Cap 11

31. Ce suturi provizorii se practică în operaţia de reticulotomie?

a) Sutura epiploonului în surjet cu catgut.b) Sutura mucoasei reţelei în puncte separate, cu nodurile

inversate spre lumen, cu fir neresorbabil.c) Sutura mucoasei reţelei în puncte separate, cu nodurile

inversate spre lumen, cu fir resorbabil.d) Reticulopexia.e) Sutura trietajată a peretelui abdominal.

32. Ce straturi interesează sutura peretelui abdominal în operaţia de reticulotomie?

a) Sutura peritoneului împreună cu diafragma si muschiul drept abdominal. b) Sutura muşchilor intercostali, cu fascia, reducând cît

mai mult spaţiul rămas prin rezecţia de coastă .c) Sutura cutanată tip surjet cu aţă chirurgicală.d) Sutura monoplană tip Moser sau Lecène.e) Sutura trietajată cu catgut în puncte separate.

33. Ce indicaţii are operaţia de gastrotomie la carnivore?a) Corpi străini în stomac , volvulus, torsbiune gastrica.b) Ulcer gastric, stenoză sau în scop chirurgical.c) Indigestie acută, intoxicatii, afectiuni tumorale.d) Corpi straini in portiunea intratoracica a esofagului.e) Gastrită sau invaginaţie intestinală.

34. Care este locul de elecţie în gastrotomie la carnivore?a) Pentru laparatomie retrocostală stângă.b) Paramedian stânga între ombilic şi pubis pe o distanţă de 10-15 cm proporţional cu talia animalului.c) Laparotomie mediana ventrala, preombilicala

d) Pentru laparatomie, lateral, dreapta.e) Pentru laparatomie în flancul stâng.

35. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de gastrotomie la carnivore?

a Blocaj troncular şi anestezie de contact.b) Tranchilizare şi blocaj troncular.c) Anestezie locală prin infiltraţie.d) ) N.L.A. sau narcoză.e) Analgezie loco-regională.

36. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de gastrotomie?

a) Decubit lateral pe partea stângă.b) Decubit dorsal cu membrele fixate în bipede laterale.c) Decubit lateral pe partea dreaptă.d) Decubit dorsal, pe masa de operaţie.e) Poziţia animalului se stabileşte în funcţie de scopul

operaţiei.37. Care este locul unde se face incizia stomacului în

operaţia de gastrotomie la carnivore?

a) Paralel cu vasele mezentericeb) Perpendicular pe marea curbură . c) Pe marea curbură a stomacului într-o zonă mai puţin

vascularizată.d) Pe mica curbură a stomacului între vasele

gastrosplenice.e) În apropierea orificiului cardia pentru acces mai lejer

spre esofag.38. Care sunt timpii septici în operaţia de gastrotomie?

a) Izolarea stomacului cu al doilea câmp operator.b) Aducerea corpului străin într-o zonă mai puţin

vascularizată.c) Incizia stomacului şi extragerea corpului străin.

d) Sutura bietajată a stomacului.e) Sutura de infundare a plăgii stomacale.

39. Cum se stabileşte lungimea inciziei stomacale?a) Incizia este proporţională cu talia animalului.b) Cât mai mare, atât cât permite stomacul.c) Incizia va fi cît mai mică pentru a nu risca fenomene

de necroză marginală.d) In funcţie de mărimea corpului străin.e) Mărimea inciziei nu contează deoarece corpul străin se

poate diviza.40. Cum se previne revărsarea conţinutului stomacal în

plagă şi cavitatea abdominală în operaţia de gastrotomie?

a) Se aplică pense de baraj.b) Prin izolare cu mâna de către un ajutor.c) Se asigură dietă preoperatorie de 12-24 de ore.d) Se provoacă voma sau se face tubaj gastric.e) Se administrează purgative saline.

41. Ce rol are aplicarea celui de al doilea câmp operator în operaţia de gastrotomie?

a) Împiedică alunecarea stomacului.b) Previne revărsarea conţinutului gastric.c) Împiedică deplasarea viscerelor in cavitatea

abdominală.d) Previne contaminarea celorlalte viscere şi a cavităţii

abdominale.e) Se poate schimba mai uşor dacă se murdăreşte.

42. Cum se apreciază o sutură corectă, de afrontare a peretelui stomacal în operaţia de gastrotomie?

a) Să nu se folosească material de sutură în exces.b) Ascunde in totalitate firul de sutura .c) Se folosesc materiale rezistente şi maleabile.

d) Ascunde în totalitate mucoasa.e) Nodurile sunt plasate spre lumenul organului.

43. Care este primul timp operator care marchează revenirea la timpii aseptici în operaţia de gastrotomie?

a) Sutura de înfundare.b) Sutura de afrontare, care se realizează cu fir

neresorbabil steril.c) Sutura stomacului care se poate face monoplan,

bietajat sau trietajat.d) Sutura peretelui abdominal.e) Toaleta şi aseptizarea marginilor plăgii.

44. În ce afectiuni nu se poate asigura dieta preoperatorie pentru operaţia de gastrotomie?

a) Ingerarea unor corpuri nealimentare.b) Dilataţie gastrică, indigestie, torsiune.c) Operaţii experimentale.d) Dacă animalul este slăbit.e) La animalele parazitate sau obeze.

45. Ce tratament postoperator se recomandă în operaţia de gastrotomie la carnivore?

a) Plimbarea zilnică a animalului pentru prevenirea constipatiei.

b) Antibioticoterapie, dieta absoluta 5-6 zile şi protejarea plăgii cu pansament.c) Dietă hidrică şi alimentară cu revenirea la regimul

normal în 5-6 zile.d) Stimularea imunităţii specifice şi nespecifice, protejarea plagii stomacale cu pansament.e) Prevenirea vomei şi a hemoragiei

46. În ce afecţiuni este recomandată abomasotomia la ovine?

a) Spasm piloric, invaginatie.b) Parazitisme şi ocluzii intestinale.c) Gastro-enterită necrozantă.d) Indigestia prin supraîncărcare e) Obstrucţie esofagiană în porţiunea intratoracică,

volvulus.47. Ce anestezie se face pentru operaţia de abomasotomie

la ovine?a) Anestezie epidurală.b) Tranchilizare cu rompun sau cu ketamină.c) Anestezie locală prin infiltraţie.d) Narco-miorelaxare.e) N.L.A. sau narcoză.

48. Care este locul de elecţie pentru incizia abomasului la ovine?

a) În apropierea jgheabului esofagian.b) Pe mica curbură, nefiind vase gastro-splenice.c) Pe marea curbură, paralel cu vasele de sange.d) Pe marea curbură sau paralel cu aceasta într-o zonă mai puţin vascularizată.e) Între foios şi jgheabul esofagian, pe linia mediană.

49. Care este scopul operaţiei în dislocarea abomasului?a) Evacuarea gazelor si readucerea abomasului în poziţie

anatomică.b) Fixarea abomasului la peretele stomacal pentru

prevenirea recidivelor.c) Evacuarea gazelor si fixarea abomasului la epiploon pentru prevenirea recidivelor.d) Evacuarea conţinutului stomacal şi oprirea

fermentaţiilor.e) Asigurarea eructaţiei şi a tranzitului intestinal.

50. Care este locul de elecţie pentru operaţie în dislocarea abomasului în stânga?

a) Pentru laparatomie paramediană dreapta sau pentru laparatomie în flancul stâng.

b) Pentru laparatomie mediană ventrală preombilicală.c) Pentru laparatomie în flancul stâng sau drept.d) Pentru laparatomie în flancul drept.e) Pentru laparatomie paramediană ventrală pe partea

stângă.51. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în

dislocarea abomasului?a) Anestezie locală prin infiltraţie.b) Narcoză inhalatorie.c) Narcoză cu miorelaxare.d) Tranchilizare şi anestezie loco-regională.e) Anestezie epidurală.

52. Ce contenţie este necesară pentru operaţie în dislocarea abomasului?

a) Decubit lateral stâng cu trenul posterior mai ridicat.b) Decubit dorsal sau dorsolateral stâng pentru acces prin

flanc.c) Decubit lateral stang cu trenul anterior mai ridicat.d) Patrupodală pentru accesul prin flancul stâng.e) Decubit sternoabdominal.

53. Recunoaşteţi timpii operatori care aparţin operaţiei prin flancul stâng în dislocarea abomasului în stânga:

a) Deschiderea cavităţii abdominale la 4-5 cm înapoia ultimei coaste în treimea mijlocie a flancului drept pe o lungime de 12-15 cm.b) Evacuarea continutului abomasului.c) Reducerea torsiunii abomasului.d) Toaleta plăgii ruminale.e) Abomasopexia.

54. Cum se face evacuarea gazelor acumulate la nivelul abomasului în dislocaţia acestuia?

a) Se face puncţia acestuia cu un trocar b) Se face puncţia cu un ac de seringă prelungit spre exterior cu un tub de plastic (ex. acul si tubul de perfuzor).c) Se face puncţia cu un bisturiu.d) Evacuarea gazelor se face după abomasopexie.e) Evacuarea gazelor se face după omentopexie.

55. Cum se face închiderea orificiului punctiform după evacuarea gazelor şi retragerea acului în dislocarea abomasului?

a) Se face o sutură în bursă în jurul acului prin seromusculoasă cu catgut

b) Sutură bietajată de infundare c) Se suturează orificiul odată cu abomasopexia.d) Orificiul este punctiform şi nu se poate face sutură.e) Nu este necesară sutura.

56. Cum se previn recidivele după operaţia în dislocarea abomasului?

a) Se face abomasotomie.b) Se face omentopexie.c) Se scurtează epiploonul.d) Se schimbă dieta alimentară.e) Se interzic furajele concentrate.

57. Cum se fixează abomasul la peretele abdominal în operaţia de dislocare cu acces prin flanc?

a) Se suturează la plaga abdominală cu fir resorbabil.b) Se suturează în puncte separate la peretele abdominal

ventral, prin plaga existentă.c) După ce se trece firul prin peretele abomasului sau prin epiploon, capetele acestuia se scot la exterior prin peretele abdominal şi se leagă între ele.d) Se aplică sutura cu fir neresorbabil în puncte separate

care se scot după şapte zile.e) Se îndepărtează peritoneul la locul de contact pentru

formarea aderenţelor.

58. Care sunt timpii operatori în operaţia din dislocarea abomasului, prin laparatomie ventrală?

a) Laparatomie paramediană in flanc.b) Explorarea cavităţii abdominale şi aducerea

abomasului şi a epiploonului în poziţie anatomică.c) Abomasotomia într-o porţiune mai puţin vascularizată.d) Omentorafia.e) Sutura peretelui stomacal.

59. Cum se previn recidivele în operaţia de dislocare a abomasului prin laparatomie paramediană ventrală?

a) Se face sutură bietajată.b) Epiploonul se prinde în sutura peritoneului împreună

cu fascia . transversă c) Este suficientă sutura de înfundare.d) Se face sutură în bursă cu fir neresorbabil.e) Se face scarificarea peritoneului şi a seroasei abomasului la locul de contact.

60. De ce are evoluţie mai gravă dislocarea abomasului în dreapta?

a ) Apare insuficienţa respiratorie din cauza gazelor acumulate.

b) Necesită evacuarea gazelor cu un trocar mai gros.c) Pe lângă acumularea de gaze, se evacuează şi lichidele

din abomas.d) Pe lângă deplasarea laterală, abomasul se răsuceşte şi

în jurul axei longitudinale cu 180-3600.e) Se produc hemoragii şi comă.

61. Cum este stimulată reluarea motricităţii cheagului

hipoton după operaţia în dislocarea acestuia pe dreapta cu torsiune?

a) Se administrează doze mici de parasimpaticomimetice.b) Se face atropinizare.c) Se fac masaje.d) Se face proba viabilităţii cu clorură de sodiu.e) Se urmăreşte evacuarea gazelor prin eructaţie.

62. Care este locul de elecţie pentru enterotomie la cal ?a) Linia albă sau paramedian ventral.b) Flancul drept pentru rumegătoare.c) Sub coarda flancului stâng pentru ansele 2 şi 3 ale colonului descendent d) Flancul drept pentru ansele 1-4 ale colonului

ascendent şi cecum e) Flancul stang la rumegătoare.

63. Ce anestezie este recomandata pentru operaţia de enterotomie la bovine?

a) N.L.A. sau narcoză.b) Tranchilizare cu rompun şi anestezia flancului prin

blocaj troncular.c) Anestezie locală prin infiltraţie.d) Anestezie cu cloral hidrat.e) Anestezie cu relaxante musculare.

64. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de enterotomie la bovine?

a) Decubitală dorsală la carnivore.b) Sterno-abdominală.c) In travaliu.d) La cabaline se recomandă decubit laterale) La porcine se face contenţia pe o scară.

65. Cum se face oprirea tranzitului intestinal în operaţiade enterotomie la cal?

a) Se îndepărtează prin taxis conţinutul intestinal din

vecinătatea corpului obstruant şi se aplică pense hemostatice mari pe intestin.b) Se îndepărtează prin taxis conţinutul intestinal din

vecinătatea corpului obstruant şi se aplică pensele de baraj.c) Este recomandabilă compresiunea digitală la

animalele mici.d) Se evacuează conţinutul intestinal prin clismă.e) Se aplică ligaturi bilaterale care se îndepărtează odată

cu ansa rezecată.

66. Care este locul de elecţie pentru incizia intestinului?a) Pe mica curbură, incizia se face longitudinal având ca suport corpul străin obstruant.b) Dacă lumenul intestinal este mare, se poate face o incizie transversală, pe o distanţă mai mică decât jumătatea circumferinţei şi fără să atingă mica curbură.c) Valvula ileocecală, în direcţie longitudinală depăşind

cu 1-2 cm diametrul corpului obstruant.d) Pe mica curbură, ocolind vasele de sânge.e) Paralel cu bandeletele longitudinale pentru intestinul

subţire.67. Care sunt timpii septici în operaţia de enterotomie?

a) Izolarea cavităţii abdominale cu alte câmpuri sterile.b) Oprirea tranzitului intestinal.c) Incizia intestinului şi extragerea corpului străin

obstruant.d) Ligatura vaselor mezentericee) Enterorafia.

68. Ce tip de sutură recomandăm pentru enterorafie la animalele mari?

a) Sutura bietajată in puncte separate cu catgut ..b) Sutura bietajată sau trietajată.c) Sutura monoplană cu catgut la animalele mici.d) Sutură eversată la animalele mici.

e) Sutura bietajata, eversata , obliteranta .

69. Ce materiale de sutură se pot folosi pentru eterorafie?a) Sutura bietajată se realizează printr-o sutură totală de

afrontare tip Schmieden sau surjetb) Pentru sutura bietajată ambele suturi se pot realiza cu

fir sintetic resorbabil diferit pentru fiecare.c) Pentru sutura trietajată se face sutură mucomucoasă cu

catgut.d) Musculo-musculoasa şi sero-seroasa se suturează cu

fir neresorbabil.e) Musculo-musculoasa şi sero-seroasa în sutura bietajata se suturează cu fir resorbabil.

