic – biochimic, diagnostică

funcţională.

38

Numărul consultaţiilor oferite de către Centrul

Diagnostic Consultativ din oraş a crescut pe

parcursul anilor 2008-2013 cu 26,6% datorită

numărului sporit de îmbolnăviri şi respectiv

solicitări de servicii medicale. În anul 2013,

Centrul a dispus de un personal efectiv de 141

de angajaţi fiind necesari adiţional 37 persoane,

această tendinţă fiind observată şi pe toată

perioada ultimilor 6 ani de activitate a instituţiei.

Activitatea IMSP Centrul Medicilor de Familie

Ungheni este axată pe sporirea accesibilităţii

populaţiei la servicii medicale de calitate înaltă,

prin optimizarea infrastructurii existente și

utilizarea eficientă a resurselor. Principalele

servicii acordate sunt: servicii profilactice;

servicii medicale curative; servicii medicale

pentru situaţii de urgenţă.

4 http://www.oecd-ilibrary.org/

Nivelul de dezvoltare al serviciilor medicale în

oraşul Ungheni este satisfăcător, instituţiile din

domeniu depunând eforturi considerabile în

îmbunătăţirea lor prin implementarea unui şir de

Strategii şi programe naţionale privind dezvoltarea

sistemului de sănătate şi sporirea accesibilității

cetăţenilor la servicii medicale. La moment,

necesitatea investiţiilor este semnificativă,

infrastructura fizică fiind slab dezvoltată şi nivelul

de dotare tehnică cu utilaj modern insuficient.

De asemenea, numărul de medici la mia de

locuitori în oraş este de circa 2 medici, valoare

mult inferioară standardelor europene care indică

3,6-6,1 4 medici la mia de locuitori, fapt ce se

datorează migrării personalului calificat din

sistemul medical, motivarea slabă a acestuia,

precum şi lipsa unui sistem informaţional integrat

şi unitar în domeniu.

Activitatea sanitar – veterinară: In oraşul Ungheni

activează 4 instituţii sanitar veterinare ce

prestează servicii sanitar veterinare de liberă

practică, dintre care 3 reprezintă forma juridică de

Întreprindere Individuală şi 1 Societate pe Acţiuni.

Numărul angajaţilor este de 7 persoane dintre care

39

4 sunt medici veterinari. Capacitatea instituţiilor

conform planului proiectat corespunde

capacităţii de facto, astfel condiţiile de

desfăşurare a activităţii personalului în

prestarea serviciului veterinar sunt asigurate

conform standardelor stabilite de legislația în

vigoare.

Cultură şi culte Rețeaua de instituții culturale: Rețeaua de

instituții culturale în orașul Ungheni este

formată din 17 instituţii ce reprezintă biblioteci

publice, case de cultură, muzee şi lăcaşe de cult.

Pe parcursul anilor 2008-2013, numărul

instituțiilor culturale din oraș a rămas

nemodificat, numărul cărților și revistelor în

biblioteci a crescut cu 1,14% și fondul de cărți de

2 ori, numărul exponatelor în muzee a crescut cu

10,15% dintre care reînnoite sunt 0,24%. În anul

2013 se observă o creştere a numărului

vizitatorilor cu 34,8% sau de 1,3 ori comparativ

anului 2008.

Activităţile culturale din oraş se desfăşoară

prioritar în Palatul de Cultură şi în Clubul Bereşti.

Palatul de cultură a fost renovat recent, în două

etape, prin eforturile comune ale Primăriei,

Consiliului raional, FISM şi a Agenţiei de

dezvoltare Centru, valoarea proiectului de

renovare în anul 2009 fiind de 3990 mii lei, din

care 990 mii lei fiind alocate din bugetul local,

restul de 3 milioane lei fiind alocate de FISM.

Lucrările de renovare, au continuat în anul 2012,

fiind finanţate integral de FNDR, valoarea

proiectului de renovare fiind de 3,998 mil lei.

Anual, la Ungheni sunt organizate zeci de

evenimente cultural-artistice consacrate

sărbătorilor naţionale, regionale şi istorice, printre

care pot fi menţionate: Zilele oraşului Ungheni,

Sărbătoarea Recoltei şi Promovării Tradiţiilor

Naţionale, Festivalul raional al obiceiurilor şi

tradiţiilor de iarnă „După datina străbună”,

Festival folcloric Efim Junghietu, Festivalul de dans

„Hora de la Prut”, Festivalul “Mărţişor”.

Tabăra de Sculptură Ungheni, ce se desfăşoară

bienal în lunile august-septembrie, la care

participă cei mai valoroşi sculptori din ţară şi de

peste hotare. Al treilea eveniment de importanţă

naţională este Târgul Naţional de Ceramică,

desfăşurat anual la 20 august şi având la bază

tradiţia olăritului din regiune.

40

În oraş activează două grupuri artistice:

Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare

„Struguraş” şi Ansamblul de Dans Popular

„Muguraş”. Ansamblul de Cântece şi Dansuri

Populare „Struguraş” activează din 1946. De-a

lungul existenţei sale a întreprins turnee în

Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia,

Coreea de Sud ,Țările Baltice, România, China,

Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu

menţiuni şi diplome. Este medaliat cu aur la

Festivalul Unional de Folclor (în cadrul ex-URSS),

ediţia I.

Obiective şi monumente arhitecturale

Numărul total al lucrărilor monumentale de

importanţă culturală, istorică şi arhitecturală

locală şi naţională aflate pe teritoriul oraşului

Ungheni cuprinde 60 de piese. Printre

obiectivele şi monumentele arhitecturale din

oraş se regăsesc mai multe lucrări artistice de

importanţă culturală locală, realizate în cadrul

celor cinci simpozioane de sculptură,

desfăşurate la Ungheni în perioada 2000 – 2012.

De-a lungul timpului oraşul Ungheni a acumulat

şi un valoros patrimoniu cultural şi istoric

monumental local şi naţional care este

prezentat în documentul anexat. Multe dintre

elementele patrimoniului istoric necesită lucrări

de restaurare şi protecţie și sunt necesare resurse

financiare pentru protejarea, conservarea,

restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului

cultural.

Zone de agrement În perioada estivală, cele mai solicitate locuri de

agrement sunt:

• Tabăra de odihnă pentru copii ce cuprinde o

suprafaţă de 10536 ha şi este vizitată de către

circa 560 copii anual. Numărul angajaţilor este

de 22 persoane.

• Plajele de pe malul râului “Prut” şi lacului

“Delia” fiind vizitate de până la 900 persoane

pe zi în perioada estivală ;

• Parcurile “Central” şi “Francez”.

41

In prezent sunt în faza de proiectare 2 bazine de

înot: cu dimensiunile pentru maturi 30x15 m şi

copii 20x12.5, în cadrul unui complex de

agrement pe o suprafață de 0,7364 ha.

Problemele actuale ale zonelor de agreement

sunt:

• Amplasarea neatractivă a taberei pentru

copii – aceasta este amplasată în preajma

zonei rezidenţiale, în incinta fostei grădiniţe

cu capacitatea de 320 locuri.

• Parcul „Central” şi Plaja lacului „Delia” sunt

neamenajate. În vederea soluționării

problemei se analizează posibilităţile de

realizare a unui parteneriat public – privat.

Pentru construcţia clădirii pentru personalul

de salvamari pe malul lacului Delia se

elaborează documentaţia de proiectare.

Oraşul Ungheni cunoaşte un nivelul de dezvoltare

culturală relativ avansat. Existenţa instituţiilor

culturale, implicarea activă a populaţiei oraşului în

organizarea şi desfăşurarea evenimentelor

culturale, precum şi existenţa parteneriatelor cu

donatorii naţionali şi disponibilitatea unui număr

impresionant de lucrări monumentale de

importanţă culturală, istorică şi arhitecturală

locală şi naţională favorizează dezvoltarea imaginii

culturale a oraşului şi creşterea numărului

vizitatorilor anuali.

Totodată, persistenţa impedimentelor de ordinul

condiţiilor precare de desfăşurare a activităţilor în

biblioteci, fond de carte învechit, lipsa periodicelor,

resurse umane insuficient pregătite în gestionarea

reformelor în cultură contribuie la stagnarea

impulsionării vieţii culturale a oraşului.

Administraţia orașului Cadrul Instituţional: Oraşul Ungheni este

administrat în conformitate cu Legea nr. 764 din

27.12.2001 privind organizarea administrativ-

teritorială a Republicii Moldova, Legea nr. 436 din

42

28.12.2006 privind administraţia publică locală

şi cu prezentul statut.

În oraş administraţia publică se întemeiază pe

principiile autonomiei locale, descentralizării

serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor

administraţiei publice locale şi consultării

cetăţenilor în problemele locale de interes

deosebit.

Primăria Ungheni dispune de Statutul localității

care este actualizat anual. Activitatea primăriei

se bazează pe Regulamentul de organizare și

funcționare. Organigrama şi statele de personal

au fost actualizate și aprobate de către

Cancelaria de Stat în anul 2012. Fișele de post

există, ultimele modificări au fost efectuate la

data de 17.09.2012. Consiliul local activează în

baza propriului Regulament de organizare și

funcționare aprobat de actuala componență a

Consiliului.

Autorităţi reprezentative: Consiliul orăşenesc

Ungheni este un organ local eligibil format din

27 consilieri. Acesta activează în baza unui

Regulament (tip) de constituire şi funcţionare al

Consiliului orăşenesc, aprobat în anul 2005,

perioadă în care nu a fost modificat. Consiliul

orăşenesc Ungheni este constituit în 3 comisii de

specialitate: Învăţământ, cultură, tineret, sport,

Comisia Socială, Buget şi Finanţe.

Autorităţi executive: Primăria reprezintă instituţia

administraţiei publice locale gestionată de regulă

de primar, care activează conform prevederilor

legale în baza principiilor de autonomie locală.

Acesteia îi revine acordarea serviciilor publice,

consultarea cetăţenilor în diverse probleme locale,

fiind organul de conducere operativă a afacerilor

publice locale.

Primăria oraşului dispune de un sediu propriu,

amplasat în centrul oraşului, într-o clădire cu 7

etaje. Suprafaţa ocupată de birourile primăriei

este de 2070 m2, situaţie din care rezultă o

suprafaţă medie de cca 55 m2 per angajat. Deşi

densitatea personalului primăriei în spaţiul

disponibil pare a fi destul favorabilă, în opinia

angajaţilor spaţiul este total insuficient. Oficiile din

sediul primăriei sunt şi ele într-o stare destul de

bună, deşi o parte din mobilier este relativ învechit.

Primăria dispune de o pagină WEB funcţională -

http://ungheni.md, deşi unele informaţii privind

activităţile primăriei oraşului nu sunt actualizate.

Primăria are acces la internet. Jumătate din

angajaţii primăriei dispun de adrese e-mail, încât

aceştia sunt accesibili prin poşta electronică.

Adresa oficială de e-mail a primăriei este

primar.ungheni@gmail.com.

43

Primăria orașului Ungheni activează în baza unui

regulament intern, adoptat prin Decizia

Consiliului orăşenesc nr. 7/2 din 13.05.2005. În

regulament sunt consemnate multe dintre

principiile unui management instituţional,

realizarea integrală a cărora ar conduce la o

activitate cu o eficienţă sporită. Conform

organigramei primăria oraşului Ungheni este

constituită din 22 de angajaţi. Fluctuaţiile de

personal în perioada de referinţă (ultimul

mandat) au fost nesemnificative.

Conform Organigramei Primăriei oraşului

Ungheni, Primarul conduce activitatea generală

a Primăriei oraşului Ungheni, având în

subordinea sa Viceprimari responsabili pe

probleme sociale, construcţii funciare, urbanism

şi locativ-comunale.

Serviciile publice locale din suburbii sunt

organizate de către consiliile locale la

propunerea primarilor, în principalele domenii

de activitate potrivit specificului şi necesităţilor

locale, în limita mijloacelor financiare de care

dispune.

Din punct de vedere al capacității de organizare,

funcţionare şi de prestare a serviciilor

administrative, Administraţia oraşului Ungheni

dispune de documentele necesare pentru

activitate (statutul oraşului, regulamente de

organizare și funcționare, organigrame, state de

personal, fişe de post, etc.). Condiţiile de activitate

în cadrul primăriei, cât şi nivelul de dotare tehnică

a acesteia sunt bune.

Pe parcursul anilor 2000-2012, primăria în

parteneriat cu instituţiile publice de ordin naţional,

regional, cât şi cu donatorii internaţionali a reuşit

performanţa de a realiza aproape în întregime

Planul de Acțiuni al Strategiei de dezvoltare locală

2000-2025, dovedind un management al

gestionării treburilor publice destul de avansat.

Cu toate acestea, participarea ocazională a

personalului la cursuri de perfecţionare continuă,

lipsa unui serviciu responsabil de elaborare și

implementare a politicii de personal contribuie la

formarea dificultăţilor în îmbunătățirea activităţii

administrației publice.

Societatea civilă Sectorul neguvernamental din oraşul Ungheni

cuprinde 88 de organizaţii formate pe parcursul

anilor 1997-2013. Domeniul predominant de

activitate al organizațiilor neguvernamentale este

educație, deținând o pondere de 21,6%, urmat de

asistență socială cu 17%, economie – 11,5%,

dezvoltare comunitară și Drepturile Omului –

10,2%, tineret – 7,9%, sport – 5,8%, cultura și

sănătate – 4,5%, ecologie și mass media –3,4%.

44

În ultimii 10 ani, valoarea proiectelor

implementate în Republica Moldova a atins cote

majore accelerând procesul de dezvoltare socio-

economic local, regional si naţional. Implicarea

cetăţenilor oraşului în iniţierea şi realizarea

activităţilor locale contribuie major la depăşirea

cu succes a crizelor economice-sociale şi politice.

Pe parcursul anilor 2010-2014, oraşul Ungheni a

beneficiat de 82 proiecte implementate.

Majoritatea proiectelor poartă un caracter

predominant social cu o pondere de 37,8%,

cultură – 19,5% şi educaţie – 18,4%, iar

proiectele ce ţin de infrastructură reprezintă

7,3%, consolidare capacităţi administraţie

publică – 6,1%, managementul deşeurilor şi

utilităţi publice – 3,7%, mass-media – 2,3%,

eficienţă energetică – 1,3%. Costul total al

proiectelor este de 121 980 778 lei, dintre care

81,4% reprezintă suma grantului donatorilor şi

18,6% ponderea contribuţiei aplicanților

proiectelor.

Managementul deşeurilor Oraşul Ungheni utilizează, pentru depozitarea

deşeurilor menajere solide, un poligon autorizat,

situat la o distanță de 3,5 km, la Est de oraş, în

partea stîngă a traseului Ungheni – Cetireni.

Poligonul este amplasat în preajma satelor

Rezina şi Cetireni. Suprafaţa lui constituie circa

9,45 ha şi dispune de proiect de execuţie.

Proiectul a fost elaborat de I.P.

„Moldcomunproiect” în anul 1988, obiectivul nr.

4767.

Evacuarea de gunoi se efectuează în mod

individual şi centralizat – de către ÎM „AVE

Ungheni”SRL. Numărul angajaţilor care deservesc

locuitorii oraşului Ungheni constituie 38 de

persoane, dintre care ponderea femeilor

constituie 15%.

Gunoiul menajer şi deşeurile industriale sunt

evacuate de către 22 unități de transport, dintre

care 54,55% sau 12 maşini sunt pentru

compactarea deşeurilor, inclusiv 4,55% sau 1

autospecială de intervenţie.

Cantitatea de deşeuri solide evacuate în anul 2013

au constituit 16,4 mii tone, cu 39% mai mult decît

în perioada respectivă a anului precedent. În

dinamică volumul deşeurilor evacuate în perioada

anilor 2011 – 2013 a crescut cu 63%, în comparaţie

cu numărul populaţiei care a crescut cu doar 0,63%.

45

Colectarea selectivă a gunoiului de către

consumatorii locali se efectuează parţial.

Momentan se colectează (1) peturi (ambalaj

pentru produsele lichide); (2) cartonul, hîrtia şi

(3) metalul. Sticla nu este selectată deoarece

cheltuielile pentru selectarea sticlei sunt mai

mari decît veniturile.

Una dintre cele mai stringente probleme la nivel

local şi republican constituie lipsa condiţiilor de

incinerare a deşeurilor medicale şi a

crematoriilor. Spitalele sunt constrînse de

situaţia creată şi de a transporta deşeurile

generate, inclusiv cele infecţioase, la depozitele

de deşeuri menajere.

În prezent se resimte necesitatea reactualizării

proiectului de execuţie a poligonului de deşeuri

menajere solide a or. Ungheni unde să prevadă

construcţia acestuia conform cerinţelor

ecologice şi standardelor actuale, pentru

diminuarea impactului asupra mediului

înconjurător a obiectivului dat. Pentru o

dezvoltare durabilă În data de 12 februarie 2014

sa inițiat procesul de implementare a

Programului Regional Sectorial de Management

al Deșeurilor Solide 5 pentru o dezvoltare

durabilă a raionului Ungheni, Călărași și

Nisporeni.

Poliție și pompieri Poliţie: Poliţia municipală a oraşului Ungheni

este o instituţie publică specializată a statului, în

5 Principalele sarcini sunt: (1) elaborarea Studiilor de Fezabilitate /Evaluare a Impactului asupra Mediului

subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care

are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile

fundamentale ale persoanei prin activităţi de

menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi

securităţii publice, de prevenire, investigare şi de

descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor.

Conform art. 7 al Legii Nr. 416 din 18.12.1990 cu

privire la poliţie, poliţia municipală se află în dublă

subordonare: Ministerului Afacerilor Interne şi

autorităţilor administraţiei publice locale.

În oraşul Ungheni activează 2 sectoare de poliţie nr.

1 şi 7. Colaboratorii poliţiei supraveghează

asigurarea ordinii şi securităţii populaţiei oraşului

Ungheni (sector nr. 1) şi în mod distinct gara auto

locală, internațională şi feroviară (nr. 7). Pentru o

activitate mai eficientă doar 78% din personal nu

este suficient, fiind nevoie de suplinire de locuri.

În anul 2013 din partea cetăţenilor au survenit

3260 solicitări înregistrate. În dinamică ponderea

solicitărilor în perioada 2008 – 2013 a crescut cu

144%. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate

în anul 2011 şi au constituit 1336 apeluri.

Pe parcursul perioadei anilor 2008 - 2013 pe

teritoriul oraşului Ungheni ponderea infracţiunilor

pentru sistemul regional de gestionare a deşeurilor şi (2) identificarea locației pentru depozitul regional (care va fi construit după standarde europene).

46

săvîrşite în locurile publice au constituit 1514

infracţiuni, dintre care 81% au fost descoperite.

În dinamică numărul infracţiunilor înregistrate în

anul 2013 au constituit 200 infracţiuni sau cu 45 %

mai mult faţă de anul 2008, iar numărul

infracţiunilor descoperite au constituit doar 139

sau cu 5% mai mult. Cel mai multe infracţiuni

înregistrate (429) şi descoperite (386) au fost

înregistrate în anul 2010, iar cele mai puţine în

anul 2008 (138 înregistrate şi 132 infracţiuni

descoperite).

Cele mai multe infracţiuni au fost: furturi,

accidente rutiere, huligănii şi jafuri. Ponderea

crimelor înregistrate în perioada anilor 2008 –

2013 în domeniul huligănii şi furturi au

înregistrat o creştere cu 52% şi 38% respectiv. În

aceiaşi perioadă ponderea infracţiunilor - violuri,

tîlhării şi escrocherii au fost în descreştere cu

100%, de la 3, 2 şi 6 la 0 infracţiuni. Descreştere

semnificativă au înregistrat jafurile (42%) şi

accidentele rutiere (23%).

În pofida măsurilor întreprinse de structurile de

apărare a ordinii publice, starea infracţională pe

teritoriul Republicii Moldova conform Biroului

Naţional de Statistică pe ultimii 4 ani 2009 –

2012 rămâne a fi tensionată, numărul

infracţiunilor fiind în ascensiune cu 43%.

Conform datelor prezentate denotă faptul că în

Ungheni se comit circa 0.54%, 0.40%, 0.51% şi

respectiv 0.46% din numărul total al

infracţiunilor înregistrate în republică cu

tendinţe de descreştere.

Pompieri: Conform legislaţiei, executarea

reglementărilor de protecţie anti-incendiară a

populaţiei este obligatorie, pentru nerespectarea

lor prevăzându-se răspundere administrativă. În

cadrul oraşului Ungheni, administrarea publică în

domeniul asigurării apărării împotriva incendiilor

revine Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni, ce

deservește raionul Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni.

Raioanele Călăraşi şi Nisporeni sunt deservite de

către secţiile amplasate în oraşele omonime. Din

cadrul Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni face

parte: Serviciul Apărarea Împotriva Incendiilor și

Serviciul Protecţiei Civile.

Suprafaţa deservită de Direcţia Situaţii

Excepţionale Ungheni constituie 1082,6 km2, per

angajat suprafaţă medie este de 21 km2,ceea ce

reprezintă cu mult peste media de deservire

practicată în municipiile - capitale ale ţărilor

europene. De regulă, suprafaţa medie normală de

deservire de către serviciile de pompieri este sub

11 km2.

În perioada anilor 2009 – 2013 în oraşul Ungheni

au avut loc 131 de incendii, valoarea totală a

prejudiciilor cauzate de incendii constituind

209,950 mii lei. Cel mai mic număr de incendii a

fost înregistrat în anul 2011 - 18, valorarea

pierderilor constituind circa 19,630 mii lei.

47

TRANSPORT

Introducere Transportul are o influenţă importantă în ceea

ce priveşte structura spaţială a orașului cât și a

legaturilor acestuia cu teritoriul înconjurătora

(raion, republica Moldova, zona

transfrontalieră). Transportul este considerat

prin studiu ca factor major în dezvoltarea socio-

economică a municipiului Ungheni. Principalele

provocări6 la care transportul orașului trebuie să

răspundă se referă la următoarele aspecte:

1. Congestie ale traficului rutier, cu implicațiile

negative legate de poluarea aerului ( Efectul de

seră - reducerea emisiilor de CO2);

2. Infrastructura rutieră și accesibilitatea pe

calea ferată trebuie privită din punct de vedere

al distributiei spațiale (strazi și parcaje), al

caapcității traficului și a stării fizice a

infrastructurii și a modurilor de transport;

3. Dezvoltarea intermodalității cu efecte

benefice pentru oraș și raion.

6http://europa.eu/pol/trans/index_en.htm

Accesibilitate-Context european Orașul Ungheni este un important nod rutier și

feroviar fiind punct de frontieră vamal prin care se

conectează republica Moldova cu exteriorul țării.

Transportul exterior în orașul Ungheni este

reprezentat prin 3 tipuri: feroviar, auto și fluvial,

care asigură legăturile de transport și economice,

leagă orașul cu alte localități ale Republicii

Moldova cît și cu țările Uniunii Europene. Orașul se

întinde pe o distanță de 9 km de-a lungul graniței

cu România.

Rețeaua de transport TEN-T

Accesibilitate-Context național Teritoriul orașuluiUngheni este traversat de o line

feroviară și de 2 auto magistrale naționale care

conectează Ungheniul cu capitala republicii

Moldova cât și cu alte zone funcționale urbane.

Datorită diferenței ecartamentului transportul pe

48

căile ferate nu se încadrează eficient în circuitul

european.

Stația de cale ferată Ungheni este punct

internațional de trecere unde se efectuează

transport de mărfuri și de pasageri. În anul

2013, prin stația de cale ferată s-au efectuat

transportări de pasageri în mărime de 373,5 mii

și mărfuri în mărime de 55,6 tone.

Coridor transport TRACECA-Republica Moldova

Oraşul dispune şi de un port fluvial pe Prut care

se constituie ca unul din cele patru porturi

fluviale existente în prezent în Republica

Moldova, pentru care au fost efectuate lucrări

de adâncime şi îndreptare a albiei râului Prut pe un

sector cu lungimea de 385-405 km.

Transportul rutier acoperă cota cea mai mare în

transportul de mărfuri (78%)şi călători (56%)

Pentru asigurarea transportului interurban şi

internaţional, în oraş este amplasatăo autogară.

Mobilitatea-Rețeaua stradală Orașul Ungheni are în domeniul public 171 de

străzi cu o lungime totală de 132,4km şi o

suprafaţa de cca. 0,87km2. Lungimea străzilor şi

drumurilor în limitele teritoriilor amenajate

constituie 74,1 km, din care15,1 km (11,6%) sunt

magistrale de importanţă locală. Densitatea liniară

a străzilor în raport cu teritoriul pe care îl servește

este de 7,9 km/km2. Străzile şi drumurile ocupă

5,3% din teritoriul intravilan al orașului.

Insuficiența rețelei rutiere au determinat în ultima

perioadă apariția în anumite zone un nivel înalt de

aglomerație a traficului rutier. Circulația în centrul

orașului este la limita capacității străzilor, iar în

zonele gărilor și pieței se formează ambuteiaje

care în orele de vârf apar aproape pe toate

magistralele ce leagă periferiile de centru.

Majoritatea străzilor și drumurilor dispun de o

rețea neregulata mai ales în partea industriala a

orașului și în cartiere. Partea centrala a orașului

dispune de o rețea de drumuri si străzi mai bine

dimensionate si amenajata.

Circa 68% din străzi şi toate magistralele sunt cu

îmbrăcăminte rigidă, în principal din beton asfaltat

şi beton. Se constată că după sezonul de iarnă o

49

parte considerabilă din suprafeţele stradale se

deteriorează lucru care afectează fluiditatea

circulaţiei.

Parcări și semnalizări rutiere În oraş sunt înregistrate oficial 2 parcări, cu o

suprafaţa totală de 900 m2, pentru 150 maşini-

locuri. Amplasare de obiective comerciale

determină o creșetere a cererii pentru spații de

parcare. In prezent, în zona centrală, mașinile

sunt parcate pe căile rutiere și pietonale.

Aceasta reduce capacitatea de traversare a

străzilor, face dificilă circulaţia transportului,

reduc siguranța în trafic a pietonilor, și nu

asigură condiţii confortabile pentru pasageri şi

mijloce de transport.

În conţinutul Planului Urbanistic General pentru

perioada de calcul este oportună studierea noile

amplsamente necesare parcării de scurtă durată

a automobilelor, precum şi proiectarea unor noi

capacități de parcare.

Mobilitate-Transport public Transportul urban al orașului Ungheni este

deservit prin maxi-taxi şi taxi. În 2013 volumul de

pasageri transportați de către microbuze este de

circa 1,29mln. Lungimea rețelei de transport

public pe rute fixe constituie 90,2 km. Aproape

toate rutele intersectează zona centrală a

orașului și nu au încă realizate stații de așteptare

pentru pasageri. In prezent primăria orașului

Ungheni este în proces de elaborare a unui plan

detaliat de amplasare a stațiilor transportului

public.

Concluzii Așezarea economico-geografică oferă orașului

Ungheni un şir de avantaje competitive pentru

dezvoltarea de perspectivă a sistemului de

transport. Folosirea eficientă a acestora reprezintă

un factor pentru relansarea economiei orașului și

a Republicii Moldova. Prin promovarea de către

Moldova a relațiilor economice cu Uniunea

Europeană, Ungheni este o potențială „poartă”

spre Europa de Vest, în vederea creșterii traficului

de mărfuri şi pasageri. Prin importanța sa

strategică pentru Moldova, punctul de frontieră

Ungheni (calea ferată) este unica legătură directă

cu vestul continentului european iar în perspectiva

promovării relațiilor cu Acordul Central European

al Comerțului Liber (CEFTA) și a aderării Moldovei

în UE, rolul acestui punct de frontieră va crește

considerabil.

Legături cu Uniunea Europeană, rețeaua TRACECA

prin Romania

In legătura cu PUG, studiul privind transportul

recomandă următoarele aspecte:

50

1. identificare zonelor de parcare în nodurile și

pe drumurile din zone urbane aglomerate

2. dimensionarea adecvată a legăturilor și a

nodurilor rutiere de acces in oraș, considerând

și posibilitatea dezvoltării multimodale

3. coordonarea marimii funcțiunilor propuse in

PUG cu noi locuri de parcare pe lotul construit

4. introducerea practicilor privind

managementul de trafic (semnalizare, sens

unic, etc)

5. realizarea unui plan de mobilitate a orașului

51

MEDIU

Cadru general Clima oraşului Ungheni este temperat

continentală, ca şi în întreaga republică. Iarna

este blîndă şi scurtă, vara este călduroasă şi lungă,

cu temperaturi medii de +20-25ºC. Temperatura

medie anuală a anului este pozitivă şi oscilează

între 8°C şi 9°C. Cantitatea medie anuală de

precipitaţii oscilează între 350 şi 380 mm. Stratul

de zăpadă este de 10-15 cm în perioada

decembrie-martie, dar nu este constant.

Vânturile, predominat de Nord-Vest, viteza

medie de 3-5 m/c, care aduce vara precipitaţii, iar

iarna îngheţuri. Adâncimea îngheţului de sol este

de 0,7-0,8 m. Zilele în care apare chiciura sunt

preponderent în lunile decembrie şi ianuarie.

Umiditatea relativă în perioada de iarnă este de

75-85%, în perioada de vară de 50-70%. Oraşul

Ungheni, conform hărţii seismice, se află în zona

cu seismicitatea de 7 grade.

Hidrografia7. Oraşul se află aşezat pe malul râului

Prut, al doilea râu după mărime din Moldova.

Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de

83,2 m3/sec. Prin oraş trec şi două râuleţe Delia

şi Băieleşti. Afară de râuri în localitate mai sunt

trei lacuri cu o suprafaţă totală de 125 ha: Delia –

104 ha, Ceachir – 5 ha, Bereşti – 16 ha. Lacul Delia

se află la 1 km de la gura de vărsare râul şi este

închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea

lacului de acumulare este de 3,2 km, adîncimea

7Cazac, V.; Bejenaru, Gh. Afluenții Prutului de pe teritoriul Republicii Moldova. Regimul hidrologic și parametrii

maximă – 4,0 m. Suprafaţa oglinzii apei este de

cca 90 ha, volumul – 2,5 mln. m3.

Calitatea apei din bazinele de suprafaţă şi

îndeosebi în lacul Delia este nesatisfăcătoare. În

mare parte acest fapt se datorează următorilor

factori:

• lipsa sistemelor locale de epurare a apelor

meteorice, care se revarsă în r.Prut, lacul

Delia şi lacul Bereşti.

• gradul înalt de uzură a staţiei de epurare

apelor reziduale a or.Ungheni, inclusiv lipsa

etapei biologice de epurare a apelor, gradul

înalt de uzură a staţiei de pompare şi

conductelor de apă reziduală.

• starea sanitară nesatisfăcătoare a străzilor

oraşului şi scurgerea neregulată a apelor

pluviale de pe suprafaţa lor în bazinele

acvatice.

Solul. Principalele tipuri de sol sînt:

ciornoziomul, soluri de tipuri cenuşii, de pădure

şi calcaros. Predomină solurile de ciornoziom –

75-80 %. Bonitatea medie a terenurilor agricole

după structura solului e de 61 puncte. Rezervele

de humus în stratul de sol au o grosime de peste

1 metru. Poluarea solului în mare măsură e

legată cu neefectuarea la timp şi calitativ a

lucrărilor de salubrizare în zonele locative, de

odihnă şi recreere, lipsa sistemelor centralizate

de evacuare a apelor reziduale în unele zone de

locuit (cartierele: Dăniţeni, Ungheni Deal,

morfometrici principali. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 19-21.

52

Ungheni Vale, Bereşti, str.Romană, str.Al.cel Bun,

etc), starea nesatisfăcătoare şi neefectuarea

măsurilor corespunzătoare de utilizare a

deşeurilor menagere colectate.

Floră şi faună. În apropierea oraşului Ungheni, pe

o suprafaţă de 373 ha se întinde aria protejată

„Valea Mare” cu vegetaţie valoroasă din lunca

Prutului. Această arie a fost declarată Monument

al naturii din Basarabia în perioada interbelică,

prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al României

din 19 iulie 19378. Pentru a conserva şi proteja

natura şi diferitele specii de plante şi animale

aflate pe cale de dispariţie, a fost concepută

rezervaţia din codrii satului Rădenii Vechi. Aici se

întîlnesc peste 77 specii de plante rare, iar fauna

este reprezentată de 200 specii.

Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă

un pericol major pentru atmosferă. Datele

statistice prezentate în Raportul Naţional de

Inventariere al RM de către Oficiul “Schimbarea

Climei” (Ministerului Mediului) denotă, că

emisiile totale de GES cu efect direct, exprimat în

echivalentul CO2, s-au diminuat în această

perioadă (2005) cu circa 68% faţă de anul de

referinţă (1990).

Schimbările climatice din Republica Moldova se

încadrează în tendinţa globală de încălzire, având

însă particularităţi regionale legate de poziţia pe

glob (în partea sud-estică a Europei) şi de

8Postolache, Gh.; Teleuță, A.; Mirona, A.; Covali, V. Conservarea diversității vegetației din lunca Prutului. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 26-30.

caracterul reliefului accidentat. Aceste

schimbări includ evoluţia principalilor parametri

climatici (temperatură, precipitaţii, regimul

vînturior etc.), existenţa unor fenomene

extreme etc.

Aerului atmosferic În republică se efectuează

controlul calităţii aerului atmosferic (după un

număr limitat de parametri) în mod planificat şi

în cazurile poluării accidentale. Calitatea aerului

este reprezentată prin indici de calitate, stabiliţi

pe baza valorilor concentraţiilor poluanţilor

atmosferici măsuraţi. Investigaţiile noxelor în

aerul atmosferic în or. Ungheni demonstrează,

că poluarea este determinată de pulberea, care

la hotarul zonei sanitare de protecţie depăşeşte

concentraţiile maxim admisibile în 2-5 ori, cea

ce e determinată de fluxul crescut al

transportului auto, întreţinerea şi curăţarea

nesatisfăcătoare a străzilor oraşului Ungheni.

Măsurile nivelului zgomotului în zonele locative

efectuate în anii precedenţi nu arată depăşiri

NMA în aceste zone, însă această nu dovedeşte,

că ele nu pot fi mărite în unele zone locative, ca

str. Feroviară, str. Iaşului, str. Romană, str.

Decebal, str. Ştefan cel Mare. Referitor la

undele electromagnetice se poate constata

faptul că în baza măsurărilor efectuate de către

specialiştii Centrului Naţional de Sănătate

Publică, la toate sursele existente în or. Ungheni

53

nivelurile depistate nu depăşesc 2% din nivelurile

maximal admisibile (NMA).

În oraşul Ungheni nu există surse majore de

poluare a aerului, deoarece densitatea

capacităţilor industriale este moderată. Singurele

surse de poluare mai consistentă sunt rugurile de

toamnă şi cele de primăvară, în care populaţia

degajează deşeurile de pe terenurile agricole.

Calamităţile naturale Teritoriul Moldovei şi

implicit, cel al oraşul Ungheni, prin amplasarea

geografică şi particularităţile naturale este afectat

mai frecvent de următoarele hazarduri:

cutremure de pământ, alunecări de teren,

inundaţii, ploi torenţiale însoţite uneori de

grindină şi furtuni puternice, temperaturi

caniculare de lungă durată vara ori prea scăzute

iarna, secete, ninsori abundente, îngheţuri

timpurii de toamnă ori tardive de primăvară,

cazuri de formare excesivă a chiciurii, epidemii,

epizootii şi invazii.

Zone naturale protejate

Rezervaţia Peisajeră Valea Mare (parcela 25;

Moreni-Balta, parcelele 26, 27) are o suprafaţă

totală de 373 ha şi este situată la sud de oraşul

Ungheni. Aceasta se află în gestiunea Gospodăriei

Silvice de Stat Ungheni.

Aria Naturală Protejată de Stat "Valea Mare", a

fost încadrată în etajul de silvostepă (Ss) cu trei

tipuri de staţiune: (1). Silvostepă - luncă de zăvoi

de salcie, Ps/m, aluvial, moderat humifer, rar şi

scurt inundabil; (2). Silvostepă - luncă de zăvoi

de salcie, Pm, aluvial, amifigleic, anual

prelungit inundabil; (3). Silvostepă- luncă de

şleau, Pm, sol zonal freatic umed, ne inundabil

sau rar inundabil.

In prezent sunt identificate trei tipuri de

pădure: (1).Zăvoi de plop alb de productivitate

mijlocie, (Pm); (2). Zăvoi de salcie de

productivitate mijlocie, (Pm); (3). Stejăreto-

şleau de luncă din silvostepă de productivitate

mijlocie, (Pm);

Patrimoniu construit protejat Numărul total al lucrărilor monumentale de

importanţă culturală, istorică şi arhitecturală

locală şi naţională aflate pe teritoriul orașului

Ungheni este apreciabil - 60 de piese. Printre

obiectivele şi monumentele arhitecturale din

54

oraş se regăsesc mai multe lucrări artistice de

importanţă culturală locală, realizate în cadrul

celor cinci simpozioane de sculptură, desfăşurate

la Ungheni în perioada 2000 – 2012. De-a lungul

timpului oraşul Ungheni a acumulat şi un valoros

patrimoniu cultural şi istoric monumental local şi

naţional. Acesta numără cca 12 monumente. (vezi

anexa). Multte dintre elementele de patrimoniu

istoric necesită lucrări de restaurare şi protecţie.

Concluzii Oraşul Ungheni dispune de arii naturale protejate

de stat şi spaţii verzi variate, însă starea mediului

este supusă unor factori cu influenţă permanentă

de degradare cum ar fi: emisiile de gaze în

atmosferă, poluarea apelor, eroziuni şi alunecări

de teren, reducerea zonelor verzi.

Apele din intravilanul oraşului depăşesc de 4-6 ori

concentraţia maximal admisibilă de poluare,

datorită lipsei zonelor sanitare de protecţie la

întreprinderile mari, lipsei instalaţiilor pentru

reciclarea şi utilizarea deşeurilor industriale şi

menajere, sistemului neperformant de asigurare

a salubrităţii.

În ultimul timp, creşterea necontrolată a parcului

auto şi intensitatea transportului a adus la

poluarea ridicată a aerului, peste limitele

aceptabile, la care se adaugă presiunea constantă

asupra spaţiilor verzi provocată de lipsa parcărilor

amenajate.

Lipsa tehnologiilor de prelucrare a deşeurilor,

utilajul tehnic învechit şi insuficient, numărul mic

de personal tehnic, relaţiile nereglementate

dintre prestator şi beneficiar dezorganizează

sistemul de asigurare a salubrităţii în oraş, fapt

ce se răsfrânge negativ asupra mediului natural

urban.

In ceea ce priveste relația cu documentația de

PUG, se vor identifica zonele cele mai poluate și

cu pericol de ris pentru a stabili măsurile ce

trebuiesc luate pentru atenuarea sau

eliminarea acestora.

55

POTENTIAL SI INFRASTRUCTURA TURISTICA

Valori istorice Oraşul Ungheni este interesant ca destinaţie

turistică dun mai multe puncte de vedere. Acest

oras stă la hotarele Republicii Moldova, este

primul care întîmpină oaspeţii acestei ţări,

creează primele impresii despre această ţară.

Prima atestare documentară datează din august

1462. Iniţial, localitatea s-a numit Unghiul,

probabil pentru că Prutul formează aici un unghi

perfect. Cu numele său actual – Ungheni –

aşezarea apare în documente abia în 1645.

Rolul Ungheniului a fost unul important în

relatiile comerciale Moldovei încă începînd cu

perioada medievală, deoarece pe aproape

treceau trei drumuri importante: Drumul Sării,

Drumul Pescarilor, Marele Drum Comercial

Tătăresc.

Ungheniul devine centru teritorial-administrativ

încă în anul 1870 cînd i se conferă statutul de

centru de voloste cu 16 sate în subordine. Rolul

hotărîtor însă în ascensiunea sa l-a avut

construcţia, în anii 1871-1875 a căii ferate

Chişinău-Ungheni-Iaşi. Tot în Ungheni în

perioada 1886-1877după proiectulvestitului

arhitect francez Alexandre Gustave Eiffel,

autorul renumitului Turn Eiffel din Paris, se

construieşte podul de cale ferată peste Prut,

legând astfel cele două maluri ale râului.Podul a

fost deschis pe 9/21 aprilie 1877, cu doar trei

zile inainte ca Rusia să declare război Turciei.

