XXXIII. Blaj, Sâmbătă 1 Septemvrie 1923. Numărul 35.

REDACTOR

DR. ALEXANDRU RÜSÜ

REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA BLA) —JUDEŢUL ALBA DE IOS

MANUSCRISELE NU SE 1= ÎNAPOIAZĂ. EEE—

ABONAMENTUL Pe un an . . . 90 Leí-Pe 6 luni . . 45 Les Pe 3 luni . . . 24 Le'i

I V u m â r u l 2 L e i

Pentru inserate se plă­teşte 4 lei de şir garmond, La publicările ulterioare se socoteş te taxa jumătate,

Foaie bisericească'politică. — Apare în Sâmbătă.

Chestia studenţească. — O problemă din cele mai importante. —

Avem patru universităţi, cari se ridică ca latru coroane preţioase deasupra tuturor şcoa-lelor primare, medii, secundare şi profesionale, de prin satele şi oraşele ţării noastre. Menirea lor e, ca, strălucind in lumina adevărului şi la flacăra iubirii curate, să ducă mângâieri şi lerieire în fiecare colţişor al patriei române, chiemată a fi mama bună şi ocrotitoarea tuturor. Aceste înalte instituţiuni au să fie socotite atât din partea profesorilor, cât şi a studenţilor şi i societăţii ca tot atâtea altare curate, de pe cari să se ridice neîncetat fumul de tămâie kinemirositoare a celor mai alese virtuţi morale, patriotice şi sociale, trebuind să atingă ele în cea mai mare măsură scopul principal până şi al celei mai modeste scoa le : formarea carac­terelor frumoase.

In aceste pepiniere de înaltă ştiinţă şi cultură se formează viitorul ţării, tineretul. Aici se Întăresc şi se luminează nădejdile zilei de mâine, aducătoare de mai mult bine şi de nai mare siguranţă. Din motivul acesta statul are marea datorie de-a se îngriji cu cel mai iincer devotament, de prosperitatea acestor instituţii, oferindu-le toate condiţiunile reclamate de progresul care cu dreptul se poate aştepta

a ele. In anul şcolar trecut universităţile noa-

itre (plus câteva alte institute superioare ie învăţământ) şi-au deschis porţile pentru ire-o 18,000 tineri studenţi, cari constituie bu­curia şi mândria noastră, cum şi cea mai tare u mai bună nădejde a viitorului neamului no -Rru.

S i ne dăm sama ce pot realiza într'un an ii zile 18000 tineri viguroşi, dornici de muncă, Mşt i en ţ io ş i şi disciplinaţi! Munca din un an i acestora reprezintă rezultatele, la cari ar a-juDge un om voinic şi harnic in 18,000 ani, iacă i-ar fi dat să trăiască atâta un bărbat cu tute puterile sufleteşti şi trupeşti! Studenţii lostri însă aproape un an întreg n'au muncit ii propriul lor eâmp de activitate. Circa 18000 puteri tinere au stat oprite, mai multe luni de iile, în drumul ce duce la ţinta lor mai apro-iatl: la câştigarea capitalului intelectual şi loral, cu care să se prezinte în viaţă, luptân-tii-se pentru tot ce e nobil, frumos şi bine. Atft-ica energii preţioase, seoase din exerciţiul s luj­iţi lor chiar şi numai pe o singură zi, prezintă daune incalculabile, — dar în„atât amar de vreme cit au stat închise toate universităţi le!

Universitarii creştini, cari în marea lor majoritate au fost şi sunt necesitaţi ca pe lângă studiu serios şi istovitor, să-şi câştige cu trudă pea şi mijloacele de traiu, fiind ei în deplină tuaoştinţă a condiţiilor dificile de viaţă a lor, cam şi a împrejurărilor favorabile în cari îşi iac pregătirea universitară studenţii evrei, — iau ridicat cu toţii, cerând insistent „numerus (laususi pentru evrei, şi cadavre evreeşti pen­

tru studiu la facultatea de medicina, o mai mare solicitudine din partea statului pentru stu­denţii mizeri creştini şi altele.

Fazele acestei chestiuni, care a provocat daune mari prin sistarea muncii în universită­ţile noastre vreme de mai multe luni, sunt cu­noscute. Oricât am pierdut Insă pe urma ne-funcţionării în anul trecut a celor mai multe institute de învăţământ, pentru cele întâmplate nu căutăm nici vinovaţii, nici nu formulăm cap de acuză contra cuiva. Ar fi inutil acum. Dar ne expimăm dorinţa, ca asigurările dlui minis­tru al instrucţiunii publice, făcute mai zi lele trecute în Iaşi privitor la anul şcolar viitor, să se împlinească, deschiaându-se cursurile u-niversitare la 1 Octomvrie în condiţiuni — cum aşteaptă toţi iubitorii de patrie — prielnice şi pentru munca normală şi nestâajenită a miilor de studenţi creştini, de cari ţara are neîncunju-rată trebuinţă, cari sunt incapabili să facă faţă cheltuielilor reclamate de şcoala înaltă, cum le pot face studenţii evrei , ai căror părinţi au a-caparat întreprinderile mari, bursa, comerţul şi industria, iar pentru puţinii studenţi săraci de ai lor au spiritul de solidaritate, oferindu-le ajutoare materiale pentr:~«ca fără multe şi grele griji materiale să-şi poată vedea de studiu în patrie şi în străinătate.

