acte si legiuiri privitoare la chestia taraneasca_cassa rurala la 1897

363

Click here to load reader

Upload: diana-mihnea

Post on 08-Sep-2015

411 views

Category:

Documents


88 download

DESCRIPTION

legislatie

TRANSCRIPT

  • ACTE si LEGIUIRIPRIVITOARE LA

    CHESTIA TARANEASCA

    S=RIA. IIDIN DOMNIA REGELUI CAROL

    ADUNATE DE

    RADU ROSETTI

    VOLUMUL VIII

    CASSA RURALA LA 1897,

    PLOESTITIPOGRAFIA PROGRESUL"

    1908

    tr.

    ,

    ,

    r

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • CASSA RUNALA DIN 1897

    DESESATERILE FIDUNARII DEPUTATILOR.

    SedintaAin 18 FeTruarie 1897.

    Raportul comitetului delegafilor.

    Domnilor DeputO,

    Prin programul partidulm liberal-national dela Iasi am pro-mis tArei c vom creea institutium nationale, care vor aveh descop a inlesni rani1or cumpgrarea de propriet4i particulare cubung Invoia1, sau la licitatiune pub1ie, prin emitere de bonurifunciare, garantate de stat, si plgtitoare prin amortizare cu lungtermen". Iar in Mesagiul Tronului, cu care s'au deschis Camerilein anul acesta de atre fostul guvern, se anunta Parlamentuluica. i se va trimite in deliberare un proiect pentru instituirea uneiCasse rurale, care va inlesni vnzarea proprietatilor marl in loturi

    .venind astfel in ajutor atAt proprietarilor de mosii, cari nuggsesc cumpArtitori, od,t i atenilor ciirora, in cele mai multe ca-zuri, le lipseste capitalul."

    Cabinetul actual, prin presedintele s'au, titularul domeniilor,a supus discutiunei noastre, alitturatul proiect de lege pentru or-ganizarea acestei Casse rurale.Acte Legiuiri 1

    -mici,

    qi www.dacoromanica.ro

  • 2Comitetul delegatilor, compus din :

    D. Ferechide M. pentru sectia ;77

    Gritdigteanu Gr.11

    ICII. I. C. Brktianu

    77IV ;

    Garboviceanu P. V ;27 77

    Costinesca Emil VI ;77 71

    Moscuna At. VII, gi subsemnatul pen-', 77

    tm sectia I, l'a studiat cu toatk luarea aminte impreunit gi cuali deputati din majoritate, cari, degi nu erau delegati, au bine-voit a ne da concursul lor luminat in sanul comitetului. Ao, D.deputat de Patna, V. Missir, ne-a propus o serie de amendamente,care au fost primite de comitet, cu adesiunea guvernului; iar D.deputat Ianoovescu a prezentat oarecare observatiuni asupra pro-iectului, bine deduse i foarte judicioase, insit din alt punct devedere, cleat acela al politicei agrare a partidului national-liberal.Acest concurs dovedegte viul interes ce inspirit acest proiect prin-tre noi, i c toti ne ditm seama cit crearea acestei institutiuniva deveni odatk istorick in desvoltarea noastrit economick.

    Doi minigtri D-nii Aurelian gi Lascar au asistat la toategedintele comitetului gi au luat parte gi dangii la desbaterile-noastre.

    Cestiunea agrarit e la ordinea zilei in toateFiecare stat are politica sa in aceastil privintk.Este necesar ca astilzi, cand suntem chemati a da o solu-

    tiune cestiunei insemnate ce ne-a pus guvernul, sil, cunoagtemcele ce s'au petrecut in celelalte tkri. E interesant sit gtim, nunumai punctul de vedere teoretic, din care e privit cestiuneaagrai astitzi in celelalte tkri, dar i problemele ce gi-au propusguvernele striiine, tintele ce au in vedere, mijloacele prin aju-torul ciirora cred ca s ajungit la ele i rezultateIe ce au obtinut.

    In sumara expunere ce voiu face, vom gsi pilde de urmatgi lectiuni de infatat, pen+ru solutilnea problemelor ce se impunmeditatiunilor oamenilor nogtri politici, de nevoile titrei noastre.

    Cat timp economia politick ortodoilt a predominat in opi-niunea publick, lumea se conduce& de ideea c misiunea omului,pe terenul economic, era sit producii cat va pliteit mai mult, giera o credintit general, ca prodactiunea e mai mare in acele tttri,in care statul nu se amesteck prin legi, i tolereazil, ca fortele

    77

    71

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • 3economice s functioneze in deplinrt libertate. Nu numai econo-dar i istoricii propagau aceastrt doctrinh.

    Iatrt ce scrie insdinnatul istoric german Sybel, in vestita sacarte, Istoria Europei in timpul revolutiunei franceze: Caeacene aduce la observarea unei reguli generale, care astazi nu preae brtgath in seamh, adicrt oh distribntiunea bogrttiei e supush, ingeneral, la aceleagi legi casi productiunea. Orce sporire a aces-teia isprhvegte prin a aduce o distributiune mai normalh. Dincontra, tentativele facute cu cele mai bune intentiuni din lumede a regulk arbitrar aceasth distributiune, sau rrtmtin Mfg electsau paralizeazh imediat productiunea gi consumatiunea gi com-promit, astfel, buna stare a tutulor claseloru.

    Aceasth doctrinrt, pe thrhmul agrar, a avut momentul ei deglorie. In adevhr, sub influenta ei, Anglia a fficut progrese inagriculturrt, care au atras admiratiunea intregei lumi.

    Toath aceast splendoare a disprtrut insh asthzi. Aceastrtprosperitate e nimicith de schderea preturilor i invaziunea ce-realelor din thrile noi, tnct asthzi in Englitera sunt tinuturi in-tregi, unde lauurile, care produceau altlidatit recolte bogate, suntlksate incline, din care pricinh le-au cuprins rahrhcinii. Phmantulmai ch. nu drt nici a rentrt.

    Englezii, vfizand crt sunt amenintati de a pierde cea maiprincipalrt industrie a lor, agriculture, s'au ingrijit. Parlaraentula numit comisiuni de ancheth. Pe Maga cele parlamentare, s'auconstituit, din initiativa privath, gi alto comisiuni de anchetrt.Toti, in fine, cauth solntiuni crizei agrare.

    lath, in fine, constathrile fhcute: Englitera Ewe .. o clash defdrani foarte puternich, cunoscuth in istorie sub numele de Jeo-meni, cari se compuneau din mogneni, din arendagi, cari cultivauphinhnturi strhine in virtute ae contracte de locatiuni ereditare,care se aseamnli cu embaticurile noastre, i, in fine, de munci-tori cari posedau o cash pe phinnturile comunale gi aveau drep-tul sh trimith la phsunat, in islazul coraunei, chtevit vitecultive legume pentru familia sa in gradinita dimprejurul chsuteilui. Aceasth clash bogatrt, eroich, din care se recrutau vestitelearmate neinvinse ale Engliterei gi care, prin fruntagii siti, a pre-inoit clasele aristocratice engleze, cumprand mogiile vechilorfamilii ruinate, a disprtrut astrtzi.

    Coesiunea acestei clase er a. foarte mare ; unirea intre Jeo-

    i srt

    migtii,

    www.dacoromanica.ro

  • 4.

    meni era perfecta, pentruca diferenta de avere intre unul dinaceste elemente ci cel ce'i era superpus, nu era, asa de mare incat sa se poatii nacte ura de clase intre ele.

    DesVoltandu-se industria, s'a inmultit foarte mult numarulacelora caH se indeletniciau cu ea. Sporindu-se cererea, agricul-tura a trebuit sa, se organizeze pentruca s produca i mai multci ieftin, pe deoparte ca s corespunda debuceurilor noi, iar pedealta ca sit poatit lupta cu cerealele tarilor noi. Mijlocul era.indicat s miccoreze munca scumpit Cu bratele, inlocuind'o enlucrul mecanic.

    Agricultura a ,devenit ack o industrie mare, cu capitaluriinsemnate, cu care nu putea. lupth proprietatea mica. Rarii mun-citori, care mai salacuiesc pe intinsele domenii ale Lorzilor, suntintr'o stare mizerabila. Pe multe mocii, cagi la noi in unele partiin Moldova, muncitorii primese tainul dela curte; mancarea lorconsta din cartofi fierti cu nitic. stamina.

    Citez parte din cateva. rapoarte ale diferitelor comisiuni,pentruca sa se vada in ce locuinte mizerabile traiesc.

    Majoritatea casutelor (cotage) din parohiile rurale este lip-sita de tot ce poate servi de locuinta unei familii crectine in otira civilizata. Numarul camerilor nu e suficient, cea mai mareparte neavand decat ate o odaie pentru familii cu cate trei cimai multi copii. Cele mai multe sunt ach de ruinate, ,in cat nicinit se mai pot repara". (Fraser asistant agricultural comission).

    Altul : Punctul cel mai vrednic de atentiune, este starea in-tuna a locuintelor. In majoritatea parohiilor ce am vizitat, cad inruing, lipsesc de apa si odai de culcare, i sunt de o potrivitrele". (Stanhope). Notati ca nici aceste casate nu sunt proprie-tatea muncitorilor, ci le sunt inchiriate de lorzi.

    Sub presiunea acestor constatari s'a schimbat in Engliterapunctul de vedere teoretic.

    Iata acum Alminjo formuleaza noua doctrina : "S'a intrebatdacit aceste producte emu altceva, cleat un mijloc ci daca feri-circa marei masse a oamenilor nu era scopul adevarat al silintelorlor, Area mult timp consacrate la prosperitatea excesiva a catorva.priviIegiati".

    Ca Sa, remedieze criza agrara,. Englezii au intreprins o lu-.

    crare legislativa foarte indrilsneafit: vor ca prin legi bine chib-zuite, sit reconstituiasca clasa sociala a Jeomenilor. Lumea cult&

    www.dacoromanica.ro

  • 5unnhreste cu V1U interes aceasth intreprindere. In chtevit cuvintevoiu arrith mhsurile ce s'au luat in acest scop i ce rezultate

    s'au obtinut prin aceastli politick agrarri.Parlamentul a votat trei legi : una in 1882, alta in 1886 gi

    cea d'a treia la 27 Iunie 1892 ; toate au de scop d'a face din comung 1 o institutiune economich. Prin cele dinthiu douri, ziselegea dllotmentelor, se calif& sh se reinfiinteze bunurile comunaleadich s se redeh satelor un izlaz. Prin cea d'a treia, legiuitorulCautit sr% creeze proprietatea mich.

    Dece legiuitorul englez voiete srt reinfiinteze izlazurile co-munale ? Pentruca s impiedice emigrarea muncitorilor agricoli incrap. In mice lege comunalit yeti gsI indatorirea push comu-nelor d'a veni in ajutorul skracilor.

    Prin anchetele facute s'a constatat c bugetul unui lucr--tor agricol foarte rar se echilibreazrt i in niciun caz nu lash unexcedent de venituri pe care muncitorul prevrtziitor punh deo parte pentru zile negre.

    . Legiuitorul a grtsit crt e mai folositor pentru comunii gi mai-demn pentru muncitorul agricol sii ving in ajutorul acestuia inaltfel cleat cu mila. S'a dat dreptul parohiei sh-gi procure lo-turi de phmnt .sau pentru ale munci prin sitraci, san pentrua-le inchiriit la muncitorii vrednici dar farri mijloace, pe o renthfixata de autoritate. Pentru acest scop orice consilin de districtare dreptul de a obtine prin cumphritoare sau locatiune pe ter-mene lungi, phmanturi destinate a fi parcelate in loturi de unacru eel mult (aproape o jumfitate de hectar) in beneficiul

    pretutindeni unde acegtia nu pot sit le obting cu con-diiuni bile prin bunri invoiali dela proprietar. Dach

    voluntare nu sunt ind3stulitoare, consiliile de district(consiliul comunal) pot sh, se adreseze consiliului de comitat (con-siliul judetean), care prin ordonanta provizorie, obligrt pe proprie-tari a coda, din prtmnturile ce au sau prin viinz,tre, sau prin lo-catiune. Pretul, in caz de neintelegere, e fixat de un arbitru.

    In. caz and consiliul de district nu face nimic in a-ceastit privintri, gease alegittori comunali sau contribuabili audreptul de a cere consiliului de district de a-gi procurit piimn-turile necesare pentru parcelare in loturi.

    Laveley, in cartea sa : Le G-ouvernement dans la Demo-cratie", dii cuvintele acestei politice agrare. Comuna, instituti-

    vrt

    srt-1

    inert-crittorilor,

    www.dacoromanica.ro

  • 6une economich cati politic, cand dispune de o proprietate co-lectivh, retina pe locuitori la tarh, Ii leagii de Alma mater, dephmnt, prin legatura atilt de puternich a unei folosinti funci-are, i mai cu seam previne extrema inegalitate care a fost iva fi, pe viitor, cea mai mare primejdie pentru democratie".