Tot pe aici dealungul secolelor XVIII-XIX-lea

treceau şi armatele ruseşti care plecau mai

departe spre Balcani pe vremea razboaielor

ruso-turce. În acest context în anul 1877,

Ungheniul a fost vizitat de ţarul Rusiei,

Alexandru II, care a efectuat o trecere în revistă

a trupelor ruseşti dislocate la Ungheni şi care

urmau să participe la războiul ruso-turc din

1877 – 1878. In cinstea acestui eveniment, a

fost construită şi o biserică, cu hramul „Sf.

Alexandru Nevski”. Prima piatră de temelie a

fost pusă la 30 august 1903, în prezenţa

guvernatorului Basarabiei.

La 30 iunie 1905 construcţia este finalizată, iar

sfinţirea a fost efectuată în anul 1906 la

Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.Arhitectul acestui

56

lăcaş sfînt este Alexandru Bernardazzi, care a

donat proiectul. A. Bernardazzi a fost o

personalitate marcantă a secolului XIX-lea, care

a lăsat numeroase edificii – adevărate opere de

artă pe teritoriul Moldovei.

Puţin mai tîrziu a fost edificată în Ungheni o altă

biserică, cu Hramul „Sfântul Nicolae”(1882)pe

moşia satului Dănuţeni, astăzi cartier al or.

Ungheni, de către prinţul Constantin Moruzi,

originar din aceste locuri, domnitor al Moldovei

între anii 1877- 1882. Aici moare în 1886, fiind

înmormântat in cavoul bisericii, ctitorită de el.

La Ungheni şi-a petrecut copilăria fiul său,

Dumitru Moruzi, care mai târziu îşi face studiile

la Sorbona, analist politic şi scriitor.

Azi Ungheniul este un important centru

economic şi cultural al Republicii Moldova.

Oraşul Ungheni dispune de întreprinderi

industriale unice in ţară şi bazate pe tradiţii

populare in domeniul ţesutului covoarelor,

producerea articolelor de ceramică şi

producerea vinurilor, activităţi întruchipate în

activitatea Fabricii de covoare Ungheni, Fabricii

de ceramică, unica de acest fel in ţară şi a

Fabricii de vinuri.

Aici începând cu anul 2000, are loc Tabăra de

Sculptură Ungheni, care se desfăşoară bienal în

lunile august – septembrie şi la care participă

sculptori profesionişti din tară şi de peste

hotare, lucrările cărora sunt amplasate în aer

liber în raza oraşului. Alte evenimente culturale

de amploare care se desfăşoară la Ungheni sunt:

Festivalul Obiceiurilor de lama „După datina

străbună” (decembrie), Targul Olarilor (august),

Festivalul Internaţional de muzică şi dans „Hora

de la Prut”.

57

Oraşul Ungheni, împreună cu imprejurimile sale

dispune de condiţii suficiente pentru

dezvoltarea turismului.

Se pot admira renumită Aleea castanilor din

Ungheni, care este una din cele mai lungi de

acest fel din Europa. Se ştie că acum câteva

decenii, amenajarea acestei alei a intrat în

costul construcţiei drumului central din oraş. În

anul 1975 pe o lungime de circa cinci kilometri

au fost plantaţi peste 650 de arbori de castani.

Acum copacii au devenit deja un obiectiv turistic

bine cunoscut.

La o depărtare de doar 30 km de or. Ungheni,

traseul dinspre Chişinău, se află Rezervaţia

naturală “Codrii”, iar numai la 20 km- Rezervaţia

naturală “Plaiul fagului” – două din cele cinci

rezervaţii naturale existente în Moldova,

complexe ale naturii, păduri vechi aflate sub

ocrotirea statului. Tot în această zonă se află

cele mai înalte dealuri din Moldova şi cele mai

adânci văi. Această regiune a impresionat mult

pe cei ce au trecut prin aceste locuri prin

varietatea reliefului, iar Vasile Docuciaev (1846

-1903), naturalist rus, profesor la Universitatea

din Peterburg, aflandu-se in Basarabia

(Republica Moldova de astăzi) într-o expediţie,

numeşte această regiune “Elveţia

basarabeană”.

Structuri de cazare: 1. Hotelul Vila Verde - Ungheni*** amplasat pe

str.Naţională,5 or. Ungheni. Este unicul hotel de

3 stele în acest oraşi, cunoscut în trecut ca

„Hotelul Dacia-Ungheni”. Hotelul a fost

inaugurat în 1976, iar în 2011 şi-a reluat

activitatea după reconstrucţia capitală. Hotelul

dispune de un fond hotelier de 62 de camere, 3

săli de conferinţă şi restaurant.

2. Motel „IRI-DANA”*** amplasat de str.

O.Unghureanu, 12, or. Ungheni. Motelul este

maplasat la distanţa de 5 min. De mers cu

maşina spre centrul oraşului. Motelul dispune

de 24 camere, 2 săli de conferinţă, un restaurant

cu sala de banchet.

Structuri de alimentaţie:

• Mioriţa (restaurant) amplasat pe traseul

naţional Ungheni-Chişinău, 7 km de la

Ungheni

• France Prut (restaurant) amplasat pe str.

Naţională, 12

• Patria (restaurant) amplasat pe str.

Naţională, 19

• 4*4 (restaurant) amplasat pe str. Decebal,

17/2

• Super pizza (restaurant) amplasat pe str.

M. Eminescu

• Paty Bar (restaurant-bar) amplasat pe str.

A. Plămădeală, 87

• Royal Club (cafenea-bar) amplasată pe str.

Naţională, 5

• RR (cafenea-bar) amplasată pe str.

Naţională, 53

Agenţii de turism: 1. Agenţia de turism a hotelului Vila Verde -

Ungheni

58

ANALIZA SWOT. STUDII DE FUNDAMENTARE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Coop

erar

e te

ritor

ială

• Poziție transfrontalieră in apropierea graniței cu Romania, in zona de contact cu UE

• Important nod de circulație rutieră, feroviară, și posibilitate de reluare a circulației navale;

• Localizare pe Coridorul nr.9 de circulație paneuropeană

• Participare activă în Euroregiunea Siret Prut Nistru

• Poziție excentrică pe plan regional • Cooperare insuficientă pe extinderea serviciilor

publice în suburbii

Dem

ogra

fie

• Poziția 2 în ratingul orașelor din Republica Moldova, după numărul populației

• Diferența mare între efectivele populației înregistrate și a celei prezente

• Reducerea lentă a numărului de locuitori (comparativ cu alte localități urbane) în perioada de recesiune economică

• Oraș - centru raional, factor ce provoacă flux de imigranți din raion

• Creșterea efectivului populației în ultimii șase ani, contrar tendințelor medii de republică

• Structura pe vârste favorabilă pentru moment (segment mare a populației fertile)

• Rata brută de mortalitate inferioară mediei pe republică

• Orașul este la limita unei dinamici defavorabile • Recesiunea/reducerea numărului populației

este moderată (poziția 22) • Structura după sexe moderat dezechilibrată • Rată de masculinitate inferioară ratei pe

republică • Populație în prag de îmbătrânire demografică,

în condițiile sexului masculin deja îmbătrânit demografic

• Rata brută de natalitate se plasează sub nivelul general pe republică

• Disponibilități inferioare ale intravilanului, care condiționează dezvoltarea demografică

Tere

nuri

• Fondul funciar sistematizat; • Secția de management funciar; • Sistemul de

evidenţăcadastralăşisistemul GIS funcţionale;

• Relieful și structura geodezică favorabilă construcțiilor.

• Lipsaresurselorumaneşicapacitatearedusă de administrare;

• Utlizarearedusă a tehnologiilor avansate; • Lipsa sistemului de evaluare economică a

fondului funciar; • Lipsamonitorizăriipieţiifunciare; • Lipsa de terenuriliberepentruconstrucţii

Locu

ințe

• Atractivitatea or. Ungheni ca loc de trai; • Concentrarea întreprinderilor de

construcţie; • Concentrarea producătorilor

materialelor de construcţie autohtone; • Concentrarea importatorilor de

materiale de construcţie; • Existența operatorilor de gestionarea

fondului locativ.

• Piaţa imobiliarărelativdezvoltată; • Posibilităţile financiarereduse ale APL, pentru

dezvoltarea şi întreţinerea sectorului locativ; • Nivelul de trai şi puterea de cumpărare a

populaţiei sunt scăzute; • Piaţa resurselor creditar-ipotecare este slab

dezvoltată; • Lipsa transparenţei în activitatea

întreprinderilor monopoliste furnizoare de servicii comunale

• Lipsa bazei de date urbane privind fondul de locuinţe;

• Lipsa amenajărilorşi a locurilor de parcare

59

Dezv

olta

re e

cono

mic

ă

• Creştereanumerica a IMM-urilorînoraşulUngheni;

• Tendinţa de diversificare a domeniului de activitate a agenților economici;

• Zonă foarte atractiva pentru investitori; • FuncţionareaZoneiEconomiceLibere; • Existentauneiinfrastructuri de

producţiedisponibile; • Factorii de

producţierelativieftiniîncomparație cu alteţări din regiune;

• Capital uman disponibil - forța de munca;

• .Absenţaunorpoliticipublice coerente în domeniul economic;

• Lipsa culturii antreprenoriale; • Lipsacapitalului de susţinere a

activităţiieconomice din Ungheni; • Infrastructura de slab dezvoltată

(absentaincubatoarelor de afaceri/parcurilorindustrialeş.a);

• Utilizarea tehnologiilor vechi cu productivitate și eficiență economică scăzută;

Util

ități

publ

ice

• Accesibilitatea surselor de apă potabilă • Reţea de alimentare cu apă bine

dezvoltată • Reţea de canalizare divizorie • Capacitate suficientă a staţiei de tratare

a apei • Sistem descentralizat de alimentare cu

energie termică • Capacitate alimentarea cu gaze naturale

suficientă • Reţea de distribuţie a gazelor relativ

nouă • Reţele electrice dezvoltate cu o

capacitate de alimentare suficientă • Retea de telefonie fixă ş imobilă bine

dezvoltată.

• Absenţa capacităţilor de înmagazinare a apei • Tehnologii depăşite de tratare a apei potabile • Grad avansat de uzură a reţelelor • Pierderi exagerate ale furnizorilor • Acces insuficient al populaţiei la sistemul de

canalizare • Staţia de epurare fără tratare biologică • Reţea pluvială insuficientă și cu un grad sporit

de uzură • Retea de termoficare slab dezvoltată • Lipsa sistemului de aprovizionare cu apă caldă • Costuri mari ale utilităților.

Educ

aţie

şi S

ănăt

ate

• Rețea de instituţii de învăţământ dezvoltată şi diversificată;

• Gamă variată a instituţiilor destinate activităţilor extracurriculare;

• Servicii medicale diversificate.

• Dotareprecară a unităţilor de învăţământ cu echipamente si materiale;

• Insuficienţa capacităţii nominale ale instituţiilorpreşcolare;

• Oferte educaționale profesionale neracordate la cerințele de pe piața muncii;

• Grad de dotaretehnică al instituţiilormedicale cu utilaj modern insuficient;

• Personal medical specializat insuficient; • Diminuarea numărului persoanelor încadrate în

sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Prot

ecţie

soci

ală

• Experiență comunitara avansata; • Existenţa unui număr important de

asociații obşteşti care asigură servicii sociale;

• Acoperirea majorității categoriilor de persoane în situaţie de risc social;

• Experienţa angajaţilor în munca cu beneficiarii cu dizabilităţi;

• Îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite în scopul asigurării unei vieţi sănătoase, active şi sigure a tuturor beneficiarilor.

• Resurse financiare insuficiente; • Lipsa unei baze de date comune a beneficiarilor

şi prestatori de servicii sociale care activează în domeniu;

• Lipsa unui soft unitar şi performant de gestionare a datelor în zona serviciilor sociale;

• Centrele nu dispun de personal de specialitate şi spaţiu pentru anumite domenii specifice: tineri delicvenţi şi persoane bolnav psihic, pentru îngrijire;

• Dotarea materială insuficientă a instituţiilor furnizoare de servicii din spectrul social, lipsa condiţiilor de muncă: birouri şi transport de serviciu.

60

Cultu

ră şi

cul

te • Existenţa diverselor obiective culturale;

• Patrimoniu cultural de importanță locală și națională

• Ansambluri de cântece şi dansuri populare renumite

• Condiţii precare de desfăşurare a activităţilor culturale în biblioteci;

• Degradarea patrimoniului cultural ca urmare a lipsei efectuării investiţiilor;

• Resurse umane insuficient pregătite să gestioneze noile reforme în domeniul cultural;

Adm

inis

traţ

ie

şi

soci

etat

e ci

vilă

• Retea dezvoltată a organizațiilor societății civile

• Experienţă avansată în dezvoltarea și implementarea proiectelor transfrontaliere

• Participarea ocazională a personalului APL la cursuri de perfecţionarecontinuă;

• Motivaţia redusă a funcţionarilor publici. • Prevalarea proiectelor non-economice în

portofoliul de proiecte.

Man

agem

enta

l deş

euril

or • Existenta unui depozit autorizat a

deşeurilor menajere; • Colectare parţială a deşeurilor solide

carton, peturi şi metal; • Implementarea Programului Regional

Sectorial de Management al Deșeurilor Solide cu suportul Agenției de Dezvoltare Regională Centru şi Agenției de Cooperare a Germaniei (GIZ).

• Lipsa unei gunoişti autorizate conform cerinţelor europene;

• Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a deşeurilor;

• Număr insuficient de platforme amenajate şi containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

• Lipsa facilităţilor de compostare a deșeurilor; • Depozitare necontrolată a deşeurilor, inclusiv

din construcţii şi demolări.

Poliţ

ie ş

i Pom

pier

i

• Existenţa structurilor de asigurare a ordinii şi siguranţei publice;

• Colaborare între reprezentanţii tuturor instituţiilor publice la nivel local;

• Realizarea unor informări periodice privind situaţia locală;

• Sistem unitar pentru pregătirea, coordonarea şi conducerea forţelor de intervenţie;

• Cooperare cu celelalte structuri locale.

• Dotarea insuficientă cu echipament; • Tehnică specializată uzată moral şi tehnic; • Lipsa iluminării stradale sau iluminare

insuficientă în unele cartiere și curți din oraș; • Lipsa semafoarelor în intersecții aglomerate; • Lipsa sistemului de înştiinţare a populaţiei

privind situaţiile excepţionale; • Carenţe în operaţionalizarea serviciilor

voluntare; • Depozit pesticide extravilan.

61

OPORTUNITATI RISCURI

Coop

erar

e te

ritor

ială

• Strategii si politici naționale adoptate sau in

curs de adoptare pe domenii de descentralizare, dezvoltare regional și urbană

• Perspective legate de dezvoltarea unui important pol de creștere din Moldova

• Parafarea/semnarea Acordului de liber schimb cu UE

• Extinderea descentralizării in toate sectoarele de activitate

• Conferirea statutului de municipiu și/sau pol de creștere

• Reorientarea politicii externe a RM de la UE spreuniuneavamalăeuroasiatică

• Neimplementarea planului de acțiuni a strategiei de descentralizare

• Neaporobareapoliticilor de dezvoltare urbană echilibrată și a polilor de creștere.

Dem

ogra

fie • Premise de creștere a calității vieții

• Situația social-economică degradată în mediul rural – cauza unui flux de imigrare

• Existența remitențelor și exploatarea acestora pentru dezvoltarea social-economică a orașului

• Incapacitatea dezvoltării unor politici demografice la nivel național

• Deschiderile mai mari spre occident • Oraș afectat de pericolul sporit al inundațiilor • Încetinirea considerabilă a fluxului de remitențe

Tere

nuri

• Dezvoltareateritorialăprinextindereaorașuluişiutilizareaeficientă a celorexistente;

• Implicareaagenţilorimobiliariîndezvoltareapieţeifunciare.

• Capacitatea limitată a APL de gestionare a fonduluifunciarşifolosire a resurselorbăneştiobţinute din folosireaterenurilor;

• Risc seismic şialunecări de teren, inundațiiînlunca râului Prut;

• Micşorareaşidegradareaspaţiilor verzi.

Locu

ințe

• Vecinătatea cu UE vastimulapiaţa de locuinţeșivaoferioportunităţi de dezvoltare, inclusiv a sectorului locativ;

• Implicarea băncilor în acordarea creditelor ipotecare, cu rate ale dobânzii acceptabile;

• Sporireapotenţialuluiindustrieisimodernizareabazei de producere a materialelor de construcție.

• Existența carențelor în legislaţia privind locuinţele;

• Posibilităţi reduse ale statului şi Primăriei de subvenţionare a programelor locative;

• Instabilitatea prețurilor la resursele energetice; • Veniturilemici ale populaţiei; • Emigrareapopulațieigenereazăstagnareapiețiiimobili

are.

Dezv

olta

re e

cono

mic

ă

• Existenţaa cordurilor bilateral privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor;

• Proximitatea potențialelor piețe de desfacere;

• Deetatizarea patrimoniului public prin diverse forme, inclusiv în baza PPP;

• Dezvoltarea unor politici de atragere de investiţii în domenii economice cu valoare adăugată mare şi stimularea dezvoltării producţiei de noi tehnologii;

• Diversificarea oportunităților de finanțare (proiecte transfrontaliere);

• CreareaZonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UniuneaEuropeană;

• Simplificarea formalităților vamale si a regimului vizelor.

• Aplicareare glementărilor şi standardelor Europene; • Dezvoltarea economiei subterane; • Embargourile economice asupra Republicii Moldova; • Emigrareaspecialiştilor de valoare spre ţările

dezvoltate; • Atitudinea ostilă a structurilor statale faţă de

sectorul de afaceri;

Util

ități

publ

ice

• Diversificarea surselor de alimentare cu curent electric şi gaze prin interconexiunea cu reţelele electrice din UE

• Asigurarea securităţii energetice a oraşului; • Eficientizarea sistemului de termoficare prin

implementarea tehnologiilor cu utilizarea energiilor regenerabile

• Probalitate sporită a situaţiei de criză în domeniul alimentării cu apă (viituri, inondati, secete);

• Creşterea preţului la sursele de energie; • Unicitatea surselor energetice (gaze şicurent

electric);

62

• Programe externe majore de ameliorare a infrastructurii edilitare.

• Surse financiare insufficiente pentru a preveni degradarea infrastructurii edilitare.

Educ

aţie

şi S

ănăt

ate

• Implementarea reformei îndomeniul educaţiei;

• Aprobarea Strategiei de dezvoltare a învățământului vocaţional/ethnic pentru anii 2013-2020;

• Aplicarea Strategiilor şi programelor naţionale privind dezvoltarea sistemului de sănătate şi sporirea accesibilității cetăţenilor la servicii medicale;

• Instabilitate politică internaţională ce ar influenţa reducerea volumului de fonduri internaţionale;

• Migraţiaîncreştere; • Fluctuaţiacadrelor.

Prot

ecţie

soci

ală

• Oportunităţi de instruire şi consultanţă a personalului din domeniul social în colaborare cu specialişti din ţară şi din străinătate;

• Programe de formare iniţială şi continuă în domeniul asistenţei sociale;

• Promovarea voluntariatului; • Posibilitatea accesării unor fonduri externe

pentru restructurarea centrelor; • Încurajarea PPP în vederea înfiinţării de

servicii alternative şi realizării de investiţii; • Posibilitatea accesării de finanţări locale,

guvernamentale, europene sau internaţionale pentru dezvoltarea infrastructurii sociale.

• Creşterea numărului beneficiarilor de asistenţă socială, ce rezultă din procesul de îmbătrânire a populaţiei;

• Suprapuneri de date şi responsabilităţi între instituţiile publice din domeniu social;

• Resurse bugetare austere; • Criza economică • Scăderea nivelului de trai; • Încetarea activităţii ONG.-urilor care furnizează

servicii sociale;

Cultu

ră şi

cu

lte

• Aplicarea Strategiei de Dezvoltare a Culturii „Cultura 2020”;

• Cooperarea cu organism internaţionale în domeniul culturii;

• Deficit de resurse financiare pentru protejarea, restaurarea şi punerea învaloare a patrimoniului cultural.

Adm

inis

traţ

ie şi

So

ciet

ate

civi

lă • Cooperarea cu structurilor guvernamentale

superioare ierarhice; • Cooperare cu oraşele înfrăţite;

• Implicarea factorului politic; • Dificultăţi în implementării Strategiei Naționale de

Descentralizare;

Man

agem

ent

al

deşe

urilo

r • Fonduri UE; • Managementul integrat a deșeurilor solide; • Colectarea deşeurilor biologice şi chimice.

• Interese economice din domeniul gestionării deşeurilor;

• Contaminarea mediului.

Poliţ

ie şi

Pom

pier

i

• Relaţii de cooperare cu autorităţile administrative, instituţionale şi mass media;

• Consolidarea parteneriatului între diverse structuri şi societate în prevenirea şi contracararea fenomenelor negative sociale şi a situaţiilor excepţionale;

• Desfăşurarea programelor de lungă durată pentru efectuarea măsurilor de protecţie şi prevenire în zonele cu risc sporit infracţional şi de protecţie civilă.

• Creşterea volumului criminalităţii specifice ca urmare a procesului de pauperizare a populaţiei;

• Austeritatea mijloacelor financiare; • Depozit pesticide extravilan.

63

ANEXE

64

Anexa 1 – Demografie 1.1 Efectivul şi dinamica populaţiei La 01 ianuarie 2010 în or. Ungheni a fost înregistrat un efectiv al populaţiei stabile de cca 38 mii locuitori, efectiv care e mai mare decât dublu faţă de dimensiunea medie a unei localităţi urbane (15,6 mii loc. pentru 40 de oraşe din republică de până la anul 2000). ). Deja la începutul anului 2013 or. Ungheni număra cca 38,2 mii locuitori, plasând-se, după numărul de locuitori, pe locul 2, în lista celor 51 de oraşe din Republica Moldova (tab.1.1).

Tabelul 1.1: Rating-ul oraşelor din Republica Moldova după efectivul populaţiei9

Ratin

g

Oraşe

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Ritm

(%)

1 Cahul 42,4 41,2 41,2 41,1 41,0 40,8 40,7 39,2 39,0 39,4 39,4 39,7 39,8 39,8 -6,1 2 Ungheni 40,1 40,2 40,1 40,2 40,0 40,0 39,9 37,9 37,8 37,9 38,0 38,1 38,1 38,2 -4,7 3 Soroca 39,1 39,0 38,9 38,9 38,7 38,7 38,4 37,3 37,2 37,2 37,2 37,4 37,5 37,7 -3,6 4 Orhei 37,4 37,2 37,1 37,0 36,9 36,7 36,6 33,7 33,1 33,2 33,3 33,5 33,5 33,5 -10,4 5 Comrat 25,3 25,6 25,6 25,6 25,5 25,4 25,4 25,4 25,0 25,0 25,0 25,3 25,6 25,7 1,6 ... 50 Ghindesti 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 1,9 1,9 1,9 1,9 1,9 1.9 1.9 1.9 -5.0 51 Frunza 2,0 1,9 1,9 1,8 1,8 1,8 1,7 1,7 1,7 1,7 1,7 1.7 1.7 1.7 -15.0

Sursa: http://statbank.statistica.md În perioada postbelică fiind centru raional, situat în apropierea celui mai important punct de acces spre România, din zona de Nord-Vest, or. Ungheni a cunoscut o dezvoltare condiţionată de procesul de urbanizare din perioada sovietică (fig.1). Astfel, numai în perioada anilor 1980-1990 efectivul de locuitori ai oraşului Ungheni a sporit cu mai mult de 12 mii locuitori (cca +45%). Recesiunea economică şi socială, care a demarat la începutul anilor 90 ai secolului trecut, însoţită de structura defavorabilă după vârste a populaţiei, au condiţionat un început de stabilizare a numărului populației din oraş, proces care poate fi sesizat şi în prezent. Faţă de alte oraşe din republică în care recesiunea demografică a fost mai accentuată, în Ungheni reducerea efectivului populaţiei s-a produs mult mai lent, încât în perioada 2001-2013 populaţia oraşului s-a redus numai cu 2 mii locuitori, sau cu cca 5%, ceea ce plasează localitatea printre oraşele cu o dinamică recesivă moderată (poziţia 22 dintre oraşele Republicii Moldova), în timp ce în unele localităţi reducerea populaţiei a fost mai pronunţată (ex. or. Râşcani şi Lipcani cu -25,3% şi respectiv -20.3%), iar în altele populaţia a înregistrat o creştere pronunţată (ex. or. Sângera şi Cricova din componenţa mun. Chişinău cu creşteri de 21,7% şi respectiv 18,1%, şi or Otaci cu +16,4%). În general, dinamica efectivului populaţiei or. Ungheni, în perioada 2000-2013 a fost determinată atât de sporul natural negativ cât şi de afluxul de migraţie specifică acestei perioade. Descreşterea consistentă a populaţiei, care s-a produs în 2007 se explică prin modificările teritorial administrative operate în acea perioadă. Unele succese în dezvoltarea social-economică a oraşului dar şi structura demografică favorabilă din ultimii şase ani au determinat o ușoară creştere a numărului populaţiei (fig.1), deși factorii care au determinat creșterea se vor epuiza destul de repede (într-o perioadă medie) dacă nu se va insista pe atractivitate economică și socială, ceea ce poate determina un flux migrațional pozitiv.

9http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/02%20POP/POP01/POP01.asp

65

Figura 1.1: Populaţia stabilă şi cea prezentă a or. Ungheni, în perioada 1980-2013

Sursa: http://statbank.statistica.md Incertă este până la moment distorsiunea mare dintre numărul populaţiei stabile şi cel al populaţiei prezente, ultima fiind preluată de către administraţia drept efectiv de reper pentru diverse deduceri şi utilităţi urbanistice. În baza criteriului dimensional (număr de locuitori), şi al rolului social-economic pe care oraşul îl are în dezvoltarea republicii, APL din or. Ungheni depune eforturi considerabile pentru modificarea statutului din oraş în municipiu. 1.2 Structura populaţiei după sexe şi vârste Pentru cunoaşterea diverselor aspecte calitative capabile să impună un anumit curs evoluţiei populaţiei, va fi importantă punerea în evidenţă a diverselor aspecte ale structurii populaţiei după sexe şi vârste. În toată perioada pentru care sunt disponibile date statistice efectivul bărbaţilor a fost inferior celui al femeilor (fig.1.2; tab.1.2).

Figura 1.2: Structura populaţiei or. Ungheni, pe sexe (2007-2013)

Sursa: http://statbank.statistica.md În general, structura populaţiei oraşului după sexe pare a fi destul de dezechilibrată, aici predominând femeile, cu o pondere medie (pentru 2007-2013) de cca 53,5%, bărbaţilor revenindu-le o cotă medie de cca 46,5%, iar diferenţele dintre ponderile celor două sexe depăşind nivelul general pe republică. Astfel, între cele două sexe există o distorsiune accentuată, de cca 7,2 pp (2013) sau o diferenţă medie de cca 7,0 pp (2007-2013), acesta tinzând să se accentueze în ultimii trei ani. Situaţia respectivă a determinat o rată de masculinitate subunitară, încât la începutul anului 2013 la 100 de femei reveneau cca 86,5 bărbaţi (tab.2), ceea ce se plasează mult sub nivelul general pe republică.

66

Tabelul 1.2: Efectivul şi structura populaţiei stabile a oraşului Ungheni, pe sexe, în perioada 2007 -2013

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Bărbaţi 17638 17592 17640 17701 17690 17701 17722 Femei 20262 20208 20260 20299 20410 20399 20478 Ambele sexe 37900 37800 37900 38000 38100 38100 38200

Structura Bărbaţi 46,5% 46,5% 46,5% 46,6% 46,4% 46,5% 46,4% Femei 53,5% 53,5% 53,5% 53,4% 53,6% 53,5% 53,6% Rata de masculinitate 87,0% 87,1% 87,1% 87,2% 86,7% 86,8% 86,5%

Sursa: http://statbank.statistica.md Fiind caracterizaţi de o mortalitate mai mare, dar şi fiind implicaţi mai puternic în procesele migraţionale, bărbaţii de la o pondere majoritară la nivelul grupei tinere de vârstă, trec în inferioritate la nivelul grupei de vârste următoare (20-60 ani). Cel mai mare dezechilibru dintre sexe poate fi sesizat în populaţiei vârstnice, unde predomină femeile cu o cotă apropiată de 2/3 din populaţie. Într-o astfel de situaţie se solicită o extindere a oportunităților de muncă pentru bărbaţi, dar şi o atenţie sporită faţă de nevoile femeilor vârstnice.

Figura 1.3: Structura populaţiei or. Ungheni, pe sexe şi grupe mari de vârste (2012)

Sursa: http://statbank.statistica.md

Printre cele mai consacrate maniere de analiză a populației după sexe și vârste este recunoscută piramida vârstelor populației. Astfel piramida vârstelor populației or Ungheni se prezintă în figura 1.4.

Figura 1.4. Piramida vârstelor populației or. Ungheni (2013)

51,7%48,3%

-19

Bărbați

Femei46,0%

54,0%

20-59

39,4%

60,6%

65+

46,4%53,6%

TOTAL

67

Populaţia din oraş este în prag de îmbătrânire demografică, ponderea populaţiei vârstnice fiind de cca 13%, îmbătrânirea fiind mai pronunţată în cazul sexului feminin (15%). În acest context situaţia demografică din oraşul Ungheni, constatată în prezent poate fi calificată drept una favorabilă, cu o tendinţă lentă de înrăutăţire în următorii 15-20 de ani.

Figura 1.5: Structura populaţiei or. Ungheni, pe grupe mari de vârste (2012)

Sursa: http://statbank.statistica.md Vârsta medie a populaţiei din oraş este una comparabilă cu situaţia generală din mediul urban al republicii, ceea ce denotă o populaţie relativ tânără în raport cu populaţia de la sate (tab. 3). Un alt indice care pune în evidenţă situaţia demografică a unei colectivităţi este speranţa de viaţă la naştere, sau durata medie a vieţii la o anumită vârstă, indicatori care-şi au provenienţa din tabelele de mortalitate. Astfel, asociată situaţiei populaţiei urbane, speranţa medie de viaţă a populaţiei din oraşul Ungheni poate fi estimată la 69,3 ani, pentru bărbaţi, şi la 78 ani pentru femei, acestea fiind în creştere în întreaga perioadă studiată.

Tabelul 1.3: Vârsta medie a populaţiei stabile a Republicii Moldova şi a oraşului Ungheni, în perioada 2008-2012

Total pe republică Urban Rural Oraşul

Ungheni Ambele

sexe M F Ambele sexe M F Ambele

sexe M F M F

2008 35,6 33,9 37,0 35,3 33,8 36,7 35,7 34,0 37,3 32,14 35,55 2009 35,8 34,2 37,2 35,7 34,2 37,1 35,9 34,2 37,5 32,49 35,96

2010 36,0 34,4 37,6 36,1 34,5 37,5 36,0 34,3 37,6 32,81 36,34 2011 33,16 36,80 2012 36,3 34,6 37,8 36,4 34,8 37,9 36,1 34,5 37,7 33,50 37,25

Sursa: http://statbank.statistica.md Ungheniul dispune de o structură etnică în care predomină Moldovenii (Românii) cota cărora este de cca 68%. Celorlalte entităţi etnice le revine o cotă de cca 32% dintre care etniilor slave le revine o cotă destul de mare de cca 30%.

Figura 1.6: Structura populaţiei or. Ungheni, după etnii la recensământul populaţiei RM din 2004

22%25%

20%

64% 64% 65%

13% 11%15%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Ambele sexe Barbati Femei

-19

20-59

60+

68

1.3 Mişcarea naturală şi cea migratorie a populaţiei Dinamica populaţiei se produce sub incidenţa mişcării naturale, exprimate prin sporul natural (diferenţa dintre naşteri şi decese), şi a celei migratorii caracterizată de sporul migrator (diferenţa dintre imigranţi şi emigranţi). Mişcarea naturală în oraşul Ungheni, ca factor de creştere a numărului populaţiei, se manifestă destul de favorabil. Astfel în întreaga perioadă cuprinsă în studiu efectivul naşterilor l-a depăşit pe cel al deceselor (cu excepţia anului 2008), încât sporul natural în aproape întreaga perioadă a fost pozitiv, contribuind la sporirea numărului populaţiei (tab.2, anexe).

Figura 1.7: Natalitatea şi mortalitatea populaţiei oraşului Ungheni (1989-2012)

Rata brută de natalitate, în perioada analizată a performat cu valori suficient de mari, care pentru perioada 1989-1996 s-au plasat peste nivelul general pe republică specific perioadei date de cca 12,0 (media pentru perioada (1989-1996), iar perioada 2000-2012 a înregistrat o situaţie degradată (9,7 promile) comparativ cu situaţia generală pe republică (11,6 promile). În acelaşi timp, ratele brute de mortalitate se situează cu mult sub media pe republică (12,3 promile), fiind şi mai mici decât ratele brute de mortalitate din mediul urban, media cărora pentru perioada 2000-2012 a fost de cca 7,5 pro mile.

69

Tabelul 1.4: Populația stabilă a or. Ungheni, după sexe și vârste (2013)

Ambele sexe Bărbați Femei Ambele sexe Bărbați Femei

Vârste-Total 38357 17753 20604 Vârste 0 399 182 217 43 531 226 305 1 379 206 173 44 557 254 303 2 392 181 211 45 575 266 309 3 391 192 199 46 612 267 345 4 388 206 182 47 639 297 342 5 375 201 174 48 717 323 394 6 330 174 156 49 681 290 391 7 361 189 172 50 706 284 422 8 423 228 195 51 728 314 414 9 389 199 190 52 723 326 397

10 369 193 176 53 678 274 404 11 381 192 189 54 580 215 365 12 353 185 168 55 564 213 351 13 417 205 212 56 528 195 333 14 392 199 193 57 467 186 281 15 461 242 219 58 473 181 292 16 500 255 245 59 432 177 255 17 537 272 265 60 430 158 272 18 558 288 270 61 413 169 244 19 607 316 291 62 452 175 277 20 730 382 348 63 387 151 236 21 734 378 356 64 238 85 153 22 794 404 390 65 177 69 108 23 875 443 432 66 189 77 112 24 929 453 476 67 171 77 94 25 964 464 500 68 167 73 94 26 762 386 376 69 176 72 104 27 718 391 327 70 179 82 97 28 693 369 324 71 143 57 86 29 584 311 273 72 153 62 91 30 582 290 292 73 130 41 89 31 609 295 314 74 128 39 89 32 590 291 299 75 129 43 86 33 575 278 297 76 117 37 80 34 585 274 311 77 96 36 60 35 576 272 304 78 76 20 56 36 551 251 300 79 91 38 53 37 570 243 327 80 113 41 72 38 541 238 303 81 65 29 36 39 556 256 300 82 84 29 55 40 561 266 295 83 50 8 42 41 575 254 321 84 63 27 36 42 556 243 313 85 și

peste 137 33 104

70

1.4 ANALIZA SWOT

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e • Poziția 2 în ratingul orașelor din

Republica Moldova, după numărul populației

• Diferența mare între efectivele populației înregistrate și a celei prezente

• Reducerea lentă a numărului de locuitori (comparativ cu alte localități urbane) în perioada de recesiune economică

• Oraș - centru raional, factor ce provoacă flux de imigranți din raion

• Creșterea efectivului populației în ultimii șase ani, contrar tendințelor medii de republică

• Structura pe vârste favorabilă pentru moment (segment mare a populației fertile)

• Rata brută de mortalitate inferioară mediei pe republică

• Prezența unei infrastructuri sociale și economice dezvoltate, ceea ce face orașul atractiv pentru imigranții din satele raionului

• Rată de activitate economică și de ocupare a populației peste mediile pe republică

• Orașul este la limita unei dinamici defavorabile • Recesiunea/reducerea numărului populației

este moderată (poziția 22) • Structura după sexe moderat dezechilibrată • Rată de masculinitate inferioară ratei pe

republică • Populație în prag de îmbătrânire demografică,

în condițiile sexului masculin deja îmbătrânit dpdv demografic

• Rata brută de natalitate se plasează sub nivelul general pe republică

• Disponibilități inferioare ale intravilanului, care condiționează dezvoltarea demografică

•

O p o r t u n i t ă ţ i R i s c u r i • Poziția geografică favorabilă a orașului

(apropierea de UE) • Situația social-economică degradată în

mediul rural – cauza unui flux de imigrare

• Existența remitențelor și exploatarea acestora pentru dezvoltarea social-economică a orașului

• Incapacitatea dezvoltării unor politici demografice la nivel național

• Deschiderile mai mari spre occident • Oraș afectat de pericolul sporit al inundațiilor • Încetinirea considerabilă a fluxului de

remitențe

71

Anexa 2 – Terenuri 2.1 Caracteristici teritoriale Teritoriul oraşului Ungheni este la la hotarul apusean al Republicii Moldova, pe râul Prut. La 01.01.2013, suprafața totală a orașului constituia 1643 ha, aflat în intravilanul localității. Orașul nu dispune de teren în extravilan. Datorită faptului că se află la Prut şi că fostele sate fac parte din oraş (ex. Berești, Mânzăteștii-Vechi, Dănuțeni), o parte mare a teritoriului orașului este ocupată de case individuale de locuit (zonele periferice). În partea centrală a orașului și în cartierul Tineretului predomină blocurile locative multietajate (2, 3, 5 și 9 nivele). În partea de nord-est a orașului, pe o suprafață de aproximativ 84 hectare, este amplasată zona industrială și de producţie. Din terenurile destinate transportului predomină cele destinate transportului feroviar (cca 100 ha), la fel, teritoriul orașului este traversat de drumuri naționale (25 ha), restul străzilor fiind proprietate a orașului. Oraşul se caracterizează prin ponderea însemnată a terenurilor pentru construcţia de locuinţe, obiective sociale şi alte edificii publice, urmate de cele destinate activităţilor industriale, transport şi telecomunicaţii. Zonele de odihnă și agrement sunt amplasate mai mult în centrul orașului, cu excepția zonelor din preajma lacurilor și râului Prut. Conform formei de proprietate, teritoriul include:

• Terenuri proprietate publică a or. Ungheni – 785 hа sau 48% din suprafaţa totală. Cea mai mare parte a terenurilor sunt cele pentru construcţii şi curţi, terenuri pentru plantaţii forestiere;

• Terenuri proprietate publică a statului – 326 ha sau 20% din suprafaţa totală, care include terenuri ale: fondului silvic, fondului apelor, drumuri naţionale şi regionale, destinate protecţiei naturii, construcţiilor, inclusiv terenuri destinate industriei şi infrastructurii edilitare;

• Terenuri proprietate privată – 532 ha sau 32% din total terenuri, fiind ocupate preponderent de construcţii şi curţi.

Tabelul 2.1 -Date cu privire la terenuri

# ha % A Suprafața totală or. Ungheni: 1643 100 a) case de locuit, obiecte sociale 613 37,3 b) industrie, transport, telecomunicații 207 12,6 c) agricole 531 32,3 d) fondul apelor 154 9,4 e) rezerva 138 8,4 B Suprafața după forma de proprietate a terenurilor: 1643 100

a) terenuri proprietate publică a or. Ungheni (terenuri pentru construcţii şi curţi, terenuri pentru plantaţii forestiere, ș.a.) 785 48

b) terenuri proprietate publică a statului (fondului silvic, fondului apelor, drumuri naţionale şi regionale, destinate protecţiei naturii, construcţiilor, inclusiv terenuri destinate industriei şi infrastructurii edilitare)

326 20

c) terenuri proprietate privată (construcţii şi curţi) 532 32 Sursa: Secția funciară

72

Terenurile din proprietatea or. Ungheni constituie cea mai mare suprafaţă în comparaţie cu alte forme de proprietate. Datorită amplasării geografice, fondul de rezervă al orașului este alcătuit din terenurile amplasate în lunca râului Prut, terenuri cu risc sporit de inundație, varietate de pășuni și terenuri de uz comun. Conform bilanțului funciar, oraşul nu a dispus şi nu dispune de rezerva de până la cinci procente de terenuri în categoria fondului de rezervă al acestuia, prevăzut pentru necesităţile sociale ale localităţii.