A pretinde dela stat şi dela societate să ajute mai întâi şi mai mult pe cel mai mizer, şi de multe ori înşelat, e just şi moral. E o mare datorie patriotică a îngriji de studenţii fără mijloace materiale, dar totdeauna gata a jertfi nu numai roadele muncii lor, ci şi viaţa pentru binele ţării. Cel mai preţios ajutor pen­tru studenţimea săracă e căminul bine condus, unde superiorul, socotindu-se de un frate mai mare, de un părinte iubitor, se nizueşte ca studentul să înveţe nu numai carte, ci îna­inte de toate omenie, fiindcă, fără a fi om cum se cade, ştiinţa mai mult strică, decât foloseşte; fără o primenire sufletească, fără de formarea de caractere alese nu se poate clădi nimic trainic nici în viaţa statelor. Cum însă nu numai superiorul ori profesorul, ci şi alţi mulţi fac­tori acţionează puternic asupra educaţiei, cu toţii avem o mare datorie naţională să curăţim atmosfera în care să desvoaltă studenţimea. Prin cuvânt, prin scris, prin instituţii şi mai ales prin o frumoasă viaţă să îngrijim mediul în care are să crească studenţimea aici. Ce sentimente bune, frumoase şi nobile s'ar putea desvolta în inima tineretului, dacă conducătorii de azi i-am oferi condiţiuni anormal» de viaţă, o atmosferă imposibilă, dacă generaţia crescută în idealism, în suferinţe şi lupte, am decădea, transformându-ne în o generaţie vanitoasă, v e ­nală şi coruptă? Apoi, să nu uităm, că at­mosfera în adevăr prielnică pentru formarea caracterelor distinse e numai cea saturată de învăţătura şi morala lui Hristos.

C ind reclamăm acestea pentru studenţimea creştină, nu putem aproba nici o măsură, care se cere şi s'ar putea pune în calea progresului şi a desvoltării studenţilor evrei — şi numai pen­

tru motivul, că aplicându-se un astfel de sistem tot noi am pierde, iar ei ar câştiga şi mai mult, Spiritul nu se poate încătuşa! Ce ne-ar putea folosi atunci închiderea porţilor universităţii îna­intea unui procent de tineri evrei, dacă din banul poporului nostru se umplu buzunarele părinţilor acelora, dându-le posibilitatea de a-şi trimite fii în străinătate, unde dublându-şi dili-ginţa ar face chiar progrese mai mari decât acasă.

Adevărată şi reală politică In viaţa naţio­nală n'o formează nici violenţele şi nici un fel de nedreptate şi mai puţin vorbele, oricât de tari şi oricât de frumoase ar fi e le , ci munca continuă şi conştientă, cum şi jertfele curate. Numai prin acestea se consolidează forţele spi­rituale şi se garantează biruinţa în viaţa unui neam. In direcţia aceasta studenţimea poate fi un element foarte valoros, cum de altfel a fost deatâtea ori şi în trecut şi avem adâncă con­vingere, că pentru a evita catastrofa, ce poate urma din criza morală prin care trecem, ti­nerimea noastră va lucra şi în viitorul apropiat cu toată însufleţirea şi cu tot devotamentul de care este capabilă.

Un câmp de activitate nobilă, ex traşco -lară, pentru studenţime e scoaterea poporului din cârciume, unde acesta se prosteşte, se strică şi sărăceşte, înavuţind pe aceia mai ales,, pe cari i-ar scoate din şcoala şcoli lor, din u-niversitate. Organizată această oaste puternică contra unui real flagel naţional ca alcoolismul,, GU siguranţă îşi va impune voinţa de a nu s e mai servi beuturi spirtuoase în Dumineci şi sărbători, în nici o cârciumă din ţară, de a se reduce numărul debitelor de beuturi a lcool ice , sporite în mod înspăimântător după răsboiu şi de a îndruma poporul spre plăceri şi bucurii adevărate, cari se câştigă din predici în b i se ­rică, din ascultarea prelegerilor la întrunirile poporale, din ziare şi cărţi bune, cum şi din conversaţii particulare cu prietini buni. Când ne gândim la numărul mare al studenţilor de­votaţi unui ideal şi la cortejul de mizerii de pe urma necumpătului la noi, ne putem face numai o slabă idee de marele bine, care va întovărăşi o astfel de activitate cinstită, desvoltată înainte de toate în mijlocul studen-ţimei.

Strigăm din pline plumâni contra specu­lanţilor, contra mituitorilor şi a mituiţilor, cari ne fac de ruşine şi de râs ţara şi ne îngreu­nează zi cu zi viaţa, despre cari se susţine, c i sunt, dar cari se văd rar şi se pedepsese şi mai rar Studenţii ar putea vindeca şi boala a-ceasta nu prin serviciu de spionaj, ci demascând cazurile cunoscute şi pretinzând pedepsirea exemplară a făptuitorilor, ori chiar prin boicot .

Implinindu-şi statul şi societatea datoria faţă de studenţii mizeri, iar studenţii noştri muncind cu toţii fără sgomot pentru sprijinirea în bine şi pentru luminarea poporului, nimenea nu va avea motiv de a se teme de elementul evreu şi a cere pentru acela un tratament par­ticular, fiindcă oricine, fără osebire de origine,

Pag. 2.

de l imbă, de r a n g şi ooupaţiuni , t rebuie st imat pen t rucă - i om. Aces ta - i pos tu la tu l c reş t in ismului şi al civil izaţiei , c a r e nu se poa te nesocot i de n imeni fără u rmăr i l e ce le mai g r e l e . Senior.

O n o u ă a l a r m ă . In număru l din 31 Augus t al „Un ive r su lu i " din Bucureş t i c ineva s e ocupă la Ioc de frunte cu „Poli t ica Vat ica­nu lu i în E u r o p a cen t ra lă şi o r i en ta l ă" .

Mânecând dela cons ta t a rea , că aceas lă pol i t ică , cunoscu tă sub numele de „aprop ie rea c e l o r două r i tu r i d in occ iden t de câţ iva ani foar te ac t ivă în păr ţ i l e noas t r e , au to ru l s t ă ru ie ma i pe l a r g a supra a lor t re i evenimente de impor t an ţ ă covâ r ş i t oa r e a sup ra poli t icei de acea s t ă na tu ră a Vat icanulu i . E l e sunt dispari ţ ia Aust ro-Ungar ie i , p r ăbuş i r ea Rusiei ţar is te , şi n o u a T u r c i e na ţ iona l i s tă . P r i m a a însemnat o m a r e lov i tură pen t ru pu te rea pol i t ică a catol i ­c i smulu i , în sch imb însă a doua şi a t reia con­st i tuie — „prin s lăb i rea până la d i s t rugere a pres t ig iu lu i au tor i tă ţ i lo r s u p r e m e b iser iceş t i o r t o d o x e din Cons tan t inopo l şi Moscova* — o compenza ţ i e foarte însemnată . Anal izând apoi posibi l i tă ţ i le de va l id i ta re a poli t icei Vat icanului în E u r o p a cen t ra l ă şi or ienta lă , au toru l g ă ­seş t e , că „o pol i t ică re l ig ioasă internaţională nu s u r â d e p o p o a r e l o r c reş t ine din Or ient" , fiindcă „Orientu l s'a manifestat pe t e ren re l i ­g ios to tdeauna în sens naţional. „Cu toa te a c e s t e a — încheie au to ru l — noua directivă a politicei religioase a Vaticanului merită atenţiune şi supraveghere (!)"