    Pentru aceste cuvinte i subsemnatul a sthruit i nu gritmare discutiune am izbutit sh se inscrie in programul. nostrudela Iai acest articol: Acest drept (de a cumphrit paminturi)va mai puteit fi reclamat de comunele rurale pentru o intinderece se va fixii, de lege".

    Cred ch a venit timpul s executtuni acest punct din pro-gramul nostru.

    Sistemul alloirnentelor, a dat cele mai fericite rezultate. Acolo unde s'a aplicat aceast lege, venitul chrciumilor au schzuti buna stare a crescut.

    Parlamentul, prin legea din 27 Iunie 1892, voiete sh cons-titue Small Holdings, sh reinfiinteze mica proprietate. Aceastsarcinh s'a dat consiliilor comunale i jndetene. Consiliile cum-phrh, spre acest sfaxit, phmnturi, pe care le revAnd, sub oare-care conditiuni prescrise de lege, cultivatorilor doritori d'a ex-ploath ei insii un mic domeniu.

    Iath una din dispozitiunile acestei legi: Dach cultivatorulnu are bani ca s cumpere phmantul ce cultivh, prin art. 17 sepermite consiliului de comitat avanseze 4 cincimi din pret.77Aceste reguli, zice un autor, care dovedesc intentiunea hothrith

    a legei, d-a nu favorizh decht pe steni i d'a proteja, pe-noulproprietar contra propriei sale neprevederi, sunt aplicabile pang,la plata deshvArifil i, in orice caz, in timp de 20 de ani".

    Aceasth ragsurit ping acum n'a dat acelai rezultat, se zice,din pricina legei care nu a fost bine conceputit

    Din cele expuse trebue sh tragem urmhtoarele invhfaminte.Lumea crede astrai c prin lege se poate infiinth, o clash

    socialh; c rile care ii desfiintaserh bunurile comunale, recu-mimosa ch au rhea o greealii i voiesc sit le reinfiinteze; i, inal treilea, c. proprietatea mica rurala este un element de puterepentru o natiune, i c acele tali care facuserh, greeala sh tole-reze ca s dispara, cauta acura s o creeze.

    srt-i

    www.dacoromanica.ro

  • 7GERMANIAIn G-ermania a fost e epocrt de mare prosperitate pentrn

    tgaiinime. In adevrir, iatg ce citim, in marele istoric Jan Janssen:In sate, brirbati gi femei incep a purt'a postavurile cele maiscumpe gi igi fac haine de catifeit gi mgtase, adoptg modele celemai nebune gi se imbracit ca nobilii". Sunt cgtivit ani, zice Brant,oamenii dela targ erau inert simpli, bunul simt care pgrasise o-ragele Ii grisise un refugiu la sgteni; dar toate acestea s'au schim-bat acum. Sittenii nogtri nu mai vor sit se mai imbrace cu stambil

    bluzg; le trebue haine de postav din Londra sau din Malinesbine croite, tgiate in colturi; nu mai e simplicitate in lume.tenii imbuibati de argint, poartrt haine de mittase gi lanturi deaur, ; iar mai la vale cg, cu luxul hainelor, triranilor le-au ye-nit gi alte pofte, beau vinuri strgine, mringncri bucate fine, zi-desc case inalte gi joac cri, gi

    Nu e locul aci stt. explic pentruce aceastg bung stare a dis-pgrut gi cum clasa tgranilor, din Prusia mai cu seamg, ajunsesepela inceputul acestui secol, in situatiunea tristrt pe care ne.-odescrie Krug astfel : Taranul nu are drept ereditar pe pitman-tul pe care ii cultivg. Proprietarul poate sit-1 expulzeze, sit-1 re-ducrt la simpla conditiune de- salahor, sit-1 mute pe alt loc, sg-iia copiii ca slugi in curte

    In Pomerania, proprietarul, clack' vede pe tgran prospergnd,are dreptul de-a spori, din propria sa autoritate, in virtutea unei/uteri discretionare, claca de,jit covargitoare".

    In adeviir, in timpul rilsboaielor cu Napoleon I., t ranu1 era,dator sg munceascg proprietarului gase zile in sitptilmitnii, Incanu-i ritmgneit sitteanului pentru munca lui cleat noptile cu lung.

    Cavaignac scrie : Iobagul nu put* fgrg autorizarea pro-prietarului, &I se stabileascg afarg din sat sau sit se depgrteze.Dace: obtineit autorizatiunea d-a plecit trebuiit, in orice caz,plitteascg o sumg proprietarului. Era, dator sg ocupe i sg cul-tive bunul ce-i erk desemnat de stripilnul moiei. Dacit nu eiobag, ci simplu salahor, e dator s ofere munca sa proprietaru-lui mai inainte de-a se angajit in alai, parte. Nu se puteit insuritfr autorizarea domnului. Copiii trebuiau sit se fad,' agricultorigi nu se puteau face meseriagi Para invoirea proprietarului. Co-piii erau datori, sau pfing sit se poatit stabili, sau pentru un nu-

    iSit-

    sit

    www.dacoromanica.ro

  • 8mgr de ani determinati, sit serveascg, ca slugi la proprietar pen-tru o simbrie ridiculg". Un contimporan ne spune di din o po-pulatiune de 10 milioane, 2 milioane erau slugi.

    Dupg Willie, dela Iena, in care Napoleon I sfgrmg Pru-sia, man oameni de stat, patrioti ca Stein, Hardenberg, Schn,Schrotter, gi-au pus intrebarea : ce au de facut pentra a paneiarrtgi pe picioare regatul prusian.

    In privinta aceasta, iatrt ce scrie Cavaignac in clasica sacarte: Formation dela Prusse contemporaine: Mad Prusia a di-zut in fundul prgpastiei, o id ee noug apare, care doming is_toria Prusiei dupg, 1806. Aceasta este cg numai o transformaresocialg, desliintuind fortele virgine, inchise In reteaua feodalitg-tei gi a statului, Provedinta va permite acestei puteri nimicitede a realize, opera, in aparentg imposibilg, a libergrei sale. A-ceste sperante, concepute in ceasul cnd niidejdea chiar so pg-rea interzisg Prusiei, se realize,' putini ani in urmitu.

    Altenstein a dat formula acestei idei : E necesar de a deg-tepte, fortele sociale inutilizate (die Idee des Erwechens desSchlafenden). Ca sit ajungg, la acest scop, regale Prusiei a pusin lucrare doug reforme mari : a chemat la administrarea coma-nelor rurale gi elemental sgtenesc gi a decrotat, la 9 Octomvrie1807, gi emanciparea economicrt a sgteanului.

    Prin acest decret reglementit rgscumpgrarea clgcei decaresgtean gi se indatorit sg, ramn proprietar pe pgmentul ce cal-

    Zic se indatork cci ere, age, de decitzut sgteanul prusian,incgt Ii era fric srt deving proprietar gi a trebuit sg-1 sileascrt,prin autoritatea legei, ca s primeascrt pgmthatul ce i se da. A-ceastit din urmrt reformg a mers mai repede pe intinsele mogiiale statului, iar pe cele particulare a trebuit timp i lupte, pang'sg se execute intr'un mod foarte incomplect.

    Dela anul 1816 a inceput guvernul prusian s viind rt. in lo-turi pgnagnturi.

    Iatrt ce am spas la 10 Decemvrie 1893, Camerei de atunci, inaceastg privintrt: Prusienii au inceput reforma lor agrarg incgdela 1816 gi pang la 1848 nu improprietgriserg cleat 70.000 de fa-

    cu toate acestea, Droysen, incantat de aceastg solicitu-dine a guvernului prusian pentru clasele tragnegti, scriit: Ele-mental vital al nouei suveraniti monarhice este puterea tabu-niciang".

    tiva.

    milii, gi,

    www.dacoromanica.ro

  • 9Dece au mers ask de incet ? Pentruck guvernul prusian nueste de piirere si se improprietrtreascrt oricine nu are prtmnt ; nuprimegte deckt cererile acelor cari, duprt o anchetrt prealabilk lalocuinta lor, se constata crt sunt buni gospodari gi cti au cevh, inMadura lor. Ei cred c nu oricine poate fi proprietar, gi acelcare vOieste srt poseadrt acest mijloc de productiune gi putere instat, trebue s aib, oarecare calitkti morale gi oarecare mijloacemateriale, cci proprietatea fark capital nu se poate pristrit.

    Care este astkzi situatiunea agrark in Germania? Iatrt cumo expune Blondel, la 16 Septembrie 1896, inaintea societitlei pen-tru pacea socialk :

    In Virile renane proprietatea mica domnegte cuneajunsurile ei. In partea nordvestick a G-ermaniei, adicrt in

    trtrile din jurul Mirth din Nord in Hanovra, marele ducat Oldem-burg, Westfalia cu Bavaria, etc., pmkntul e impartit in dome-nii do 20, 30 gi 40 de hectare in mijlocie, posedate de proprietarirurali, cari trkiesc pe mogiile kr, cari au o situatiune socialii des-tul de bunrt, cai trilesc pe piimanturile kr gi le cultiv ii. ei In-sisj ajutorul copiilor kr gi al critorvit muncitori. Ei sunt pro-prietari, cultivatori gi chiar lucrtori. Germania se poate felicithde mentinerea acestor Bauerngiitter sau Bauernhfe, acestei clasede proprietari, jumrttate burghezi, junititate tkrani, care i prts-treazti cu fidelitate vechile traditiuni gi vechile moravuri. In a-ceasta regiune e mai mult fericire gi mai multi stabilitate,domnegte pacea socialk gi prtmantul e mai putin indatorat".

    E bine srt ne inspirrtm in politica noastrk agrark de exem-plul ce ne oferk aceastrt parte a G-ermaniei.

    In regiunea despre rskritul Elbei situatiunea este cu to-tul deosebitk. Aci domnegte marea proprietate : inteleg proprie-tatea peste 100 de hectare. Aci 158 de nobili. cari posedit fiecaremai mult de 5000 de hectare. Printul de Pless are singur 70000u:

    In aceast parte datoria ipotecark, contractatii de proprietarireprezinta, dela 62 Ong la 750/0 din valoarea imobilelor; datoriamerge crescitnd. Dela 1886-1894 proprietarii au contractat noidatorii, in mijlocie de 250 de milioane pe fiecare an. Din aceastkpricing o multime de proprietrtti sunt de vnzare gi nu gZisesccumpfiritori. Dela legile din 1,886 gi 1891 s'a imbunrattit putinaceastg, stare de lucruri. Pozitiunea trtranului nu e mai bunk',

    calitatile

    cu

    gi

    www.dacoromanica.ro

  • 10

    din cari pricinii satenii din aceasth parte dau contingentul celmai mare emigratiunei in America... Aceastg situatiune tristh a atras atentiunea guvernului, giiatit cum expuneam, tot in gedinta dela 10 Decemvrie 1893, po-litica agrara adoptath de guvernul prusian pentru aceasth partea tarei lui:

    Sigur, marea proprietate este un regim, care poate sa ofere marlavantajii economice gi sociale. Marii proprietari sunt pionieriinaturali ai progresului culturei, ai imbrinatatirilor de introdusin exploatatiune. Acesta este singurul lor cuvant economic dea fi. Dar ca sh fie in pozitiune de a'gi implini aceasta sarcina,trebue sa alla capital indestulator gi munch de bung, calitate".

    De unde conchide a trebue sa dispara proprietatea ceamare ca nefolositoare din Prusia orientalh, pentruca nu poatesit aiba nici capitaluri indestulkoare, nici Munca de calitate buna.La aceste concluziuni au ajuns guvernantii prusieni, sa reducamarea proprietate, sit propage pe cea mijlocie, pe cea mica giparcelara, inlesnind muncitorului agricultor mijloacole de a ch-path pamant; acesta e programul guvernului prusian pentruprovinciile rasaritene ale monarhiei prusiene gi, ca sregi realizezeacest program, guvernul prusian a &cut legile din 28 Aprilie1886, din 27 Iunie 1891 gi 7 Iulie 1891".

    Ca sa. scape pe tarani gi de uzura, gi ca sa. reconstituiascaproprietatea mijlocie rurala, s'a modificat legea divila, creandu-seo noua desmembrare a dreptului de proprietate, rentele funciaredupe modelul dreptului feodal. Sateanul prin raijlocul acesteiredevente anuale, cumpara pamant. Rentenbank, creata prinlegea dela 1891, le esconteaza dela proprietari, amortismentulse face in 60 de ani. Cumparatorul poate sa se libereze cMar deindath, platind capitalul dobandit prin inmultirea rentei cu18 ani.

    Se pare ca pang, acum sistemul acesta nu a dat toate roa-dele la care se agtepth.

