Anul XXXVI. Blaj, Sâmbătă 20 Noemvrie 1926, Numărul 47

DIRECTOR: r. ALEXANDRU RUSU

ÎEDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA 3LAJ — JUD. TÂRNAVA MICĂ

I N S E R A T E : iln şir garmond: 5 Lei. La publicări repetate după

I :: :: învoială. :: ::

REDACTOR RESPONSABIL: Dr. AUGUSTIN POPA

ABONAMENTUL Pe un an . . . 180 Lei Pe 6 luni . . . 90 Lei Pentru străinătate 360 Lei

N u m ă r u l 3 5 0 L e i

Foaie bisericească-politică. — Apare în fiecare Sâmbătă.

In chestia studenţimii. — U n r ă s p u n s şi c â t e v a prec izăr i pentru z iarul „ C u v â n t u l .

(—) Gândurile noastre despre educaţia eligioso-morală a tinerimii universitare au avut :5sunet şi în „Asociaţia Studenţilor Creştini Români". Un membru „mai în vârstă" ne tri­mite, în „Cuvântul" din 10 Noemvrie, o intim-pinare, care nu poate rămânea iară unele pre­cizări şi lămuriri.

înainte de toate confratele găseşte în scrisul nostru un „exces de formă". 1-se par prea tari frazele: „Dela înălţimea catedrelor se batjocoreşte, nu odată, credinţa în Dumnezeul părinţilor" şi „făuritorii sufleteşti ai generaţiei de mâine dau pilde abjecte dedesfrâu". Crede I acestea sunt generalizări, pentru dovedirea cărora materialul lipseşte. Sunt şi inutile. E de prisos să iai harapnicul la o biată mâţă jigă­rită, când un simplu „câţţ" ar fi prea deajuns.

Vorbele sunt, fără îndoială, grele. Nu vreau msâ să fie o generalizare. Slavă Domnului, ia am ajuns aşa de rău, ca să trebuiască o-

tndit întreg corpul profesorilor dela şcolile site. Ştim că sunt între ei, şi încă printre cei

nai de seamă, creştini convinşi, pilde vii de iinste şi muncă. Sunt alţii indiferenţi în materie tligioasă, totuşi plini de respect pentru co-ârşitoarea putere a creştinismului îmblânzitor I moravuri şi creator de cultură. Dar, durere, unt şi de aceia — să nădăjduim că nu mulţi — entru cari nici o vorbă nu e prea grea. Putem «vi şi noi cu dovezi. Se poate reciti şi arti-

• slul dlui Cezar Petrescu : „Anarhia Universi-HL", din „Cuvântul". Şi dacă există şi numai Iteva specimene de acestea, revolta e legitimă, ;o datorie. Se ştie doar cât e de greu să iâdeşti şi cât de uşor să strici. Ajunge unul i să darme ce clădesc mulţi. De aceea ar ebui să ne revoltăm cu toţii, creştinii din a iror trudă ce susţin toate şcoaleleş icu biciu j foc să alungăm din templul ştiinţei pe toţi angăritorii de iecane şi corumpătorii de con-.iinţe. Râul ce-1 fac e mult mai mare, decât I ne putem mulţumi cu un „câţţ" inofensiv.

La rândul nostru găsim şi noi un defect « formă strecurat tn scrisul tovarăşului iCreştin". „Biserica sora noastră de apus, în irma ei precisă şi hotărîtă" o preferă „infinit wmulei hibride a uniatismului". Se aude estul de des această vorbă stupidă. Unii o itrebuinţează cu rea, alţii cu bună credinţă.

I unii şi alţii sunt deopotrivă de ridicoli. Ce ied ei despre religia lui Hristos: Este ea una aceeaş pentru toată lumea, ori doară variază

ila neam la neam ? Nu-i aceeaş credinţă teştină-catolică cea îmbrăcată în haina ţului latin, ca şi cea orientală ? A legat iristos credinţa de un singur rit ? Nu. Acelaş ate râul credinţii, ori cari ar fi florile ce-i ipodobesc malurile. — Adevărat că unii or-şdocşi socot credinţa inseparabil concrescută

cu o anumită şi invariabilă formă de exterio­rizare; că vorbesc prea mult despre un anumit „suflet specific al ortodoxiei* — pe care, de altfel, încă nimeni nu 1-a ştiut formula precis — şi se complac într'un ereştinism naţional sui generis. In felul acesta Insă ei renunţă la gândul universalităţii religiei, s'au despărţit de Hristos, care şi-a trimis apostolii să predice aceeaş evanghelie la toate neamurile, In toate limbile.

Să trecem acum la diverginţele de fond. .Unirea" greşeşte când crede că o acţiune laică, alături de cea a ierarhiei bisericeşti, poate fi primejdioasă pentru ortodoxie. Această greşală izvoreşte parte din lipsă de informaţii, parte din concepţii diferite despre biserică. In fapt A S. C. R. „nu pleacă dela biserică şi ortodoxie pentrucă să ajungă în alte meleaguri, ci mai degrabă procedeul a fost invers: Ele au plecat din ,alte meleaguri', hrănite sigur cu cărţi şi bani de departe, pentru a se îndrepta, şi pe alocurea chiar pentru a ajunge la biserică şi ortodoxie". Deosebirea de concepţii e acea­sta: „Unirea" încercuieşte prea strâns conceptul de biserică, reducându-1 la ierarhia bisericea­scă, pe când „după tradiţia ortodoxă şi româ­nească" biserica este „în adevăr comunitatea credincioşilor", în care iniţiativa laică „nu poate în nici un fel primejdui puritatea şi unitatea de doctrină a bisericii ortodoxe".