Art icolul e bine sc r i s , şi pen t ru tonul ca lm şi obiec t iv , în c a r e e ţ inut, mer i tă toa tă a tenţ iunea , ia r „Un ive r su l " a făcut foar te bine, că i-a dat impor tan ţa unui edi tor ia l . C e e a c e n u în ţe legem este numai îng r i jo ra rea cupr insă în ul t imele ş i re c i ta te mai sus , c a r e nu se moti-r e a z ă cu nic i un cuvânt .

O soco t im dec i ca o a l a rmă absolu t inu­ti lă şi până nu ni-se spune p e n t r u c e a r t rebu i

mai a les la noi — sup ravegh ia t ă o a semenea ac ţ iune a Vat icanulu i , nu găs im a fi n e c e s a r să ne o c u p ă m mai pe l a r g de aceas tă îngr i ­j o r a r e .

Când mot ive le ni -se v o r da, o să ne mai s p u n e m şi noi cuvân tu l .

„Astra" la Timişoara. — A 62-a adunare generală a Asociaţiunii. —

După f rământăr i le şt dibuir i le ani lor din u rmă , sufletul Ardea lu lu i începe a-şi regăs i i l v i a adevă ra t ă . Se smulge pe încetul din fri­guri le pa t imi lor mărun te , t r ece b i ru i tor pes te boa l a mate r ia l i smulu i ce înce rcase să-1 r o b e a s c ă si se a p r i n d e iarăş i pen t ru ideal şi lumină . D o v a d ă en tus ia s t e l e se rbăr i din T i m i ş o a r a .

In 28—29 Augus t s'a ţ inut aici, în in ima Bana tu lu i îndure ra t , a 62-a a d u n a r e gene ra l ă a Asocia ţ iuni i în t r 'un aer de s ă r b ă t o a r e na ţ i o ­na lă pe care îl aveau aces te adunăr i î na in te de răsbo i . Mii de intelectual i au a le rga i Ia T i ­mi şoa ra din toa te unghiur i le , cu jertfa t impulu i , a b a n u l u i şi obosel i i . In furnicarul oraşului indus t r i a l , cu propor ţ i i de cap i ta lă , mul ţ imea lor î m p r ă ş t i a t ă nu ba t e Ia ochi. Da r m a r e a de cape te în t run i t ă la p r i m a şed in ţ ă festivă, ţ inu tă în t ea t ru l de va ră al „ B e r ă r i e i " d u p ă f rumoa­sele servicii b i se r iceş t i din ambele biser ic i , a doved i t c i tot ce a re Ardealu l mai bun , dela M a r a m u r ă ş şi S ă t m a r p â n ă la Orşova , ş i -a da t în tâ ln i re la T i m i ş o a r a , cu gându l şi dorul d e - a con t r ibu i la m a r e a ope ră de înă l ţ a re suf le­t e a s c ă a popo ru lu i nos t ru . Foş t i miniş t r i , p r o ­fesori univers i tar i , p reo ţ i , avocaţ i , medici , dască l i , indus t r iaş i şi ţ ă r an i , au a scu l t a t a lă­tu r i , ca sufletul plin de cele mai cura te emoţi i , p ros lăv i rea Bana tu lu i , făcută In cuvântul de deschidere al preşedintelui adunării gene-

U N I R E A _

rale, Octavian Russu, şi toţi î m p r e u n ă v a r s ă o lacrimă pen t ru p i e rde rea p r o a s p ă t ă a u n u i a d int re cei mai vrednici fii ai lui : Cornel D i a -conovici , care ş i -a făcut nemur i to r numele mai a les pr in pub l i ca rea s ingure i „Enc ic loped i i " ce avem.

D u p ă desch ide re u rmează un şir de sa lu ­turi şi omagi i a d u s e Asocia ţ iuni i . Cel dintâi vo rbeş t e prefectul Coste, apoi p r imaru l o ra ­şului L. Georgevici. Vorbeş te cu mul tă că l ­dură şi e răsp lă t i t cu vii ap l ause d. prof. Toni, în nume le „Ligei cu l tu ra le" , care ş i -a reveni t la p rog ramul vechiu, d e - a pu r t a grija fraţilor r ămaş i afară de grani ţe le ţării. Dl I. Petrovici, organiza torul serbăr i lor , vo rbeş t e în numele Bana tu lu i sfâr t icat d e o c a m d a t ă în donă , iar n o n a g e n a r u l şi cunoscu tu l „moşul Ungureanu" î n d e a m n ă la desvo l ta rea indust r ie i şi comer -ciului, cea mai a rden tă neces i t a t e pen t ru a s t ă ­pâni ţara. Harnicul p reşed in te al „Caselor n a ­ţ iona le" d. colonel Manolescu s tăruie a s u p r a templelor de cul tură cari sunt case le naţ ionale şi oferă co labora re Asocia ţ iune i . Dl C. Ne-delcu, în nume le „Fundaţ ie i P r inc ipe le Ca ro l " de s u b c o n d u c e r e a moş ten i to ru lu i de t ron, îşi expr imă dor in ţa să ne p ă t r u n d ă şi pe noi cei de azi c redin ţa îna in taş i lor , cari au m u t a t dela loc grani ţe le vechi , aa clădi t biser ici , şcoli şi gospodăr i i mari , au înfiinţat reuniuni cu l tura le etc. La iubire frăţească î n d e a m n ă d. Policro-

>

nis.de cu amint i r i le sale bă t r âneş t i . y

Se aleg apoi diferitele comis iun i pen t ru cenzu ra rea rapoar te lo r şi una pen t ru c a n d i -d a r e a noului p reşed in te . La înche ie rea şedinţe i pub l ica i vizi tează expos i ţ i a p ic tor i lor bănă ţen i aranja tă în castelul H u n i a d e . Sun t lucruri foarte d răgu ţe , expuse de dnii S imionescu , Isac, Toade r , Ferenczy, ş. a.