Tabelul 2.2 - Rezervele de teritorii în or. Ungheni:

Localizarea terenului Suprafaţa, ha

Ungheni-Vale 3,80 Ungheni-Deal 12,50 Cartierul Dănuțeni 71,17 Cartierul Berești 30,15 Cartierul Mânzăteștii-Vechi (Vasilica) 20,38 Cartierul Tineretului Total: 138,00

Sursa: Secția funciară Conform datelor OCT Ungheni nota medie ponderată a bonităţii terenurilor constituie 54 grad/hectar. Însă OCT pentru evaluarea terenurilor folosește programul EVALUE CAD, în care nu se introduce bonitatea, iar Primăria la vânzarea terenurilor folosește bonitatea medie pe republic, de 65 grad/hectar. 2.2. Zonarea funcţională Din punct de vedere funcțional, terenurile din or. Ungheni se împart în 6 zone:

7. Zona centrală; 8. Zona de locuire; 9. Zona industrială; 10. Zona de recreere; 11. Zona comunală; 12. Zona teritoriilor speciale, construcțiilor edilitare etc.

Această zonare permite studierea și analiza problemelor utilizării raționale a teritoriilor, determinarea problemelor dezvoltării rețelei străzilor și drumurilor, a infrastructurii tehnice, îmbunătățirea situației ecologice, formarea complexelor arhitectural-spațiale ale ansamblului. Zona centrală cuprinde obiectele publice, comerciale, de cultură și menajere existente. În zonă e prevăzută restaurarea, modernizarea clădirilor existente, reconstruirea sau înlocuirea edificiilor învechite fizic sau moral, care nu mai corespund cerințelor arhitecturii, construcțiilor și esteticii. Pe măsură ce vor fi reconstruite cartierele alăturate căilor ferate, se recomandă să fie transferate clădirile locative și organizațiile pentru copii in alte zone. Clădirile care vor fi păstrate vor suferi o modificare a destinației lor funcționale. Zona de locuit. Reconstruirea fondului locativ existent, reabilitarea tehnică şi termică a caselor de locuit, asigurarea cu elemente de infrastructură edilitară, de transport şi telecomunicaţii, amenajarea cartierelor de locuit, inclusiv pe teritoriile noi, modernizarea infrastructurii sociale şi apropierea serviciilor publice de populaţie sunt probleme de actualitate pentru oraşul Ungheni.

73

Zona industrială a orașului Ungheni este situată la Nord-Est de centrul orașului, iar o parte este în sectorul Dănuțeni. Nodul industrial este multispecializat și are ramuri proprii de cale ferată. Aici se află întreprinderi producătoare de mărfuri industriale, alimentare și materiale de construcție. Grupul industrial din sectorul Dănuțeni va fi păstrat ținându-se cont de asigurarea zonelor de protecție sanitară. În anul 2002 s-a înființat Zona economică liberă “Ungheni–Business”, pentru un termen de 25 ani, care are o suprafață de 42,34 ha şi acces la calea ferată, care asigură legătura cu nordul, centrul și sudul republicii şi cu exteriorul ţării. În Zonă exista deja toata infrastructura necesară pentru dezvoltarea afacerilor (acces la drumuri locale si internaționale, acces la calea ferată de tip european și rusesc, apeducte, canalizare, sisteme de telecomunicații și termoficare, gazificare, energie electrică, depozite). Zona de recreere se află pe malul stâng al r. Prut și în regiunea lacului Delia. Parcul din sectorul Palatului de cultură este legat de masivele verzi ale centrului și de lunca Prutului. Obiectivul de dezvoltare a orașului prevede și amenajarea locurilor de odihnă. Zona principală de odihnă a oraşului este la lacul Delia. Se recomandă lărgirea plajei după transferarea liniei de cale ferată. Zona gospodăriei comunale include cimitirele, gunoiștea autorizată, stația de tratare a apei și stația de epurare a apelor reziduale. Orașul are 3 cimitire, care nu pot fi extinse din cauza lipsei protecției sanitare a clădirilor de locuit. Instalațiile de epurare a apelor reziduale sunt amplasate la o distanță de 10 km în afara orașului, pentru îmbunătățirea mediului ambiant. Zona terenurilor speciale, a obiectivelor și instalațiilor tehnice include stațiile de pompare ale sistemului de alimentare cu apă, de canalizare, prizele de apă, stațiile electrice, traseele conductelor magistrale ș.a. 2.3. Structura geomorfologică Orașul Ungheni este situat în partea de vest a Republicii Moldova şi are o climă tipică acestei zone (temperat-continentală). Vegetația este reprezentată de pajiști de luncă cu formațiuni forestiere (sălcii, plopi). Predomină pământul negru obișnuit, solurile din argilă nisipoasă, brune-cenușii și aluvionale. Din minerale se întâlnește mai mult argila. În vegetația silvică predomină foioasele, o bună parte fiind în apropierea bazinelor acvatice. 2.4. Hidromorfologia Bazinul hidrografic este format din râul Prut, cu o lungime de 14,5 km, și afluenții săi, Delia și Băilești. În perioda inundațiilor, 10% din teritoriul orașului este expus riscului. Factorii principali sunt: mlăștinişul cursului de apă, starea deplorabilă a albiei; lipsa sau starea tehnică nesatisfăcătoare a instalaţiilor hidrotehnice şi a construcţiilor de protecţie împotriva viiturilor; lipsa serviciilor de exploatare a obiectelor din gospodăria apelor. Straturile apelor freatice, cu adâncimea de până la 5 metri, sunt răspândite în părţile mai joase ale oraşului, în luncile r. Prut. Uneori apele freatice ies la suprafaţă, formând izvoare şi sectoare mlăştinoase. Orașul Ungheni dispune de 3 lacuri mari:

• Lacul central este în partea centrală a orașului, ocupând o suprafață de 111,26 ha și este proprietate publică a statului;

• Lacul ”Ciachir” este în cartierul Dănuțeni, ocupă o suprafațaă de 4,6 ha și este proprietate publică a APL;

• Lacul ”Berești” este în cartierul Berești, ocupă o suprafațaă de 13,6 ha și este proprietate publică a APL.

74

2.5. Valoarea terenului Preţul de piaţă al terenurilor nu a crescut semnificativ în anul 2013, raportat la anii precedenți (2009-2012). Preţul terenurilor variază de la caz la caz şi depinde de poziţionarea geografică, de destinaţia funcţională a construcţiei de pe terenul respectiv, de infrastructura edilitară, căile de transport şi comunicaţii, starea ecologică a zonei, existenţa spaţiilor verzi, a întreprinderilor industriale, perspectiva urbanistică a zonei etc.

Cele mai mari preţuri sunt stabilite în partea centrală, iar cele mai mici sunt în zonele periferice, acestea din urmă fiind mai puțin favorabile pentru construcții. Costul mediu al unui metru pătrat de teren constituie 54 euro.

Tabelul 2.3 - Prețul (EUR) unui m2 de teren în sectoarele or. Ungheni, 2013

Sectorul Preţ minim

Preţ maxim

Preţ mediu

Ungheni-Vale 3,3 18,0 10,6 Ungheni-Deal 3,0 17,0 10,0 Cartierul Dănuțeni 4,0 80,0 42,0 Cartierul Berești 5,0 90,0 47,5 Cartierul Mânzăteștii-Vechi (Vasilica) 4,0 60,0 32,0 Cartierul Tineretului 20,0 150,0 85,0 Cartierul Centru 50,0 250,0 150,0 Media pe Ungheni: 12,7 95,0 53,9

Sursa: Secția funciară 2.6. Managementul funciar Fondul funciar al or. Ungheni este administrat de Administrația Publică Locală, prin intermediul Consiliului orășenesc. În cadrul primăriei, conform organigramei aprobate, activează doi specialiști în reglementarea regimului funciar, activitatea cărora este coordonată de viceprimarul responsabil de construcții. APL primeşte anual, în medie, 160 cereri legate de domeniul funciar. Acestea vizează: litigii funciare, solicitări de cumpărare/arendare a terenurilor proprietate publică și a încăperilor, transmiterea dreptului de proprietate, precum și vânzarea terenurilor aferente, de lângă casă, anularea titlurilor eliberate greșit, solicitări de informații și altele. Pe parcursul anilor 2009-2013, au avut loc 43 ședințe ale Consiliului orășenesc, unde au fost examinate proiecte de decizii din domeniul funciar. De asemenea, pe parcursul acestor ani, Primăria or. Ungheni a organizat 27 de licitații de vânzare-cumpărare sau arendă a terenurilor proprietate publică. În tabelul de mai jos este arătat numărul total de contracte, suprafața totală a terenurilor, precum și suma încasată din vânzarea sau arendarea terenurilor proprietate publică.

Tabelul 2.4 - Evoluția pieței funciare (terenuri proprietate publică)

Sectorul Vânzare Arenda

Suprafaţa, ha Suma, mln lei

Contracte, nr.

Suprafaţa, ha

Suma, mii lei

Contracte, nr.

2009 6,4 4,0 78 0,20 15,2 7 2010 8,9 5,8 76 0,012 8,2 3 2011 2,5 1,4 46 0,01 6,3 3 2012 8,5 5,6 139 1,20 24,7 8 2013 5,0 3,8 68 0,06 9,3 3 Total: 31,3 20,6 407 1,48 63,7 24

Sursa: Secția funciară

75

2.7. Concluzii Suprafaţa totală a or. Ungheni constituie 1643 ha. Teritoriul se caracterizează prin ponderea însemnată a terenurilor pentru construcţia de locuinţe, a obiectivelor sociale şi a altor construcţii publice (cca 2/3), urmate de cele destinate activităţilor industriale, transportului şi telecomunicaţiilor. Din punct de vedere funcţional, terenurile se divizează pe: (1) zona centrală; (2) locuibile; (3) zona industrială; (4) pentru odihnă și agrement; (5) zona gospodăriei comunale; (6) zona terenurilor speciale, construcțiilor edilitare, rezervele. Oraşul nu are terenuri libere pentru construcţii, iar dezvoltarea urbanistică a or. Ungheni este limitată. Totodată, aceasta nu poate avea loc fără investiţii majore. În perioda inundațiilor, 10% din teritoriul orașului este expus riscului. Factorii principali sunt: mlăștinişul albiei cursului de apă, starea deplorabilă a albiei; lipsa sau starea tehnică nesatisfăcătoare a instalaţiilor hidrotehnice şi a construcţiilor de protecţie împotriva viiturilor; lipsa serviciilor de exploatare a obiectelor din gospodăria apelor. Piaţa funciară urbană a or. Ungheni este într-o etapă de formare, inclusiv a operaţiunilor de gajare (ipotecare) a terenurilor urbane, în scopul obţinerii de credite comerciale, care practic lipsesc. Nu există o metodologie de evaluare a prețului de piață al terenurilor urbane - în vederea impozitării. Nu sunt implementate mecanisme practice de stabilire a preţurilor adecvate de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică, la licitaţiile funciare, în funcţie de locul lor, gradul de echipare inginerească a terenului şi alte criterii aplicabile. Zonele de odihnă și agrement sunt amplasate, în mare parte, în centrul orașului şi în preajma lacurilor și râului Prut. Dezvoltarea zonelor de recreere trebuie să se producă în spaţiile verzi existente, cu eliberarea maximă a luncii r. Prut de construcţiile industriale. De asemenea, se recomandă lărgirea plajei în urma transferării liniei de cale ferată. La nivel de Primărie, trebuie să se intensifice controlul trasnsmiterii terenurilor din domeniul public în domeniul privat, cu informarea permanentă a populaţiei, prin diverse mijloace. De asemenea, la Primărie trebuie să se asigure perfecţionarea continuă a specialiştilor din domeniul administrării resurselor funciare, cu aplicarea tehnologiilor moderne în activităţile desfăşurate.

76

2.8. Analiza SWOT P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e

• Fondul funciar sistematizat • Secția de management funciar • Sistemul de evidenţă cadastrală şi sistemul

GIS funcţionale • Relieful și structura geodezică favorabilă

construcțiilor

• Piaţă funciară în stagnare • Lipsa resurselor umane şi capacitatea redusă de

administrare • Utlizarea redusă a tehnologiilor avansate • Lipsa sistemului de evaluare economică a fondului

funciar • Lipsa monitorizării pieţii funciare • Lipsa de terenuri libere pentru construcţii

O p o r t u n i t ă ţ i R i s c u r i • Dezvoltarea teritorială prin extinderea unor

teritorii (dens populate) şi utilizarea eficientă a celor existente

• Implicarea agenţilor imobiliari în dezvoltarea pieţei funciare

• Capacitatea limitată a APL de gestionare a fondului funciar şi folosire a resurselor băneşti obţinute din folosirea terenurilor

• Risc seismic, alunecări de teren, inundații în lunca râului Prut

• Poluarea solului, a apelor freatice, a lacurilor şi râurilor

• Micşorarea şi degradarea spaţiilor verzi

77

Anexa 3 – Locuințe 3.1. Fondul de locuințe 3.1.1. Capitolele de analiză Locuinţa este o componentă socio-economică care influenţează performanţele altor domenii. Toate activităţile ce ţin de locuinţă, inclusiv întreţinerea şi construcţia locuinţelor noi constituie un factor important în economia ţării. Fondul existent va continua să fie resursa majoră de locuinţe în următoarele decenii. Prevenirea degradării şi folosirii ineficiente a fondului locativ existent este una din principalele problemele pusă în faţa Primăriei. Calitatea proastă a fondului locativ moştenit, privatizarea în grabă şi reducerea populaţiei în perioada de tranziţie sunt alte probleme de soluționat. Blocurile de locuit sunt locuite preponderent de săraci. Aceştia nu au mijloace şi pregătirea necesară pentru renovarea şi modernizarea spaţiilor rezidenţiale degradate. Autorităţile au nevoie de susținere politică și civilă. Primăria are nevoie de suportul politic al autorităţilor publice centrale competente, care deţin pârghii de promovare a politicilor şi programelor. Este important ca autorităţile publice centrale și locale să-şi îndrepte eforturile către acest domeniu, completând baza juridică, creând structuri instituţionale şi contribuind financiar, prin intermediul diferitor programe de stat, la realizarea măsurilor pentru renovarea şi modernizarea fondului locativ existent, precum şi pentru asigurarea persoanelor dezavantajate cu spaţiu locativ. Asigurarea păturilor vulnerabile cu locuinţă este un element intrinsec al politicii sociale. În același timp, suportul financiar al statului nu este reglementat de legislaţia în vigoare. În scopul realizării prevederilor PUG la compartimentul locuinţe, Consiliul orășenesc Ungheni va solicita autorităţii publice centrale perfecționarea cadrului legislativ-normativ, instituţional şi financiar şi va emite propuneri de modificare în legislația RM și Codul Fiscal. 3.1.2. Date generale privind fondul locativ Conform datelor statistice, la 31.12.2013 suprafaţa totală a fondului locativ a orașului Ungheni constituia 649,4 mii m2, inclusiv spațiu locativ – 439,3 mii m2. Având în vedere că populația or. Ungheni numără 38,2 mii de oameni, localitatea înregistrează un număr mediu, de cca 2,5 persoane per casă/apartament sau unei persoane îi revine, în medie, o suprafață totală de cca 17,0 m2, din care cca 11,5 m2 suprafață locativă. Suprafața medie a unei locuințe constituie 51,1 m2. Fondul total de locuințe în or. Ungheni este de 12719 de case (locuinţe), din care 4231 case individuale cu lot pe lângă casă și 8488 apartamente în clădiri-bloc. Oraşul Ungheni deţine 172 blocuri comune, dintre care cu 2-3 et. – 60 case, cu 4-5 et. – 68 case, cu 6-9 et. – 44 blocuri. După anul 2003, au fost construite 4 blocuri cu 9 etaje, 1 bloc cu 10 etaje și 1 bloc cu 5 etaje. Caracteristica generală a fondului locativ conform numărului de nivele: Tabel 3.1.2.1

Denumirea indicilor Suprafaţa totală, mii m2 % Fondul locativ total, inclusiv 649.4 100

Conform numărului de nivele: case individuale cu lot pe lângă casă 234.6 36.1 2, 3 nivele 30.5 4.7 4, 5 nivele 186.8 28.8 peste 5 nivele 197.5 30.4

78

Fondul de locuințe a or. Ungheni se extinde pe o suprafață de 664 ha, densitatea populației fiind de 58,0 locuitori/ha. Indicii de bază a fondului locativ: Tabel 3.1.2.2

Total, fondul locativ

Suprafață totală, mii m2

Unități locative case/apart.)

Suprafața medie a unei locuințe, m2

Asigurarea medie cu locuințe, m2/om

Numărul de locuitori, mii oameni

649,4 12719 51,1 17,0 38,2 Zona locativă a orașului este divizată în 6 sectoare, care sunt caracterizate prin următoarele aspecte: Berești – suprafața totală 58,8 mii m2, reprezentat prin case cu 1-2 nivele cu lot pe lângă casă; Tineretului – sector cu clădiri noi cu 5-9 nivele, suprafața totală 214,3 mii m2; Centru – acest sector a stat la baza formării orașului, suprafața fondului de locuințe 184,4 mii m2, din care 30,6 mii m2 case individuale și 154,2 mii m2 clădiri-bloc, 135,3 mii m2 clădiri cu 5-9 nivele; Ungheni-Vale – suprafața totală 27,8 mii m2, reprezentat prin case cu 1-2 nivele cu lot pe lângă casă; Ungheni-Deal – suprafața totală 18,8 mii m2, reprezentat totalmente prin case individuale; Dănuțeni - suprafața totală 144,9 mii m2, reprezentat prin case individuale cu lot pe lângă casă (73%), clădiri-bloc cu 2-5 nivele suprafața totală 38,6 mii m2. Divizarea fondului locativ pe sectoare: Tabel 3.1.2.3

Nr Denumirea sectorului

Fondul locativ existent, mii m2

Total

Inclusiv

Case individuale cu lot pe lângă casă

Clădiri multietajate

Total 2-3

nivele 4-5 nivele 6-9 nivele 1 Berești 58.8 55.5 3.3 0 3.3 0 2 Tineretului 214.3 1.6 212.7 5.9 82.4 124.4 3 Centru 184.8 30.6 154.2 18.9 62.2 73.1 4 Ungheni-Vale 27.8 21.9 5.9 3 2.9 0 5 Ungheni-Deal 18.8 18.8 0 0 0 0 6 Dănuțeni 144.9 106.3 38.6 2.7 35.9 0 Total 649.4 234.7 414.7 30.5 186.7 197.5

Structura fondului locativ: Tabel 3.1.2.4

Nr Denumirea sectorului

Fondul locativ existent, case/apartamente

Total Inclusiv după nr. de nivele

Case individuale cu lot pe lângă casă

Clădiri multietajate

Total 2-3 nivele 4-5 nivele 6-9 nivele 1 Berești 1060 1000 60 0 60 0 2 Tineretului 4448 28 4420 176 2082 2162 3 Centru 3493 552 2941 393 1161 1387 4 Ungheni-Vale 515 395 120 60 60 0 5 Ungheni-Deal 339 339 0 0 0 0 6 Dănuțeni 2864 1917 947 90 857 0 Total 12719 4231 8488 719 4220 3549

79

Privatizarea spaţiului locativ, care a demarat în anul 1993, nu a schimbat atitudinea cetăţenilor faţă de blocurile de locuit. Procesul de privatizare nu a fost urmat de reglementările necesare pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiile proprietarilor în raport cu proprietatea comună. Locatarii continuă să aștepte subvenții de la Primărie ori de la stat pentru întreţinerea, repararea ori salubrizarea blocurilor şi curţilor. Privatizarea locuinţelor de stat a contribuit la maximum la creșterea fondului locativ aflat în proprietate privată. La începutul anului 2013, fondul locativ privat constituia 92,8 %, iar fondul locativ proprietate publică – 7,2 %. Numărul total de locuinţe private, inclusiv case individuale, este de 11808 unităţi, iar al locuinţelor publice – de 911 unităţi. Starea fizică a blocurilor de locuit este satisfăcătoare, majoritatea blocurilor au fost construite in anii 1970-1990. Casele locative cu 2-3 nivele construite în perioada anilor 1950-1970, suprafața totală 61,0 mii m2, necesită reconstrucție și reparație capitală. Spaţiul comun al cartierilor ori al caselor se foloseşte impropriu și neglijent. În multe zone, în special acolo unde locuitorii au un statut socio-economic precar, spaţiile verzi, locurile de joacă şi sport nu sunt întreţinute. 3.1.3. Dotarea cu utilități a fondului locativ La sfârșitul anului 2013, conform datelor obținute de la Primărie, fondul de locuinţe al or. Ungheni avea 649,4 mii m2, inclusiv 439,3 mii m2 suprafaţă locuibilă, fondul locativ cuprindea 12719 apartamente şi case individuale. În ultimii ani a crescut nivelul confortului de care se bucură locatarii. Analiza stării fondului locativ pune în evidență o stare satisfăcătoare din punct de vedere al dotării cu apeduct (95,1%), rețea de canalizare (63,8%) și de gazificare (67,4%). Figura 3.1.3 Ponderea apartamentelor cu acces la unele servicii comunale:

Practic toate locuinţele au curent elelectric, toate blocurile au linii telefonice şi sunt conectate la reţeaua TV și de Internet. Operatorii de telefonie fixă și mobilă au capacitatea tehnică de a presta servicii tuturor solicitanților. Cea mai mare parte a fondului locativ existent a fost construită în anii 60-90 ai secolului trecut. Numărul blocurilor locative construite în diferite perioade de timp: Tabel 3.1.3

Anul construcţiei Până în 1960

1961- 1970

1971- 1980

1981- 1990

1991- 2000

2001- 2010

2011- 2013

Numărul caselor 29 41 42 44 9 6 1

93,5

62,3

46,7

26,6

50,8

95,1

63,8

2,6

47,7

67,4

0102030405060708090

100

Apă Canalizare Încălzire centralizată Încălzire autonomă Gaze naturale

%

2008

2013

80

3.2. Proprietatea Conform datelor acumulate, structura fondului locativ, pe forme de proprietate, se prezintă astfel: fondul public are 46,8 mii m2 suprafaţă totală sau 7,2 %, fondul privat are 602,6 mii m2 suprafaţă totală sau 92,8 %. Fondul de locuinţe privat este constituit din case de locuit particulare/private cu o suprafaţă totală de 234,6 mii m2 şi clădiri de locuit care aparţin cooperativelor de construcţie a locuinţelor și proprietarilor de apartamente privatizate cu o suprafaţă totală de 368,0 mii m2. Fondul locativ public este format, în general, din locuinţe care n-au fost privatizate şi care sunt în blocuri locative cu 5-9 nivele, aflate într-o stare tehnică satisfăcătoare. Deoarece fondul locativ public nu este format din unităţi compacte, este complicată gestionarea și întreţinerea acestui fond. Orașul are șase întreprinderi de gestionare a fondului locativ (APLP), care gestionează 172 blocuri locative, cu 8488 apartamente, din care 911 apartamente constituie proprietatea orașului. Formele de proprietate diferită care coexistă în blocurile locative provoacă neînţelegeri atât dintre proprietari şi chiriaşi, cât şi între aceştia şi gestionarul fondului de locuinţe. Chiriaşii solicită, de multe ori întemeiat, efectuarea unor lucrări din contul statului, iar proprietarii, ignorând prevederile Legii cu privire la privatizarea fondului de locuinţe, susţin aceste solicitări. Astfel, apar numeroase petiţii, semnate de ambele părţi şi adresate instanţelor superioare, pe problemele întreţinerii şi reparaţiei unor blocuri locative. Fondul de locuinţe privat este format din case de locuit individuale, apartamente privatizate şi locuinţe cooperatiste. Casele individuale şi locuinţele din cadrul Cooperativelor de construcţie a locuinţelor au fost edificate din contul economiilor şi creditelor bancare. Fondul locativ al cooperativelor de construcţie a locuinţelor (CCL) este întreţinut şi gestionat în mod eficient. În or. Ungheni există 3 blocuri cu 9 etaje care sunt cooperatiste. Locatarii s-au simţit proprietari ai locuinţelor construite de la bun început, ei sunt conştienţi că trebuie să suporte costul lucrărilor de reparaţie curentă şi capitală a clădirilor, a reţelelor inginereşti şi nu mizează pe ajutorul financiar sau material al statului. CCL întreţin într-o stare tehnică bună spațiile comune din blocurile locative şi reţelele inginereşti din interiorul acestora. Membrii cooperativelor obișnuiesc să vireze pe un cont special bani pentru reparaţia capitală a blocului. Nu există nici o informaţie despre apartamentele disponibile pentru locaţiune (arendă). Acest sector există în mare măsură în afara economiei oficiale şi fără a fi reglementat. Conform prevederilor Legii privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10.03.1993, prin iniţiativa locatarilor, în or. Ungheni au fost constituite 6 asociaţii de proprietari ai locuinţelor privatizate. 3.3. Piaţa imobiliară 3.3.1. Tranzacții și tendințe Oferta de locuinţe este variată. Diversitatea ofertei depinde de legislaţie, condiţiile economice, climaterice, seismice, de materialele de construcţie şi tradiţie. Cererea de locuinţe variază în funcție de venituri și ține cont de tipuri, preţ, amplasare, etaj, utilităţi şi materiale. Începând cu anul 2008, sectorul construcţiilor din or. Ungheni nu a înregistrat nici o schimbare radicală. Din cauza cererii mici de locuinţe, construcţia spaţiului locativ s-a dezvoltat puțin. Aceasta se datorează

81

atât crizei din 2008-2009, cât și exodului populației. În această perioadă, tranzacțiile de vânzare-cumpărare s-au efectuat, în general, pe piața secundară. În anii 2008-2013, au fost construite și date în exploatare numai 2 blocuri: unul cu 9 etaje și unul cu 10 etaje, cu un număr de 150 apartamente și cu suprafața totală de 8820 m2. Din cauza veniturilor mici ale cetăţenilor, foarte puţini cetățeni îşi permit să acceseze credite pentru a-și procura o locuință. În pofida faptului că piaţa primară oferă locuinţe noi, piaţa secundară continuă să fie mai atractivă pentru cumpărători. Această situaţie are o explicaţie logică. Piaţa secundară este comodă prin faptul că solicitanții au posibilitatea să vadă locuinţa pe care intenţionează să o cumpere și tranzacţia decurge repede. Cumpărătorii de locuinţe noi se tem că pot fi amăgiţi, iar termenii de execuţie pot fi amânaţi sub diferite pretexte. Din cauza faptului că se întâmplă ca noile locuinţe să fie sub aşteptări, cumpărătorii s-au împărţit în jumătate, iar preţurile au devenit aproximativ egale. Diferenţa este că locuinţa nouă se dă în folosinţă fără finisări interioare. Preţul de piaţă al unui metru pătrat este, în medie, de 450–500 EUR/m2, iar pe piața secundară - de 400-450 EUR/m2. Cererea de apartamente noi va creşte. Prețul apartamentelor vechi se va menţine o perioadă, după care va urma o stagnare. În cazul în care blocurile vechi nu vor fi reabilitate, pe acest segment preţurile vor ceda. Cumpărătorii actuali aşteaptă scăderea preţurilor pentru a procura locuințe. Spre exemplu, în trecut, creşterea prognozată a preţurilor îi făcea pe cumpărători să procure imobilul în avans, pentru a evita cheltuielile suplimentare. Mulți cetățeni care lucrau peste hotare investeau banii câștigați în apartamente (predominant în cele noi), ceea ce a adus la creșterea prețurilor. Această creştere a preţurilor, înregistrată pe parcursul multor ani, a redus capacitatea de cumpărare a populaţiei. După criza din 2008, prețurile la apartamente au început să scadă, fiind acum cu 10%-20% mai mici in comparație cu perioada anterioară. Dată fiind lipsa de terenuri, oferta de apartamente noi va scădea. Se prevede o reducere a pieţei și stagnarea pieţei imobiliare. Stagnarea cererii şi ofertei se explică prin două motive: 1) Veniturile mici ale populaţiei şi preţurile mari la locuinţe; 2) Numărul insuficient de apartamente cu 1-2 odăi pe pieţele primară şi secundară. Trebuie să menţionăm că piaţa imobiliară este sensibilă la mulţi factorii externi, politici şi economici. De aceea, elaborarea unor prognoze pe termen lung este imposibilă. Spre exemplu, criza din anul 2008 și factorii externi au influenţat considerabil piaţa imobiliară. Creșterea preţurilor la energie, stoparea exporturilor de vinuri şi micşorarea transferurilor băneşti din străinătate au făcut ca cererea de spaţiu locativ să descrească. 3.3.2. Impozitul pe locuinţă Începând cu anul 2007, în Moldova s-a implementat un nou sistem de impozitare a bunurilor imobiliare, în funcţie de valoarea lor pe piaţă, pentru apartamente, case particulare şi terenurile aferente acestora. Primăria urmează să stabilească cota de impozitare, care va fi de cel puțin 0.07 % din valoarea de piaţă a proprietăţii respective. Evident, este important să se facă diferenţiere şi reduceri la impozit în funcţie de vechimea casei şi zonă. Imobilul, în special locuinţa, este o sursă sigură de venit în buget.

82

Cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice, pe teritoriul or. Ungheni: Tabel 3.3.2.1

2008 2009 2010 2011 2012 2013 0.08% 0.09% 0.10% 0.1% 0.11% 0.12%

Impozitul pe bunurile imobiliare (persoane fizice): Tabel 3.3.2.2

2008 2009 2010 2011 2012 2013 603775 lei 689933 lei 747214 lei 786942 lei 863454 lei 943849 lei

Impozitarea pe bunurile imobiliare va constitui o sursă de venit a bugetului local, astfel că fondurile Primăriei nu vor mai fi atât de „sărace” când este vorba de locuinţa socială, de facilități pentru tineri şi cei cu venitul mic, precum și de infrastructură. Dacă se va promova o politică de dezvoltare urbană inteligentă, va creşte valoarea proprietăţilor. 3.3.3. Capacitatea de cumpărare a populaţiei Cumpărarea spaţiului locativ este una din cele mai mari investiţii ale unei familii. Cererea de locuinţe este determinată în special de posibilităţile financiare ale cumpărătorului. Familiile cu o putere de cumpărare scăzută îşi pot permite doar satisfacerea unor cerinţe locative minime şi preferă apartamentele cu o singură cameră, care dispun de salon-dormitor, bucătărie, hol şi baie. Din cauza costului mare, cererea la apartamentele cu patru camere şi a apartamentelor cu un nivel de confort sporit este limitată. Principala sursă de mijloace pentru procurarea locuinţelor sunt economiile, care se acumulează atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. Anume din acest punct de vedere trebuie examinată cererea de locuinţe. Conform datelor statistice, salariul mediu lunar al unui angajat din or. Ungheni era, în anul 2013, de 3232 lei, înregistrând o creştere faţă de anul 2012 cu 18,1 %. Cel mai înalt nivel al venitului salarial îl au angajaţii domeniului resurselor energetice - energie electrică, termică, gaze naturale, apă (5094 lei), administrația publică (4218 lei), domeniul industriei de prelucrare (3922 lei), muncitorii din ramura construcţiilor (2998 lei). Datele privind venitul şi cheltuielile arată că o mare parte din populaţie nu își poate soluţiona cu mijloacele proprii problemele ce ţin de spaţiul locativ. Conform statisticii, numai 13,57% din angajaţi au obţinut un venit lunar mai mare de 4 mii lei, iar 86,43 % - un venit de până la 4000 lei lunar. Evident este faptul că numai un număr mic de persoane (până la 5%) pot să procure locuinţe noi. Acest indice ar putea să crească considerabil (până la 20 %) în cazul implementării mecanismelor creditar-ipotecare, cu o durată de rambursare de cel puţin 10 ani şi o rată a dobânzii acceptabilă. Pentru stimularea finanţării, ținând cont de principiile de piaţă ale sectorul de locuinţe, este necesară o creştere economică la nivel naţional, care va genera micşorarea inflaţiei, ridicarea nivelului de salarizare, stabilitate economică, o bază juridice adecvată. Beneficiile pieţei libere de spaţiu locativ sunt accesibile numai unei categorii mici de persoane, care sunt înstărite. Ungheniul nu dispune de spaţii locative sociale, utilizabile în cazuri de necesitate. În situaţia în care accesul la locuinţă este dificil, este cazul să se ia măsuri care să stimuleze piaţa privată de arendă.

83

3.4. Politici locale privind locuinţa În toată lumea, dezvoltarea oraşelor se bazează pe politici urbane coerente, care au oferit cadrul pentru o extindere armonioasă a infrastructurii sociale şi edilitare, dar şi reabilitarea anumitor zone industriale sau rezidenţiale care se află în criză. Ungheniul își are propriile motive pentru a recurge la formularea şi implementarea unei politici de locuire. Producerea de locuinţe noi se bazează aproape în întregime pe valorificarea terenurilor. Altfel spus, politica de locuinţe nu poate fi elaborată în afară ori separat de accesul la terenuri. La momentul actual, oraşul se confruntă cu lipsa de terenuri. Existenţa acestora ar da posibilitatea de a pune pe rol mai multe proiecte locative, pe termen lung. Primăria or. Ungheni este principalul proprietar de terenuri, de aceea, ar trebui să-şi coordoneze activităţile, pentru ca în viitorul apropiat să nu devină principalul cumpărător de terenuri. De aceea, se recomandă să se utilizeze rezervele de terenuri strict în scopuri publice, în special în programe locative. Altfel spus, se propune să se oprească vânzarea şi darea în arendă a pământului aflat în proprietatea publică locală pentru utilizarea în scopuri comerciale. Ca urmare a analizei făcute, se poate conchide că problema principală este fondul locativ învechit ori chiar degradat, care nu corespunde standartelor moderne de confort şi igienă, exigenţelor de izolare termică, hidrofugă şi de economie a energiei. În acelaşi timp, economia de piaţă dezavantajează persoanele social-vulnerabile şi persoanele cu venit mic, în special tinerii, în cazul procurării locuinței. Pentru crearea accesului la locuinţă pentru aceste pături sociale este nevoie de suportul consecvent al Consiliului orășenesc şi Primăriei. Este necesar să se atingă un obiectiv strategic - îmbunătăţirea calităţii fondului locativ şi asigurarea accesului la locuinţe al tuturor păturilor sociale. De unde derivă două politici locative esenţiale:

1. Renovarea fondului locativ şi îmbunătăţirea calităţii locuirii; 2. Asigurarea accesului la locuinţe tuturor păturilor sociale, în special celor vulnerabile,

persoanelor cu venit mic şi tinerilor. Din cauza faptului că lipseşte baza juridică şi practici relevante în acest domeniu, se aduc exemple de realizare a politicilor enumerate:

1. Renovarea blocurilor de locuit. Scopul: • Prelungirea termenului de exploatare a locuinţelor din blocurile cu multe nivele,

reducerea consumului şi pierderilor de energie, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi aspectului estetic a clădirii.

2. Înlocuirea blocurilor locative uzate fizic. Scopul:

• Asigurarea siguranței locatarilor, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi reabilitarea cartierelor.

• Construirea unui număr suplimentar de locuinţe, fără a utiliza terenuri adăugătoare.

3. Locuinţe sociale. Scopul: • Formarea fondului de locuinţe destinate unor categorii de persoane ale căror

resurse şi existenţă nu le permit accesul la locuinţă sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

• Asigurarea cu locuinţă a persoanelor şi familiilor ale căror locuinţe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale, accidente, demolări în scopuri publice ori reabilitări.

84

3.5. Concluzii Orașul Ungheni are 12719 case/locuinţe, dintre care 8488 apartamente și 4231 gospodării (curţi). Suprafaţa totală a fondului locativ este de 649,4 mii m2, inclusiv spațiu locativ 439,3 mii m2. Orașul înregistrează un număr mediu de cca 2,5 persoane per casă/apartament, or unei persoane îi revine, în medie, o suprafață totală de cca 17,0 m2, din care cca 11,5 m2 de suprafață locativă. Fondul locativ este dotat cu apeduct (95,1%), cu rețea de canalizare (63,8%) și gazificare (67,4%). Fondul locativ privat constituie 92,8 %, iar fondul locativ proprietate publică - 7,2 %. Numărul total de locuinţe private, inclusiv case individuale, este de 11808 unităţi, iar al locuinţelor publice este de 911 unităţi. Sectorul construcţiilor a stagnat în ultimii ani, ca urmare a crizei din 2008 și capacității reduse de cumpărare a populației. Majoritatea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare s-au efectuat, în general, pe piața secundară mobiliară. Cota impozitului pe bunurile imobiliare, pentru persoanele fizice, a crescut de la 0,08% (în 2008) la 0,12% (în 2013), iar suma impozitului - de la 603,8 mii lei (în 2008) la 943,9 mii lei (în anul 2013). Locuinţele au o utilitate socială importantă, indiferent cine le construieşte ori le deţine. Construcţia de locuinţe în sistem privat are de jucat un rol tot mai important. Cu cât mai repede va putea cetăţeanul de rând să-și asigure o locuință, cu atât mai repede va putea Primăria să asigure grupurile dezavantajate. Altfel spus, se oferă şansa fiecărui individ de a-şi rezolva problema locativă, iar autorităţile îşi vor putea concentra atenţia asupra persoanelor social-vulnerabile, cu venituri mici, în special asupra tinerilor. Aceasta înseamnă că statul şi Primăria vor trebui să-și îndrepte eforturile către soluționarea problemelor financiare existente și satisfacerea celor mai importante necesități. 3.6. Tendințe de dezvoltare Oraşul Ungheni este un centru administrativ, economic, cultural, financiar și va fi atractiv întotdeauna. Schimbările socio-economice din perioada tranziţiei au generat un şir de tendinţe cu privire la locuire. Valorificarea cuvenită a acestora ar aduce beneficii sociale comunităţii. Ţinând cont de tendinţa de diversificare a ofertei şi de cererea segmentată în funcție de tipuri şi preţ, construcţia de locuinţe se va axa pe următoarele categorii:

• locuințele de elită; • pentru cetăţeni cu venit mediu; • pentru persoane cu venit mic, în special tineri; • pentru închiriere; • pentru categoria de cetăţeni social-vulnerabili (locuinţa socială).

Aceste categorii țin cont de standardelor tuturor păturilor sociale, de fenomenul de mobilitate socială, oferind acces la locuinţă în condiţiile economiei de piaţă. Cerinţele pieţei şi situaţia existentă marchează câteva tendenţe minore, dar foarte importante pentru sectorul rezidenţial:

• valorificarea tuturor terenurilor libere în scopul construcţiei de locuinţe;

85

• evacuarea din zonele rezidenţiale a unor întreprinderi, instituţii şi obiecte cu menire specială, în scopul eliberării terenurilor pentru construcţia locuinţelor;

• modernizarea si renovarea fondului locativ existent; • înlocuirea blocurilor locative uzate fizic cu clădiri de densitate mai mare; • utilizarea parterului, blocurilor locative noi în calitate de spaţii sociale şi comerciale; • utilizarea terasei acoperişului la maximum în clădirile cu multe nivele; • decentralizarea sistemului de încălzire a fondului locativ; • crearea structurilor private privind exploatarea şi întreţinerea fondului locativ.

