ULCERUL GASTRODUODENAL1. Definitie si clasificareUlcerul gastroduodenal este o leziune caracterizat prin pierdere de substant la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale. Este mai des ntlnit la vrste peste 40 ani.Ulcerul gastroduodenal evolueaz clinic, n 90% din cazuri, n puseuri acute, pe fondul unor perioade de remisiune cu durat variabil. n ultimul timp se constat o reducere a frecventei ulcerului duodenal dar mentinerea n aceleasi limite a ulcerului gastric.Desi ulcerul gastric si cel duodenal au o patologie diferit, aparitia ulceratiei este n final rezultatul dezechilibrului dintre factorii de agresiune si cei de aprare. Ulcerul distruge progresiv strat cu strat peretele gastro-duodenal, perfornd n peritoneu, organe cavitare sau penetreaz n viscerele parenchimatoase.Din punct de vedere evolutiv se disting dou forme de ulcer gastric:1) ulcerul acut, de dimensiuni de obicei mici (cca.1cm) nconjurat de edem;2) ulcerul cronic, care de obicei depseste 2-5 cm diametru iar locul edemului este luat de o fibroz care n timp sudeaz stomacul de organul vecin.Factorii de agresiune asupra barierei celulare gastrice pot fi: Hipersecretia acido-peptic; Hipersecretia gastrinei; Tulburri ale motilittii gastrice (ncetarea evacurii); Reflux duodenogastric; Helicobacter pylori; Factori exogeni: citostaticele, fumatul, alcoolul s.a.SEMNE CLINICE1) alternanta puseelor acute cu cele cronice;2) durere localizat n epigastru sub form de crampe sau de torsiune, exacerbat de ingestia de alimente si calmat de vrsturi sau de evacuarea continutului gastric;3) greturi si vrsturi;4) arsurile (pirozisul) postprandiale sunt rare, ele pot precede durerea sau s fie odat cu ea.

DIAGNOSTIC PARACLINICSe stabileste dup efectuarea urmtoarelor analize:1) Examenul radiologic baritat stabileste pozitia nisei, dimensiunea si profunzimea ei. Localizat adesea pe mica curbur ea este vzut din profil n afara conturului gastric.2) Endoscopia permite examinarea direct (vizualizarea) leziunii, de asemeni permite prelevarea de probe (biopsii), face posibil explorarea n ntregime a stomacului chiar si a pilorului cu bulbul duodenal. Este singura metod care poate oferi suficiente date pentru diagnosticul ulcerului gastric si poate stabili dac este o leziune benign sau malign.3) Examenul secretiei gastrice este de interes minor n diagnosticare deoarece ulcerul gastric nu este puternic secretant. TRATAMENTULn ulcerul gastric msurile dietetice privind componenta alimentelor si frecventa meselor sunt importante, n schimb la ulcerul duodenal regimul alimentar nu s-a dovedit a avea un efect benefic evident.Cea mai corect atitudine terapeutic const n instituirea unui tratament medicamentos n cazul ulcerului gastric necomplicat si verificat endoscopic. Dac ns rezultatele explorrilor converg ctre o leziune dubioas, transformat sau chiar malign se stabileste indicatia operatorie. TRATAMENTUL MEDICAMENTOSSe instituie pe o perioad de 4-6 sptmni si urmreste cresterea rezistentei mucoasei la agresiunea acidopeptic n cazul ulcerului gastric si inhibarea hipersecretiei gastrice n cazul ulcerului duodenal. n acest scop sunt folosite:1) Antiacidele, care neutralizeaz aciditatea gastric;2) Antagonisti ai receptorilor H2 histaminergici (ranitidina, cimetidina);3) Anticolinergicele (atropina si derivati sintetici):4) Inhibitori ai anhidrazei carbonice;5) Medicamente care mresc aprarea mucoasei (sucralfat, compusi coloidali bismutici);6) Analogi ai prostaglandinelor (misoprostol);7) Stimulenti ai secretiei mucusului gastric (carbenoxolona);8) Regim alimentar (fr cofein, alcool si tutun).

TRATAMENTUL CHIRURGICALSe aplic la bolnavii cu ulcer perforat, stenoz duodenopiloric, hemoragie digestiv repetitiv, cancer gastric sau ulcer refractar la tratamentul medical. Localizarea leziunii ulceroase este determinant n alegerea de ctre chirurg a tipului de interventie (vagotomie, rezectie gastric distal sau n sa etc.).

HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE (HDS) Hemoragia digestiv superioar (HDS) este o urgent medico-chirurgical reprezentat prin pierderea sngelui n segmentele superioare ale tubului digestiv (esofag, stomac, duoden) si care se poate exterioriza sau nu, prin hematemez sau melen. Hematemez = vrsturi cu snge; Melen = pierderea de snge prin defecatie. Scaunul are aspect de pcur. ETIOLOGIA HDS - DIGESTIVA1) Esofagiene: varicele esofagiene rupte; tumorile maligne si benigne; ulcerul esofagian; esofagite erozive; traumatisme prin corpi strini sau iatrogene (explorri endoscopice, biopsii, dilatatii); sindromul Mallory-Weiss; diverticuli.2) Gastrice: ulcerul gastric; tumorile maligne si benigne; diverticuli; gastrite hemoragice, toxice, caustice, medicamentoase; hernii hiatale si iatrogene; angiodisplazii, corpi strini, banding gastric;3) Duodenale: ulcer duodenal; diverticuli, tumori; ampulom vaterian, teleangiectazii, polipoze; iatrogene.4) Ci biliare: traumatisme hepatice, tumori hepatice si a CBP; rezectii hepatice, foraje CBP. pancreatite acute. ulcerul de stres (traumatisme, arsuri, soc); HTP (ciroz); boli ale sngelui (hipocoagulabilitate); boli sistemice: amiloidoza, mielomul, sarcoidoza, insuficienta renal, infectii grave, insuficienta cardiac, parazitoze s.a.EXAMINAREA CLINICALa examinarea clinic se constat:1) Hematemez, melen sau hematochezie (snge proaspt si chiaguri pe cale rectal);2) sete, dispnee, vertij, astenie, lipotimii;3) antecedente patologice personale: hepatit, ulcer, boli hematologice, medicatii (aspirin, trombostop);4) extremitti reci, transpiratii, tegumente palide, scade TA, creste AV.INVESTIGATII PARACLINICEVor cuprinde:a) Examenul de laborator prin care se va stabili:1) hemoglobina, hematocritul, teste de coagulare, uree;2) investigatia functiei hepatice: transaminaze, bilirubina, colinesteraze.3) investigatii renale: uree, creatinin, ionograme.Criteriile de gravitate sunt date de : AV>100; TA