Am spus-o dela început şi o repetăm şi acum, eă informaţii precise asupra mişcării studenţilor creştini ne lipsesc. Afirmaţia, că ele „pleacă dela ortodoxie" am iuat-o din articolul dlui Skythes. Lămuririle ce ni-se dau acum privitor la începuturile acestor mişcări, alimentarea lor cu cărţi şi bani veniţi de de­parte, Întăresc şi mai mult — oricât am sim­patiza mişcarea însaş, în care vedem un semn al vremurilor — nedumeririle de atunci. Nici analiza conceptului bisericii nu ne poate con­verti. Şi pentru noi biserica este comunitatea tuturor creştinilor. Dar intre aceşti creştini unii au puterea şi datoria de-a învăţa şi cărmui pe alţii: „Mergeţi şi învă ţa ţ i . . . * Gru­pările religioase, deci, nu se pot lipsi, fără primejdie, de cârma acestei puteri. Gânduri bune, iniţiative rodnice pot veni, evident, şi dela laici. Se pot şi trebuie să se grupeze şi ei în societăţi religioase pentru desăvârşirea vieţii creştine. Dar cârma lor, mai ales când ele cearcă drumuri şi metode noui, trebuie să o aibă aceia cari au şi răspunderea pentru păstrarea întreagă a credinţei. Altfel iniţiativa laică, mai ales când ea vine cu bani, cărţi, principii şi metode din meleaguri foarte depăr­tate de ortodoxie, poate fi primejdioasă. — A explica infalibilitatea iniţiativelor laice fn ma­terie religioasă din noţiunea bisericii „comu-

| nitate a credincioşilor", ni-se pare o umbră de doctrină importată, care de loc nu e în tradiţiile ortodoxiei. —Pilda adusă din biserica latină nu e la loc. Iniţiativele laice sunt aici primite cu drag şi încurajate pe toate terenele vieţii sociale, ştiinţifice, politice. Dar unde sunt organizaţii religioase, cari să nu fie sub aripa bisericii?

De aceea nu putem urma nici sfatul ce ni-se dă privitor Ia atitudinea ce avem de urmat faţă de studenţi. Tovarăşul dela „Cuvân­tul" crede că ar fi o mare greşală să intervină în acţiunea religioasă, ce avem de gând să desvoltăm, persoane bisericeşti. Tinerimea tre­buie să se întoarcă la biserică nu prin preoţi „ci în chip natural, prin trăirea falimentului moral al renaşterii şi al ştiinţismului, printr'o convingere personală construită din elemente moderne de viaţă şi de judecată. Preoţii nu pot face acest l uc ru . . . Ei vorbesc un anumit limbaj care,' chiar dacă poate deveni din nou al nostru, nu mai e al nostru astăzi. Misiunea lor e In altă parte decât între studenţi."

Ei bine, după părerea noastră, biserica trebuie să fie pretutindeni, să ştie grăi limba tuturor, să se facă tuturor toate. Şi, cel puţin biserica Romei, o ştie face aceasta cu spor minunat între savanţi şi intre copii, intre stu­denţi şi muncitori de fabrici deopotrivă. A lăsa tinerimea, ce an de an trece din grija profesorilor de religie din licee la universitate, să trăiască falimentul moral al renaşterii pentrucă apoi să-şi formeze singură noui con­vingeri religioase, este experienţa lui Nero cu aprinderea Romei. Nu, pe acest drum nu pu­tem merge. Odată va trebui să dăm seama de felul cum am împlinit porunca : „mergeţi şi învăţaţ i . . !"

Ce ar trebui să fie noua facultate de teologie dela Chişinău. Din prilejul inaugu­rării dela 8 Noemvrie c. a facultăţii de teologie „Petru Movila" dela Chişinău, d. Onisifor Ghibu publică în ziarul „România nouă" un interesant articol întitulat: ,Intre pravoslavie şi creştinitm".

Mânecând din împrejurarea, că drept pa­tron al nouei facultăţi a fost ales fostul mitro­polit de origine românească al Kicwului, d. Ghibu socoteşte aceasta de cel mai bun augur pentru noile orientări filoromane, pe cari ar trebui să le ia ortodoxia români . „Movilă era aşa de aproape de catolici — se spune în articolul dlui Ghibu —, încât Ruşii îl socoteau chiar căzut dela credinţa l u i . . . Şi dacă Movilă n'ar fi fost legat şi politiceşte de Rusia, el ar fi tras şi ultimele consecinţe practice ale credinţei lui în unitatea bisericii lui Hri­stos şi s'ar fi făcut patriarh ortodox cre­ştin in legătură cu cel dela Roma, în cea mai intimă convingere c i aceasta este adevă­rata ortodoxie".

Iar din aceste constatări, d. Ghibu ţine să t ragi u rmătoare le concluzii:

P a g . 2. U N I R E A Nr. 47.

„Să nădăjduim eă cei chiemaţi vor şti trage învăţăturile necesare şi că nu vor face din noul aşezământ — pus supt autoritatea teologică a lui Petru Movilă —, nici un cuib de pravoslavie rusească, cum a devenit în cursul timpului Academia dela Kiew începută supt suspiciile teologiei creştine universale, nici un cuib de ortodoxie grecească, cu orice preţ antilatină, ci vor lucra cu toată râvna în spi­ritul larg creştinesc al marelui luptător de a-cum trei veacuri pentru unitatea bisericii lui Hristos".

.Facultatea de teologie din Chişinău tre­buie să însemneze zaia care să facă legătura dintre cele două părţi, în care o fatalitate oarbă a sfâşiat biserica creştină. Ea trebuie să îm­plinească astăzi, ceeace patronul ei, în nişte împrejurări deosebit de neprielnice, a urmărit, fără a putea realiza." —

Din partea noastră, dorim din tot sufletul ca gândul dlui Ghibu să devină o realitate.