    Din expunerea facutii, vedem ca. gi Germania crede ch sepoate creek o clash socialti prin legi gi ca proprietatile prea marl,care nu sunt in conditiunile cerute d'a fi un element de progresagricol, sant o plaga pentru o Ora.

    www.dacoromanica.ro

  • 11

    RUSIApentruca s favorizeze extensiunea proprietgtei mici,

    au infiintat o bancg funCiarg pentru steni, in scop de a impru-muth pe acei dintre ei cari vor s cumpere mogii dela particu-lari. Ca sg puteti studia gi sistemul rusesc, am alaturat la anexestatutele acestei biinci de stat, in traducere.

    Tot din pricina aceloragi imprejurgri de care suferim i noi,Rugii au adoptat aceastg politica agrarg. Proprietatea mare tre-bue sg hrgneascg pe trei ingi: pe proprietar prin rentg, pe ex-ploatator prin beneficii i pe muncitor prin salariu.

    Proprietatea prea mare, din pricina scgderei-preturilor, numai produce cat trebuia, pentruca sg remunereze pe acegti treifactori economici. Din aceastg pricing proprietatea mare s'a in-datorat, creditorii au scos multe mogii in vanzare i cumparg-torii lipsiau. S'a obviat la aceastg lipsg . suscitand, prin bancafunciarg pentru sgteni, noi mugteri de pgmant. Proprietateamica poate rezistit, pentrucg beneficiul exploatgrei sale este in-casat numai de unul. Afarg de aceasta micul proprietar poatestegi procure gi hrana i imbrgamintea din mogia lui i astfele mai putin expus sg sufere de oscilatiunile preturilor.

    Rezultatul acestei politica a fost cit pretul pgmantului s'aridicat. Astgzi sgteanul rus tot mai cumparg. Dacg insg anui-tatea ce trebue sg plgteascti de diseting la Band', e mai marecleat pretul cu care poate lua cu chirie o diseting, in acest dinurmg caz preferg sit ia cu arendg.

    ROMANIASg fac i istoria politicei noastre agrare; sg arat ce silinte

    ne-am dat gi noi, spre a constitui proprietatea mica gi cea mijlo-cie. Nimenea nu ne-a intrecut in aceastg privintg, nici ca sa-crificiu, nici ca succes. titi cu ce inlesnire, cu ce 1iuite i catde repede s'a efectuat reforma rescumpgrarei clacei in 1864.

    In 1879, 1880 gi 1881, guvernul, conform art. 5 gi 6 dinlegea ruralg, a improprietgrit incg 48.289 de insuratei pe 615 mogii,danduli-se o suprafatg de 227.992 de hectare; iar de atunci, in vir-tutea diferitelor legi, s'au mai vandut 594 de mogii la sgteni, inloturi miei i mari pang la 50 de hectare.

    Rugii,

    www.dacoromanica.ro

  • 12

    Aduceti-va aminte ca Prusia dela 1816 pana la 1848 n'aimproprietarit din taranii sai cleat 70000.

    S'au vandut gi mogii in corpuri intregi, conform legei din12 Aprilie 1881, care glasuia astfel :

    Mogiile, a caror arenda, dupil contractele lucratoare la e-poca scoaterei in vanzare, nu trece peste 20000 delei, fara darileaccesorii,gicarenu au pe ele o padure mai mare de 100 de hectare,se pot vinde in corpuri intregi prin licitatiune, iar mogiile en unvenit mai mare sa nu se vanda cleat in loturi".

    Cand am avut onoarea de a intl.& la ministerul domeniilor,iata deco principii a inceput a fi condusa politica agrara a gu-vernului liberal. Credeam ea in tara noastra proprietatea maree Inca utila, caci ei ii datoram progresele agriculturei noastre.Ea a introdus la noi maginile de treerat, plugurile perfectionate,plugurile cu abur, maginele de secerat, triorurile, etc. Ea a im-bunatatit semintele, cautand in tall gi aducand gi din straina-tate pe cele mai curate, mai producatoare, mai grele gi speciilecele mai cautate pe pietele de desfacere. In proprietatea mares'au inceput asolamente rationale, gi. deaceea mogiile bine culti-vate au ajuns sa produca in mijlooie an peste an 24 de hectolitrigran la hectar, pe cand proprietatea mica nu da decat cel maimult 14 hectolitri, un gran murdar, care contine peste 250 0corpuri straine. Proprietatea mare, in toate virile, a introdusprogresul in agricultura.

    Iata concluziunea lui Thorold Rogers in insemifata carte,Interpretarea economica a istoriei, nFara Sri, ne aruncam in a-firmatiuni privitoare la viitor, putem asiguri ca., proprietarii dinal 18-lea secol au facut, din micii arendagi englezi, cei dintaiu a-gricultori din lume".

    Bucatele produse in proprietatea noastra mare se vand petoate pietele marl de desfacere gi due coneurenta cu cerealeleRusiei, Statelor-Unite, Argentinei, Indiilor, pe and grtmele pro-ductiunei mici, din pricina inferioritatei lor, nu se pot desfacedecat la Constantinopol gi la Hamburg.. Cand productiunea noastra agricola va scade gi ca canti-tate gi ca calitate, intreb, en ce vom mai plati gcolile, ogtirea,datoria publica, drumurile de fer; cu ce ne vom mai ihsiingtoigi infrumusetit oragele?

    Afara de aceasta, o societate, in o anumita faza a desvol-.

    .

    www.dacoromanica.ro

  • 13

    %rei ei, nu poate sa aiba, decal un numar hotrtrit de mici pro-.prietari. Revolutiunea franceza a pus in deplina lumin acest a-devar.

    Se tie c intaia repub1ic a confiscat toate pamanturilenobililor emigrati. i ale clerului i monastirilor i le-a vandutin loturi la sateni, cu facultatea pentru cumparatori ca sa pl-tea sat pretul cu moneda depreciata i in rate repartizate pe maimulti ani. Cu toate c Franta, i inainte de revolutiunea ceamare, era o tar de mica proprietate, tot* s'a constatat ca toateaceste pamanturi trecusera in cativa ani in.maini straine; le cum-parasera bancherii i a1i ccmercianti din orae, in manele carorase reconstituise iar marea proprietkte, incat toatrt reforma se re-dusese la o schimbare de stiipani.

    La noi in taxa de nu se vote, legea din 1879, propusrt de ra-posatul C. A. Rosetti, 1 prin care se dete o sanctiune artico-lelor din legea rurala dela 1864, care proclamau inalienabilitateaprunanturilor frizaneti, putin pamant ar mai fi /limas in mamaimproprietaritilor dela 1864. Proprietatea mare s'ar fi reconsti-tuit sub alti proprietari dintre sateni, tocmai casi in Franta.Asemenea i. acum. Dei legea a proclamat inalienabilitatea i aprimanturilor vandute satenilor, dupa legile posterioare, tot s'aureconstituit proprietati mari din acele loturi in mainile catorvasrtteni. Mijlocul ce intrebuinteaza astazi pentruca sg, eludeze le-gea e altul : Nu mai cumpara, ci ia cuarenda pe 60de ani proprie-tate mica, incat va trebui sa intervina iar odatrt legiuitorul pen-truca sa'i apere opera.

    Se intelege dece improprietaritii nu pot conserva micilelor domenii: Pentru o proprietate cat de mica, trebue capital deexploatare; neavandu-1, sateanul este silit sa dea altuia in arendaprtmantul srtu pe pretul anuitatei. Aceasta e adevarat, nu numaipentru micul proprietar, dar i pentru celelalte clase sociale.Distribuirea proprietatei in societate e in stransa corelatiunecu difuziunea capitalului mobiliar. Capitalul mobil* la inceput,are tendinta de a se concentrit in cateva mani ; atunci se desvoltaproprietatea prea mare, latifundiile; cand insa bogatia publicacrete, capitalul incepe o mipare de clifuziune in sanul socie-troi care clasele mici, pe cand averile mari scad. Acest feno-men e constatat prin statistica in societatile occidentale deastazi. www.dacoromanica.ro

  • 34

    In societa4i1e care nu au ajuns in aceasta treapta de des-voltare, cum e a noastrit, guvernul nu poate sa se increaza numaiin lucrarea inceata, dar sigura, a tendintelor sociale, pentrucaaduca pacea sociala, ci e dator ca s aiba o politica agrara.

    Care era politica noastra agrara, pe &and aveam onoare de afi la domenii: s facem din mogiile cu intindere mai putin de2000 de pogoane gi cu venit mai mic de 20000 de lei proprietateamare, iar pe cele mai man l. sa le vindem in loturi mici, dar i inloturi mari pang la 150 de hectare, ca sa ajutam gi crearea pro-prietatei mijlocii.

    Ca sa reducem treptat mogiile de peste 2000 de hectare la ti-pul proprietatei mari din programul nostru, s'au propus doualegi. Prin cea dintai se prevedei ca nu se pot vinde in corpuriintregi decat mogiile care au mai putin de 2000 de pogoane i unvenit mai mic de 20000 de lei. Se preferau Ins i pentru acesteproprietati satenii, dad, cererile br erau in aga numar, incatcuprinda intindere.

    La discutarea acestui proiect, D. Palade a propus un a-mendament, ca sa nu se vanda mogiie statului decat la sateni.Aceasta, propunere a dat loc la o mare discutiune. Amendamen-tul a fost respins, in urma unui stralucit discurs al D lui M.Kogalniceanu, pe care il alatur la anexe.

    S'a mai prezentat in urma un proiect, care autoriza, guver-nul ca cu banii pringi din vanzarea mogiilor in corpuri intregi,sit cumpere mogii mari particulare, pe care in urma sa le parce-leze gi sa le vanda in loturi la Ottani. Se hotarit i limita pretu-lui pe care putea, des guvernul. Venitul moOei trebuiaaduca 6% la capitalul intrebuintat in cumpiirare.

    Acest proiect era inscris la ordinea zilei, in ziva cand s'auinchis Camerile liberale de dare gnvernul D-lui T. Rosetti.

    Dece voiam reducerea intinderei proprietatilor prea mari ?Pentruca proprietatea prea mare, ca s produca, are trebu-

    inta de capitaluri mari, cum arataiu mai sus, gi in Ora nu segasesc. Nu se gasesc nici cumparatori pentru asemenea mogii.Depreciarea lor influenteaza gi asupra valoarei pamantului in ge-nera, care e in mama Romanilor.

    Guvernul urmator a abandonat aceasta politica agrara ; a-cestei lipse de prevedere se datoregte, in mare parte, acuitateacrizei prin care trece proprietatea mare in Moldova.

    s

    si

    al et

    www.dacoromanica.ro

  • 15

    G-uvernul conservator, prin legea dela 7 Aprilie 1889, a mo-dificat legile anterioare.

    Iatii, ce zice art. 2 : Toate mogiile statului se pot vinde intotal sau in parte, ing numai in loturi de cate 5, 10 gi 25 dehectare, locuitorilor cultivatori de prtmant".

    Intre altele grisesc gregit art. 11, aliniatul II, din aceastrtlege : In fiecare mogie se va 'Astra a patra parte pentru lotu-rile de 10 gi 26 de hectare". Deci stabilegte pe cei mai bogati inaltrt parte. In interesul infrrttirei claselor gi a prtcei sociale, ebine ca cel care are 25 de hectare, cagi cel care nu are cleat 5hectare, srt aibri relatiuni de vecinritate.

    Afarrt de aceasta, ce face posesorul de 5 hectare cu atelajullui ? Pe o mogie de 5 hectare proprietarul nu grtsegte intrebuin-tare pentru vitele lui, deck cel mult 40 de zile pe an ; restul tim-pului boii lui di manance Ili ea nu'i mai aduca niciun venit!Muncind pe plata, cu plugul sau cu carul, la vecinul srtu, igiprocurti, un supliment de resurse prin ajutorul crirora igi va a-mortiza mai repede capitalul, vite, iar vecinul situ posesorul, de25 de hectare, va aveit folosul de a nu fi silit sii mai cheltuiascripentru a'gi procura un al doilea atelaj. Acest schimb de servicii,prin care se face vrizut solidaritatea economia intro oam.eni, armentine concordia gi bunele relatii de prietenie intre siiteni.

    Plata anuiatilor la hectar s'a dovedit crt ere" prea mare pen-tru resursele restranse ale acestor mici cumprifatori.

    Le-ati adus D-voastrrt o ugurare votand legea propusii deD. Palade, gi prin care ati prelungit termenul de amortizare de60 de ani. Scriderea preturilor gi timpii rill au accentuat criza pro-prietritei maH, mai cu seama in judetele unde munca se face pebani. In prima linie au suferit cei datori de mai inainte, darcriza continuand, au citzut in datorii gi cei cari striteau bine Omitaci. Din pricina datoriilor o multime de mogii s'au scos in van-zare gi cumpratorii lipsiau. Demi o mare depreciare a prtman-tului. Atunci mai multi capitaligti d'aici, atragi de ieftinlitate, aucumpairat mai raulte mogii. Acolo criza e pe cale de a creeit o mul-time de declasati; ad color mai multi, ce prindeau pe mogie, nule ajungeit sregi plteascrt nici toate datoriile.