La banche tu l an ima t din hotelul „Ferd i -n a n d " cel d intâ i a vorbi t d. Dr. Octavian Russu, pen t ru M. S. Regele . Dl d i rec tor al desp . T i m i ş o a r a Petrovici înch ină pen t ru co -mitetui Astrei . Lumea cere cu ins is t in ţă să audă pe dl Maniu, care refuză să vo rbească , pe motiv că ser ia toas te lo r oficiale s 'arf i înche ia t . Se r idică, în s ch imb , la c u v â n t dl Vaida,\ur\g ovaţ ionat . Pă r . a rh imandr i t Fi laret Mus t a dela

f C a r a n s e b e ş se supă ră pent ru aceas t ă vorbi re , pe motiv, că oameni i politici nu t r ebu ie să se a m e s t e c e în afaceri le Asociaţ iunii şi p ă r ă s e ş t e sa la . E unica no tă d i sco rdan tă a celor două zile de serbăr i .

Un cuvân t de laudă si mu l ţumi t ă mer i tă „Asocia ţ ia coruri lor b ă n ă ţ e n e " de s u b p r e ş e -den ţ i a bă t rânu lu i maestru Vidu, care a aranja t în d u p ă - a m i a z a zilei o neui ta tă în t recere de co ­ruri . Nu mai puţ in de 11 coruri s 'au p e r â n d a t pe b ina c inomatografulu i de vară — în liber, des fă tând în acordur i maes t re mu l ţ imea u r i a şă şi en tuz ias tă . Ţ ă r a n i deş tepţ i , în por t na ţ iona l p u r t a u b a g h e t a de c o n d u c ă t o r cu o s iguran ţă u imi toare , iar cor is te le cu por tu l înflorit al Banatu lu i s t r ă luc i to r în fir şi s a lbe de aur, şl coriştii oacheş i p r i cepeau de m i n u n e cele mai fine n u a n ţ e de execuţ ie . Aici s'a doved i t încă oda tă adevărul vorbei bă t r âne , să „tot Bana tu - i f runcea" .

Cu o foarte reuşi tă p r e d a r e a piesei „O sc r i soa re p i e rdu tă" de Carag ia l e s'a înche ia t z iua p r imă a serbăr i lor .

In 29 Augus t d iminea ţa s'a ţ inu t ob i şnu i t a şed in ţă a dăr i lor de seamă. D u p ă o luminoasă e x p u n e r e făcută de profesorul din Blaj Au-gustin Popa, rapor toru l comis iuni i î nc red in ţa t e cu c e n s u r a r e a rapor tu lu i genera l , a d u n a r e a gene ra l ă a p r o b ă cu însufle ţ i re r apor tu l şi a d u c e mul ţumir i conducă to r i lo r Astrei . Câ teva p r o ­puner i în t reg i toa re face dl prof. un ivers i t a r Bogdan-Duică şi d i rec toru l d e s p . Almaş , dl Dr. Nicodim Cristea.

U r m e a z ă a lege rea noului p reşed in te . î n a ­inte de a c e a s t a vo rbeş t e de prof. univ. Marin

Nr. 35

Ştefăntscu. Apelează la sen t imente le nobi le manifes ta te de a d u n a r e p â n ă acum şi roagă pe toţi să păs t reze seninul adunăr i i şi acum, când e vorba să t r ecem din domeniu l teori i lor în ace la al real i tăţ i lor . Cei cari au păreri şi do-rinţi opuse curentului obş tesc , să tacă . El în­suşi este cel dintâi , care în ţe lege dorinţa genera lă şi s t r igă : „Trăiască Goldiş!" Sala i sbucneş te în urale nesfârş i te , cari se repeta attiâcf, când, în numele comisiunei de candi -dare , d. prafesor Lupaş face aceeaş p ropunere de-a nu se a lege p reşed in te prin me toda vo-tării deplin compromise , ci după vechea me­todă a rde leană : prin ac l amare . Emoţ iona t ia] cuvântul nou alesul p reşed in te . Mul ţumeş te pent ru d r a g o s t e a ce i-se a ra tă . Asigură, în termini hotărîţ i şi cari au mers la inimă, că şi în viitor caşi în t recut , temel ia vieţii şi activităţi i lui va fi credinţa adâncă creşti­nească, care va t rebui să s t r ă b a t ă şi în t reaga ac t iv i ta te a Asociaţ iunei . Al doilea gând călău­zitor i-a fost şi îi va fi na ţ iona l i smul cu ra t şi en tus ias t ; apoi silinţa de-a armoniza şi con­cent ra la m u n c ă toa te energii le . In special nu va îngădui "să se încuibeze în Asocia ţ iune nici­oda tă neînţe leger i le confesionale . Cele doui biserici naţionale ale noastre s'au născut din adânci necesităţi istorice, îşi au meritele şi chiemarea lor. Acelora care strică ar­monia dintre ele, sapă la temeliile neamului însuşi, şi el îl va socoti de duşman personal.

După m a s ă o b inece rce t a t ă ş ed in ţ ă a secţi i lor ş t ienţ if ice- l i terare, cu conferenţe ţ inute de profesorul Dr. Silviu Dragomir de la Cluj şi de d o a m n a Marilina Bocu; iar sea ra bal, u r m â n d pent ru ziua u r m ă t o a r e o escurs iune la Reşi ţa .

In felul a c e s t a aduna rea genera lă s'a în­cheiat în mijlocul unui en tus i a sm ne tu rbura t de nici o pa t imă şi l umea s'a d e p ă r t a t cu convingerea , că viaţa noas t r ă publ ică î ncepe a reveni la normal .

Corespondent.