70. Ce indicaţii are enterectomia?a). Coprostaza.b) Perforaţii externe sau interne, fara necroze.c) Hernie inguinoscrotala cronica .d) Megacolon, hernie perianală.e) Infarctizare sau necroză determinată de hernie

strangulată, evisceraţie, invaginaţie, volvulus 71. Ce obiective se urmăresc în operaţia de enterectomie?

a) Indepartarea porţiunii de intestin afectate.b) Refacerea continuităţii intestinale prin sutura

trietajata.c) Prevenirea recidivelor.d) Intreruperea tranzitului intestinal în porţiunea afectată.e) Respectarea timpilor septici.

72. Cum se asigură hemostaza pe vasele mezenterice în operaţia de enterectomie?

a) Forcipresură.b) Compresiune digitală şi apoi sutură hemostatică.c) Se aplică ligaturi vasculare d) Torsiune limitată şi nelimitată.

e) Angiorafie.

73. Porţiunea de intestin care urmează a fi rezecată este delimitată prin câte două pense de baraj distanţate la 3 cm una de alta aşezate într-o zonă lipsită de procese inflamatorii sau necrotice. Ce rol au aceste pense?

a) Nu au rol important putând fi înlocuite cu pense hemostatice

b) Pensele mai apropiate, de fiecare parte, opresc tranzitul intestinal.

c) Delimitează manoperele septice de cele aseptice.d) Asigură hemostaza provizorie.e) Pensele mai apropiate de porţiunea necrozată se ridică împreună cu aceasta având rolul de a opri revărsarea conţinutului.

74. Ce este enteroanastomoza?a) Reluarea tranzitului intestinal.b) Restabilirea comunicării între cele două capete

intestinale c) Instalarea circulaţiei sanguine în porţiunea infarctizată.d) Închiderea prin sutură a porţiunii de intestin afectată.e) Îndepărtarea porţiunilor necrozate de intestin.

75. Ce metode de enteroanastomoză se folosesc mai frecvent la cal ?

a). Termino-laterală.b) Latero-laterală.c) Termino-terminală d) În "rachetă".e) Prin telescopare.

76. Când este preferată enteroanastomoza termino-terminală?

a) Este obligatorie cand nu sunt diferenţe ale circumferinţelor secţionate.

b) La animalele mici, deoarece intestinul subţire este foarte mobil

c) Când spaţiul de lucru este redus şi nu se pot aplica alte metode mai laborioase.

d) La intestinele cu diametru mare, fiind metoda cea mai simplă, anatomică şi expeditivă.e) Numai atunci când una dintre ansele secţionate are

calibru foarte redus.

77. Cum se face sutura intestinală în enteroanastomoza termino-terminală?

a) Sutură bietajată începând de la mica curbură .b) Se recomandă sutura tip Schmieden sau în puncte separate cu nodurile inversate, pentru infundare.c) Sutura de înfundare tip Hrtman ..d) Ambele suturi se pot face cu fir sintetic resorbabil ţinând cont de faptul că prima sutură este un timp septic, iar sutura de înfundare se face cu alt fir, eventual mai subţire.e) Se poate face sutură bietajată cu acelaşi fir sintetic

resorbabil şi un singur nod terminal la mica curbură.

78. Dacă spaţiul nu permite întoarcerea lejeră a anselor pe ambele părţi, se poate recurge la următoarea tehnică de entero-anastomoză. Capetele intestinului secţionat se apropie unul de altul cu ajutorul penselor de baraj cu deschiderile orientate în aceeaşi direcţie. În această poziţie se suturează cu catgut începând de la mica curbură cei doi pereţi care se ating, trecând firul prin seroasă şi musculoasă, până la marea curbură unde se lasă liber. Care este urmatorul timp operator?

a) Se asigura hemostaza .b) Se continua sutura de înfundare pe semicircumferinţa

rămasă

c) Se face sutura marginilor inciziei mezenterice în surjet sau în puncte separate cu catgut.d) Se închide plaga abdominală prin sutură bietajată sau

trietajată. e) Sutura de afrontare .

79. Care sunt timpii septici în enteroanastomoza termino-terminală?

a) Indepartarea continutului intestinal prin taxis.b) Sutura de afrontare.c) Sutura mezenterului.d) Sutura de înfundare.e) Schimbarea câmpurilor operatorii contaminate.

80. Ce trebuie să se verifice după terminarea suturii intestinale în enteroanastomoză?

a) Închiderea completă a breşei mezenterice.b) Grosimea firelor de sutura.c) Poziţionarea corectă a anselor intestinale.d) Permeabilitatea intestinală (reluarea tranzitului).e) Viabilitatea porţiunii intestinale rămase.

81. Ce este enteroanastomoza latero-laterală?a) Capetele intestinale rezecate se consolidează prin

suturi laterale.b) Capetele intestinale rezecate comunica prin partile

laterale.c) Se asigură comunicarea largă a celor două capete intestinale detaşate.d) Refacerea continuităţii tranzitului intestinal se realizează prin deschideri laterale în apropierea capetelor rămase după rezecţie.e) Se suturează mezenterul astfel încât să închidă

complet breşele laterale.

82. Ce avantaje prezintă enteroanastomoza latero-laterală faţă de cea termino-terminală?

a) Asigură comunicare mai largă b) Este mai rezistentă.c) Se intercalează mai mulţi timpi septici cu timpi

aseptici.d) Capetele intestinale rămase nu se mai suturează între ele şi se închide fiecare prin sutură ca un deget de mănuşă.e) Se poate realiza o sutură mai etanşă.

83. Cum se poate face închiderea capetelor intestinale secţionate pentru enteroanastomoză latero-laterală?

a) Sutură în bursă prin seromusculoasă cu întoarcerea marginilor spre lumenul intestinal, urmată de sutură de înfundare tip Cushing.

b) Sutura tip Schmieden a marginilor aplatizate prin aplicarea pensei de baraj şi apoi sutura de înfundare.

c) Sutura tip Cushing pe sub braţele pensei de baraj.d) Sutura trietajată a peretelui intestinal, urmată de înfundarea capetelor.e) Capetele intestinale se suturează în bloc cu acelaşi fir,

formând un singur nod terminal.

84. Cum se aşază ansele intestinale în poziţie izoperistaltică după înfundarea capetelor ca degetul de mănuşă?

a) Se aşază capetele intestinale în aceeasi direcţie apropiindu-se între ele, observând să nu fie torsionate.b) Capetele intestinale se apropie la acelaşi nivel, astfel încât mezenterul să nu se suprapună.c) Ansele intestinale se apropie într-o zonă mai puţin vascularizată (pe marea curbură).d) Ansele intestinale orientate in directii opuse, se apropie prin părţile laterale .e) Capetele intestinului păstrează unda peristaltică dacă

sutura nu este stenozantă.

85. Ce timpi operatori recunoaşteţi pentru enteroanastomoza latero-laterală?

a) La locul de atingere a celor două capete intestinale se face o sutură care menţine ansele apropiate pe o distanţă de 8-10 cm, iar capătul firului se prinde într-o pensă fără nod terminal.b) Sutura de afrontare se face pe toată circumferinţa

anselor pe capetele apropiate.c) Incizia celor două capete se face la mică distanţă, paralel cu sutura. Cele două incizii sunt simetrice realizand inchiderea completa.d) Sutura de afrontare a marginilor începe din acelasi loc şi se continuă pana la capat.e) Se reia sutura de înfundare prin toate straturile realizând o comunicare largă între cele două capete.

86. Când se recomandă enteroanastomoza latero-terminală?

a) După rezecţii intestinale la animale mici.b) În rezecţiile de colon la animalele mari.c) În cazul existenţei unei diferenţe mari de calibru între

ansele care urmează a fi anastomozate d) Numai dacă poziţia anselor rezecate permite această

comunicare.e) Dacă nu s-au făcut rezecţii largi şi ansele rămase au asigurată vascularizaţia corespunzătoare.

87. Cum se realizează enteroanastomoza latero-terminală?a) Capătul intestinal cu diametru mai mare se

anastomozează în poziţie terminală.b) Capătul intestinal cu diametru mai mic se anastomozează in pozitie terminala c) Se incizează cele două capete intestinale paralel cu

sutura.d) Se închide capătul ansei de calibru mai mare prin sutură bietajată.e) Se incizează capătul ansei cu diametru mai mic pe marea curbură, pe o lungime egală cu jumătate din diamatrul ansei cu calibru mai mare, asigurând comunicarea dintre cele două deschideri prin sutură bietajată.

88. Ce alte modalităţi se pot folosi pentru ajustarea diferenţelor de calibru dintre două anse intestinale pentru enteroanastomoză?

a) Se modifică afrontarea mărind cu 1-2 cm fiecare interval dintre punctele de sutură la ansa cu diametru mai mare.

b) Secţionând oblic capătul cu diametrul mai mare. c) Micşorând calibrul capătului cu diametru mai mare formând "racheta" până la egalizarea celor două diametre.d) Se aşază capetele astfel încât să formeze un unghi

drept între ele.e) Se face numai sutură monoplană cu fir sintetic

resorbabil.89. Ce este invaginaţia intestinală?

a) Exteriorizarea ansei intestinale care se prezintă ca un tub rigid

b) Pătrunderea unei anse intestinale prin ansa imediat următoare

c) Întoarcerea unei anse intestinale pe axul longitudinal.d) Răsucirea unei anse intestinale în jurul axei longitudinale urmate de întreruperea circulaţiei sanguine şi infarctizare.e) Se mai numeşte hernie intraabdominală şi constă în

pătrunderea unei anse intestinale într-un hiat natural

sau accidental.

90. Care este locul de elecţie pentru operaţia de invaginaţie intestinală?

a) Coarda flancului, pe partea stângă sau dreapta în funcţie de localizarea afecţiunii.b) Regiunea inguinală.c) Fosa ischio-caudală.d) Golul flancului stâng la rumegătoare.e) Flancul sau linia albă în funcţie de specie.

91. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în invaginaţia intestinală?

a) Se poate aplica orice metoda.b) Tranchilizare şi anestezie locoregională pentru bovine.c) Anestezie locală pentru animalele mari.d) Dacă se poate reduce prin taxis, se renunţă la anestezia

generală.e) Narcoză cu relaxare musculară la toate speciile.

92. Selectaţi timpii operatori care aparţin numai operaţiei în invaginaţie intestinală:

a) Izolarea anselor invaginate prin taxisb) Devaginarea manuală prin tracţiuni moderate,

eventual făcând şi incizii longitudinale de slăbire pe ansa exterioară.

c) Aprecierea viabilităţii ansei intestinale a cărei culoare nu este inca modificată.d) Închiderea peretelui abdominale) Se asigură drenajul şi tratamentul postoperator.

93. În invaginaţie intestinală, rezecţia se poate decide chiar înainte de devaginare totală dacă se constată modificări grave, cu încarcerări şi necroze. Cum se realizează?

a) Se secţionează transversal ansa posterioară iar capatul

anterior va fi sectionat inaintea locului din care incep modificarile ireversibile .b) Capătul posterior va fi secţi

cap 12

1. Care sunt anomaliile congenitale întâlnite în regiunea anală şi rectală?

a) Împerforarea anusului.

b) Hernia perianală.c) Prolapsul rectal.d) Fistula uretrala.e) Fistula perianala.

2. Cum se face intervenţia în imperforarea anusului?

a) Este situaţia cea mai favorabilă în care orificiul anal este prezent, dar persistă membrana fibroasă care opreşte comunicarea la exterior.

b) Membrana se găseşte aproape de orificiul anal.

c) Se perforează membrana cu o pensă hemostatică sau cu o sondă.

d) Se decupează o rondelă circulară cu foarfeca în locul unde se apreciază că există amprenta anală.e) Se face o incizie în

cruce şi apoi se excizează lambourile rezultate, formând un orificiu anal artificial.

3. Ce este atrezia anală?a) Persistenţa unui

cordon fibros în locul anusului.

b) Lipsa de comunicare a rectului cu exteriorul.

c) Lipsa congenitală a anusului.

d) Obstrucţia parţială a rectului şi anusului.

e) Micşorarea sau dispariţia anusului ca urmare a unor tulburări circulatorii sau cicatrici.

4. Ce este atrezia anală şi rectală?

a) Este o anomalie congenitală în care anusul şi rectul lipsesc şi sunt înlocuite cu un cordon fibros.

b) Este o anomalie congenitală gravă în care anusul şi rectul sunt deplasate având alte repere topografice.

c) Reprezintă înlocuirea totală sau parţială a anusului şi rectului pe cale chirurgicala .d) Se mai numeste

fistula stercorala e) Este o anomalie congenitală gravă care constă în atrofia parţială sau totală a anusului şi rectului determinată de tulburări trofice la acest nivel.

5. Recunoaşteţi timpii operatori care se regăsesc în operaţia de atrezie anală:

a) Se decupează o rondelă circulară cu bisturiul sau cu foarfeca în dreptul

amprentei rectale.b) Se observă capătul rectului neperforat care se prinde cu o pensă, se exteriorizează prin tracţiune moderată şi se excizează cu foarfeca.c) Se suturează rectul la

piele în puncte separate cu fir resorbabil.

d) Se retrage capătul rectului în cavitatea abdominală.

e) Se prinde o porţiune a rectului şi se exteriorizează în plaga abdominală unde se formează o fistulă stercorală.

6. Recunoaşteţi timpii operatori din operaţia de atrezie anală şi rectală veche (după prima săptămână de viaţă)?

a) Laparatomie mediană in flancul stang.

b) Evidenţierea unei porţiuni de rect în plagă, din partea cea mai declivă a acestuia.c) Colotaxia în surjet

cu fir sintetic resorbabil trecut prin toată grosimea plăgii abdominale.d) Rezecţia unui

lambou eliptic din peretele colonului şi sutura marginii

deschiderii intestinale la piele în puncte separate.

e) Sutura trietajată a plăgii abdominale.

7. În ce afecţiuni se recomandă operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Pentru prevenirea complicaţiilor septice.

b) Hernie perianala.c) În scop estetic.d) Supuraţii cronice

fistulizate, tumori perianale.

e) În caz de prolaps rectal.

8. Ce anestezie se face pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Narcoză cu toxicitate dispersată sau balansată.

b) Narcoză cu miorelaxare.

c) Narcoză pe cale digestivă.

d) Tranchilizare şi anestezie epidurală joasă.

e) Infiltraţie locală.

9. Care este locul de elecţie pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Între baza cozii şi orificiul anal.

b) Jumătatea fosei ischio-caudale.

c) La 2 cm în jurul anusului pe o direcţie semicirculară.

d) Regiunea perianală, ventro-lateral

e) Regiunea perianală şi perineală.

10. Cum se face contenţia pentru operaţia de extirpare a glandelor perianale la câine?

a) Decubit lateral pe masa de operaţie.

b) Decubit sterno-abdominal pe masa de operaţie

c) Decubit dorso-lateral

d) Staţiune patrupodală.

e) Decubit dorsal pe masa de operaţie cu trenul posterior mai coborât

11. Cum se face disecţia glandei perianale la câine?

a) Se face o incizie cutanată pe direcţia sondei butonate care se menţine pe loc după explorarea glandei.

b) Se prinde într-o pensă fundul glandei şi se disecă cu o foarfecă bine ascuţită la vârf, asigurând hemostaza prin coagulare, torsiune sau ligatură.c) Canalul glandei în

lungime de 3-4 mm nu se disecă

d) Se videază şi se aseptizează glanda perianală.

e) Se face sutură hemostatică la piele.