3.7. Analiza SWOT

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e • Atractivitatea or. Ungheni ca loc de trai • Concentrarea întreprinderilor de construcţie • Concentrarea producătorilor materialelor de

construcţie autohtone • Concentrarea importatorilor de materiale de

construcţie • Existența APL pentru gestionarea fondului

locativ

• După privatizare reformele în sectorul locativ au încetat

• Piaţa imobiliară relativ dezvoltată • Existența carențelor în legislaţia privind

locuinţele • Posibilităţile financiare reduse ale Primăriei,

pentru dezvoltarea şi întreţinerea sectorului locativ

• Lipsa terenurilor şi creşterea continuă a preţurilor la terenuri

• Nivelul de trai şi puterea de cumpărare a populaţiei sunt scăzute

• Piaţa resurselor creditar-ipotecare este slab dezvoltată

• Lipsa transparenţei în activitatea întreprinderilor monopoliste furnizoare de servicii comunale

• Lipsa bazei de date urbane privind fondul de locuinţe

• Lipsa amenajărilor şi a locurilor de parcare O p o r t u n i t ă ţ i P e r i c o l e • Vecinătatea cu UE va stimula piaţa de locuinţe

și va oferi oportunităţi de dezvoltare, inclusiv a sectorului locativ

• Implicarea băncilor în acordarea creditelor ipotecare, cu rate ale dobânzii acceptabile

• Sporirea potenţialului industriei si modernizarea bazei de producere a materialelor de construcție

• Posibilităţi reduse ale statului şi Primăriei de subvenţionare a programelor locative

• Instabilitatea prețurilor la resursele energetice • Veniturile mici ale populaţiei • Emigrarea populației generează stagnarea pieții

imobiliare

86

Anexa 4 – Dezvoltare economică 4.1. Conexiune, accesibilitate, infrastructură Oraşul Ungheni este unul din cele mai active oraşe din Republica Moldova în atragerea resurselor financiare din proiecte, alocarea granturilor şi investiţiilor pentru dezvoltarea economiei şi infrastructurii oraşului. Atât amplasarea geografică cât şi conexiunea oraşului cu puncte strategice prezintă avantaje considerabile pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţii economice. Oraşul Ungheni este considerat un punct de trecere internaţional care efectuează transport de mărfuri şi pasageri fiind traversat de căile de tranzit şi vamale de ieşire spre Europa Centrală, precum şi datorită disponibilităţii a mai multor căi de acces - auto, feroviar, naval . Oraşul Ungheni reprezintă cel mai mare nod de cale ferată a Regiunii de Dezvoltare Centru. Cu toate că nu există şi căi de comunicaţie navale - Portul naval Ungheni, transportul de mărfuri şi pasageri este însă nesemnificativ. Problema care există în regiune este criza de cadre calificate necesare la condiţiile economiei de piaţă. 4.2.1. Activitatea economică a oraşului În contextul dezvoltării naţionale baza economică a oraşului Ungheni este reprezentată de ramurile: comerţ, industria,servicii etc. În Ungheni activează 697 agenţi economici, majoritatea din ei sunt proprietate privată (circa 92%) şi organizaţi sub formă de întreprindere cu drept de persoană fizică (gospodării ţărăneşti şi întreprinzători individuali), în acelaşi timp, dintre aceste întreprinderi doar 11% sunt întreprinderi mari, marea majoritate fiind întreprinderi micro, mici şi mijlocii. Din punct de vedere al densitaţii întreprinderilor, oraşul Ungheni înregistrează o valoare de circa 21,2 întreprinderi la 1000 de locuitori, în Chişinău înregistrându-se o valoare de circa 40 întreprinderi la 1000 de locuitori. Astfel se poatre constata că în oraşul Ungheni este o concetrare destul de mare a agenţilor economici. Principalele domenii de activitate a agenţilor economici sunt: Comerţul cu amănuntul şi en-gros a mărfurilor de larg consum în unităţile şi pieţe comerciale; Industria prelucrătoare (vinificaţia, uscarea fructelor şi legumelor, industria cărnii şi a laptelui,

industria textilă, a articole de marochinărie şi celor de metal forjat); Prestarea serviciilor (telecomunicaţii, servicii pază şi securitate, servicii de transport, servicii

auto, traduceri, notari, servicii bancare şi financiare, etc.); Construcţiile (construcţii complete şi parţiale de clădiri, reabilitarea şi restaurarea clădirilor

vechi, construcţii inginereşti, construcţia şi reparaţia drumurilor).

Economia oraşului Ungheni prezintă o structură complexă axându-se pe câteva sectoare cheie care sunt pilonii de dezvoltare. Din numărul total de agenţi economici din oraşul Ungheni, 45% activează în comerţ . O pondere semnificativă le revine şi întreprinderilor din domeniul tranzacţiilor imobiliare (cca 14,5% din numărul de întreprinderi) cât şi întreprinderilor din industria de prelucrare (cca 12,3%).

87

Figura 4.1 - Agenţii economici din oraşul Ungheni după domeniul de activitate

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În ultimii anii sectorul IMM antrenează în câmpul muncii circa 88% din angajaţi şi realizează o cifră de afaceri de 1101,6 mln. lei, iar întreprinderile mari utilizează doar 12% din forţa de muncă şi ating o cifra de afaceri de 99,8 mln. lei. Activitatea care antrenează cel mai mare număr de angajaţi este industria, putem consta că întreprinderile din sectorul industrial deţin cei mai mulţi angajaţi şi antrenează circa 29 % din numărul total de angajaţi, fiind urmate de întreprinderile din comerţ (12,4%). Aceste activităţi cuprind cca 33% din numărul total de angajaţi din localitate, şi realizează cca jumătate din cifra de afaceri agregată din localitate. La polul opus e află industria hotelieră care deţine cea mai mică pondere atât în ceea ce priveşte numărul de salariaţi dar şi a cifrei de afaceri realizate.

Figura 4.2 - Agenţi economici după cifra de afaceri (2012)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Un element ce indică un mediu economic favorabil este reflectat de ponderea relativ mare a întreprinderilor care au înregistrat profit pentru anul precedent – circa 46, 4% dar şi dinamica pozitivă

88

pentru ultimii ani. Comparativ cu anul 2008, numărul întreprinderilor care au înregistrat profit a crescut cu circa 24% . 4.2.2. Industrie Oraşul are o industrie diversificată, fiind reprezentată de întreprinderi din industria alimentară, cea uşoară, a confecţiilor şi cea a materialelor de construcţie. În sectorul industrial activează peste 38 de întreprinderi. Activitatea întreprinderilor din ramura industrială a oraşului Ungheni a înregistrat o creştere constantă în ultima perioadă, cu circa 79% al volumului total al producţiei industriale faţă de anul 2008. În ceea ce priveşte segmentarea ramurală a activităţii industriale, se poate observa o prevalenţă a industriei prelucrătoare, ponderea căreia reprezintă 97 % din volumul total.

Figura 4.3 - Volumul producţiei industriale

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Principalele întreprinderi care activează în sectorul industrial vin din ramura alimentare sau cea a industriei uşoare, de altfel industria uşoară este şi cea mai reprezentativă subramură care a înregistrat o activitate constant în oraşul Ungheni. În industria alimentară principalele întreprinderi sunt: „Ungheni Vin” care se ocupă cu producerea vinului, S.A. „Ecovit” – producător al conservelor şi sucurilor, Fabrica de conserve, S.A. „Cereale-Prut”, S.R.L. "Danova-Prim". În industria uşoară şi de confecţie activează: S.R.L. „Moldabela”, producător de covoare, „Covoare Ungheni”, care produce fibre textile – materie primă pentru covoare şi ÎCS "Lear Corpration" S.R.L.care se ocupă cu confecţionarea huselor având circa 700 de angajaţi. Cifra de afaceri a fabricii „Moldabela” pentru anul 2006 a constituit 21 milioane de dolari. Produsele „Moldabela” sunt exportate în aproximativ 30 de state din întreaga lume: Uniunea Europeană, CSI, America şi Asia. S.R.L.„Pro Style” care se ocupă cu confecţionarea îmbrăcămintei,având 200 de angajaţi, iar cifra de afaceri constituie peste 4 mln. lei. În domeniul construcţiei activează 2 întreprinderi ce confecţionează materiale de construcţie: „Javelin N.A.” S.R.L. şi „BNV” S.R.L. În domeniul ceramicii: „Ceramica-Ungheni” S.A., unica întreprindere de ceramică din republică. În domeniul transporturilor activează 3 întreprinderi, cea mai principală fiind: „Rincor Prim” S.R.L. – transportul comunal.

89

Principala problemă cu care se confruntă industria oraşului Ungheni rămâne a fi capacitatea redusă de creare a noilor afaceri în acest sector. 4.2.3.Servicii Sfera serviciilor a deţinut în comun o pondere considerabilă din volumul total al încasărilor pentru ultimul an, axându-se pe activitatea segmentelor precum comerţul cu amănuntul, transportul de pasageri şi mărfuri. În acelaşi timp, analiza în dinamică a indicatorilor reflectă descreştere constantă a volumului încasărilor în domeniul comerţului cu amănuntul, înregistrând valori cu 40% în comparaţie cu anul 2008. Serviciile de transport însă înregistrează creșteri constante, aproape dublându-şi comparativ cu anul 2008.

Tabelul 4.1 - Volumul încasărilor pe tipuri de servicii Servicii prestate 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Comerţul cu amănuntul mln lei 423,7 360,9 433,5 247,3 253,4 257,9 Servicii transport pasageri/km 65673,6 51206,0 64060,0 76615,5 84193,0 99723,3 Mărfuri (mii tone/km) 3677,6 5071,9 6059,3 6375,6 5161,0 6633,7

Sursa: Biroul Naţional de Statistică 4.2.4. ZEL „Ungheni–Business” Un factor important în activitatea industrială a oraşului este prezenţa Zonei Economice Libere “Ungheni–Business”, înfiinţată pe data de 25.07.2002. Suprafaţa ZEL este de 42,34 ha amplasate în partea de nord-vest, în zona industrială a oraşului Ungheni cu acces la calea ferată, care face posibilă legătura cu nordul, centrul, şi sudul Republicii, cât şi cu exteriorul. Zona este creata pe baza a 13 întreprinderi de diferite ramuri, unde exista deja toata infrastructura necesara pentru dezvoltarea afacerii (acces la drumuri auto locale si internaționale, acces la calea ferată de tip european şi rusesc, apeducte, canalizare, sisteme de telecomunicaţii şi termificare, gazificare, energie electrică, depozite).

Figura 4.4 - Infrastructura Zonei Economice Libere

I.Teritoriul de baza - 25,24 ha

II. Teritoriul subzonei "Scopos-Trimexpo" - 4,64 ha III. Teritoriul subzonei "Simex-Ungheni" - 0,73 ha

IV. Teritoriul subzonei "Covoare-Ungheni" - 11,73 ha TOTAL (teritoriu cu regim vamal) - 42,34 ha

90

La 1 ianuarie 2013, pe teritoriul zonei libere erau înregistraţi 34 de rezidenţi, dintre care întreprinderi cu capital din Italia, Austria, România, Rusia şi Belgia. Numărul angajaţilor constituie peste 1800 de persoane. În cadrul întreprinderilor rezidenţi activau 1846 de persoane, iar volumul total de investiţii în zona liberă a atins nivelul de 55,8 mln. USD. Principalul gen de activitate al rezidenţilor este producţia industrială (91,8% din vânzările totale)10. Unul dintre cei mai mari rezidenţi în ZEL „Ungheni-Business”, corporaţia americană „Lear”, produce huse şi alte articole din textile pentru industria de automobile. Cea mai mare parte a producţiei industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul Republicii Moldova a fost livrat 7%. Dezvoltarea cu succes a ZEL Ungheni-Business se datorează mai ales proximităţii graniţei cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE şi Turcia, în căutare de facilităţi şi forţă de muncă mai ieftină. Cel mai mare volum al vânzărilor este înregistrat de întreprinderile comerciale, care în anul 2012 au reprezentat cca 56% din volumul total al cifrei de afaceri din oraş, în timp ce industria a deţinut cca 18,5% din vânzări. 4.2.5. Atractivitatea Investiţională Conform Ratingului Performanţei Investiţionale Regionale , oraşul Ungheni conform apartenenței sale raionale este clasat pe locul 15 din 38 raioane, fapt datorat în special diversităţii şi performanţei investiţionale. Pentru că are numeroase avantaje investiţionale oraşul Ungheni deţine investiţii per capita aproape duble faţă de media pe regiune (de circa 3700 MDL per capita), dar şi media pe ţară. Acest lucru poate fi explicat de proximitatea geografică optimală a raionului faţă de capitală, situarea în regiunea transfrontalieră şi apropierea de UE dar şi de căile de acces relativ bune. În 2012 economia oraşului Ungheni a atras investiţii în valoare de peste 144 milioane lei, înregistrând o creştere cu circa 45% faţă de anul anterior .

Figura 4.5 - Structura Ramurală a investiţiilor, mii lei

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

10Tomea, Ion; Chivriga, Viorel. Problemele și perspectivele zonelor economice libere în Republica Moldova. – Ch.: IDIS “Viitorul”, 2011 (Tipogr. “MS Logo” SRL). – 48 p. – (Politici Publice; Nr 5, 2011, ISBN 978-9975-4007-6-3) ISBN 978-9975-4193-9-0

91

Totodată, majoritatea investiţiilor (de peste 50%) au fost direcţionate în anul 2012 către ramura transportului şi a comunicaţiilor, fapt ce denotă orientarea către dezvoltarea elementelor de infrastructură ce îmbunătăţesc competitivitatea zonei. Atât investiţiile din bugetul local, cât şi cele din bugetul de stat au surclasat nivelul regional de-a lungul anilor 2010 - 2012, deţinând investiţii per capita cu circa 62% mai mari decât media pe regiune, dar şi media pe ţară. Pe de altă parte, nivelul investiţiilor pe cap de locuitor realizate din contul bugetului de stat a înregistrat o scădere cu 27 % faţă de anul 2008, fiind în creştere faţă de anul 2009. 4.2.6. Infrastructura de afaceri În vederea susţinerii activității antreprenorilor locali din oraşul Ungheni activează diverse organizaţii care prestează servicii de consultanţă cât şi asistenţă tehnică pentru lansarea, susţinerea şi dezvoltarea unei afaceri. Datorită activităţii diversificate a agenţilor economice dar şi a implementării diferitor tipuri de proiecte specifice zonei transfrontaliere constatăm existenţa unui spectru amplu de servicii a organizaţiilor de consultanţă. În tabelul de mai jos sunt incluse principalele organisme implicate în susţinerea mediului de afaceri la nivelului oraşului Ungheni:

Tabelul 4.2 - Organizaţii de Consultanţă, Ungheni

Denumirea Organizaţiei

Scurtă descriere şi Servicii prestate

Camera de Comerț si Industrie, filiala Ungheni

Organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, care reprezintă interesele în ansamblu ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. Camera este persoana juridică de drept public şi în aceasta calitate beneficiază de susţinerea statului CCI Filiala Ungheni acordă următoarele servicii: • Servicii economice externe • Promovarea exportului; • Căutarea potenţialilor parteneri, fondarea societăţilor mixte pentru

relaţii de cooperare; • Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor cu cercurile de afaceri din

străinătate; • Organizarea misiunilor economice pentru cercurile de afaceri

autohtone în străinătate. • Servicii informaţionale • Asigurarea informativ-consultativă în complex a informației

economice. Centrul de suport al Businessului (CSBU)

Organizaţie non-guvernamentală cu o echipă dinamică destinată celor care îşi încep o afacere, susținând creşterea sectorului întreprinderilor private, stimulând reforma economică, şi prestând servicii profesionale atât businessului începător cât şi celui în dezvoltare CSBU prestează servicii de consultanţă şi consiliere pe următoarele segmente: • Comerţul transfrontalier şi legăturile de investiţii dintre Moldova si

România • Instruire în dezvoltarea aptitudinilor de afaceri atât pentru

antreprenorii începători cât şi pentru persoanele de afacere cu experienţă

• Servicii de consultanţă şi informare în afaceri

92

Denumirea Organizaţiei

Scurtă descriere şi Servicii prestate

• Servicii în cadrul incubatorului de Business pentru afacerile începătoare şi pentru întreprinderile tinere

• Reforma Agricolă cu conştientizarea factorului ecologic. Zona economică liberă Ungheni – Business

ZEL a fost creată la iniţiativa Autorităţilor Publice Locale şi a agenţilor economici pe baza cărora s-a creat zona, fundamentată în Agenda Locală 21 prin legea R. Moldova Nr.1295 -XV din 25.07.2002 în zona industrială a oraşului Ungheni cu durata de funcţionare de 25 ani şi suprafaţa de 41.55 ha Prin activitatea sa, ZEL "Ungheni-Business" urmează să stimuleze dezvoltarea economică a zonei, precum şi a republicii în ansamblu. Pentru organizarea de evenimente există spaţii de conferință, de capacităţi diferite puse la dispoziţie în locaţii diferite.

Asociaţia Obştească Centrul Pentru Iniţiativa Privată

Organizaţie neguvernamentală constituită pentru a facilita promovarea şi susţinerea iniţiativelor private în dezvoltarea businessului, accesarea pieţelor interne şi externe, dezvoltarea programelor şi proiectelor de cooperare transfrontalieră în domeniul economic Centrul oferă o gamă variată de servicii: • Iniţierea afacerilor cu diverse variante de dezvoltare. • Înregistrarea întreprinderilor mixte (cu capital străin). • Înregistrarea întreprinderilor cu diverse forme organizatorico–

juridice. • Suport în înregistrarea Mărcii Comerciale. • Suport în elaborarea Codului cu bare. • Elaborarea Planurilor de afaceri. • Ajutor practic în întocmirea contractelor şi documentelor ce ţin de

activitatea de secretariat a întreprinderilor. • Informaţii de business şi recomandări. • Facilitarea comercializării producţiei agricole prin intermediul • Bursei Agricole „AGRAVISTA”. • Servicii de consultanţă şi informare de ordin tehnologic,economic

şi marketing. • Servicii de intermediere. • Efectuarea analizei economice.

Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă (CRDD)

CRDD oferă o gamă largă de servicii în diverse domenii de dezvoltare socio-economice şi de mediu, inclusiv: • Elaborare şi implementare strategii sectoriale de DD locală şi

regională • Elaborare şi implementare strategii de advocacy • Facilitare dezvoltare parteneriate locale, regionale, naţionale,

transfrontaliere • Consultanţă şi training în materie de implicare şi participare în

procesul decizional • Asistenţă autorităţilor publice locale în materie de actualizare,

implementare, monitorizare şi evaluare strategii de dezvoltare durabilă locală şi regională • Facilitare dialog social şi comunicare eficientă la nivel de

comunitate

93

Denumirea Organizaţiei

Scurtă descriere şi Servicii prestate

• Asistenţă autorităţilor publice locale, ONG-urilor, firmelor private privind mobilizarea de resurse şi colectarea de fonduri pentru DD • Asistenţă autorităţilor publice locale, ONG-urilor privind prestarea

serviciilor sociale alternative • Consultanţă în materie de implementare proiecte şi programe de

dezvoltare durabilă socio-economică şi de mediu • Asistenţă şi consultanţă privind buna guvernare la nivel local • Consultanţă şi training pentru dezvoltarea businessului mic şi

mijlociu.

A.O.„ Rurcons” Oferă servicii de consultanţă ce ţin de promovarea principiilor de dezvoltare economică şi socială în mediul rural.

Asociatia producatorilor agricoli “Uncalnis” (APA)

Asociaţia are ca scop informarea si instruirea producătorilor agricoli in domeniul marketing, tehnologic, economic, financiar;căutarea furnizorilor si a cailor directe de vânzare – cumpărare a producției agricole; acordarea asistentei tehnice directe agenților economici.

Firma de audit „Unserv-Audit”

Prestează servicii de contabilitate şi audit.

Sursa: Primăria or. Ungheni În acelaşi timp, în oraşul Ungheni se află reprezentanţa Agenției Națională Pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Aceasta are ca principale activităţi:

• Medierea muncii - asigură interacţiunea dintre angajatori şi persoanele aflate în căutarea unui loc de lucru în vederea stabilirii unor raporturi de muncă

• Târgul locurilor de muncă - organizăm activităţi prin care oferim posibilitatea angajatorilor şi persoanelor în căutarea unui loc de muncă de a se întâlni şi de a negocia direct posibilităţile de angajare

• Lucrări de interes public - oferind ajutor în identificarea şi antrenarea şomerilor în activităţi cu caracter temporar, în folosul comunităţii, oferite şi susţinute financiar de administraţia publică a localităţilor

• Servicii de preconcediere - acordă servicii persoanelor care urmează a fi disponibilizate (concediate) pentru a nu permite trecerea lor în şomaj sau pentru a se reîncadra cât mai rapid în câmpul muncii

• Asistenţă la angajare – oferind ajutor angajatorilor în selectarea candidaţilor, din baza de date a Agenţiei Naţionale, pentru ocuparea locurilor de muncă vacante, inclusiv antrenarea în lucrări publice

4.3. Forţa de muncă Reducerea efectivului populaţiei Republicii Moldova, în ultimii 20 de ani a afectat grav evoluţia pieţei forţei de muncă din republică, activitatea economică şi calitatea vieţii populaţiei. Polarizarea socială şi emigraţia forţei de muncă au devenit fenomene curente pentru republică. Efectele nocive ale recesiunii economice au avut o incidenţă negativă puternică mai ales asupra situaţiei forţei de muncă din alte localităţi decât municipiile Chişinău şi Bălţi. Astfel, în ultimii 11 ani, populaţia activă, care reprezintă potenţialul forţei de muncă a statului, s-a redus cu cca 25%. Aceleaşi

94

tendinţe pot fi constatate şi în cazul populaţiei ocupate. Cu regret, dar în republică se manifestă din ce în ce mai amplu fenomenul inactivităţii economice. Numai în ultimii 11 ani efectivul populaţiei inactive din republică a sporit cu cca 56%, în timp ce în mediul urban creşterea a fost de cca +32%. Fenomenele defavorabile se manifestă cu intensitate în afara municipiului Chişinău, în care s-a concentrat mai mult de jumătate din activităţile economice din republică. În aceste împrejurări, în anul 2012 (an pentru care a fost posibilă deducerea indicatorilor ocupaţionali), în oraşul Ungheni s-a înregistrat un efectiv al populaţiei economic active de 20 mii persoane, în condiţiile unui efectiv de 32,3 mii persoane apte de muncă. Dintre persoanele economic active cca 19,2 mii de persoane erau ocupate, iar 798 persoane se aflau în şomaj (tab. 4.3). Tabelul 4.3 - Populaţia de 15 ani si peste, din oraşul Ungheni, după relaţia cu piaţa forţei de munca,

(2012)

Indicatori 2012

Total populaţie 38100 Total populaţie în vârstă de muncă 32283 Populaţia economic activă 20015 Populaţie ocupată în economie 19217 Total şomeri, din care 798 Populaţie inactivă 12268 Rata generală de activitate 62,0% Rata generală de ocupare 59,5% Rata şomajului 4,0% Rata generală de inactivitate 38,0%

Sursa: Primăria or. Ungheni Indicatorii activităţii economice a populaţiei din Ungheni sunt mai favorabili decât indicatorii similari pe republică. Rata generală a activităţii economice în Ungheni (62,0%) a depăşit semnificativ media pe republică (41,6%), depăşind şi rata generală de activitate înregistrată în mediul urban din republică (47,2%). Rata de ocupare a populaţiei din localitate înregistrează valori superioare situaţiei generale pe republică (59,5% faţă de 38,5%). Această situaţie arată o funcţionare mai bună a economiei din localitate, comparativ cu situaţia din celelalte oraşe din republică. Rata şomajului înregistrat în Ungheni (4%) este net inferioară ratei generale pe republică (7,4%), fiind cu mult mai mică decât rata şomajului din localităţile urbane (9,6%). Prin urmare, pe piaţa muncii din oraşul Ungheni se atestă o situaţie foarte favorabilă, în comparaţie cu media pe republică. Schimbarea profilului activităţilor din localitate a determinat o structură a ocupării deosebită de perioada anterioară, în care marea majoritate a populaţiei era ocupată în agricultură şi industrie, lucru valabil şi pentru alte localităţi din republică (fig.4.6.). Ocuparea în activităţile tradiţionale, în care se produc bunurile, este suficient de mare (mai mult de 40%). Un aspect destul de favorabil pentru localitate este ocuparea în industrie, care a reprezentat aproape 30% din ocuparea totală (fig.4.6.). Activităţile de sănătate şi asistenţă socială au o cotă de cca 12,8% din populaţia ocupată, iar în celelalte domenii de activitate este antrenat cca 1/4 din populaţia ocupată a oraşului.

95

Figura 4.6 - Structura ocupării populaţiei din oraşul Ungheni, pe activităţi economice (2012)

4.4. Mijloace de informare Un aspect esenţial pentru susţinerea infrastructurii de afaceri sunt mijloacele de informare. Oraşul Ungheni dispune de un spectru relativ larg al surselor de informare pentru Mass – media locală:

• Ziarul “Expresul de Ungheni” Săptămânal de informaţii, analiză şi opinii. • Ziarul Unghiul http://unghiul.info/ Publicație periodica independenta ziar regional Ungheni • Site-ul http://www.expresul.com/ Site de ştiri şi evenimente din şi despre oraşul şi raionul Ungheni.

De asemenea oraşul Ungheni dispune de 2 posturi de televiziune: • Televiziunea "TV EURONOVA ", înființata la 6 decembrie 2000. • Televiziunea VTV Ungheni, subdiviziune a reţelei naţionale AiciTV

În acelaşi timp, oraşul Ungheni deţine un Ghid al investitorului care a fost elaborat în anul 2006 în cadrul proiectului TACIS CBC AP 2004 – Reţeaua A.P.L. de dezvoltare economică locală. Ghidul conţine informații utile în ceea ce priveşte mediul de afaceri din oraşul Ungheni şi potenţialul acestuia. Pentru asigurarea vizibilităţii sale, oraşul Ungheni participă în cadrul forumurilor investiţionale, având reprezentanţa în teritoriu a Camerei Naţionale de Industrie ţi Comerţ, dar şi în cadru diferitor evenimente cu scopul sporirii atractivităţii sale care sunt organizate de organizaţii precum Agenţia de Dezvoltare Centru, Consiliul Raional Ungheni, precum Euroregiunea Siret – Prut – Nistru. 4.5. Tendinţe de dezvoltare În baza indicatorilor socio-economici analizaţi principalele tendinţe de dezvoltare ale oraşului Ungheni sunt evidenţiate următoarele aspecte :

• Creşterea numărului întreprinderilor mici şi mijlocii cu orientare spre domeniul comerţului care este influenţat de amplasarea favorabilă (proximitatea punctului vamal cu România, distanţa relativ redusă până în Chişinău) precum şi accesibilitatea zonei din punct de vedere a infrastructurii.

• Zona industrial a oraşului înregistrează o creştere a volumului investiţiilor şi o atractivitate pentru investitorii străini.

96

• Sectorul serviciilor pentru populaţie şi pentru business tinde să-şi menţină ratele de creştere, respectiv cererea de birouri şi spaţii comerciale de dimensiuni medii va continua să crească în toate sectoarele oraşului.

• Sporirea receptivităţii autorităţilor locale la doleanţele sectorului privat în privinţa calităţii serviciilor publice şi accesul la resursele de afaceri

4.6. Concluzii Economia oraşului Ungheni este în continuă dezvoltare şi transformare. Rearanjarea spaţială şi redistribuirea teritorială a unităţilor economice active s-a produs în cea mai mare măsură în mod natural, prin iniţiativa antreprenorilor. Totuşi, pentru a asigura coerenţa unei dezvoltări durabile şi echilibrate este necesară elaborarea unor politici publice zonale dar şi o organizare şi coordonare a organismelor de sprijinire a mediului de afaceri. În plan teritorial-economic, la începutul perioadei de tranziţie activităţile economice (în special, comerţul) s-au concentrat în centrul oraşului, acest fenomen în ultima perioadă s-a mai diminuat, deplasându-se treptat şi spre periferia oraşului. În acelaşi timp se poate constata că sectoarele economice cu potenţial din zona respectivă sunt insuficient exploatate sau subfinanţate având la bază cauze precum slaba pregătire antreprenorială în special în rândul tinerilor, insuficienţa structurilor de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor, politici de marketing şi promovare ineficiente, acţiuni disparate şi de mica anvergură pentru atragerea investitorilor strategici.

97

Anexa 5 – Utilități publice 5.1. Sistemul de alimentare cu apă 5.1.1. Sursele de alimentare

Alimentarea cu apă a oraşului Ungheni este asigurată de întreprinderea municipală „Apă – Canal”. Priza de captare este amplasată la o distanţă de 30 m de malul Prutului la cota geodezică H=26,5m. Alimentarea cu apă este efectuată prin captarea de apă de suprafaţă din râu. Suplimentar, se mai extrage şi apă din subteran. Din r. Prut se captează 12.7 mii m3/zi şi din surse subterane(puţuri) – 2,76 mii m3/zi. . Aşadar, în total volumul de apă captat pentru necesităţile oraşului constituie circa 15,46 mii m3/zi . Suplimentar, în oraş mai există şi 271 de fântâni, dintre care 250 sunt folosite ca şi sursă de apă pentru necesităţile gospodăriilor particulare. 5.1.2. Staţia de tratare a apei Stația funcționează după schema clasică cu 2 trepte de limpezire: - decantoare și filtre rapide deschise cu utilizarea coagulantului Al2 (SO4)3. Prin aducțiunile de tip sifon apa brută ajunge la treapta I după care este vehiculată în amestecătoare verticale tronconice, urmând apoi prin scurgere gravitațională în decantoarele de tip „coridor” pentru limpezire, apoi gravitațional nimerește în filtrele rapide deschise cu strat filtrant de 0,9 m din nisip cuarțos și sistem de drenare din polimerbeton cu grosimea de 0,1 m apoi sunt înmagazinate în rezervorul cu apă potabilă. Dezinfecția apei se efectuează în 2 etape – clorinare preventivă și de bază (cu clor gazos), apoi apa este transportată în rețeaua de distribuție. Întreprinderea dispune de 2 bazine de înmagazinare a câte 3000m³, dislocate la Nord - Est de oraş la cota de 100 m. Însă la moment apa nu se ridică în ele. Din acest motiv, în cazuri critice (viituri, inundaţii, secete) alimentarea cu apă a oraşului este pusă în pericol. Un alt neajuns al sistemului de alimentare cu apă a oraşului este şi faptul că captările de apă şi instalaţiile principale a apeductului nu sunt totalmente asigurate cu zone sanitare de protecţie. 5.1.3. Reţelele de distribuţie Pe teritoriul orașului în cartiere sunt amplasate 9 stații de repompare pentru blocurile cu 9 nivele şi a altor obiecte situate la cote superioare. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă este de 87,1 km., dintre care lungimea conductelor magistrale constituie 17,1 km. Lungimea totală a reţelei de distribuţie, care este trasată pe sub pământ, este de 70 km. Dezvoltarea infrastructurii oraşului, dar şi lărgirea sectorului locativ a condiţionat şi dezvoltare reţelei de distribuţie. Trebuie de remarcat faptul că, dacă lungimea conductelor magistrale a rămas neschimbată, lungimea reţelei de distribuţie a crescut în ultimii 6 ani cu aproximativ 8 la sută.

Tabelul 5.1- Dinamica lărgirii reţelei de distribuţie, km. Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Reţea distribuţie 57 63,2 63,2 64,7 68,1 70

Circa 78 la sută din rețele sunt fabricate din oţel şi fontă, materiale cu un grad sporit de coroziune, fapt ce duce la un grad sporit de impurificarea a apei. Una din măsurile de remediere a acestei situaţii şi de mentenanţă a reţelelor este înlocuirea ţevilor din materiale tradiţionale învechite cu cele din polietilenă care au un termen mai mare de exploatare şi parametri igienico – sanitari superiori. Gradul de uzură a reţelei de alimentare cu apă poate fi apreciat la moment ca avansat. În tabela ce urmează ilustrăm acest lucru.

98

Tabelul 5.2 - Starea rețelelor de alimentare cu apă

Material fabricație Total km Vârsta (ani) 10-20 20-30 30-40 40-50

Oțel 39,124 1,291 9,446 10,404 17,983 Fontă 28,79 5,010 2,726 9,966 11,088 Azbociment 1,58 - 0,410 - 1,170 Polietilenă 17,606 17,256 0,2 0,15 - TOTAL 87,1 23,557 12,782 20,52 30,241

5.1.4. Consumul de apă Numărul de consumatori a crescut continuu şi a ajuns la finele anului 2013 la 13445. Procentul de asigurare a populaţiei cu apă potabila curentă constituie 95,10 la sută. La moment, cantitatea de apă consumată a atins cifra de 1329,3 mii m3, cota populaţiei din această cantitate constituie 948,8 mii m3, sau 71%, restul volumului de apă fiind consumat de instituţii publice şi alţi agenţi economici. Totodată, o cantitate de 748 mii m3 de apă, aproximativ 56%, constituie pierderile furnizorului de apă. Aceste pierderi se datorează în mare măsură consumului de apă pentru lucrările de întreţinere şi exploatare a reţelelor de apă şi canalizare. O altă parte constituie consumul de apă pentru necesităţile serviciului de pompieri. Scurgerile din cauza fisurilor şi avariilor la reţea, scurgerile latente şi greşelile la contoare constituie şi ele pierderi de apă. În general, pierderile la 1 km de reţea constituie 8596 m3 anual. Pierderi comerciale nu sunt înregistrate.

Tabelul 5.3 - Dinamica volumului de apă consumată, mii m3. Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Apă consumată, total,inclusiv: 1225,4 1243,1 1293,5 1360,4 1427,3 1329,3 Populație 856,8 930,7 938,2 1022,6 1086,5 984,8 alţi agenţi economici 368,6 312,4 355,3 337,8 340,8 344,5

Preţul mediu al unui m3 de apă este de 8,48 lei. Pentru diferite categorii de consumatori acest preţ este şi el diferit. Astfel, populaţia achită 5,48 lei, instituţiile bugetare plătesc 13,9 lei, iar pentru restul agenţilor economici preţul e de 22,04 lei.

Tabelul 5.4 - Dinamica creşterii preţului apei consumate, lei/m3. Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Preţ mediu apă, inclusiv: 6,18 5,70 5,95 5,73 7,08 8,48 populaţie 3,88 3,88 3,88 3,88 5,00 5,84 bugetari 8,80 8,80 8,80 8,80 11,00 13,90 alţi agenţi 13,00 13,00 13,00 13,00 19,00 22,04

După cum vedem, creşterea preţului la apă a determinat populaţia să micșoreze consumul de apă, în timp ce agenţii economici au consumat apă în aceleaşi ritmuri. Populaţiei îi revine o cotă parte de circa 74% din consumul total de apă. Reieșind din numărul populaţiei oraşului de 38,2 mii de locuitori, o persoană consumă circa 68 l/zi. Sistemul actual de alimentare cu apă nu asigură şi furnizarea de apă industrială, ceea ce duce, evident la consumarea de către agenţii economici în scopuri tehnice a apei potabile. Acest fapt duce la cheltuieli suplementare şi inutile pentru consumatori.

99

5.2. Сanalizare 5.2.1. Reţeaua de canalizare Orașul Ungheni dispune de un sistem de canalizare divizor. Apa uzată de la blocurile locative cu mai multe nivele, case individuale, instituții bugetare și întreprinderi industriale este colectată prin conducte de diferite diametre (100-800mm) și transportate prin scurgerea liberă în bazinul de acumulare de la Stația Principală de pompare situată pe str. Lacului. De la blocurile locative, amplasate pe teren cu cota joasă, apa uzată este pompată de 3 stații de pompare în colectoare de canalizare cu scurgere liberă. Sistemul de canalizare orășenesc predomină pe terenul plat în centrul orașului și în zonele industriale. La periferia orașului, unde predomină construcții de case individuale, sistemul de canalizare lipsește. Din acest motiv diferența dintre apa livrată și cea captată de sistemul de canalizare în a.2013 – 448,4 mii m³. Acest fapt, la rândul său, duce la o poluare excesivă a solului şi apelor subterane. Apa menajeră uzată, acumulată în bazinul de acumulare a Stației principale de pompare este acumulată prin intermediul a 5 pompe prin 2 colectoare de presiune cu diametrul de 500 mm din oțel şi fontă la Stația de epurare. Lungimea colectoarelor de presiune este de 20,052 km. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 63,2 km. Sistemul de canalizare pluvială colectează apele prin scurgere liberă în colectoarele de pe strada Naţională, Romană,cartierul Bereşti şi în zona industrială. Lungimea totală a reţelei este de 5,2 km. Sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale din în or. Ungheni este compus din colectore cu diametrul de la 800 pînă la 1200 de mm cu o lungime totală de 12 660 m ce sunt unite prin 205 fîntîni. Apele pluviale sunt captate în gropile de acumulare în număr de 560 unități, de pe o suprafață totală învelită de 240 500 m.p., inclusiv de pe carosabil, de 195 500 m.p. și din curțile blocurilor locative de pe o suprafață de 45 000 m.p. În colectoarele principale orășenești sunt captate și apele pluviale a trei întreprinderi mari și zeci de întreprinderi mai mici. Aceste suprafețe constituie 60 000 m.p de teritorii învelite cu acoperiș de asfalt sau beton. Sistemul de deversare a apelor pluviale constă din patru colectore.Două colectoare se varsă direct în rîul Prut, altele două în lacul Delia, care, in cele din urmă, tot în Prut se varsă. Aceste colectoare cu sistemul de colectare și evacuare a apelor pluviale au fost construte în anii 1950-1970. Gradul de uzură a sistemului ajunge pînă la 70% pe unele porțiuni

Tabelul 5.5 - Evoluţia dezvoltării reţelei de canalizare, km Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Lungimea reţelelor de canalizare, km, inclusiv 60,8 60,8 60,8 60,8 60,8 63,2

colectoare principale, km 33,8 33,8 33,8 33,8 33,8 33,8 reţeaua stradală, km 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 reţeaua cartier, km 11,9 11,9 11,9 11,9 11,9 11,9

reţeaua pluvială, km 12,66 12,66 12,66 12,66 12,66 12,66 5.2.2. Gradul de utilizare La sistemul de canalizare sunt conectate toate blocurile de locuit, care însumează 8328 de apartamente şi un număr de 361 case particulare(curţi). Numărul de locuitori care beneficiază de aceste servicii este de 20267 persoane. Luând în consideraţie faptul că numărul de gospodării în oraş

100

este egal cu 12719, procentul de conectare la reţeaua de canalizare este de 68,30 % din tot fondul locativ. La sistemul de canalizare sunt conectate toate blocurile cu mai multe etaje, în timp ce casele particulare(curţile) beneficiază de canalizare în proporţie de numai 4,09 la sută. Această situaţie duce la un grad mare de poluare a solului şi la agravarea progresivă a situaţie sanitaro-epidemiologice. De asemeni, la sistem sunt conectate toate instituţiile publice şi cei mai mulţi agenţi economici. Dinamica evoluţiei numărului de utilizatori ai reţelei de canalizare se prezintă în tabela ce urmează.

Tabelul 5.6 - Dinamica evoluţiei numărului de utilizatori reţea de canalizare Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

număr utilizatori, inclusiv: 8399 8430 4436 8446 8492 8595 case particulare (curţi) 200 238 268 300 332 352

5.2.3. Stația de epurare Stația de epurare este amplasată la sud de or. Ungheni la o distanță de 10 km, în com. Valea Mare și a fost dată în exploatare în a. 1975. Suprafața bazinului de iepurare e de 6,08 ha cu o capacitate de 15 mii m3 pe zi. Aici are loc eliminarea şi reducerea concentrațiilor a două categorii de substanțe poluante:

- insolubile de proveniență minerală și organică, numite materii în suspensie - organice, majoritar solubile, caracterizate printr-un indicator-consum biochimic de oxigen

CBO. Pe parcursul procesului de epurare se reduce parțial și concentrația altor poluanți: grăsimi, detergenți, săruri de azot și fosfor ș.a. Epurarea apei uzate de materialele în suspensie decurge în treapta mecanică (primară) în următoarele instalații:

- deznisipatoare tangențiale (4bc) – înlăturarea substanțelor în suspensie de proveniență minerală

- decantoare (8 buc.) – sedimentarea materiilor în suspensie de origine organică. Etapa biologică este finală în procesul de epurare a apei uzate. Pentru evitarea răspândirii bolilor infecțioase datorită prezenței bacteriilor Coli și diferitor viruși, apa uzată este supusă dezinfectării. La moment însă etapa biologică nu funcționează pe motiv că bazinele cu nămol activat și construcțiile metalice a decantoarelor secundare sunt în stare avariată. Bazinele de contact ( 2 unit.) au scopul de a realiza contactul dintre soluția de clor și apele uzate timp de 30 min. La Stația de epurare a apei uzate se formează în principal 2 tipuri de nămol ce necesită tratare:

- nămol brut sau primar la treapta mecanică - nămol biologic sau secundar din treapta biologică.

Tratarea nămolurilor include stabilizarea substanței organice instabile conținută în aceste nămoluri, deshidratarea și dezinfectarea lor. După curățare, apa este evacuată în r. Varșavca, iar nămolul pe platoul de nămol.

101

5.2.4. Costul serviciilor de canalizare Preţul mediu pentru utilizarea reţelei de canalizare constituie la moment 8,14 lei/m3, dar el este diferenţiat pentru categoriile de utilizatori. Astfel, populaţia achită 5,85 lei, instituţiile bugetare plătesc 12,49 lei, iar pentru restul agenţilor economici preţul e de 16,21 lei.