Legea cultelor în noul Mesaj . Alături de o întreagă altă serie de legi, Mesajul, prin care s'a deschis Dumineca trecută noua se­siune a Corpurilor legiuitoare, anunţă şi legea cultelor, care deşi a figurat — chiar în două rânduri — şi în Mesajiile guvernului liberal n'a putut ajunge încă între legile ţării.

Cititorii noştri îşi mai aduc desigur foarte bine aminte de motivele pentru cari n'an putut fi legiferate proiectele guvernului liberal şi nu ne putem închipui, că actualul guvern — dacă ţine într 'adevăr ca noua lege a cultelor să ajungă un fapt împlinit — va putea merge, în ce priveşte mai ales chestia faimoasă a ave­rilor bisericeşti, pe urmele guvernului liberal. Feliul cum este anunţată legea în Mesaj, unde se spune că „stabilirea relaţiilor dintre diferi­tele culte şi stat" sunt a se legifera „intr'un spirit de echitate menit să statornicească p a c e a sufletelor la minorităţile confes ionale şi etnice din ţarău, înseamnă, ne place să credem, o revenire dela principiul inadmisibil al împărţirii averilor în caz de trecere, care numai s p a c e a n'ar aduce în suflete.

Dar amănuntele noului proiect se vor cunoaşte, sperăm, In curând, şi atunci se va vedea, dacă d. ministru Goldiş a ştiut, ori nu, să profite ceva din învăţămintele pe cari i-Ie poate îmbia soartea proiectului liberal al dlui Al. Lapedatu.

Ce ne trebuie. Câteva reflexii p e m a r g i n e a celor p u b l i c

cate aici în ches t ia evo lu ţ i e i .

Răsboiul, confcsiocalismul, politica şi ma­terialismul au săpat adânci rane morale în sufletul oamenilor de azi.

De boala aceasta — natural — sufer şi credincioşii bisericii noastre, în măsură mai mare ori mai mică. N e dăm seamă cu toţii, că este mare deosebire între viaţa morală de-asum şi de dinainte de răsboiu şi constatăm, zilnic, că mergem din rău în mai rău.

A. C. Albinus vede cauza acestei stări deplorabile în rigiditatea ritului oriental; d. prof. Gh. M. Pteancu în lipsa literaturei bi­sericeşti pentru popor şi clasa cultă — şi are mare dreptate —; iar cei mai mulţi condamnă preoţimea, care in „absolută majoritate" —, după cum erede păr. loan Borza, ar cheltui „o nebănuită energie pentru orice fel de lucru, numai pentru pastoraţie nu", şi în consecinţă, cere „să se pedepsească cu asprime!"

S'a scris mult, de 5 luni încoace, pe tema aceasta şi sunt încă atâtea de scris!

Iar noi, preoţimea din „cura animarum", pe umerii căreia zace multă răspundere, vom â deosebit de recunoscători, în deosebi dlor profesori de teologie, dacă-şi vor spune cu­vântul de pricepători, în această chestiune, şi mai ales, dacă ne vor da mână de ajutor, să putem face adevărată pastoraţie, aşa cum se face în biserica apuseană. Acolo f i e ­care preot are — ori măcar poate să aibă — în biblioteca sa, nu numai cărţile de studiu teologic, ci şi o bogată literatură bisericească şi reviste de specialitate, în cari s e tratează toate ehesliunile, cari privesc pastoraţia. Nu

rigiditatea ritului ne împiedeca în evoluţie, ci lipsa armelor de luptă, pe cari le are şi le poate folosi biserica apuseană.

Până când preoţii din biserica apuseană dispun de-o bogată literatură religioasă, noi abia avem — cari avem — Teologia dogmat ic i de Dr. V. Suciu; Teologia pastorală de Dr. I. Marcu, Teologia morală voi. I. de Dr. A. Ni-coîescu şi Istoria bisericească de I. Georgescu, apoi alte câteva volume, scrise de profesorii din Lugoj şi de neobositul episcop Dr. Al. Nicolescu. încolo nimic, iar „Cultura Cre­ştină", singura noastră revistă de specialitate, de mult nu se mai ocupă cu chestiuni de pa­storaţie, de drept ş. a., iar predicile, cari erau încă anul trecut, au fost suprimate anul acesta cu totul.

N'avem cărţi de studiu, n'avem cărţi literare bisericeşti, n'avem reviste!

Şi totuşi cu câtă uşurinţă se acuză preo­ţimea, care, în marea sa majoritate, munceşte din răsputeri pentru binele bisericii şi al nea­mului şi luptă cu multele mizerii de azi, a căror icoană reală, ne-o dă articolul diui A.. C. Albinus, în Nr. 30 al „Unirei".

Şi cât e de gratuită ţi cutezătoare acu­zaţia păr. Ioan Borza, mai ales, când singur recunoaşte în Nr. 41 al „Unirei", că pe lângă toată truda-i apostolească, totuşi are mulţi credincioşi, cari s'au lăsat „ademeniţi şi intri­gaţi" de fostul administrator din Cheile Cibului! Dovadă eclatantă, că nu numai preo;ii, ci şi „vitregia timpului" este cauza stărilor dure­roase de azi!

Prin şirele acestea nu m'am făcut advo­catul preoţilor neglipenţi — cari, natural, t r e ­buiesc pedepsiţi cu asprime —, ci m'am simţit dator să apăr prestigiul mar ei majorităţi a preoţimei unite, conştientă de misiunea-i no­bilă, care însă, din lipsa armelor moderne de luptă, s'a dovedit, de multeori, neputincioasă, în lupta grea, dusă pe fronturi atât de feliurite.