12. La ce specii se întâlneşte mai frecvent prolapsul rectal?

a) La păsări, galinacee şi palmipede.

b) La taurine, ovine şi porcine.

c) La porcine, carnivore şi cabaline.

d) La animale sălbatice ţinute în captivitate.

e) La animale foarte tinere.

13. De câte feluri poate să fie prolapsul rectal?

a) Total când mucoasa rectală se angajează la exterior prin anus şi suferă modificări structurale.

b) Total când se exteriorizează prin anus întregul perete rectal.

c) Complet când se exteriorizează prin anus tot rectul care pierde

contactul cu cavitatea pelvină.

d) Sfacelat când mucoasa rectală este necrozată, iar procesul se extinde la stratul muscular.

e) Gangrenat dacă necroza afectează toate straturile peretelui rectal.

14. Ce anestezie se recomandă pentru operaţia de prolaps rectal la cal ?

a) N.L.A. sau narcoză la carnivore.

b) Neuroplegie şi anestezie epidurală joasă.

c) Narcoză cu miorelaxare.

d) În formele necomplicate nu este necesară anestezia.

e) Anestezie de contact pe masa prolabată.

15. Care este tratamentul conservator în prolapsul rectal ?

a) Se recomanda in formele recente fără sfacelări sau gangrene.

b) Chirurgical în formele complicate.

c) Amputarea rectului.d) Repunerea prin taxis

şi sutura în bursă.e) Amputarea rectului

şi sutura în bursă.16. Cum se asigură

tratamentul în prolapsul rectal total, nereductibil?

a) Se repune prin taxis porţiunea prolabată şi se face o sutură în bursă în jurul anusului.b) Amputare.c) Se fac incizii

longitudinale pentru reducerea edemului şi apoi se repune prin taxis.

d) Se înfăşoară toată formaţiunea prolabată într-o bandă elastică şi apoi se împinge uşor în cavitatea pelvină.

e) Se repune prin taxis şi se ţine animalul cu trenul posterior mai ridicat pentru a preveni recidivele.

17. Ce sutura se face în jurul anusului după repunerea ansei prolabate?

a) Strângerea firului se face moderat lăsând loc pentru defecare.

b) Nodul se strânge moderat, lateral sau dorsal .

c) Sutura în bursă cu aţă chirurgicală groasă.

d) Sutura dubla cu fir gros .

e) Prof. Grigorescu recomanda sutura bietajata

18. Când este indicată operaţia în prolapsul rectal parţial?

a) Prolaps rectal consecutiv herniei perianale.

b) Prolaps rectal parţial, nereductibil.

c) Prolaps rectal asociat cu invaginaţie.

d) Daca exista leziuni necrotice şi sfacelări

e) După recidivă.19. Recunoaşteţi timpii

operatori din operaţia de prolaps rectal parţial:

a) Amputarea rectului şi asigurarea hemostazei rezultând o plagă circulară sau în "felie de pepene".b) Sutura în puncte

separate a plăgii rămase după amputare.

c) Porţiunea suturată, precum şi restul de mucoasă rectală prolabată se introduc

prin taxis după ce s-a aplicat o pomadă cu antibiotice sau sulfamide.d) Tratament

postoperator cu antibiotice, antispastice şi supozitoare

e) Dietă alimentară şi se previn tulburările digestive.

20. Când este indicată operaţia în prolapsul rectal total?

a) Tumori ano-rectale localizate, maligne.

b) Prezinta sfacelări sau necroze.

c) Ectazii venoase inoperabile

d) Invaginaţie intestinală în porţiunea terminală a intestinului.

e) Hernie perineală şi coprostază.

21. Care este scopul operaţiei în prolapsul rectal total?

a) Amputarea porţiunii rectale necrozate sau sfacelate.

b) Prevenirea complicaţiilor septice

ascendente.c) Reluarea tranzitului

intestinal.d) Readucerea rectului

în cavitatea pelvină.e) Prevenirea

automutilării şi canibalismului.

22. Recunoaşteţi timpii operatori din metoda Bayer-Müller-Frick de amputare a rectului:

a) Se trec două fire tractoare groase "în cruce" la 1 cm înapoia anusului, în acelaşi plan transversal prin seroasa si musculoasa rectului . b) Secţionarea transversală a rectului la 1 cm înaintea firelor.

c) Se prinde mijlocul firelor în interiorul rectului cu o pensă şi se exteriorizează, continuand sutura bietajata .

d) Secţionarea firelor tractoare la mijloc rezultând patru fire care se leagă formând patru puncte de sutură.

Se completează sutura cu fire neresorbabile care se trec prin toate straturile, tot în puncte separate.e) Se scot firele tractoare, se asigură hemostaza şi se completează sutura.

23. În operaţia de amputare a rectului, firele tractoare pot fi înlocuite cu două ace lungi drepte având acelaşi rol, dar care se scot după efectuarea suturii. Cum se face sutura?

a) După amputare, se asigură hemostaza provizorie prin forcipresură şi apoi se face sutura în bloc, urmărind ca aceasta să fie şi hemostatică.b) Se face sutură

bietajată respectând timpii septici.

c) Se suturează numai mucoasa cu fir neresorbabil.

d) Bontul circular suturat se introduce în

cavitatea pelvină după ce se curăţă din nou şi se aplică o pomadă cu antibiotic.

e) Firele se scot după 8-10 zile exteriorizându-se pe rând.

CAP 13

1. Ce cauze pot să producă omfaloragia?

a) Persistenta canalului urac.

b) Tulburări de coagulare a sângelui.

c) Naşterea prematură.d) Monta naturală.e) Distociile de origine

fetala.2. Care este tratamentul

chirurgical în omfaloragie?

a) Se dezinfectează cordonul ombilical şi pielea din jurul acestuia cu tinctură de iod.

b) Cauterizare sau sutură în bursă în jurul ombilicului.

c) Se incizează bursa ombilicală şi se identifică vasele .

d) Perfuzii cu soluţii electrolitice sau maternohemotransfuzie.

e) În caz de hemofilie, se sacrifică animalul.

3. Ce este omfaluria?a). Inflamaţia

ombilicului determinată de aşternutul îmbibat în urină.

b) Este o fistulă uretrală congenitală.

c) Incontinenţă urinară observată imediat după naştere.

d) Persistenţa canalului urac

e) Incontinenţă urinară determinată de omfaloflebite.

4. Care este scopul operaţiei în omfalurie?

a) Întreruperea incontinenţei urinare pe cale chirurgicală.

b) Permeabilizarea uretrei prin cateterism sau pe cale chirurgicală.

c) Combaterea uremiei

şi asigurarea unei diureze corespunzătoare.

d) Dacă omfaluria este diagnosticată imediat după naştere, iar uretra este permeabilă, se poate face ligatura cordonului ombilical la bază în condiţii de asepsie şi cateterism uretral.e) Extirparea canalului

urac,după asigurarea permeabilităţii uretrale.

5. Ce anestezie se recomandă pentru operaţie în omfalurie?

a) Anestezie locală prin infiltraţie.

b) Anestezie regională.c) Narcoză sau N.L.A.d) Anestezie cu

toxicitate dispersată sau balansată.

e) Narcomiorelaxare.6. Care este locul de elecţie

pentru operaţie în omfalurie?

a) Proiecţia inelului inguinal la masculi şi linia albă la femele.

b) Regiunea ombilicală.

c) Regiunea perineală.d) Linia albă între

ombilic şi pubis.e) Arcada ischiatică şi

pubisul.7. Recunoaşteţi timpii

operatori care aparţin operaţiei în omfalurie.

a) Laparotomie ombilicala.

b) Deschiderea cavităţii abdominale pe linia albă sau paramedian până în apropierea pubisului.c) Rezecţia uretrei

afectate.d) Uretrostoma

ischiatică.e) Castrarea anima

CAP 14

14.4. CHESTIONAR

1. În ce scop se practică ovariectomia?

a) În scop economic la animalele de sport.

b) În scop terapeutic la boii de munca

c) Pentru reducerea suprapopulaţiei la unele specii

d) La animalele destinate pentru tracţiune în scopul creşterii forţei musculare.

e) În distocii de origine maternala.

2. La ce vârstă se castrează scrofiţele supuse îngrăşării?

a) Cu 30 de zile înainte de sacrificare .

b) Scroafele reformate se castrează la orice vârstă.

c) La vârsta de 4-6 luni.d) Odată cu înţărcarea

şi formarea loturilor pentru îngrăşătorie.

e) La animalele sălbatice, imediat după

sacrificare.3. Ce efect produce

castrarea la scrofiţele supuse îngrăşării?

a) Liniştirea animalelor.

b) Intreruperea caldurilor.

c) Eliminarea mirosului specific.

d) Îmbunătăţira calităţii cărnii .

e) Scoaterea de la reproducţie a animalelor care nu corespund standardului rasei.

4. În ce scop se face ovariectomia la iapă?

a) La animalele de tracţiune pentru a creşte forţa musculară.

b) La animalele de sport şi pentru dresaj.

c) Nimfomanie, retivitate, tumori ovariene.

d) Pentru a scoate de la reproducţie animalele

cu defecte de conformaţie.e) Pentru modificarea

unor tulburări de comportament.

5. Care este locul de elecţie pentru operaţia de ovariectomie la iapă?

a) Între pliul iei şi vena mamară anterioara.

b) Golul flancului stâng.

c) Golul flancului drept.

d) Coarda flancului bilateral.

e) Teşitura flancului bilateral sau fundul de sac dorsal al vaginului.

6. Ce anestezie se recomandă pentru ovariectomie la iapă?

a) Anestezie locoregională.

b) N.L.Ac) Narcoză pe cale

parenterală.d) Narco-miorelaxare.e) Anestezie epidurala

inalta.7. Care timpi operatori se

regasesc in ovariectomie la iapă

prin flanc?a) Laparatomie

retrocostală.b) Laparotomie în

teşitura flancului.c) Exteriorizarea

ovarului in plaga abdominala .

d) Extirparea ovarului prin torsiune limitata

e) Închiderea peretelui vaginal prin 2-3 puncte de sutură cu catgut.

8. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie pe cale vaginală la iapă?

a) Fundul de sac dorsal al vaginului.

b) Fundul de sac ventral al vaginului.

c) Baza coarnelor uterine pentru fiecare ovar.

d) Vârful coarnelor uterine pentru fiecare ovar.

e) Peretele lateral al vaginului, bilateral.

9. Care sunt manoperele realizate pentru colpotomie în operaţia de ovariectomie la iapă?

a) Aseptizarea

vaginului prin lavaj cu soluţii anestezice.

b) Se deschide fundul de sac ventral al vaginului în plan median .

c) Prinderea ovarului în regiunea sublombară şi aducerea lui cât mai aproape de plaga vaginală.

d) Extirparea ovarului prin ligatura

e) Aşezarea animalului pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat pentru a preveni evisceraţia.

10. Cum se identifică ovarele în cavitatea abdominală pentru ovariectomie la iapă?

a) Sunt localizate în regiunea pelvina, au suprafaţa netedă şi se poate identifica prin palpare, fosa de ovulaţie.b) Ovarele sunt flotante

în cavitatea abdominală şi suspendate, cu

ligamentele ovariene de 10-15 cm.

c) Ligamentele ovariene nu permit aducerea ovarelor la nivelul plăgii vaginale.

d) Se palpeaza ligamentul ovarian in apropierea inelului inguinal .

e) Se urmăreşte traiectul coarnelor uterine şi bursa ovariană.

11. În ce afecţiuni este recomandată castrarea la vacă?

a) La animalele folosite pentru tracţiune.

b) Pentru scoaterea de la reproducţie a animalelor reformate.

c) Pentru realizarea unui randament superior la sacrificare.

d) Tumori ovariene .e) Pentru reducerea

agresivităţii şi a altor tulburări de comportament.

12. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie la vacă prin colpotomie?

a) Flancul drept sau stâng pentru acces

abdominal.b) Fundurile de sac

dorsal sau ventral ale vaginului.

c) Laparotomie ventro-laterală.

d) Baza coarnelor uterine .

e) Fosa ischio-caudala.13. Ce anestezie se poate

face pentru ovariectomie prin colpotomie la vacă?

a) N.L.A sau narcozab) Anestezie epidurală

joasă.c) Anestezie loco-

regionala.d) Tranchilizare si

anestezie de contact.e) Anestezie locală prin

infiltraţie.14. Care este locul de

electie pentru extirparea ambelor ovare la vacă printr-o singura laparotomie?

a) Colpotomie .b) Laparotomie în golul

flanculuic) Laparotomie în

flancul drept d) Ovarul stâng se

extirpă cu ecrasorul în interiorul cavităţii abdominale.e) În lipsa ecrasorului, ovarul stâng se extirpă printr-o nouă intervenţie peste 3-4 săptămâni în flancul stâng.

15. Unde se extirpa ovarele in ovariectomia prin colpotomie la vacă?

a) In cavitatea abdominala.

b) In cavitatea pelvina.c) In cavitatea vaginală.d) In cavitatea uterina.e) Asemănător cu cel

de la iapă .

16. Ce indicaţii are castrarea la scroafă?

a) Tumori ovariene.b) În scop economic la

scrofiţe de 4-6 luni sau la scroafele reformate imediat după înţărcare.

c) Piometru.d) Abcese sau necroze

ovariene.e) În scop zootehnic

pentru eliminarea de la reproducţie a animalelor cu defecte de

conformaţie sau care nu corespund standardului rasei.

17. Ce contraindicaţii are castrarea la scroafe?

a) Intarcarea.b) Gestatie.c) Proestru.d) Anestru.e) Primăvara şi vara.

18. Care este locul de elecţie pentru ovariectomie la scrofite?

a) Laparotomie în flanc, bilateral, corespunzător fiecărui ovar

b) Flancul stâng sau drept înapoia ultimei coaste.

c) Linia albă, la 5 cm inaintea pubisului.

d) La scroafele adulte, incizia peretelui abdominal se face cu 2-3 cm mai inainte si mai jos .e) Flancul stâng sau

drept, la 4-5 cm sub unghiul extern al iliumului.

19. Ce anestezie se poate

face pentru ovariectomie la scroafă?

a) N.L.A.b) Tranchilizare.c) În general, nu se face

anestezie la porc din cauza riscurilor şi a

costului ridicat.d) Anestezie de

contact.e) Anestezia epidurala

direct pe scara.20. Cum se patrunde in

cavitatea abdominala pentru castrare la scroafă?

a) Decolare .b) Dilacerare.c) Debridare.d) Cu sonda canelata .e) Cu sonda butonata.

21. Ce contenţie recomandaţi pentru ovariectomie la scroafă?

a) Decubit lateral pe un plan înclinat cu trenul posterior mai ridicat.

b) Decubit dorsal pe masa de operaţie.

c) Într-un jgheab, cu trenul posterior mai

ridicat.d) Pe un pat improvizat

de paie, acoperit cu o prelată.

e) Decubit dorsal, cu membrele posterioare în extensie pentru a descoperi linia albă.