Revistă bisericească. începând cu ziua de. 26 August, Preasfinţia

Sa episcopul Dr. Valer iu T r a i a n Fren ţ iu încl! a pornit i u p a c u m afiăm din ziarul „Albina", în vizitaţi.- canonică în judeţul Satu-mare. Cu acest pri lej , Preasfinţia Sa va sfinţi bisericile renovate din Tămâia , Sârbi şi Dob, cercetând apoi comunele Pomi, Vâşrnort , Crucişor , Valea Vinului, Bicău, Lipău, Cărăşeu, Culciul-mare, Boghiş, Vet iş şi a l te le . Pre tu t indeni se fac mari pregăt i r i .

La Sântâ-Măr ia mare , în zilele de 26—8 August s'au ţinut din pa r t ea reuniuni i arhidie-eezane misiuni poporale în u rmă toa re l e parohii : Mârgău (Dr. Ioan Bălan canonic şi Dr . Vasile Cerghizan profesor) , T ă u r e n i (profesorii Dr, Ioan Sâmpăleanu şi Dr. Ioan Coltor) şi Hun-dorf (profesori i Ştefan Roş ianu si Octavian Popa) . Pretut indeni ele au fost adevă ra t e săr­bător i sufleteşti la car i au par t ic ipat mulţi c redinc ioş i şi din sate le vecine. Spove­danii le şi împăr tăş i r i le foarte număroase din toate aces te parohi i sunt o dovadă s igură , c i s tăruinţe le mis ionar i lor au fost din cele mai rodn ice .

Ştiri tot aşa de bune ne vin şi despre activitatea reuniunii de misiuni din eparhia Lugojului, unde păr . canonic Dr. Nic. Br înzeu şi prof. Dr . George F i r eza au renoi t sufleteşte filiile Negoiu şi Meria, două că tune s i tua te în ţinutul muntos al Hunedor i i . Zilele de 2—4 şi 5—7 August , când s'au ţinut aces te mis iuni , vor rămânea multă v r eme neui ta te în ace le părţi, unde poate mai mult decâ t o r iunde s'a simţit l ipsa unor a tar i manifestaţii re l ig ioase .

.Vr. 3 5 . U N I R E A Pag. 3 .

In zi lele de 23—4 August s'a ţ inut la Oradea-mare un Consistor plenar al eparh ie i wastre de aco lo , la c a r e au par t ic ipa t la v re -o 50 de preo ţ i . Şi aici s 'au prez in ta t la teologie tatr'un n u m ă r t oa r t e f rumos, comp le t ându - se tu cei mai buni d in t re ei toa te locur i le vacan t e . S'au făcut apoi p r imir i l e în in te rna te le eparh ie i ii anume 130 la in te rna tu l l eopold ian din Orade , 180 la in te rna tu l de băeţ i din Beiuş şi 146 la cel de fete de aco lo . La şcoa l a n o r m a l ă s'au trimit 81 elevi .

„Sionul R o m â n e s c " , o rganu l oficial al e-parhiei n o a s t r e lugojene se p lânge în număru l său din u rmă , că guvernul a suprimat între­cea de salar la 2 din preoţ i i ou mai puţin decât 300 suflete, c e e a c e mai a les în păr ţ i le Banatului nos t ru const i tue o a d e v ă r a t ă c o o p e ­rare la ac ţ iunea de s u p r i m a r e a biserici i noa ­stre, pusă la ca le din p a r t e a o r todox i smulu i . Se a lă turăm deci şi noi la s t r igă tu l de pro tes t al fraţilor noş t r i lugojeni , c e r ând dela guve rn altă considera ţ ie pen t ru munca de c reş t inească bună în ţe legere şi de înalt pa t r io t i sm în serv ic iu l cirora s ta b i se r ica noas t ră .

Păr . Silviu Popa , p r eo t ia Cârneş t i (epar­hia Lugojului) anunţă pr in „Sionul R o m â n e s c " , ci începând ev. 15 Sep temvr ie va desch ide in parohia sa un curs de cantori. Supus c o n t r o ­lului P. Ven. Ord ina r i a t b i se r i cesc r e spec t iv si supravegherii nemij loci te a v icar ia tu lu i nos t ru din Haţeg, va avea o dura tă de 3 luni şi se va face absolut gratui t . Un nou pri le j pen t ru ţă­ranii noş t r i iubitori de cântăr i le b iser iceş t i , să ie perfecţ ioneze în aces te cântăr i , a jungând cu încetul la anumită uniformita te .

S imţ ind p o v a r a ce r.pasă a supra biserici i ortodoxe din pr ic ina influenţei ei minimale a-jupra credincioşilor români ortodocşi din hotarele altor ţări, S inodul a hotăr î t să dea pe viitor o mai m a r e a tenţ iune aces te i ches t iuni . E vorba deci , ca a rh imandr i tu l Iuliu Scribatt si fie const i tu i t un fel de ep i scop ex te rn pentru grija b iser ic i lor din Amer ica şi a cape le lo r din Europa, iar ep i scopu l Puiu dela Hotin să aibă pija aşezăr i lo r r omâneş t i o r todoxe din Balcan şi in specia l de pe munte le Athos . Se iveşte insă o mare ches t iune — de des l ega rea că re ia suntem foarte cu r ioş i —, cum se v o r putea adecă t r ece b iser ic i le , sch i tu r i l e şi cape le le din străinătate în organizaţ ia uni tară a cul tului o r ­todox din Român ia .

Ştiri mărunte P e r s o n a l e . P. V. Ordinar ia t arhidiecezan

anumit pe păr. Virgil C. Lodarcea, din Şermaş şi pe păr . Teodor Branea, din Tulgheş de pro­topopi onorari , iar pe păr. losif Cuteanu de paroh la Cut (prot. Sebeşului) .

— P. V. Ordinar ia t de Lugoj a numit pe păr. Emil Vladislav la Livadia, pe păr . Alexandru losma la Uricani, pe păr. Alexandru Birjan la Ticvanul mic, iar p e păr. Nicolae Raţiu la Să­laşul de sus.

— Pentru meri te le sale câştigate cu deo -iebire în legătură cu edificarea nouei biserici din Tulgheş , M. Sa Regele a decora t pe dl Au­rii I. Nicolescu, fratele Preasfinţ iei Sale dela Lugoj, cu »Serviciul credincios cl. 1«.