    Acelag fenomen s'a produs in cateva judete de munte gi dinaceastil parte a tarei. Spre exemplu, in Gorj, proprietatea mareera age.. de impoiairati cu datorii, incat stripanii lor trebuiau srtwww.dacoromanica.ro

  • 16

    le vanda eftt mai iute ; caci dad, mai intarziau en instrEnarealor, erau amenintati. Wi piearda gi averile gi s ramana gi da-tori. Negasind alti cumparatori, proprietarii le-au oferit satenilor.Propunerea a prins, i astazi proprietate mare mai ca. nu maiexista in Gorj. Mai toate mogiile au fost cumparate de sateniastfel s'a constituit dela sine proprietatea mica i mijlocie.

    Am rugat pe D. I. Carabatescu, inteligentul prefect dinGorj, s faca o ancheta in aceast privin. Etta ce'mi raspundela chestionarul ce'i trimisesem :

    Am rasfoit registrele tribunalului pe un numar de 20 deani, pentruca s adun elementele trebuincioase lucrarei ce intre-prindeti, i va pot da urmatoarele informatiuni :

    771 Satenii au cumparat vreo 40 de mogii in acest interval,

    a caror intindere variaza, intre 3-4 sute de pogoane pang la 1300;pretul la pogon le-a revenit intre 150 panala 320 de lei ;

    20 Mai in niciuna din cumparaturi ei n'au luat parte e-gala, ci proportional cu fortele contributive ale fiecaruia ;

    "3 Vanzarea s'a facut in bloc, nearatandu-se prin contractpartea flecaruia, nici ca teren, nici ca partec:ontributiva din pret.Toate insa sunt urmate de acte de partaj survenite posterior intredangii. Aceasta practica se urmeaza dupa cererea vanzatorului, spre

    putee., conserva privilegiul asupra intregei moii, cand pretulvanzarei nu s'a raspuns integral la instrumentarea actului ;

    4 Mai in toate cumparatrile deasemeuea fel s'a acordat77

    tenilor termen do plata in rate foarte scurte ; iar pentru platalor contribuiesc fiecare in proportie cu ceeace a cumparat dinintreg.

    77Pentruca s v puteti laanuri mai bine, fa trimit copia de

    pe Un asemenea act, ale carui stipulatiuui sant aprope tipice giintrebuintate mai in toate actele de asemenea fel.

    In acelagi interval de timp capitaligtii au cumparat vreo18 mogii, a caror intindere, in mijlocie, trece de o mie de po-goane gi al caror pret revine la pogon intro 100-180 de lei, ne-trecand niciodata peste cea mai mare din aceste cifre.

    77Cea mai mare parte din aceste cumparaturi s'au &cut cu

    scop ca mai pe urma cumparatorii sa le precupeteasca &titre sa-teni, &Are cari au trecut apoi printr'o a doua vanzare cu preturiindoite, insa cu termene de plata gi in conditiuni cagi cele maisus descrise".

    gi

    se,

    www.dacoromanica.ro

  • 17

    Arittur, perangil aceasta, i o copie tiprtritrt dui:4 contractulde vilnzarea unei mogii catre

    Degteptat de celece se petreceau in Gorj, am propus comi-tetului de program s facem prin lege o organizare, care sit in-lesneascil viinzarea mosiilor mari crttre sitteni. Ideea a fost

    gi am citit la inceputul acestui raport, cum a formulat'o co-mitetul de program.

    Neaprtrat c i la noi aceastii institutiune va da roade bune;va ridic valoarea piimntului gi in al doilea va coutribui

    la opera inceputil, de a constitui o solidit clasii trtriineascrt, ele-ment de putere pentru orice societate.

    Mai inainte de a intl.& in desvoltarea principiilor pe care seIntemeiaz aceastrt lege, mit gritbesc s Aspund la o obiectiuneridicatrt de presa opozitiunei contra ei.

    Pretind adversarii nogtri crt aceastit lege va rspndi in tarrto nelinigte generalli. Niciun proprietar nu va mai fl sigur pemogia lui. Intrigantii sau chiar administratiunea, ca sit scape deun adversar politic, pot indemn& pe srtteni, pe sub manii, ca siifaa, neajunsuri proprietarului spre a'l sili sit le vndil, mogia.Dour", trei focuri, puse la ire, magazii, poate chiar un gloat depugcrt, tras noaptea din dosul unui gard, vor fi de ajuns pentrua desgustit pe proprietar san pe arendag de a mai face agricul-tura pe ace& moqie.

    Aceste temeri sunt inchipuite. Experienta e fcutit. V arri-taiu a In Gorj sittenii au cumprtrat 40 de mogii dela proprietari si,cu toate acestea, niciunul din acegtia nu au fost siliti prin ase-menea mijloace ca vandit proprietittile. Dar ca sit inlitturrtmchiar putinta unor asemenea inconveniente, avem un mijloc si-gur : sii, interzici Cassei rurale de a lua parte, in asemenea caz,la vanzare.

    In adevitr, comitetul delegatilor a introdus in lege urmitto-rul articol : In caz cnd s'ar intrebuint& amenintitri, agresiunisau mice alte mijloace, de naturrt a sili sau a influent& pe nnadin pgrti s vnd, sau sit cumpere, vanzarea nu se va pute& faceprin intermediul Cassei rurale".

    Iar in contra instigatorilor existrt art. 15: Acei cari, in ve-derea vreunui folos, se fac mijlocitori promitand locuitorilorfacii a obtine pitmtmturi prin influentit sau prin mice mijloace, sevor pedepsi ca escroci".

    Acte i Legittiri. 2

    ateni.

    pH-mitt

    IMAM,

    st'si

    sg'i

    www.dacoromanica.ro

  • 18

    Care e ideea fundamentalfi a acestei legi ? Cassa rurala nuse ocupit cu vnzarea mosiilor. Proprietarul care voiete sresi in-striiineze moia la steni, e dator ea el singur s descopere pecei cari vor s eumpere, fie si din diferite comune, srt se toc-measch cu ei. Duprtce se intelege asupra pretului, proprietarultrebue srei parceleze mosia si sit cearri, shtenilor sresi aleagri lorturile.

    Comitetul a inteles c aceastrt parcelare sh se facti fr chel-tuialft mare ; modelul era, grisit. Cum se impart locurile la locuitori,and yin srt'i primeasch pogoanele dupg invoiealh, ash sh se ur-meze i cu aceastrt parcelare provizorie. Interesul era sit nu sestrice vhnzarea, din pricing, c shtenii nu s'au inteles mai dinh-into in care parte a mogiei are sit'i ia fiecare lotul.

    Cand shtenii s'au invoit intre ei si ce lot s ia fiecare, seincheie o conventiune provizorie intre proprietar i shteni, careee adeverete de primrtrie ; numai atunci vanzittorul se poate a-dresh la Cassa rural& Dach Cassa, duprice studiaaa, moia prin ocomisiune, ghseste c pretul este prea mare, fixeazit ea pretul.Multumindu-se vanzatorul eu pretul hothrit de Cassii, vfinzarea eperfecth.

    Cassa in numele sittenilor, incheie atunci cu vlinzittorul con-tractul autentic, verifier', parcelarea i fixeaz pretul fiecrtrui lotduph intinderea lui i calitatea primetaatului, astfel bleat valoareatutulor srt corespundii, exact cu pretul intreg al mogiei.

    Cassa rurara emite renth garantatra de stat 6% amortizabiliiin 30 de ani. Proprietarul e plata cu aceastrt renal pe pretul no-minal.

    Chestiunea care meritrt o mare ateutiune din parte-vh, estecum sh intocmim consiliul de administratiune Inca s punem in-stitutiunea la adhpost de influentele politice.

    Am facut chtevh modifichri la proiectul guvernului ; yeti ju-dech valoarea bor.

    Am introdus un articol nou, art. 34 : Cumphrittorii de lo-turi, dupti punerea lor in posesiune, nu vor puteh fi deposedatiprin nici o actiune in revendicare eau. alta ; se va puteh exereithnumai o actiune personal contra Cassei rurale. Ea se va prescrieprin zece ani dela incheiarea actului definitiv de vanzare din-tre proprietar si Cassa ruralrt.

    Nu justific aceastri. dispozitiune din punctul de vedere juri-

    www.dacoromanica.ro

  • 19

    dic, nith nu desvolt consideratiunile de alta natura care ne-au in-demnat sa facem acest amendament pentruca D. deputatMissir, care1-a propus, s'a angajat sii, ia cuvantul in Camera spre a-1 sustine. Mise pare insii ca acest articol trebue complectat prin o noua dispozi-tiune: sa sepuna indatorire Cassei rurale ca, prin Moniforul Oficial,sa puMice mogii1e pentru care are cerere de vanzare, cu o somatiune&titre toti acei cari pretind ca ar aveh un drept real asupra acelorproprietati d'a se prezenta la Cassa rurala pentru a gi.-1 justifich.

    D-lor deputati, e o datorie de congtiinta pentru mine sa vaarat indoielile ce mi-au ramas gi punctele in care am fost in di-vergenta de pareri en colegii din comitet.

    Vanzatorul are interesul sa-gi vanza mogia. Ca sali acopereloturile, inscrie fara nicio alegere pe oricine se arata doritor.Ce-i pasa lui, dad"' printre cumparatori vor lua rand gi nevolnici,haimanale, cari se gtiu dinainte ca nu vor fi niciodata in stares plateasca ; cacti, in asemenea caz, nu el pierde. Ceilalti cum-paratori asemenea, nu au interes sa se controleze unii pe altii, .clici fiecare nu raspunde cleat de lotul lui. Nu e sistemul legei,ca in obiceiul dela G-orj, dupil care mogia intreagli garanteazaprin privilegiul vanzatorului plata pretului intreg.

    Bine e sa miluim gi pe cei nevrednici cu catevit, pogoane depamant ? Prin aceasta nu intunecam notiunea de proprietate incongtiinta masselor ?

    *till la ce rigor, e expus cel ce nu-gi plategte anuitatea latimp. Tot insa va fi o pierdere. Nu s'ar putea obvia la acest in-convenient, indatorand Cassa sa fedi o selectiune printre cei caris-au invoit cu proprietarul vanzator ? Bine e sa mai prescriem d'ase infiinta comune noi, indata ce numarul cumparatorilor va fide 150. Nu avem destule comune mici gi fra acestea. i bineeste ca sa impovaram bugetul cumparatorilor gi cu cheltuelilemai marl pentru infiintarea gi sustinerea unei mici comune noi ?In orice caz, sa nu mai permitem infiintarea de comune noui, fart'sti se ia dispozitiuni d'a i se asigura .gi o avere comunala ca orezerva pentru viitor.

    A fost discutiune intre noi si. D. ministru de finante asupratipului rentei ce are sa fie emisa. Ceailalta renta se amortizeazain 40 de ani, iar aceasta numai in 30. E un principiu in fmante caun stat sa caute a nu aye& dealt un tip de obligatiuni ; altfel,diferitele tipuri ale datoriei publice igi fac concurenta unele al:.www.dacoromanica.ro

  • 20

    tora. D. ministru de finante strtruind in puterile sale, am primitproiectul mit cum er, rrtmanand ca, clack' experienta va dovedicrt dreptatea este cu noi, sit se modifice pe urrart legea.

    Articolul 5 din proiectul guvernului a dat loc la o vie dis-cutiune in sitnul comitetului.

    ce zice acest articolMogiile se vor parcelita) In loturi mici de gease hectare. Acolo uncle conditiunile

    econoniice vor cere, loturile pot fi gi mai mari, Tara insa s treacrtpeste opt hectare ;

    b) In loturi mijlocii de 12 hectare, gic) In loturi maxi de 24 de hectare".Comitetul delegatilor a modificat acest articol. A frtcut toate

    loturile de o potriva, fiecare de 12 hectare. Dece aceasta" prefe-rinta, pentru numerile 6, 12, 24? Care e cuvantul di nu s'a fixatun numar mai mare sau altul mai mic? Nu ar fi decat o singuraexplicatiune, ca sateanul nu poate munci mai mult. Dar de undegtim ? Am &cut noi vreo anchetrt ca s putem gti, din impreju-rarile reale, cat poate munci o familie ; dar i cu ancheta nuputem afl nimic, cci aceastli chestiune atarna gi de la felul pa-mantului gi dela numarul membrilor din care se compune fa-milia.

    In regiunile cu pamantul mare, ca in unele prtrti din Gorj,in timp de seceta, deabiit 20 de oameni pot pragi un pogon in-tr'o zi, pe cand in regiuni cu prtmant de Crivina doi muncitorisunt destui pentru aceemi suprafata. 0 vduv on copii mici da-bi poate munci un hectar ; iar o familia care are 7, 8 copiiin stare d-a sapi, poate Inuit gi 60 de pogoane.