Tabelul 5.7 - Dinamica creşterii preţului la serviciile de canalizare, lei/m3. Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Preţ mediu apă, inclusiv: 6,25 5,79 5,98 5,79 6,97 8,14 populaţie 3,46 3,46 3,46 3,46 4,88 5,58 bugetari 8,80 8,80 8,80 8,80 12,00 12,94 alţi agenţi 12,12 12,12 12,12 12,12 13,98 16,21

Este evident, că în ultimii doi ani a crescut plata pentru utilizarea serviciilor de canalizare pentru toate categoriale de utilizatori. Această majorare s-a petrecut odată cu scumpirea apei. Totuşi, dacă e să analizăm dinamica creşterii numărului de utilizatori, observăm că acest fapt n-a dus la micșorarea numărului de conectări la reţea, ci, dimpotrivă - la creşterea lor. 5.2.5. Starea tehnică a reţelei de canalizare Cea mai mare parte din reţeaua de canalizare a fost construită cu mai bine de 40 de ani în urmă şi are un grad avansat de uzură. Diferența dintre apa livrată și cea captată de sistemul de canalizare în a.2013 a fost de 448,4 mii m³. Acest indiciu denotă faptul că sectorul uzat necesită o reparaţie capitală pentru evitarea poluării solului şi a apelor subterane. Starea reţelei este conturată mai exact în tabelul ce urmează.

Tabelul 5.8 - Starea rețelei de canalizare

Material fabricație Total km Vârsta (ani) 10-20 20-30 30-40 40-50

Oțel 2,9 - 0,2 - 2,7 Fontă 28,973 0,19 2,5 14,6 11,683 Beton-armat 8,841 0,8 1,5 0,3 6,241 Azbociment 4,52 0,16 0,71 1,69 1,96 Polietilenă 2,45 2,38 0,07 - - Ceramică 15,516 0,09 2,6 5,18 7,646 TOTAL 63,2 3,62 7,58 21,77 30,23

5.3. Alimentarea cu energie termică 5.3.1. Sistemul de termoficare Aprovizionarea cu agent termic a oraşului Ungheni este asigurată de Întreprinderea municipală „ComGaz-Plus” S.A.. Sistemul centralizat de aprovizionare cu energie termică este constituit din 13 cazangerii date în exploatare în anul 2002, cu puterea cuprinsă între 2 şi 4 MW. 3 dintre ele sunt conservate, dar pot fi puse în funcţiune în orice moment. Cele 10 cazangerii au o productivitate totală de 23,61 Gkal/oră şi sunt amplasate în imediata apropiere a obiectelor la care se furnizează agentul termic – blocurile de locuit . În calitate de combustibil toate sursele utilizează gazul natural. Cazangeriile produc numai energie termică, apă caldă sau abur nu se produce. Cazangeriile funcţionează pe gaze naturale, în regim automat, monitorizarea funcţionării lor se face de la Dispecerat. La sistem sunt conectaţi consumatorii casnici din 346 apartamente din 9 blocuri cu mai multe etaje, 20 de instituţii bugetare şi 14 agenţi economici privaţi.

102

5.3.2. Reţeaua de distribuţie Sistemul centralizat dispune de reţele magistrale cu o lungime de 3,873 km. Diametrul ţevilor reţelei de distribuție a agentului termic variază de la 50 până la 150 mm. Rețelele sunt amplasate atât deasupra cât şi înăuntrul solului, în canale trecătoare şi fără de canale. Aproximativ 80% din ţevi au o vechime mai puțin de 8 ani şi au izolare din poliuretan. 20 la sută din reţele au o vechime mai mare de 12 ani. Starea reţelelor este apreciată ca bună. 5.3.3. Consumatorii Serviciul de termoficare deserveşte diferite categorii de consumatori. Pe parcursul ultimilor 6 ani au intervenit schimbări majore în acest domeniu în sensul diminuării substanţiale ale numărului de clienţi. Reducerea numărului de utilizatori s-a produs din cauza scumpirilor agentului termic şi, respectiv, refuzului clienţilor de a mai plăti pentru serviciile oferite. Iată cum se prezintă dinamica acestei evoluţii.

Tabelul 5.9 - Numărul de utilizatori ai sistemului de termoficare (agenţi economici) Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Consumatori

populaţie 96 80 70 31 11 9

bugetari 22 20 20 20 20 20

alţi agenţi 55 46 46 34 34 34 Cea mai mare reducere a numărului de consumatori s-a înregistrat la categoria consumatorilor casnici. De la 96 de blocuri de locuit, alimentate cu energie termică în anul 2008, s-a ajuns la 9 blocuri. Deci, din totalul de 8488 de apartamente din oraş, doar 346 apartamente, sau 4,07 % mai sunt încălzite la sfârşitul anului 2013. În schimb, s-a majorat numărul de utilizatori ai sistemelor autonome de încălzire, care la sfârşitul anului 2013 constituia cifra de 6430. Iată cum arată dinamica creşterii , începând cu anul 2008 a numărului de sisteme autonome de termoficare instalate în oraş.

Figura 5.1 - Dinamica creşterii numărului de cazane autonome instalate

5.3.4. Volumul de agent termic produs Aici trebuie de menţionat faptul că şi producţia anuală totală de energie termică a s-a diminuat de la an la an. La moment cantitatea de energie termică produsă de cazangeriile de cartier constituie 8212,29 Gkal. Dinamica evoluţiei producerii agentului termic pentru ultimii 6 ani se prezintă în următorul grafic.

35834267

48745555

60276430

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

103

Figura 5.2 - Dinamica evoluţiei producerii agentului termic

Pentru necesitățile consumatorilor casnici s-au livrat 647 Gkal, instituţiile bugetare au consumat 6132 Gkal, restul de 124 Gkal au fost consumate de alţi agenţi economici. Preţul de livrare este acelaşi pentru toate categoriile de consumatori şi constituie 1326 lei/Gkal. Pierderile stemului de termoficare au constituit în anul 2013 1282 Gkal. , sau 15,66 % din totalul produs. Acest fapt se datorează în primul rând izolării termice insuficiente a reţelelor de distribuţie. 5.4. Aprovizionarea cu gaze naturale 5.4.1. Reţeaua de gazificare Gospodăria gazificare este una din ramurile de bază, care determină dezvoltarea economiei oraşului şi a programelor social-economice iniţiate mai devreme. Gazificarea oraşului a început în an.2003.În timpul de faţă alimentarea cu gaz a oraşului se face din 2 surse: conducta magistrală Nisporeni-Ungheni şi Bălţi-Ungheni cu diametrul 110 mm, cu o capacitate sumară de 1200 m3/oră. Lungimea actuală a reţelelor este de 140,061 km, inclusiv:

- conducte de gaz cu presiune medie – 40,264 km - conducte de gaz cu presiune joasă – 99,797 km.

Lungimea totală a reţelei de distribuire s-a majorat constant în fiecare an de la darea în exploatare. Dinamica e reflectată în graficul de mai jos.

Figura 5.3 - Dinamica extinderii reţelei de alimentare cu gaz natural

25673

21460 20510

15307

111048212

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

35.757

123.223 128.140 134.024 137.217 140.061

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

2008 2009 2010 2011 2012 2013

104

Reţeaua de gazificare 4 staţii de reglare a presiunii. Pentru asigurarea securităţii şi posibilitatea lucrărilor de deservire sunt instalate 4 staţii de deconectare a reţelei de presiune înaltă şi 36 de staţii de deconectare a reţelei de presiune medie. Protecţia reţelei contra proceselor de coroziune electrochimică este asigurată de 5 staţii catodice şi 131 de protectoare. Evidenţa consumului de gaze se face de către 4 noduri instalate la cele 4 staţii de reglare a presiunii. Partea principală a reţelelor de presiune este inelată, ce majorează trăinicia de asigurare neîntreruptă cu gaz a consumatorilor. Afară de consumatorii de gaze naturale în oraş sunt consumatori de gaz lichefiat (sectorul industrial, gospodării particulare).

5.4.2. Consumul de gaze Datorită faptului că gazul natural este o sursă de energie universală, fiind folosit atât de către consumatorii casnici, cât şi de agenţii economici, numărul de consumatori s-a majorat constant. Gradul de asigurare a populaţiei cu gaze a ajuns în prezent la 67,4%. Acest proces este reflectat în tabelul de mai jos.

Tabelul 5.10 - Numărul de utilizatori ai sistemului de gazificare Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Consumatori populaţie 6846 7605 7930 8392 8821 9082 alţi agenţi 134 150 152 159 208 214

Totodată, scumpirea continuă a gazelor naturale au condiţionat şi micşorarea volumului de gaze, consumat de diferite categorii de consumatori. Iată cum se prezintă dinamica diminuării consumului.

Tabelul 5.11 - Volumul de gaze consumat pe categorii de consumatori (m3/an) Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Consumatori Total, inclusiv 13791232 13335111 12878990 12422869 11966748

populaţie 10039484 9583363 5022242 4566121 4110000 bugetari 1041270 1031278 1021281 1021071 1051271 alţi agenţi 6815478 6825470 6835467 6835677 6805477

5.6. Alimentarea cu energie electrică Pentru alimentarea cu energie electrică 110,35kV orasul este racordat la Sistemul Moldelectrica. Exploatarea retelelor de medie tensiune (6, 10kV), precum şi de joasa tensiune este asigurate de RRE Ungheni. În nordul orasului este amplasată staţia de transformare 110/35/10kV Ungheni, alimentată prin liniile de înaltă tensiune LEA 110kV Nisporeni-Ungheni şi Făleşti-Ungheni. Statia este prevăzută cu 2 grupuri de transformare de 16 şi 25MVA.Transformatorul 16MVA este încărcat maxim 75%, 25MVA – 34% în perioda toamna - iarna. De la acestă staţie prin linii de 35kV sunt alimentate alte două substaţii: 35/10kV PD-2 Ungheni cu transformare 3,2 şi 2,5MVA, care este încărcat: 3,2 MVA maxim 66%, 2,5MVA-72%, şi 35/10-6kV Dănuţeni maxim 48% în perioda toamna- iarna. Substaţia PD-2 Ungheni este folosită ca punct de destribuţie- de la ea pleacă o linie de LEA 35kV pe direcţia Ungheni-Cârliţa-Corneşti. În caz de necesitate, prin cuplarea transformatoarelor poate fi adaptată ca substaţie de transformare.

105

De la staţia de transformare 110/35/10kV Ungeni sunt alimentate prin cabluri subterane 10kV 9 puncte de distribuţie a energiei electrice, care la rândul lor, alimentează o sectie de posturi de transformare prin reţeaua de medie tensiune. Unele din aceste posturi de transformare sunt alimentate direct de la statia de transformare. Din substatia 35/10-6kV Dănuţeni sunt alimentate 2 puncte de distribuţie, unul la 6kV prin cabluri subterane 6kV şi aeriane, iar celălalt prin linii aeriane 10kV. Tot din statia 110/35/10kV Ungheni, pleacă o linie aeriană de 35kV, care alimentează substatia Valea Mare. Linia aeriană LEA 110kV aflată pe teritoriul orasului are o lungime de 5km, iar cea de 35kV- 20km. Cablul subteran LES 10kV se intinde pe o lungime de 128km (cabluri de tip AAB, ASB cu secţiuni de 50-120 mm2), iar cablul subteran LES 6kV – 2,42km (cabluri de tip AAB, ASB cu secţiuni de 120-240 mm2). Liniile aeriene de 10kV şi cele de 6kV se întind pe lungimea de 21km şi respectiv 2km (linii.3A-70-120mm2). Starea reţelei de medie tensiune, atât subterane cât şi aeriene este satisfăcătoare. Reţeaua de medie tensiune a localităţii alimentează 119 posturi de transformare dintre care 47 sunt destinate abonaţilor casnici (puterea industrială 35000 KVA). Puterea instalată totală în posturile de transformare este de 77000 KVA. Aceste posturi de transformare sunt realizate, în majoritate în constructii de zidărie (tip PCZ), iar cca. 25% sunt înglobate în cabine metalice (tip PTM), sau încorporate în clădiri. Reţeaua de joasă tensiune este destinată consumatorilor casnici şi neindustriali, precum şi iluminatului public. În zona de blocuri pentru reţeaua de joasă tensiune se folosesc cabluri cu secţiunea de 4x25-4 x185mm2, iar în celalte raioaneale orasului sunt LEA cu conductor de aluminiu cu secţiunea A25-A95. Reţeaua de iluminat public pe străzile principale, intersecţii, pieţii se realizeaze pe piloni din beton (88%) şi metal (350buc.) cu lămpi cu puterea de 250W(HPM), 100W(HPS), 75W(HPS) şi 25W(econome). În zonele mai îndepărtate sunt 310 piloni de lemn cu lămpi cu incandencenţă. Reţeaua de iluminat se compune din linii aeriene (88%) şi linii subterane (12%), care sunt extise pe 75km. Comanda iluminatului public se face din punctul de dispecerizare REE Ungheni. Consumul de energie electrică la nivelul anului 2013 a fost următorul:

- gospodării- 42,407 mln kwh - bugetari-5,617 mln kwh - alţi agenţi economici- 34,1 9mln kwh

În general, nu sunt dificultăţi semnificative în alimentarea cu energie electrică a oraşului. Starea reţelelor de medie tensiune este satisfăcătoare ca şi a punctelor de distribuţie. Excepţie fac reţeaua de joasă tensiune în cartierele vechi starea tehnică a carei este considerată nesatisfăcătoare. Este necesară schimbarea ei precum şi înlocuirea stâlpilor de lemn pe care este pozată reţeaua. 5.7. Telecomunicaţii Telefonia fixă este asigurată pe toată suprafaţa oraşului de către S.A. „Moldtelecom”, iar cea mobilă de către operatorii „Orange” SA „Moldcell” SA, “Unite” S.A. şi parţial de „Vodafone România” SA, „Cosmote Romanian Mobile Telecommunications” SA, „Orange România” SA.

StarNet a inaugurat un centru regional în Ungheni pentru acordarea serviciilor de internet, telefonie şi televiziune interactivă. E de menţionat faptul că costul înalt este un factor carte stopează utilizarea la o scară mai largă a tuturor serviciilor de telecomunicaţii. 5.8. Concluzii Reţeaua de alimentarea cu apă şi canalizare. Cu toate că sunt prezente, totuşi bazinele de înmagazinare a apei nu sunt funcţionale, fapt ce afectează securitatea orașului, din acest punct de vedere, în caz de criză. Utilajul de la staţia de tratare este învechit, tehnologia demult depăşită. Capacitatea de alimentare este la limită. Nu funcţionează sistemul de tratare biologică a apelor uzate la staţia de epurare.

106

Alimentarea cu agent termic. Este evident că asigurarea cu energie termică a oraşului se bazează în general pe utilizarea la scară mare a sistemelor autonome de termoficare. În cazul caselor particulare aceasta este o cale raţională de asigurare a locuinţei cu căldură. Mai puţin eficiente sunt însă în cazul apartamentelor din blocuri, deoarece randamentul acestor instalaţii este inferior randamentului unor cazangerii de capacitate mai mare. În oraş lipseşte cu desăvârşire furnizarea centralizată de apă caldă, fapt care duce la cheltuieli exagerate pentru producerea ei de către fiecare utilizator în parte. Alimentarea cu gaze naturale. Capacitatea reţelelor magistrale de alimentare este suficientă pentru situaţia actuală. Reţeaua de distribuţie este slab dezvoltată la periferiile orasului. Consumul se diminuiază in fiecare an din cauza majorării preţului. Alimentarea cu curent electric. Capacitatea reţelelor magistrale de alimentare cu curent electric este suficientă. Starea tehnică a reţelelor de medie tensiune şi a punctelor de distribuţie este satisfăcătoare. Starea tehnică a reţelei de joasă tensiune în cartierele vechi este considerată nesatisfăcătoare. Telefonie. Reţeaua orăsenească satisface în totalitate necesităţile populaţieie şi a agenţiloe economici cu servicii de o calitate bună si un volum suficient.Sunt destul de bine satisfăcute şi necesităţile de telefonie mobilă cu participarea companiilor străine. Tendinţe

Reeşind din problemele menţionate, tedinţele de dezvoltare a utilităţilor publice sunt următoarele:

Sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare:

- majorarea capacităţii sistemului de alimentare cu apă - extinderea şi reabilitarea reţelelor de distribuţie - utilizarea tehnologiilor noi de tratare a apei potabile cu excluderea clorului - retehnologizarea totală a instalaţiilor de epurare existente cu repunerea în funcţiune a treptei

biologice a sistemului de epurare de apei - construcţia instalaţiilor de stabilizare şi deshidratare a depunerilor, epurarea şi recultivarea

platformelor de nămol existente - înlocuirea pompelor tehnologice cu cele de consum energetic minim la staţiile de pompare a

canalizaţiei existente, reconstrucţia grătarului de captare a deşeurilor solide - lărgirea şi reabilitarea reţelei pluviale - construcţia unei staţii de epurare a apelor de suprafaţă - construcția sistemului de canalizare a apelor pluviale pe str. Decebal și Ștefan cel Mare, în

cartierele periferice Ungheni-Vale şi Dănuțăni.

Sistemul de termoficare:

- dezvoltarea sistemului de alimentare cu căldură şi apă caldă cu instalarea unor cazangerii pentru fiecare bloc(cartier) de locuit

- modernizarea reţelelor de distribuţie a agentului termic - implementarea sistemelor de termoficare bazate pe surse de energie regenerabilă(bio, solară,

etc.) .

107

Alimentarea cu gaze naturale: - finalizarea gazificării oraşului, cu preponderenţă la periferii

Alimentarea cu energie electrică: - schimbarea reţelei de joasă tensiune în cartierele vechi prin înlocuirea stâlpilor de lemn pe care

este pozată reţeaua

- extindereai şi reânzestrarea cu echipament performant a sistemul de iluminare publică pentru a-l face mai eficient şi mai puţin costisitor.

5.9. Analiza SWOT

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e

• Existenţa unei surse de apa nelimitată, datorită amplasării orasului pe malul râului Prut;

• Reţea de alimentare cu apă bine dezvoltată, capacitate suficientă a staţiei de tratare;

• Reţea de canalizare divizorie; • Sistem descentralizat de alimentare cu energie

termică; • Alimentarea cu gaze naturale din 2 surse, reţea de

distribuţie relativ nouă, capacitate de alimentare suficientă;

• Reţele electrice dezvoltate cu o capacitate de alimentare suficientă;

• Retea de telefonie fixă şi mobilă bine dezvoltată; • Servicii de telefonie mobilă a companiilor din

România.

• Absenţa capacităţilor de înmagazinare a apei;

• Tehnologii depăşite de tratare a apei potabile;

• Grad avansat de uzură a reţelei de alimentare cu apă;

• Lipsa sistemului de alimentare cu apă tehnică;

• Reţea de canalizare menageră şi pluvială slab dezvoltată la periferii, grad sporit de uzură;

• Staţia de epurare depăşită, fără tratare biologică;

• Retea de termoficare ineficientă; • Lipsa sistemului de aprovizionare cu

apă caldă; • Costuri mari ale gazelor naturale,

descreşterea în ritmuri sporite a consumului.

O p o r t u n i t ă ţ i P e r i c o l e

• Diversificarea surselor de energie şi asigurarea securităţii energetice a oraşului prin interconexiunea cu reţelele electrice din România şi conectarea la gazoductul Iaşi-Ungheni;

• Eficientizarea sistemului de termoficare prin implementarea tehnologiilor cu utilizarea energiilor regenerabile (biocombustibili, energie solară etc.), inclusiv prin aplicaref la proiecte susţinute de guvern şi finanţatori externi;

• Servicii de telefonie mobilă prestate de agenţi economici străini datorită amplasării geografice favorabile;

• Ameliorarea infrastructurii edilitare prin accesarea de fonduri externe de la programele de cooperare transfrontalieră.

• Perturbarea alimentării cu apă (viituri, inundatii, secete) datorită lipsei rezervelor de apă înmagazinată;

• Creşterea preţului la sursele de energie ar afecta sistemele de termoficare, aprovizionare cu gaze şi curent electric;

• Absenţa surselor energetice alternative afectează grav gradul de siguranţă a utilităţilor publice;.

108

Anexa 6 – Servicii publice 6.1. Educație 6.1.1. Cadrul instituţional şi nivelul de dotare tehnică Sistemul de învățământ are un rol primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă și edificarea unei societăţi bazate pe cunoaștere. Calitatea educaţiei determină în mare măsură progresul indicatorilor socio-economici, culturali şi politici, şi prin urmare, a calităţii vieţii. Sistemul educaţional al oraşului Ungheni este format din 4 nivele recunoscute în sistemul de Învățământ din Republica Moldova:

• Învățământul preşcolar reprezentat în oraşul Ungheni de 6 instituţii preşcolare, • Învățământul preuniversitar obligatoriu reprezentat de 1 şcoală primară; • Învăţământul secundar general - 5 licee şi; • Învățământul mediu de specialitate - 3 colegii.

Dacă e să ne referim la numărul de copii şi elevi încorporaţi în instituţiile educaţionale locale, atunci constatăm o uşoară creştere a numărului acestora pe parcursul anilor 2009-2013, fapt ce se datorează creşterii numărul populaţiei în general cu 0,8% care la rândul său a fost influenţată de unele succese remarcate în dezvoltarea social-economică a oraşului, deși factorii care au determinat creșterea se vor epuiza destul de repede (într-o perioadă medie) dacă nu se va insista pe atractivitatea economică și socială. Baza tehnico-materială a instituţiilor de învățământ secundar profesional şi mediu de specialitate nu facilitează dezvoltarea competenţelor profesionale solicitate pe piaţa muncii şi necesită investiţii majore pentru modernizare. Infrastructura instituţiilor de învățământ este slab dezvoltată şi de asemenea, necesită reparaţii şi noi investiţii. Colaborarea acestor instituţii cu mediul de afaceri pentru utilizarea echipamentelor şi tehnologiilor moderne la pregătirea profesională a elevilor este slabă şi episodică. În ianuarie 2013, Guvernul a aprobat Strategia de dezvoltare a învățământului vocaţional/tehnic pentru anii 2013-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei (aprobate prin HG nr.97 din 01.02.2013), care prevăd o amplă reformă structurală, de conţinut şi de modernizare a sistemului de învățământ secundar profesional şi mediu de specialitate, aceasta reformă fiind în faza incipientă de implementare.

Tabel 6.1 - Baza tehnico-materială a instituţiilor de învățământ în or. Ungheni, anul 2013 Indicatori 2013

Şcoala primară Dotarea cu calculatoare, unităţi 4 Biblioteci 1 - fondul de carte, mii exemplare 6790 Cantine (bufete) cu hrană caldă 1 Licee Număr săli: - săli pentru cultura fizică, unităţi 5 - cabinet didactic la fizică, unităţi 8 - cabinet didactic la chimie, unităţi 7 - cabinet didactic la biologie, unităţi 6 - cabinet didactic la matematică, unităţi 20 - cabinet didactic la limba română, unităţi 26

109

Indicatori 2013 - cabinet didactic la limbi moderne, unităţi 33 - cabinet didactic la bazele informaticii şi tehnicii de calcul, unităţi 9

Dotarea cu calculatoare, unităţi 140 Biblioteci, unităţi 6 - fondul de carte, exemplare 129380 Cantine (bufete) cu hrană caldă 5

Sursa: Consiliul Raional Ungheni, Direcţia Învățământ, Tineret şi Sport 6.1.2. Învățământul preşcolar Învățământul preşcolar (nivel 0) se organizează în instituţii preşcolare pentru copiii în vârstă de la 3 până la 6(7) ani. Acelaşi nivel este atribuit educaţiei în clasele pregătitoare din şcoli. În instituţiile preşcolare, sunt antrenaţi 1903 copii, cu 11,3% mai mult comparativ anului 2009 şi cu 0,9% mai puţin faţă anului precedent, 2012 cu toate acestea numărul copiilor de vârstă preşcolară a crescut în aceeaşi perioadă de timp cu 2,5%. Numărul copiilor antrenaţi în instituţiile preşcolare depăşeşte capacitatea nominală a grădiniţelor. Astfel, în oraş se resimte un deficit de cca 208 de locuri, care poate fi acoperit cu deschiderea unei noi instituţii preşcolare. Din numărul total de copii, 1,9% reprezintă copii cu cerinţe educaţionale speciale antrenaţi în instituţiile preşcolare. Pe parcursul anilor 2009-2013 se observă o creştere a eficienţei serviciului educaţional în instituţiile preşcolare înregistrându-se un număr de 15,4 de copii la un cadru didactic, valoare aproape celei medii pe republică de 14 copii/cadru didactic. Conform statelor instituţiilor preşcolare numărul cadrelor didactice efectiv este mai mic de circa 2 ori, dintre care sunt directori, educatori, lucrători muzicali, pedagog/defectolog, pedagogi/logopezi.

Tabel 6.2 - Caracteristica instituţiilor preşcolare, anii 2009-2013

Indicatori 2009 2012 2013

Instituţii preşcolare 5 6 6 Capacitate instituție, locuri 1295 1665 1695 Suprafaţa totala a încăperilor instituţiilor preşcolare, m2 10133 12233 12945

Suprafaţa totala efectiv utilizată a încăperilor instituţiilor preşcolare, m2 6960 8560 9661

Număr de copii de vârstă preşcolară (1-7 ani) - 2794 2862 Număr copii în instituţii preşcolare 1710 1921 1903 Copii la 100 de locuri - 167,8 168,8 Număr copii ce nu frecventează instituțiile preșcolare - 873 959

Personal conform statelor - 300 290 Personal pedagogic efectiv 108 135 123,5 Copii la cadru didactic 15,8 14,2 15,4

Sursa: Consiliul Raional Ungheni, Direcţia Învățământ, Tineret şi Sport În conformitate cu datele tabelului 6-2 se observă faptul că 33,5% din numărul total al copiilor nu frecventează instituţiile preşcolare, principalele motive ar fi lipsa mijloacelor financiare pentru plata serviciilor de întreţinere a copiilor în aceste instituţii.

110

6.1.3. Învățământul preuniversitar obligatoriu Învățământul preuniversitar obligatoriu cuprinde, de regulă, vârsta de 7 - 16 ani fiind divizat în:

• învățământul primar (nivelul I), care durează 4 ani (clasele 1-4) care pot funcţiona atât independent, cât şi în componenţa unor instituţii de învățământ secundar general;

• învățământul gimnazial (nivelul II), care durează 5 ani (clasele 5-9). Şcoala primară din oraşul Ungheni încorporează un număr de 350 elevi în anul 2013, cu 64% mai puţin comparativ anului 2012. Gradul de şcolarizare este avansat, 100%.

Tabel 6.3 - Caracteristica instituţiilor şcolare, învățământ primar, anii 2009-2013

Indicatori 2012 2013

Şcoli primare 2 1 Capacitate instituție, locuri 680 360 Elevi, total 574 350 Nr. de elevi ce nu frecventează școala primară - -

Personal didactic efectiv 41 19 Personal didactic necesar - - Suprafaţa totala a încăperilor şcolilor primare, m2

5202 2202

Sursa: Consiliul Raional Ungheni, Direcţia Învățământ, Tineret şi Sport 6.1.4. Învățământul secundar general Învățământul secundar general (nivelul III) cuprinde clasele 10-11(12) din licee, şcoli medii de cultură generală şi programele de învățământ şi pregătire profesională din instituţiile de învățământ secundar profesional, de regulă la acest nivel învaţă tinerii în vârstă de la 16 până la 18-19 ani. Tendinţa de descreştere a numărului de elevi în oraşul Ungheni se evidențiază de la an la an. Astfel, în cele 5 licee studiază un număr de elevi mai mic cu 15,5% faţă de anul 2009 şi cu 7,7% comparativ anului 2012. Totuşi, numărul elevilor rămâne a fi superior capacității instituţiilor cu 0,9%, însă fiind o valoare infimă aceasta nu influențează cumva organizarea procesului de studii în instituţiile din oraş, ele păstrează modul de organizare într-un singur schimb. Liceele sunt acoperite integral cu cadre didactice, numărul acestora fiind de 292, iar la o unitate de cadru revin 14,6 elevi. Cu toate acestea, deseori nivelul de calificare a cadrelor didactice este unul inferior şi necesită perfecţionare continuă.

Tabel 6.4 - Caracteristica instituţiilor şcolare, învățământ secundar general, anii 2009-2013

Indicatori 2012 2013

Licee 5 5 Capacitate instituție, mii locuri 4218 4218 Elevi, total 4583 4255 Nr. de elevi ce nu frecventează instituțiile școlare

- -

Suprafaţa totala a încăperilor liceelor, m2 26245 26245 Personal didactic efectiv 262 292 Personal didactic necesar - -

Sursa: Consiliul Raional Ungheni, Direcţia Învățământ, Tineret şi Sport

111

Şcoala profesională din oraş constituită în anul 1982, fiind prima şcoală de acest gen, pregăteşte anual vânzători de produse nealimentare şi alimentare, zugravi-tencuitori, electrosudori - montatori, lăcătuşi la reparaţia automobilelor, electromotori la repararea şi întreţinerea utilajului electric, tâmplari, operatori la calculatoare, cusătorese. În cei 30 de ani de activitate, au absolvit peste 10 mii de elevi. În prezent, la Şcoala profesională din oraş activează şapte catedre şi un număr de 424 de elevi, având o capacitate totală de 1,7 ori mai mare. La ora actuală, nivelul de dotare al şcolii este de 75% şi astfel, dispune de un bloc de studii cu suprafaţa totală de 2743 metri pătraţi, cu 26 săli de studii, 15 laboratoare, o sală de sport, bibliotecă, sală de lectură, sală de festivităţi, cantină. La dispoziţia elevilor se află un cămin cu 212 locuri de cazare. Şcoala are şi un atelier didactic cu o suprafaţă de 1246 metri pătraţi, încăperi pentru depozite şi mijloace de transport. 6.1.5. Învățământul mediu de specialitate Învățământul mediu de specialitate (nivelul IV) se realizează în instituţiile medii de specialitate (colegii). În oraş activează 3 colegii: Colegiul Agroindustrial, Colegiul de Medicină şi Colegiul Naţional al Poliţiei de frontieră.

Tabelul 6.5 – Colegii active în oraș

Indicatori 2009 2012 2013

Colegii 3 3 3 Capacitate instituție, mii locuri 1172 1172 1172 Elevi, total 1041 996 965 Personal didactic efectiv 81 83 93 Personal didactic necesar 91 90 93

Sursa: Colegiul Agroindustrial, Colegiul de Medicină şi Colegiul Naţional al Poliţiei de frontieră din or. Ungheni. Colegiul de Medicină Ungheni îşi desfăşoară activitatea din 1992. Misiunea de bază a colegiului este formarea cadrelor medicale, organizarea procesului de instruire în corespundere cu standardele şi cerinţele naţionale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, propagarea cunoştinţelor sanitaro-igienice în rîndul populaţiei etc. Actualmente în colegiu activează 3 catedre: Catedra obiectelor clinice, Catedra obiectelor preclinice, Catedra ştiinţelor socio-umane. Pentru elevi sunt create condiţii optime de activitate: cabinete şi laboratoare dotate cu utilaj, sală de calculatoare, sală de sport, cantină, căminul studenţesc. Principalele probleme actuale ale instituţiei sunt:

• Proiectarea şi construcţia blocului administrativ cu sală de festivităţi cu o capacitate de 300-400 persoane;

• Reparaţia capitală cu schimbarea ferestrelor, uşilor, faţadei blocului de studii, ospătăriei; • Amenajarea unui teren sportiv polivalent.

112

Colegiul Agroindustrial pregăteşte specialişti pentru diferite ramuri ale economiei naţionale. Elevii îşi fac studiile la următoarele specialităţi - mecanizarea agriculturii, agronomie, merceologie, contabilitate, tehnologia păstrării şi prelucrării fructelor şi legumelor. Colegiul Naţional al Poliţiei de frontieră din Ungheni este unica instituţie de acest fel în republică, iar pentru or. Ungheni reprezintă "Cartea de vizită a oraşului". Colegiul pregăteşte specialişti-inspectori. Durata studiilor este de 2 ani, instruirea în limba de stat, cazarea, echipamentul şi instruirea sunt gratuite. Toţi elevii dispun de burse, iar la finalizarea studiilor, absolvenţii obţin diplomă de studii medii de specialitate, specialitatea – securitatea frontierei. Toţi absolvenţii se asigură cu loc de serviciu, echipament gratuit, asigurare medicală. 6.1.6. Activităţile extracurriculare Activităţile extracurriculare din oraş sunt organizate în o şcoală de muzică, o şcoală de arte plastice şi Centrul Educaţional. Şcoala de muzică din oraş deține o activitate de peste 50 ani şi a lansat 45 de promoţii, având un număr impunător de elevi talentaţi, personalităţi în domeniul muzicii.

Tabel 6.6 - Caracteristica Şcolii de muzică, anii 2009-2012 Indicatori 2009 2012 2013

Capacitate instituție, mii locuri 250 260 260 Elevi, total, mii 237 245 247 Personal didactic efectiv 28 28 28 Personal didactic necesar 29 30 31 Număr instrumente muzicale efectiv 36 36 45

Număr instrumente muzicale necesar 52 52 55

Sursa: Şcoala de Muzică, or. Ungheni Corpul didactic are 29 de profesori de specialitate. În şcoală activează 7 colective de copii. Materialul didactic este vechi, literatura de specialitate este reînnoita in dependenţă de finanțele care sunt în sumă de 1000 lei pe an. Sunt necesare instrumente muzicale (pian, acordeon, instrumente aerofone, echipament pentru sonorizarea concertelor), reînnoirea mobilierului, reparaţia fundamentului clădirii. Totodată, este necesară o sală de examene; repetiții si concerte cu capacitatea de minim 100 locuri, luminoasă, dat fiind faptul că actuala sală dispune de o capacitate redusă de 45 locuri şi este amplasată subsol. În cadrul Școlii de arte plastice studiază 190 de copii, instituţia având o rezervă de capacitate de 30 copii. Tendinţa de creştere a numărul de copii este evidenţiată pe parcursul ultimilor 4 ani, în prezent fiind mai mulţi copii cu 5,5% comparativ anului 2009.

Tabel 6.7 - Caracteristica şcolii de arte plastice, anii 2009-2013 Indicatori 2009 2012 2013

Elevi, total 180 185 190 Capacitate instituție, mii locuri 220 220 220 Personal didactic efectiv 8 9 9 Personal didactic necesar - - -

Sursa: Şcoala de Arte Plastice, or. Ungheni

113

La moment condițiile de activitate sunt bune, totuşi parțial este nevoie de reparație capitală şi modernizarea mobilierului de specialitate (molberte, banchete, scaune, mese în auditoriile de specialitate și mobilier de birou pentru cancelarie și anticameră, calculatoare și proiector). Centrul Educaţional încorporează Centru de Psihopedagogie şi Centrul de Creaţie în cadrul cărora activează 285 de elevi şi 25 cadre didactice având o rezervă de capacitate de 235 locuri. În posesia centrului sunt 2 cămine de locuit cu o capacitate de 400 locuri. Centrul de creaţie oferă copiilor următoarele activităţi:

• Cercul dramatic; • Tinerii fluierişti; • Dans popular; • Dans modern; • Croşetarea; • Lucrul artistic cu mărgelele; • Tânărul pictor; • Teatrul de păpuşi; • Design vestimentar; • Ansamblul vocal.

Instituţia dispune de cantină, centrală termică autonomă cu gaze naturale, blocuri auxiliare. Toate edificiile instituţiei sunt conectate la sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, energie electrică, sistem de încălzire, televiziune prin cablu. Totodată, există o insuficienţă a numărului de costume naţionale pentru dansatori, lipsa tehnicii de sonorizare şi calculatoare, instrumente muzicale, căminele de locuit nu sunt conectate la internet 6.2. Sport Sportul este reprezentat în oraş de 2 şcoli sportive, sali de sport şi 2 stadioane şi terenuri sportive, majoritatea amplasate pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt. Şcolile Sportive antrenează copii la următoarele probe sportive:

• Fotbal (diferite vârste); • Volei; • Joc dame, şah; • Tenis de masă; • Trânta, judo; • Atletism.

Tabel 6.8 - Caracteristica Şcolilor sportive, anii 2009-2012

Indicatori 2012 2013 Elevi, total 493 423 Suprafaţa totala a încăperilor Şcolilor sportive, m2 550 550

Personal didactic efectiv 19 19 Personal didactic necesar - -

Sursa: Consiliul Raional Ungheni, Direcţia Învățământ, Tineret şi Sport; Şcoala sportivă orăşenească

Pe parcursul ultimilor patru ani de activitate numărul copiilor ce frecventează şcoala s-a diminuat cu 1,7%, în prezent fiind 423 de copii, antrenaţi de 9 antrenori.

114

Sala de sport şi stadionul orăşenesc deţin cu o capacitate totală de 550 locuri. Conform planului de proiect numărul unităţilor de sport ar trebui să fie duble celor de facto. Totuşi, comparativ numărului de beneficiari acestea sunt suficiente şi chiar acoperind doar jumătate din capacitatea lor.

Tabel 6.9 - Sala de sport şi stadionul, or. Ungheni, anul 2013

Tipul zonei/

denumirea

Suprafaţa, mii ha/capacitate Angajați Amplasamentul/

adresa

Numărul unităţilor

Numărul estimativ al beneficiarilor

proiect De facto 2011 2012 2013

Stadion 0,8 ha, 500 locuri 4 Str. Romană 2 1 290 300 360

Sala de sport

512m2, 50 locuri 4 Str. Balcescu 9 2 1 100 120 120

Sursa: Consiliul Raional Ungheni, Direcţia Învățământ, Tineret şi Sport; Şcoala sportivă orăşenească Problema cea mai stringentă a instituţiilor sportive rămâne a fi insuficienţa echipamentului şi învechirea celui prezent. Pe parcursul anilor 2010-2014 au fost realizate circa 15 proiecte în domeniul educaţiei cu scop de informare şi educare a copiilor, tinerilor şi publicului larg în diverse domenii de activitate în valoare totală de 1774085 lei. Alte 5505119 lei au fost investite în acţiuni de dotare tehnică şi materială a instituţiilor educaţionale şi culturale, cât şi de efectuare a lucrărilor de reparaţie a edificiilor în domeniu. Totuşi, aceste investiţii rămân a fi insuficiente. 6.3. Concluzii: Educaţia calitativă și accesibilă este un element indispensabil în combaterea sărăciei într-o manieră durabilă. Însă, persistenţa factorilor ca tranziţia economică dificilă şi declinul demografic lent, dar sigur, afectează şi situaţia din sistemul educaţional. Pe teritoriul oraşului Ungheni instituţiile de învăţămînt sunt distribuite neuniform, însă luînd în considerare tendinţele indiciilor demografici care sunt în scădere referitor la contingentul de copii, nu se recomandă la moment construcţia altor instituţii în vederea uniformizării acestora. Odată cu implementarea noii reforme începând cu anul 2013, conform căreia toate instituţiile de învățământ secundar general au trecut la finanţarea per elev, a permis realocarea eficientă a resurselor financiare. Noul mecanism de finanţare promovează eficienţa, avantajând şcolile cu mai mulţi elevi mai mult decât pe cele cu un număr mic de elevi şi motivând APL să reorganizeze şcolile mici şi ineficiente. În acest context, oraşul Ungheni acumulează noi avantaje şi motive reale în baza cărora statutul de oraş ar putea foarte probabil să fie modificat în cel de municipiu. 6.4. Tendinţe de dezvoltare.

• Dotarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale ale instituţiilor • Dotarea cu echipament modern a obiectivelor sportive • Sporirea accesibilităţii instituţiilor preşcolare

115

6.3. Sănătatea 6.3.1. Cadrul instituțional Infrastructura sănătăţii din oraş este reprezentată de IMSP Spitalul raional Ungheni, Centrul Diagnostic Consultativ şi IMSP Centrul Medicilor de Familie Ungheni. Scopul principal al activităţii IMSP Spitalul raional Ungheni este asigurarea unui management eficient al instituţiei medicale, crearea unei baze tehnico-materiale adecvate, creşterea calităţii serviciilor medicale spitalicești și specializate de ambulatoriu, performanţa sistemului de sănătate. În cadrul IMSP Spitalul raional Ungheni, în prezent, sunt antrenaţi 494 de angajaţi, fiind necesar un număr de 521 de persoane. Atractivitatea slabă din punct de vedere a nivelului redus de retribuire a muncii în domeniul sănătăţii determină un număr al locurilor vacante de 27 de persoane (anul 2013) şi între 73-100 locuri vacante pe parcursul anilor 2008-2012. Din numărul efectiv al personalului spitalului, 8,1% sunt medici, specializaţi pe profilurile: terapeutic, infecţios, pediatric, obstetrical, traumatologic, narcologic, neurologic. De asemenea, sunt prestate următoarele servicii paraclinice: imagistică (radiologie, sonografie, endoscopie), laborator clinic – biochimic, diagnostică funcţională.