I n a m i n t i r e a I n i A u r e l V l a i o u . La 13 Septemvrie c. se vor împlini 10 ani dela moartea gloriosului nos t ru aviator Aurel Vlaicu. Din prilejul acesta se pregătesc frumoase ser­bări comemora t ive , cu prilejul cărora se va pune o tablă de marmoră pe casa în care s'a născut la Binţinţ, iar pe poiana de lângă Câmpina , u n d e s'a prăbuşit din îaăl ţ imea care atât de mult 1-a atras, se va aşeza o pia t ră monumenta lă . Ambe le

se fac din colecte publ ice . — Să contr ibuim la ele cu toţi i!

M a r t i r i u l „ A s t r e l " . Sub titlul acesta citim într 'un n u m ă r recent al ziarului „Adevăru l " o pagină din cele mai ruş inoase a stărilor puţ in măgul i toare dela noi. E vorba de societatea noastră culturală »Astra« din Sibiiu, a cărei Muzeu şi bibl iotecă t rebuie să fie plasate în b u n ă par te prin pivniţe şi cor idoare , pen t ru simplul motiv, că cutare colonel Radul ian şi un alt ofiţer inferior au crezut şi mai cred, că uniforma militară le dă d rep tu l de-aşi ba te joc de soartea unei asemenea instituţii de cul tură. Forur i le civile ale Sibiiului au dat eâştig de cauză Asociaţiei , da r cum comandamen tu l local nu se simte dator a da m â n ă de ajutor la exe ­cutarea acestor sent in ţe , lucrurile cont inuă a rămânea în halul de mai Înainte. — Or, lucru­rile acestea nu mai pot dăinui şi de aceea ne place să credem că noul prezident , ales de curând la Timişoara , va şti găsi calea unei re­integrări efective a Asociaţiunii noas t re în toa te dreptur i le sale.

L o c a l e . Mâine, Dumineca a pa t ruspre ­zecea după Rusal i i , va predica în ca tedra lă Reverendu l Alexandru Lupeanu, profesor al li­ceului de fete.

— întrunirea colegială a elevilor promoţ ie i 1912—13 dela liceul nos t ru a făcut din Dumi ­neca t recută o frumoasă serbare în amintirea mult regretatului profesor Dr. loan Raţiu. La invitarea lor, Blajul întreg a ieşit d u p ă liturghia din catedrală la mormântu l acestui mare dascăl al şcolilor sale, pen t ru a par t ic ipa la b inecu­vântarea minuna te i pietre de marmură neagră , pe care recunoşt in ţa elevilor a pus-o la căpă­tâiul neui tatului lor profesor de clasă. Serviciul religios a fost îndeplini t din par tea fostului di­rector, canonicul Dr. Ambroziu Cheţianu, şi alor doi din elevii—preoţi . A urmat apoi duiosul şi b ine inspiratul euvârit al elevului, astăzi profesor în Blaj, August in Popa , la care în numele şco­lilor Blajului a răspuns , foarte nimerit , profesorul Ştefan Pop . Un al treilea cuvânt s'a rostit din par tea păr. canonic Cheţ ianu, după care serbarea a luat sfârşit în acorduri le unui adânc simţit: In veci pomeni rea lui! — Din frumoasele cu­vântări rosti te cu acest prilej sperăm să pu tem da în număru l viitor părţi le mai Însemnate .

P e n t r u u n s a n a t o r i u a l z i a r i ş t i l o r a r d e l e n i . Din prilejul marilor serbări dela Bucu­reşti , ministerul munGii şi ocrotiri lor sociale, a dona t Sindicatului presei r omâne dela noi suma de 25.000 Lei pent ru fondul necesar la zidirea unui sanator al ziariştilor la Tuşnad . Se sperează, că pilda aceasta va fi imitată şi din par tea al tor ministerii şi insti tute de binefacere.

U n a v i z ş c o l a r . Ni-se cere publ icarea următoare lor şire: >In baza ordinului ministerial Nr. 58985—913 fiecare elev care se înscrie pe anul şcolar 1923/4 la liceul «Gheorghe Şinca i" din Baia-mare, t rebuind să poar te uniformă, are să p lă tească pen t ru aceas ta cu ocaziunea în­scrierii 1200 Lei . — Direcţiunea liceului*.

I e f t i n i r e a z a h ă r u l u i . Noul regim al zahărului va întră . în v igoare la 15 Septemvrie . Recolta de sfeclă a fost anul acesta abonden tă . Insemânţăr i le au fost de două ori mai mari ca anul t recut . Consumul intern va fi acoperi t . Se afirmă că preţul zahărului nu va înt rece 27 lei k i logramul .

ţ L e t i f i a M. J i v a n c a , fiica pr imnota-rului consistorial d in Lugo j , s'a stins în 23 August , la vrâstă de abia 21 a n i . — F i e - i par tea cu d rep ţ i i !

Citiţi şi răspândiţi:

• „ U N I R E A ! " •

T e l e f o n u l „Unirii"''

„Legea Românească. Oradea Mare. N'avem mo­mentan la îndemână «Bugetul cheltuelilor ministerului cultelor şi artelor pe anul 1923», dar in curând vom dispune şi noi de acest «faimos» buget şi atunci vom încerca să opunem cifrelor Dvoastră alte cifre, nu mai puţin grăitoare. Am mai avut prilejul de-a opera cu ast-fel de cifre şi astfel o să vă convingeţi in curând şi Dvoastră, că nici cifrele acestui buget nu «vorbesc* in potriva ortodoxismului «dominant».

H. Cojocna. Avizul referitor la «rugă» dela Dvoa­stră ne-a sosit prea târziu pentru al putea publica în nu­mărul trecut, iar raportul asupra celor petrecute acolo la Sânta-Măria mare de asemenea nu ne-a sosit la timp pentru acest număr.