Daţi-ne cărţi teologice, daţi-ne literatură religioasă, daţi-ne în „Cultura Creştină" cazuri de conştiinţă, articole de pastoraţie, de drept, ş. a. precum şi predici potrivite pentru trebu­inţele de azi, scrise de cei mai buni predica '

1 3 Q F o i ţ a „Unir i i" 0 ® riin-mirMi'i'iiri^initiiiiiiiiiiiniiiiMiiiiiiiiiiîiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.iMai'HiriiMiiiitiii

Exilatul dela Neuilly. O vizită la p r inc ipe le Carol.*)

De când s'a retras in exilul său dela Neuilly, ştirile privitoare la viaţa pe care o duce Principele Carol n'au fost niciodată lim­pezi şi multe legende au fost create de către iubitorii de sensaţii.

Dar puţinii norocoşi cari au putut vedea pe prinţ în retragerea sa au rămas uimiţi de modestia vieţii aceluia, pe care-1 aştepta fastul regat şi interesul viu şi pururi hrănit cu infor­maţii precise pe care prinţul îl poartă ţării, de care nu-1 desparte nici o prăpastie peste care nu s'ar putea arunca o punte.

Şi cum adevărul nu poate să supere nici pe cei cari s'au declarat inimicii de câtva timp ai fostului prinţ de coroană, e bine să se ştie de toţi acei cari l-au iubit şi-1 iubesc pe prinţ cum îşi petrece viaţa în colţul său de retragere din Franţa.

L'am văzut pe prinţ în mica sa vilă dela Neuilly, discretă şi lipsită de orice pretenţie,

*) Sub titlul acesta se publică din par tea dlui Ioan Stn-Georgiu în „Neamul Românesc" dela 1 Noem-vrie impresii le unei vizite la fostul pr incipe moşteni tor Carol, pe cari le dăm şi noi pentru actual i tatea ce au în legătură cu svonurile „mister ioase" referitoare la dânsul . N. R.

învăluită în taină şi linişte adâncă, ascunsă de mari arbori stufoşi şi de un zid înalt. E destul să pătrunzi prin vestibulul aproape gol în sa­lonaşul atât de simplu, încât ai crede că e o simplă improvizaţie trecătoare, pentru a avea impresia că un om sărac şi singur, uitat de prieteni şi isolat de lume îşi duce existenţa sa tristă. Pretutindeni în salon însă fotografiile Regelui şi principelui Mihaiu atrag atenţia vi-sitatorului şi-1 fac să înţeleagă tragedia adâncă şi mută, care sguduie încă sufletul prinţului.

Nici o podoabă pretenţioasă, nici o mobilă inutilă şi bogată nu turbură simplicitatea încă­perii, în care prinţul primeşte pe puţinii săi intimi. Dar caracteristic e biroul, în care o simplă bibliotecă de stejar, pe care ai putea-o găsi în casa oricărui intelectual, constituie a-proape singura mobilă a odăii de lucru, în care prinţul citeşte şi scrie cu o sete de cultură, pe care rare ori o poţi întâlni la un vlăstar regal. Iar sus la etaj dorul de ţară al prinţului şi modestele daruri ale prietinilor au înjghebat cu totul original o odaie românească, în care covorul, cusătura şi cartea românească se în­tâlnesc spre a vorbi marelui exilat de ţara, pe care nu a uitat-o.

Ce desminţire mai lapidară şi mai catego­rică s'ar putea da zvonurilor privitoare Ia re­sursele numeroase băneşti de care ar dispune prinţul în străinătate, decât a descrie această locuinţă, pe care ar putea-o avea orice fiu de boier trimis să studieze la Paris? Adevărul e, că prinţul nu dispune de nici o altă resursă,

decât aceea pe care i-o procură moşia sa mo­ştenită dela defunctul rege Carol.

In această atmosferă calmă de exil voit, prinţul nu a uitat de ţară. Pe cât poate şi pe cât îi îngăduie împrejurările excepţionale în cari trăieşte, prinţul urmăreşte zi de zi mişca­rea politică, economică şi intelectuală dela noi. Te minunezi, vorbind cu el, cum în retragerea ce şi-a ales-o a putut aduna atâtea cunoştinţe privitoare la tot ce se petrece în ţară. Şi Ia toate acestea se adaugă un spirit critic Iu-

] minat şi o cultură îmbogâţită zilnic cu noi cu-I noştinţe. Nici un cuvânt de critică pasionată, l nici o vorbă jignitoare la adresa nimănui dela j noi, nici o observaţie subiectivă nu va întâlni I cineva în convorbirile cu prinţul Carol. II va

surprinde însă varietatea cunoştinţelor, îndrăz­neala şi siguranţa părerilor şi o precisie a ex­presiilor şi formulelor în care îş: închide gân­durile. Nici un domeniu al culturii şi al vieţii publice nu este străin prinţului şi te miră uşu­rinţa cu care trece dela o discuţie financiară !a una literară sau artistică. Dar, precum în literatură prinţul are gustul format, tot astfel în problemele mari sociale are atitudini şi soluţii, care nu sânt numai ale unui om cult şi ale unui bun observator, ci şi ale unui suflet pe deplin format pentru rosturile vieţii de Stat. Numai cine 1-a auzit pe prinţ vorbind despre măsurile ce s'ar putea lua pentru a face din ţăranul lucrător de pământ un adevărat factor de producţie, numai cine 1-a auzit ridicând în slavă atotputernicia culturii naţionale, va în-

iri, car i p red ic i l e - a r pu t ea în t r ebu in ţa , cu iun folos, ch ia r şi p reo ţ i i mai puţ in înzes t ra ţ i I darul o ra to r i e i , ce t indu- le ce l puţ in c r e -lincioşilor.

C e r e m a c e s t e căr ţ i , fiindcă şt im, că avem ieriitori de v a l o a r e , ca r i ni-le pot da. Sunt irofesorii şi foştii p rofesor i de teologie , car i ie pot da, f iecare, s tudiu l său de specia l i ta te jrecum şi l u c r ă r i l i t e r a r e o r ig ina le , or i t r a ­tase, Ia r noi p reo ţ i i îi a s i g u r ă m , că vom p r o -wra a c e s t e căr ţ i pen t ru noi , o r i bibl ioteci le jarohiale.