Figura 6.1 - Beneficiari ai IMSP Spitalul Raional Ungheni din mediul urban, pacienţi

Sursa: IMSP Spitalul Raional Ungheni Numărul beneficiarilor practic a rămas stabil pe parcursul ultimilor 6 ani cu mici devieri înregistrate în anii 2008-2009 cu o scădere de 6%, 2010-2011 – 6,4%, 2011-2012 – o creştere de 6%, şi 2012-2013 – o scădere de 11,3%. Totodată, instituţia dispune de o capacitate efectivă redusă în anul 2013, numărul de paturi în spital fiind cu 1,5% mai puţin decât numărul prevăzut conform standardelor ceea ce nu se poate referi la situaţiile perioadei 2008-2012 (tabel 6 - 10).

Tabel 6.10 - Indicatori ai infrastructurii instituționale medicale

Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Spitale Paturi în spitale 370 370 375 370 370 340 Număr personal efectiv 438 430 480 477 483 494 Număr personal necesar 513 530 555 550 554 521

Centrul Diagnostic Consultativ Număr personal efectiv 164 138 157 159 153 141 Număr personal necesar 204,7 201 198 199 194 178

Sursa: IMSP Spitalul Raional Ungheni

116

Numărul consultaţiilor oferite de către Centrul Diagnostic Consultativ din oraş a crescut pe parcursul anilor 2008-2013 cu 26,6% datorită numărului sporit de îmbolnăviri şi respectiv solicitări de servicii medicale. În anul 2013, Centrul a dispus de un personal efectiv de 141 de angajaţi fiind necesari adiţional 37 persoane, această tendinţă fiind observată şi pe toată perioada ultimilor 6 ani de activitate a instituţiei.

Figura 6.2 - Consultaţii acordate de către Centrul Diagnostic Consultativ, mii consultaţii

Sursa: IMSP Spitalul Raional Ungheni

Serviciul consultativ dispune de secţiile de: diagnostic funcţional, bloc chirurgical cu săli de operaţii, imagistică (radiologie, endoscopie, sonografie), laborator clinic-biochimic, secţie perinatologie, laborator citologic interraional, Centru Comunitar de asistenţă Mentală, Centrul Comunitar de supraveghere a tuberculozei. Personalul serviciului de asistenţă medicală specializată de ambulatoriu este reprezentat de: radiologi, chirurgi, ginecologi, dermatologi, otorinolaringologi, oftalmologi, traumatologi, oncologi, gastrologi, cardiologi, psihiatri, infecţioniști, narcologi, stomatologi. Anual, personalul medical al Centrului Diagnostic Consultativ efectuează 958 de vizite la domiciliu/schimb, ceea ce reprezintă cu 12,7% mai mult decât norma planificată demonstrând performanţă în organizarea şi prestarea serviciilor medicale. Conform Indicelui de Deprivare a Ariilor Mici, sporul natural al oraşului Ungheni a înregistrat valori pozitive în anul 2012, de 90 persoane. Ponderea persoanelor încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2012 s-a diminuat semnificativ comparativ valorilor anului 2009 cu 24%, situaţie total opusă situaţiei pe republică în care numărul deţinătorilor a crescut cu 12,7% pentru aceeaşi perioadă de referinţă. La moment, aproximativ 55,3% din numărul total al populaţiei sunt posesori ai poliţelor de asigurări medicale obligatorii, dintre care numărul bărbaţilor prevalează cu 52%. Baza tehnico-materială a instituţiei spitaliceşti necesită investiţii. Multe edificii, reţele inginerești sunt cu uzură avansată, acoperișuri deteriorate, în mai multe secţii lipsește ventilarea. În ultimii ani s-au efectuat reparaţii capitale în mai multe secţii, s-a construit și utilat secţia sterilizare, s-a reparat blocul central (secţiile terapie şi chirurgie). Activitatea IMSP Centrul Medicilor de Familie Ungheni este axată pe sporirea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale de calitate înaltă, prin optimizarea infrastructurii existente și utilizarea eficientă a resurselor. În acest context pe parcursul ultimilor ani s-a reușit realizarea unui șir de obiective destul de ambiţioase precum:

117

• Fortificarea capacităţilor manageriale în Asistenţă Medicală Primară în scopul accelerării și implementării strategiilor propuse;

• Creșterea eficienţei utilizării resurselor din instituţie cu ajustarea lor la cerinţele comunităţii; • Asigurarea accesului populaţiei raionului la servicii medicale primare, servicii prompte,

calitative, sigure, eficiente, integrate, continue, preventive și curative; • Consolidarea bazei tehnico-materiale; • Optimizarea utilizării resurselor umane; • Prestarea serviciilor medicale calitative și mărirea accesului la serviciile de bază de sănătate în

sectorul primar de asistenţă medicală; • Dezvoltarea sistemului informaţional integrat modern; • Consolidarea Managementului și Finanţării Asistenţei Medicale Primare; • Majorarea gradului de satisfacţie a populaţiei la servicii medicale primare prin sporirea

performanţelor în AMP; • Ameliorarea conlucrării Serviciului de Asistenţă Medicală Primară cu medicina specializată,

spitalicească, de Urgenţă, de Sănătate Publică, APL, mass - media, comunitate. Principalele servicii acordate sunt:

• Servicii profilactice; • Servicii medicale curative; • Servicii medicale pentru situaţii de urgenţă.

Tabel 6.11 - IMSP CS Ungheni şi Farmacii, anul 2014

Denumirea instituţiei

Număr unităţi

Capacitatea, vizite anual

Numărul angajaţi

Inclusiv medici

după proiect

de facto

IMSP CS Ungheni 1 715897 410957 234 35 Farmacii 48 250000 180000 62 2

Sursa: IMSP CS Ungheni Pe parcursul ultimilor 3 ani numărul vizitatorilor instituției s-a diminuat, respectiv, aceeaşi tendinţă este observată şi pentru numărul personalului necesar.

Figura 6.3 - Beneficiari ai IMSP CS Ungheni, pacienţi

Sursa: IMSP CS Ungheni

Activitatea sanitar – veterinară. Conform Legii Nr. 221 din 19.10.2007, privind activitatea sanitar-veterinară, se stabilesc principalele norme şi cerinţe sanitar-veterinare în Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile statului, ale persoanelor fizice şi juridice în procesul producerii, prelucrării,

118

depozitării, transportului şi comercializării animalelor vii şi a produselor de origine animală. Scopul legii este asigurarea sănătăţii animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, realizarea siguranţei produselor de origine animală destinate consumului uman, salubritatea şi calitatea furajelor, testarea şi autorizarea produselor medicinale de uz veterinar şi a substanţelor utilizate în activităţile de diagnostic veterinar, protecţia teritoriului ţării faţă de bolile infecţioase prin organizarea activităţii sanitar-veterinare. În oraşul Ungheni activează 4 instituţii sanitar veterinare ce prestează servicii sanitar veterinare de liberă practică, dintre care 3 reprezintă forma juridică de Întreprindere Individuală şi 1 Societate pe Acţiuni. Numărul angajaţilor este de 7 persoane dintre care 4 sunt medici veterinari. Capacitatea instituţiilor conform planului proiectat corespunde capacităţii de facto, astfel condiţiile de desfăşurare a activităţii personalului în prestarea serviciului veterinar sunt asigurate conform standardelor stabilite de legislația în vigoare.

Tabel 6.12 - Caracteristica instituţiilor prestatoare de servicii sanitar-veterinare

Nr. d/o Denumirea instituţiei Adresa

Unitatea de

măsură

Capacitatea, m2 Numărul angajaţi

Inclusiv medici după

proiect de facto

1. Î.I. „Lazări Galina” Str. V. Ţepeş 3 1 27 27 2 1

2. Î.I. „Echim Mariana” Str. V.

Alecsandri 17/A

1 30 30 1 1

3. Î.I. „Arhirie Tudor” Str. O.

Ungureanu 9/2

1 12 12 2 1

4. S.A.„Nicoleta Lux” Str. Musatova 26 1 36 36 2 1

Sursa: Direcţia Raională pentru Siguranţa Alimentelor O responsabilitate aparte ii revine Direcţiei Raionale pentru Siguranţa Alimentelor care are misiunea de a asigura sănătatea, protecția și bunăstarea animalelor de producere, cât și de companie, întru prevenirea transmiterii bolilor infecțioase de la animale la om, precum și asigurarea calității produselor de uz veterinar. 6.3.4. Concluzii. Nivelul de dezvoltare al serviciilor medicale în oraşul Ungheni este satisfăcător, instituţiile din domeniu depunând eforturi considerabile în îmbunătăţirea lor prin implementarea unui şir de Strategii şi programe naţionale privind dezvoltarea sistemului de sănătate şi sporirea accesibilității cetăţenilor la servicii medicale. La moment, necesitatea investiţiilor este semnificativă, infrastructura fizică fiind slab dezvoltată şi nivelul de dotare tehnică cu utilaj modern insuficient. De asemenea, numărul de medici la mia de locuitori în oraş este de circa 2 medici, valoare mult inferioară standardelor europene care indică 3,6-6,111 medici la mia de locuitori, fapt ce se datorează migrării personalului calificat din sistem medical, motivarea slabă al acestuia, precum şi lipsa unui sistem informaţional integrat şi unitar în domeniu continuă periclitarea îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale. 6.3.5. Tendinţe de dezvoltare.

• Dotarea instituţiilor medicale cu utilaj modern • Creșterea accesibilității cetăţenilor la servicii medicale.

11 http://www.oecd-ilibrary.org/

119

6.4. Protecţia socială Serviciile de asistenţă şi protecţie socială sunt unele din cele mai dezvoltate servicii publice. La nivel local acestea sunt reprezentate prin structuri desconcentrate, structuri descentralizate şi un şir de alte instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale. Structurile de stat din sistemul de protecţie socială din Republica Moldova sunt reprezentate la nivel de raioane prin: Casele Teritoriale de Asigurări Sociale, Secţiile de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei şi organizaţii neguvernamentale. Legea cu privire la descentralizarea administrativă (nr. 435 din 28.12.2006) stipulează că raioanele sunt responsabile pentru „administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional” şi pentru „dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale”. Aceste atribuţii sunt realizate prin intermediul Direcţiilor / Secţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei. Art. 14, lit. y al Legii cu privire la administraţia publică locală (nr. 436 din 28.12.2006) stipulează expres că administraţia publică locală ”contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială, asigură protecţia drepturilor copilului; decide punerea la evidenţă a persoanelor socialmente vulnerabile care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local”. Protecţia socială reprezintă un sistem de mijloace eficiente, orientate spre stabilirea solidarităţii între persoanele care obţin venituri din muncă şi cele care nu au venituri din cauza vârstei înaintate, stării de sănătate sau imposibilităţii de a-şi găsi un loc de muncă. Protecţia socială include 2 componente ce se completează reciproc:

• Asigurările sociale - un sistem de îndemnizaţii băneşti, care permit compensarea principalelor tipuri de pierdere a capacităţii de muncă şi a venitului din motive obiective (asigurări de pensii, asigurări de boală, asigurări de naştere, asigurări de şomaj);

• Asistenţa socială – un sistem de beneficii în bani sau în servicii (de recuperare, consiliere, resocializare, integrare socială, etc.). Obiectivul asistenţei sociale este de a-i susţine pe cei aflaţi în dificultate să obţină condiţiile unei vieţi decente, ajutându-i să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe.

Tabelul 6.13 - Centre sociale, oraşul Ungheni

Instituții Adresa Beneficiari Servicii prestate

IP Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni

Ungheni, str. Lacului 3, MD 3606, tel.: (+373 236) 3 36 84;

• 152 tineri

orientarea şi formarea profesională: bucătar, menajeră, masor, frizer, manichiură - pedichiură; angajarea tinerilor în cîmpul muncii;

• 40 tineri: vîrsta de 12-15

ani. familii cu mulţi

copii părinţi plecaţi

peste hotare. • familie

monoparentale

servicii psiho-sociale pentru copii şi tineri în dificultate:

• securitatea vieţii; • conştiinţa de sine şi respectul de sine; • comunicarea şi soluţionarea de conflicte; • sănătatea emoţională şi bunăstarea; • promovarea unui stil de viaţă sănătos şi

sigur. organizarea odihnei de vară a copiilor şi adolescenţilor animaţii de timp liber.

IP Centrul de Servicii Comunitare

Ungheni, str. Bernardazzi, 1, tel.: (+373 236)

• 24 - dizabilităţi de gradul I;

evaluare complexă medicală, psihologică, educaţională şi socială; terapia educaţională integrată de stimulare şi abilitare;

120

Instituții Adresa Beneficiari Servicii prestate

„Casă pentru Toti”

2 60 73 • 16 - dizabilităţi de gradul II;

• 46 - cu nevoi speciale de educaţie

chinetoterapie; logopedie; consultaţii psihologice pentru părinţi; asistenţă psihologică pentru copil şi familie; alimentaţie.

IP Centrul de Reabilitare a bătrânilor

Ungheni, str. G Meniuc 8, tel.: (+373 236) 2 42 63

Cazare 21 de persoane

pentru orășeni ce necesită ajutor şi deservire socio-medicală, cazaţi pe o perioadă pînă la un an, costul - 75% din pensie; din raion, cazaţi pe un termen nelimitat, costul 2770 lei lunar.

Alimentare 50 persoane

21 persoane cazate în Centru, alimentaţie zilnică de 5 ori: dejun, prînz, cina şi 2 gustări; 10 persoane sunt deservite la domiciliu cu un prînz gratuit timp de 3 luni, prin rotaţie. 19 persoane, antrenate în activităţi de zi sunt deservite cu prînz gratuit timp de 3 luni, prin rotaţie în incinta Centrului. asistenţă medicală primară; servicii igienice; activităţi de recreaţie şi pe interes

Centrul de Reintegrare Sociala a Tinerilor „CREDO”

or. Ungheni, str. G. Meniuc 8, MD 3600, tel.: (+373 236) 2 31 15

30 asistenţă: socială; psihologică şi psihopedagogică; pedagogică; profesională (formare şi de reprofilare) profesională; juridică.

Sursa: Centrele sociale În or. Ungheni asistenţa socială de susţinere a populaţiei este asigurată de Asistenţa Socială a primăriei oraşului Ungheni şi se acordă sub forma unei game largi de servicii: deservirea la domiciliu a persoanelor în etate şi persoanelor cu dizabilităţi, acordarea ajutorului material unic în bani, compensaţii nominative pentru transport şi asigurarea prânzurilor calde. Beneficiarii frecventează 2 cantine finanţate din bugetul local şi din alte surse băneşti obţinute prin sponsorizare de la diferiţi finanţatori şi donatori externi, agenţi economici locali. În calitate de beneficiar al serviciilor prestate de cantina socială poate fi orice persoană din categorii social – vulnerabile: copii, persoane în etate, etc., prin prezentare a buletinului şi certificatului de confirmare a gradului de invaliditate şi completarea unei cereri. Persoanele defavorizate pot beneficia de serviciile cantinelor de ajutor social pe un termen de cel mult 30 de zile în trimestru, ceea ce permite deservirea unui număr mai mare de persoane socialmente – vulnerabile, care necesită acest tip de servicii. Dezechilibru mare dintre sexe în rîndul populaţiei vârstnice, este vizibil în rîndul beneficiarilor cantinei sociale şi de îngrijire la domiciliu12, unde femeile sunt majoritatea beneficiarilor: 78%, 82% şi 78%.

12 Serviciul de îngrijire la domiciliu se acordă în comunitate persoanelor care nu pot să ducă un mod de viaţă independent, în propriile familii şi comunitate. Serviciul în cauză reprezintă o alternativă pentru „îngrijirea în instituţii rezidenţiale”.

121

Tabelul 6.14 - Beneficiari, 2011 - 2013

Anul

Cantină socială Vizite de îngrijire la domiciliu

Beneficiari Beneficiari Invalizi

de gradul I

Invalizi de gradul

II

Invalizi de gradul

III

Invalizi de război

Persoane solitare

Persoane în etate

2011 312 144 15 27 1 1 41 59 2012 312 152 15 30 - 1 44 62 2013 252 156 15 30 4 1 45 61

Sursa: Direcţia Asistenţă Socială şi Protecție a Familiei Ponderea beneficiarilor cantinei sociale13 amplasate în sediul Colegiului de Medicină în perioada anilor 2011 – 2013 au constituit 876 persoane. În ultimul an, în dinamică, numărul beneficiarilor a scăzut cu 19% şi au constituit 252 persoane. În aceiaşi perioadă dinamica bărbaţilor beneficiari a cantinei sociale este în descreştere cu 47% şi în 2013 a constituit în 72 beneficiari. Numărul beneficiarilor ce necesită îngrijire la domiciliu în dinamică a crescut de la 144 la 156 beneficiari sau cu 8%, fapt determinat atât de sporul natural, cât şi de afluxul de migraţie specifică acestei perioade şi îmbătrânirea populaţiei locale. Cel mai mare număr de beneficiari sunt persoanele în etate şi solitare, constituind în mediu circa 41% şi 29%. Numărul femeilor beneficiare de îngrijire la domiciliu în perioada 2011 – 2013 a crescut cu 8%. Numărul bărbaţilor în aceiaşi perioada a crescut cu 13%.

Figura 6.4 - Beneficiari cantină socială Figura 6.5 - Beneficiari vizite de îngrijire la domiciliu

Sursa: Direcţia Asistenţă Socială şi Protecție a Familiei Mărimea minimului de existenţă14 în semestrul I, anul 2013 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1608,3 lei. În funcţie de mediu de reşedinţă - pentru oraşele mici minimul de existenţă a constituit – 1644,5 lei sau cu 2,25% mai mult comparativ cu minimul mediu şi cu 5,2% mediul rural. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2014 a constituit 1020,6 lei, fiind în creştere cu 6,6% faţă de 1 ianuarie 2013. Pentru pensionari minimul de existenţă a constituit 1376,1 lei şi reprezintă 83,7% din valoarea medie pentru total populaţie. Coşul minim de existenţă pentru pensionari şi persoanele cu dizabilităţi nu asigură măcar întreţinerea şi asigurarea cu medicamente şi alte necesităţi, în cazul persoanelor ţintuite la pat: scutece, albituri ş.a. Pentru a supraviețui, cetăţenilor din categorii social - vulnerabile li se acordă ajutor material, serviciu efectuat în temeiul listelor întocmite de către asistenţii sociali. Ajutorul social se acordă o singură dată în decurs de 11 luni. Pentru a beneficia de ajutor material este necesar de a întocmi o cerere care se

13 Cantina socială oferă servicii de alimentaţie persoanelor din grupurile aflate în dificultate.

14 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4206

122

depune către asistentul social comunitar. Persoanele eligibile de ajutor sunt din rândul pensionarilor (prioritar invalizii, persoanele singure şi în etate), inapte de muncă şi familiile cu copii, inclusiv în cazurile de îmbolnăvire gravă sau aflate în situaţii excepţionale (calamităţi naturale, dezastre, avarii, conflicte armate, catastrofe ecologice, incendii, epidemii, accidente etc.), pe care nu le pot depăşi de sine stătător. În anul 2011 şi 2012 din partea persoanelor au fost recepţionate 1092 şi 1507 cereri, fiind avizate pozitiv 83% şi respectiv 79% de cereri. Ajutorul material acordat poate varia între 400 şi 10 000 lei Pentru persoanele bolnave psihic şi tinerii delicvenţi lipsesc servicii specializate la nivel local. Din corelarea datelor reprezentând numărul serviciilor sociale( centre de zi, centre de plasament, case de tip familial, centru de consiliere) publice şi private rezultă mai multe deficienţe:

• Lipsa unei modalităţi integrate de rezolvare a problemelor grupurilor sociale care fac parte din această analiză;

• Lipsa unui plan de comunicare cu furnizorii de servicii sociale – în vederea realizării unei strategii de intervenţie unitară din partea serviciilor publice dar şi private care să permită o mai bună coordonare a serviciilor de asistenţă socială la nivel de comunitate (gestionare şi distribuire mai eficientă a resurselor şi serviciilor la nivelul comunităţii);

• Dezvoltarea insuficientă a serviciilor sociale furnizate de actori privaţi/ONG, în completarea serviciilor oferite de instituţiile publice în vederea susţinerii complexă a categoriilor vulnerabile, marginalizate şi defavorizate pentru a deveni membrii activi social;

• Insuficienta diversificare şi adaptare a serviciilor sociale aflate în derulare faţă de situaţia reală (nevoile beneficiarilor).

6.4.1. Concluzii În urma analizei datelor cu privire la serviciile sociale din arealul Polului de Creştere se identifică mai multe nevoi: Crearea unui cadru instituţional comun de comunicare interinstituţională. O mai bună coordonarea şi implementare a activităţilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, sau a oricăror persoane aflate în nevoie, la nivelul polului de creştere derulate de instituţii publice locale, ONG-uri, alţii.

• Crearea unei baze de date comune cu toţi prestatorii de servicii sociale care activează în domeniu.

• Efectuarea unor studii sau analize la nivelul zonei, pe domenii specifice în care să fie măsurate nevoile beneficiarilor înregistraţi, capacitatea instituţională publică de a deservi nevoile acestor beneficiari, capacitatea instituţională nonguvernamentală la nivel de pol de creştere de preluare a unor servicii sociale către beneficiarii identificaţi.

• Crearea unei hărţi a problemelor sociale la nivelul polului de creştere. Investiţii în programe de formare/dezvoltare profesională a personalului din instituţiile publice şi ONG-urilor prestatoare de servicii sociale la nivelul polului de creştere.

• Extinderea parteneriatului social – instituţii, ONG-uri, cetăţeni, la nivel local, judeţean şi central, în plan intern şi internaţional.

• Colectarea, centralizarea şi analizarea datelor privind fenomenul de prevenire şi combatere a marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi de implementare a măsurilor de asistenţă socială.

• Creşterea calităţii şi capacităţii serviciilor sociale. • Dimensionarea prestaţiei serviciilor sociale în funcţie de numărul de beneficiari înregistraţi şi

de tendinţele ce pot fi înregistrate.

123

6.4.2. Tendinţe de dezvoltare.

• Accesări de finanţări locale, guvernamentale, europene sau internaţionale pentru dezvoltarea infrastructurii sociale;

• Diversificarea serviciilor sociale şi a personalului de specialitate; • Promovarea incluziunii sociale a grupurilor social – vulnerabile prin instruire, angajare în

cîmpul muncii, asistenţă psihologică, etc. 6.5. Cultură şi culte 6.5.1. Rețeaua de instituții culturale Cultura inserează în cadrul compartimentelor sale, la scară informativă și de generalizare, realizările culturii unei națiuni în cele mai diverse domenii, de la meșteșugurile, costumul, tradițiile și obiceiurile populare la literatura, cu întreaga ei varietate de genuri, muzică și dans, arte plastice, teatru și cinematografie. Rețeaua de instituții culturale în orașul Ungheni este formată din 17 instituţii ce reprezintă biblioteci publice, case de cultură, muzee şi lăcaşe de cult. Pe parcursul anilor 2008-2013, numărul instituțiilor culturale din oraș a rămas nemodificat, numărul cărților și revistelor în biblioteci a crescut cu 1,14% și fondul de cărți de 2 ori, numărul exponatelor în muzee a crescut cu 10,15% dintre care reînnoite sunt 0,24%. În anul 2013 se observă o creştere a numărului vizitatorilor cu 34,8% sau de 1,3 ori comparativ anului 2008.

Tabel 6.15 - Reţeaua de instituţii culturale Instituţii de cultură, Nr. 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Biblioteci publice 6 6 6 6 6 6 - în acestea cărţi şi reviste, mii exemplare 96,4 96,7 99,8 97,9 95,6 97,5

Înnoire fondul de carte 1,7 3,6 3,3 4,2 3,6 3,4 Case de cultură 2 2 2 2 2 2 - în acestea locuri, mii 1,15 1,15 1,15 1,15 1,15 1,15 Muzee 1 1 1 1 1 1 Număr exponate 10100 10477 10765 10814 10887 11126 Exponate restaurate 31 61 74 22 12 27 - în acestea vizitatori, mii 8,9 10,4 9,0 9,9 11,0 12,0

Sursa: Primăria or. Ungheni Activităţile culturale din oraş se desfăşoară prioritar în Palatul de Cultură şi în Clubul Bereşti. Palatul de cultură a fost renovat recent, în două etape, prin eforturile comune ale Primăriei, Consiliului raional, FISM şi a Agenţiei de dezvoltare Centru, valoarea proiectului de renovare în anul 2009 fiind de 3990 mii lei, dintre care 990 mii lei fiind alocate din bugetul local, restul 3 milioane lei fiind alocate de FISM. Lucrările de renovare, care au continuat în anul 2012, au fost finanţate integral de FNDR, iar valoarea proiectului de renovare fiind de 3,998 mil lei. Anual, la Ungheni sunt organizate zeci de evenimente cultural-artistice consacrate sărbătorilor naţionale, regionale şi istorice, printre care pot fi menţionate: Zilele oraşului Ungheni, Sărbătoarea Recoltei şi Promovării Tradiţiilor Naţionale, Festivalul raional al obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă „După datina străbună”, Festival folcloric Efim Junghietu, Festivalul de dans „Hora de la Prut”, Festivalul “Mărţişor”.

124

Tabăra de Sculptură Ungheni, ce se desfăşoară bienal în lunile august-septembrie, la care participă cei mai valoroşi sculptori din ţară şi de peste hotare. Al treilea eveniment de importanţă naţională este Târgul Naţional de Ceramică, desfăşurat anual la 20 august şi având la bază tradiţia olăritului din regiune. Participă ceramişti din toată ţara. În oraş activează două grupuri artistice: Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Struguraş” şi Ansamblul de Dans Popular „Muguraş”. Ansamblul de Cântece şi Dansuri Populare „Struguraş” activează din 1946. De-a lungul existenţei sale a întreprins turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Coreea de Sud ,Țările Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu menţiuni şi diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul ex-URSS), ediţia I. La acest compartiment persistă, însă, impedimente majore responsabile de stagnarea dezvoltării culturale a oraşului, dintre care sunt: condiţii precare de desfăşurare a activităţilor în biblioteci, fond de carte învechit, lipsa periodicelor, resurse umane insuficient pregătite să gestioneze reformele în cultură, să identifice cerinţele consumatorilor şi să conceapă politici de marketing cultural adecvate acestor cerinţe. 6.5.2. Obiective şi monumente arhitecturale Numărul total al lucrărilor monumentale de importanţă culturală, istorică şi arhitecturală locală şi naţională aflate pe teritoriul oraşului Ungheni este unul de apreciat - 60 de piese. Printre obiectivele şi monumentele arhitecturale din oraş se regăsesc mai multe lucrări artistice de importanţă culturală locală, realizate în cadrul celor cinci simpozioane de sculptură, desfăşurate la Ungheni în perioada 2000 – 2012. De-a lungul timpului oraşul Ungheni a acumulat şi un valoros patrimoniu cultural şi istoric monumental local şi naţional care sunt menţionate în tabelele 6-16 şi 6-17.

Tabel 6.16 - Monumente de importanţă culturală locală

Denumire Autor Anul instalării Locul instalării Caracteristici

Istorice Stelă comemorativă dedicată Diviziei militare sovietice 54 angajată în operaţiile de luptă împotriva germanilor pe teritoriul or. Ungheni

M. Furtună 1982 Str. Naţională, Scuarul

sediului Poliţiei Raionale.

Executată din granit roșu, după un proiect

tip. Stare tehnică bună

Memorial dedicat bolşevicilor din Sovietul Garnizoanei militare din Ungheni in a. 1917-1918.

Lucrare de diplomă a unui grup de studenţi de la

Politehnica Chişinău

1985 Scuarul întreprinderii

municipale „Apă-canal”

Stare tehnică bună

„Troiţa Martirilor Neamului”

Gh. Vieru, meşter popular, Ungheni. Piesa este o copie

după originalul aflat în Muzeul Ungheni.

1994

Str. Naţională, Scuarul Memorialului celor căzuţi în cel de al

doilea război mondial

Stare tehnică bună

Obelisc închinat ostaşilor căzuţi în războiul din Afganistan

Victor Vieru, arhitect, or.

Chişinău 1994

Str. Naţională, scuarul Memorialului celor

căzuţi în Războiul Doi Mondial

Stare tehnică bună

125

Denumire Autor Anul instalării Locul instalării Caracteristici

Artă Bustul poetului „M. Eminescu

Ion Zderciuc, sculptor, Chişinău 1994 Str. Naţională nr. 7 Executat în bronz.

Stare tehnică bună.

Bustul clasicului literar „Gh. Asachi”

Dumitru Verdianu, Sculptor, Viena,

Austria 1991

Curtea Liceului Teoretic

„Gh. Asachi”

Executat în bronz. Stare tehnică bună.

Bustul poetului Gr. Vieru

Sculptor Eugen Petri, Ploiești,

România. 2011 Scuarul Gr. Vieru Stare tehnică bună.

„Troiţa Martirilor Neamului”

Gh. Vieru, meşter popular, Ungheni. Piesa este o copie

după originalul aflat în Muzeul Ungheni.

1994

Str. Naţională, Scuarul Memorialului celor căzuţi în cel de al

doilea război mondial

Stare tehnică bună.

Clădirea Consiliului Raional Necunoscut. 1954 Piaţa Independenţei Stare tehnică bună.

Sursa: Primăria or. Ungheni

Tabel 6.17 - Monumente de importanţă culturală naţională

Denumire Autor Anul instalării Locul instalării Caracteristici

Istorie

Memorialul celor căzuţi în al II-lea Război Mondial

După proiectul arhitectului I.

Eltman 1969 Str. Naţională

Stare tehnică bună. Inclus în Registrul

monumentelor ocrotite de stat.

Podul feroviar peste r. Prut.

G. Eiffel, inginer, Franţa 1876 Rîul Prut

Stare tehnică bună. Inclus în Registrul

monumentelor ocrotite de stat.

Arhitectură

Biserica „Sf. Alexandru Nevski”

Celebrul arhitect A. Bernardazzi 1903 Str. Naţională

Stare tehnică bună. Inclus în Registrul

monumentelor ocrotite de stat.

Biserica „Sf. Nicolae” cu cavoul prinţului Constantin Moruzi

Necunoscut. Biserica s-a ridicat

prin contribuţia celebrului prinţ C.

Moruzi

1882 Str. Ştefan cel Mare, cartierul Dănuţeni

Stare tehnică bună. Inclus în Registrul

monumentelor ocrotite de stat.

Arheologie

Tumuli - - pe teritoriul orașului și în apropiere

Unii distruși de construcții. Inclus în

Registrul Monumentelor

Ocrotite de Stat.

Stațiune paleolitică - - cartierul Mînzăteștii Vechi

Inclus în Registrul Monumentelor

Ocrotite de Stat. Sursa: Primăria or. Ungheni

126

La moment, multe dintre elementele patrimoniului istoric necesită lucrări de restaurare şi protecţie, sunt necesare resurse financiare pentru protejarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural. Zone de agrement. În perioada estivală, cele mai solicitate locuri de agrement sunt:

• Tabăra de odihnă pentru copii ce cuprinde o suprafaţă de 10536 ha şi este vizitată de către circa 560 copii anual. Numărul angajaţilor este de 22 persoane.

• Plajele de pe malul râului “Prut” şi lacului “Delia” fiind vizitate de până la 900 persoane pe zi în perioada estivală ;

• Parcurile “Central” şi “Francez”. La moment sunt în faza de proiectare 2 bazine de înot: cu dimensiunile pentru maturi 30x15 m şi copii 20x12.5, în cadrul unui complex de agrement pe o suprafață de 0,7364 ha. Problemele actuale ale zonelor de agreement sunt:

• Amplasarea neatractivă a taberei pentru copii – aceasta este amplasată în preajma zonei rezidenţiale, în incinta fostei grădiniţe cu capacitatea de 320 locuri. La moment, subiectul reamplasării taberei este doar la nivel de concept şi se discută;

• Parcul „Central” şi Plaja lacului „Delia” sunt neamenajate. În vederea soluționării problemei se analizează posibilităţile de realizare a unui parteneriat – public – privat. Pentru construcţia clădirii pentru personalul de salvamari pe malul lacului Delia se elaborează documentaţia de proiectare.

6.5.3. Concluzii. Oraşul Ungheni cunoaşte un nivelul de dezvoltare culturală relativ avansat. Existenţa instituţiilor culturale, implicarea activă a populaţiei oraşului în organizarea şi desfăşurarea evenimentelor culturale, precum şi existenţa parteneriatelor cu donatorii naţionali şi disponibilitatea unui număr impresionant de lucrări monumentale de importanţă culturală, istorică şi arhitecturală locală şi naţională favorizează dezvoltarea imaginii culturale a oraşului şi creşterea numărului vizitatorilor anuali. Totodată, persistenţa impedimentelor de ordinul învechirea fondului de carte, lipsa periodicelor, resurse umane insuficient pregătite în gestionarea reformelor în cultură contribuie oricum la stagnarea impulsionării vieţii culturale a oraşului. 6.5.4. Tendinţe de dezvoltare.

• Protejarea, restaurarea şi punerea în valoare a obiectivelor de menire culturală favorizează dezvoltarea turismului în oraş

• Realizarea parteneriatelor – publice – private pentru amenajarea zonelor de agrement.

127

6.6. Administraţia orașului Cadrul Instituţional Oraşul Ungheni este administrat în conformitate cu Legea nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală şi cu prezentul statut. În oraş administraţia publică se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit. Primăria Ungheni dispune de Statutul localității care este actualizat anual. Activitatea primăriei se bazează pe Regulamentul de organizare și funcționare. Organigrama şi statele de personal au fost actualizate și aprobate de către Cancelaria de Stat în anul 2012. Fișele de post există, ultimele modificări au fost efectuate la data de 17.09.2012. Consiliul local activează în baza propriului Regulament de organizare și funcționare aprobat de actuala componență a Consiliului. Capacitatea instituţională a APL este determinată de măsura în care activităţile sunt iniţiate şi desfăşurate în baza unor criterii certe ale managementului instituţional. Criteriile unui cadru organizatoric funcţional sunt prezentate în tabelul 6-18.

Tabel 6.18 - Criteriile cadrului organizatoric funcţional

Relevanţa în ce măsură sunt relevante activităţile APL orientate spre nevoile crescânde şi priorităţile de la nivel comunitar

Eficacitatea cât de realiste sunt proiectele şi programele de activitate ale APL Eficienţă cât de bine sunt alocate resursele pentru obţinerea rezultatelor

Armonizarea şi Coerenţa

sunt activităţile şi obiectivele propuse legate în mod logic de o analiza socio-economică, se completează reciproc şi sunt acestea în concordanţă cu obiectivele şi intervenţiile politicilor regionale, naţionale şi comunitare

Utilitatea efectele preconizate şi cele nepreconizate sunt realiste şi utile în contextul nevoilor tot mai mari la nivel social, economic şi de mediu

Sustenabilitate se vor putea menţine efectele obţinute în cadrul activităţilor propuse şi după încheierea mandatului, fără finanţări publice suplimentare

Managementul şi monitorizarea

cum va afecta organizarea APL realizarea unor obiective ale programului de activitate şi măsura în care aceasta va orienta procesul propus spre atingerea de rezultate pozitive

Sursa: Elaborat de autor Criteriilor lansate ar trebui să li se subordoneze atât activităţile purtate de Consiliul orăşenesc ca autoritate reprezentativă, cât şi activităţile primăriei şi primarului, ca autorităţi executive prin care se realizează autonomia locală în oraş. 6.6.1. Autorităţi reprezentative Consiliul orăşenesc Ungheni este un organ local eligibil format din 27 consilieri. Acesta activează în baza unui Regulament (tip) de constituire şi funcţionare al Consiliului orăşenesc, aprobat în anul 2005, perioadă în care nu a fost modificat.

128

Calitatea procesului decizional este determinată şi de măsura în care acesta decurge echilibrat sau distorsionat, elemente determinate deseori de coloritul politic al CL. Astfel, structura CO după apartenenţa politică a consilierilor destul de dispersională, cu o predominare a PCRM - ului cu 12 mandate, urmând PLDM cu 8 mandate, PDM cu 5 mandate. Celelalte partide împart restul de cca 7,4%.

Tabel 6.19 - Structura CO după apartenenţa politică

Figura 6.6 - Structura CO după apartenenţa politică a consilierilor, %

AP Total %

PCRM 12 44,4%

PLDM 7 29,6%

PDM 5 18,5%

PL 1 3,7%

CI 2 3,7%

TOTAL 27 1

Sursa: Primăria or. Ungheni

Consiliul orăşenesc Ungheni este constituit în 3 comisii de specialitate, după cum urmează:

• Învăţământ, cultură, tineret, sport • Comisia Socială • Buget şi Finanţe

6.6.2. Autorităţi executive Primăria reprezintă instituţia administraţiei publice locale gestionată de regulă de primar, care activează conform prevederilor legale în baza principiilor de autonomie locală. Acesteia îi revine acordarea serviciilor publice, consultarea cetăţenilor în diverse probleme locale, fiind organul de conducere operativă a afacerilor publice locale. Primăria oraşului funcţionează în baza prevederilor legislaţiei în vigoare şi a unui regulament intern de organizare şi funcţionare. Fiind o unitate administrativ-teritoriale de nivelul întâi, primăriei (primarului) îi revine următoarele atribuţii de bază:

• Asigurarea executării deciziilor consiliului local; • Asigurarea, funcţionării normelor legale (Constituţiei, legilor şi altor acte normative) în limitele

teritoriului administrat; • Asigurarea ordinii publice; • Organizarea unor întruniri locale, în scopul consultării populaţiei în problemele locale de

interes deosebit; • Asigură desfăşurarea alegerilor şi întrunirilor locale.

6.6.3. Sediu, oficii, dotare, accesibilitate Primăria oraşului dispune de un sediu propriu, amplasat în centrul oraşului, într-o clădire cu 7 etaje. Suprafaţa ocupată de birourile primăriei este de 2070 m2, situaţie din care rezultă o suprafaţă medie

129

de cca 55 m2 per angajat. Deşi densitatea personalului primăriei în spaţiul disponibil pare a fi destul favorabilă, în opinia angajaţilor spaţiul este total insuficient. Oficiile din sediul primăriei sunt şi ele într-o stare destul de bună, deşi o parte din mobilier este relativ învechit. Dotarea cu echipament TIC a primăriei este una favorabilă (tabel 6.20).

Tabel 6.20 - Numărul unităţilor de echipament TIC şi gradul de satisfacţie

Echipament TIC Nr. unităţi/posturi Grad de satisfacţie faţă de număr

Calculator 33 1 2 ③ 4 5 Fax 3 1 2 ③ 4 5 Scanner 1 1 ② 3 4 5 Telefon 48 1 2 ③ 4 5 Copiator 2 ① 2 3 4 5 Imprimantă 37 1 ② 3 4 5

Notă: Grad de satisfacţie: 1 –excelent; 2 – foarte bun; 3- bun; 4 – satisfăcător; 5 – nesatisfăcător. Sursa: Primăria or. Ungheni

Deşi se dispune de un număr aproape suficient de calculatoare, gradul de satisfacţie este unul mediu. Cu toate acestea abilităţile de operare la calculator a angajaţilor primăriei lasă de dorit. Deşi numărul de imprimante aflate la balanţa primăriei este mai mare decât numărul de calculatoare, starea morală şi fizică a acestora condiţionează un grad redus de satisfacţie. Volumul mare de materiale care sunt distribuite consilierilor locali cu ceva timp înainte de şedinţele CO, a determinat ca cele 2 copiatoare de care dispune primăria să fie total insuficiente. Primăria dispune de o pagină WEB funcţională - http://ungheni.md, deşi unele informaţii privind activităţile primăriei oraşului nu sunt actualizate. Primăria are acces la internet. Jumătate din angajaţii primăriei dispun de adrese e-mail, încât aceştia sunt accesibili prin poşta electronică. Adresa oficială de e-mail a primăriei este primar.ungheni@gmail.com. Este unanim recunoscut faptul că valoarea unei administraţii constă nu atât în mijloacele materiale sau financiare de care dispune aceasta cât, mai ales, în potenţialul său uman. O gestiune bine chibzuită a resurselor umane dintr-o instituţie, asociată unei atitudini favorabile faţă de toate problemele vieţii oamenilor sunt capabile să asigure cele mai înalte nivele de productivitate a instituţiei. În acest sens o localitate nu poate să funcţioneze şi să se dezvolte normal, daca nu se dispune de о politica de personal bine chibzuita şi echilibrata în administraţia publica, care să funcţioneze potrivit unor principii, printre care pot fi puse în evidenţă următoarele:

• politica de personal are un rol funcţional; • politica de personal se efectuează cu respectarea stricta a criteriilor etico-morale şi

profesionale de apreciere, de distribuire şi de promovare a cadrelor; • politica de personal are un caracter unitar pentru toate autorităţile administraţiei publice.