22. Cum se identifică ovarele în cavitatea abdominală la scroafă, pentru ovariectomie?

a) Se caută ovarul în regiunea sublombară în dreptul paletei iliace .

b) Este de mărimea unei migdale, cu suprafaţa neregulată .

c) Consistenta crescuta, de marimea unei migdale si culoare uniforma

d) Consistenţa elastică şi suprafata neteda.

e) Se exteriorizează ambele ovare în plagă şi apoi se face extirparea.

23. Cum se exteriorizează ovarele pentru ovariectomie la scroafă?

a) Dacă s-a prins ovarul, acesta se aduce prin alunecare fără a-l

traumatiza şi se extirpa împreună cu pediculul ovarian .b) Se aduce mai întâi

ovarul de pe partea inciziei abdominale, care se identifică primul, direct sau prin depănarea cornului uterin spre vârf.

c) Al doilea ovar se poate prinde direct la scrofiţe sau se aduce prin depănarea coarnelor uterine pana la bifurcatie .

d) Este recomandabil să se păstreze în plagă o porţiune cât mai mare din cornul uterin în timpul căutării celui de-al doilea ovar.e) Pe măsură ce se exteriorizează o porţiune din cornul uterin, cealaltă parte se fixeaza pe un camp operator.

24. Ce consecinţe poate să aibă spargerea unui folicul ovarian în timpul operaţiei de ovariectomie la scroafă?

a) Hemoragie internă care poate să ducă la colaps circulator sau şoc

traumatic.b) Poate să determine

formarea unor chişti prin grefarea celulelor foliculare desprinse.

c) Hematoame urmate de aderenţe peritoneale.

d) Hemoragia este redusă şi nu are urmări locale sau generale.

e) Durerea este mai mare, viscerele nefiind anesteziate.

25. Cum se deosebeşte cornul uterin faţă de o ansă intestinală în timpul explorării cavităţii abdominale pentru ovariectomie la scroafă?

a) Este uniform calibrat şi congestionat

b) Consistenţa este mai crescută şi se subţiază spre vârf.

c) Prezintă mişcări peristaltice la atingerea cu vârful degetelor.

d) Se poate exterioriza numai prin tracţiune în

timp ce ansele intestinale forţează singure breşa

abdominală.e) Ansele intestinale

sunt mai lungi şi se găsesc mai uşor, ocupând

mai mult loc în cavitatea abdominală.

26. Prin ce mijloace se poate asigura hemostaza pediculului ovarian în ovariectomie la scroafă?

a) Fotocoagulare.b) Torsiune limitată.c) Sutura hemostatica.d) Forcipresura.e) Forcipresură şi

compresiune.

27. Cum se verifică introducerea completă a uterului în cavitatea abdominală după extirparea celui de-al doilea ovar în castrare la scroafă?

a) Se retrag singure după castrare.

b) Se face o incizie mai largă, favorabilă pătrunderii lejere a coarnelor uterine.

c). Se face o mişcare de rotaţie cu degetul arătător în contact cu peritoneul

d) Se evită dilacerarea straturilor musculare şi crearea spaţiilor în timpul laparatomiei.e) Forma conică a

coarnelor uterine favorizează alunecarea lor în cavitatea abdominală.

28. Cum se face închiderea peretelui abdominal în operaţia de ovariectomie la scroafă daca s-au incizat straturile musculare?

a) Dacă s-a pătruns prin dilacerarea straturilor musculare şi plaga este mică, se aplică numai 3-4 puncte de sutură cu aţă chirurgicală la piele.b) Se suturează

planurile profunde cu fir resorbabil, iar pielea se

suturează în puncte separate cu aţă chirurgicală.

c) Se aplică sutură monoplană cu fir

neresorbabil.d) Firele de sutură se

scot după 8-10 zile.e) Firele de sutură cad

singure după 10-14 zile.

29. Ce recomandări faceţi în cadrul tratamentului post-operator după ovariectomie la scroafă?

a) Dietă absolută în prima săptămână.

b) Nu se introduc animale castrate în boxe cu animale neoperate

c) Animalele operate se introduc în boxe individuale.

d) Miscare zilnica .e) Antibioticoterapie 5-

6 zile postoperator.

30. În ce scop se face castrarea la căţea şi la pisică?

a) La cererea proprietarilor pentru înlăturarea mirosului neplăcut .

b) În scop economic.c) Controlul natalităţii

şi reducerea incidenţei tumorilor mamare.

d) În canise pentru prevenirea transmiterii unor boli veneriene.

e) La femelele bătrâne.31. Care este locul de

elecţie pentru castrare la căţea şi pisică?

a) Pentru laparotomie transcostală

b) Pentru laparotomie mediană ventrală preombilicală.

c) Regiunea inguinală, bilateral.

d) Linia albă înapoia ombilicului sau ambele flancuri în funcţie de metoda aleasă pentru operaţie..e) Laparotomie transversa.

32. Ce anestezie se face pentru ovariectomie la căţea şi pisică?

a) Anestezie locoregională.

b) Anestezie locală prin infiltraţie.

c) N.L.A. sau narcoză.d) Narcomiorelaxare.e) Narcoză cu toxicitate

dispersată sau balansată.33. Cum se identifică

ovarele la pisică pentru ovariectomie?

a) Ovarul nu se poate palpa direct fiind acoperit în întregime de

bursa ovariană, dar se exteriorizează prin tracţiuni pe mezou şi se observă fanta de ovulaţie.b) Se poate palpa direct

şi se vizualizează uşor, putându-se exterioriza.

c) Se exteriorizează mai întâi coarnele uterine în totalitate şi apoi ovarele.

d) Ovarele au consistenţă elastică şi se contractă la atingere.

e) Se palpează mezourile şi apoi pediculul ovarian.

34. Cum se deschide cavitatea abdominala pentru castrare la căţea şi la pisică prin laparatomie în flanc?

a) Incizia cutanată în golul flancului pe o lungime de 2-3 cm înapoia ultimei coaste, oblic de sus în jos şi

dinainte înapoi.b) Prin colpotomie.c) Prin dilacerare cu o

pensă hemostatică.d) Laparotomie

transcostalae) Laparotomie ventro-

laterala.

35. Care sunt avantajele ovariectomiei la căţea prin laparotomie mediană ventrală?

a) Se previne eventraţia şi evisceraţia.

b) Evită tracţiunile de mezouri.

c) Operaţia este mai rapidă şi sigură.

d) Se pot observa eventuale modificări uterine

e) Consumul de materiale este mai redus.

36. Care sunt avantajele ovariectomiei prin laparotomie în flanc la căţea?

a) Operaţia este simpla dar mai putin sigură.

b) Evită tracţiunile pe mezouri.

c) Evită riscul complicatiilor.

d) Se pot observa eventuale modificări uterine.

e) Necesită laparatomie bilaterală care se efectuează rapid, cu aceeaşi anestezie.

37. Ce accidente se pot produce în operaţia de castrare la femele?

a). Evisceraţia, peritonita

b) Ruperea coarnelor uterine, supuratia plagii.

c) Hemoragia internă, perforarea intestinului,.

d) Prolaps rectal, ocluzie intestinală, eventraţie.

e) Chişti foliculari, tetanos, gangrena gazoasă, erizipel.

38. Ce complicaţii pot să apară după operaţia de castrare la femele?

a) Perforarea intestinului, torsiunea uterină, volvulus.

b) Decolarea peritoneului, chiştii foliculari, tetanosul.

c) Hemoraţia internă, deşirarea mezourilor,

şocul.d)Tromboza vaselor

mezenterice, limfangite, funiculite.

e) Eventraţia, evisceraţia, peritonita

39. Ce este histerotomia?a) Operaţia se efectueaza numai după epuizarea celorlalte mijloace nechirurgicale.b) Este operaţia prin

care se salvează fetusul in distocii.

c) Operaţia mai este cunoscută sub denumirea de cezariană.

d) În medicina veterinară, operaţia se face numai în scop economic, chiar şi fără motivaţie medicală.e) Este intervenţia prin

care se extrage fetusul din uter pe cale chirurgicală.

40. Care este scopul operaţiei în cezariană la vacă?

a) Operaţia se practică în cazul distociilor.

b) Salvarea femelei şi a

fetusului.c) Salvarea femelei şi

prevenirea complicaţiilor septice.

d) Salvarea femelei, dacă s-au produs rupturi uterine, cu hemoragie internă şi desmorexie.

e) Extragerea fetusului din uter în cazul distociilor prin monstruozităţi fetale.

41. Ce anestezie se poate folosi pentru histerotomie la vacă?

a) Sunt preferate preparatele morfinice care nu traversează bariera placentarăb) Numai anestezie

loco-regională în flanc.c) Anestezie

intravasculara.d) Narcoză, N.L.A. sau tranchilizare asociată cu analgezie loco-regională..e) Narco-mio-relaxarea

asociată cu infiltraţia pe linia de incizie.

42. Cum se aleg metodele de anestezie şi substanţele anestezice

în operaţia cezariană la vacă?

a) Sunt acceptate metodele de anestezie folosite şi pentru alte intervenţii chirurgicale.b) Nu se folosesc substanţe anestezice care traversează bariera hemato-encefalică.c) Sunt interzise substanţele anestezice care nu trec bariera placentară şi produc dificultăţi respiratorii la făt.d) Nu există substanţe

anestezice interzise în mod explicit la rumegătoare.

e) Metodele de anestezie, substanţele anestezice şi dozele se stabilesc în funcţie de tehnica chirurgicală în concordanţă cu metoda de contenţie, sincronizate, astfel încât să nu producă tulburări cardio-pulmonare la făt dacă acesta este viabil.

43. Care este locul de

elecţie pentru histerotomie prin laparatomie ventro-laterală la vacă?

a) La un lat de palmă deasupra pliului iei, paralel cu vena mamară

anterioară.b) Teşitura flancului pe

o direcţie oblică dorso-ventral, cranio-caudal.

c) Teşitura flancului, pe o direcţie oblică dorso-ventral, caudo-cranial.

d) Sub pliul iei, la un lat de palmă de vena mamară anterioară.

e) Locul de elecţie este proporţional cu talia animalului, pe partea stângă asigurând declivitate pentru drenaj.

44. După deschiderea cavităţii abdominale pentru histerotomie la vacă prin laparotomie ventro-laterală se evidenţiază epiploonul. Cum se procedează cu acesta?

a) Se incizează pe o lungime corespunzătoare plăgii abdominale.

b) Se ridică deasupra plăgii abdominale.

c) Se prinde marginea cranială a epiploonului şi se împinge până când depăşeşte comisura posterioară a plăgii abdominale.d) Se prinde marginea

lui caudală şi se trage înainte depăşind marginea cranială a plăgii abdominale.z

e) Se deşiră manual, hemoragia fiind mai redusă.

45. În ce scop se face explorarea cavităţii abdominale înainte de exteriorizarea uterului şi continuarea histerotomiei la vacă?

a) Pentru a observa eventuale modificări ale colului uterin.

b) Pentru a observa eventuale cheaguri de sânge sau lichide fetale.

c) Pentru a stabili poziţia viţelului în uter.

d) Pentru a determina numărul fetuşilor.

e) Pentru a stabili viabilitatea fetusului în uter.

46. Ce porţiune a cornului uterin gestant se exteriorizează pentru histerotomie la vacă prin laparotomie ventro-laterală?

a) Se evidenţiază porţiunea cea mai apropiată de plaga abdominală.

b) Mijlocul cornului uterin gestant pentru a avea un acces mai lejer.

c) Baza cornului uterin gestant.

d) Vârful cornului uterin gestant.

e) O porţiune în care placentoamele sunt mai rare pentru a nu fi

secţionate.

47. Cum se incizează uterul în operaţia cezariană la vacă prin laparotomie ventro-laterală?

a). Învelitorile fetale se

incizează cu foarfeca.b) Dacă a fost secţionat un caruncul uterin, hemoragia este importantă şi se aplică imediat o ligatură la baza acestuia.c) Marginile plăgii uterine se prind în pense hemostatice (ovale sau în T) şi se ţin de către un ajutor în afara plăgii abdominale.d) Longitudinal, pe

marea curbură, evitând secţionarea placentoamelor

e) Se urmăreşte scurgerea lichidelor fetale în afara cavităţii abdominale.

48. Cum se face extragerea fetusului din cavitatea uterină în operaţia cezariană prin laparatomie ventro-laterală?

a) Se prinde un onglon în podul palmei, se flexează membrul respectiv şi apoi se exteriorizează. Se

procedează la fel şi cu membrul opus.b) În prezentările

posterioare se exteriorizează imediat şi capul viţelului şi apoi se extrage tracţionându-l de membre.

c) Membrele prezentate în plagă se leagă cu frângiuţe şi se tracţionează.d) Se rupe cordonul ombilical, se ligaturează şi se înlătură mucozităţile

nazale ale viţelului.e) Viţelul se extrage

fără a deşira peretele uterin.

49. Cum se face sutura peretelui uterin în operaţia cezariană la vacă?

a) Dacă fetusul este mort şi conţinutul uterin este septic se face sutură trietajată, cu fir neresorbabil.b) Anexele fetale se elimină pe cale

vaginală, deoarece desprinderea placentoamelor necesită mult timp şi nu conferă avantaje manoperelor care urmează.c) Dacă fetusul a fost mort şi conţinutul uterin este septic se va îndepărta şi placenta împreună cu lichidele rămase.d) Cavitatea uterină se

aseptizează prin lavaje abundente cu ser fiziologic călduţ şi soluţii antiseptice.

e) Bietajat, cu fir resorbabil extramucos.

50. Cum se face sutura peretelui abdominal în operaţia de cezariană la vacă prin laparotomie ventro-laterală?

a) Se aplică sutură monoplană Moser sau Lecène.

b) Trietajat cu fir rezistent.

c) Peritoneul împreună cu fascia transversă si pielea se suturează în

fir continuu simplu sau întretăiat.d) Stratul musculo-aponevrotic se suturează în puncte separate simple sau de rezistenţă cu burdoneti.e) Pielea se suturează

cu aţă chirurgicală groasă în "U" tip Cuneo.

51. În ce scop se face histerotomia la rumegătoarele mici?

a) În scop terapeutic (timpanism).

b) În scop economic pentru obţinerea unor hibrizi de mare productivitate.

c) În scop zootehnic pentru îmbunătăţirea standardului rasei.

d) În scop economic e) În scop experimental

( Transfer de embrioni ).52. Ce indicaţii are

histerotomia la scroafă?a) Primipare, exces de

volum, animale prea grase.

b) Pentru obţinerea de produşi S.P.F: în

laboratoare sau ferme speciale.

c) Necroze uterine, d) Hernii

intraabdominale.e) La animale bătrâne,

epuizate.53. Care este locul de

elecţie pentru histerotomie la scroafă?

a) Linia albă.b) Jumătatea superioară

a flancului stâng.c) Jumătatea inferioară

a flancului stâng.d) Sub pliul iei, paralel

cu lanţul mamar.e) Golul flancului

drept.54. Recunoaşteţi timpii

operatori din operaţia cezariană la scroafă:

a) Laparotomie în golul flancului stâng.

b) Exteriorizarea varfului cornului uterin

c) Incizia cornului uterin stâng, în apropierea bifurcaţiei, pe o lungime de 10-15 cm.d) Incizia placentelor

pentru extragerea

fetusilor.e) Incizia cornului uterin congener şi extragerea fetuşilor împreună cu anexele fetale.