Sun tem des tu i p r e o ţ i în a rh id t eeeză şi milţi în în t reagă p rov inc ia b i s e r i cească inse -iiţi după astfel de căr ţ i şi sun tem gata da jrtfă pen t ru p r o c u r a r e a lor .

Pr. Romul Moldovan.

Cine este generalul părinţilor assump-ionîşti. In l egă tură cu vizita recen tă a păr . Urvais Ouenard în Român ia , c r edem a fi linevenit să dăm u r m ă t o a r e l e da t e a s u p r a icestui pr ie t in al neamulu i nos t ru .

P r e a c u v i o ş i a Sa păr. Ge rva i s , al pa t ru l ea mperior genera l al o rd inulu i Assumpţ ion iş t i lo r , I născu t în F r a n ţ a , la 1875. In t rând în con-ţtegaţia păr in ţ i lor a s sumpţ ion i ş t i la v râs ta de 7 ani, pes te 2 ani a fost a d m i s la d e p u n e r e a dur i lor s o l e m n e . Studi i le filosofice le-a făcut i Cons tan t inopo l în S e m i n a r u l ordinului , iar ele teologice la Ie rusa l im. In 20 Augus t 1899 ifost h i ro toni t p reo t . Cinci ani de zile a r ă -ias apoi profesor de sf. S c r i p t u r ă în S e m i -jarul din Ierusal im, unde a pub l i ca t o ca r t e : Memento du N o u v e a u T e s t a m e n t " şi a r e -jactat per iodicul „La P a l e s t i n e " , cea mai b u n ă i mai complec t ă că lăuză a locuri lor sfinte.

Mai tâ rz iu a începu t să co laboreze la ilarele ziar c reş t in „La C r o i x " p e c u m şi la tiblicaţiile „P rese i b u n e " din Pa r i s , unde untinuă a m u n c i p â n ă în t impu l din urmă.

Din 1905 până în 1908 a p e t r e c u t în !usia, în oraşe le Wi lna şi Kiew, iar la 1908 a 1st numi t d i r ec to r al colegiului din Fi l i -opoli, în Bulgar ia , unde a cons t ru i t un mare olegiu, care poa t e c u p r i n d e mai b ine de 600

levi. In t impul răsbo iu lu i mondia l a p e t r e c u t ui mulţi ani în România , ca membru al comi -

ilege de ce ochi i ex i la tu lu i s e umplu de t r i -leţă când v o r b e ş t e de ţ a r a al c ă r e i copi l es te .

Am p leca t de lângă pr inţ cu sufietul plin I credinţa că ace l a c a r e se m u l ţ u m e ş t i cu iilul acope r i t de t ă c e r e dela Neui l ly , dacă ipă t rag ica n o a p t e din I anua r i e a înce ta t să I pr inţul de c o r o a n ă al Românie i a r ă m a s iul d in t re cei mai bnni şi mai devota ţ i copi i i ei.

Ion Sîn-Georgiu.

ÎLUGARUL" însoţire economică-comerc ia lă . B l a j .

Convocator. Membrii însoţirei economicccomer'

iale „Plugarul" sunt prin aceasta cu aoare invitaţi în sensul § 7 din statute la

Adunarea Generală Extraordinară

t se va ţinea Duminecă în 5 Decemvrie 526 la orele 11 în localul băncii „Patria".

O B I E C T U L : Lichidarea însoţirii.

BLAJ, la 15 Noemvrie 1 9 2 6 .

U i - i L I C H I D A T O R I I .

siunei medica le franceze, u n d e a a juns o v ic t imă a d e v o t a m e n t u l u i său, căzând în tifosul e x a n -t ema t i c . Pentru dragostea şi jertfa arătată faţă de răniţii români a fost de două ori decorat. Una dintre decoraţii i-a pus-o pe piept însăşi Al. Sa Regina Măria.

D u p ă r ă sbo iu , în 1919, ş i - a r e o c u p a t p o ­stul de d i rec to r în colegiul din Fi l ipopol i , iar în 1920 a fost n u m i t supe r io r al mis iuni lor din Or i en t cu sediul în Cons t an t inopo l . In 1923, pe când era în că lă tor ie de inspec ţ ie a case lo r din România , a f l ăndu- se ehiar la noi în Blaj, p r i m e ş t e ş t i rea că e ales supe r io r gene ra l al congrega ţ i e i sa le .

Ajuns la cârmă, a o rgan iza t congrega ţ i a î n ' 4 p rov inc i i : Tre i franceze şi una be lgo -o landeză . Intre t imp a vizi ta t t oa te provinc i i le şi case le desch i se în Anglia, Elveţ ia , Italia, Spania , în C a n a d a , Sta te le uni te , Chili şi Ar­gen t ina . S u b dânsu l s'a s tabi l i t congrega ţ i a şi în România , în 1923 la Blaj, In 1924 la Be iuş , iar în 1926 la Lugoj , u r m â n d părinţ i i din R o m â n i a p re tu t inden i ritul român .

I S i i r i m ă r u n t e

Săptămâna politică. Cu un mesaj deosebi t de boga t în a n u n ­

ţ a r e a di fer i te lor p ro i ec t e de legi , d a r c a r e a t inge a p r o a p e s u p ă r ă t o r de s u m a r chest i i le económico- f inanc ia re to tuş i a tât de vi ta le , s'au deschis Dumineca trecută Corpurile legiui­toare ale ţârii. Nici ma re l e î m p r u m u t ex te rn , nici ra t i f icarea p ro toco lu lu i b a s a r a b e a n şi n ic i c h ' a r r e m a n i e r e a guve rnu lu i nu s'a p r o d u s , aşa că a m â n a r e a cu o lună a desch ide r i i se ­siunii nu poa te fi just i f icată , se p a r e , cu nici un luc ru de seamă .