6.6.4. Organigramă, personal Primăria or. Ungheni activează în baza unui regulament intern, adoptat prin Decizia Consiliului orăşenesc nr. 7/2 din 13.05.2005. În regulament sunt consemnate multe dintre principiile unui management instituţional, realizarea integrală a cărora ar conduce la o activitate cu o eficienţă sporită. Conform organigramei primăria oraşului Ungheni este constituită din 22 de angajaţi. Fluctuaţiile de personal în perioada de referinţă (ultimul mandat) au fost nesemnificative.

130

Tabel 6.21 - Structura aparatului primăriei or. Ungheni ,după sexe şi vârste Sexe Număr persoane Structura (%)

Bărbaţi 10 45% Femei 12 55% Grupe de vârstă 0% sub 35 ani 7 32% 35-50 ani 10 45% peste50 ani 6 27% TOTAL 22 100%

Sursa: Primăria or. Ungheni Structura pe sexe a personalului primăriei este echilibrată, cu o uşoară înclinaţie spre sexul feminin. (Figura 6.7). Structura după vârste a personalului primăriei este destul de echilibrată. Circa 1/3 din angajaţii au vârsta până la 35 ani, iar mai mult de 1/4 au depăşit vârsta de 50 ani, persoanelor cu vârsta cuprinsă între 35 şi 50 ani revenindu-le 45% din numărul total de angajaţi (Figura 6.8).

Figura 6.7 - Structura aparatului primăriei Ungheni , după sexe

Figura 6.8 - Structura aparatului primăriei Ungheni, după vârste

Sursa: Primăria or. Ungheni Din numărul total de angajaţi ai primăriei, 11 dispun de o experienţă în APL mai mare de 10 ani. Activităţile în primărie sunt reglementate în baza fişelor de post, disponibile pentru toate funcţiile conform Hotărârii de Guvern Nr. 201 din 11.03.2009. Dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a personalului reprezintă un factor important în asigurarea respectării criteriilor unui management instituţional eficient. Cu regret în primărie nu există programe de dezvoltare profesională, iar însăşi procesul de participare la cursuri de instruire şi perfecţionare este unul ocazional. În perioada de referinţă numai 10 angajaţi ai primăriei au participat la instruiri. La nivelul primăriei există proceduri de evaluare a performanțelor angajaților primăriei ceea ce asigură un control continuu asupra activității acestora. Evaluarea personalului primăriei se efectuează o dată pe an. Primăria Ungheni nu dispune de un serviciu responsabil de elaborare și implementare a politicii de personal și nu deține nici Manualul de proceduri privind condițiile de recrutare, selecție, încadrare și promovare a personalului. În cadrul primăriei există un serviciu responsabil și abilitat cu activitățile legate de planificarea strategică. Totodată, există și un mecanism/proceduri scrise de actualizare a Strategiei de dezvoltare

131

locală. Însă, doar 4,5% din numărul total de angajaţi au frecventat cursuri de planificare strategică, ceea ce denotă o capacitate slabă a primăriei în acest domeniu. Totodată, pe parcursul anilor 2000-2012, primăria a reuşi realizarea a 90% din totalul acţiunilor cuprinse în Planul de acțiuni al Strategiei de dezvoltare locală 2000-2025, dovedind un management al gestionării treburilor publice avansat. Pe parcursul anilor 2009-2011, ponderea angajărilor prin concurs din totalul persoanelor angajate a constituit 100%, asigurând un proces de angajare transparent și echitabil al administraţiei publice locale. Primarul reprezintă autoritatea executivă locală a cărei confirmare legală şi validarea mandatului se fac în condiţiile Codului electoral. El este persoană oficială cu funcţii de administrare în teritoriu, reprezintă oraşul în justiţie, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice.

• Conform competenţelor sale, putem clasifica atribuţiile sale după cum urmează: • Asigurarea executării legislaţiei şi altor acte normative ale Republicii Moldova • Iniţiativă în stabilirea unor reglementări locale privind administrarea domeniului public • Organizarea şi efectuarea controlului asupra activităţii subdiviziunilor care i se subordonează • Conducerea organelor administraţiei publice locale

Conform Organigramei Primăriei oraşului Ungheni, Primarul conduce activitatea generală a Primăriei oraşului Ungheni, având în subordinea sa Viceprimari responsabili pe probleme sociale, construcţii funciare, urbanism şi locativ-comunale. Serviciile publice locale din suburbii sunt organizate de către consiliile locale la propunerea primarilor, în principalele domenii de activitate potrivit specificului şi necesităţilor locale, în limita mijloacelor financiare de care dispune. Finanţele publice Componenţa, mărimea, direcţiile şi modul de utilizare a resurselor locale, în special a celor financiare, reprezintă unul din elementele principale care caracterizează capacitatea administrativă şi funcţională a APL de a-şi realiza multiplele atribuţii legale. Veniturile bugetelor locale. Pe parcursul ultimilor patru ani or. Ungheni a înregistrat o dinamică pronunţată spre ascensiune a bugetului atingând apogeul în anul 2012 cu 86,3 milioane lei. Comparativ anului 2010, valoarea bugetului a fost cu 31,2% mai mare, însă pentru anul 2013, bugetul executat s-a diminuat cu 35%.

Figura 6 - 9: Dinamica volumului bugetului or. Ungheni, milioane lei

Sursa: Primăria or. Ungheni

Total venituri; 2010; 65,8; 2

Total venituri; 2011; 67,7; 3

Total venituri; 2012; 86,3; 4

Total venituri; 2013; 56,2; 1

Transferuri; 2010; 42,2; 3

Transferuri; 2011; 39,3; 2

Transferuri; 2012; 44,1; 4 Transferuri; 2013;

21,3; 1

132

Reducerea considerabilă a veniturilor bugetare în 2013 este determinată de trecerea competenţei legată de întreţinerea instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial, mediu de cultură generală şi liceal din competența APL de nivelul I în competenţa APL de nivelul II, tendinţă caracteristică tuturor APL-urilor de nivel I din republică.

Figura 6 - 10: Ponderea transferurilor şi veniturilor proprii din totalul veniturilor, 2010-2013, %

Sursa: Primăria or. Ungheni

În general, bugetul oraşului este la limita capacităţii financiare consemnate în legislaţie. Pe parcursul ultimilor 4 ani ponderea transferurilor este în continuă diminuare, ceea ce denotă o reducere semnificativă a dependenţei activităţii administrației publice locale de administraţia publică centrală, şi concomitent o ascensiune a ponderii veniturilor proprii (peste ponderea majoritară, 62,1%) determinând o capacitate financiară superioară faţă de marea majoritate a localităţilor urbane din republică. Astfel, pentru perioada anilor 2010-2012, ponderea majoritară este deținută de transferuri – 64.1 – 51,1%, iar pentru anul 2013 ponderea majoritară ii revine veniturilor proprii. Reducerea ponderii transferurilor în 2013 este determinată de trecerea competenţei legată de întreţinerea instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial, mediu de cultură generală şi liceal din competența APL de nivelul I în competenţa APL de nivelul II. Cheltuielile bugetare ale oraşului înregistrează aproximativ aceleaşi tendinţe caracteristice veniturilor. Conform fig. 1-3 cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în anul 2012 când valoarea cheltuielilor a crescut cu 30,7% comparativ anului 2010. Pentru anul 2013, suma cheltuielilor s-a diminuat cu 25,6% faţă anului precedent datorită aceluiaşi motiv de transferare a competenţei legate de întreţinerea instituţiilor de învăţământ nivel I-III din competența APL de nivelul I în competenţa APL de nivelul II.

Figura 6 - 11: Dinamica cheltuielilor bugetare, milioane lei

Sursa: Primăria or. Ungheni

64,10 58,10 51,1037,90

35,90 41,90 48,9062,10

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

2010 2011 2012 2013

68,4 71,489,4

66,5

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

2010 2011 2012 2013

133

Structura cheltuielilor bugetelor locale este prezentată în fig. 1-4. Conform acestor date, pe parcursul anului 2012, cele mai mari cheltuieli au fost orientate spre trei priorităţi: Prioritatea 1 – liceele, a înregistrat 29,6% din totalul cheltuielilor bugetului oraşului. Prioritatea 2 – grădinița, a înregistrat 24% din totalul cheltuielilor bugetului oraşului. Prioritatea 3 – amenajarea teritoriului, a înregistrat 9,4% din totalul cheltuielilor bugetului

oraşului. Priorităţile 4 şi 5 au fost cultura, arta, sportul şi şcoala primară cu ponderile înregistrate de 6,6% şi 5,8% respectiv.

Figura 6 - 12: Structura cheltuielilor bugetelor locale, milioane lei (anul 2012 comparativ anului 2013)

Legendă: 1 – aparatul administrativ, 2 – grădiniţa, 3 – licee, 4 - contabilitate, 5 – instituţiile extraşcolare, 6 – cultura, arta, sport, 7- tutela, 8 – amenajarea teritoriului, 9 – cheltuieli neatribuite la alte grupe (de servicii), 10 – serviciile cantinei sociale, 11 – asistenţa socială, 12 – fondul de rezervă, 13 – şcoala primară, 14 – alte cheltuieli, 15 – tabără de odihnă.

Sursa: Primăria or. Ungheni

Referitor la structura cheltuielilor pentru anul 2013, situaţia se modifică radical datorită trecerii competenţei de întreţinere a instituţiilor de învăţământ de nivel I-III din competența APL de nivelul I în competenţa APL de nivelul II. Ca primă prioritate s-au plasat cheltuielile legate de grădiniţă cu o pondere de 32,2%, prioritatea doi – cheltuielile pentru cultură, artă şi sport cu o pondere de 10,2%, prioritatea trei – amenajarea teritoriului revenindu-i 8,3%. Priorităţile patru şi cinci pentru oraş au fost cheltuielile pentru întreţinerea instituţiilor extraşcolare şi asistenţă socială cu ponderile de 5,6% şi 5,2%.

1; 2,5 1; 3,6

2; 21,4 2; 21,4

3; 26,5

3; 2,0

4; 0,4

4; 0,4

5; 3,3

5; 3,7

6; 5,9

6; 6,8

7; 0,7

7; 0,8

8; 8,4

8; 5,5

9; 2,3

9; 3,8

10; 0,1

10; 0,2

11; 3,8

11; 3,5

12; 0,6

12; 0,2

13; 5,2

13; 0,1

14; 7,6

14; 13,8

15; 0,7

15; 0,8

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

2012 2013

15

14

13

12

11

10

9

8

7

6

5

4

3

2

1

134

6.6.5. Concluzii. Din punct de vedere al capacității de organizare, funcţionare şi de prestare a serviciilor administrative, Administraţia oraşului Ungheni dispune de documentele necesare pentru activitate (statutul oraşului, regulamente de organizare și funcționare, organigrame, state de personal, fişe de post, etc.). Condiţiile de activitate în cadrul primăriei, cât şi nivelul de dotare tehnică a acesteia sunt bune. Pe parcursul anilor 2000-2012, primăria în parteneriat cu instituţiile publice de ordin naţional, regional, cât şi cu donatorii internaţionali a reuşit performanţa de a realiza aproape în întregime Planul de Acțiuni al Strategiei de dezvoltare locală 2000-2025, dovedind un management al gestionării treburilor publice destul de avansat. În perioada anilor 2010-2012 capacitatea financiară a crescut, fiind superioară faţă de marea majoritate a localităţilor urbane din republică. Cu toate acestea, participarea ocazională a personalului la cursuri de perfecţionare continuă, lipsa unui serviciu responsabil de elaborare și implementare a politicii de personal contribuie la formarea dificultăţilor în îmbunătățirea activităţii administrației publice. 6.6.6. Tendinţe de dezvoltare.

• Sporirea interesului în colectarea veniturilor proprii; • Acces la fonduri europene.

135

6.7. Societatea civilă Sectorul neguvernamental din oraşul Ungheni cuprinde 88 de organizaţii formate pe parcursul anilor 1997-2013. Domeniul predominant de activitate a organizațiilor neguvernamentale este educație deținând o pondere de 21,6%, urmat de asistență socială cu 17%, economie – 11,5%, dezvoltare comunitară și Drepturile Omului – 10,2%, tineret – 7,9%, sport – 5,8%, cultura și sănătate – 4,5%, ecologie și mass media –3,4%.

Figura 6.13 - Domenii de activitate, număr ONG

Sursa: Primăria or. Ungheni

Figura 6.14- ONG-uri înregistrate în or. Ungheni, număr ONG

Sursa: Primăria or. Ungheni

În ultimii 10 ani, valoarea proiectelor implementate în Republica Moldova a atins cote majore accelerând procesul de dezvoltare socio-economic local, regional si naţional. Conform fig. 6-10 se observă că cele mai multe organizaţii neguvernamentale au fost înregistrate în anii 2001-2008 (în mediu de 2-5 ori mai multe comparativ anilor 1997-2000 şi 2009-2012), fenomen ce a avut loc concomitent perioadei de ascensiune a numărului şi valorii fondurilor financiare externe, precum şi se

136

datorează faptului că în anul 2006 partenerii de dezvoltare ai Moldovei şi-au asumat angajamentul să aloce 1.2 miliarde de dolari în cadrul întâlnirii grupului consultativ al donatorilor pentru Moldova.

În acelaşi timp, în 2006 Moldova a aderat la Declaraţia de la Paris privind Eficacitatea Asistenţei pentru Dezvoltare semnată în 2005 de 128 state şi 26 donatori ceea ce a influenţat creşterea numărului de organizaţii neguvernamentale înregistrate în Republica Moldova în vederea absorbţiei fondurilor disponibile. Implicarea cetăţenilor oraşului în iniţierea şi realizarea activităţilor locale contribuie major la depăşirea cu succes a crizelor economice-sociale şi politice. Pe parcursul anilor 2010-2014, oraşul Ungheni a beneficiat de 82 proiecte implementate. Majoritatea proiectelor poartă un caracter predominant social cu o pondere de 37,8%, cultură – 19,5% şi educaţie – 18,4%, iar proiectele ce ţin de infrastructură reprezintă 7,3%, consolidare capacităţi administraţie publică – 6,1%, managementul deşeurilor şi utilităţi publice – 3,7%, mass-media – 2,3%, eficienţă energetică – 1,3%.

Figura 6.15 - Domenii de implementare a proiectelor în or. Ungheni, număr proiecte

Sursa: Primăria or. Ungheni Costul total al proiectelor este de 121 980 778 lei, dintre care 81,4% reprezintă suma grantului donatorilor şi 18,6% ponderea contribuţiei aplicanților proiectelor. 6.7.2. Concluzii. Oraşul Ungheni dispune de o reţea vastă a organizaţiilor societăţii civile care constituie unul din punctele forte de dezvoltare socio-economică a oraşului. Însă, aceasta îşi are orientată activitatea preponderent domeniului social şi mai puţin economic. Astfel, pe parcursul anilor 2010-2014, oraşul Ungheni a beneficiat de 82 proiecte implementate în valoare totală de 121980778 lei, dintre care, respectiv, majoritatea proiectelor au purtat un caracter predominant social cu o pondere de 37,8%, urmând cultură – 19,5% şi educaţie – 18,4%. 6.7.3. Tendinţe de dezvoltare.

• Dezvoltarea capacităţilor de gestionare a proiectelor • Sporirea credibilității față de donatori şi investitorilor străini.

social; 31

educaţie; 15

infrastructură; 6

mass-media; 2

managementul deşeurilor; 3

utilităţi publice; 3

eficienţă energetică; 1

cultura; 16

administrare publică; 5

137

6.8.1. Managementul deşeurilor Deşeurile sunt substanţele, materialele, obiectele, resturile de materie primă provenite din activităţi economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parţial, valoarea iniţială de întrebuinţare, din care unele sunt reutilizabile după prelucrare. Ciclul de viaţă a unui produs este procesul pe parcursul căruia materiile prime sunt transformate în produse, după aceasta consumate şi, în cele din urmă, aruncate (fig. 6.12).

Figura 6.16 - Ciclul de viaţă al unui produs

1 - transformarea materiei prime sau a resurselor naturale în produse; 2 - generarea deşeurilor (reziduurilor ); 3 - refolosirea –în acelaşi mod (ambalajele din sticlă, pungile); 4 - reciclarea – deşeurile obţinute sunt prelucrate din nou (devin materie primă); 5 - generarea energiei – în urma prelucrării unor deşeuri; 6 - transformarea în resurse naturale - îngrăşămînt;

7 - depozitarea – deşeurile care nu pot fi refolosite sau reciclate se depozitează cu sau fără prelucrarea anterioară, dar distrugerea şi / sau incinerarea fără recuperare de energie sunt, de asemenea, considerate drept măsurile de eliminare finală. Din punct de vedere al naturii şi locului de producere, deşeurile se clasifică în:

1) menajere; 2) stradale, provenite din activitatea cotidiană a populaţiei, din spaţiile verzi, din depunerea

substanţelor solide din atmosfera; 3) agricole, provenite de la unităţile agricole şi zootehnice sub forma de gunoi de grajd, dejecţii

animaliere, deşeuri animaliere de la abatoare şi din industria cărnii, deşeuri vegetale, etc. 4) industriale, care cuprind deşeurile rezultate din desfăşurarea proceselor tehnologice; 5) spitaliere, provenite din activitatea spitalelor, unităţilor sanitare; 6) din construcţii, provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile,

etc.; 7) voluminoase; 8) periculoase: toxice, inflamabile, explozive, radioactive, infecţioase, spitaliceşti sau de altă

natură, care prezintă direct sau indirect pericol pentru lumea vie. 9) ne periculoase ce afectează viaţa omului şi mediului prin acumulări.

Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate de către consumatori este următoarea: hârtie şi carton: 11 %; sticlă: 5 %; metale: 5 %; plastic: 10 %; textile: 5 %; deşeuri organice biodegradabile: 51 %; alte deşeuri: 13 %.

1

7

4

6

1

2

3

5

Produse

DEŞEURI

Stocare finală

Energie

Materii prime

Resurse naturale

138

Colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, de producţie, din construcţii şi alte deşeuri speciale, transportarea şi depozitarea lor reprezintă o activitate complexă care este reglementată în calitate de competenţă a autorităţilor publice de diferit nivel, prin următoarele acte legislative de bază:

• Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 1515-XII din 16.06.1993; • Legea privind deşeurile de producţie şi menajere, nr.1347-XIII din 09.10.97; • Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, nr.1402-XV din 24.10.2002; • Legea cu privire la descentralizarea administrativă, nr. 435-XVI din 28.12.2006; • Legea cu privire la administraţia publică locală, nr. 436-XVI din 28.12.2006; • Legea privind finanţele publice locale, nr. 397-XV din 16.10.2003M • Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, nr.

851-XIII din 29.05.1996; • Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova, nr.

352-XVI din 24.11.2006. Oraşul Ungheni pentru depozitarea deşeurilor menajere solide utilizează un poligon autorizat, situat la o distanță de 3,5 km, la Est de oraş, în partea stîngă a traseului Ungheni – Cetireni. Poligonul este amplasat în preajma satelor Rezina şi Cetireni. Suprafaţa lui constituie circa 9,45 ha, volumul - 0,24 mln. tone şi dispune de proiect de execuţie. Proiectul a fost elaborat de I.P. „Moldcomunproiect” în anul 1988, obiectivul nr. 4767. În data de 12 februarie 2014 sa inițiat procesul de implementare a Programului Regional Sectorial de Management al Deșeurilor Solide 15 pentru o dezvoltare durabilă a raionului Ungheni, Călărași și Nisporeni. Poligonul de deşeuri menajere solide a or. Ungheni este gestionat de către Î.M „AVE Ungheni”SRL şi ÎM „Servicii comunale”. Numărul angajaţilor care deservesc locuitorii oraşului Ungheni constituie 38 de persoane, dintre care ponderea femeilor constituie 15%. Gunoiul menajer şi deşeurile industriale sunt evacuate de către 22 unități de transport, dintre care 54,55% sau 12 maşini sunt pentru compactarea deşeurilor, inclusiv 4,55% sau 1 autospecială de intervenţie. Evacuarea de gunoi menajer la nivel local se efectuează în mod individual de către locuitori şi centralizat – de către ÎM „AVE Ungheni” SRL. Gunoiul stradal provenit din activitatea cotidiană a populaţiei, din spaţiile verzi, din depunerea substanţelor solide din atmosfera este gestionat de către ÎM „Servicii comunale”. Cantitatea de deşeuri solide evacuate în anul 2013 sa majorat cu 39% decît în perioada respectivă a anului precedent şi au constituit 16,4 mii tone. În dinamică volumul deşeurilor evacuate în perioada anilor 2011 – 2013 a crescut cu 63%, în comparaţie cu numărul populaţiei care a crescut cu doar 0,63%. Conform datelor Biroului de Statistică16 1 locuitor al Republicii Moldova în anul 2012 a generat 683 kg de gunoi menajer solid. În condiţiile unei greutăţi specifice de 455 kg = 1 m3, atunci sa generat 1,5 m3

deşeuri solide presate. În oraşul Ungheni în aceiaşi perioadă ÎM „AVE Ungheni” SRL a colectat 12,5 mii t deşeuri menajere solide de la 72% populaţie contractată. Cantitatea de deşeuri menajere generată per 1 locuitor contractat în anul 2012 a constituit 526 kg sau cu 0,34 m3 deşeuri solide presate mai puţin decîr media pe ţară. Procentul relativ scăzut al deșeurilor totale rezultă din faptul că deşeurile

15 Principalele sarcini sunt: (1) elaborarea Studiilor de Fezabilitate /Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru sistemul regional de gestionare a deşeurilor şi (2) identificarea locației pentru depozitul regional (care va fi construit după standarde europene). 16 http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Statistica_teritoriala/Statistica_teritoriala_2013.pdf

139

din activitățile de construcţii și agricultură nu sunt incluse în datele prezentate (dacă este reutilizat în agricultură ca îngrășământ sau ca ameliorator de sol). Momentan în oraş pentru colectarea deşeurilor solide sunt amenajate 80 de platforme cu 276 de containere. Sistemul de colectare separată a materialelor refolosibile este pus la dispoziţia consumatorilor locali. Momentan se colectează: peturi (ambalaj pentru produsele lichide); cartonul, hîrtia; metal uzat.

Sticla nu este selectată, deoarece cheltuielile generate sunt mai mari decît veniturile. La nivel local şi republican lipsesc condiţiile de colectare a deșeurilor periculoase:

• Neoane şi lămpi fluorescente; • Deșeurile cu bromurate ignifuge; • Sticla de izolație cu conținut de PCB; • Deșeuri industriale (uleiuri uzate, filtre de ulei, circuite şi baterii reîncărcabile, reziduuri de

solvenţi şi deşeuri prin distilare, mercur, etc.); • Deşeuri medicale.

Cetăţenii şi persoanele juridice (spitale, producători construcţii, etc.) sunt constrînşi de situaţia creată şi de a transporta deşeurile generate, inclusiv cele infecţioase, la depozitele de deşeuri menajere. Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase:

• colectare mobilă; • cu ajutorul unor maşini speciale, conform unui program stabilit; • prin intermediul unor puncte de colectare; • prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători.

Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. Cantitatea de deşeuri selectate în anul 2013 de către Întreprinderile Municipale locale în raport cu deşeurile colectate este nesemnificativă şi a constituit doar 0,96%. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent cantitatea sa majorat cu 0,63%. Majorarea considerabilă a deşeurilor selectate a fost generată de creşterea volumului cartonului, hîrtiei selectat.

Figura 6.17 - Deşeuri selectate 2011 - 2013, tone

Sursa: Î.M „AVE Ungheni”SRL

140

În dinamică, în perioada anilor 2011 – 2013 volumul deşeurilor colectate selectiv - peturi şi hîrtie, carton înregistrate de către ÎM „AVE Ungheni” SRL au crescut respectiv cu 825% şi 75%. Colectarea selectivă a metalului uzat în anul 2011 nu a fost efectuată, dar sa diminuat cu 28% în anul 2013 şi a constituit 14.9 t. În prezent preţul de evacuare a deşeurilor per consumator constituie 10 lei, cu 11% mai mare faţă de anul 2010. Tariful a fost majorat în toamna anului 2011, fiind condiţionat de majorarea preţurilor la combustibil. Serviciile de gestionare a deşeurilor acoperă parţial beneficiarii din oraş. În perioada anilor 2010 – 2013 numărul contractelor încheiate cu beneficiarii sau majorat cu 12% şi a constituit 72%. Gestionarea deşeurilor cuprinde următoarele faze:

a) Colectarea deşeurilor; b) Transportul deşeurilor; c) Tratarea deşeurilor.

Figura 6.18 - Beneficiari salubrizare Sursa: Î.M „AVE Ungheni”SRL

În aceiaşi perioadă numărul contractelor încheiate cu beneficiarii din blocuri locative a rămas stabil, constituind 10695 contracte. 6.8.2 Concluzii. Una dintre cele mai stringente probleme la nivel local şi naţional constituie lipsa condiţiilor de incinerare sau depozitare a deşeurilor medicale, inclusiv a pesticidelor. Spitalele sunt constrînse de situaţia de a transporta deşeurile generate, inclusiv cele infecţioase, la depozitele de deşeuri menajere. Gestionarea eficientă a deșeurilor şi dezvoltarea durabilă reprezintă prioritatea de bază la nivel naţional şi local. În scopul stopării proceselor nefavorabile naturii, excluderii sau minimizării efectelor influenţei activităţilor antropice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei este necesar de:

• amenajat teritoriul şi spaţiile de colectare a gunoiului menajer; • dotat cartierele oraşului cu containere pentru colectarea selectivă a materialelor reciclabile; • reciclat, compostat sau incinerat deşeurile menajere cu recuperare de energie; • colectat deşeuri de echipamente electrice şi electronice; • informat şi instruit ecologic continuu populaţia pentru economisirea resurselor naturale.

6.8.3. Tendinţe de dezvoltare.

• Creşterea nivelului de valorificare a deşeurilor refolosibile; • Utilizarea tehnologiilor inovaţionale ecologice pentru protecţia mediului prin implementarea

sistemului integrat de management al deşeurilor.

141

6.9. Poliție și pompieri 6.9.1. Poliţie Poliţia municipală a oraşului Ungheni este o instituţie publică specializată a statului, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei prin activităţi de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice, de prevenire, investigare şi de descoperire a infracţiunilor şi contravenţiilor. Conform art. 7 al Legii Nr. 416 din 18.12.1990 cu privire la poliţie, poliţia municipală se află în dublă subordonare: Ministerului Afacerilor Interne şi autorităţilor administraţiei publice locale. Cadrul legal de bază ce reglementează activitatea organelor de ocrotire este17:

• Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului; • Legea nr.333-XVI din 10.11.2006 cu privire la statutul ofiţerului de urmărire penală; • Legea nr.216-XV din 29.05.2003 cu privire la Sistemul informaţional integral automatizat de

evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni; • Legea nr.158-XVI din 4.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public; • Legea nr.190-XIII din 19.07.1994 cu privire la petiţionare; • Legea Nr.982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie, etc.;

Sarcinile principale ale poliţiei sunt:

• apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei, demnităţii, drepturilor, libertăţilor, intereselor şi averii cetăţenilor de atentate criminale şi de alte atacuri nelegitime;

• prevenirea şi curmarea crimelor şi a altor infracţiuni; • constatarea şi descoperirea infracţiunilor, urmărirea persoanelor care le-au săvîrşit; • menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii publice; • acordarea de ajutor, conform condiţiilor şi modului stabilit de prezenta lege, cetăţenilor,

autorităţilor administraţiei publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în vederea ocrotirii drepturilor lor şi exercitării atribuţiilor lor, stabilite de lege;

• efectuarea măsurilor de protecţie de stat faţă de persoanele care acordă ajutor în procesul penal, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În oraşul Ungheni activează 2 sectoare de poliţie nr. 1 şi 7. Colaboratorii poliţiei supraveghează asigurarea ordinii şi securităţii populaţiei oraşului Ungheni (sector nr. 1) şi în mod distinct gara auto locală, internațională şi feroviară (nr. 7). Pentru o activitate mai eficientă doar 78% din personal nu este suficient, fiind nevoie de suplinire de locuri. În anul 2013 din partea cetăţenilor au survenit 3260 solicitări înregistrate. În dinamică ponderea solicitărilor în perioada 2008 – 2013 a crescut cu 144%. Cele mai puţine solicitări au fost înregistrate în anul 2008 şi au constituit 1336 apeluri.

17 http://mai.gov.md/content/466

142

Figura 6.19 - Număr de solicitări înregistrate 2008 – 2013

Sursa: Serviciul poliţie Ungheni

Pe parcursul perioadei anilor 2008 - 2013 pe teritoriul oraşului Ungheni ponderea infracţiunilor săvîrşite în locurile publice au constituit 1514 infracţiuni, dintre care 81% au fost descoperite. În dinamică numărul infracţiunilor înregistrate în anul 2013 au constituit 200 infracţiuni sau cu 45 % mai mult faţă de anul 2008 şi cu 21% mai puţin decît în anul 2011. Numărul infracţiunilor descoperite au constituit doar 139 sau cu 5% mai mult decît în anul 2008. Cel mai multe infracţiuni înregistrate (429) şi descoperite (386) au fost înregistrate în anul 2010, iar cele mai puţine în anul 2008 (138 înregistrate şi 132 infracţiuni descoperite).

Figura 6.20 - Număr de infracțiuni 2008 – 2013

Sursa: Serviciul poliţie Ungheni

În perioada anilor 2008 - 2013 numărul cel mai mare de infracţiuni (50% din numărul total) au fost săvîrşite în cartierul Centru. Cartierul Dănuţeni se poate de calificat ca cel mai sigur cartier, deoarece numărul infracţiunilor înregistrate au constituit în mediu doar 20% din numărul total. Cele mai multe infracţiuni au fost: furturi, accidente rutiere, huligănii şi jafuri. Ponderea crimelor înregistrate în perioada anilor 2008 – 2013 în domeniul huligănii şi furturi au înregistrat o creştere cu 52% şi 38% respectiv. În aceiaşi perioadă ponderea infracţiunilor - violuri, tîlhării şi escrocherii au fost în descreştere cu 100%, de la 3, 2 şi 6 la 0 infracţiuni. Descreştere semnificativă au înregistrat jafurile (42%) şi accidentele rutiere (23%). Conform datelor statistice numărul persoanelor luate la evidenţă de către organele politiei au crescut în anul 2012 şi au constituit 288 persoane sau cu 59% mai mult decît în anul 2009. Numărul persoanelor fără un loc de trai a descrescut cu 49% şi au constituit 18 persoane. În oraşul Ungheni începînd cu anul 2011 au fost înregistrate 9 pungăşii, în dinamică înregistrînd în anul 2013 o creştere de 56%.

143

Figura 6.21 - Infracţiuni comise, 2008 - 2013

Sursa: Serviciul poliţie Ungheni

În pofida măsurilor întreprinse de structurile de apărare a ordinii publice, starea infracţională pe teritoriul Republicii Moldova conform Biroului Naţional de Statistică pe ultimii 4 ani 2009 – 2012 rămâne a fi tensionată, numărul infracţiunilor fiind în ascensiune cu 43%. Conform datelor prezentate denotă faptul că în Ungheni se comit circa 0.54%, 0.40%, 0.51% şi respectiv 0.46% din numărul total al infracţiunilor înregistrate în republică cu tendinţe de descreştere. 6.9.2. Concluzii. Luînd în consideraţie faptul că personalul serviciului de poliţie este incomplet, rata crimelor descoperite în anul 2013 au constituit 70%. Pentru a diminua numărul infracţiunilor efectuate şi a creşte numărul infracţiunilor descoperite este necesar:

• Dotarea cu echipament, inclusiv tehnic a angajaților poliției ce deservesc orașul Ungheni; • Montarea iluminării stradale în unele cartiere și curți din oraș; • Instalarea camerelor de supraveghere video, în intersecții, străzi aglomerate; • Instalarea semafoarelor în intersecții aglomerate; • Construcția parcărilor autorizate (minim 1 pe cartier) • Excluderea practicii de acordare a Autorizațiilor de Funcționare 24/24, pentru locurile de

agrement, cu acordarea timpului de lucru pîna la orele 23:00 – 24:00. 6.9.3. Tendinţe de dezvoltare.

• Dotarea cu echipament pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi prevenirea criminalităţii; • Implicarea şi instruirea serviciilor de voluntari din mediul local, precum şi dotarea lor cu cele

necesare pentru activitate. 6.9.4. Pompieri Protecţia civilă a Republicii Moldova reprezintă un sistem de măsuri şi acţiuni, întreprinse pe scara întregului stat pe timp de pace şi de război, în vederea asigurării protecţiei populaţiei, proprietăţii în condiţiile calamităţilor naturale şi ecologice, avariilor şi catastrofelor, epizootiilor, incendiilor de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. La nivel central Serviciul face parte din Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor Interne şi se constituie din Direcţie,

144

secţii, detaşamente, unităţi şi posturi militare de pompieri, precum şi unităţi profesionale de pompieri civili sau subunităţi. Direcţia Pompieri şi Salvatori, precum şi subunităţile ei, se subordonează Direcţiei Situaţii Excepţionale şi autorităţilor administraţiei publice locale şi este organul republican al supravegherii de stat pentru prevenirea incendiilor. Activitatea este reglementată de următoarele acte legislative şi normative:

• Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 93-XVI din 05.04.2007; • Legea cu privire la protecţia civilă nr. 271-XIII din 09.11.94; • Legea privind apărarea împotriva incendiilor nr. 267-XIII din 09.11.94; • Hotărîrea Guvernului RM pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire

a serviciului special în cadrul serviciului protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale nr. 461 din 24.03.2008;

• Hotărîrea Guvernului RM cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005 nr. 1159 din 24.10.2007;

• Hotărîrea Guvernului RM cu privire la măsurile de pregătire a protecţiei civile a Republicii Moldova în anul 2008 nr. 1511 din 29.12.2007, etc.

Conform legislaţiei, executarea reglementărilor de protecţie antiincendiară a populaţiei este obligatorie, pentru nerespectarea lor prevăzându-se răspundere administrativă. În cadrul oraşului Ungheni, administrarea publică în domeniul asigurării apărării împotriva incendiilor revine Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni, ce deservește raionul Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni. Raioanele Călăraşi şi Nisporeni sunt deservite de către secţiile amplasate în oraşele omonime. Din cadrul Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni face parte:

• Serviciul Apărarea Împotriva Incendiilor • Serviciul Protecţiei Civile.

Tabel 6.22 - Dotare tehnică a Direcţiei Situaţii Excepţionale Ungheni

# Nivel de dotare (tehnica, echipamente), Anul achiziţionării Descriere

1 „Citroen Jumper” 2008 Autospecială pentru descarcerări

2 Mitsubishi L-200 2008 Maşină de teren 3 ACi -20 KIA Bongo 2013

Autospeciale pentru incendii

4 „Dennis” ACi 1990 5 ACi-40(Zil 130)63A 1974 6 ACi-40(Zil 131) 1991 7 AS-30(Zil 131) 1988 Autoscară 8 SPM -110(Zil 131) 1987 Staţie de pompare mobilă 9 AF -2(Zil 131) 1987 Automobil de furtuni 10 Cung (Zil 131) 1980 Autospecială pentru

descarcerări 11 Gaz -50/04 1980 Defectat

Sursa: Serviciul Direcţia Situaţii Excepţionale Ungheni Chiar dacă numărul automobilelor aflate la evidenţă în cadrul serviciului este relativ mare - 11,73% din tehnică este uzată moral şi tehnic, necesitînd a fi substituită cu autospeciale moderne. Suprafaţa deservită de Direcţia Situaţii Excepţionale Ungheni constituie 1082,6 km2, per angajat suprafaţă medie este de 21 km2, ceea ce reprezintă cu mult peste media de deservire practicată în municipiile - capitale ale ţărilor europene. De regulă, suprafaţa medie normală de deservire de către

145

serviciile de pompieri este sub 11 km2. Pentru o activitate mai eficientă în organizarea populaţiei sunt amplasate 15 sisteme electrice de înştiinţare a populaţiei Conform Clasificatorului Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale situaţiile excepţionale se clasifică în 3 tipuri de Situaţii excepţionale, vezi Anexa 1: cu caracter tehnogen; cu caracter natural cu caracter biologico-social.

În cadrul serviciului de pompieri sunt angajaţi 51 de persoane şi au dat curs în anul 2013 a 26 de solicitări. În dinamică în perioada anilor 2008 – 2013 ponderea solicitărilor înregistrate şi acoperite de către serviciul de pompieri a înregistrat o creştere de 30%.

Figura 6.22 - Solicitări serviciul pompieri, 2008 - 2013

Sursa: Serviciul Direcţia Situaţii Excepţionale Ungheni

În perioada anilor 2009 – 2013 în oraşul Ungheni au avut loc 131 de incendii, valoarea totală a prejudiciilor cauzate de incendii constituind 209,950 mii lei. Cel mai mic număr de incendii a fost înregistrat în anul 2011 - 18, valorarea pierderilor constituind circa 19,630 mii lei. Conform datelor tabelului 1 - 13 cele mai multe incendii a fost înregistrate în cartierul Ungheni, constituind 34% din numărul total de incendii din oraşul Ungheni, iar valoarea pierderilor cauzate de incendii constituind 41%.

Tabel 6.23 - Prejudiciile incendiilor din perioada anilor 2008-2013

Cartierul 2008 2009 2010 2011 2012 2013

nr Pierderi mii lei nr Pierderi

mii lei nr Pierderi mii lei nr Pierderi

mii lei nr Pierderi mii lei nr Pierderi

mii lei Dănuţeni 4 4510 5 6,200 3 2,140 5 4,120 4 5380 6 6410 Bereşti 3 3260 5 7,940 2 2,450 5 6,230 2 3120 5 7200 Unhgeni 9 14720 7 13,420 8 15,600 4 5,200 10 27620 7 9410 Ungheni-Deal - - - - 1 0,860 2 1,740 1 1200 1 1150

Ungheni-Vale 1 1840 - - 3 2,320 1 0,910 1 1470 1 1050

Tineretului 5 7230 3 8,400 7 12,520 1 1,430 3 3480 6 8210 Total 22 31,560 20 35,960 24 38,890 18 19,630 21 42,270 26 41,640

Sursa: Serviciul Direcţia Situaţii Excepţionale Ungheni

146

Ponderea medie a incendiilor în perioadă anilor 2009 – 2013 din oraşul Ungheni faţă de cele înregistrate în republică au constituit circa 1%, în dinamică înregistrând în anul 2013 o creştere de 30%, tendinţă contrară pe republică.