55. Care este locul de elecţie pentru operaţia cezariană la căţea şi la pisică?

a) Linia albă înapoia ombilicului.

b) Linia albă preombilical.

c) Jumătatea superioară a flancului stâng.

d) Jumătatea inferioară a flancului drept.

e) Flancul drept.56. Cum se face extragerea

fetuşilor din cavitatea uterină în operaţia cezariană la căţea şi la pisică?

a) Fetuşii se prind cu o pensă forceps şi se extrag pe rând, fără anexele fetale.b) Se extrag fara anexele fetale fiind aduşi în dreptul plăgii uterine prin compresiuni manuale

prin traversul peretelui uterin.c) Lichidele fetale se

revarsă în afara cavităţii abdominale.

d) În ordinea aşezării lor in uter

e) Se aseptizează cavitatea uterină, se permeabilizează cervixul şi apoi se suturează plaga.

57. Ce indicaţii are histerotomia la iapă?

a) Fătări gemelare.b) Distocii prin atonie

uterina .c) Torsiune uterină,

prezentare transversală, moartea fetusului.

d) Scurgerea prematură a lichidelor fetale.

e) Gestaţie toxică.58. Care este locul de

elecţie pentru operaţia cezariană la iapă?

a) Jumătatea superioară a flancului drept.

b) Jumătatea inferioară a flancului drept.

c) Teşitura flancului stâng.

d) Linia albă.

e) Golul flancului drept sau stâng.

59. Ce anestezie se face pentru operaţia cezariană la iapă?

a) Anestezie epidurală lombară.

b) Tranchilizare şi anestezie loco-regională.

c) Narcoză sau N.L.A. d) Blocaj troncular.e) Anestezie epidurală

înaltă.60. Cum se indeparteaza

placenta în operaţia cezariană la iapa?

a) Pe cale naturala.b) Prin dilacerare.c) Desprindere

manuala.d) Se introduc bujiuri

spumante.e) Lavaje uterine cu

substante antiseptice.61. Care sunt cauzele

complicaţiilor uterine după histerotomie?

a) Acumularea secreţiilor puerperale.

b) Materiale şi instrumente sterile.

c) Lipsa de supraveghere şi

tratamentul post-operator necorespunzător.

d) Tehnica operatorie defectuoasă, manevre brutale.

e) Dieta preoperatorie.62. Cum se asigură

hemostaza în ovariectomie la căţea şi pisică?

a) Toessiune nelimitata.

b) Torsiune limitată.c) Forcipresură şi

sutură hemostatică.d) Tamponament şi

preparate hemostatice.e) Prin ligatură .

63. Ce este histerectomia?a) Deschiderea uterului pentru extragerea conţinutului (fetuşi, formaţiuni tumorale, secreţii purulente).b) Deschiderea uterului

pentru introducerea unor produse biologice, transfer de embrioni etc.

c) Extirparea uterului.d) Scoaterea din funcţie

a aparatului genital femel.

e) Suprimarea

activităţii uterine.64. După calea de acces

operator histerectomia poate sa fie :

a) In flanc.b) Vaginală.c) Prin ligatura elastica.d) Mediana ventrala.e) Paramediană

ventrală.65. Cum se numeşte

histerectomia când exprimă şi mărimea porţiunii de uter extirpată?

a) Totală - se îndepărtează ambele coarne uterine.

b) Subtotală - se îndepărtează numai coarnele uterine.

c) Parţială - interesează numai uterul, fara anexe.

d) Ovariohisterectomie - se extirpă şi ovarele.

e) Histerectomie totală lărgită – se extirpa si ovarele.

66. Ce indicaţii are histerectomia abdominală la carnivore?

a) Prevenirea tumorilor mamare.

b) Prolaps uterin nereductibil, metrite hemoragice.

c) Nimfomanie, tumori vaginale.

d) Piometru.e) Pentru evitarea

sângerărilor în călduri la animalele de apartament.

67. Care este locul de elecţie pentru histerectomia abdominală la carnivore?

a). Mijlocul flancului drept.

b) Traiectul inguinal.c) Mijlocul flancului

stâng.d) Linia albă e) Fosa ischio-caudală.

68. Ce anestezie este necesară pentru operaţia de histerectomie abdominală la carnivore?

a) Blocaj troncular.b) Narcoză cu

miorelaxante.c) Anestezie loco-

regională.d) N.L.A. sau Narcoză e) Tranchilizare

asociată cu anestezie locală.

69. Ce contenţie este necesară pentru operaţia de histerectomie abdominală la scroafa?

a) Decubit dorsal pe masa de operaţie.

b) Decubit dorsal pe o scara .

c) Decubit lateral.d) Decubit sterno-

abdominal.e) Statiune patrupodala

cu trenul posterior mai ridicat.

70. Cum se realizează ligatura oviductului şi a vaselor de sânge ovariene pentru histerectomie pe cale abdominală la căţea şi pisică?

a) Se ligaturează mai întâi pediculul ovarian cu fir sintetic resorbabil şi apoi vârful cornului uterin.

b) Se aplică o pensă hemostatică la vârful cornului uterin şi apoi o

ligatură cu fir sintetic resorbabil la 1 cm spre ovar, cuprinzând şi

vasele sanguine provenite din artera uterină medie şi venele satelite.

c) Se ligaturează fiecare vas de sânge, inclusiv anastomozele utero- ovariene.

d) Se poate face sutură hemostatică la vârful cornului uterin.

e) Se ligaturează numai artera uterină medie.

71. Cum se asigură hemostaza vaselor uterine în histerectomia abdominală la căţea?

a) Se aplică o singură ligatură la baza cornului uterin.

b) Se aplică pense hemostatice pentru hemostază preventivă şi apoi sutură de înfundare pe bontul rămas.

c) Se face ligatură

mediată a vaselor uterine cu fir resorbabil pe fiecare parte .

d) Se aplică ligaturi duble pe pedicul şi la vârful cornului uterin după care se face secţionarea între ligaturi.e) Se folosesc pense

hemostatice mari, care se menţin pe toată durata operaţiei.

72.Cum se detaşează uterul în operaţia de histerectomie abdominală la carnivore?

a) Se aplică ligaturi duble la 3 cm una de alta şi se face o secţiune cu bisturiul la baza.

b) Se face sutura hemostatică tip Keller şi apoi se secţionează cu

bisturiul deasupra ligaturilor.

c) Se aplică două pense hemostatice la distanţă de 3 cm una de alta pe uter, după ce s-a golit de conţinut prin taxis porţiunea

respectivă, apoi se face secţionarea între ele.d) După asigurarea hemostazei, prin compresiune se îndepărtează uterul prin excizie cu foarfeca chirurgicală.e) Se aplică o ligatură transfixică la nivelul cervixului, iar bontul rămas se înfundă printr-o sutură în bursă.

73. Ce importanţă are sutura de înfundare a bontului restant după extirparea uterului prin laparotomie la căţea sau pisică?

a) .Împiedică împerecherile nedorite după operaţie.

b) Permite comunicarea cavităţii abdominale cu exteriorul

c) Previne hemoragia secundară.

d) Are importanţă deosebită mai ales în infecţii uterine, fiind una din cauzele peritonitei septice, cu evoluţie gravă când nu

se realizează corecte) Asigură o vindecare

mai rapidă.74. Cum se realizează

înfundarea bontului restant după detaşarea uterului în histerectomia pe cale abdominală daca nu au fost procese septice?

a) Deasupra pensei se face o sutură bietajată extramucoasă, ex. sutura Cushing, peste care se mai aplică o sutură de înfundare.b) Pentru siguranţă, înainte de sutură se chiuretează mucoasa uterină rămasă deasupra ligaturii, se pensulează cu tinctură de iod şi apoi se închide complet.c) Se face o ligatură transfixică dublă, urmată de înfundarea marginilor cu unul din capetele firului trecut de câteva ori prin grosimea lor .d) În mod obişnuit se aplică o ligatură

transfixică dublă la distanţă de 3cm pentru siguranţă.e) Dacă au fost procese septice, se suplimentează doza de antibiotic şi se asigură drenajul pe cale vaginală până la vindecare completă.

75. La căţea, recomandăm şi extirparea ovarelor împreună cu uterul (ovariohisterectomie). Cum se motivează aceasta?

a) Prezenţa ovarelor după histerectomie determină reacţii peritoneale

b) Ovarele restante sunt funcţionale, animalul intră în călduri, manifestă

sângerări vaginale, se împerechează .

c) Operaţia se simplifică, fiind necesare mai puţine ligaturi.

d) Evoluţia postoperatorie este mai favorabilă în lipsa estrogenilor.

e) Nu sunt avantaje, în

absenţa estrogenilor se manifestă tulburări de comportament.

76. Ce indicaţii are histerectomia pe cale vaginală?

a) Prolaps vaginal total .

b) La animalele bătrâne cu atonie uterină şi vaginală .

c) Prolaps uterin total, nereductibil

d) La cererea proprietarului, neavând indicaţii speciale.

e) Este mai simplă, evitându-se deschiderea cavităţii abdominale.

77. La ce nivel se face sectionarea uterului pentru histerectomie pe cale vaginală?

a) Intre cervix si bifurcatia uterina .

b) La animalele mari, se extirpa numai cervixul si mucoasa uterina necrozata .c) Intre cervix si meatul

urinar.d) Inapoia ovarelor .e) La 3 cm inaintea

ligaturii .78. Ce procedee cunoaşteţi

pentru histerectomie pe cale vaginală?

a) Histerectomie cu clupe.

b) Ovariohisterectomie unilaterală.

c) Histerectomie inguinală.

d) Histerectomie prin ligatură elastică.

e) Histerectomie totala.79. Ce se face cu bontul

restant dupa extirparea uterului ?

a) Se introduce un cateter până în vezica urinară.

b) Se aplică un garou care se strânge puternic în 3-4 ture.

c) Se face o incizie circulară a mucoasei vaginale între cervix şi meatul urinar d) Se face amputarea

uterului la 5 cm de ligatură la vacă şi la 3 cm la speciile mici şi mijlocii.

e) Sutura şi înfundarea acestuia în cavitatea

pelvină.80. Cum se face detasarea

uterului in histerectomia prin sutura?

a) Se aplatizeaza cu o pensă.

b) Se face o sutură dublă tip curelar (Keller), ischemiantă, dar şi hemostatică, cu fir gros.c) Printr-o secţiune

transversală la 2 cm înapoia suturii.

d) Se face o sectiune transversala la 2 cm inaintea suturii

e) Se detaseaza spontan prin necrobioza .

81. Ce indicaţii are histerectomia inguinală?

a) Hernie inguinala.b) Prolaps uterin total,

nereductibil.c) Piometru cu cervix

deschis. d) La căţea şi pisică, dacă nu sunt modificări uterine.

e) Nu se recomanda.

Cap 15

1. Cum se poate suprima funcţia testiculară la animale? a) Prin inhibare neuronala .

b) Prin necroliza .c) Prin ablaţie testicularad) Prin cancerizare.e) Prin epuizare fizică şi senilitate.

2. Scoaterea din funcţie a testiculelor (castrarea) produce modificări importante în comportamentul şi conformaţia animalelor. În ce scop se face castrarea la masculi?

a) Economic (masculi incercatori ). b) Terapeutic (afectiuni tumorale ).

c) Zootehnic ( standardizare ).d) Preventiv ( boli transmisibile ) .e) Pentru selecţie ( performante sportive ).

3. Care sunt efectele scontate la castrarea masculilor în scop economic?

a) Scade forta musculara şi se reduce agresivitatea .b) Creste raportul grasime/carne in carcasa .c) Carnea obţinută prezintă calităţi organoleptice

superioare (este mai fragedă şi fără miros specific la vier sau berbec).

d) Se opreşte creşterea şi animalul consumă hrană mai puţină.

e) Se elimină de la reproducţie animalele care nu se încadrează în standardul rasei.

4. În ce afecţiuni se face castrarea la masculi?a) Orhite traumatice.b) Inflamaţii ale furoului şi penisului.

c) Gangrenă gazoasă şi tetanos.d) Tumori testiculare, hipertrofii de prostată.e) Hernii inguinale .

5. Pentru ce se castrează masculii în scop zootehnic? a Pentru obtinerea de animale azoosperme .

b) Sunt scoase de la reproducţie animalele care prezintă boli cu transmitere prin împerechere naturală.

c) Pentru înlocuirea montei naturale cu însămânţarea artificială în fermele de selecţie.

d) Se elimină de la reproducţie animalele care prezintă defecte de conformaţie sau care nu se încadrează în standardul rasei.

e) Pentru reducerea agresivităţii

6. Cum se alege varsta optima pentru castrare la porc ?

a) Uneori operaţia are caracter de urgenţă şi se execută imediat, dacă nu sunt restricţii de altă natură (boli febrile, carantină etc.).b) Se castrează la o vârstă care asigura consolidarea osaturii şi a masei musculare.c) Se castrează numai animale sănătoase, evitându-se

perioadele cu temperaturi excesive (prea frig sau prea cald).

d) Se recomandă castrările grupate, programate dimineaţa, înaintea altor acţiuni sanitar-veterinare.e) Se recomandă castrarea timpurie sau imediat după reformare de la reproducţie.

7. Când se efectuează castrarea în scop zootehnic la masculi?

a) După încheierea perioadei de reproducţie.b) Castrările pentru dirijarea natalităţii se fac înaintea constituirii turmelor pentru păşune sau a loturilor pentru stabulaţie liberă.

c) Când se formează loturile în fermele de îngrăşare.d) Înainte de maturitatea sexuală, indiferent de destinaţia

ulterioară a animalului.e) Când se constată că sperma nu mai întruneşte

condiţiile de calitate pentru însămânţări artificiale sau pentru montă.

8. Care sunt metodele de castrare prin ablaţia testiculelor în funcţie de bursele testiculare incizate?

a) Cu testicul acoperit: se incizează scrotumul şi dartosul iar teaca vaginala se dilacereaza.b) Cu testicul descoperit: se incizează scrotumul, dartosul

şi fibroasa .c) Castrarea cu excizia burselor testiculare se pretează la

rumegătoarele mici.d) Castrarea cu clupe se pretează la animalele cu inel

inguinal larg.e) Castrarea cu acces inguinal

9. Ce avantaje prezintă castrarea cu testicul acoperit?a) Se poate aplica mai uşor pensa de castrare.b) Dilacerarea este mai uşoară dacă se foloseşte un câmp

steril, iar testiculul se prinde într-o pensă cu gheare.c) O bună anestezie cu relaxarea muşchiului cremaster uşurează dilacerarea testiculului.d) Se închide complet comunicarea cu cavitatea abdominală, reducând riscul peritonitei şi al evisceraţiei e) Se poate asigura un drenaj mai bun al plăgii de

castrare.10. Care sunt dezavantajele castrării cu testicul acoperit?

a) Testiculul şi cordonul rămân acoperite în teaca vaginală care se izolează prin dilacerare până la inelul inguinal inferior.

b) Manopera este traumatizantă şi necesită un efort deosebit, mai ales la animalele adulte, cu testicul voluminos şi cremaster puternic (vier, armăsar).c) Nu se produc funiculite de castraţie.d) Se previne edemul burselor şi al furoului după

operaţie.e) Prezintă avantajul reducerii riscului contaminării

plăgii de castrare.11. Care sunt avantajele castrării cu testicul descoperit?

a) Pensa de castrare se aplică direct pe cordon, iar teaca vaginală şi fibroasa rămân neizolate.

b) Se realizeaza un drenaj mai bun datorită unei reţele limfatice bogate în teaca fibroasă.c) Operaţia este mai rapidă, testiculul se eliberează

spontan, fără efort din partea operatorului.d) Traiectul inguinal rămâne deschis, favorizând

drenajul.e) Reduce riscul funiculitei şi al peritonitei.