    Observati cum satenii din Gorj se asociazit intre ei srt cum-pere o movie gi fiecare din ei ia numal &tat piimant, cat crede eldi are putere. Cu sistema aceasta d'a fixa, noi loturile, ne pu-nem in contradictiune cu principiul legei. Proprietarul poate srt-givanda mogia gi la un singur cumparator ; grisegte insa,' mai avan-tajos pentru dansul sa vanda la mai multi. El se intelege cucumparatorul, fru% interventiunea Cassei. Duprt care logicil ne cre-dem in drept sa intervenim, ca srt silim i pe cumparritorii, carinu au trebuintti de 12 hectare, srt le ia, gi pe cel care are tre-buinta de mai malt, sa, se margineasca in 12 hectare ? Prin acest

    Iat6

    clang

    www.dacoromanica.ro

  • 21

    sistem descurajhm orice iniiativ, orice incordare de forte, oricecombinatiuni la shtenii bine inzestrati, ca s meargit tot mai multinainte.

    Mara' de aceste consideratiuni, mai sunt gi altele cu caracternational, care trebue sh ne uneasch pe toti in prtrerea de a mo-dificit acest articol.

    Eminentul nostru coleg, D. T. Stelian, iath ce ne ziceit inremarcabilul situ discurs din anul trecut : D-voastrh gtiti, maicu seamh cei din Moldova, cum acolo nu existrt decal la supra-fata, o foarte subtire phturrt cugetatoare romaneasch gi pe urmrt injos, foarte adanc gi foarte departe, o prtturri mare, dar in cum-plith mizerie : pritura trtrhnimei. Intre phtura conduchtoare sub-tire gi intre phtura de jos a thrhnimei, nu existri nicio legaturrtde unire romaneasch ; existh un gol, pe care nu-1 umple dealtun element strain, pe care nu-I putem privi farrt ingrijire pentruexistenta Moldovei. (Aplauze).

    ,Se cuvine, D-lor, continua oratorul, ca, in afarh de oricepreocupare, s vfi indreptati atentiunea chtre Moldova i s eau-tati remediul, fiindcrt rhul este cu mult mai gray decal vi-1 in-chipuiti D-voastrrt, cari nu-1 cunoagteti".

    Srt intririm elementul tali:nese, pentruert, intrtrindu-1 pe el,intrtrim tara; dar sh nu pierdem din vedere, in acelagi timp, gicelelalte lipsuri ce grtsim In societatea noastra. De ce in acelaimod sa, nu chutrtm a forma aceit clash mijlocie in Moldova? Mis'a rrispuns c statul nn poate garanta decat pentru shteni.

    Dar dach este un interes national, dece nu ar garantit sta-tul gi pentru cei cari ar dori 100 sau 150 de hectare.

    Se poate insrt face o deosebire. Sri, indatorhm pe doritoriide a cumphra loturi mari, s rrtspundrt o parte din pret la in-ceput.

    Situatiunea Moldovei, precum a descris'o D. T. Stelian, efoarte primejdioasrt: exemplul 11 avem langh noi. In Ungaria onatiune este pe cale d'a se desfiintit. Acegtia sunt Rutenii, cariau ajuns intr'o stare atat de mizerabil, in cat au atras atentiuneacomphtimitoare chiar a guvernului ITngariei. i la ei aceleagi lip-suri sociale : Jos 'Altura poporului, d'asupra o pfitur subtire deoameni cu culturh, si intro amandouh un strat gros de Evrei, carifac functiunea de clash mijlocie. Pritura de sus pierzand contac-tul cu poporul yuinat, s'a maghiarizat ; iar poporul lipsit de con-www.dacoromanica.ro

  • 22

    gtiinta, nationala, de increderea in sine, e pe cale do a dispare.Cei mai cu energie eraigreaz in America..

    Noi nu putem impune prin lege o egalitate brutala. Ceeaceavem" datoria s facem, e sa lucram ca contrastele sociale sa nufie prea brusce.

    SO, nu avem pe lang ). extrema bogktie, extrema caracie.Idealul nostru este un popor multumit, avand traiul asigu-

    rat pentru el gi familia lui. Calle deschise pentru cei mai vred-nici d'a se ridica. Dela aceasta baza solida diferentiarea ascen-denta a straturilor sociale, superpuse unele altora, sit fie atilt demica, in cat sa nu poatk, patrunde ura de clack, intre Romani.

    Sa votam legea, caci ideea pe care se bazeaza e a intregu-lui partici national-liberal, iar la discutiunea pe articole vom ye-deit cura putem s o imbungdatim gi mai mult.

    Aceasta lege are in sanul sau i samanta reformei elec-torale.

    De &and ati venit la putere, ati facut trei lucruri marl : aticreeat Cassa gcoalelor ; ati facut o armata dea doua linie, tot aganumeroasi cagi cea dintaia lithe; ati realizat o reforma fericitk aimpozitelor, care a marginit intinderea alcoolismului. Votati gilegea Cassei rurale, cad i aceasta lege va deveni odata istorickin istoria neamului nostru.

    Raportor, A. Stolojan.

    www.dacoromanica.ro

  • 23

    Auexa No. 1.

    Extras din legea ruseasci asupra Bincei funclare pentri Wald.

    Art. 1. Banca funciar& pentru tgrani este fundatrt, in scopd'a facilit tgranilor de toate categoriile mijloacele de a cumproitprtmtmturi, in cazul and proprietarii vor voi srt le vnzetranii s le cumpere.

    Art. 2. Banca funciar& pentru trtrani este o institutiunede stat, dependent& de ministerul de finante.

    Art. 3-8 aratrt modul de a fund& succesiv sucursale aleBiincei in diferite provincii ale imperiului

    Art. 9. Imprumuturile se fac de Bana, cu bani in numerarstritni de bana prin emisiune de titluri numite : certificate destat pentru Banca funciar& a trtranilor.

    Art. .10. Ministerul finantelor este autorizat a decide emisi-unea der certificate din partea Wm funciare ptuattla suma demilioane de ruble pe an. Daa e trebuint& de o emisiune mai mareautorizatia impttratului este necesarit.

    Art. 11. Certificatele vor fi emise in titluri de 100, 500 i1000 de ruble.

    Art. 12. Certificatele Btmcei funciare pentru rani producdobtmda 51/20/0 pe an.

    Art. 13. Certificatele se amortizeaztt prin trageri la sorti anualecorespunzrttoare cu sumele plrttite de imprumutati in cursul colordoutt semestre precedente.

    Art. 14. Regularitatea ploi dobAnzilor 1 a capitalului cer-tificatului este garantat de ptim&nturile angajate la Bana clde resursele generale ale statului.

    Art. 15. Statueadi modul duprt, care cassele statului primesccertificatele Btincei cu platrt, sau garantie.

    Art. 16. Titranii, doritori d'a profit& de imprumuturi la Banapentru cumprtrare de ptimtmturi, asupra pretului arora, tocmin-du-se, s'au inteles, se adreseazi la Banc& situ la sucursala dinlocalitate i indict+, suma i termenul amortismentului imprumu-tului cerut.

    Art. 17. Ttiranii, certtnd un imprumut, trebue s prezinteproiectul de contract cu vitnzfitorul pinftntului, isalit de ambele

    i tit-

    5

    www.dacoromanica.ro

  • 24

    prti i autentificat de judecrttorul de pace san de autoritateacomunalh. Acest proiect de contract trebue s indice cu preciziunenumhrul efectiv al thranilor care cumphrh prtmnt ; cantitatea dedesiatine (o desiatinr3, este egalrt cu aproape un hectar) cumpgratei pretul de curapttratoare de fiecare desiatinri.

    Dach pretul convenit cu vfinzrttorul trece peste suma impru-tului ce poate acordit Banca, contractul trebue s indie moduli mijloacele de plath ale excedentului pretului ; dad, intreagacomunitate a satului este care cumphrri phmntul, trebue srt seprezinte i deciziunea comunithtei, votath cu dour', treimi cel putina tItranilor avand drept de vot.

    Dach dourt sau mai multe comunitati incheie contractul, de-ciziunile tutulor acestor comunith# Bunt necesare i ele trebuesrt conting obligatiunea garantiei solidare.

    Art. 18. Dach proiectul de contract este garantat prin arvunrt,cumpilrittorul poate s depunii, aceast arvun la sucursala Brinceicare trebue srt fad, imprumutul.

    Art. 19-36 aratrt formalitritile i procedura la Bancrt i lanotar.

    Art. 37. Imprumuturile, pentru a facilith trtranilor cumph--rare de phmanturi, sunt acordate :

    1). La twig comunitatea compush de mai multe sate, dintr'unsingur sat sau dintr'o parte de sat;

    2). La mai multe comunithti shteti, pentruca sit cumperepiimnturi in comun sau in indiviziune ;

    3). La o populatinne care nu formeaza o comunit intreagrt ;4). La societhti compuse de cel putin trei shteni i garantand

    unul pentru altul ;5). i in parte fled-1,mi thran.Art. 38. Suma imprumutath e calculatrt, dach folosinta e

    munrt, pe fiecare cap de om ; dach folosinta e pe loturi, pe fiecareproprietar de cash separat.

    In toate cazurile, sums, imprumutului nu poate s treach,dacri folosinta e in comun, de 125 de ruble de om; iar dach folosintae pe loturi, de 500 de ruble de fiecare proprietar de cash.

    Art. 39. Ministrul fivantelor, in intelegere cu cel dinrtuntrui cel de domenii, va fixit pentru fiecare provincie scara impru-mutului.

    Art. 40. In cazuri particulare i cand phmiinturile cumprtrate

    co-

    www.dacoromanica.ro

  • 25

    prezintit o valoare particularrt din prichia compozitiei lor, cum :livezi, grrtdini, plantatiuni de citneprt, hameiu, etc. scara poatefie mai ridicatit in urma unei estimatiuni i in virtutea deciziuneiministruhii de finante.

    Art. 41. Pantila amortizarea complectil a imprumutului, prt-mitintul angajat nu poate sri, fie viindut decat en consimtiLmitntulBancei.

    In caz de vitnzare, se retine mai intiliu suma neamortizatiia imprumutului.

    Art. 43. Dacit debitorul nu plitteste regulat, drepturile Bitnceide a lua mitsuri executorii nu sunt limitate prin niciun angaja-ment luat de debitor &atm

    Art. 44. Duprt dorinta imprumutittorului, imprumuturile suntfacute pe termen de 24 1/2 am sau 341/2 ani.

    Art. 45. Imprumutiitorii plittesc pe semestru 238/ 0/0 (ca do-bandit); al doilea ca amortizment 1 0/0 pentru imprumuturi petermen de 24112 ani i 1/20/0 pentru imprumuturile pe 34119 anisi al treilea 1/20/0 ca cheltueli de administratie.

    Art. 46. Imprumutittorii pot sit amortizeze datoria lor prinplati extraordinare.

    Art. 47. Pentru p1i1e intArziate debitorii plittese o amendrtde 1/20/0 pe !unit pentru sumele intarziate.

    Art. 48. Amenda poate sit fie iertatil in circumstante particu-lare, calamitAti, ca : incediu, inundatie, piatril, epizootie, invaziainsectelor, lipsrt absolutit de recoltrt, moarte subitrt i maladie gravrta debitorului.

    Art. 49. Iertarea amendei nu poate sit fie acordatrt dectpentru patru semestre.

    Art. 50. Ratele intitrziate trebue sit fie plrttite dupii acesttermer; in mai multe scadeute ; in caz contrariu, se pune in van-zare prtmntul.

    Art. 51. Vttnzarea plimantului poate sit fie inlocuita ca mijlocde executiune prin arendarea pmftntului sau prin institutiuneaunei administratiuni.

    Art. 52 79 prescriu formalitiltile vnzitrei prin licitatie apiimanturilor ai citror proprietari nu indephnese obligatiile luatecittre

    Art. 80 statueazit c regulamentul interior al Biincei este

    altii.

    Banat.

    se

    .

    www.dacoromanica.ro

  • 26

    facut de ministrul de finante Iii intelegere cu minigtri de interne,de domenii gi de justitie.

    Art. 81 85 reglementeaza situatiunea functionarilorBAncei.

    Anexa No. 2.

    Discursul rostit in pdinta Camerei dela 3 Fevruarle 1886.

    D. .21/. Kogdlniceanu. Eu D-lor, vorbesc in mod franc; nu ammijloace sa. cumphr din aceste mogii care se pun in vanzare, gim-agi multiuni sh pot tine pe cele care le am.. Dar vfi pot asigurade un lucru, ch acel care a decretat acee, lege mare gi a plhtit-omurind in exil, gi eu care i-am prezentat-o ca s o subserieam pratit-o cu amare lacrimi, nu am inteles, nici el, nici eu, srtsframam privilegiile proprietii celei maai, ca s creem privilegiipentru proprietatea mica. (Numeroase aplauze).