M Bucureşti. Da, am citit şi noi răspunsul dlui Ghibu din «Adevărul* şi dacă nu ne grăbim cu răspun­sul este pentruca nu voim să cădem şi noi în impasul fraţilor dela «Albina» cari apucând iar la hârtie cred, că ea poate fi umplută şi cu elucubraţii d'alde Iuliu Albu, un pseudonim care nu spune prea «deschis şi pe faţă-; cine este «preotul» care (?), se ascunde sub dânsul. Ne vom mai ocupa deci şi noi de această chestiune, dar întâiu am dori să avem şi preciziunile «Albinei» în ce priveşte chestia cu «sacrificiile reciproce».

H. Chimitelnio. In chestia de care ne scrieţi, Vă rugăm să ficeţi o adresă şi Consistorului fiindcă într'a-devăr merită să se provoace o hotărâre în cauză. Cât ne priveşte pc noi, suntem de părerea că un învăţător «statificat», care lucrează împotriva intereselor şcolii noastre confesionale nu poate fi membru al senatului nostru şcolar, precum de altă parte nici preotul nu poate fi membru în aşa numitele «senate şcolare comunalei, cari în chip absolut ilegal încep să se creeze acum pe satele noastre. Asupra acestei chestiuni vom mai reveni de altfel în numărul proxim.

P Huedin. Trimiterea gazetei la Muerău am sis­tat-o încă cu data de 1 Iunie c. Restanţa ce mai este face 30 Lei.

B Napradea. Foaia de aici se spedează regulat vina nu poate fi decât la posta D-V. — Suma de 70 Lei am primit-o.

Casina. Turda. Am primit Lei 45; mai restaţi 22'50. S. R«caş Manoscrisul de care ne scrieţi nu ne-a

sosit.

Nr. 4000—1923.

Concurs la s t ipendi i . Prin aceasta publ icăm concurs până în

15 O c t o m v r i c 1923 inclusive la următoa' rele st ipendii:

I. D i n fundaţiunea „Alexă Bidian".

Stipendi i a d e c v a t e tu tu ro r nepoţ i lor din fraţi şi consângen i lo r fundatorului p â n ă Ia g ra ­dul IV, fără cons ide ra re la n a t u r a studii lor, ce le urmează , fie chiar şi la măies t r i i .

II. D i n fundaţiunea „ loan Chirilă". Interesele fundaţ iunei pe anul 1922 in

s u m a de 275 Lei se vor împăr ţ i în părţ i egale in t re consângen i p â n ă la g radu l VIII, cari s tud iază la v re -o şcoa lă .

III. D i n fundaţiunea „Crişan—Boer iu" .

Un (1) s t ipendiu de 500 Lei. îndreptă ţ i ţ i sunt copii , feciori şi fete, din

familiile Cr i şan şi Boer iu din Abrud, cari u r ­mează or i -ce scoa lă si meser ie .

T T

I V . D i n fundaţiunea „Petru cav. Ioanette". Un (1) s t ipendiu de 300 Lei des t ina t pen t ru

medic ină , tehnică , ori ş t in ţe le reale s u p e r i o a r e mil i tare .

Un (1) s t ipendiu de 200 Lei, des t ina t p e n ­tru elevi din şcoala de căde ţ i .

Un (1) s t ipendiu de 300 Lei, des t ina t pent ru elevi din l iceu.

S t ipendi i l e le pot op ţ inea tineri din m u n ­ţii apusen i ai Ardealu lu i . Descenden ţ i i au preferinţă.

V . D i n fundaţiunea „August in Lâday".

St ipendi i le sun t des t ina te pen t ru t ineri români gr . -cat . eu prefer inţă de aceia, cari voiesc a păş i pe car iera indus t r i a lă , comerc ia lă , t ehn ică şi ag ronomică .

V I . D i n fundaţiunea prepozitului „ loan M . M o l d o v a n " .

Un (1) s t ipend iu de 1000 Lei, de s t i na t pen t ru studii a c a d e m i c e .

Pag. 4. U N I R E A Nr. 3 5 .

Două (2) stipendii de câte 500 Lei, pentru eievi la şcoli le secundare din Blaj. Consângenii au preferinţă.

X . D i n fundaţiunca „Alex . Ş t . Suluţ iu".

Două (2) stipendi de câte 300 Lei, desti­nate pentru elevi din liceu.

X I . D i n fundaţiunea „George V i ş a " .

Un (1) stipendiu de 600 Lei, destinat pentru perfecţionarea studiilor în străinătate. Rudeniile au preferinţă.

X I I . D i n fundaţiunea „Ioan B o b " .

Un (1) stipendiu de 300 Lei.

V I I . D i n fundaţiunca „Ioan F . N e g r u ţ i u " .

Un (1) stipendiu de 200 Lei, destinat pentru elevi dela ori-ce şcoală. Consângenii au preferinţă.

V I I I . D i n fundat. „Cons tant in Papfalvi".

Un (1) stipendiu de 120 Lei, pentru elevi dela ori-ee şcoală. Consângenii au preferinţă.

I X . D i n fundat. „Dion i s iu de Ş i m o n " .

Un (1) stipendiu de 500 Lei, pentru agro­nomie. Preferinţă au rudenile.

Concurenţii la toate stipendiile de mar s u s au să alăture la suplicele lor: certificat şcolar în copie autentică, carte de botez dela preot, atestat de paupertate, atestat medical şi pentru dovedirea consângenităţii cu fundatorul au să alăture atestat dela oficiul parohial respectiv şi respective tabela genealogică exact dedusă. Sunt datori mai departe să numească espres insti­tutul, la care vor studia în anul scalar 1923/24, precum şi să determine apriat suma şi soiul stipendiului, pentru care suplică.

Cererile intrate după termin, nu vor fi luate în considerare.

Blaj, din şedinţa consistorială ţinută la 15 August 1923. ( 7 3 ) ! - 3 -

®|QQ®OOQOOQaeO®OQ»'3QQOOQ0900QeOQQQ"iQ

A d m i n i s t r a ţ i a C e n t r a l ă C a p i t u l a r ă — Blaj .