12. Ce avantaj prezintă castrarea cu ablaţia burselor testiculare?

a) Este mai expeditivă.b) Se poate aplica orice metodă pentru hemostază.c) Se pot asigura mai uşor îngrijirile postoperatorii.d) Reduce riscul contaminării plăgii de castrare . e) Traumatismul operator este mai mic.

13. Unul din cele mai mari riscuri în castrarea prin ablaţia testiculelor îl reprezintă hemoragia, astfel încât hemostaza reprezintă un obiectiv principal în desfăşurarea operaţiei. Care sunt mijloacele uzuale de realizare a hemostazei în castrare la masculi?

a) Forcipresura.b) Ligatura canalului ependimar.c) Angiorafia.

d) Angiotripsia.e) Strivirea liniară.

14. Prin ce mijloace se realizează angiotripsia în castrare la masculi?

a) Ligatura transfixica.b) Cu ajutorul inelelor elastice.c) Cu ajutorul penselor hemostatice.d) Cu ajutorul emasculatoarelor.e) Cu pensa Flessa.

15. Ce fel de ligatură se aplică în castrare la mascul?a) Ligatură elastică.b) Ligatură mediată pe cordonul testicular.c) Limitata, cu doua pense hemostatice.d) Ligatură transfixică.e) Ligatură trietajată.

16. La ce animale este indicată torsiunea limitată în castrare la mascul?

a) La animale mici .b) La rumegătoare.c) La animalele care prezintă cordon testicular lung.d) La animale tinere.e) La animalele bătrâne.

17. Cum se face castrarea prin necrobioza testiculelor?a) Strivirea cordonului testicular prin traversul pieliib). Prin torsiunea limitată .c) Cu ajutorul clupelor.d) Cu ajutorul agrafelor de castrare.e) Prin constricţie elastică.

18. În ce scop se face în mod obişnuit castrarea vierilor?a) La vierii adulţi, castrarea este obligatorie, fiind interzisă sacrificarea animalelor necastrate.b) În scop economic.

c) La mistreţ, castrarea se face imediat după sacrificare, pentru îndepărtarea mirosului specific.

d) Pentru prevenirea montei naturale.e) Pentru combaterea unor boli cu transmitere sexuala.

19. La ce vârstă se castrează in mod obisnuit purceii?a) Cu cel puţin 30 de zile înainte de sacrificare.b) În scop terapeutic, castrarea se face la orice vârstă .c) Inainte de înţărcare (2-3 saptamani ).d) Dupa intarcare, la 3-4 luni.e) Imediat după naştere.

20. Care este metoda de castrare obişnuită folosită la vier?a) Prin ligatura cordoanelor testiculareb) Cu testicul descoperit.c) Cu ablaţia burselor.d) Cu testicul acoperit..e) Cu pensa Burdizzo.

21. Cum se face contenţia purceilor pentru castrare?a) Decubit dorsal, în bipede anterior şi posterior.b) Pe o masă, animalul fiind ţinut de catre un ajutor în poziţie dorsală, fixând membrele în bipede lateralec) Într-un jgheab, cu membrele fixate individual.d) Pe o scară, cu membrele posterioare legate separat.e) Decubit dorsal, intr-un dispozitiv metalic basculant.

22. Ce anestezie se face pentru castrarea purceilor înainte de înţărcare?

a) Nu este necesara.b) Narcoză sau N.L.A.c) Tranchilizare şi blocaj pe cordonul testicular.d) Locală pe liniile de incizie şi pe cordoanele testiculare.e) Electronarcoză.

23. Care este metoda uzuală de extirpare a testiculelor pentru castrare la purcei?

a) Ligatură transfixică.

b) Torsiune nelimitată.c) Cu pensa Reimers.d) Cu emasculatorul simplu sau prin torsiune limitată.e) Cu pensa Burdizzo.

24. Cum se face exteriorizarea testiculelor in castrare la vieruşi ?

a) Incizia scroto-dartoică, la 1-2 cm de rafeul medianb) Apăsare la bază şi dilacerare. c) Strivirea cordonului testicular şi secţionarea acestuia.d) Exteriorizarea se face spontan prin apasare la baza.e) Tractiuni moderate .

25. Cum se face strivirea cordonului testicular pentru hemostază în castrare la vieruşi?

a) Se aplică pensa de castrare cât mai aproape de testicul .

b) Emasculatorul este strâns de catre un ajutor deasupra ganglionului testicular.

c) Extirparea testiculelor se poate face şi prin torsiune limitată .

d) Ligatura transfixica.e) Forcipresura.

26. Ce dificultăţi suplimentare prezintă castrarea vierilor adulţi în comparaţie cu tineretul porcin?

a) Testiculele sunt voluminoase, iar muşchiul cremaster este puternic.

b) Teaca vaginala este aderenta la fibroasa .c) Ganglionul testicular este gros şi nu se poate rupe cu

mâna.d) Testiculele sunt mari, iar cordonul testicular este mai

lung e) Prin torsiunea cordonului testicular se poate asigura

hemostaza.

27. De ce este necesara torsiunea cordonului testicular la castrarea vierilor adulţi?

a) Cordonul testicular se rasuceste cu 180 gradeb) Se poate face torsiune limitata.c) Nu este necesara.d) Se aduce conul vascular in partea posterioara.e) Pentru izolare completa.

28. Cum se realizează contenţia pentru castrarea vierilor adulţi?

a) Pe masa de operatie, cu trenul posterior mai ridicat .b) Decubit dorsal, membrele fiind imobilizate cu frânghii în bipede, în "buchet" sau individual.c) Imobilizare in bipede laterale .d) Nu există reguli prestabilite pentru contenţie în

castrare la vier.e) Decubit dorsal, cu membrele fixate individual pe scara

.

29. Ce metode se folosesc pentru castrarea vierilor adulţi?a) Castrarea prin acces median.b) Castrarea cu ablatia burselor.c) Castrarea prin ablaţie cu testicul acoperit.d) Castrarea prin ablatie cu testicul descoperit.e) Castrarea prin incizie transversală pe rafeul median.

30. Cum se strange pensa pentru castrarea vierilor adulţi ?

a) Dupa izolarea testiculului.b) Dupa torsiunea cordonului testicular.c) Dupa aplicarea pe cordon .d) Printr-o singura apasare .e) Prin apasare in doi timpi.

31. Cum se izolează testiculul dacă s-a incizat şi teaca vaginală din neatenţie la castrarea vierului prin metoda

cu testicul acoperit?

a) Sacul vaginal (teaca fibroasă) se suturează in puncte separate cu fir resorbabil şi apoi se izoleaza.b) Se prind marginile inciziei tecii fibroase cu două pense hemostatice care se încrucişează şi apoi se dilacerează.c) Se continuă operaţia pentru castrare cu testicul

descoperit.d) Se izoleaza separat teaca fibroasă.e) Se indeparteaza odata ci testiculul .

32. Pentru ce se face torsiunea cordonului testicular cu 1800 în castrare la vier?

a) Se izolează mai bine cordonul testicular.b) Pentru a se putea aplica pensa de castrare.c) Pentru a preveni eventraţia şi evisceraţia.d) Pentru aducerea conului vascular în partea posterioară unde braţele pensei de castrare strâng mai bine.e) Se poate observa plexul pampinform şi ganglionul

testicular.33. Cum se aplică pensa de castrare pe cordonul testicular

la vier?a) Pensa de castrare se menţine 3-5 minute pe fiecare

cordon.b) Dacă nu s-a aşezat corect, se deschide, se reaşază în altă poziţie şi se strânge.c) Se aşază corect pe cordon şi se strânge printr-o singură

apăsare continuă a braţelor care se fixează în cremalieră.

d) Dacă se folosesc două pense de castrare aplicate câte una pe fiecare cordon, se scurtează durata operaţiei.e) Se strange progresiv, deasupra ganglionului testicular si apoi se completeaza strangerea printr-o noua aplicare .

34. Ce avantaje prezintă castrarea vierilor de talie mare prin metoda cu sutura burselor?

a) Sutura burselor previne evisceraţia.b) Se pot folosi pensele de castrare.c) Împiedică pătrunderea microbilor spre cavitatea

abdominală.d) Operaţia se desfăşoară mai repede şi reduce perioada

de vindecare.e) Metoda se aplică în cazul herniei inguino-scrotale.

35. Care este principiul metodei de castrare cu sutura burselor la vierii de talie foarte mare?

a) Se aplică la vierii criptorhizi.b) Se face castrarea în mod obişnuit, dar se suturează

bursele pentru a preveni supuraţia.c) Se fixează cordonul testicular prin sutură la traiectul

inguinal.d) Se face castrarea cu testicul descoperit, urmată de

sutura burselor.e) Este o metodă simplă sigură şi rapidă.

36. Ce avantaj prezintă castrarea vierilor prin acces inguinal?

a) Este mai rapidă şi sigură.b) Este singura metodă care se poate aplica în hernia

inguino-scrotală.c) Se asigură un control mai riguros al hemostazei.d) Se asigură o protecţie mai bună a plăgii fără contact cu aşternutul sau pardoseala, când animalul se culcă.e) Nu necesită instrumente speciale.

37. In ce scop se face castrarea armasarilor ?

a) In scop economic . b) Pentru valorificare prin abator.c) Pentru sport.

d) Asimileaza mai bine hrana.e) Pentru scoaterea de la reproductie.

38. Cum se face contenţia pentru castrarea armăsarilor în poziţie culcată?

a) Animalul este aşezat în poziţie decubitală pe partea stângă cu membrul drept posterior legat separat .b) Decubit costo-abdominal cu trenul posterior mai ridicat, iar membrele posterioare se leagă separat.c) Membrele anterioare se leagă împreună cu o frânghie,

iar cele posterioare, separat.d) În funcţie de metoda aleasă pentru trântire, membrele posterioare se leagă separat, iar cele anterioare se leaga in „ 8 „.e) După trântire, membrele posterioare se leagă astfel încât să descopere regiunea inguinală separat, pentru fiecare testicul.

39. Cum se face imobilizarea testiculelor în burse pentru castrarea armăsarului în poziţie culcată?

a) Testiculele se imobilizează succesiv şi apoi se îndepărtează.

b) Se împing testiculele dinainte spre înapoi cu o mână şi se fixează cu cealaltă.c) Se poate folosi un dispozitiv special pentru imobilizarea testiculului şi fixarea cordonului.d) Se strânge scrotul cu o singură mână la bază, iar

testiculele sunt împinse în fundul sacului scrotal.e) Testiculele se împing împreună de un ajutor spre

înainte în partea cea mai declivă a sacului scrotal şi se exteriorizează pe rând.

40. Unde se face incizia sacului scroto-dartoic pentru castrare la armăsar în poziţie culcată?

a) Se prinde bisturiul în mâna dreaptă ca un arcuş de

vioară, făcând sprijin cu degetul mare pe testiculul de deasupra.

b) Paralel cu rafeul medianc) Din poziţie dorsala se efectuează şi a doua incizie după care începe izolarea testiculelor şi a cordoanelor.d) Se poate face o singură incizie transversala pentru ambele testicule urmată de izolarea acestora pe rând.e) Deasupra rafeului madian.

41. Cum se face izolarea testiculului pentru castrarea armăsarului în poziţie culcată?

a) Se prinde mai întâi testiculul de dedesubt si se dilacereaza cu mana

b) Se dilacerează printr-o apăsare fermă, folosind un câmp de operaţie .

c) Se izolează testiculele pe rând, mai întâi cel de deasupra şi se extirpă în aceeaşi ordine.

d) Se recomandă izolarea ambelor cordoane testiculare şi se aplică o singură pensă de castrare .

e) Testiculele se îndepărtează pe rând, parcurgând toţi timpii operatori: incizie, izolare, ablaţie, pentru a evita incidentele intraoperatorii, începând cu testiculul de deasupra.

42. Cum se aplică emasculatorul în operaţia de castrare în poziţie culcată la armăsar?

a) Operatorul prinde testiculul stâng în mâna dreaptă (animalul fiind contenţionat pe partea stângă) şi îl răsuceşte cu 1800

b) Cordonul testicular este trecut printre degetele arătător şi mijlociu ale mâinii stângi care apasă plaga scrotală spre inelul inguinal inferior.c) Un ajutor aplică pensa de castrare cât mai sus pe

cordon, fără să strivească alte ţesuturi între braţele pensei.d) Se aplică mai intai o pensă de castrare pe cordonul de

deasupra si apoi pe cel stang. e) Dacă nu avem pense de castrare se poate face ligatură pe cordon cu fir gros rezistent.

43. Cum se procedează dacă se constată existenţa unui lichid în teaca vaginală la armăsar, când se castrează în poziţie decubitală?

a) Pensa de castrare se ţine mai mult (10-15 minute).b) Se aplică o ligatură pe cordon, cu ata chirurgicala groasa care se ancorează la marginea inelului inguinal .c) Cordonul testicular alunecă uşor dintre braţele pensei

pentru a nu produce hemoragie.d) Animalul se plimbă zilnic pentru reducerea edemului.e) Animalul se ţine în repaus, pe aşternut curat şi se hrăneşte cu furaje de bună calitate.

44. Ce avantaje prezintă castrarea armăsarilor în poziţie patrupodală?

a) Anestezia este sigură chiar dacă prezintă costuri mai ridicate

b) Nu mai este necesara supravegherea postoperatorie .c) Se previne hemoragia şi complicaţiile septice.d) Se elimină traumatismele şi riscurile de contenţie .e) Cordoanele testiculare sunt relaxate şi se poate face

castrarea cu testicul descoperit.

45. Ce formule anestezice compatibile cu staţiunea patrupodală se pot folosi pentru castrare la armăsar în poziţie patrupodală?

a). Cloral Hidrat + Epontolb) Combelen + Ketamină + Tiopental.c) Xilaxină + Domosedan + Ketamină .d) Rompun + Acepromazină + Xilazina.e) Equinthesin + Avertină.

46. Cum se incizeaza bursele testiculare pentru castrarea armăsarilor în poziţie patrupodală?

a) Se prind bursele testiculare cu mâna stângă şi se strâng. Testiculele sunt forţate să întindă scrotumul care se orientează cu partea cea mai declivă spre operator.b) Se face incizia completă a învelitorilor, inclusiv teaca vaginală succesiv pentru ambele testicule .c) După incizia burselor, testiculul cade sub nivelul inciziei scrotale ( testicul acoperit ) fără a fi tracţionat. d) Se incizeaza pe rand, paralel cu rafeul median si apoi

se excizeaza .e) Se face o butoniera care se largeste pe sonda canelata.