    Onor d. Palade se face advocatul micilor proprietari, gi punela pilori pe proprietarii cei mari, zicand c acegtia au sh cumperetoate aceste mogii, de care au nevoie micii proprietari, micii cul-tivatori.

    Dar en, dach agi fi gtiut crt, in urma aplichrei legei din 1864,avek sh, vin un timp in care sh, nu mai rinnani o proprietate marein Romania, mai bine mi-agi fi thiat mama,. ca s nu mai subscriuacea lege. (Aplauze).

    Ei, d-lor, proprietatea cea mare a phstrat nationalitateapatria romana. (Aplauze). Acei blitrani proprietari mari, cari erauin tot momentul amenintati degi piard capul sau srt, fie surghi-niti peste nouh mari i noug, thri, s populeze insulele MfireiMediterane i Mgrei Egee, aceia au aphrat tara aceasta, aceiacari mergeau nand cu rogojina in cap, cand cu petitiunea in manrt,alergand in toate phrtile lumei pentru apararea acestei gni.. (A-plauze). i nu am cleat s aduc aminte d-lui Palade de aceitrani, man i. proprietari ai threi, cari au refuzat marelui imphratal tutulor Rugilor s ischleasch ace& clauzli, din RegulamentulOrganic, prin care se subordona vointei imphratului Rusiei ga-rantia autonomiei acestor trtri. (Aplauze).

    gi

    qi

    "A-

    www.dacoromanica.ro

  • 27

    D-lor. tara noastrii, gi mai cu seamii Moldova, a fost sfAgiata",innat o paite din Moldova face astilzi parte din marele im-

    periu al Tarilor, gi o alta, Bucovina, face parte din statele mog-tenitoare ale Habsburgilor. Ei bine, onor. d-le Palade, duceti-v6,In Basarabia, in Bucovina, gi vedeti eine tine, eine apiiril natio-nalitatea roman& Bucovina era, Tolonizatii ; gi dad, nationalitateaa sciipat, aceasta se datoregte vechilor familii de proprietari ro-mani, ca Hurmuziichegtii, Costinegtii, nucestii, Vasilco, Flondorgi altii (Aplauze).

    Anexa No. 3.

    Contract de vinzare.

    Intre subsemnatii, Joan Carabatescu, de profesune proprie-tar gi advocat, domiciliat in oragul Targu-Jiu, de o parte, gi G.Sgarburii, Ion I. Sgarburg, Alecu. I. Sgarburil, Ion Mih. Sgar-

    Mihaiu M. Torop, Ion V. Diinitricu, Anastasia V. DangricuGr. Mihaiu Ionici, Preotul Adam Beuran, Ion D. Mischiu, Pro-copie Huica, Barbu Ionici, Andreiu B. Ionici, Ion Stanciu Dan--ricu, Gh. Huica, Ion Gh. Huica, Vasile Gomoiu, Petre N. Coto-ban, Ion N. Cotoban, Gr. N. Codoban, Zamfir Carat, domiciliatiin comuna Bairtnegti, plasa Ocolu, judetul Gorj, Const. Tornoiu,domiciliat in corn. Petregti-de-Viirstituri, plasa Ocolu, jud. G-orj ; Mih.I. Torop, Ion Radu Ionici, Mih. cap* Ion Neagu Groza, MariaI. Groza, Gh. P. Chochinii, Pantilimon D. Pungan, Paraschiva P.D. Pungan, Gr. Metea, I. C. Chochinii, Marin Negrescu, St. Ne-grescu, Toma Bugg, Vasile B. Gutii, Barbu D. Gutii, Gr. Tradut,Gutti Ion, G-r. Negrescu, Scarlat Gutescu, domiciliati in comunaBatinegti, plasa Ocolu, judetul Gorj; Gr. Braia, Ana I. Negrea,ambii domiciliati in comuna Copiicioasa, plasa Ocolu, judetulG-orj ; Preotul I. *oropu, domiciliat in comuna *easa, plasa Ocolu,judetul Gorj; Const. Magherescu, domiciliat in comuna Petregti-Vrsilturi ; G-r. Motomancea, domiciliat in comuna Curtigoara,plasa Vulcanu, judetul Gorj ; Preotul P. Prmoiu, Preotul Iacob

    ruptrt,

    burg.,7

    www.dacoromanica.ro

  • 28

    Negrescu, ambii domiciliati in comuna Petresti-Varsrituri; Preo-tul C. Diaconescu, Gr. V. Pgunoiu, Ion Al. Nanu, N. Trantea, N.Driguti, domiciliati in comuna Copricioasa; Barbu Ceocrt, Mih.N. *oropu, domiciliati in comuna Petregti-Virsitturi: Nic. Daianu,Dumitru G-oiceanu, Mateiu Plcinth, Nic. tefgnoiu, domiciliatiin comuna Vgdeni, plasa Ocolu, judetul G-orj ; Dumitru I. *tefg-noiu, domiciliat in comuna Novaci, plasa Novaci, judetul G-orj ;Ion Blgjescu, Ion Luca *erban, domiciliati in comuna Vgdeni;Gr. Ivrinescu, domiciliat in Strtnegti, plasa Vulcanu, judetul G-orj;I. P. Munteanu, N. Durba, Simion Butulescu, Vasile sin Surdu,Ion G-r. SuPdu, Ion Pgdureanu, Luca Comgnescu, Nicu Rgchi-teanu, domiciliati in comuna Vgdeni; D. C. Bugg, C. I. Trufe-lea, I. C. Prinoiu, Ioana, sotia lui I. C. Pfinoiu gi I. Gh. erpe,domiciliati in comuna Budieni, plasa Ocolu, judetul Gorj, totide profesiune proprietari, de altg parte, am intervenit -uringtoa-rele :

    Eu, Ion Carabatescu, valid &are cei mai sus saran* cariacceptg, mogia ce am in hotarul comunei Petregti-Varsgturi, inintindere de 540 de pogoane, cettrt este descrisg in planul gi re-latiunea inginerului Ion Barbovici, lucrate cu ocaziunea partaju-lui averei mogtenitorilor defunctului. Z. Pgrgianu, despre caretrateazg sentinta de partaj No a onor. tribunal Gorj, i cuvecingatile despre Nord Preajba, despre Sud mogia defunctuluiGr. Urlriteanu, despre rgsgrit cumpArritorii mogiei D-nei Nisa Crt-mrtrrqescu gi despre apus mogtenii Monegti, astfel dupg cum gieu am cumpgrat'o prin ordonanta de adjudecare No aonor. tribunal Gorj, riimasrt definitiv i executatg.

    In aceastg vrtnzare insg, nu intr bucata de primnt numitgDelnita, care este alipitg pe laturea de apus a mogiei ce vgnd gidescris in planul mai sus ariitat, intro movilele 17, 18, 19, 20,21 gi 22, tragandu-se o linie dreaptii din movila 17 in movila22. Aceastrt delnirg ramitne pe seama mea, vainzgtorul ; asemenearilmn pe seama mea i toate ecaretele cu imprejmuirile gi aces-soriile lor, pe care mi le voiu ridic pima la 1 Martie viitor.

    Prezenta vfinzare s'a &cut mijlocind pretul de lei 161000,din care cumprirgtorii au rgspuns acum lei 41000, obligfindu-secumpgrittorii sg pliiteascit vinzittoruhi restul in patru citgtiuri,astfel : la 1 Martie 1896 lei 45000, la 1 Martie 1897 lei 25000,la 1 Martie 1898 lei 25000 gi la 1 Martie 1899 lei 25000.

    www.dacoromanica.ro

  • 29

    Cumprulitorii se mai obligii a pliiti dobanda de 6 la sutii pean la toate sumele ilmase nephitite din pretuL pang la achitare ;aceste dobanzi se vor plati regulat la termenele mai sus argtatepentru timpul trecut, micorandu-se suma dobanzilor in propor-tiune cu fiecare *till achitat.

    Dobanzile vor incepe a curge i se vor calcula numai dela1 Martie viitor, pang cand i cumparittorii vor respecta invoielilela pitune ce am contractat cu locuitorii ce au vite pe aceamoie.

    Cumproiltorii cunosc bine imobilul vandut, in a crtror plintiproprietate intrit cu incepere de astazi, i fiindca acest imobil segasete afectat cu ipotecit inscrisit sub No. .. . a onor. tribunalGorj, pentru garantarea imprumutului de 35000 de lei catre primasocietate de credit funciar roman, mg. oblig, en vanzatorul, saachit acel imprumut i sil radiez acei ipoteca mai inainte de sca-denta catiului dela 1 Martie 1898, pang' cand voiu plati regulati ratele &titre ace?), societate.

    Cumpileatorii vor pierde beneficiile termenelor mai sus sti-pulate, clack' nu vor urma cu plata regulata a catiurilor i a do-banzilor la epocile mai sus stipulate.

    Subsemnntii cnmpitriitori acceptilm prezenta vanzare custipulatiunile aternute in prezentul contract.

    Facut asfazi, 4 Octomvrie 1894, in Targu-Jiu.

    www.dacoromanica.ro

  • 30

    PROIECT DE LEGEpent.

    INFIINTAREA CASEI RURALE

    Cum s'a propus de guvern. Cum a fost modificat de comitetuldelegatilor.

    TITLUL I.

    SECTIITNEA I.

    Dispozitioni generale.Art. 1. Se infiinIeazii, pe Linea

    ministerul agriculturei, ind us-triei, comertului gi domeniilorstatului, o Cass ruralii, in scop :

    a) De a inlesni cultivatorilorromni cumpiirarea de mogii dela proprietari ;

    b) De a dirige, controlh gi exe-cuth toate operatiunile relativela parcelarea gi plata loturilorcultivatorilor romani, pe mogiilecumparate dela particulari.

    Art. 2. Cassa ruralit se admi-nistreazil de dare un director,numit de ministrul agriculturei,industriei, comertului gi dome-niilor, sub autoritatea acestuiminister gi sub controlul unuiconsiliu de administratiune.

    Art. 3. Bugetul Cassei ruraleva fi supus in fiecare an, de ciitreministrul domeniilor, la aproba-rea Adunttrei deputatilor, iarconturile de gEstiune la Curteade conturi.

    Nemodificate.

    SECTIUNEA II.

    Consiliul de administratie.Art. 4. Consiliul de adminis- Art. 4 (modificat). Consiliul

    tratie se compune din geapte de administratie se compune dinwww.dacoromanica.ro

  • 31

    Cum s'a propus de guvern Cum a fost modificat de comitetuldelegatior

    membri, si anume : doi membridin consiliul de administratie alprimei societati de credit fun-ciar roman din Bucuresti, unuldintre directorii Bancei Natio-nale din Bucureti, alei de con-siliile de administratie ale ace-stor societti ; directorul conta-bilitatei generale a statului, di-rectorul domeniilor i doi pro-prietari de imobile rurale, de-semnati de D. ministru al do-meniilor.

    Toti membri consiliului deadministratie sunt alesi sau nu-mii 4 ani de zile.

    Anul se incepe cu ziva deintaiu Ianuarie.

    Art. 5. Membri consiliuluide administratie primesc marcide prezentrt, a cator valoare sefixeazii ptin buget.

    Art. 6. Un regulament deadministratie interioar va fixitmodul intrunirei i delibefarilorconsiliului de administratie.

    Art. 7.Nici o hotarire nu sepoate lua, dac nu sunt prezentieel putin patru membri.

    Hotairirile se ian cu majori-tatea voturilor.

    Cu toate aceitea, hotaririleprivitoare la aprobarea cumpa-rfirei proprietatilor de crttre cul-tivatori, emisiunea titlurilorparcelarea loturilor, trebue sa sevoteze cu majoritate de 2/8 avoturilor tutulor membrilor con-siliului.

    seapte membri, si anume : doimembri din consiliul de admi7nistratie al primei societati decredit funciar roman din Bucu-reti,unul dintre directorii BauchNationale din Bucures,ti, un de-legat al Bancei Agricole, totiacestia alesi de consiliile de ad-m inistratie ; directorul col Lta-bilittgei generale a statuluidoi proprietari de imobile ruralenumiti de ministrul agriculturei,industriei, comertului 1 dome-niilor.

    Toti membri consiliului deadministratie sunt alesi sau nu-miti pe 4 ani de zile.

    Anul se Incepe cu ziva deintaiu Aprilie.

    Nemodificate.

    Cu toate acestea, hotaririleprivitoare la aprobarea cump--farei proprietatilor de catre cul-tivatori, emisiunea titlurilor qiparcelarea loturilor, trebue sil sevoteze cu majoritate de cel pu-tin cinci voturi din numitrul tu-tulor membrilor consiliului.

    pe

    i

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 32

    Cum s'a propdi de guvern. Cum a Lost modificat de comitetuldelegatdor.