Tabel 6.24 - Indicii statistici ai situaţiilor excepţionale şi incendiilor SE cu caracter

2009 2010 2011 2012 2013

RM Ungheni RM Unghen

i RM Ungheni RM Unghen

i RM Ungheni

Incendii 2259 20 197

0 24 2146 18 198

4 21 1746 26

Sursa: Serviciul Direcţia Situaţii Excepţionale Ungheni, Biroul Naţional de Statistică În aceiaşi perioadă 2009 – 2013 indicii statistici ai situaţiilor excepţionale şi incendiilor pe teritoriul Republicii Moldova ne indică o creştere de 5%, excepţie situaţiile excepţionale cu caracter tehnogen şi incendiile care au înregistrat o descreştere de 13% şi respectiv 23%. În intravilanului oraşului sunt prezente 9 obiective cu pericol sporit de incendiu – stații de alimentare cu carburanţi. În extravilan, pe teritoriul com. Zagarancea - 6 km distanţă directă pînă la primăria oraşului Ungheni este amplasat un depozit cu pericol sporit de incendiu. În caz de incendiu, impactul se va răsfrînge şi asupra oraşului. Pe teritoriul oraşului pentru anul 2013 sunt înregistrate următoarele obiective chimic periculoase din raionul Ungheni

Tabelul 6 – 25 - Lista obiectivelor chimic periculoase, anul 2013

Nr. d/o

Denumirea şi adresa obiectivului periculos din punct de vedere chimic

Genul S.P.T. Categoria de pericol

Cantitatea S.P.T. Organizarea protecţiei

Maximală (tone)

Reală (tone)

Disponibilul şi cantitatea MP industriale

Disponibilul serviciului de dispecerat

Disponibilul sistemului de înştiinţare

Întreprinderea municipală „Apă Canal" 1. Staţia de

tratare a apei or. Ungheni

Clor 4 7 6,4 8 este este

SA „Ungheni - Vin" 2. or. Ungheni,

str. Industrială, 3

Anhidridă sulfuroasă

3 1,8 0,3 4 - -

SA „Moldova Gaz" 3. Staţia de

distribuire a gazelor or. Ungheni

Etilmercaptan 4 0,267 0,18 2

Brigada de artilerie „Prut" 4. Depozit de

pesticide s. Zagarancea

Pesticide 4 180 4 este este

147

În raionul Ungheni în perioada lunii septembrie a anului 2004, conform Hotărîrii Guvernului al Republicii Moldova nr.30 din 15 ianuarie 2001, s-au colectat pesticide inutilizabile şi interzise. Pesticidele au fost reambalate şi transportate la depozitul Divizionului de artilerie „Prut” al M.A.R.M18.. Depozitul dat, a fost propus spre folosinţă temporară cu o suprafaţă de 20x15m. Accesul persoanelor este interzis, obiectul fiind supravegheat. Depozitul este amplasat în afara spaţiului intravilan orășenesc, la o distanţă de 1,5 - 2 km. Depozitul este protejat natural de ridicături din pămînt contra pătrunderii averselor meteorice. De asemenea specificul construcţiei capitale al depozitului posedă capacitatea de ventilare naturală continuă. La moment obiectul dat nu prezintă pericol pentru populaţie.

Tabelul 6-26 - Cantităţi pesticide colectate

Localitate Lichide, kg Praf, kg Saci, nr. Butoi de fier / plastic, nr. Total

Unţeşti 1300 4640 119 0 5940 Cetîreni 0 13245 0 0 11400 Pîrliţa 900 13325 10170 9 14145 Todireşti 700 349 9 10870 Negureni 4200 6420 214 42 10620 Alexeevca 300 4050 135 0 4350 Hîrceşti 0 4000 150 20 2700 Boghenii Noi 100 7500 250 1 630 Valea Mare 0 930 31 0 930 Costuleni 1200 4500 150 12 5700 Manoileşti 0 960 32 0 960 Petreşti 0 2700 90 0 2700 Ungheni 0 16900 890 260 16900 Total 8700 87415 3200 1280 96115

Sursa: Inspecţia Ecologică Ungheni Conform datelor Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova pesticidele păstrate în depozit constituie 97,02 tone sau 2,94 kg per locuitor prezent şi se divizează:

Figura 6.23 - Pesticide teritoriul bazei militare

Sursa: Centrul de Informare și Documentare privind NATO în RM

18 http://chimicale.wordpress.com/2012/03/16/managementul-deseurilor-si-substantelor-chimice/

148

Tabelul 6-27 - Tipuri de pesticide Denumire Descriere pesticide Ierbicide pe bază de triazină sunt cele mai abundent detectate pesticide în RM, interzise

din anul 1990, includ atrazin, care e considerată una dintre cele mai responsabile substanţe de contaminarea apelor subterane. În condiţiile unui sol alcalin, atrazinul poate fi transportat în profilul de sol până la apa potabilă, ca urmare a precipitaţiilor, cauzând contaminarea. Produsele degradate sunt mai toxice decât ingredientele active din substanţă.

Organoclorurate Multe derivate sunt controversate din cauza efectelor acestor compuşi asupra mediului şi asupra sănătăţii umane şi animale. Unele tipuri de organoclorurate au toxicitate semnificativă asupra plantelor sau animalelor, inclusiv asupra oamenilor. În RM organoclururatele au fost interzise în mare parte din 1980.

Nitrofenoli sunt toxici. Ocazional, nitrofenolii contaminează solul în apropiere de foşti explozivi sau fabrici de construcție şi instalaţii militare. În RM persistenţa în sol este redusă. Nitrofenolii posedă o toxicitate clasa II.

Amide În sol, difenamidele sunt supuse degradării microbiene. Amidele posedă o toxicitate clasa III. În RM au fost interzise din 1980.

Uracil Degradarea microbiană este factorul principal în dispariţia din sol. Uracilul posedă o toxicitate clasa I. În general, în RM volumele de uracil sunt reduse.

Cloroacetanilida În SUA, cloroacetanilida este considerată a avea o toxicitate clasa III – uşor toxic. Efectele adverse ale pesticidului sunt: piele palidă şi iritarea ochilor; la expunerea pe viaţă : posibile iritaţii la ficat, rinichi, splină, mucoasa nasului şi a ochilor; cancer. Din 2006, utilizarea alachlorului ca ierbicid este interzisă în Uniunea Europeană.

Organofosfaţi stau la baza mai multor insecticide, ierbicide şi gaze puternice. Studii recente sugerează o posibilă legătură de efecte adverse în dezvoltarea comportamentului neurologic la fetuşi şi copii, chiar la niveluri foarte scăzute de expunere. În RM, utilizarea unor pesticide cu organofosfaţi încă nu este interzisă de lege.

Tiocarbamat În RM astfel de pesticide au fost interzise din 1970, ca atare volumul de tiocarbamat găsit este redus. Ditiocarbamaţii reacţionează uşor cu multe săruri metalice, cum ar fi cuprul, săruri feroase, feruginoase, de cobalt şi nichel.

Urea Degradarea microbiană este factorul principal în dispariţia din sol. Urea are o toxicitate clasa III. Urea poate fi iritantă pentru piele, ochi şi tractul respirator . Concentraţii mari în sânge pot fi dăunătoare.

Sursa: Centrul de Informare și Documentare privind NATO în RM Pe teritoriul oraşului sunt amplasate de asemenea obiective periculoase din punct de vedere radiativ, termenul de exploatare mediu constituind 20 ani, cel mai vechi fiind din anul 1976, iar cel mai performant din anul 2002.

Tabelul 6-28. Lista obiectivelor radioactive periculoase, anul 2013

Nr.d/o

Denumirea obiectului periculos din punct de vedere radiativ

Adresa (localitatea) Tipul utilajului

Destinaţia tehnică a utilajului diagnostic radiologie

Anul producerii

Termenul de exploatare (ani)

1 ISMP Centrul Medicilor de Familie Ungheni

or. Ungheni, str. Romană, 27

Aparat radiologie 12 FC-7m

1985 26

149

Nr.d/o

Denumirea obiectului periculos din punct de vedere radiativ

Adresa (localitatea) Tipul utilajului

Destinaţia tehnică a utilajului diagnostic radiologie

Anul producerii

Termenul de exploatare (ani)

2. IMSP SR Spitalul raional Ungheni

or. Ungheni, str. Naţională 37

Aparat radiologie 12 FC-7m "

1982 29

„Mammomat-300" 1998 10 Aparat dental 5DL 1976 34 Aparat radiodiagnostic feriscop

1997 13

Arman 9L5 2002 5 Mobil 12P6 1989 23 Mobil I2P6 1989 23

Fiind amplasat în imediata apropiere de râul Prut, or. Ungheni este afectat de un risc sporit de inundaţii. Pentru prima dată problema inundaţiilor localităţilor a fost studiată în 1997 de Institutul de Proiectare a sistemelor de gospodărire a apelor „ACVAPROIECT„.Din controalele efectuate în localitate şi din analiza consecinţelor inundaţiilor din iulie-august 2008, s-a stabilit că starea digurilor de protecţie este nesatisfăcătoare, fiind necesar ridicarea cotei şi întărirea digurilor de protecţie. În oraş în zonă cu risc de inundaţii se află 300 de case. Casele sunt inundate de ape pluviale, acestea acumulîndu-se din lipsă de canalizare pluvială sau alte căi de scurgere adecvate volumului de ape. Căile actuale existente de scurgere sunt în stare deosebit de gravă şi necesită intervenţie urgentă. În caz contrar, cheltuielile pentru restabilirea lor, vor fi cu mult mai mari. Din cauza zonei avariate, apele pluviale cad de la o înalţime de 7-8 m surpând în continuu malurile râpei formate. Râpa duce spre râul Prut, astfel apele urbane poluate se scurg direct în râu. Astfel, casele aflate pe mal sunt puse în pericol şi necesită strămutare, iar zona trebuie izolată şi surpările trebuie oprite prin intervenţii corespunzătoare.Zona digului este avariată şi necesită lucrări de consolidare şi fortificare. În cadrul oraşului se află şi barajul iazului de acumulare, care a fost reparat la sfarşitul anilor 70. Barajul în cauză este avariat, în special acest lucru se poate observa prin unghiul de înclinaţie al acesteia, crăpăturile şi surpările din el, faptul că unele plăci de beton sunt mişcate, rezultând spălarea materialului adeziv şi de rezistenţă de sub acesta. La fel, avariat este podul de trecere de lângă aceasta, ceea ce prezintă un pericol pentru autovehiculele care-l traversează zilnic. 6.9.4. Concluzii. Cele mai grave prejudicii aduse economiei naţionale şi populaţiei sunt cauzate de:

1. Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen: • Depistarea muniţiilor neexplodate • Depistarea sau pierderea substanţelor explozive, muniţiilor • Explozii în edificii şi construcţii de locuit, de menire social - culturală • Avarii la sisteme de alimentare cu apă potabilă a populaţiei, etc.

2. Situaţii excepţionale cu caracter natural • Ploi torenţiale cu grindină • Ploi torenţiale • Ploi torenţiale cu grindină şi vînt puternic

150

3. Situaţii excepţionale cu caracter biologico - social • Intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor alimentare, etc.

4. Incendii • Construcţii • Unităţi tehnice, etc..

Pentru o activitate mai eficientă se impune organizarea activităţii structurilor pentru situaţii de urgenţă de la nivelul tuturor unităţilor administrației publice de nivelul I şi II. Prioritate comună va constitui implicarea şi instruirea formaţiunilor de voluntari din mediul local, precum şi dotarea lor cu cele necesare pentru activitate. Problemele de bază cu care se confruntă serviciul sunt:

• Lipsa sistemului de înştiinţare a populaţiei privind situaţiile excepţionale; • Dotarea cu tehnică specializată uzată moral şi tehnic; • Dotarea insuficientă de echipamente.

6.9.5. Tendinţe de dezvoltare

• Dotarea cu echipament pentru creşterea siguranţei cetăţenilor; • Implicarea şi instruirea serviciilor de voluntari la nivel local.

151

Anexe 6.1 - Clasificarea situaţiilor excepţionale

Situaţii excepţionale

Situaţii excepţionale cu caracter tehnogen

Situaţii excepţionale cu caracter natural

Situaţii excepţionale cu

caracter biologico-social

Accidente de transport (catastrofe)

Incendii, explozii, pericol de explozie

Avarii cu degajarea (cu pericol de degajare) substanţelor chimic periculoase

Depăşirea concentraţiei maxime admisibile a substanţelor periculoase în mediul ambiant

Avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanţelor radioactive

Prăbuşirea bruscă a edificiilor, construcţiilor

Avarii la sisteme electroenergetice

Avarii la sisteme comunale de asigurare vitală

Avarii la sisteme de legătură şi comunicaţiilor electronice

Avarii hidrodinamice

Fenomene geofizice periculoase

Fenomene geologice periculoase

Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase

Fenomene hidrologice periculoase

Fenomene hidrogeologice

Incendii în natură

Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării pământului (solului, subsolului, landşaftului)

Situaţii excepţionale, cauzate de schimbarea componenţei si proprietăţilor atmosferei (mediului atmosferic)

Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic)

Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători

Boli contagioase ale animalelor agricole

Fenomene geofizice periculoase

Intoxicarea oamenilor

Boli contagioase ale oamenilor

Intoxicarea în masă a animalelor agricole

Situaţii excepţionale cauzate de schimbarea stării biosferei

152

Anexa 7 – Transport 7.1. Transportul extern Orașul Ungheni are o rețea de drumuri de importanță națională şi locală bine dezvoltată, fiind un important nod feroviar și oraş de frontieră. Transportul extern este asigurat pe cale feroviară, auto și fluvială, asigurându-se legăturile de transport și economice cu alte localități ale Republicii Moldova și cu țările Europei de Vest. Teritoriul orașului Ungheni este traversat de o linie feroviară și de 2 auto-magistrale naționale, R1 (Chișinău – Ungheni – Sculeni – fr. cu România) și R42 (Ungheni – Măcărești – Bărboieni), prin intermediul cărora stabilește legături de transport cu toate orașele, comunele și satele republicii, precum și țările învecinate Ucraina și România. În orașul există un important nod de cale ferată. Stația de cale ferată Ungheni este un punct internațional de trecere, unde se efectuează transportul de mărfuri și de pasageri. În anul 2013, prin stația respectivă de cale ferată s-a efectuat transportul a 373,5 mii pasageri și 55,6 tone de mărfuri. Comparativ cu anul 2012, s-a înregistrat o diminuare nesemnificativă a numărului de pasageri (cca 0,9%) și o creștere considerabilă a cantității de mărfuri transportate (cca 41,8%). Calea ferată din R. Moldova nu se încadrează eficient în circuitul european din cauza ecartamentului, incompatibil cu liniile ferate europene. Modernizarea căilor ferate necesită studii prealabile privind posibilitatea dezvoltării lor, în vederea alinierii la sistemul de transport european, va trebuie să fie cercetată oportunitatea construirii unei a doua linii cu ecartament european pe sectorul Chișinău – Ungheni. Orașul dispune de un port fluvial, care se află în gestiunea Întreprinderii de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”19. Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru care există în prezent în Republica Moldova. Amenajarea râului Prut a continuat în ultimii ani. Recent, pentru întreținerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrări de îndreptare a albiei râului Prut, pe un sector cu lungimea de 385-405 km. Transportul auto are cea mai mare pondere în transportul de mărfuri și călători. La momentul transportul de mărfuri constituie 12-28 % din numărul total al unităților de transport, cota autoturismelor constituie 72-88%. În oraș există o autogară, care asigură transportul interurban și internațional. Gara auto asigură următoarele legăturile de transport - 7 în tranzit, 10 internaționale, 18 interurbane și 38 inter-rurale. Numărul pasagerilor transportați în ultimii trei ani este într-o ușoară scădere (anul 2001 – 539,7 mii pasageri față de anul 2013 – 503 mii pasageri). 7.2. Transportul public Transportul public urban al or. Ungheni este asigurat de firmele de maxi-taxi şi taxiuri. Serviciile de transport cu microbuzul sunt prestate de 3 companii. În 2013, numărul pasagerilor transportați în microbuze a fost de circa 1,29 mln. Lungimea rețelei de transport public, pe rute fixe, constituie 90,2 km. Microbuzele circulă pe 6 rute, cu un număr zilnic de 24 unități. Lungimea traseului este de 90,2 km, lungimea rutelor variază între 13 şi 18 km. Nu sunt fixate stațiile de pe traseu. Șoferii microbuzelor opresc la solicitarea pasagerilor. Aproape toate microbuzele traversează centrul orașului. Ca rezultat se formează ambuteiaje și se creează condiții pentru accidente de circulație şi poluarea mediului. Tariful este de 3 lei per călătorie. Caracteristica circulației autobuzelor și microbuzelor este prezentată în Anexa 1.

19Zaharia, Igor. Reanimarea flotei fluviale moldovenești. Revista apelor, nr. 5, 2009, p. 13-16. ISSN 1857-2774

153

Actualmente, practic pentru toate rutele în "orele de vârf" se înregistrează o insuficiență de mijloace de transport, din care cauză microbuzele sunt supraaglomerate, astfel creând disconfort pasagerilor și sporind situațiile de traumatism. Întru soluționarea acestei probleme este necesar de revizuit graficului de circulație, în așa mod, ca în "orele de vîrf" să circule autobuze sau sporirea numărului de microbuze pe rute. Piața transportului cu taxiul este suficient de dezvoltată şi este formată de 3 companii, care au un număr suficient de unități de transport. Starea nesatisfăcătoare a reţelei de străzi contribuie la concentrarea fluxului de călători pe străzile principale. Costul mediu al unei călătorii este de 25 lei. Partea centrală a oraşului este foarte aglomerată. Principalele probleme ale transportului public din Ungheni sunt: calitatea proastă serviciilor, creşterea costurilor sociale, inclusiv din cauza lipsei unui parteneriat durabil între autorități şi operatorii de transport. Acestea sunt determinate inclusiv de starea degradată a reţelei stradale, care a fost proiectată pentru un trafic inferior celui curent, de managementul sistemului de transport, nepotrivit cu evoluția pieței și de lipsa mijloacelor financiare pentru dezvoltarea infrastructurii. 7.3. Rețeaua stradală Orașul Ungheni are 171 de străzi, cu o lungime totală de 132,4 km şi o suprafața de cca 0,87 km2. Lungimea străzilor şi drumurilor este de 74,1 km, din care 15,1 km (11,6%) sunt magistrale de importanță urbană și sectorială. Densitatea liniară a străzilor, în raport cu teritoriul valorificat, constituie 7,9 km/km2. Străzile şi drumurile ocupă 5,3% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce este sub nivelul optim. Orașul se întinde pe o distanță de 9 km de-a lungul graniței cu România. Lățimea medie a orașului este de aproximativ 3 km. Schema rețelei de drumuri şi străzi a orașului s-a format reieșind din relieful natural şi construcțiile existente, care reprezintă prin sine un sistem dreptunghiular, în deosebi în partea central a orașului, divizat în cartiere cu dimensiunile 200 x 150 m- 200 m. În partea veche a orașului structura rețelei de străzi este haotică. Ţinînd cont de sporirea nivelului de motorizare din ultimii ani (vezi Anexa 2), schimbările în structura transportului public, numărul călătoriilor de afaceri, și în special, cele ce țin de activitatea comercială a populației, rețeaua de drumuri existentă cu capacitatea de trecere și parametrii tehnici minimi nu corespunde cerințelor contemporane. Situația se agravează și din cauza lipsei posibilităților alternative a legăturilor de transport, ceea ce contribuie la formarea în centrul orașului a fluxului de transport interurban în tranzit, care constituie aproximativ 50%. De asemenea, centrul orașului îndeplinește funcția de nod de transbordare în rețeaua transportului public urban, fiind unul din principale punctele de sosire și plecare a pasagerilor. Reieșind din cele expuse se poate constata că, magistralele din centrul orașului, care sunt prevăzute pentru stabilirea legăturilor cu sectoarele de la periferia orașului, nu corespund funcțiilor sale și necesită reconstrucție cu aducerea parametrilor tehnici în corespundere cu normativele în vigoare. Ca urmare, în perimetrul străzilor principale ale orașului, sunt concentrate multe obiecte cu număr mare de vizite care generează fluxurile mari a transportului şi de pasageri.

154

Pentru soluționarea acestei probleme, în primul rînd este necesară diferențierea precisă a străzilor conform destinației funcționale a lor cu nominalizarea principalelor magistrale care necesită reconstrucție. Caracteristica principalelor străzi este prezentată în Anexa 3. Circa 68% din străzi şi toate magistralele au îmbrăcăminte rigidă, în principal din beton asfaltat şi beton. Cu toate acestea, calitatea lor nu poate fi considerată satisfăcătoare, deoarece intemperiile deteriorează o parte considerabilă a acestora. Legătura între centrul orașului și celelalte sectoare se stabilește prin intermediul străzilor periferice, multe dintre care nici nu dispun de îmbrăcăminte rutieră. Ca urmare toată încărcătura rutieră revine sectorului centru al orașului. Lipsa marcajelor pe străzi, de asemenea, afectează grav circulația. 7.4. Organizarea circulației În situația creată, când rețeaua de drumuri și străzi trebuie să corespundă normativelor ce țin de capacitatea de trecere a transportului și a pietonilor, cât și reconstrucția edificiilor, o deosebită atenție trebuie acordată organizării circulației. Reieșind din parametrii tehnici scăzuți ai rețelei de drumuri și străzi existente în oraș se practică organizarea circulației după principiul circulației cu sens unic pe străzile paralele. În sectorul centru al orașului acest tip de circulației este deja practicat pe str. Națională şi Romană. Introducerea circulației cu sens unic pe străzile cu funcții de magistrale are un șir de avantaje, printre care:

- evitarea cazurilor de circulație contrasens a unităților de transport și excluderea pericolului de accidentare;

- utilizarea rațională a benzilor părții carosabile; - îmbunătățirea condițiilor de coordonare a dirijării circulației cu ajutorul semafoarelor.

Actualmente, principalul element în dirijarea circulației transportului în oraș servește dirijarea intersecțiilor cu ajutorul semaforului care are ca scop utilizarea eficiente a capacității de trecere a rețelei de drumuri și străzi. Ceea ce contribuie într-o oarecare măsură la reglementarea circulației și regularizarea vitezei fluxului de transport. Ca urmare, perfecționarea continue a sistemului de dirijare a circulației cu ajutorul semaforului și implementarea tehnologiilor moderne, vor contribui, suplimentar, la sistematizarea circulației transportului în oraș. O privire în ansamblu asupra intensității traficului pe principalele magistrale ale orașului poate fi văzută în Anexa 4. 7.5. Parcările În oraș sunt înregistrate oficial 2 parcări auto, cu o suprafață totală de 900 m2 și o capacitate de 150 locuri. Costul pentru staționare este de 5 lei/zi. Trebuie să menționăm că orașului îi lipsesc locurile de parcare și pe parcursul zilei se parchează pe majoritatea străzilor, inclusiv pe magistrale. Aceasta îngreunează traversarea străzilor, face dificilă circulația transportului, se încalcă normele securității la trafic, nu se asigură condiții adecvate pentru pasageri și transport. Pentru a îmbunătăți sistemul de transport este necesară, într-o prima etapă, sistematizarea parcărilor. Este necesară interzicerea staționării automobilelor pe magistrale, pe partea carosabilă a străzii și pe trotuare și somarea conducătorilor auto să respecte aceste reguli. Este oportun să se studieze posibilitatea creării unor locuri de parcare pentru staționarea scurtă a automobilelor, să fie proiectate parcări etajate (sub și supraterestre).

155

7.6. Tendințe de dezvoltare La momentul actual, primăria lucrează asupra unui plan detaliat de amplasare a stațiilor de transport public. Îmbunătățirea situației transportului public nu se poate realiza prin acțiuni disparate, chiar dacă acestea pot părea benefice. Este necesară elaborarea și aprobarea unei strategii în care să fie stabilite obiectivele și căile de dezvoltare a sistemului de transport. Pe termen mediu și scurt este oportun de modificat starea fluxului de transport în deosebi ceea ce ține de sporirea numărului autoturismelor și reducerea autocamioanelor care este condiționată de situația socio-economică creată. 7.7 Analiza SWOT

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e • Rețea de drumuri bine dezvoltată • Existența nodului de cale ferată • Sistem de monitorizare video a fluxului de

circulație rutieră

• Infrastructura rutieră dezastruoasă • Lipsa unei strategii cu privire la dezvoltarea

sistemului de transport din zonă • Insuficiența parcărilor amenajate

O p o r t u n i t ă ț i P e r i c o l e • Construcția centurii de ocolire a orașului • Electrificarea caii ferate • Construcția tronsonului de ecartament

european pe porțiunea Ungheni-Chișinău

• Scăderea cererii pentru servicii de transport • Creșterea prețului la produsele petroliere • Creșterea numărului unităților de transport.

7.8. Concluzii Situația economică și poziția geografică oferă regiunii un şir de avantaje în dezvoltarea sistemului de transport local şi a celui național. Valorificarea acestora poate oferi un plus în relansarea economiei locale, dar şi a celei naționale în ansamblu. Ungheniul poate fi „poarta” prin care să crească exporturile către Europa de Vest. Punctul de frontieră Ungheni (calea ferată) este unica legătură directă cu vestul continentului. În perspectiva dezvoltării relațiilor în cadrul Acordului Central European al Comerțului Liber (CEFTA) și grație dorinței de integrare a Moldovei în UE, rolul acestui punct de frontieră poate să crească semnificativ în următorii ani.

156

Anexa 7.1. Caracteristica circulației autobuzelor şi microbuzelor

Anexa 7.2. Unități de transport motorizate în or. Ungheni pentru perioada anilor 2011-2013

157

Anexa 7.3 Caracteristica succintă a principalelor străzi

Anexa 7.4. Intensitatea circulaţiei transportului pe principalele magistrale ale oraşului

158

Anexa 8 – Mediu 8.1. Cadru general Clima oraşului Ungheni este temperat continentală, ca şi în întreaga republică. Iarna este blîndă şi scurtă, vara este călduroasă şi lungă, cu temperaturi medii de +20-25ºC. Temperatura medie anuală este pozitivă şi oscilează între 8°C şi 9°C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii oscilează între 350 şi 380 mm. Stratul de zăpadă este de 10-15 cm în perioada decembrie-martie, dar nu este constant. Vânturile, predominat de Nord-Vest, au viteza medie de 3-5 m/c, care aduce vara precipitaţii, iar iarna îngheţuri. Adâncimea îngheţului este de 0,7-0,8 m. Zilele în care apare chiciura sunt preponderent în lunile decembrie şi ianuarie. Umiditatea relativă în perioada de iarnă este de 75-85%, în perioada de vară - de 50-70%. Oraşul Ungheni, conform hărţii seismice, se află în zona cu seismicitatea de 7 grade. Hidrografia20. Oraşul se află aşezat pe malul râului Prut, al doilea râu după mărime din Moldova. Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de 83,2 m3/sec. Prin oraş trec şi două râuleţe, Delia şi Băieleşti. Afară de râuri în localitate mai sunt trei lacuri, cu o suprafaţă totală de 125 ha: Delia – 104 ha, Ceachir – 5 ha, Bereşti – 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare a râului şi este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare este de 3,2 km, adîncimea maximă este de 4,0 m. Suprafaţa oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul – 2,5 mln. m3. Calitatea apei din bazinele de suprafaţă şi îndeosebi în lacul Delia este nesatisfăcătoare (indicii fizico-chimici și cei microbiologici ai apei sunt prezentate în Anexa 8.1). În mare parte, acest fapt se datorează următorilor factori:

- lipsa sistemelor locale de epurare a apelor meteorice, care se revarsă în r.Prut, lacul Delia şi lacul Bereşti.

- gradul înalt de uzură a staţiei de epurare a apelor reziduale din or. Ungheni, inclusiv lipsa etapei biologice de epurare a apelor, gradul înalt de uzură a staţiei de pompare şi conductelor de apă reziduală.

- lipsa de igienă a străzilor oraşului şi scurgerea neregulată a apelor pluviale de pe suprafaţa lor în bazinele acvatice.

Solul. Principalele tipuri de sol sînt: ciornoziomul, soluri de tipuri cenuşii, de pădure şi calcaros. Predomină solurile de ciornoziom – 75-80 %. Bonitatea medie a terenurilor agricole după structura solului e de 61 puncte. Rezervele de humus în stratul de sol au o grosime de peste 1 metru. Poluarea solului, în mare măsură, e legată de neefectuarea la timp şi calitativ a lucrărilor de salubrizare în zonele locative, de odihnă şi recreere, lipsa sistemelor centralizate de evacuare a apelor reziduale în unele zone de locuit (cartierele: Dăniţeni, Ungheni Deal, Ungheni Vale, Bereşti, str. Romană, str. Al.cel Bun etc), starea nesatisfăcătoare şi lipsa măsurilor corespunzătoare de utilizare a deşeurilor menajere colectate (indicii fizico-chimici și cei microbiologici ai solului sunt prezentaţi în Anexa 8.2). Floră şi faună. În apropierea oraşului Ungheni, pe o suprafaţă de 373 ha se întinde zona protejată „Valea Mare”, cu vegetaţie valoroasă, din lunca Prutului. Această zonă a fost declarată monument al naturii în Basarabia în perioada interbelică, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri al României din 19 iulie 193721.

20Cazac, V.; Bejenaru, Gh. Afluenții Prutului de pe teritoriul Republicii Moldova. Regimul hidrologic și parametrii morfometrici principali. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 19-21. 21Postolache, Gh.; Teleuță, A.; Mirona, A.; Covali, V. Conservarea diversității vegetației din lunca Prutului. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 26-30.

159

Pentru a conserva şi proteja natura şi diferitele specii de plante şi animale aflate pe cale de dispariţie, a fost concepută rezervaţia din codrii satului Rădenii Vechi. Aceasta impresionează prin abundenţa şi frumuseţea peisajelor, a poienelor fascinante şi a lacurilor. Întregul areal este un adevărat muzeu sub cerul liber. Aici se întîlnesc peste 77 specii de plante rare, iar fauna este reprezentată de 200 specii. Ritmul rapid al schimbărilor climatice regionale reprezintă una dintre marile ameninţări la adresa dezvoltării durabile şi constituie una dintre cele mai mari probleme de mediu, cu consecinţe negative asupra calităţii vieţii cetăţenilor in general si asupra economiei naţionale, ţinând cont de caracterul agrar al economiei Republicii Moldova. Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă un pericol major pentru atmosferă. Datele statistice prezentate în Raportul Naţional de Inventariere al RM de către Oficiul “Schimbarea Climei” (Ministerul Mediului) denotă, că emisiile totale de GES cu efect direct, exprimat în echivalentul CO2, s-au diminuat în această perioadă (2005) cu circa 68% faţă de anul de referinţă (1990). Schimbările climatice din Republica Moldova se încadrează în tendinţa globală de încălzire, având însă particularităţi regionale legate de poziţia pe glob (în partea sud-estică a Europei) şi de caracterul reliefului accidentat. Aceste schimbări includ evoluţia principalilor parametri climatici (temperatură, precipitaţii, regimul vînturilor etc.), existenţa unor fenomene extreme etc. Este de menţionat lipsa unei abordări integrate, în scopul adaptării la efectele schimbărilor climatice, precum si in scopul prevenirii eficiente a riscurilor. Este deficitar şi sprijinul acordat mediului de afaceri pentru adaptarea activităţilor la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi dezvoltarea unei conduite eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. Aerul atmosferic. În republică se efectuează controlul calităţii aerului atmosferic (după un număr limitat de parametri), în mod planificat şi în cazurile poluării accidentale. Calitatea aerului este verificată prin indici de calitate, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor poluanţilor atmosferici măsuraţi. Investigaţiile noxelor din aerul atmosferic demonstrează că poluarea (depăşirea concentraţiilor maxim admisibile sunt prezentate în Anexa 8.3.) e determinată de pulbere, care la hotarul zonei de protecţie depăşeşte concentraţiile maxim admisibile de 2-5 ori, fapt determinat de fluxul crescut al transportului auto, întreţinerea şi curăţarea nesatisfăcătoare a străzilor oraşului Ungheni. Măsurarea nivelului zgomotului în zonele locative, efectuată în anii precedenţi, nu arată depăşiri NMA în aceste zone, însă nu demonstrează că ele nu pot fi crescute în unele zone locative, ca str. Feroviară, str. Iaşului, str. Romană, str. Decebal, str. Ştefan cel Mare. Referitor la undele electromagnetice, se poate constata faptul că în baza măsurărilor efectuate de către specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică, la toate sursele existente în or. Ungheni nivelurile depistate nu depăşesc 2% din nivelurile maximal admisibile (NMA). În oraşul Ungheni nu există focare majore de poluare a aerului, deoarece densitatea capacităţilor industriale este moderată. Singurele surse de poluare mai consistentă sunt rugurile de toamnă şi cele de primăvară, în care populaţia arde deşeurile de pe terenurile agricole. Calamităţile naturale sunt fenomene naturale primejdioase, apărute in urma proceselor geofizice, geologice, hidrologice, de atmosfera, biosfera si de alta origine, care provoacă situaţii catastrofale, urmate de dereglarea activităţii vitale umane, distrugerea bunurilor materiale, rănirea sau moartea oamenilor. Teritoriul Moldovei şi, implicit, cel al oraşul Ungheni, prin amplasarea geografică şi particularităţile natural, este afectat mai frecvent de următoarele hazarduri: cutremure de pământ, alunecări de teren,

160

inundaţii, ploi torenţiale, însoţite uneori de grindină şi furtuni puternice, temperaturi caniculare de durată vara ori prea scăzute iarna, secete, ninsori abundente, îngheţuri timpurii de toamnă ori tardive de primăvară, cazuri de formare excesivă a chiciurii, epidemii, epizootii şi invazii. 8.2. Zone naturale protejate Rezervaţia Peisajeră Valea Mare (parcela 25; Moreni-Balta, parcelele 26, 27) are o suprafaţă totală de 373 ha şi este situată la sud de oraşul Ungheni. Aceasta se află în gestiunea Gospodăriei Silvice de Stat Ungheni. Aria Naturală Protejată de Stat "Valea Mare" a fost încadrată în etajul de silvostepă (Ss) cu trei tipuri de staţiune:

- Silvostepă - luncă de zăvoi de salcie, Ps/m, aluvial, moderat humifer, rar şi scurt inundabil; - Silvostepă - luncă de zăvoi de salcie, Pm, aluvial, amifigleic, anual prelungit inundabil; - Silvostepă- luncă de şleau, Pm, sol zonal freatic umed, ne-inundabil sau rar inundabil.

Au fost identificate trei tipuri de pădure:

- Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie (Pm); - Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie (Pm); - Stejăret - şleau de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie (Pm);

Figura 8.1 -Harta

8.3. Patrimoniu construit protejat Numărul total al lucrărilor monumentale de importanţă culturală, istorică şi arhitecturală locală şi naţională aflate pe teritoriul or. Ungheni este apreciabil - 60 de piese. Printre obiectivele şi monumentele arhitecturale din oraş se regăsesc mai multe lucrări artistice de importanţă culturală locală, realizate în cadrul celor cinci simpozioane de sculptură, desfăşurate la Ungheni în perioada 2000

161

– 2012. De-a lungul timpului oraşul Ungheni a acumulat şi un valoros patrimoniu monumental cultural şi istoric, local şi naţional. Acesta numără cca 12 monumente, dintre care:

Tabelul 8.1 - MONUMENTE DE IMPORTANŢĂ CULTURALĂ ŞI ISTORICĂ LOCALĂ

Nr Denumire Autor Anul instalării Locul instalării

1. Bustul poetului „M. Eminescu

Ion Zderciuc, sculptor, Chişinău 1993 Str. Naţională nr. 7

2 Bustul clasicului literar „Gh. Asachi”

Dumitru Verdianu, Sculptor, Viena, Austria 1991 Curtea Liceului Teoretic

„Gh. Asachi”

3. Biserica „Sf. Nicolae” cu cavoul prinţului Constantin Moruzi

Necunoscut. Biserica s-a ridicat prin contribuţia celebrului prinţ C. Moruzi

1882 Str. Ştefan cel Mare, cartierul Dănuţeni

4 „Troiţa Martirilor Neamului”

Gh. Vieru, meşter popular, Ungheni. Piesa este o copie după originalul aflat în Muzeul Ungheni.

1994

Str. Naţională, Scuarul Memorialului celor căzuţi în cel de al doilea război mondial

5 Memorialul celor căzuţi în Războiul Doi Mondial

neprecizat Anii 50, sec. XX Str. Naţională

6. Obelisc închinat ostaşilor căzuţi în războiul din Afganistan

Victor Vieru, arhitect, or. Chişinău 1994

Str. Naţională, scuarul Memorialului celor căzuţi în Războiul Doi Mondial

7

Memorial dedicat bolşevicilor din Sovietul Garnizoanei militare din Ungheni in a. 1917-1918.

Lucrare de diplomă a unui grup de studenţi de la Politehnica Chişinău

1985 Scuarul întreprinderii municipale „Apă-canal”

8

Stelă comemorativă dedicată Diviziei militare sovietice 54 angajată în operaţiile de luptă împotriva germanilor pe teritoriul or. Ungheni

Improvizaţie a autorităţilor comuniste locale

Str. Naţională, Scuarul sediului Poliţiei Raionale.

9 Podul feroviar peste r. Prut. G. Eiffel, inginer, Franţa 1876 Rîul Prut

10 Clădirea consiliului raional 1954 Piaţa Independenţei

Tabelul 8.2 - MONUMENTE DE IMPORTANŢĂ CULTURALĂ ŞI ISTORICĂ NAŢIONALĂ

Nr Denumire Autor Anul Realizării Locul Amplasării

1. Biserica „Sf. Alexandru Nevski”

Celebrul arhitect A. Bernardazzi 1903 Str. Naţională

2. Gara feroviară Internaţională 1875

La moment, multe dintre elementele patrimoniului istoric necesită lucrări de restaurare şi protecţie.

162

8.4. Concluzii Oraşul Ungheni dispune de arii naturale care sunt protejate de stat şi de spaţii verzi variate, însă starea mediului este supusă unor factori cu influenţă permanentă de degradare: emisiile de gaze în atmosferă, poluarea apelor, eroziuni şi alunecări de teren, reducerea zonelor verzi. Apele din intravilanul oraşului depăşesc de 4-6 ori concentraţia maxim admisibilă de poluare, din cauza lipsei zonelor sanitare de protecţie la întreprinderile mari, lipsei instalaţiilor pentru reciclarea şi utilizarea deşeurilor industriale şi menajere, sistemului neperformant de asigurare a salubrităţii. În ultimul timp, creşterea necontrolată a parcului auto şi intensitatea transportului a dus la poluarea înaltă a aerului, la care se adaugă presiunea constantă asupra spaţiilor verzi, provocată de lipsa parcărilor amenajate. Lipsa tehnologiilor de prelucrare a deşeurilor, utilajul tehnic învechit şi insuficient, numărul mic de personal tehnic, relaţiile nereglementate dintre prestator şi beneficiar dezorganizează sistemul de asigurare a salubrităţii în oraş, fapt ce se răsfrânge negativ asupra mediului natural urban.

163

Anexa 8.1. Gradul de poluare a apei potabile

Anii

Apeduct or. Ungheni Fîntîni publice

Nr. total de probe

din ele >CMA inclusiv la Nr. total de probe

din ele >CMA inclusiv la indicii fizico-chimici

indicii microbiologici

indicii fizico-chimici

indicii microbiologici

2009 83 - - 16 11 5 2010 73 7 2 43 21 20 2011 126 3 1 50 39 41 2014 124 3 1 68 46 45 2013 140 - 5 68 39 36

Gradul de poluare a bazinelor de suprafață

Anii

r. Prut Lacul Delia

Nr. total de probe

din ele >CMA inclusiv la Nr. total de probe

din ele >CMA inclusiv la indicii fizico-chimici

indicii microbiologici

indicii fizico-chimici

indicii microbiologici

2009 37 - 11 15 12 6 2010 29 - 9 9 7 6 2011 37 4 7 6 6 6 2014 30 - 4 6 6 6 2013 26 1 6 9 9 8

Anexa 8.2. Gradul de poluare a solului

Anii Nr. total probe din ele>CMA, inclusiv la indicii fizico-chimici indicii microbiologici

2009 5 - 3 2010 6 1 3 2011 16 1 7 2012 12 - 1 2013 17 - 9

Anexa 8.3. Calitatea aerului atmosferic

Anii Noxe determinate Număr total de probe Din ele depășesc CMA

2009

pulbere dioxid de sulf funingine dioxid de azot

40 40 - 40

16 - - -

2010

pulbere dioxid de sulf funingine dioxid de azot

8 8 - 8

7 - - 8

2011 pulbere dioxid de sulf funingine

50 50 -

34 - -

164

dioxid de azot 50 -

2012

pulbere dioxid de sulf funingine dioxid de azot

50 50 2 50

38 - - -

2013

pulbere dioxid de sulf funingine dioxid de azot

45 45 - 45

14 - - -

165