— Ia toa te aces t ea de altfel s ingura s u r ­priză a fost amânarea remanierii mul t t r i m -biţate, ca re , după p ă r e r e a unan imă a g r u p ă r i l o r de opoziţ ie , es te a se a t r ibui f r ămân tă r i lo r s u r d e din s inu l pa r t idu lu i de la guve rn , din pr ic ina c ă r o r a s'a a juns ch i a r şi la impos i ­bi l i ta tea de-a admite a leger i l e b i r o u r i l o r pa r ­lamentu lu i , p r e s c r i s e pen t ru fiecare î ncepu t de ses iune o rd ina ră .

— Un l u c r u mul t mai s u p ă r ă t o r şi mai îngr i jo ră to r pen t ru bunu l m e r s al t r e b u r i l o r ţăr i i es te însă amnestiarea tuturor delictelor şi chiar a crimelor electorale, ca r i dacă au ajuns în u l t imele a l ege r i p a r l a m e n t a r e la o repu ta ţ i e c a r e anevo ie va pu tea fi î n t r ecu t ă v reoda tă , capă tă , în s c h i m b , p r in aces t ac t de gra ţ ie r egească , c e r u t ă ins is tent din p a r t e a guve rnu lu i , o jus t i f icare din a c e l e a c a r e n u poa te face nici o o n o a r e ce lo r ce au avut n e ­voie de dânsa .

— In p r ima şedin ţă raeritorică a C a m e r e i d. lul iu Maniu a anun ţa t în nume le pa r t idu lu i său — care a refuzat să par t ic ipe la c i t i rea Me­sajului de d e s c h ' d e r e — ac tu l de fuziune, p r in c a r e s'a înfiinţat noul partid naţional ţă­rănesc, şi că în t reagă ac t iv i ta tea pol i t ică şi p a r l a m e n t a r ă a aces tu i a va fi însufleţ i tă de dor in ţa „de a vedea cu un c e a s mai de v r eme ince t a rea s i s temului de a r b i t r a r şi abuzur i şi î n t r o n a r e a unui r eg im de a d e v ă r a t ă d e m o c r a ­ţie şi d rep ta t e soc ia l ă . "

— Un alt m o m e n t poli t ic mai însemnat al s ă p t ă m â n e i t r e c u t e , es te moartea lui Ale­xandru Constantinescu, fostul min i s t ru de domenii , în ca r e pa r t idu l l iberal p i e r d e pe unul din cei mai t ipici r ep rezen t an ţ i ai s i s temului , împot r iva căru ia se luptă , până acum fără r e ­zul ta tu l dorit , o lume în t reagă . Guve rnu l a v e -r e s c a n i-a dec re t a t funeral i i na ţ iona le , o do - | vadă mai mult că via ţa lui es te în p e r m a ­nen tă funcţ iune de pa r t idu l c a r e 1-a impus la pu t e r e .

P e r s o n a l e » Ultima săptămână a adus o înbunătăţire atât de însemnată în starea 1. Preasfinţiei Sale păr. mitropolit Vasile, încât se dă ca sigur, că în cursul săptămânei viitoare va putea părăsi clinica din Cluj, pentru a se reîn­toarce la reşedinţă. — Dee Dumnezeu să-l putem avea cât mai curând din nou în mijlocul nostru.

— P. Ven . Ordinar ia t arhidiecezan a nu­mit pe păr. Ioan Maior a d m . parohial la Vinţul de jos , pe păr. Onoriu Pantea adm. parohial la Cutiş, p e păr. Aurel Muntean a d m . parohial la Muşca, pe păr . Gheorghe Boeriu adm. parohia l la Aita-seacă, pe păr. Aurel Checicheş a d m . pa ­rohial la Corpadea , pe păr . Ioan Şerban adm. parohial la Bobohalma, iar p e păr . Patriciu Vlaicu adm. parohial la Poptelec.

B o a l a M S a l e R e g e l u i . Sâmbă ta t r e ­cută M. Sa Rege le a fost vizitat din par tea profesorului dela Paris Bensaude , specialist în rad ioscopia rectului , care a semnat apoi u rmă­torul bulet in m e d i c a l : >M. Sa Regele suferă d e recto-s igmoidi tă , a cărei exis tenţă a fost con­firmată prin examenul radiografie şi rec toscopic . Cu toate că boala evoluiază at ipic (s igmoidi tă infiltrantă), ea n'a avut răsunet asupra mar i lor funcţiuni organice, s tarea genera lă men ţ inându-se relativ sat isfăcătoare. E de aş tep ta t un re ­zultat favorabil dela t ra tamentu l ce-1 urmează*. — Recomandându- i - se cea mai depl ină linişte, s'au înt rerupt d e o c a m d a t ă şi audienţe le m e m ­brilor guvernului .

L o c a l e . Dumineca vii toare, a săp tămânei a t re isprezecea d u p ă înă l ţa rea sf. Cruci, va pre­dica rn catedrală Reverendu l Octavian Mtdorcea, profesor la liceul de băieţi .

— O nouă p o d o a b ă a bisericii ca tedrale şi în aceeaşi vreme a întregii p ie ţe sunt icoanele de pe frontispiciul catedralei, zugrăvite din nou — şi într 'o formă care poa te mul ţumi şi cele mai alese gusturi artistice — din par tea dlui Flaviu C. Domşa, cunoscutul profesor şi pictor al Ba ju 'u i . Sub ocrotirea divină a icoanei sf. Tre imi , aşezată în abs ida înstelată dintre cele două turnur i , figurile deosebi t de b inereuş i te ale sfinţilor apostol i Petru şi Pavel ne vor amint i mereu şi de aici îna in te de măreţe le ideale , în serviciul cărora t rebuie să stea, ca un om, în­t reagă preoţ imea sfinţită la altarul acestei b i ­serici.