    TITLIIL II.Despre cumpiirarea imobilelor.

    SECTIITNEA I.

    D esp reArt. 8. Cumprarea mosiilor

    de &atm cultivatorii romani seface prin intermediul Cassel ru-rale.

    Tratarile se fac_direct cu Cassarural&

    Intrebuintarea de mijlocitorieste oprita sub pedeapsrt, in cazde descoperire, de Incetare aorice relatiuni gi a once opera-tiuni clintre Cassa rurala cu pro-prietarii gi cultivatorii.

    Art. 9. Proprietarul, care vo-iegte a-si vinde mogia, va inaintitCassei rurale o cerere, insotita deacte care sit dovedeasca:

    1) Capacitatea lui de a vinde;2) Drepturile sale de proprie-

    tate asupra mogiei ;3) Planul gi hotarnicia mogiei ;4) Certificatul duprt rolul de

    impozite, gi5) Certificatul grefei tribuna-

    lului respectiv de sarcinile gi pro-cesele care exista asupra mosiei.

    Art. 10. Oferta nu se primegtedaca asuitra imobilului existavreun proces pendinte relativla titlul de proprietate.

    In caz cand procesul ar fi pri-vitor numai la o parte din mo-gie, ace& parte se va exclude dinvanzare.

    ofer te.Art. 8 (modificat). Nu se vor

    puteit cumparit mogii sau por-tiuni de mogii, decat numai inbaza unei conventiuni preala-bile intervenite intro satenii cul-tiyatori gi intre proprietarul van-zator, legalizate de primaria lo-cala a domiciliului satenilor nu-mai intru cat privegte pe satean.

    Aceastrt conventiune va con-tine gi modul de imprtire amogiei intre cumparatori, con-form dispozitiunilor legei de fata.

    Art. 9 (modificat). In caz cands'ar intrebuinth amenintari, a-gresiuni, sau orice alto mij/oacede naturr3, a sill sau a influent&pe una din pfirti, sit vanzii sausii cumpere, vanzarea nu se vaputeit face prin intermediul Cas-sei rurale.

    Art. 10 (modificat). Proprie-tarul, care voiegte ali vindemosia, va face oferta printeo ce-rere scrisrt catre Cassa rurala,insotita de urmatoarele acte :

    1) De conventiunea prealabilaincheiatrt cu satenii cultivatori,impreung cu planul de impar-tire ;

    www.dacoromanica.ro

  • 33

    Cum s'a propus de guvern. Cum a foot modificat de comitetuldelegatilor.

    Art. 11. Dacrt, duprt examina-rea actelor propuse de proprie-tar, se constata c ele sunt inregu IX, consiliul de administra-tiune decide ca o comisiune spe-

    compusrt din un inginer-hotarnic gi un inspector al mi-nisterului domeniilor, srt se trans-porta la fata locului pentru a

    'verificA, planul "inaintat de pro-prietar gi da avizul asupra

    prundatului gi asupradiferitelor imprejurgri care arav e inraurire asupra valorei mo-giei.

    Art. 12. Raportul comisiuneispeciale se supune, de directo-rul Cassei rurale, consiliului deadministratie, care, a scultitn d p rt-rerea directorului, avand in ye-dere expunerile comisiei spe-ciale, lud,nd in cdnsideratie in-tinderea mogith, impozitul fun-ciar, arenda moiei, arenda uzi-

    fi Legiuiri

    2) De titlurile de proprietateale mogiei ;

    3) De planul i hoarnicia mo-;

    4) De un act doveditor capa-citrttei de a vinde a proprieta-rului

    5) be un certificat duprt rolulde impozit, gi

    6) De un certificat al grefeitribunalului situatiunei

    despre sarcinele gi pro-ceseie care ar existit asupra mo-giei.

    In caz cnd mogia va fi afec-tat'a la prima societate a credi-tului rural, se va prezenth, uncertificat al acestei societitti inlocul actelor cerute la No. 2 gi 3.

    Art. 11 (modificat). Dacrt, duprtexaminarea actelor produse deproprietar, se constatrt &It elesunt in regulii, consiliul de ad-ministratie decide ca o comi-siune speciala, compusrt din aninginer-hotarnic gi un delegatal Cassei-rurale, srt se transportela feta locului pentru a verificitplanul inaintat de proprietar,intinderea fiectirei categorii depgmnt va da avizul atatasupra valorei fiecarei categorii,cat gi asupra valorei mogiei in-trap.

    Art. 12 (modificat). La randul5, duprt cuviintul mogiei," s.se adauge cuvintele : improti-rea ei in categorii dupri cali-tate u .

    3

    Malt,

    a-gicalitatei

    4c:

    imobi-

    www.dacoromanica.ro

  • 34

    Cum s'a prOpus de guvern. Cum a fost modificat de comitetnldelegatilor.

    tag in localitate, pretul van-zarei imobilelor in vecinatate sievaluarile facute de creditul fun-ciar, fixeaza cifra pang, la careimobilul poate fi cumparat delocuitorii cultivatori.

    Art. 13. Deciziunea consiliuluide administratie se comunicrtproprietarului vanzator gi prima-rului comunei uncle este situatamogia.

    Proprietarul poate incheik a-tunci pe un pret, care sa nu fiesuperior celui fixat de Cassa ru-ralfi, un act de vanzare pentrutotalitatea imobilului, cu tati lo-cuitorii cultivatori desemnati in-teinsul, din aceit, localitate saude aiurea.

    Prin acel act locuitorii vor au-torizit pe Cassa rurala at incheie,in numele kr, cu proprietarulvanzator, actul definitiv al van-zarei cu formele cerute de legegi vor declarh, cii, se obliga aplti crare &Ansa pretul stabiliten proprietarul, conform cu gra-suirea legei actuale gi fiecare inproportiune cu lotul ce i se vaalege gi in conclitiunile prescriseprin prezenta lege.

    Art.14. Actul de vanzare, pre-vazut la articolul precedent, le-galizat de primaria locala, se vasupune de directorul Cassei ru- trale consiliului EAU de adminis-tratiune, care va decide inche-kJ-ea actului de 'vanzare defini-tiv de eiare directorul Cassei ru- 1rale cu proprietarul vanzator. '

    Art. 15. Taxa timbrului gi ainregistrfirei se va plati pe ju-matate de vanzator, iar cealaltiijumatate se va Oral. de Cassa

    Art. 13 (modificat). Dup a. de-claratia inscris a vanziaorului,ea consimte la pretul fixat deconsiliul de administratie, acestava aprobe, cumpararea mogiei.

    Actul definitiv de cumparare-vanzare 8e va ineheik de pro-prietar cu directorul Cdssei ru-rurale in numele cumparatorilor.

    El- se autentifica de tribunalnumai cat privegte pe proprietar.

    Din momentul incheierei ac-tului definitiv, fiecare cumpara-tor e de drept dator a plati pre-tul lotului sau dare Cassa rn-rala, conform dispozitiunilor pre-zentei legi.

    Suprimat.

    Art. 15, devenit 14, nemodi-ficat.

    www.dacoromanica.ro

  • Cum s'a propus de guvern.

    punandu-se plata ei incontul fiecaruia lot, cu ince-pore dela al doilea an dupa efec-tuarea vanzarei gi impartindu-setaxa, dimpreuna cu dobanda de4 /,:, afectata la ea, in timp detrei ani in portiuni pe cat seva putea egale.

    35

    Cum a Lost modificat de comitetuldelegation

    Art. 15 (art. nou). In totco privegte cumpararile &cuteprin Cassa rurala, tratarile se facdirect de dansa cu cumprtrato-rul, sau cu unul sau mai multidelegati dintre

    Acei cari, in vederea vereunuifolos, se fac mijlocitori, promi-tand locuitorilor si-i fad, a ob-tine pamanturi prin influentalor sau prin orice alte mijloace,se vor pedepsi ca escroci.

    SECTIUNEA

    Plata prefului cdtre proprietar.

    Art. 16. Indata dupa trans-crierea actului de vanzare, con-siliul de administratie decideremiterea in mainile vanzato-rului a totalului pret in rentarurala 50/0 garantata de stat.

    Art. 17. Dad', mogia estegrevata de ipoteci, privilegiisitu alte sarcine, renta ruralacuvenita, proprietarului, calcu-lath pe cursul zilei, pang laconcurenta sumelor datorite dedansul, se va depune la cassade depuneri gi consemnatiuniin capital gi dobanzi, iar reci-pisa de depuneri se va lucre-dint& tribunalului locului undes e afia situat imobilul, spredeR-Hintarea sarcinelor c e arexistk asttpra imobilului.

    Nemodificate

    II.

    ruralt,

    www.dacoromanica.ro

  • 36

    Cum s'a propus de guvern. Cum a Lost modificat de comitetuldelegatilor.

    SECTIUNEA III.

    Despre renta rurald.Art. 18. Renta rural emisrt

    de Cassa rurali este la purator.Art. 19. Renta ruralri se e-

    mite in proportiune cufrtcute de Cassa ruraill, iar

    suma acestei rente nu poate co-Wu* pretul moiilor cumpit-rate.

    Art. 20. Renta ruralrt, emisrtde Cassa ruralrt, va purtit o do-bandit de 5% pe an, plrttibiliipe jumritate la fiecare semestru.

    In fiecare an se va trage lasorti o sumrt de rent ruralrtcorespunzittoare cu suma amor-tizarilor incasate.

    Art. 21. Toate dispozitiunileprivitoare la renta amortizabilita statului de 40/0 in ce pri-vete plata cupoanelor, trage-rea la sorti, prescriptibilitatea,falsificarea i toate drepturilede care se buena acele efecte,vor fi aplicabile i rentei ru-rale.

    Art. 22. Aceste titluri vorfi subscrise de mini,trul de fi-nance, directorul Cassei rurale,un membru din consiliul de ad-ministratie i casierul central.

    Art. 18 (modificat). Rentaruralrt este la purtator i garan-tatit de stat.

    Art. 19 (modificat). Rentarural se emite in limita pre-tului mosiilor cumpilrate.

    Art. 20. Renta rural emisri deCassaruralii, va purtit o dobanditde 5010 pe an, pratibiltipetate la finele fiecrtrui semestru..

    In fiecare an se va trage lasorti o suing, de renal, rurare,corespunzrttoare cu suma amor-tizrtrilor datorite.

    Nemodificate.

    TITLUL m.Despre impartirea moVilor cumpiirate.

    SECTIIINEA I.

    Despre parcelare.Art. 23. Indaa ce Cassa ru- Art. 23 (modificat).Consiliul

    ran, este in posesiunea actului de administratie va verific'a i

    oiampt-ride

    jura6.-

    www.dacoromanica.ro

  • 37

    Cum s'a propus de guvern. Cum a fost modificat de comitetnl.delegatior

    de vtinzare, transcris in regul,con siliul de administratiune,dupii raportul directorului, de-leagirt o comisiune specialit, cora-pus/ dintr'un ingmer-hotarnic

    un inspector al ministeruluidomeniilor, Ca in unire cu pri-marii comunefor unde se afittagezat imobilul, s faa parce-larea lui in conditiunile pres-crise prin prezenta lege.

    Art. 24. Comisiunea trans-porandu-se la fata locului, a-Wind in vedere nunittrul i ce-rerile locuitorului, va forma, lo-turile, le va hoarnici i impie-tri, desemnnd la fiecare lotnumele proprietarului cultiva-tor.

    Art. 25. Mosiile se vor par-celit :

    a) In loturi mici de gase hec-tare.

    Acolo ins unde conditiunileeconomice vor cere, loturile potfi gi mai mari, fret insiitread, peste opt hectare;

    b) In loturi mijlocii de 12hectare, gi

    c) In loturi mari de 24 hec-tare.

    Parcelarea in loturi mijlociigi mari nu se va face dect incaz and nu se vor gsi cum-pririttori de ajuns pentru loturimici.

    Art. 26. In interesul exploa-tilrei unor constructiani mai in-semnate ce s'ar aflit pe mogie,se va puteit emit imprejurul a-calor constructiuni un lot Omitla 60 hectare, daa ar fi pentruacestea cereri de cumptirare dinpartea statului, judeitului sau

    indrepti parcelarea fficutil in lo-turi, precum gi va frith pretulfiearui lot in raport en pretultotal al imobilulta i calitgteiprimantului.

    Spre acest sfargit, consiliulva uzit de toate mijloacele ceva crede necesare pentru luini-narea sa, transportandu-se chiarla fata locului sau delegind ocomisiune.

    Art. 24 (modificat) Consiliulde administratie, dupri lucritriledin articolul precedent, va im-pietri fiecare lot gi va pune inposesiune pe cumprtratori in lo-turile lor.

    Art. 25 (modificat).Loturilecumparaitorilor nu vor fi maimaxi de 12 hectare.