47. Cum se face contenţia pentru castrarea armăsarilor în poziţie patrupodală?

a) În travaliu sau lângă un perete.b) Membrul stâng posterior este prins într-o platlonjă la

jumătatea metatarsului şi se trage uşor înaintea liniei de aplomb .

c) În travaliu, imobilizat în chingi pentru a nu se ridica în timpul operaţiei.d) Pe masa de operatie, cu membrele imobilizate cu

platlonje . e) Animalul este contenţionat în picioare scoţând din

sprijin membrul stâng posterior.

48. În ce scop se castrează taurii?a) În scop economic.b) Terapeutic, pentru prevenirea bolilor cu transmitere

prin montă.c) Zootehnic, înainte de constituirea turmelor, pentru cresterea productiei de carne si pentru eliminarea de la

reproducţie a celor care nu corespund standardului rasei.d) În îngrăşătorii, la tăuraşii destinaţi producţiei de carne pentru eliminarea mirosului specific.e) La taurii reformaţi, destinaţi producţiei de carne.

49. Prin ce metode nesangeroase putem face castrarea taurilor?

a) Cu excizia burselor testiculare.b) Prin ablaţia testiculelor cu pensa Reimers.c) Strivirea percutanată a cordonului testicular cu pensa

Burdizzo d) Prin extirpara unei porţiuni din canalul deferent sau din coada epididimului.e) Prin criptorhidie abdominală provocată.

50. Ce anestezie este necesară pentru castrarea taurilor prin strivirea percutanată a cordonului testicular?

a.) NLA si tranchilizare cu blocaj pe cordon deasupra locului de strivire si infiltratie subcutanata pe locurile de aplicare a pensei .b) NLA sau tranchilizare cu blocaj pe cordon deasupra locului de strivire şi infiltraţie subcutanată pe locurile de aplicare a penseic) Narcoză cu miorelaxare.d) Tranchilizare şi anestezie locală pe linia de incizie.e) Contenţie chimică şi tranchilizare.

51. Ce contenţie se face pentru castrarea taurilor cu pensa Burdizzo?

a) Decubit lateral, cu membrele posterioare aduse spre înainte şi legate separat cu frânghii.b) În sprijin patrupodal, cu membrele posterioare puţin

depărtate.c) Decubit dorsal cu membrele posterioare depărtate

lateral.d) Decubit lateral cu membrele posterioare imobilizate

caudal.e) Poziţie patrupodală cu trenul posterior mai ridicat.

52. Cum se realizează prinderea cordonului testicular pentru castrare cu pensa Burdizzo?

a) Un ajutor strânge braţele pensei Burdizzo la locul indicat de operator după ce verifică dacă toate componentele cordonului sunt cuprinse între braţele de strivire ale pensei.b) Cu mâna şi se fixează într-un pliu cutanat lateral. c) După strângere, pensa este ţinută pe loc si se verifică dacă s-a aplicat corect, prin palpare.d) Se prinde automat printr-un dispozitiv numit stop-

cordon .e) La taurii mai in varsta se poate folosi clestele stop-

cordon.

53. Cum se aplică pensa Burdizzo pe cordonul testicular congener la taur?

a) Cat mai aproape de inelul inguinal superior.b) Pensa Burdizzo se poate aplica o singură dată pe

ambele cordoane testiculare.c) La alte niveluri, lăsând la mijloc o zonă cutanată fără

strivire .d) Cat mai aproape de inelul inguinal inferior.e) La acelasi nivel.

54. Ce avantaje prezintă castrarea taurilor prin ablaţia testiculelor faţă de strivirea percutanată a cordonului?

a) Riscul evisceraţiei este mai redus datorită unui inel inguinal superior mai mic.b) Efectul este mai sigur.c) În cazul unor procese patologice testiculare (tumori, orhiepididimite), rămâne singura modalitate de tratament recomandat.

d) Metoda este mai laborioasă, dar se poate aplica în condiţii de teren.

e) Efort redus si riscuri minime .

55.Cum se face contenţia pentru castrare prin ablaţia testiculelor la tauri?

a) .Poziţie patrupodală, cu membrele posterioare depărtate.

b) Membrul posterior situat dedesubt nu se flexează .c) Decubit dorsal, cu membrele posterioare în extensie.d) Decubit lateral drept cu membrul posterior de

deasupra adus înainte e) Decubit lateral, cu membrele prinse în bipede laterale .

56. Cat timp se mentine pensa Burdizzo aplicata pe cordon in castrare la taur?

a) Zece minute .b) 10-12 minute la taurii adulti .c) 3-4 secunde.d) 20-30 de secunde.e) 1-2 secunde.

57. La taur, este mai avantajoasă castrarea prin ablaţie cu testicul descoperit faţă de metoda cu testicul acoperit. Cum se poate face incizia corectă care asigura un bun drenaj?

a) Excizia burselor testiculare .b) Incizia pe partea anterioară la jumătatea pungii

scrotale .c) O singură incizie perpendiculară pe cordon pentru ambele testicule, în punctul cel mai decliv.d) Incizia paralelă cu rafeul median pentru fiecare testicul la partea cea mai declivă.e) Ablaţia burselor testiculare.

58. În ce scop se face castrarea berbecilor şi ţapilor?

a). În scop economic la mieii şi iezii supuşi îngrăşării.b) La masculii reformaţi castrarea se face in scop

zootehnicc) În scop economic pentru îmbunătăţirea producţiei de

lână si de carned) În fermele mari, batalizarea se face pentru a nu compromite selecţia naturală.e) În gospodăriile ţărăneşti, batalizarea este obligatorie dacă nu se asigură însămânţările artificiale la oi.

59. Ce metode se pot folosi pentru castrarea berbecilor şi ţapilor?

a) Castrarea prin ligatura pe cordonul testicular .b) Castrarea prin ablaţia testiculelor.c) Castrarea cu inele elastice (Elastrator).d) Castrarea prin ligatură pe cordon.e) Castrarea cu clupe.

60. Ce riscuri suplimentare atrage castrarea berbecilor şi ţapilor în comparaţie cu taurii?

a) Riscurile unor complicaţii septice sunt mai mici.b) Sunt mai frecvente accidentele prin şoc traumatic sau

anestezic.c) Oasele sunt mai fragile şi se pot produce fracturi.d) Eşecurile sunt mai frecvente.e) Se produce mai uşor necroza burselor urmată de

moartea animalului.61. Cum se face contenţia pentru castrarea berbecilor şi

ţapilor cu pensa Burdizzo?

a) Decubit dorsal cu membrele ţinute de catre un ajutor în bipede laterale.b) Se ridică animalul cu antebraţele şi se sprijină cu trenul posterior pe sol, iar ajutorul stând pe scaun, ţine corpul animalului între genunchi.

c) Într-un jgheab, cu trenul posterior mai ridicat.d) Pe o scară aşezată la o înălţime convenabilă.e) Cu sprijin pe sol, în poziţie patrupodală cu membrele

posterioare mai depărtate.

62. Castrarea berbecilor şi ţapilor prin ablaţia testiculelor se face prin metoda cu testicul acoperit, iar secţionarea cordonului se face cât mai aproape de inelul inguinal inferior. Cum se evidenţiaza testiculele?

a) Prin secţionarea pungilor scrotale în partea cea mai declivă, paralel cu rafeul median.b) Prin secţionarea burselor pe partea anterioară pe direcţia cordonului care este întins prin fixarea testiculului în fundul sacului scrotal. c) Acoperite de teaca vaginala .d) Incizia transversală, perpendiculară pe rafeul median, continuată pe părţile laterale până în apropierea inelului inguinal inferior.e) Prin incizia burselor vertical, pe partea posterioară pe direcţia cordoanelor testiculare.

63. Ce indicaţii are castrarea la câine?a) Orhite, plăgi ..b) Hipertrofii de prostată, după extirparea prostatei,

criptorhidie.c) Controlul reproducţiei, dresaj.d) Creşterea forţei musculare la animalele de tracţiune

(sanie).e) Îmbunătăţirea aptitudinilor fizice.

64. Prin ce manopera se face izolarea testiculului in operaţia de castrare la câine?

a) Incizia scroto-dartoică paralelă cu rafeul median pentru fiecare testicul sau o singură incizie cutanată mediană prescrotală urmată de incizia dartosului

separat pentru fiecare testicul.b) Evidenţierea testiculului din burse, prin dilacerare.c) Ligatura cordonului testicular, transfixic, cu fir sintetic

resorbabil sau catgut cromat şi extirparea testiculelor.d) Izolare cu doua pense hemostatice.e) Prin disectie cu foarfeca.

65. Ce indicatii are castrarea cotoiului?a) În scop terapeutic ( litiaza urinara ).b) Tumori ale prostatei.c) La cererea proprietarului .d) Pentru îmbunătăţirea aspectului exterior.e) Pentru prevenirea căderii părului.

66. Prin ce metode se poate realiza hemostaza vaselor spermatice în castrare la cotoi?

a) Ligatura cordonului testicular cu torsiune limitata .b) Până la vârsta de un an , nu este necesara hemostaza .c) Înnodarea cordonului testicular .d) Angiotripsie pe fiecare cordon.e) Forcipresură.

67. Ce accidente se pot produce intraoperator în castrare la masculi?

a) Fracturi ale membrelor hemoragii secundare .b) Hemoragii, eventratii funiculoite acute .c) Prolaps rectal, contuzii.d) Escoriaţii, plăgi decubitale .e) Glaucom, ulcer podal, higrome .

68. Ce complicaţii se pot produce după operaţia de castrare la masculi?

a) Contuzii, luxaţii, hernii musculare.b) Gangrenă traumatică, peritonită, fracturi.c) Edem traumatic, omfaloflebită..d) Edem traumatic, funiculită, supuraţia plăgii.

e) Furbură, miopatie,.

CAP 16

1. Ce este vazectomia?a) Întreruperea funcţiei de reproducere prin modificarea căilor de eliminare a spermei.b) Întreruperea chirurgicală a continuităţii canalului

epididimar sau deferent . c) Extirparea canalului deferent.d) Extirparea epididimului şi a canalului deferent.e) Castrarea parţială cu scopul modificării funcţiei

testiculare.2. Ce neajunsuri poate să creeze vazectomia la taur

şi la berbec?a) Descopera femelele in calduri, deoarece actul montei se produce normal.b) Se pot transmite boli parazitare sau infecţioase .c) Se produc accidente prin salturile efectuate de

masculi.d) Animalele sunt stresate de prezenţa masculilor

necastraţi care îşi manifestă intens instinctul genezic.

e) După vazectomie, taurii sunt mai agresivi din cauza creşterii nivelului de testosteron.

3. Prin ce metode se poate realiza vazectomia la taur şi la berbec?

a) Rezecţia unei porţiuni din capul epididimului.b) Rezecţia canalelor deferente la origine .c) Rezecţia cordonului testicular la origine.d) Modificarea topografiei testiculelor.e) Modificarea poziţiei penisului.

4. Cum se face exteriorizarea cozii epididimului în operaţia de vazectomie?

a) Se face câte o incizie de 1,5-2 cm care interesează toate pungile. testiculare în dreptul cozii epididimului paralel cu rafeul median.

b) Se strânge testiculului într-o mână.c) Se excizează cu foarfeca o porţiune de mărimea

unui bob de porumb din coada epididimului.d) Se tractioneaza cu o pensa hemostatica.e) Se prinde numai albugineea cu o pensa

anatomica .

5. Cum se exteriorizeaza canalul deferent pentru rezecţie la origine?

a) Se face câte o incizie verticală sau oblică în fundul sacului scrotal si se tractioneaza cu o pensa anatomica .b) Prin apăsare sau se trage cu un cârlig.c) Prin apasare cu degetul si sectionare cu foarfeca

chirurgicala . d) Se strange testiculul intr-o mana .

e) Incizie cutanatăsi dilacerare .6. La ce distanta de testicul se face rezectia unei

portiuni din canalele deferente?

a) La 5-6 cm deasupra testiculului .b) La 2 - 3 cm de canalul deferent c) Aproape de

coada epididimului.d) Pe toata lungimea .e) In traiectul inguinal .

7. La ce animale se realizează criptorhidia

abdominală provocată?a) La câine şi la cotoi.b) La solipede.c) Numai la iepuroi.d) La vieri şi la berbeci.e) La rumegătoarele mari .

8. Ce efect are criptorhidia abdominală provocată?

a) Spermatogeneza încetează b) Testiculul ectopic se cancerizează.c) Testiculele suferă un proces de necrobioză.d) Spermatogeneza se reduce cantitativ.e) Nu se produc efecte ireversibile

9. Cum se procedeaza cu testiculul in operaţia de criptorhidie abdominală provocată?

a) Se izoleaza testiculul si se torsioneaza la 180 de grade .

b) Se debridează traiectul inguinal în unghiul antero-lateral.

c) Se introduce testiculul în cavitatea abdominală împreună cu teaca vaginală, fără a fi răsucit.

d) Se introduce testiculul în cavitatea abdominală fără teaca vaginala .

e) Se exteriorizeaza testiculul ectopic si se indeparteaza .

10. Care este scopul operaţiei de scurtare a penisului?

a) Eradicarea unor boli infectioase cu transmitere prin montă.

b) Suprimarea montei la animale care nu corespund

din punct de vedere economic.c) În scop zootehnic pentru scoaterea de la reproducţie a animalelor care nu se încadrează în standardul rasei.d) Împiedicarea copulaţiei la masculii încercători

sau genitostimulatori e) Prevenirea transmiterii unor boli congenitale.

11. Cum se face operaţia de scurtare a penisului la vier?

a) Incizia furoului în plan median pe o lungime de 8-10 cm pornind din partea posterioară şi exteriorizarea penisului formând o buclă in U cu înălţimea de 8-10 cm si fixarea acesteia prin sutura .b) Extirparea unei porţiuni de 5-6 cm din corpii

cavernoşi la baza penisului şi sutura albugineii pentru refacerea continuităţii acestuia.

c) Se formeaza o bucla în "U" care se rasuceste cu 1800 formand o bucla circulara cu diametrul de 7-8 cm care se fixeaza prin sutura.d) Sutura penisului la locul de atingere cu furoul . Se aplică 1- 2 puncte de sutură cu fir rezistent şi bine tolerat, fără a produce hematoame.e) Incizia furoului pe linia mediana, evidentierea penisului si fixarea lui in patru puncte de sutura cu fir sintetic, resorbabil.

12. Care este scopul operaţiei de deviere a penisului?a) .Previne accidentele provocate de actul montei.b) Permite recoltarea spermei .c) Împiedică transmiterea unor boli prin montă.

d) Întrerupe spermatogeneza şi monta naturală.e) Deplasarea penisului împreună cu furoul lateral,

într-un unghi care să împiedice intromisiunea

13. Cum se face separarea furoului de peretele abdominal in operatia de deviere a penisului prin metoda Rommel?

a) Se face o incizie cutanată circulară cu o rază de 3 cm în jurul orificiului prepuţial şi una mediană de la scrotum până la incizia circulară.b) Prin secţionarea muşchilor protractori şi a

ligamentului suspensor.c) Se tunelizeaza cu o spatula, pe sub piele, spre scrot, formandu-se un traiect .d) Se patrunde in traiect cu o pensa forceps si se prinde extremitatea furoului cu orificiul preputial.e) Se tunelizează cu o spatulă pe sub piele şi se trage penisul împreună cu furoul în noul traiect.