PUBLICAŢIUNE. Subscrisa Administraţie vinde c a s e l e d i n

F ă g ă r a ş (Strada Brancovean Nr. 11) a l e O r ­f e l i n a t u l u i g r . - e a t . r o m â n d i n B l a j , prin licitaţiune publică, cu oferte închise. Case le sunt din zid, aşezate lângă stradă cu pavagiu de peatră şi trotoar asfaltat, şi au grădină fru­moasă.

P r e ţ u l e s t e 1 7 5 , 0 0 0 L e i , dela care în sus se vor face ofertele. Concurenţii, pentru admi­tere ia licitaţiune, vor depune 10% vadiu Ia banca „Furnica" din Făgăraş, sau la „Patria" în Blaj.

Ofertele închise, cu certificatul despre vadiu depus, s e vor înainta subscrisei Admini­straţii până la 30 Septemvrie 1923 inclusive. Veneratul Consistor îşi rezervă dreptul de a-probare a licitaţiunii şi acceptarea oricăreia dintre ofertele intrate.

Blaj, 30 August 1923.

A d m i n i s t r a ţ i a C e n t r a l ă C a p i t u l a r ă . (72) 1 - 3

î n Blaj se află

O CASA de vândut din mână liberă. Condiţiuni fa­

vorabile. Informaţiuni dă

Gheorghe Mârcuţiu, (68) 3 - 3 . Blaj.

P I C T O R Biser icesc R o m â n

In atelierul m e u se execută, în orice m ă /

" m e , cu preţurile cele mai reduse şi în

'• : : : m o d foarte convenabil . : : : ;

Icoane sfinte (nouă şi renovate), iconostase, cruci, prapori şi allJe.

Zugrăvirea se face în oîeu, pe pânză,

l emn, zinc etc.

Cer sprijinul O n . obşte r o m â n e !

A g â r b i c i u , jud . T â r n a v a * m a r e .

NICOLAE BACIU (71) 2 - 3 pictor b i ser icesc .

Cum ne curăţim sângele şi n e întărim trupul

Broşura interesantă şi instructivă, care nu t rebuie să l ipsească din nici o casă, cereţi-o gratuit

contra 1 leu în mărci poşta le pentru por to Adresaţ i F a r m a c i a V O R E L din Piatra-N.

Transpiraţia Mâinilor Mirosul Picioarelor, etc.

dispare întrebuinţând lichidul S. A. S. De vân­

zare la Farmacii şi Droguerii sau contra mandat

poştal de lei 20, vi-se trimite de către F a r m a c i a o o o VOREL, Piatra-N. o o o

Fabricăm Cazane de fiert rachiu căldări o« spălat, văpsit • şi de tăbăcârie •

In condi|iunile cele mai favorabile:

F R A Ţ I I P A U L I N I Fabrică de articole de a r a m ă In A1UD.

S e pr imeşte: înzestrarea, aranjarea şi re­

pararea fabricelor de spirt şi de chemicale .

S t r o p i t o a r e de vi i şi părţ i con-strui toare de m e t o d a

— „Austrie şi Wermoral"1. z z z (16) 46 -52

Durerea de cap # ¿ 5 3 2 ? .

Dureri reumat ice etc. vindecă şi liniştesc la mo­ment tabletele K A L M A , pachetul lei 4, la d ro­guerii şi farmacii. Se t r imet contra manda t de lei 40 franco 10 pachete Ka lma • Adresa ţ i :

F A R M A C I A V O R E L , Piatra-N.

C L O P O T E Şi obiecte b iser iceşt i fără b a n i ,

garantate pentru 50 ani

găsiţi numai la:

prima fabrică de c lopote d i n

R o m â n i a m a r e I

Fraţii D. W. Popescu & Comp. Slrada Ioan Maiorescu Nr. 9.

BUCUREŞTI. (70) 3-52 Furnizorii Curţii Regale şi al sfintelor

mitropolii, episcopii şi biserici din Ro-: : : : mânia întreagă. : : : :

E f 7 D I U I A boalele de piele, cosa-V r i l e se vindecă sigur'cu

P O M Ă D A C A D O L Găsiţi la farmacii şi droguerii sau contra naan dat poştal de lei 25 dela

' F A R M A C I A V O R E L , Piatra-N.

Cereţi gratui t p rospec tu l : Cum se vindecă eczema.

Cum ne vindecăm de Reumatism şi Gută Broşură interesantă şi instructivă. Se tr imete mărci poştale d s gratuit contra 1 leu, pentru por to . Adresa ţ i :

Farmacia V O R E L , Piatra-N.

Anunţ de licitaţie. Curatoratul Bisericii gr . -cat . din Doştat

dă in întreprindere zidirea oaselor pa* rohiale.

Licitaţ ia publ ică m i n u e n d ă s e va ţinea în ziua de g Septemvrie 1923 oarele j d. a. în cancelaria oficiului parohial, unde s e p o t v e d e a până atunci şi condiţ iuni le d e zidire.

Doştat, la 2 4 August 1 9 2 3 .

Virgi l Stanciu Ioan Mărg inean primeurator. preot.

L i b r ă r i a Seminarulu i teologic greco. -cat . în Blaj,

Cărţi bisericeşti. Aposto lu l , sau faptele şi epistolele ss. Apo­

stoli f. 4,, crudo 50*— leg. în pânză . Eohologiu, crudo 30 lei., leg. în pânză . L i tu rg ie r , broş . 30 lei., leg. în p â n i ă . . Orologier , crudo 30 lei., leg. In p â n i ă .

Lei

140 — 7 0 -7 5 -7 0 -

„ U n i r e a " nu'i iertat să lipsească de pe masa n imănui . COCCCCCCCCCO

Abonamente se pot faoe orioând!

Dacă doriţi să fiţi tânără, frumoasă si admirată intrebuin- " taţi numai CREMA PUDRA, SĂPUNUL ADEL1NA, iar per- -soanele cari nu pot şuieri cremele, să întrebuinţeze FAINA (( D E MIGDALE VOREL cunoscutul preparat de toiletă. — Le găsiţi la drog., farm. şi magazine de galanterii Contra mandat postai de Lei 57 se trimite întreg asorti­

mentu l .—Dep. FARMACIA VOREL PIATRA-N. (36) 8-13.

Tipografia Seminarului teologic greco-catolic Blaj.