    Art. 26. Pildurile numai in-tregi ae vor puteit cumpilrit destat sau de comunii,

    Helegtaele asemenea numaiintregi Pe vor putea, cumprkde comung.

    Judetul sau comuna va puteitcumpara, gi constructiuni care

    srt

    at

    .

    www.dacoromanica.ro

  • 38

    Cum s'a propus de guvern. Cum a fost modificat de comitetuldelegatilor.

    pot fi destinate la un servicinpublic sau de utilitate

    comunei, sau, in lips de ce-reri din partea acestora, parti-cularilor amatori, preferindu-secultivatorii.

    Art. 27. De asemenea se vorputeit vinde statului, pentruinfiintarea de ferme model, lo-turi, piing la 100 de hectare.

    Art. 28. Piidurile se vor vindenumai intregi sau statului saucomunelor respective. Helegta-ele se vor vinde numai intregicomunelor respective.

    Art. 29. Cand numiirul lotu-iilor creeate va trece poste150, se va rezervit terenul ne-cesar pentru infiintarea unuinon sat, dacti nu va fi prefe-

    alipirea acestuia de vre-unul din satele vecine.

    Aceastil, dispozitiune se vapute aplic chiar la localitticu mai putin de 150 deloturi, a-colo uncle pozitia topograficri anoei mezgri o va impune.

    Vatra satului se va hotrtrnicipietrui, lrigndu-se loc in in-

    tenorul satului pentru coalii,primrie qi strade; iar

    in afaril de vatra satului se vadeterminii, locul cimitirului, aldrumurilor vicinale, precum qia loturi decide 12 hectare; cddedouli, loturi de ate 12 hectarefiecare, unul pentru biseric i.cellalt pentru ricoara.

    Art. 30 Valoarea totaltt a a-cestor loturi comunale se vaimpttrti proportional cu valoarealotului fiectireia intre cumpiirit-rfitorii loturilor, adrtugiindu-sela pretul acestora prin mgzirearate' de antitriti datoria.

    Nemodificate

    Nemodificat.

    rabilii

    publici.

    nou

    gi

    biserict,

    www.dacoromanica.ro

  • Cum s'a propus de gavern. Cum a fpst modificat de comitetuldelegatilor.

    Art. 31..Infiintanclu-se unnousat, cumparatorii loturilor vorfi obligati a'gi stabili locuintelekr in noul sat, in termen dedoi ani din ziva confirmareivanzarei, sub pedeapsa, in cazde a nu o face, de a pierde lo-tul atribuit, i aceasta de drept,fr somatiune sau judecata, ciuumai pe cale administrativa.

    Lotul acesta se va revindealtui cultivator roman.

    Art. 32. Toate lucrarile deparcelare se vor supune, de di-rectorul Cassei rurale, la apro-barea consiliului de adminis-tratie.

    Dad nici o contestatie nu seva ridice, contra acestei lucraride care cei interesati, in ter-men de o lung, dela terminareaei pe fate, pamantului, sau dacacontestatiile se vor respinge canefundate de consiliui de ad-ministratie, acesta, gasind lu-crarile regulat facute, Ii va daaprobarea sa, gi se va stabiliparte& de plait pentru, fiecarelot.

    Art. 83. Un exemplar al planului de parcelare se va depunein primaria bocal i cellalt

    Suprimat.

    Art. nou. (devenit 31). In ca-zul prevazut de art. 27 cumpa-ratorii loturilor vor fi obligatia'gi stabili locuintele kr in noulsat, in termen de trei ani dindin ziva punerei lor in pose-sinne, sub pedeapsa, in eaz dea nu o face, de a putea fi de-posedati din loturile lor de careCassa rurala, fart somatiune saujudecata, ci numai pe cale ad-ministrativa, gi de a li se vindeacele loturi altor cultivatori.

    Suprimat.

    Art. 33, devenit 32, nem.-clificat.

    3'4

    1www.dacoromanica.ro

  • 40

    Cum s'a propus de guvern. Cum a fost modificat de comitetuldelegatilor.

    exemplar se va 'Astra, de Cassarural.

    Copii legalizate de pe fie-care lot se vor da, in mod gra-tuit, posesorului s'au.

    Art. nou (devenit 34.) Cum-pitriitorii de loturi, dupil pu-nerea lor in posesiune, nu vor.puteit, fi deposedati prin nicio actiune in revendicare saualta. Se va puteit exercititnumai o actiune personalii con-tra Cassei rurale. Ea se va pros-crie prin 10 ani dela incheie-rea actului defmitiv d6 viinzare;Entre proprietar gi Cassa ruralL

    SECTIUNEA.

    Despre maul plettei.Art. 34. Cumpiirittorii loturi-

    lor vor plti pretul lotului cum-parat Cassei rurale, in decursulunei perioade de 30 de ani, in

    Ar. 35. Anuitatea va cuprinde:a) Dobilnda de 5%;b) Amortizarea determinatil

    prin Llobitnda gi prin duratarilspunderei pretallui;

    c) 0 alocatiune anual pen-try. cheltuelile de parcelare, deadministratiune gi pentru con-stituirea unui capital de rezervil.

    Art. 36. Pentru mice intar-

    Art. 34, devenit 35, modificat.Cumpkittorii loturilor vor plAtipretul lotului cumparat Casseirurale, in decursul unei peri-oade de 30 de ani, in anuit'atitrimestriale.

    Art. 35, devenit 36, nemo-dificat.

    ziere de plata la termenele sti- Art. 36, devenit 37, nemodi-pulate se va pltI dobandri de float.50/0.

    Art. 37. Comunele vor plti Art. 37, devenit 38, modificat.pretul, pentru padurile gi he- Comunele vor puteh prati pre-

    anuitati.

    ft

    www.dacoromanica.ro

  • 41

    Cum s'a propus de guvern. Cum a fost modificat de comitetuldelegatilor.

    legtaele famase in sarcina lor,in donditiunile prevrtzute in ar-ticolul precedent.

    Tot in aceast . conditiune vaplidi gi statul gi judetele bu-nurile cumpgrate de dansele.

    Plata anuitritilor se va socotidela cel dintaiu trimestru.

    Art. 38. Cumprordorii au fa-cultatea de a plrdi cli antici-patie toate ratele viitoare sauparte din ele.

    In asomenea caz ei nu vorplAti dead capitalul cuprins infiecare rata, plus cheltuielile deparcelare. .

    Art. 39. Cumprordorul poatecere de a plAti ratele datoritecu incepere din al doilea andupii efectuarea viinzrtrei.

    Pentru intarziarea platei deun an se va plrdi In anul aldoilea Cassei rurale dobAnzi de50/0.

    Art. 40. Casa ruralrt va ii-ber proprietarilor titlul pro-vizoriu de proprietate pgna lacomplecta rriscumprtrare a prt-mitntiului, and vor obtine titluldefin tiv.

    Art. 41. In caz de neplatri aratelor la termenile fixate, Cassaruralii, are dreptul, pentru in-casarea lor, a urmrtri conformlegei de percepere a dririlorctre stat, venitulprecum gi orice alert avere adebitorului.

    Cnd ratele vor ramtmeib ne-platite ani consecutivi, Cassaruralri, va ave dreptul, fr ju-decatrt, somatiune sau punerein intarziere, srt departeze peposesorul lotului pe calea admi-

    ul pentru prtdurile, helegtaelegi constructiunile rrtmase in sar-cina lor, in conditiunile prey&zute in articolul precedent.

    Tot in aceastrt conditiune vorplti i judetele bunurile cum-Orate de dansele.

    Art. 38, devenit 39, nemodi-float.

    Art. 39, devenit 40, so su-prima.

    Art. 40 (modificat). Cassa ru-ral liber proprietarilor lo-turilor iftiul provizoriu de pro-prietate pang la complecta plataa piimntului, and vor obtinetitlul definitiv.

    Art. 41, alin. I, nemodificat.

    Art. 41, alin. II (modificat).Cana ratele vor riimneit ne-plidite trei ani consecutivi, Cassarural va avek, dreptul, fiirrtju-decatri, somatiune sau punerein intArziare, sri deprtrteze pe

    parnantului,

    trei

    va

    www.dacoromanica.ro

  • 42

    Cum s'a propus de guvern. Cum a Lost modificat de comitetuldelegatior.

    nistrativrt i s vndrt lotul al-tei persoane.

    TITLDispozitiuni

    Art. 42. Loturile stint inalieLnabile, conform art. 132 dinConstitutiune.

    Art. 43. Se deschide Cassei:rurale un credit pnfi la con-curenta de un milion de lei.

    Cassa de depuneri va deschideCassei rurale un credit de unmilion sub forma,' de cont cu-rent, de dare va uz potrivit cucheltuielile la care va da locprimele cheltuieli de adminis-tratie.. i de operatiuni puse insarcina sa prin prezenta lege.

    Acest capital se va restituidin excedentele cheltuelilor deadministratie.

    Art. 44. Incaarile, plile iurmirtririle ale Cassei rurale sese vor face de &titre agentii mi-nisterului de finante, in con-diiunile in legea pen-tru vanzarea bunurilor statului.

    Art. 45. Cassa rurali, pentrudiferitele operatiuni puse insarcina sa prin prezenta lege,se va puteit servi i de advo-

    inginerii silvici i toticeilalti functionari ai ministe-rului domeniilor.

    Art. 46. *On regulament spe-cial va determinit modul de a-

    . plicarea dispozitiunilor prezen-tei legi.

    MinistruI agriculturei, indus-triei, comerciului i domeniilor,

    P. S. AURELIAN.

    posesorul lotuluiministrativi i saaltei persoane.

    U L m.

    pe cale ad-vnd

    particulare.Art. 42 (modificat). Loturile

    sunt inalienabile In timp de 30de ani dela cumpgrarea bor.

    Nemodificat.

    Nemodificate.

    Raportor, A. STOLOJIAN.

    prevrizute

    catii,

    lotul

    www.dacoromanica.ro

  • 43

    D. prepdinte. Discutiunea generala este deschisg.D. B. Iepurescu. D-le preedinte, v'ai ruga, ca mai inainte

    de a incepe discutiunea generala, sa binevoiti a procede la re-gularea unei liste de d-nii deputati, cari au sg, vorbeascg contrasi pentru proiectul de lege. Aceasta in interesul discutiunei.

    D. prefedinte. D. Iancovescu are cuvantul.(Aici urmeazg discursul D-lui Iancovescu, care nu s'a trimes),

    Sedinta se suspendg pentru cinci minute.La redeschiderea edintei d. vice-preedinte A. Lupacu

    ocupg fotoliul prezidential.D. B. Iepurescu. D-lor deputati, eu dei nq sunt partizan al

    ministerului, o titi. n'am votat pentru motiunea de incredereCostinescn aceastg imprejurare tot* nu mg poate popri ca,atunci and acest guvern vine cu o masurg, folositoare pentrutarg, se prezinta parlamentului cu o lege bung, s'a nu-1 sustin celputin deastadata i sg, nu-i apgr legea dins toate puterile entoata energia. (Aplauze).

    Or, proiectut de lege, care face obiectul desbaterilor noasireastgzi, este, d-lor, dupa pgrerea mea, o mfisura de o inaltg inte,lepciune, i politica i economick. (Aplauze).

    Acest proiect este menit a da satisfactiune unor trebuinte,unor nevoi reale ale tgrei. '(Aplauze). Este in stare a asigurastatul in viitor i pe timp de mai multe decenii, in contra oricfirorincercgri de agitatiuni ttirfineti agrare. (Aplauze).

    D-lor, in urma acestor declaratiuni, sa-mi dati voie ca deo-camdata sa nu rgspund cuvantgrii oratorului, care m'a precedat,pentru doug, cuvinte : in primul rand pentrucg mi-ar fi cu greusa-1 urmitresc in toate detaliile in care d-sa s'a complacut sa intrei. in al doilea loc, fiindca d. Iancovesou, prea bunul meu amics'a ocnpat mai mult de o singurg parte a cestiunei, lasand astfelcu totul la o parte celelalte cestiuni, tot atat de importante cai.teza d-sale favoritg. (Ilaritate).

    D-kr, recunosc chiar din capul locului cum di este adevarat,recunosc, ca dela o vreme incoace pe drept sau pe nedrept ien socotesc ca pe nedrept, populatiunile noastre rurale, mun-citorii notri de pamant, trtranii notri, i-au 'Apt in cap ideeaa mai toate moiile tarei li se cuvine numai kr, atat acelea aleparticularilor cat i acelea ale statului; i la alimentarea acesteicredinte, din nenorocire, am contribuit chiar noi cu i presrt,

    i

    www.dacoromanica.ro

  • 41

    gi parlament gi guvern. Sunt vinovate gi responsabile ambelepartide istorice ale acestei tari, dar mai vinovat cleat orcine estepartidul conservator gratie teoriilor hazardate ale d-lui P. Carp.(Aplauze).