14. Prin ce se deosebeşte metoda Sik-Marlot de deviere a penisului faţă de metoda Rommel?

a) Detaşează furoul şi penisul de peretele abdominal .

b) Face incizia cutanată mediană numai în apropierea bazei scrotumului pregătind un traiect subcutanat.

c) Creează un nou traiect subcutanat prin tunelizare.

d) Trage preputul in noul traiect unde il fixeaza prin sutura .

e) Trage penisul împreună cu furoul în noul traiect

unde le fixează prin sutură.15. Prin ce se caracterizeaza metoda Sipilov de

deviere a penisului ?

a) Incizie cutanată în formă de "U" în jurul orificiului prepuţial şi paralel cu furoul în lungime de 10 cm.b) Desprinderea furoului şi a penisului de peretele

abdominal.c) Incizia cutanată în direcţie oblică ce se uneşte cu

incizia anterioară la capătul dinspre baza penisului.

d) Realizeaza devierea penisului tot in partea dreapta dar la un unghi de 65 de grade .

e) Incizie prescrotala de 10 cm , tunelizare cu o spatula de embriotomie si introducerea penisului impreuna cu furoul, in noul traiect .

16. Prin ce se caracterizeaza operaţia de deviere a penisului prin metoda Addis-Colombo?

a) Se decolează pielea împreună cu muşchiul cutanat şi furoul care se deplasează apoi peste o zona denudată de formă aproximativ triunghiulară unde se fixează prin sutură.

b) Se face o incizie pe linia mediana de la extremitatea dreaptă a arcului de cerc până la 10 cm de baza scrotului.c) Se face o incizie dreapta pornind de la 15-20 cm din partea dreaptă a inciziei în formă de arc de cerc şi se desprinde lamboul cutanat.d) Autoplastie cutanata printr-o incizie în arc de

cerc la 30 cm cranial faţă de ombilic. Incizia are o lungime de 60 cm şi se plasează simetric, cu extremităţile la distanţă egală faţă de linia mediană.

e) Tunelizarea se face dinspre baza penisului spre noul orificiu .

CAP 17

1. Ce indicaţii are uretrotomia?a) Cateterism uretral.b) Calculoză vezicală, polipi, hematurie.c) Obstrucţii uretrale, stenoze cicatriciale.d) Amputări de penis, extirpări de prostată.e) Prevenirea calculozei uretrale.

2. Care este locul de elecţie pentru uretrotomie la taurine?

a) Arcada ischiatică, "S"-ul penian sau procesul uretral şi mai rar la baza porţiunii libere a penisului.b) Arcada ischiatică şi mai rar la baza porţiunii

libere a penisului.c) Procesul uretral, la nivelul "S"-ului penian sau la

arcada ischiatică.d) Regiunea perineală înapoia scrotului şi mai rar

prescrotal.e) La baza osului penian şi mai rar pe traiectul porţiunii extrapelvine a uretrei sau la arcada ischiatică.

3. Cum se deschide uretra pentru uretrotomia ischiatică?

a) Se face o incizie cutanată, a fasciei perineale şi a uretrei în plan median după efectuarea unui cateterism uretral .b) Se prinde uretra cu o pensă anatomică şi se

incizeaza transversal . c) Se dilacereaza cu o spatula si se extrag calculii care se desprind cu grijă fără a deşira mucoasa uretrală.

d) Pe o sonda canelata sau butonata, longitudinal, in plan median.

e) Transversal sub arcada ischiatica sau deasupra acesteia .

4. Ce este şi cum se realizează uretrostoma?a).Este o metoda prin care se reface continuitatea uretrei după uretrotomie.b) Este o anomalie congenitală prin care uretra comunică cu exteriorul în afara meatului uretral.c) Este o fistula uretrala realizata după extragerea

calculilor uretrali.d) Se produce accidental prin sectionarea uretrei .e) Uretrostoma este un orificiu de comunicare permanentă a uretrei cu exteriorul, pe traiectul acesteia, realizat pe cale chirurgicală

5. Unde se deschide uretra pentru uretrotomia bazopeniană la câine?

a) Inaintea scrotului dupa descoperirea completă a penisului prin tracţionare spre înainte cu o compresă sterilă, prepuţul fiind împins înapoi, după care se introduce o sondă butonată metalică până la baza penisului unde se opreşte din cauza calculilor.

b) Se incizează uretra 1-2 cm pe calculi sau pe vârful sondei butonate.

c) Se fac mai multe incizii longitudinale avand ca suport fiecare calcul care se îndepărtează cu sonda canelată sau cu o pensă.d) In interiorul furoului .e) Inapoia furoului pe o lungime de 1-2 cm .

6. Prin ce se deosebeşte uretrotomia prescrotală de aceea bazopeniană la câine?

a) Deschiderea uretrei se face înapoia furoului prin incizia pielii, a fasciei şi a uretrei .

b) Furoul nu se mai incizeazac) Calculii se localizează la baza osului penian.d) Se asigură hemostaza prin sutura.e) Plaga rămâne deschisă sau se face sutură etajată

extramucoasă.7. Cum se exteriorizeaza vezica urinara pentru

cistotomie la carnivore?a) Se face laparotomie mediană ventrală prepubiană la femele sau paramediană ventrală la mascul pe o lungime de 5-12 cm proporţional cu talia animalului.b) Se rastoarna, aducandu-se cu partea dorsală

spre operator.c) Se incizează peretele dorsal al vezicii, se extrag

calculii şi se verifică permeabilitatea uretrei prin cateterism sau injectând ser fiziologic prin meatul urinar.

d) Se aduce prin tractiuni moderate in plaga

abdominala , dupa evacuarea continutului.e) Se prezinta in afara cavitatii abdominale pentru cistotomie la polul anterior care este mai accesibil.

8. Ce indicaţii are amputarea penisului la cal?a) Se poate face doar amputarea procesului uretral

în caz de gangrenă.b) Inflamaţii ale furoului, plăgi decubitale, pareze

ale trenului posterior.c) Balanopostite rebele la tratament, micoze.d) Paralizia penisului, tumori, gangrene.e) După fracturi ale acestuia pentru a preveni

automutilarea.

9. Prin ce metoda se asigura hemostaza dupa sectionarea corpilor cavernosi in amputarea penisului la cal?

a) Cauterizare si sutura vasculara.b) Sutura vasculara.c) Hemostaza preventiva prin ligatura arterelor şi venelor dorsale ale penisului bilateral.d) Sutura hemostatică.e) Prin aplicarea garoului la nivelul bureletului

preputial.

Cap 18

1. Ce indicatii are operaţia în fistula de lapte la femelele lactante?

a) Se introduce o sondă butonată prin canalul papilar şi se explorează până la parenchimul glandular.

b) Se introduce o sondă mamară prin canalul papilar şi se fixează.

c) Se vivifiază marginile fistulei formând o plagă de formă alungită.

d) Se recomanda asteptarea perioadei de repaus mamar.

e) Se opereaza imediat pentru a nu risca infectii ascendente.

2. Cum se face sutura în fistula de lapte prin procedeul Wolf?

a) Se realizează o sutură bietajată în "U".b) Sutura profundă în "U"iar la piele se face sutura

monoplana .c) Afrontarea plăgii cutanate se face printr-o sutură în "U" cu firele trecute la distanţă mai mare de marginea plagii .d) Se face o sutură în "U" care afrontează planurile profunde şi în puncte separate simple pentru piele.e) Se face sutură monoplană în puncte separate în

"U".3. Cum se face sutura în fistula de lapte prin

procedeul Moussu?a) Sutura în bursă cu catgut subţire a ţesutului

musculoerectil si in puncte separate la piele.b) Sutura în bursa, cu nylon la piele.c) Sutura monoplana cu fir resorbabil.d) Sutura trietajata in puncte separate.e) Sutura in bursa a planurilor profunde si cu agrafe

la piele.4. Cum se face sutura în fistula de lapte prin

procedeul Götze?a) Sutura trietajata in surjet simplub) Se suturează mai întâi ţesutul musculo-erectil şi

apoi pielea.c) Se aplică la plăgile mai mari de 1,5 cm.d) Este o sutură bietajată în fir continuu întretăiat.e) Sutura monoplana cu fir sintetic resorbabil .

5. Cum se face sutura în fistula mamară prin procedeul Berthelon şi Tournut?

a) Submucoasa canalului papilar se sutureaza in puncte separate .

b) Sutura trietajată în surjet cu

acelaşi fir, sintetic, resorbabil.c) Ţesutul musculo-erectil se sutureaza in bursa iar pielea in puncte separate.d) Se recomanda sutura monoplana, in bloc .e) Se sutureaza bietajat, in puncte separate.

6. Ce indicaţii are ablaţia glandei mamare la rumegatoarele mici?

a) Neoplasme mamare.

b) Actinobaciloză.c) Mamită gangrenoasă.d) Tuberculoză, leucoză.e) Anomalii congenitale.

Cap 19

1. Care este scopul operaţiei în forma hiperplastica a bursitei cronice?

a) Reducerea fenomenelor inflamatorii şi protejarea regiunii împotriva traumatismelorb) Drenarea lichidului acumulat şi prevenirea

recidivelor.c) Îndepărtarea ţesutului fibros, indurat..d) Eliminarea ţesuturilor necrozate şi asigurarea

drenajului.e) Îndepărtarea formaţiunii tumorale şi aplicarea unui pansament compresiv.

2. Ce indicaţii are tenotomia flexorului profund la cal?

a) Javart tendinos, cheloid.b) Plăgi accidentale incomplete.c) Furbura acuta, arcare .d) Buletură gravă, retracţii tendinoase, spasm

muscular cronic la cal.e) Exostoze ale jaretului.

3. Ce este incastelura călcâielor?a) Este o modificare patologică a formei copitei care se manifestă si prin atrofia falangetei.

b) Este cea mai gravă formă de incastelură care, pe lângă apropierea călcâielor, produce şi compresiune asupra aparatului de amortizare.

c) Creşterea excesivă a cutiei de corn care devine casantă şi nu se mai poate aplica potcoava.d) Creşterea excesivă a cornului copitei la animalele potcovite defectuos.e) Creşterea neuniformă a peretelui cutiei de corn

la cabalinele nepotcovite.

4. Prin ce metode se poate reda elasticitatea peretelui lateral al cutiei de corn în incastelura călcâielor?

a) Subţierea uniformă a cutiei de corn până la "peliculă" şi aplicarea unui unguent de copită.b) Metoda Collin, se realizează prin cinci renuri, dintre care două sunt paralele cu marginea coronară, iar trei sunt verticale ajungând până în talpă.c) Metoda Habacher prin trei renuri, care descriu o formă de trapez cu baza mare spre coroană.d) Metoda Jolly - se fac trei renuri paralele orientate oblic de sus în jos şi dinainte spre înapoi.e) Se fac renuri divergente care se unesc sub

burelet.5. În seimele superficiale complete se efectuează

diverse renuri cu scopul decompresării membranei cheratogene şi stoparea progresiei spre ţesuturile vii. Ce metode se folosesc în acest scop?

a) Metoda renurilor paralele. Se subţiază marginile seimei şi apoi se fac renuri paralele pe direcţia seimei.

b) Metoda Fischer - se fac renuri perpendiculare pe seimă, paralele cu marginea coronară la 2 cm de aceasta. Renurile sunt distanţate la 2 cm între ele şi au lungimea de 2 cm.c) Metoda renurilor divergente - se fac două renuri oblice plecând de la coroană din apropierea seimei şi se termină la pelicula, la 2-3 cm de seimă în formă de "V".d) Metoda Messler - se aseamănă cu metoda de la

punctul c), la care se mai adaugă o renură orizontală la jumătatea seimei în forma literei

"A" rasturnat .e) Subţierea uniformă a cornului copitei sau aplicarea unor agrafe metalice.

6. Care este scopul operaţiei în seimele profunde, complicate?

a) Crearea unor condiţii de anaerobioză în plagă pentru stoparea dezvoltării germenilor Gram-negativi.b) Indepartarea tesuturilor necrozate si rezectia

seimei.c) Oprirea progresiei seimei în profunzime.d) Îndepărtarea secreţiilor purulente.e) Aerarea ţesuturilor infectate si indepărtarea

zonelor de necroză.7. Prin ce manopera se indeparteaza cornul copitei

în seima profundă complicată?

a) Avulsie.b) Avulsia cornului copitei în dreptul seimei

împreună cu bureletul adiacent.c) Se desprinde cornul copitei din apropierea

seimei, cu foaia de jales.d) Raclaj.e) Rezectie.

8. Cum se extirpa fibrocartilajul in operatia de javart cartilaginos, prin acces coronar?

a) Incizie liniară la 2 cm deasupra bureletului pe toată lungimea fibrocartilajului prinzand marginea superioara.b) Se face o incizie cutanată verticală, la jumătatea celei orizontale,deasupra bureletului, în "T" răsturnat şi se decolează cele două lambouri pentru extractia fibrocartilajului.c) Cu chiureta sau cuţitul Buss, ţinând copita în extensie pentru a nu deschide fundul de sac articular.d) Se dilacereaza de sus in jos cu foaia de jales.e) Se dilacereaza de jos in sus cu foaia de jales.

9. Ce avantaj prezinta rezecţia fibrocartilajului complementar prin metoda Müller Frick ?

a) Permite efectuarea unui tratament corect postoperator.

b) Permite aerarea plagii.c) Asigura un drenaj foarte bun.d) Necesita un efort mai mic si atentie deosebita.e) Se simplifica tratamentul postoperator.

10. Cum se face rezecţia fibrocartilajelor complementare prin metoda Bayer ?

a) Prin acces parietalb) Prin acces coronar . c) Prin acces parieto-coronar.d) Prin rezectia peretelui lateral al cutiei de corn.e) Prin avulsia furcutei

11. Ce indicaţii are operaţia în plăgi podale?a) Empiem al micii teci sesamoidiene.b) Necroza ţesutului velutos, a cuzinetului plantar.c) Necroza aponevrozei plantare, osteita falangetei.d) Fractura falangetei .e) Luxaţii podale, furbură cronică, javart

cartilaginos.12. Care este scopul operaţiei în plăgi podale ?

a) Indepartarea corpului strain si a cuzinetului plantar.

b) Avulsia furcuţei şi barelor începând de la vârf.c) Rezecţia vârfului cuzinetului plantar.d) Excizia aponevrozei plantare.e) Drenarea micii teci sesamoidiene

13. Cum se face indepartarea onglonului prin metoda Bercoff?

a) Secţionarea onglonului cu. ferăstrăul .b) Se îndepărtează eminenţa piramidală si se

chiuretează cartilajul.c) Se face o renura paralela cu bureletul .d) Prin dezarticulare cu foaia de jales.e) Prin sectionare oblica cu ferastraul.

14. Prin ce se caracterizeaza amputarea unui deget la bovine prin metoda Bercoff ?

a) Amputarea unui deget cu pastrarea bureletului .b) Amputarea degetului fara pastrarea bureletului.c) Amputarea degetului se face prin dezarticularea falangei a II-a de prima.d) Secţionarea falangei I cu ferăstrăul oblic de sus în jos şi dinafară spre înăuntru.e) Amputarea falangei I cu ferastraul.