— Cu toată scumpetea banilor, ul t imele trei luni au adus Blajului o în t reagă serie de zidiri noi, o dovadă sigură, că tândăl i rea lucră­rilor rec lamate de mutarea la Blaj a reşedinţe i de jude ţ nu este a se căuta în lipsa de in teres a concetăţeni lor noştr i .

S f . l i t u r g h i e p e 2 v o c i . Cunoscutul şi apreciatul profesor de muzică, păr . Francisc Hubic deia Oradea ne anunţă , că, cedând insi­stenţelor fraţilor preoţi , a scos de curând sf. l i turghie pe două voci, fiind cu deosebi tă con ­sideraţ ie la tradiţ ia cântări lor noas t re şi la ca­paci ta tea elevilor din şcolile pr imare , ori se­cunda re inferioare. — Lucrarea se poa t e co­manda la autor în Oradea (str . D. Cantemir Nr . 5), pen t ru preţul d e 100 Lei - j - 10 Lei por to şi n 'avem des tu le cuvinte să î n d e m n ă m întreagă preoţ imea să grăbească a-şi procura aceasta operă , meni tă a p romova în chipul cel mai înălţător solemnita tea serviciilor noas t re l i turgice de pe sate. Ceice vor întârzia cu comanda , se pot e x p u n e la neplăcerea de-a nu o mai pu tea avea.

U n i u n e a i n t e l e c t u a l ă r o m â n ă . Sub înaltul patronaj al M. Sale Regina , şi a celor mai de seamă personal i tăţ i culturale ale ţării — înt re cari se înşiră, îndată după patr iarhul şi I. Preasfinţia Sa păr. mitropoli t Vasi le —, un grup de intelectuali , în frunte cu prof. C. Ră-

Pag- 4. U N I R E A Nr . 47

dultscu-Motru încearcă înjghebarea într 'o uniune a tuturor intelectuali lor români , pe cari îi invită să se înscrie între membr i i ei. Fi ind în legătură directă cu >Federaţia uniunilor intelectuale*, uniunea noas t ră va lua contact cu fruntaşii in­telectuali din alte ţări, înlesnind cunoşt inţele persona le atât de folositoare şi pregăt ind p r e ­zentarea gândiri i universale pătur i lor mai largi ale societăţii noas t re , p recum şi înfăţişarea cu­getării româneş t i pes te hotare . Mijloacele s u n t : Escursi i ştiinţifice în s t ră inătate , pr imirea oa ­speţ i lor străini , conferenţe , art icole, creări d e instituţii culturale în capitală şi provincie. — înscrieri le se pr imesc ia »Ideea europeană» Bucureşti str. Paris Nr. 1.

Un o r d i n e a r e n e i n t e r e s e a z ă . Mi­nisterul de agricul tură a dat de curând un ordin, în interesul căruia t e renur i l e cari s'au dat în Ardeal pentru construcţii de biserici şi scoale, intră definitiv în propr ie ta tea comitetelor bise­riceşti şi şcolare, în tabu lându-se la cartea fun-duară pe numele lor. Pen t ru a se putea face însă întabularea, t rebuie să se achite întâ;u preţul acestor te renur i . — Bine ar fi, dacă or­dinul acesta s'ar ex t inde şi asupra întregirilor de sesiuni parohiale şi a altor pămân tu r i b i se ­riceşti, pen t ruca ele să nu mai poa tă ti exploa­tate în scopuri politice.

f V ă d . I u d i t a R n s a n n . F r ă ţ i l â , m a m a doamne i Vlassa din Sâncel — căreia şi pe această cale îi t r ansmi tem condoleanţe le noas t re — , s'a stins la 12 Noemvrie c. în anul 92 al etăţii . — Odihnească în pace !

T e l e f o n u l „Unir i i"

M. Veştem. După informaţiile ce avem, noul an va aduce clerului nos t ru mul t dorita revistă de predici şi al te adminicule în ale pastoraţ iei . Ea se va scoate din par tea mănăst i r i i călugărilor noştr i bazilitani dela reînviata mănăs t i re a Bixadului.

„Biruinţa". Cluj. Deşi cam în ţepat şi vorbind foarte „de sus" — pârecă şi dsa ar pluti pe undeva pr in constelaţia Orion — d. G. M. Ivanov o aduce totuşi destul de cinstit şi de aceea ne permi tem a Vă ruga să-i spu­neţ i , că lipsa de vrăşmăşie (mai mul t n 'am cerut şi nu vom cere nicicând!) a unui guvern faţă de biserica noas t ră o căutăm nu în sumele de bani pe cari ni-le a runcă incidental şi probabi l numai de ha t î ru l unuia sau altuia, ci singur şi esclusiv în at i tudinea pe care o are în chestiile mari şi vitale ale acestei biserici. Iar dacă în acestea — cum este de o pildă supr imarea parohii lor noastre vechi cu mai puţ in decât 300 suflete, încurajarea şi subvenţ ionarea făţişă a proseli t ismului ortodox, ori cum va fi probabil — sub influinţa supără­toare şi inadmsibi lă a ortodoxismului militant — proectul pen t ru noua lege a cultelor, guvernul nu înţelege să res­pecte drepturi le câştigate şi să aibă o at i tudine, care să nu sprij inească gânduri le de a ne supr ima a le tu turor neodihniţ i lor , nu există sumă de bani care să facă din această biserică o închinătoare a puteri i , ee-i este vrăş­maşă . Milionul ce s'a dat, drept jus tă şi echitabilă des­p ă g u b i r e de răsboiu, pent ru şcolile noas t re din Blaj, nici pe d epar te nu poate fi deci socotit ca o dovadă, că actualul guv ern n u ar fi ostil bisericii noastre , dar — ştiind că pe u m e r i i acestor şcoli apasă încă o datorie de vre-o 4 mi l ioane — va trebui să recunoască şi d. G M. I. că pr in el biser ica noas t ră n a fost ajutată chiar „aproape în pleni tudinea necesităţi lor sale." — Cât pen t ru cele­lalte chestii a t inse de d. Ivanov, ne mărtur is im păcatul: Am cheltuit pentru ele şi până acum prea mul tă cerneală.

^Telegraful româna Sibiiu. Apropos de articolul Dv. de actual i tate , pe chestia parohii lor cu mai puţ in decât 300 suflete, avem date foarte edificatoare şi în curând sperăm să vă pu tem lămur i cu acte şi docu­mente asupra „regimului escepţional de privilegii al confesiunii groeo-catolice", care - o spunem şi noi — în t r ' adevăr „nu mai poate dăinui".

P. Snbcetate. Fiind cele ce ne-aţi t r imis mai a-propiate de preocupări le unei gazete pent ru popor, le-am trecut „Unirii Poporului", unde se vor putea da mă­car în rezumat. In acest caz Vi-se vor t r imi te şi exem­plarele dorite. - Foaia Vă merge.

B. N a ş e n i . Abonamentul pe anul c u r e n t a fost a-chitat, astfel suma t r imisă am trecut-o în abonamentul anului viitor. Pentru Calendar v 'am prenotat .

Oficiul parohial Curtuiseni. Am pr imi t 150 Lei. Pen t ru complectarea abonamentulu i până la finea anului curent Vă rugăm mai t r imite ţ i încă 30 Lei.

0. Ciugndul de jos. După ce pe anul curent a-bonamentu l a fost achitat , suma' t r imisă s'a t recut în contul abonamentului de pe anul viitor.

Dr. M. Şimlenl Silvaniei . Confirmăm pr imirea sumei de Lei 120.

P. G ariciu. Am primit abonamentu l pe anul 1925. P. Boghiş . Chităm pr imirea sumei de Lei 180.

m w m n m i i i i Î E E S E H S H

Atenţiune Fabrică românească de clopote

din cel mai bun material

Turnătorie de fier şi metal Primeşte orice co­mande pentru tur­nat după model sau după obiecte, piese de motoare, mori, maşini etc. până la 2000 kgr. greutate bucata.

C u m p ă r ă t u c i u v e c h i a şi a r a m v e c h e î n o r i c e c a n t i t a t e .

V A S I L E HOZA SIBIIU St r . Lungă 34.

„Unirea4' nu*i i e r t a t s ă l i p s e a s c ă d e p e m a s a n i c i u n u i b u n o o o c r e ş t i n , o o o

• • • • • • • • • • • • • • • V A S I L E HOZA

PRĂVĂLIE DE MANUFACTURĂ. i r i i i j i l i i l i i l i f i n i i , l i i l n r i i r . i r ) l i i i u i n i ; i i i [ | ! i i i i i i i i t f t n i n i . : i i i i i i [ | i i i u l n l i ! l i ! l n l l i l t ! l ! i l l

Mare asortiment de mărfuri din Cehoslovacia ca: Sefire, f)ele-nuri, Satinuri, Basmale e t c , precum şi odăjdii bisericeşti: Vestminte şt prapori din cele

mai bune stofe elveţiene, apoi fotire, Cădelniţe, Cruci de

tiţână şi Cruci de prapori cu preţuri convenabile.

Serviciul ireproşabil.

NB. Rog nimeni să M I şi comande din a l t ioc până ce nu se va con-0 v i n g e de preţurile mele. Q

SIBIIU. Piaţa Prinţul Caroi Nr . 6. (97) 4 2 - 5 2

• • • • • • • • • • • • • • •

Altoi de pomi si »

Altoi de viţe de vie cu pre ţur i l e ce le mai convenab i l e se pot

as igura şi p r o c u r a la

T R AN S Y L VANI A p e p i n i e r ă de v i ţ ă

( 1 6 5 ) 5 - 6 A I U D

; ^ 3 i z — Catalog gratui t .

l e e e e e e e e e e e e e e e

Atragem atenţiunea veneratului Cler asupra societăţii

„BELGO-ROMANA" cel mai solid institut de asigurări şi reasigurări în România. Asigurări contra focului, cu cel mai redus tarif (în afară de cartel). In relaţiune contractuală cu Episcopia Lugojului. Din premiul asiguraţiilor în parohie 10°o spre scopurile parohiei (în die­ceza Lugojului, fondului diecezan). Asigurări pe viaţă, tipurile cele

mai avantajoase şi moderne!

DIRECŢIUNEA GENERALĂ: Bucureşti.

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ: Timişoara, Bul. Regina Măria No. 6.

(167) 17—24

Turnătorie <ie clopote >i metal

SIBIIU Str. Gării 15.

Livrează clopote de biserică pe garanţ ie d e ani îndelnngaţi , turnate din ma te r i a l de prima calitate ca înainte de răsboin, e feptuate în mod artistic. Experienţă îndelungată, de ani de si le, asigură o mancă ireproşabilă şi un sune t

armonios.

Cereţi oferte speciale. (205) 1 2 - 5 2

Cereţi

„Calendarul <ieia Blaj44

T R I S K A J. CLUJ, Str. Ş A G U N A No . 1 4 T E L E F O N : 4—19.

I ™ h i m b a n p ă r a piane şi pianine. Cele mai avantajoase preţuri de cumpărare.

Vinde în rate lunare cu s c a d e n ţ e lungi, FABRICAŢII PRIMA CALITATE. Ori cine poate vizita magazinul nostru fără obligaţia de a cumpăra.

Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic — Blaj.